O scrisoare pierduta

Comedia

Comedia este o specie a genului dramatic in versuri sau in proza care vizeaza ridiculizarea unor
tipologii umane ,satirizarea moravurilor sau reprezinta intamplari si personaje ,intr-un mod ilariant
,prin folosirea diverselor modalitati de realizare a comicului.
Comedia s-a jucat ca spectacol teatral in Grecia antica avandu-si originea in cosmosul
popularpraznic public organizat in cinstea zeului Dionysos urmat de o procesiune vesela unde se
schimbau replici cu caracter satiric.
Trasaturile comediei:personajele sunt selectate din variate medii sociale,evolutia stand sub semnul
hazardului;protagonistii apar caricaturizati si tipizati ceea ce plaseaza comedia in speciile clasice ca
gen literar;dezvolta un joc al mastilor ,care accentueaza opozitia esenta aparenta;conflictul este
derizoriu implicand un final fericit;textul comediei este dominat de marcile oralitatii ;opereaza cu
ironia ,sarcasmul ,cinismul si umorul categorii estetice cu finalitate moralizatoare.
Reprezentata pe scena in 1884, comedia ,,0 scrisoare pierduta" de LL. Caragiale este a
treia piesa dintre cele patru scrise de autor, o capodopera a genului dramatic. Este o
comedie de moravuri, in care sunt satirizate aspecte ale societatii contemporane
autorului, fiind inspirata din alegerile electorale din anul 1883.
Fiind un text dramatic, comedia este destinate reprezentarii scenice, dovada fiind
interventiile directe ale autorului in piesa (lista cu Persoanele de la inceputul piesei si
didascaliile/notatiile autorului), compozitia patru acte alcatuite din scene i;,i replici,
dialogul si monologul (in discursul politic sau aparte) ca moduri de expunere,
limitarea actiunii timp si spatiu.
Comedia apartine realismului clasic. Principiile promovate de societatea culturala
Junimea si estetica realismului se regasesc in: critica formelor fara fond si a
politicienilor corupti, satirizarea unor aspecte sociale, spiritul de observatie acut,
veridicitatea obtinuta prin tehnica acumularii detaliilor, in- dividualizarea
,,caracterelor" prin limbaj. Tin de clasicism echilibrul compozitional si generalitatea
situatiilor si ~ caracterelor (prostul fudul, canalia, si incomoratul, cocheta etc.).
Tema comediei o reprezinta farsa electorala alaturi de satirizarea reformei constitutionale
pe care liberalii incercau sa o impuna.
Titlul pune in evidenta intriga i;,i contrastul comic dintre aparenta si esenta. Pretinsa
lupta pentru putere politica se realizeaza, de fapt, prin lupta de culise, avand ca
instrument de santaj politic ,,o scrisoate pierduta" - pretextul dramatic al comediei.
Atticoiul nehotarat indica atat banalitatea intamplarii, cat repetabilitatea ei (pierderile
succesive ale aceleiasi scrisori, amplificate prin repetarea intamplarii ID alt context,
dar cu acelasi efect).
Fiind destinata reprezentarii scenice, creatia dramatics impune anumite limite
privind amploarea ID timp si spatiu a actiunii. Actiunea comediei este plasata ,,in
capitala unui judet de munte, in zilele noastre". Reperul spatial vag are efect de generalizare,
adica evenimentele se pot petrece oriunde ID tara; timpul precizat este sfarsitul
secolului al XIX-lea, perioada campaniei electorale, ID interval de trei zile, ca teatrul
clasic.
Initial, se contureaza 2 conflicte:unul principal care apare intre Stefan Tipatescu si Nae
Catavencu ,determinat de interese personale ,iar cel secundar se dezvolta intre grupurile

electorale ,reprezentate prin dublete complementare (conservatorii Farfuridi-Brazovenescu

in opozitie cu liberalii Popescu-Ionescu).
Structura piesei delimiteaza 4 acte intr-o succesiune a evenimentelor ce alimenteaza umorul
in mai multe register:de la inocenta,naivitatee pana la demagogie ,ipocrizie,grotesc.
Actul I dezvaluie triunghiul Tipatescu-Trahanache-Zoe ,aflat sub semnul unei moralitai
indoielnice ,amenintata de prezenta lui Catavencu ,directorul ziarului Racnetul Carpatilor
.Hazardul face ca Catavencu sa intre in posesia bilerului compromitator ,printr-un viciu de
procedura al cetateanului turmentat ,pensionar al Postei Romane care incalca principiul
fundamental al confidentialitatii si citeste continutul scrisorii.Ideea santajului pentru
obtinerea unui loc in Camera Deputatilor se constituie doar ca pretext al sustinerii tensiunii
dramatice un prilej de conturare a unor caractere in functie de interese personale si
rasturnari de situatie.
Actul II ( desfasurarea actiunii) incepe cu numararea voturilor, cu o zi inaintea
alegerilor. Se declanseaza conflictul secundar, teama grupului Far- furidi Branzovenescu de tradarea prefectului. incercarile amorezilor sunt contradictorii:
Tipatescu ii ceruse lui Pristanda arestarea lui Catavencu i perchizitia locuintei,
Zoe dimpotriva, ii ordona eliberarea lui si uzeaza de mijloacele de convingere
feminine pentru a-1 determina pe Tipatescu sa sustina candidatura avocatului din
opozitie, in schimbul scrisorii. Cum pre- fectul nu accepta compromisul politic, Zoe ii
promite santajistului sprijinul sau. Depesa primita de la centru solicita alegerea altui
candidat pentru colegiul al II-lea.
In actul III, in sala mare a primariei au loc discursurile candidatilor Farfu- ridi i Catavencu, la
intrunirea electorala. Intre timp, Trahanache gaseste o polita falsificata de Catavencu, pe care
intentioneaza s-o foloseasca pentru contrasantaj. Apoi anunta in edinta numele candidatului
sustinut de comi- tet: Agamita Dandanache (punctul culminant). In incaierare, Catavencu
pierde palaria cu scrisoarea, gasita pentru a doua oara de Cetateanul tur- mentat, care ova
duce destinatarei in actul urmator.
Actul IV prezinta festivitatile investirii lui Gagamita Dandanache ,omul de la Centru ,a carui
ascensiune politica se bazeaza pe acelasi principiu al santajului sustinut de imporalitatea
guvernantilor ,situatiile se structureaza sub forma umorului balcanic ,acelasi cetatean turmentat
recuperand biletul care ajung intr-un final la adresant.Dramaturgul foloseste sarcasmul,ridicolul cand
Catavencu accepta sa prezideze banchetul popular din gradina primariei la solicitarea Zoei.
Caragiale este considerat de Pompiliu Constantinescu cel mai mare creator de tipuri din
literatura romana. Personajele actioneaza stereotip, simplist, ca niste marionete, fara a evolua pe
parcursul actiunii (personaje plate). Ele apartin tipologiei clasice pentru ca au o dominanta de
caracter, dar se apropie de realism, fiind indi- vidualizate prin limbaj si prin elemente de statut
social si psihologic, care diversified tipurile - incomoratul
simpatic si politicianul abil
(Trahanache ),amorezul si orgoliosul (Tipatescu), cocheta adulterina, dar si femeia volun- tara
(Zoe), tipul politicianului
demagog
(Tipatescu, Catavencu, Farfuridi, Branzovenescu,
Trahanache, Dandanache), tipul cetateanului (Cetateanul turmentat)
Zaharia Trahanache este tipul burghezului incornorat:conciliant din interes,bonom,
ramolit,manifestand o falsa autoritate,disciplinat politic.Numele sau este asociat zahariseliiunei
anumite abilitati de a se prezenta in existenta celorlalti pentru a-si mentine statutul social si politic
privilegiat.Aluzia culinara la regionalismul trahanaprezinta o forma evaluata de cameleonism care
il face mai periculos decat Catavencu intrucat tolereaza chiar adulterul sotiei.
Nae Catavencu director-proprietar al ziarului Racnetul Carpatilor si fondator al Societatii
Enciclopedice Cooperative Aurora Econimica Romana reprezinta tipul demagogului latranscu o
perceptive acutizata a statutului sau politic, isi declara ostentativ patriotismul, preocupat de accederea
la functii inalte,impostor,narcissistic,lucid in privinta mijloacelor pe care le foloseste pentru a-si

atinge scopul (machiavelicul scopul scuza mijloacele).Este un opportunist cu mobilitate

comportamentala.Numele sugereaza demagogia prin derivatul Catavencu de la substantivul cata
(femeie locvace )si ipocrizia,duplicitatea prin regionalismul cataveicii(haina cu 2 fete).
Agamemnon Dandanache vechi luptator de la 48,mai prost ca Farfuridi si mai canalie decat
Catavencueste tipul politicianului ramolit ,dominat de ambitii politice ,reusind sa transforme
santajul intr-un stil de viata care sa ii asigure viitorul.La intrebarea Zoei daca a returnat scrisoarea
compromitatoare ,posesorul se indigneaza spunand ca o sa mai aiba nevoie de ea in viitor.Ridicolul
structural este accentuat de numele personajului.Apelativul Agamemnon trimite la eroul antic
grec,model al curajului al loialitatii .Derivatul de la cuv de baza dandanache(bucluc).
Stefan Tipatescu reprezinta tipul amorezului ,este prefectul unui judet de munte preocupat de pozitia
sociala .Reuseste sa isi pastreze influenta politica asupra membrilor conservatori datorita triunghiului
conjugal cultivalt cu staruinta de Zoe si tolerat de Trahanache.Numele sau nu presupune conotatii
caricaturale.
Zoe Trahanche sotia lui Zaharia Trahanache ilustreaza tipul femeii adulterine ,ambitioasa,parvenita
preocupata de propria pozitie sociala,este constienta de influenta exercitata asupra celor din jurul ei
,determinand evolutia strategiilor electorale(eu te aleg, eu si barbatul meu).
Modalitati de realizare a comicului:de situatie; de intertie;de caracter;de limbaj.
Comicul de moravuri vizeaza viata de familie (imoralitatea triunghiului conjugal) si viata
politica (santajul, falsificarea listelor electorale, coruptia).
Comicul de situatie deriva din urmatoarele momente:pierderea si gasirea succesiva a scrisorii de
acelasi personaj;manifestarile triunghiului conjugal;inconsecventa comportamentala a lui
Catavencu(din omul sigur pe sine cat timp este in posesia scrisorii devine umil,servil odata cu
pierderea obiectului santajului);neprevazutul situtiei(alegerea lui Agamemnon);paralelismul
situational(Dandanache isi asigura statutul politic tot prin santaj);echivocul:Dandanache considera ca
Tipatescu este sotul Zoei.
Comicul intentiilor este relevant de atitudinea scriitorului fata de evenimente si pesonaje .Manifesta
clementa fata de cetateanul turmentat,Pristanda,ironie in raport cu Trahanache,sarcasm fata de
TIpatescu,Zoe.II fixeaza in limitele grotescului pe Dandanache.
Comicul de caracter cuprinde tipologiile clasice, reliefand defecte general-umane pe care
Caragiale le sanctioneaza prin ras (de exemplu: demagogia lui Catavencu, prostia lui Farfuridi,
servilismul lui Pristanda, senilitatea lui Dandanache).
Comicul de limbaj rezulta din :inadecvarea registrelor lingvistice la situatia concreta sau statutul
interlocutorului(Catavencu
se
adreseaza
in
mod
rhetoric
lui
Pristanda);limbaj
informal,incoherent(discursul lui Dandanache devenit adevarata bolborosealaeste aplaudat de
multimea
indiferenta
de
rezultatul
alegerilor);greselile
de
vocabular(jargon:famelie,enteres);exprimarea prolixa;inertia intelectuala(Trahanache repeta
enuntulAveti putintica rabdare!).
Didascalii:mimica personajelor dezvaluie aptitudinile regizorale ale lui Caragiale in aceentuarea
acelorasi discrepante intre aparenta si esenta.(indicatia numelui personajului in fata replicii,indicatii
scenice,indicatiile date actorului privind mimica,gestica,notatiile autorului referitor la ambianta
,spatiu,timp).
In opinia mea
In concluzie opera O scrisoare pierduta este o comedie datorita mijloacelor complexe de realizare a
comicului carora li se adauga dezvoltarea unor tipuri umane clasice si a unui conflict derizoriu.