You are on page 1of 4

~

O Taj Mahalul
reprezinta cel mai
cunoscut monument
indian. Jelind dupa
so\ia sa care a murit
in urma unei na~teri,
~ahulJahan a con-
struit acest cavou
din marmura alba
pura, decorat cu
incrusta\ii negre.
Construc\ia, situata
in Agra, in nordul
Indiei, este inconju-
rata de gradini care
domina fluviul
Jumna.

O Detalii ale unei
frize din piatra a
templului din
Khajuraho, in centrul
Indiei. Vitalitatea
senzuala a acestor
sculpturi erotice este
influen1ata de Kama
Sutra, un manuscris
hindus stravechi care
descrie arta dragos-
tei. Sculpturile
reflecta atitudinea
hindusa fa1a de
dragoste ~i anume
ca ea reprezinta o
datorie sacra ~i un
mod de mantuire.

~tere al hinduismului, jainismului ~i budis-
Orbitoare in varietatea sa, mului. Vechii indieni trniau un sentimentputer-
arta Orientului lndepdrtat nic fata de tot ceea ce 1nsernnaviata ~i arta cea
1Ilairecunoscut:1era sculptura. Sculpturileerau,
cuprinde o gamd largd, de la de obicei, elegante, opulente, prezentand o
sculpturi colosale piind la carnatie splendi~, ce sugera o dezvoltare
organica dar care lnca nu atinsesernaturitatea.
miniaturi splendide ~i delicate. Aceste caracteristici nu erau complet pre-
India, China ~iJaponia i~i au zente In sculpturile indiene timpurii, realizate
de catre urma~ii austerei religii budiste. La
propriul stil creativ, distinct. lnceput, reprezentarea lui Buddha era chiar
interzisa; cand acest lucru a devenit posibil,
influentele puternice grece~ti In provincia de
p rima civilizatie aparuta pe Valea nord-vest, Gandhara, au creat imagini partial
Indusului a Inceput sa Infloreascaaproxi- elenizate ale lui Buddha, lntr-un stil greco-
mativ din anul 2500 1. Hr. S-au creat budist, care s-a raspandit pe arii extinse.
citeva sculpturi remarcabile ~i planuri de dez- Un alt stil, relativ moderat, a continuat In
voltare a ora~elor,Inainte de disparitia cauzata perioada clasica Gupta C320-600d.HL), de~i
probabil de invazia unor triburi arabe. in cele budismul absorbise deja multe alte elemente
din urma, arienii au ajuns sa domine nordul mitice, cum ar fi cele yakshi -femeia cu trei
Indiei dar nu au lasat urme ale nici unei arte spirite, reprezentat:1de sculptorii budi~ti lntr-un
distincte, vreme de mai bine de o mie de ani. mod lipsit de austeritate, ca ni~te dansatoare
O preocupare artistica majora nu a avut loc voluptoase, cu piept bine evidentiat.
decit 1n secolul al treilea 1.Hr. Sensul indian de parcurgere a vie1;iia fost
reprezentatIn picturile murale din pe~teriledin
Arta indiana Ajanta, unde grupuri nesfa~ite de personaje
inca de la Inceputurile ei, arta indiana a mani- roiesc peste tot pe pere1;i,lntr-o evocare plina ~
festat putemice influente religioase, reflectand de culoare a vie1;iiindiene. pana ~i arhitectura ~
o conceptie care a facut din India locul de indiana poate fi descrisa ca o forma a sculp- z
ARTA ORIENTALA

turii. Multe dintre cele mai celebre pagode ~i
temple nu au fost pur ~i simplu cl~dite ci
s~pateIn piatra ~i apoi decorate cu sculpturi.
Acest stil este prezent mai ales in miile de
temple cl~dite in perioada rena~terii hinduse,
aproximativ intre 600-1200d.Hr. Supraetajate,
cu tumuri care doreau s~ imite muntii ~i
acoperite cu o multime de personaje sculp-
tate, temple ca cele de la Mamallapuran ~i
Ellura reprezint~ unele dintre cele mai extra-
ordinare creatii ale artei indiene.
Atat actabudista cat ~i cea hindus~ au avut
influenta ~i dincolo de hotarele Indiei. Cel mai
mare templu hindus construit In Cambodgia
Intre secolele 10 ~i 12 este templul Angkor
Wat. Constructie vilsta, un complex dens de
"munti" sculptati In fonrul de con, cu un "varf'
central,Inalt cam de 60 de metri. A fost ridicata
cu intentia de a combina un templu cu palatul
zeului-rege Khmer. Dintre templele budiste,
probabil c~ cel mai monumental este pagoda
construita In Secolul al nou~lea, ridicata in ju-
nil, deasupraunui deal din Borobudur, inJava,
decoratacu basoreliefuri.~i In alte regiuni, mai
ales in Tibet, China ~i Japonia, budismul a
creat traditii artistice complexe ~i variate.

Inf1uen~ele islamice
in India, traditia artistic~ dominanta a fost decat arta decorativ~ persarul. S~ucitoare ~i inclinatia pentru o gami1coloristici1subtili1sau
modificata de prezenta unei religii impoctate pline de actiune, miniaturile au redat, ca un textura netedi1a jadului, sunt regi1siteinci1 in
-islamismul. Invadatorii arabi au introdus tablou viu, viata Indiei inainte de domnia lui preistorie. Marea arti1chinezi1dateazi1insi1din
islamismul inc~ din secolul 8, ins~ cel mai Aurangzeb (1658-1707) al carui fundamental- 1500 i.Hr., in timpul dinastiei Shang, cand se
putemic impact artistic a fost resimtit sub ism musulman intolerant a distrus printre afla in circulatie o versiune timpurie a manu-
domnia imp~ratilor moguli, care au domnit multe altele ~i traditia artistic~ a miniaturilor. scriselor chineze ~i conduci1torul,i~i ca~tigase
peste cea mai mare parte a Indiei incepand rolul si1usemi-divin, de "fiu al cerului".
din secolul al 16-lea. Moschee magnifice ~i Arta in China in perioada ce a durat cam 500 de ani,
monumente funerare impresionante au fost Dintre toate culturile, cea chinez~ a avut cea chinezii au creat vase robuste din bronz, cu
construite mai ales de Akbar (1556-1605)~i de mai indelungat~ traditie neintrerupta. Cuceri- un aspect aproape sinistru, concepute pentru
succesorii lui, Jahangir ~i ~ahul Jahan. torii nu au distrus niciodat~ stilul chinezesc de a aduce ofrande stri1mo~ilor.Aceste vase sunt
Arta miniaturilor a fost introdusa din Persia via~ ~i influentele exteme au vitalizat arta intens decorate cu simboluri care par a fi
tot de c~tre moguli. "Miniaturile" nu sunt nea- chinez~, f~r:l a-i distruge tr:ls~turile esentiale. abstracte dar sunt de fapt reprezenti1rifoarte
p~rat mici: termenul descrie pur ~i simplu anu- Unele caracteristici ale artei chineze, cum ar fi simplificate ~i stilizate ale creaturilor rnitice,
mite ilustatii pictate, de orice dimensiune.
Pentru crearea acestora, imp~ratul Akbar a
angajatarti~ti-mare parte hindu~i -din Intrea-
ga Indie. in ateliereleacestoraa luat na~tereun
nou stil, mai viguros ~i mult mai descriptiv

O Templul lakshmana din Khajuraho a fost O 0 miniatur3 din Akbar-Nama, biografia O Elegan1a femeilor din acest tablou din
construit aproximativ in secolul a! zecelea imp3ratului mogul Akbar, din secolul al 16- secolul al 18-lea este o trasatura principal a a
d.Hr. Turlele curbate sunt caracteristice stilu- lea, in care este reprezentat c313rind un ele- picturii Pahari, ultima dintre artele hinduse
lui artistic Nagara, fondat in nordul Indiei. fant de-a lungul unui pod sus1inut de b3rci. infloritoare, inainte de influen1a europeana.

6
cum ar fi dragonii. Venerarea stramo~ilor ~i a chiar tehnici artistice chineze~ti, din ale c~ror oameni ~i animale, printre care merit:l sa:fie
trecutului, caracteristica~i pentru alte culturi, reali~ri trebuie amintite templele ~i sculpturi1e amintiti splendizii cai ai dinastiei T'ang.
a ramasuna dintre marile preocupari chineze. din Yuankang, create direct In piatrn, dup~ La inceputul perioadei T'ang, chinezii au
Sensul magic, Invaluit de mistere, al artei vechea mo~ indian~. descoperit metoda de producere a portelanu-
dinastiei Shang, s-a atenuat In arta chineza De~i putine picturi chineze din aceast.I lui. Subtire, dur, neted, de un alb pur ~i trans-
tarzie, mai deta~ata~i mai contemplativa. perioa~ au supravietuit, se ~tie c~ pictura era lucid, el a devenit de neegalat ca eleganta:.
deja bine dezvoltat.I In perioada dinastiei Han, Sub dinastia Sung (960-1260) ~i a dinastiilor
Bronz, jad ~i lac caracterizat.Iprin trnsaturi1efme, libere dar de- unm1toaredecoratiunile aplicate i-au conferit
Traditia Shang s-a resimtit In continuare ~i 1n licate ale penelului. Pictura a devenit o arta o frumusete deosebit:l. Fairnosul portelan "alb
perioada Chou ~i a statului razboinic (1027-221 practicat.Ipe scarnlarga ~i de-a lungul secolelor ~i albastru" a fost muit imbuna:ta:titin tirnpul
I.Hr). Chinezii realizau statuete din bronz au aparut multi mari arti~ti, ~coli ~i curente. dinastiei mongole Yuan (1260-1368).
reprezentand oameni ~i alte creaturi. Ei ~i-au inclinatia pentru peisaje, mai ales cele mon- in timpul dinastiei Sung, chinezii colec-
perfectionat ~i maiestria In prelucrarea jadului tane, a fost puternica, importanta acestei teme tionau lucrnri apartinand dinastiilor anterioare
~i lacuire. Lucrarile din aceste materiale erau In arta chine~ flind neegalat.Ide nici o alt.I cul- ~i arti~tii apelau adeseori la stilurile unor vre-
1:nsascumpe deoarecejadul trebuia importat ~i turn. Picturi1eilustrau adeseori poeme sau alte muri de mult apuse. Cu toate acestea, mare
era dificil de prelucrat iar lacuirea era un pro- scrieri,a aIror caligl-afieminunat.Iera considera- parte a artei Ming (1368-1644) ~i Ch'ing tim-
ces Indelungat. De obicei lacuirea se realiza t.I o arta In sine. Pictura chinezeascaa prezen- purii (1644-1912)are O inalt:l tinut:l calitativa:,
prin acoperirea unui obiect din lemn cu seva tat Intotdeauna lucruri reale, cum ar fi oameni dar vitalitatea creativa:a suferit un u~or declin.
procesataa unui copac. Fiecarestrat de lac tre- sau peisaje, Insa avea ca scop imortalizarea
buia sa fie uscatInainte de aplicareaurmatoru- spiritului esential sau mai degraba de a trans- Arta japoneza
lui ~i, uneori, era nevoie de multe asemenea mite o anumit.I stare, decat de a reda detaliile. Dezvoltarea Japoniei a fost determinat:l de
straturi, chiar sute. Prin lacuire se puteau Insa faptul ca:ea a fost izolat:l de marile civilizatii,
obtine efecte decorative extrem de subtile ~i Ceramica ~i por1elanul cu exceptia Chinei. inca: din secolele cinci ~i
produsul flnit avea o stralucire unica. in ciuda faptului ca ceramicaavea o traditie de ~ase,cand ideile despre guvemare, literaturn,
China a fost unificata,dupa secolede dezbi- mai multe mii de ani, ea a devenit cu adevarat diferitele ramuri ale artei ~i religia budista:au
nare,de salbaticul1mparatCh'in (221-209I.Hr.). o arta originala ~i vitala de-a lungul erei T'ang
Reputatialui de grandoman,aproape alienat, a (618-906).Au aparut multe forme noi acoperite
fost confirmatade descoperirilearheologicedin cu glazuri care le transformau mult Infat~area
1974care au adus la lumina o mica armata cu initiala. Printre m:lrfuri1e cele mai cautate ale
osta$idin teracota(ceramicamata), 1n dimensi- perioadei T'ang sunt ilustratiile de cavou.care
une naturala, 1ngropata alaturi de 1mparat ~i pose~ toat.I puterea ~i vigoarea marilor sculp-
care trebuia sa-l apere In viata de apoi. turi. Ele reprezint.I o gama foarte variat.I de

Dinastia Han
in timpul dinastiei Han (209-27Qd.Hr.), China
era un vast imperiu, cu o societate foarte
sofisticata.Confucianismul, un sistem filosofic
etic care propovaduia moderatia ~i responsa-
bilitatea fata de familie ~i stat, a influentat put-
emic conceptia chinezilor -In special a
functionarilor 1nvatati creati de un sistem de
examinare civil. Fiind, deseori, ei l~i~i pictori t
E
~i poeti, a~ jucat un rol important In dez- ~
voltarea
mente autraditiilor artistice
fost fumizate de unchineze.
cult maiAlte ele- 01!
intuitiv, - ~
~
t
.8
mai magic ~i mai naturalist -taoismul, creat ~i <
~
elln decursul perioadei Han. "
Arta perioadei Han este cunoscutamai ales O Vas din metal, emailat, pentru ars esen,e ~
,prin obiectele care 1:nsoteaucavourile ~i care parfumate, apart,in3nd dinastiei Ming, din 5

includeau 1mbracaminte,bijuterii ~i cosmetice secolul al 1S-lea, imit3 un stil mai timpuriu.
O O sculptura din
dar ~i personajedin bronz, basoreliefuri ~i tigle
lemn. din secolul al
mulate pe acestea.Au aparut primele sculpturi
In piatra, de dimensiuni monumentale, care 1n 1 3-lea. reprezentan-
curand au devenit un lucru obi$nuit, o data cu du-1 pe Kuan- Yin. un
ca~tigareaterenului de catre budism. Aceasta zeu budist din China.
religie, originara din India, a reprezentat sursa El este in pozi,ia
de inspiratie pentru multe stiluri ~i curente ~i maharajalia. ceea ce
ar insemna ..tihna
regala... Pe cap
poarta o podoaba
care il reprezinta pe
Amitabha Buddha.
Se mai pot observa
pe sculptura urme
ale picturii ini,iale.

O O sculptura cera-
mica a unui jucator
de polo calare. apa~i-
nand dinastiei T.ang.
Mi~carea ~i vitalitatea
emanata de aceasta
:?, lucrare. stralucitor
~ colorata. sunt carac-
:g teristice artei T.ang.
ARTA ORIENTALA

p~truns in fo~ in Japonia, influentele chineze in picturn japonezii au preferat culorile plate O Cai traversand un rau, o pictura realizata
au devenit foarte importante. Oricum, geniul dar izbitoare ~i contururile fenne, pline de vital- probabil de catre Chao Meng-fu ( 1254-
iaponez a f~cut ca toate aceste importuri s~ itate. Acestea puteau fi observate pe perga- 1322). Romantismul pictorilor apa~inand
aib~ o anumi~ important~, dandu-le ins~ pro- mente ~i pe paravane, ni~te piese de mobilier, perioadei tarzii Sung a fost aici inlocuit cu o
pria tras~turn national~. De exemplu, in sculp- printre putinele obiecte admise 1:n interiorul mare aten~ie acordata detaliilor.
tura iaponez~ portretele au devenit cucind auster al ca:minelor japoneze. impodobite cu
mult mai semnificative decat erau in China. frunze aurite, efectul era ~i mai frapant. inspirate din viata obi~nuitj, scene teatrale,
Pentru occidentali, cele mai communedar ~i intampl~ri sentimentale sau chiar amoroase.
Artizanatul cele mai admirate exemplare ale artei japoneze Clasa superioan1 japoneza a dispretuit acest
Pictura iaponez~ era ~i ea complet diferit~, sunt gravurile colorate, produse dupa: secolul ~en de alt:l, considerand-o ieftin~ ~i popularn.
deseori reprezentand scene de actiune vio- al optsprezecelea. Acestea au fost create prin Ins~ o datj ajunse in Occident, gravurile au
lente, straine traditiilor chineze. Ascutimea transferarea unei schite a artistului pe o bucata: avut o influenta majorn asupra directiei ulte-
simtului artistic iaponez a afectat aproape de lemn care, dupa: ce a fost gravata: ~i 1:nscrisa:, rioare de dezvoltare a picturii europene ~i
toate laturile vietii iaponeze, de la fastuosul va reproduce exact acela~i desen de mai multe arti~ti ca Hokusai, impreuru1 cu multi alti mari
ritual al servirii ceaiului pan~ la cel al arani~rii ori, conferindu-i astfel potentialul de a fi mae~trii gravori, sunt astjzi recunoscuti ca fi-
florilor. Gustul iaponezilor pentru artizanatul vizionata: pe scar:l larga:. guri proeminente in istoria artei.
miniatural s-a f~cut simtit chiar in articolele de Reflectand valorile unei perioade de calm ~i
zi cu zi, de exemplu in splendidele "netsuke" l~te, a perioadei Tokugawa, 1:ntimpul ca:reia
sculptate -mici piroane cu care se prindeau viata la ora~ a 1:nflorit ~i s-a creat o adeva:rata:
diverse obiecte de cercevele. clasa: mijlocie, gravurile reprezentau ilustratii

O O viziune a unui artist japonez din secolul
al 16-lea despre occidentalii cre~tini. La
inceput, vizitatorii au fost primi,i cu mare
bucurie de catre japonezi care au considerat
cre~tinismul ca pe o secta a budismului, fiind
interesa1i ~i de come~ul cu occidentul.

O Ceremonia ceaiului este o tema preferata
in arta tradi~ionala japoneza. Ceremonia in sine
reflecta senti mente le artistice puternice ale
japonezilor pentru multe din aspectele vie~ii.

8