You are on page 1of 17

GENETICA

sub1.APARATUL GENETIC AL CELULEI
Structurile celulare care contin ADN (nucleul si mitocondriile) precum si cele care
intervin in realizarea fct sale (ribozomii si central cellular) alc aparatul genetic al
celulei.
NUCLEUL INTERFAZIC: nucleul=component principal a ap genetic(99,5 % din
ADN-ul cel) si rep central de comanda si control al active celulei eucariote.
Nucleul interfazic este alc din: mb nuclear, nucleoplasma, cromatina si nucleoli.
Membrana nucleara: mb dubla, prevazuta cu pori; foita externa continua RER si
prez ribozomi pe fata citoplasmatica; foita interna, lipsita de ribozomi, contine o
retea fibroasa, densa=”lamina fibrosa” sau “lamina nuclear” care asigura disparitia
si refacerea mb in fct de etapele ciclului cellular. La niv porilor foita ext se cont cu
cea int; intre cele 2 mb exista spatial perinuclear/intermediary ce comunica direct
cu lumenul RE.
Nucleoplasma: interactioneaza cu nucleolul si cromatina
Nucleolul: e alc din pct de vdr chimic din protein(90%), ARN(7%) si ADN(3%).
La ME se disting 3 componente ale nucleolului:
1. Comp granular- dominant, rep de precursorii nucleolului
2. Comp fibroasa- alc din fb de ADN pe care se sintetizeaza ARN-ul ribosomal
3. Comp amorfa- umple spatiile dintre comp granular si fibroasa
Cromatina = nucleoproteina alc in principal din ADN si protein histonice si ARN,
protein acide, lipide, ioni de Ca si Mg. Cromatina rep forma relaxata a cromozomilor.
Cromozomii sunt elem constant ale nucleului, dar se vad doar la MO in diviziune, pt
ca in interfaza cromozomii sunt despiralati.
La MO, cromatina se prezinta sub 2 forme:
1. sub2.EUCROMATINA – active genetic, formata din gene structural pe care
se face transcriptia, contine AND nerepetitiv, se replica precoce; este
necondensata, se coloreaza slab cu coloranti bazici
2. sub3.HETEROCROMATINA – inactive genetic, nu este transcriptibila,
contine ADN repetitive, ce se replica tardiv; este condensate si se coloreaza
intens cu coloranti bazici
Se disting 2 tipuri de heterocromatina:
a. Heterocromatina constitutiva: cromatina constant condensate in
interfaza(cromocentrii), inactive genetic, nu contine gene structural, nu se
face transcriptia pe ea
b. Heterocromatina facultativa: cromatina condensate ce contine gene
represate in anumite per ale dezvoltarii si numai in anumite tipuri de cel.
In fct de tipul de cromozomi ce le apartine, este de 2 tipuri:
1

alc dintr-o sg mol de ADN. cel din G1A trec in G0 sau G1Q(quiescent=inert) de active metabolic redusa. sub5. maduva hematogena.GENETICA I. faza S(de sinteza) si faza G2postsintetica) 1. Faza G2: se carac prin sinteza de protein specific si cant mica de ADN . stratul bazal al epidermului. monocromatidieni. aici se dubleaza cant de material genetic. ce contin 2 mol identice de ADN. 3. cel din G0 pot reveni in G1 pt ca isi pastreaza capac de diviziune. sub4. a cel differentiate care nu se mai divid. hematiile mature. in care se desfasoara toate active specific unei cellule Are 3 etape: faza G1(presintetica). cand de ADN ramane nemodificata(4C) iar cromozomii in set diploid sunt bicromatidieni si despiralati Spre finalul fazei G2 se activeaza fact de declansare al mitozei (MPF) care det condensarea filam de cromatina in cromozomi si form fusului de diviz. raman viabile timp indelungat. etc DIFERENTIEREA. conditie obligatory pt desfasurarea diviz celulare. Daca dispar conditiile respective. cromatina se prez ca o retea de filam spiralizate si condensate neregulat. Cromozomii sunt despiralizati. nr de cromoz va ramane set diploid 2n=46. diferentiere si trecerea in stadiu de repaus.Celulele rezultate dupa diviziune pot evolua in 3 directii: proliferare. Faza S (synthesis=sinteza) in care are loc sinteza de ADN si de histone. necesar in proc de corectare a erorilor de replicare. Faza G1 e subdivizata in subfaza G1A( se acumuleaza subst necesare pana la o concentratie prag=punct de restrictive(R) ) si subfaza G1B(cel se preg sa intre in faza S). dar vor fi bicromatidieni.cel pararesc ciclul cellular si se transforma in cel specializate.sunt sintetizate subst necesare cresterii si functionarii cel. 2 . Daca nu se depaseste pct de restrictive. care nu se mai divid. Cand de mat genetic este 2C mol de ADN sub forma 2n(46) cromozomi.coresp portiunii condensate ale autozomilor Heterocromatina gonozomala – coresp cromatinei seuale X si Y La ME. II. Ex: neuronii. Unele cel din G1A parasesc definitive ciclul cellular si trec in G1D. 4C. 2. Faza G1: (gap=interval). PROLIFERAREA-cel care se divid repetat alc comp proliferative si se gas in tesuturile embrionare. Heterocromatina autozomala.INTERFAZA: Interfaza=per cuprinsa intre 2 diviziuni successive.

GENETICA STADIUL DE REPAUS. O cel va fi trisomica(47 cromoz) si cealalta monosomica(45 cromoz) 3. 3.daca nu se produce citokineza va rezulta o cel tetraploida(4n) cu cromoz monocromatidieni(4C).MITOZA-ANAFAZA: Au loc 3 fenomene: 1. G1/S in care se decide progresia ulterioara prin faza S G2/M in care se decide intrarea cel in mitoza M in care diviziunea se opreste si este verificata alinierea perfecta a cromozolilor sub6.cel care intra in faza G0 au active metab redusa dar isi pastreaza capac de diviz si form comp neproliferativ(cel stem).urmata de nesepararea cromatidelor surori care migreaza la acelasi pol. Nedisjunctia cromatidiana. Clivarea longitudinal a centromerului-ruperea puntilor de heterocromatina dintre kinetocori 2. Intarzierea anafazica. Absenta citokinezei. Clivarea transversal a centromerului: urmata de formarea unor cromozomi alc numai din barte scurte ip sau numai din brate lungi iq. daca celelalte fen anafazice decurg normal vor rezulta 2 cel fiice cu acelasi nr de cromoz. 1. O cel fiica va fi identical cu cel mama(46 cromoz) si cealalta va avea 1 cromoz in minus(45 cromoz) 4.migrarea lenta a unui cromoz monocromatidian. acestea isi pot relua ciclul cellular sub act unor subst mitogene(fitohemaglutinina). Prezenta in acelasi organism a unor linii celulare se num mosaic cellular. vor rezulta 2 clule fiice diferite intre ele si de cel mama. Pt buna desfasurare a ciclului cellular exista 3 pct de control: 1. Sub8. dar inegale intre ele 2. ei form micronuclei care dispar in urmatoarea diviz. Disjunctia(segregare) cromatidiana-separarea celor 2 cromatide surori prin scurtarea microtubulilor kinetocorali 3. acest process este numit endomitoza si e intalnit in regenerarea hepatica. 2. care va ramane in afara nucleului cel fiice in mom formarii mb nucleare. rez va fi imp totala si egala a materialului genetic intre cel fiice sub7. Migrarea simultana.MEIOZA I-PROFAZA Cuprinde 5 stadii: 3 .ACCIDENTE IN ANAFAZA MITOZEI Uneori fen genetice din anafaza sunt perturbate rezultand eorri de distributie a materialului genetic in cel fiice. Erorile de distrib a mat genetic in mitoza det aparitia unor anomalii de nr si structura ale cromoz in cel somatic. cu aceasi viteza a cromoz monocromatidieni spre polii cel.

cromozomii devin vizibili ca filam lungi si subtiri. legea segregarii Separarea fiecarei perechi de cromozomi e aleatorie Asortarea independent a cromoz poarta numele de recombinare intracromozomiala Fen de recombinare intra. din set diploid(2n) in set haploid(n) Fiecare cel va avea doar un cromozom din perechea de omologi.si inter-cromozomiala explica marea variabilitate a gametilor=legea 2 Mendel.MEIOZA I-ANAFAZA - - Disjunctia cromozomilor-separarea cromozomilor omologi Migrarea simultana.cromozomii omologi(matern si patern) se aproprie cu cromatidele paralele. DIPLOTEN. Recombinarea genica este o importanta sursa de variabilitate. Dispozitia lor coincide cu cea a benzilor G. La om se produc 1-3 recombinari pe cromozom.are loc terminarea chiasmatelor. LEPTOTEN-prin condensarea fb de cromatina. o cromatida a unui omolog trece peste cromatida celuilalt. fenomen=incrucisarea omologilor sau crossing over. a caror nr si pozitie sunt caract fiecarui cromozom. devin vizibile niste puncte intens colorate=cromomere.cromozomii se scurteaza si se ingroasa. cei 2 gonozomi nu sunt omologi si de aceea fac sinapsa prin telomerii bratelor scurte. La acest niv. Rareori schimbul de fragm e inegal rezultand deletia sau duplicatia unor gene. ZIGOTEN. Astfel se realizeaza o aliniere “gena la gena” a cromoz. dar raman uniti la niv unor puncte=”chiasmate”. In aceasta etapa se evidentiaza clar bivalentii la MO.cromozomii se vor separa. Catre sf pahitenului. fenomen=recombinare intracromozomiala sau genica=> un fragment de cromatida dp un cromozom matern face schimb cu omologul sau patern rez o noua combinative de gene de la ambii parinti. la MO nu se disting cele 2 cromatide 2. unde form vezicula sexual. dat noilor combinatii ce apar si se transmit la descendenti. 4. cromoz sunt bicromatidieni. matern sau patern. Sub9. sta la baza primei legi a lui Mendel. cromatidele care nu sunt surori se rup si are loc schimb reciproc si egal de fragmente cromozomice. DIAKINEZA.GENETICA 1. asezati in talomeri la mb nuclear. care form bivalenti sau tetrad. adica alunecarea chiasmatelor in lungul cromatidelor. Bivalentii se form pt autozomi si cromozomii X la sexul F. 3. Chiasma rep fenomenul optic prin care se localizeaza incrucisarea cromozomica 5. cu cromatidele surori unite prin centromer si cromatidele nesurori unite prin chiasma. cu aceasi viteza a cromoz omologi bicromatidieni catre polii opusi ai cel Fen genetice din anafaza I au drept consecinte: Reducerea nr de cromozomi. La sexul M. PAHITEN. referitoare la combinarea libera a “factorilor ereditari” 4 . fen numit conjugarea cromozomilor sau sinapsa.

care dupa fecundarea cu gamete normali. 5 .MEIOZA II-ANAFAZA Au loc: 1. XY-la barbat. duc la aparitia unor zigoti anormali. Gametul disomic contine 2 cromozomi cu aceasi oriine: maternal sau paterna. Migrarea simultana.GENETICA - Prin fecundarea pe baza de probabilitate a gametilor feminine cu cei masculine rezulta zigoti diferiti din pct de vedere genetic. iar indivizii sun tunicate genetice.PROTOCOLUL EVIDENTIERII CROMOZOMILOR In cel somatic exista in mod normal 46 cromozomi care form 23 perechi: 22 perechi autozomi si o pereche gonozomi: XX-la femeie. Sub12.MORFOLOGIA CROMOZOMILOR Sub14. Disjunctia cromatidiana 3. Clivarea longitudinala a centromerului 2. Gametii nulisomici dupa fecundarea cu gamete normali formeaza zigoti monosomici Accidentele anafazice vor det aparitia de gamete cu anomalii de nr de cromozomi. care prin fecundarea cu un gamet normal det aparitia unui zigot triploid(3n). fen=disomie uniparentala Intarziere anafazica=> form de gamete normali si nulisomici Gametii disomici dupa fecundare cu gamete normali form zigoti trisomici. Prezenta anomaliiilor cromozomiale in toate cel organismului se num=anomalie omogena.ACCIDENTE IN ANAFAZA MEIOZEI I - - Nedisjunctiacromozomiala urmata de meioza II =>formarea de gamete disomici si nulisomici. neviabili.ACCIDENTE IN ANAFAZA MEIOZEI II - - Nedisjunctia cromatidiana=> formarea de gamete disomici si nulisomici. Sub10. Sub13. Gametii disomici au in cazul perechii afectate un cromozom matern si unul patern Intarzierea anafazica urmata de o meioza II normal=> formarea de gamete normali si nulisomici Nesepararea ovocitelor de gradul II=> formarea de gamet diploid. cu aceasi viteza a cromozomilor bicromatidieni catre polii celulei Sub11.

pt ca dureaza numai 3 zile si poate fi stimulate pt a obtine un indice mitotic crescut . .Etalarea: sedimentul se resuspenda intr-un mililitru de fixator proaspat si cu aj unei pipette se dispune pe o lama portobiect. fibroblasti.Examinarea: initial se vor selecta cele mai bune metafaze. Exista 2 metode de a studia o metafaza.Metoda directa este rapida.Este identical pt toate tipurile de cel recoltate . . in fct de dotarile lab. sau indirect: culture de cellule. fie se capteaza imaginea de la 6 . au indicatii particulare si prez dificultati de prelevare sau cultura . astfel se obtin preparate definitive.Fixarea: se adauga peste sediment un amestec fixat din alcool etilic absolute si acid acetic glacial. timp de 72h 2. iar cromozomii din placa metafazica sunt bine individualizati 3. vilozitati coriale si tumori.GENETICA Pentru evidentierea cromozomilor umani se parcurg 3 etape: a. mentinerea la thermostat la 37oC. care ulterior vor fi studiate cu obiectivul cu imersie Pt studierea anomaliilor de nr si structura sunt necesare 20 de metafaze (daca nu exista abateri de la normal) si 30 de metafaze( cand sunt depistate anomalii omogene sau mozaicuri).Metoda indirect este mai des folosita si cultura de limfocite este cel mai frecvent utilizata. dar cu pastrarea structurii morfologice. pt 2-3 min. se fac 2-3 fixari pt fiecare preparat . insamantarea mediului de cultura. fixarea presupune intreruperea vietii cel. dar prez riscul de obtinere unui nr mic de metafaze . Fie se fotografiaza metafaza si apoi se decupeaza cromozomii.Dupa adaugarea colchicinei. care pot fi folosite atat printr-o colorare uniforma cat si pt bandare .Cultura de limfocite din sangele periferic se realizeaza in 3 timpi: recoltarea de sange.Celelalte metode directe sau indirect: maduva osoasa hematogena.Pt oprirea diviziunilor in metafaza. prin punctie venoasa. b. solutia hipotona patrunde in cel si disperseaza cromozomii . tumori.Colorarea: pt o colorare uniforma se fol coloranti bazici: solutie Giemsa .075 M) si se introduce la thermostat pt 20-30 min. c.Hipotonizarea: se adauga peste sediment o solutie hipotona(KCl 0. 1. cultura se va mentine la thermostat timp de 2 h . Oprirea diviziunilor in metafaza . in proportie de 3:1.Ea va distruge fusul de diviziune. - Obtinerea de cellule in diviziune Oprirea diviziunilor in metafaza Obtinerea preparatelor microscopic Obtinerea de cellule in diviziune: Se realizeaza direct prin recoltarea de tesuturi care se divid activ: maduva hematogena. cel din lichidul amniotic. Obtinerea preparatelor microscopic: presupune mai multi timpi: . cel mai des este folosita colchicina si derivatii sai.

regiuni cromozomiale sau unor gene cu localizare cunoscuta in anumite zone Sondele se fixeaza(hibridizeaza) prin complementaritate in aceste situsuri “tinta” Pt a putea fi evidentiate. Pt cazurile normal sunt necesare 2-3 cariotipuri. cel putin 2 cariotipuri pt fiecare linie celulara. in ordinea descrescatoare a marimii lor se numeste cariotip. TEHNICI DE GENERATIA A III-A ANALIZA CROMOZOMIALA =Tehnici de marcaj de inalta rezolutie - - Studiaza cromozomii in primele faze ale diviziunii. cand sunt mai putin condensati Fiecare banda din cromozomii metafazici poate fi astfel subdivizata in mai multe subbenzi Se pot identifica 550 sau 850 benzi. specific unui anumit cromozom.TEHNICI DE GENERATIA A II-A ANALIZA CROMOZOMIALA =tehnici de marcaj cromozomial in benzi - - Folosind o serie de tratamente si/sau coloratii special a ADN-ului se vizualizeaza pe cromozomi metafazici o structura specifica de benzi alternative intens colorate si putin colorate. Fiecare banda coresp probabil la 20-30 gene. coresp prometafazei sau profazei. Permit identificarea precisa a fiecarui cromozom si caracterizarea maj anoamlilor cromozomiale(exceptand microdeletiile) Sub16. sondele sunt marcate cu un fluorocrom(vizibil la microscopul cu lumina UV) 7 . pe baza criteriilor morfologice. iar in prezenta anomaliilor de nr sau structura sunt necesare mai multe. Dispunerea sistematizata a cromozomilor unei cellule somatic in perechi si grupe de cromozomi. aceasta fiind limita maxima de rezolutie in analiza citogenetica conventional Aceste tehnici permit evidentierea unor modificari mici la str cromoz(ex: microdeletiile) Sub17. Sub. Se evidentiaza 300-400 benzi pt un set haploid de cromoz metafazici.GENETICA microscop in calculator si apoi se analizeaza cu aj unui soft automat sau semiautomat.15. TEHNICI DE GENERATIA A IV-A ANALIZA CROMOZOMIALA =tehnici de citogenetica molecular - Se folosesc “ sonde” de ADN monocatenar.

Ex: 13ps 5. f rare pe alti cromozomi .16. prescurtat FISH( de la Fluorescence In Situ Hybridization) FISH e o metoda performanta dar dificila si scumpa.9. caract unor remanieri complexes au a unor cromozomi marker. in care gonozomul este X) Lr= p+q x 1000 22 autozomi+ X In fct de lungime cromozomii se imp in: mari.Situsul fragil poate fi evidentiat prin adaugarea in culturile de cel de agenti antifolati.Ex: 1ph 6. Are indicatii precise si nu se substituie celorlalte tehnici citogenetice. mai ales in cel tumorale.Se noteaza cu s. dupa nr si bratul cromozomului . se apreciaza prin indicele centromeric(IC): IC= p x 100 p+ q 3. Constrictiile secundare=reg cromozomice despiralizate de diferite marimi. Se foloseste pt: suspiciunea clinica/citogenetica a unei microdeletii sau microduplicatii.Studii sugereaza ca unele situsuri ar putea avea un rol in progresia tumorala: rupturile in aceste situsuri produc inactivarea unor gene supresoare de tumori 8 .Se noteaza cu h.Exceptie: FRAXA situate pe bratul lung al cromozomului X(Xp27). Satelitii.GENETICA - Se mai numeste: hibridizare fluorescent in situ sau. capabili sa produca rupture cromozomice la acest nivel . cu exceptia gonozomului Y . CRITERII DE IDENTIFICARE A CROMOZOMILOR 1. detectia sexului genetic sau a unor aneuploidii in nuclei interfazici. detectarea unor secvente de la Y la barbatii XX. dupa nr si bratul cromozomului . prezente inconstant in zona juxtacentromerica a bratelor lungi ale cromozomilor 1. rep de: lungimea absoluta(exprimata in micron). mijlocii si mici 2.22).Nr si marimea satelitilor variaza de la o pers la alta. a unor translocatii criptice sau deletii telomerice. evaluarea unui mozaicism Sub18. Raportul dintre brate(R): R= q p 4.Maj situsurilor fragile sunt considerate marker normali .14. asociat cu retard mintal (sindromul X fragil) . rep la om pe bratele scurte ale cromozomilor acrocentrici din grupa D(13.15) si grupa G(21. lungimea relative(exprimata in procente din lungimea unui set haploid normal. Situsurile fragile=regiuni cromozomice la niv carora se produc mai frecvent rupture . . Pozitia centromerului. Lungimea cromozomului.

care au aceeasi dispozitie pe cromozomii omologi. Marcajul in benzi Sub19. Benzi G-se obt prin digestive controlata cu tripsina. are dezavantajul ca preparatele nu sunt permanente si necesita un echipament special de microscopie. apoi in fct de tipul anomaliei remarcate se poate aplica un marcaj coresp reg afectate Fiecare cromozom e alc dintr-o alternanta de benzi positive. utilizand tehnici de inalta rezolutie. Benzi care marcheaza intreg cromozomul: a. deoarece dupa tratarea chimica sau termica a preparatelor se pot evidential de-a lungul cromatielor benzi. simbolul bratului.C s-au stability prezenta a 320 de benzi per set haploid. fiind aceeasi pt toti indivizii specie si in toate celulele organismului. GRUPA A DE CROMOZOMI 9 . nr reg.evidentiaza telomerii. benzile G au aceasi distributie ca si benzile Q fluorescente c. nr benzii. subbenzile Exemplu: 21q22. brat lung. Benzi R. Benzi Q-se obt in urma colorarii metafazelor cu fluorocrom. de la centromer la telomeri pt fiecare brat Nomenclatura: nr cromozomului. Bandarea T permite depistarea modificarilor de la niv extreme cromozomilor c. inaintea col cu Giemsa 2. Benzi T. colorate si benzi negative. banda 2.marcheaza reg organizatorilor nucleolari. subbanda 1 Pe baza marcajelor Q. este utila pt analiza cromozomului Y b. coresp satelitilor cromozomilor acrocentrici In citogenetica se realizeaza mai intai marcaj genetic. Sub20. Benzi care marcheaza anumite regiuni: a. In metafaza se evidentiaza 300-450 benzi.au o dispozitie inversa benzilor G si Q. regiunea 2. Benzi C. MARCAJUL PE BENZI = metoda de identificare a perechilor omologi. se obt prin denaturarea tehnica controlata(85o) a preparatelor intr-o solutie salina.1=cromozomul 21. prometafaza 550-850 si in profaza pana la 1000 de benzi. Unele benzi sunt bine delimitate si colorate=benzi reper.R.rep de heterocromatina constitutive din reg centrometrice caract pt fiecare cromozom. necolorate. Benzile NOR.GENETICA 7. care delim reg de-a lungul cromozomului Regiunile si benzile sunt numerotate cu cifre arabe. Exista 2 categorii de benzi: 1.G. permite evidentierea variantelor individuale sau familial ale constrictiilor secundare si reg centrometrice b. urmata de col cu Giemsa. secventa benzilor este o caracteristica a specie. tehnica este relative simpla si frecvent fol.

acrocentrici Grupa cu nr variabil de cromozomi. X: cromozomi mijlocii si SM: grupa cu nr variabil de cromozomi.12 au centromerul evident submedian Sub 23. GRUPA E DE CROMOZOMI - Perechile 16. 1 si 2. GRUPA D DE CROMOZOMI - Perechile 13. 3-SM Cromozomul 1 este cel mai mare si poate avea o constrictive secundara pe bratul lung langa centromer(1qh) Sub21.10. perechile 21 si 22 pot prezenta sateliti pe bratele scurte: 21ps. 22ps Sub27. iar cromozomul care se deosebeste de omologul sau este considerat a fi un cromozom marker.15: cromozomi mijlocii.GENETICA - Perechile 1.22. acrocentrici Toti cromozomii pot prezenta sateliti pe bratele scurte: 13ps. 10 .M. in fct de sex: 4-F si 5-M. HETEROMORFISMUL CROMOZOMILOR - Prin dif tehnici s-au studiat variatii in morfologia cromozomilor omologi de la un individ sau la pers diferite=heteromorfism cromozomic.20: cromozomi mici.15ps Sub 24. langa centromer(16qh) Cromozomii 17 si 18 sunt SM Bratele scurte ale cromozomului 17 sunt mai mari decat bartele scurte ale cromozomului 18 Sub 25.18: cromozomi mijlocii Perechea 16-M. in fct de sex: 15 la M si 16 la F Daca nu se utilizeaza marcajul in benzi se vor ordona in fct de marime.2. poate avea o constrictive secundara pe q. descrescator si de pozitia centromerului Cromozomii 8. GRUPA F DE CROMOZOMI - Perechile 19.Y: cromozomi mici.14. metacentrici Sub 26.14ps. GRUPA G DE CROMOZOMI - Perechile 21.3: cromozomi mari. GRUPA B DE CROMOZOMI - Perechile 4 si 5: cromozomi mari si SM Bratele scurte ale cromozomului 4 sunt mai mari decat bratele scurte ale cromozomului 5 Sub22.17. GRUPA C DE CROMOZOMI - Perechile 6-12.

GENETICA - - Deoarece reg cromozomice heteromorfice sunt arii de heterocromatina. semnificatia acestui fen este necunoscuta. pt identificare si a anomaliilor structural mici.16) 3. de preferat marcajul in benzi. Diagnosticul prenatal indicat in dif situatii: Varsta maternal peste 35 ani in momentul conceperii Un parinte purtator al unei anomalii cromozomiale de structura echilibrate Cuplu care are déjà un copil cu o anomalie cromozomiala de structura neechilibrata Stabilirea sexului copilului. poliploidie sau aneuploidie. Sub 28.9. putand fi folosit uneori in det paternitatii. in specil la fete cu talia mica sau baieti cu talia mare. FISH. la care se pot depista o anomalie a gonozomilor sau o anomalie structural echilibrata Avorturi spontane repetate in primul trimestru de sarcina sau NN morti dat unor anomalii cromozomiale de structura echilibrate. duplicatie. S-au descries 4 tipuri majore de heteromorfism cromozomic: 1. bogate in ADN repetitive si inactive genetic. marimea lor variabila este fara consecinte fenotipice Unele studii arata totusi o frecventa mai mare a acestor variante heterocromatinice la cuplurile cu avorturi spontane repetate sau in grupul pers cu retard mintal. Situsurile fragile induse de antifolati(peste 5% din populatie are 60 de tipuri diferite de situsuri) Fiecare pers poseda un heteromorfism particular(are cel putin un cromozom marker) cu aceasi valoare ca si amprentele sale. in special la femei cu amenoree priamara si la barbate cu spermograma anomala. cromozom inelar Intarzierea pubertatii. 2. markerul se transmite nemodificat de la parinte la copil. cu transmitere legata de X Rudele de gradul I ale pers cu anomalii cromozomiale de structura Cupluri cu sterilitate primara. Cariotipul este obligatoriu si in situatiile in care diagnosticul clinic este clar pt precizarea tipului de dezechilibru si acordarea sfatului genetic 11 . izocromozomi. INDICATIILE CARIOTIPULUI Analiza cromozomilor umani este esentiala pt diagnosticul urm circumstante: 1. Polimorfismul satelitilor 4. 6. din cauza necunoscuta. 5. pt identificarea unei anomalii gonozomice Stari intersexuale pt stabilirea concordantei intre sexul genetic si sexul civil si eventualele anomalii gonozomice Sindroame plurimalformative cu/fara retard mintal. fie o anomalie de structura neechilibrata : deletie. Efectuarea cariotipului la produsii de avort poate identifica fie o anomalie de nr . Marime cromozomului Yp(10% din barbatii normali au un Y mai lung sau mai scurt) 2. Marimea heterocromatinei centromerice (benzi C) sau juxtacentromerice ( mai ales la cromozomii 1. 4. in cazul in care mama este heterozigota pt o gena anomala recesiva. 7. De obicei. 3.

in aceasi zona. cate 5 min pt fiecare baie. Sub 29. etc 12 . cu marime medie de 1 micron=corpuscul Barr Variatii de marime: se datoresc variatiilor de marima a cromozomului X inactivat. 4.5 microni Toti nuclei celulelor provenite de la pers normale de sex feminine ar trb sa aiba un corpuscul Barr. TESTUL BARR 1. Astfel. Excesul de colorant poate fi indepartat cu alcool etilic absolute. 50% si 2 bai de apa distilata. iar in tumora Wilms deletia 11p10. timp de 1-2 min. dobandite de tipul cromozomilor in inel sau dicentrici. Hidratarea: se realizeaza prin trecerea succesiva a lamelor prin 2 bai de alcool etilic 70%. sit pe fata int a mb nucleare .Expunerea la actiunea unor agenti mutageni. Pt stabilirea corecta a frecventei se numara cel putin 300 de nuclei. Se recleaza din nou. Cancere care sunt insotite de anomalii cromozomiale de structura dobandite. corpusculul Barr va fi mai mic de 1 micron si respective mai mare de 1. format din alcool etilic absolute si acid acetic glacial. simplu si repede. Durata fixarii este de 30 min si maxim 24 h 3. se pot preciza nr cromozomilor X si diagnostic. Practic. in retiniblastom exista o deletie 13q-. Apoi se recleaza cu aj unei lame rodate pe fata int a obrazului si se indeparteaza stratul de mucus sic el epiteliale din structurile superioare ale epidermului.GENETICA 8. Examinarea: cu obiectivul cu imersie se pot aprecia caracterele morfologice ale cromatinei sexual X si frecventa ei Sub30. care au nuclei bine conturati si se realizeaza un frotiu. Retardul mental. XXX. ovalar sau plan convex. Recoltarea: se recomanda clatirea gurii cu apa inaintea examinarii. procentul cellular “chromatin X positive” este cuprins intre 15-35% dat: calitatii improprii pt analiza a unor nuclei si actiunii unor factopri celulari care produc decondensarea cromozomului X fara a afecta insa inactivarea lui. 5. Ex: in cazul izocromozomilor X pe brate scurte si lungi. VARIATII DE NUMAR SI MARIME - - - - In cel epiteliale ale mucoasei bucale. XXY. pt identify unor anomalii de structura neechilibrate. dp lama cu un tampon de tifon. in proportie de 3:1. cu sau fara tulburari de comportament. sexul genetic si diferite anomalii numerice: X0. Ex: leukemia mieloida cronica poate fi identificat cromozomul Phi sau un alt tip de translocatie. pt a preleva cel din stratul spinocelular. cromatina X se prez sub forma unui cromocentru intens colorat bazofil. CORPUSCULUL BARR-DESCRIERE. cand sidentifica microdeletii telomerice sau situsul X fragil 9. Nr de corpusculi Barr=cu suma cromozomilor X-1. Fixarea: imediat se introduce frotiul in fixator. :a copii reclarea se face pe fata int a buzei inf 2. Colorarea: se pun cateva picaturi de colorant Barr pe lama.

La om. Monosomiile=anomalii caracteriate prin prezenta intr-o celula somatic a unui sg cromozom. Anomaliile numerice se clasifica in : poliploidii si aneuploidii POLIPLOIDII=prezenta in plus a unuia sau mai multor seturi haploid de cromozomi. sg monosomie compatibila cu viata este monosomia X 2. Monosomiile autozomale sunt complet letale.GENETICA Sub 31-CROMATINA SEXUALA Y - - - In cel provenite de la o pers de sex masculine se poate evidential prin coloratia cu dif fluorocromi(quinacrina) si examinare microscopic in lumina UV.8 si cele gonozomale(XXX. intre 50-80% daca este examinat imediat dupa colorare. 13 . Trisomiile: prezenta intr-o celula somatic a 3 exemplare ale aceluiasi cromozom in locul perechii normale de cromozomi omologi(2n+1).25 microni. ducand la avorturi spontane precoce. Singurele poliploidii identificate la om sunt: 1. XXXXY ).se prod printr-o eroare in prima diviziune a zigotului: ADN a fost replicat si cant totala devine 4C. dar nu are loc diviziunea ANEUPLOIDIILE=prezenta in plus sau absenta unuia mai multor cromozomi 1.XXXX. Singurele exceptii sunt trisomiile autozomale: 21. maj trisomiilor sunt complet letale. Nr de corpusculi F=nr cromozomilor Y Variatii de nr: depind de variatiile de nr ale cromozomului Y In lab cu dotari pt FISH se fol sonde marcate fluorescent pt X si Y care permit evidentierea mai precisa a prezentei si nr de cromozomi sexuali in nuclei interfazici Sub 32-TIPURI DE ANOMALII CROMOZOMIALE DE NUMAR Anomaliile cromozomiale numerice sunt modificari ale numarului de cromozomi in raport cu nr rapid diploid(2n) de 46 cromozomi. Triploidia(3n=69 cromozomi). XXY. un corpuscul intens fluorescent=corpusculul F El rep aspectul interfazic al celor 2/3 distale a bratului lung al cromozomului Y. XXXXX.18. Frecventa variaza in fct de tesutul examinat. 48. XYY) In cazul anomaliilor gonozomale sunt posibile tetrasomiile(48. 48. alc din heterocromatina intens fluorescent Marimea medie a corpusculului F este de 0. in locul unei perechi de cromozomi(2n-1). Tetraploidia(4n=92 cromozomi).XXXY ) sau chiar pentasomiile ( 48.cauza cea mai frecventa este dispermia=fecundarea unui ovul de catre 2 spermatozoizi.13. 49. mai rar triploidia rezulta prin fertilizarea unui gamet normal(n) de catre un gamet diploid(2n): spermatozoid(diandrie) sau ovuldiginie) 2.XXYY.

In anul 2 de viata devine evident intarzierea psiho-motorie: toate active se fac cu 23 ani mai tarziu decat normal. mers e mult timp nesigur. nu este relevant. displazii. un sg pliu de flexie palmara. etc Niciunul dintre aceste semen. Copii sunt insa linistiti.(ex: Moro) Dismorfii cranio-faciale: microcefalia. Deobicei este diagnosticat clinic in perioada neonatal sau la sugari care au fenotip characteristic. tulburari ale fct gonadale. Un bolnav de sindromul Down poate acumula un nivel max de cunostinte comparabil cu al unui copil normal de 6-8 ani si nu este capabil de o viata independent. dar abia in 1959 Jerome Jejeune si colaboratorii au stability ca afectiunea este produsa de trisomia 21. hipertelorism. 14 . retard mintal. digestive. clinodactilia degetului 5 si frecvent. dismorfie facial. numai in asociere cu celelalte semen permite diagnosticul de sindrom Down. Unii copii pot prezenta diferite malformatii visceral: cardio-vasculare. Facies characteristic: fantele palpebrale oblice in sus si in afara. Copil cu trisomie 21 are talia si greutatea sub media varstei. renale. epicantus. nas mic cu radacina turtita si narine mici si anteversate. urechile mai jos situate. cu bradidactilie. hiperlaxitate articulara. luate separate. Dermatoglifitele anormale: pliu palmar transvers unic. cu exces de piele pe ceafa. Incidenta trisomiei 21 a fost estimate la 1:650-1:800 NN vii. prezinta hipotonie muscular. ascultatori. iar spatial interdigital 1 la picior este mult mai larg. mici si displazice. exces de bucle cubitale. iubesc anturajul si muzica Sindromul se asociaza intotdeauna cu un retard mintal si tubulrari de limbaj.GENETICA Dezechilibrul genetic det o serie de “semen commune”: tulburari de crestere prenatala si postnatala. iar vorbirea relative simpla. irisul pestrit. brahicefalia cu occiput turtit si fontanele largi. gura deschisa si protruzie lingual. Malformatiile cardiac afecteaza 40% din NN . triradius axial situate distal. Malformatiile digestive(3-5%) mai frecvente sunt atreziile sau stenozele duodenale si megacolonul. anomalii congenital majore multiple. reflexe comportamentale reduse. Sub 33-SINDROMUL DOWN-ASPECT CLINIC Sindromul Down este cea mai frecventa boala cromozomiala si a fost descrisa clinic de john Langdon Down in 1866. maini scurte. majoritatea fiind defecte septale. Boala este frecventa la copii de sex masculine. au o personalitate atragatoare. cunoasterea lor poate orienta un diagnostic spre categoria “ boli cromozomiale”. dermatoglife anormale. Gatul este scurt.

prezente la unul dintre parinti.DS sub media normal a varstei(talia maxima la adult va fi 140-160 cm). Trisomie 21 libera. piciorul are aspect de “piolet” si halucele scurt si flectat. In tarile dezvoltate speranta de viata este de 60 ani.3 se gasesc genele care prin effect de dezaj produc majoritatea semnelor clinice caracteristice sindromului Down. S-a dovedit ca in regiunea 21q22. translocatiile 21q. Frecvent se asociaza obezitatea iar dezvoltarea pubertara este mult intarziata si incomplete. Sindromul Down este produs de trisomia cromozomului 21 si mai exact d trisomia regiunii 21q22. urechi jos implantate. Trisomie 21 libera si omorgena: in 92-95% din cazurile de sindrom Down. cel mai frecevent maternal si in special meioza I 2. maj cazurilor80% fiind de sex feminine. formati in urma unor translocatii echilibrate.21q care in jumatate din cazuri e mostenita de la unul dintre parinti(mama). Sub 35-SINDROMUL EDWARS – ASPECT CLINIC Sindromul Edwars are o incidenta de aprox 1/5000-8000 de nasteri. rez prin nedisjunctie mitotic postzigotica sau foarte rar prin pierderea cromozomului 21 in cel ce deriva dintr-un zigot trisomic 3. mai putin de 1%. Frecvent prezinta camptodactilie caracteristica: degetele 2 si 5 acopera degetele 3 si 4. microretrognatie. frunte tesita. in mosaic: in circa 2-3 % din cazuri. rez prin segregarea meiotic a cromozomilor derivative.poate fi obs in 4-5% din cazuri. Trisomie 21 prin translocatie Robertsoniana neechilibrata: intre cromozomul 21 si alt cromozom acrocentric.21q sunt mai rare si maj sunt de novo 4. 15 . cel mai frecvent se intaln translocatia 14q. rez prin nedisjunctie meiotic. de aprox 95% dintre embrionii cu trisomie 18 sunt eliminate prin avort. Trisomie 21 partiala. Nou-nascutul prez o greutate mica. numita si DSCR. hipertonie. Sternul este scurt. Unghiile sunt hipoplazice si dermatoglifele anormale. In primii ani de viata multi copii sunt confruntati cu diferite problem medicale. Infectiile respiratorii sunt frecvente iar riscul de a dezvolta leucemie este de 15-20 ori mai mare decat in populatia generala. incidenta la conceptie este mult mai mare. Barbatii sunt sterile iar femeile au o fertilitate reduaa. Sub 34-SINDROMUL DOWN – ANALIZA CROMOZOMILOR Poate evidential: 1. Dupa 40 ani se instaleaza frecvent o dementa senile precoce si mortalitatea creste semnificativ prin accidente vasculare. dismorfie cranio-faciala evocatoare:doliocefalie cu occiput proeminent. Cele mai importante: sunt det de malformatii visceral in special cardiace si digestive.1-22.GENETICA Ritmul de crestere este redus sit alia va fi cu >.22q sau 21q. hipoplkazice(urechi de faun).

despicaturi orofaciale. vertebrale. Diagnosticul clinic este sugerat de triada caracteristica(holoprosencefalie): descpicatura labio-palatina. Speranta de viata este foarte mica. peste 50% dintre erorile de distributie se produc in meioza II. renale. microcefalie cu suture larg deschise. urechi malformate. Sub. Doar 5% supravietuiesc dupa varsta de 1 an. frunte tesita. Depistarea este posibila in 60% din cazuri pe baza ecografiei fetale si a triplului test( val scazute ale AFP.000 nasteri Nou nascutul prez: intarziere in crestere. aprox 90% dintre copii murind in primele 6 luni de viata datorita malformatiilor visceral grave. Absenta lor partial face diagnosticul mai dificil. confirmarea se face insa numai prin efectuarea analizei cromozomilor din celulele fetale.000-20. dar 20% din cazuri au fost identificate: trisomii complete sau partiale produse prin translocatii neechilibrate. Diagnosticul este stability prin cariotip. 36. indeosebi de trisomia 21. desi sunt si alte semen care pot evoa trisomia 13(ex: proeminenta radacinii si varfului nasului ). dar prezinta o intarziere severa in dezvoltarea psihomotorie. 16 . omogena. polidactilie postaxiala la maini si/sau picioare. Trisomiile partiale rezulta datorita unei translocatii sau inversii. libera. de obicei mostenita de la unul dintre parinti. de obicei t(13q.SINDROMUL EDWARS – ANALIZA CITOGENETICA Diagnosticul este precizat prin analiza citogenetica unde se poate identifica o trisomie 18 libera si omogena. Frecventa trisomiei 18 creste o data cu cresterea varstei materne. in 80% din cazuri trisomia 13 este complete. uE3).hCG. microftalmie/anoftalmie. microftalmie/anoftalmie si polidactilie postaxialaobservata la aprox 70% dintre pacienti. Suspiciunea clinica este sustinuta si de evidentierea anamnestica a polihidramniosului in cursul sarcinii. Aproape constant se intln malformatii ale SNC(arhinencefalie sau holoprosencefalie). Sub37 – SINDROMUL PATAU – ASPECT CLINIC Trisomia 13 are o incidenta de aprox 1/10. 94%. prin nedisjunctie maternal sau in mosaic . ale cordului 80% si sist urogenital. 5% sau o trisomie 18 partiala (1%). mozaicurile sunt foarte rare. cerebrale. colobom irian.GENETICA Deseori sunt prezente hernia sau omfalocel si malformatii congenital grave: cardiac(90%). Riscul de recurenta este de 1-2 %. Nu s-a localizat o regiune critica care sa fie corelata cu fenotipul sindromului edwars dar foarte probabil este localizata pe 18q. 14q) din care jumatate sunt mostenite de la unul dintre parinti. camptodactilie. aplazie cutanata in reg vertexului sau occiputului.

avand un retard mental sever. Supravietuirea 17 .GENETICA Malformatiiile visceral multiple si severe determina decesul a peste 50% din cazuri in prima luna de viata. Doar 3% din bolnavi supravietuiesc peste un an.