You are on page 1of 8

Muschi pielosi ai capului si gatului

Muschii pielosi/cutanati; mimicii
Toti acesti muschi prezinta o serie de caracteristici commune:
-au obligatoriu una din insertii pe fata profunda a tegumentului motiv pentru care se mai
numesc si muschi cutanati.
-sunt dispusi in jurul orificiilor, fiind constrictori sau dilatatori ai acestora.
-au volum si forta reduse, fiind formati din fibre musculare subtiri si muschii fiind de
dimensiuni mici.
-cu exceptia muschiului buccinator, nu prezinta fascii sau aponevroze.
-deriva din mezodermul arcului brahial, fiind inervati de nervul VII.
-prin contractia lor participa la redarea anumitor expresii ale fetei, motiv pentru care sunt
numiti si muschi ai mimicii. Contractandu-se, muschii incretesc pielea, apropie punctul de
insertie cutanat spre insertia osoasa si formeaza un relief de forma unei proeminente lineare
perpendicular pe directia actiunii muschiului. Cand insertia cutanata este punctiforma, prin
contractie se formeaza o gropita. Dupa incetarea contractiei, pielea isi revine la pozitia
initiala datorita elasticitatii pe care o prezinta si totodata datorita portiunii tendinoase a
muschiului.
Pielea impreuna cu muschiul care se insera pe ea formeaza o unitate functionala.
Contractia muschilor pielosi mobilizeaza buzele, pleoapele, aripa nasului sau produc
deformarea caracteristica a santurilor existente la nivelul tegumentului extremitatii cefalice.
Aceste santuri sunt reprezentate prin: santul nazo-labial- care este mostenit si care se intinde
de la aripa nasului la comisura bucala, sant mento-labial- intre buza inferioara si barbie,
santul jugal sau mento-malar- din regiunea malara spre menton, sant submental- ce
corespunde marginii inferioare a corpului mandibular, despartind mentonul de partile moi
submentoniere, santurile palpebrale superior si inferior, o serie de santuri radiare dispuse la
nivelul unghiului lateral al ochiului care formeaza asa numitul picior al ciorii.
Muschii cutanati/pielosi ai extremitatii cefalice se impart in urmatoarele grupe:
-muschii boltii sau muschii pielosi cranieni
-muschii pleoapelor si sprancenelor
-muschii piramidei nazale
-muschii buzelor/orificiului bucal/gurii
1.Muschii boltii cutiei craniene
Reprezentati prin muschiul fronto-occipital, muschiul temporo-parietal, muschii pavilionului
urechii.
a)Muschiul fronto-occipital- este un muschi digastric-cu 2 pantece-post occipital si ant
frontal. Avand ca tendon intermediar aponevroza epicraniala sau galea aponevrotica.
Aponevroza epicraniana se intinde intre extremitatea anterioara a pantecelui occipital si
extremitatea posterioara a pantecelui frontal. Pe partile laterale se fixeaza pe mastoida,
cartilajul pavilionului urechii(conductul auditiv ext) si coboara in tesutul subcutanat al
regiunii maseterine. Fata sa exterioara, superficiala, este legata de fata profunda a
tegumentului prin tractusuri conjunctive ceea ce explica deplasarea pielii capului in contractia
muschiului. Fata sa profunda aluneca pe suprafata boltii cutiei craniene.(scalp)
b)Muschiul temporo-parietal- este un muschi redus, se insera pe aponevroza epicraniana
sip e cartilajul pavilionului urechii, fiind situate intre muschii auriculari superior si anterior.
c)Muschii pavilionului urechii: sunt de 2 feluri, extrinseci care se insera in afara
pavilionului si se termina pe pavilion si muschi intrinseci care au si originea si terminarea la
nivelul pavilionului. Sunt muschi care la om sunt redusi, mobilitatea pavilionului fiind
limitata.
Muschii extrinseci auriculari sunt in numar de 3:
1

Sunt considerati de unii si ca muschi separate(anatomia franceza) c)depresorul septului nazal. Pentru buza inferioara fibrele intrinseci sunt reprezentate de 2 muschi incisivi inferiori.se insera prin 2 tendoane: direct(pe procesul orbital al maxilei) I reflectat.se fixeaza pe partea lat a bandeletelor si pe portiunea osoasa coresp.de la aponevroza epicraniana coboara pe convexitatea fosetei naviculare -auricular posterior.terminandu-se in buza sup. fibrele sale laterale interpatrunzandu-se cu fibrele muschilor sprancenosi b)muschiul nazal. Pe fata interna sunt 2 muschi foarte mici. iar pentru buza inferioara sunt reprezentate de fibre din ridicatorul comisurii bucale sau a unghiului gurii si fibrele descendente ale buccinatorului. o portiune transversal care este compresor al narinelor si o portiune alara(aripa nasului) care este dilatator al narinelor.este un constrictor al orificiului bucal.in unghiul ochiului. -auricular superior. iar la pavilion se termina pe spina helixului si partea anterioara a concai. reprezentati de marele si micul muschi ai helixului(are 2-mare si mic). Cel extern.Muschii orificiului bucal Sunt muschi constrictori si muschi dilatatori.se insera pe aponevroza epicraniana. fibre intre mucoasa si tegument.Muschii pielosi ai nasului a)muschiul piramidal al nasului/procerus= care de pe oasele proprii ale nasului(se insera pe cele 2 fete/lat) se termina pe fata profunda a tegumentului regiunii intersprancenare. -orbicularul extern. unul medial-ligamentul palpebral medial si unul lateral-ligamentul palpebral lateral.este reprezentat de catre fibre musculare interpuse intre tegument si mucoasa labial. 2 . muschiul tragusului si muschiul antetragusului.Muschii pleoapelor si sprancenelor a)orbicularul ochilor sau al pleoapelor. la acesti 2 muschi adauganduse si fibre terminale ale muschiului procerus(piramidal al nasului). Primele 2 au rol in inchiderea si deschiderea pleoapelor.sunt reprezentati prin orbicularul gurii sau orificiului bucal(orbicularul buzelor) si nenominalizat de nomenclatura anatomica-compresorul buzelor. 4. care pentru buza superioara sunt reprezentate de catre fibrele ascendente ale buccinatorului si fibrele extrinseci ale coboratorului comisurii bucale.de pe mastoid se termina pe convexitatea concai Muschii intrinseci: pe fata externa a pavilionului urechii.care este compus din 2 parti.care are fibrele musculare intinse intre 2 tendoane. Acesti muschi incisivi iau nastere de la nivelul bosei canine si se indreapta catre comisura buzelor si li se adauga fibre extrinseci. fasciculele musculare fiind formate din 3 parti componente. reprezentat de fibre care prin contractia lor(au rolul de a arcui orificiul bucal) favorizeaza suptul si se mai numeste si musculus osculatorius pentru ca intervine si in sarut(muschiul sarutului). precum si muschiul depresor supercili.se mai numeste si muschiul mirtiform Se mai adauga fibre din muschiul ridicator comun al aripii nasului si buzei superioare. Format din 2 portiuni: orbicularul extern si intern. 2.5cm dupa care se bifurca in ram sup si sau inf care se vor fixa pe bandeletele tarse. Cel medial. care se unesc pe o portiune de 1. b)muschii sprancenelor: reprezentati de muschiul sprancenos sau corrugator supercili. o portiune palpebrala inconjurata periferic de portiunea orbitara si in unghiul intern al ochiului este o portiune redusa.format din fibre intrinseci care pentru buza superioara sunt reprezentate de 2 muschi incisivi superiori intre care se afla un fascicul nazo-radial care porneste de la septul nazal intre cei 2 muschi. -orbicularul intern.post. Intre ele. a)muschii constrictori. lacrimala sau muschiul lui Rohner. iar Rohner are rol de a deschide canalul lacrimal. muschiul transvers si m oblic ai pavilionului urechii./legate -compresorul buzelor. 3.-auricular anterior.

impreuna cu nervii intermediar si vestibulo-cohlear. Originea reala a fibrelor facialului se afla in nucleul motor al nervului facial. iar medial dar la distanta mai mare nervul abducens. Muschii mimicii sunt inervati de facial!! Nervul facial(VII) -pana nu demult era considerat un nerv mixt Considerat nerv motor deoarece portiunea senzitiva este tratata ca un nerv aparte(VII bis)nervul intermediar. terminal se insera pe marg inf a corpului mandibulei. Fibrele sale se indreapta care comisura bucala. Muschiul buccinator: un muschi ceva mai gros decat restul muschilor orificiului bucal. meatul acustic intern. canalul facialului si ajunge sub baza craniului ramificandu-se in ramurile sale terminale in interior glandei parotide. de forma patrulatera. reprezentati de: -ridicatorul comun al buzei superioare si al aripii nasului: are si fibre profunde. In partea mediala a acestui spatiu nv X nv VIII 3 . avand lateral nervii intermediari si vestibulo-cohlear. m coborator al buzei inf(=patratul barbiei) La toti acesti muschi dilatatori superficiali se adauga muschiul pielosul gatului sau platismasubtire. in interiorul careia piamater formeaza o teaca proprie fiecarui nerv. in partea laterala a acestuia la nivelul fosetei supra/ deasupra olivei bulbare fiind/unde se gaseste originea aparenta a nervului. Fibrele viscerale aferente si eferente preganglionare care ii erau atribuite/apartin nervului intermediar. nervul facial strabate fosa/etajul post bazei cr) craniana posterioara. Prin contractia sa fixanduse pe mucoasa bucala. forma aprox triunghiulara. situat in tegmentul(calota pontina) ponti/n. In fosa craniana posterioara nervul facial este invelit intr-o teaca arahnoidiana. o trage in afara ferind-o astfel de a fi prinsa intre arcadele dentare. ridicatorul propriu al buzei superioare -muschii mare si mic zigomatic -muschiul rizorius al lui Santorini -muschiul coborator al comisurii bucale sau al unghiului gurii numit si triunghiularul buzelor. Fibrele eferente ale nucleului facialului situate profund pe planseul ventriculului IV cerebral au un traiect dorso-medial. reprezentati prin muschiul ridicator al unghiului gurii numit si canin. Cei doi nervi avand un traiect comun.sunt la randul lor: *profunzi. comuna. intins. motiv pentru care au fost descrisi impreuna. *superficiali. canalul lui Stenon care il strabat catre planurile profunde. in dreptul ultimilor 3 molari. Traiect si raport: de la nivelul originii sale aparente. pana in prima parte a canalului nervului facial. precum si pe ligamentul pterigo-mandibular sau aponevroza buccninatorfaringiana deoarece pe partea opusa a acestui ligament se insera constrictorul superior al faringelui. inconjura colul superior al nucleului nervului abducens formand genunchiul intern al nervului facial sau coliculul facial si se indreapta ventro-lateral prin punte spre santul bulbo-pontin. Pe suprafata sa exterioara se gaseste un dop de grasime care poarta numele de bula grasoasa a lui Bichat si nervul bucal precum si canalul excretor al glandei parotide.b)muschii dilatatori. buccinator. prezentand fibre ascendente pentru buza superioara si fibre descendente pentru buza inferioara. La acest nivel nervul se gaseste in unghiul ponto-cerebelos al lui Mingazinni fiind in constitutia pachetului acustico-facial. pe linia oblica ext. coboratorul buzei inferioare sau muschiul patrat al barbiei si muschiul mental sau mentonier sau motul barbiei. care se insera pe marginile alveolare ale maxile si mandibulei. pe comisura bucala din unghiul acesteia. facand parte din fibrele extrinseci ale orbicularului gurii.

In acest segment nervul este insotit de un ram din artera meningee mijlocie fiind situat superior de fereastra ovala. apoi nervul patrunde in loja glandei parotide strabatand glanda dupa expresia lui Gregoire ca semnul de carte intr-o carte. Ramurile colaterale: topografic. situat la nivelul peretelui anterior al procesului mastoidian. prezentand 3 portiuni: 1)prima portiune este segmentul labirint deoarece este situate deasupra labirintului urechii interne. Din fosa craniana posterioara nervul facial patrunde in meatul acustic intern. nervul are o directive antero-laterala si usor inferior. Acest prim segment este cel mai scurt al nervului si al canalului cu o lungime de 3-5mm si un diametru de 1mm ceea ce constituie o veritabila zona de strangulare.VIIbis) are o lungime de aproximativ 12mm si acopera ½ mediala a nervului vestibulo-cohlear intre care se afla nervul intermediar(fb anastom cu cei 2 nv).baza craniului. canalul fiind paralel cu axul stancii si nervul avand o directie posterolaterala. initial fiind situat profund si apropiindu-se ulterior de fata laterala a glandei fiind situate intotdeauna lateral de artera carotida externa si vena jugulara externa. nervul VII poate fi insotit de o prelugire meningeala.pantecele posterior/INF al digastricului. La acest nivel nervul facial este cel mai sus situat dintre cei 3 nervi(VII. pantecele posterior al digastricului si muschiul stilohioidian. La acest nivel nervul avand o directie verticala si fiind insotit de artera stilo-mastoidiana. Intre a doua si a treia portiune exista o a doua angulatie. (apeductul lui Fallopius). In raport cu nv VIII este dispus postero-lat fibrelor cohleare si antero-medial fibrelor vestibulare. La nivelul unghiului ponto-cerebelos nervul facial are urmatoarele raporturi: supero-medial cu radacinile nervului trigemen. de unde ii vine si numele.plasandu-se sup fibrelor cohleare ale acestuia. genunchiul inferior sau cotul nervului facial care este separat prin tesut osos compact de adiptus adantrum situat superior. La nivelul glandei. perpendicular pe axul stancii temporalului. fiind inconjurat de cel mastoidiene. inconjura marginea laterala/ant a procesului mastoidian si ia traiect ascendent(se inflecteaza sup) 4 . Faure descrie triunghiul stilodigastric delimitat intre baza craniului. inferior.J. Ramurile extrapietroase sunt reprezentate de nervul auricular posterior. artera cerebeloasa antero-inferioara se gaseste intre nervii facial si intermediar. ramurile colaterale se impart in ramuri intrapietroase care se desprind din interiorul stancii temporalului si ramuri extrapietroase care se desprind din facial dupa iesirea din stanca temp. Acest raport explica riscul lezarii nervului facial intre balantia/palatii mastoida/ei. 2)a doua portiune este segmentul timpanic.LCR poate ajunge in ½ ggl genicular. ramul communicant cu nervul glosofaringian si nervul lingual care poate sa lipseasca. In partea lat a spatiului nv facial si intermediar sunt suprapusi. a)Nervul auricular posterior se desprinde din facial la iesirea din gaura stilomast. incepand astfel portiunea intrapietroasa a nervului facial. 3)a treia portiune a canalului este segmentul mastoidian. avand o lungime de 28-30mm si in ansamblu un traiect in forma de Z. unde la nivelul ganglionului genicular prezinta o prima angulatie de aproximativ 75 de grade purtand numele de genunchiul nervului facial. se gaseste pe peretele medial al urechii medii. Cele intrapietroase merg cu muschiul scaritei-.parotida si posteriorprocesul mastoidian si marginea anterioara a muschiului sternocleidomast. vag si accesor(care merg spre foramen lacerum). iese din mastoida prin orificul stilo-mastoidian. dupa care Nervul intermediar (este situat mai intai lateral fata de facial si apoi) se interpune intre acesta si fibrele cohleare ale nervului VIII de unde isi capata si numele. J. ajungand la baza craniului unde se indreapta antero-inferior si lateral strabatand patrulaterul facialului delimitat astfel: superior. directia canalului este aproape orizontala antero-posterioara.nervul stapedius. ramul digastric si ramul stilohioidian. inferior nervii glosofaringian. La nivelul fundului meatului acustic intern. Se dispune in cadranul antero-superior al acestuia numita si aria nervului facial.VIII. anterior. posterior meatului acustic extern.

Se numeste si ansa lui Haller pentru ca inconjoara ca o ansa fata anterioara a venei jugulare interne. Nervul VIIbis=intermediar/ al lui Wrisberg Contine fibre viscero-motorii. Prezinta anastomoze cu trigemen. nivel la care primeste o anastomoza din ramul auricular al plexului cervical superficial. Atunci cand nervul se trifurca acesti muschi sunt inervati de transversofacial. buccinatorul si orbicularul buzelor/gurii. Vascularizatia facialului: in trigonul ponto-cerebelos nervul este vascularizat de catre 2 artere: artera cerebeloasa antero-inferioara si artera labirintica. d)Nervul lingual este inconstant si cand exista da filete mucoase din nv intermediar care se termina impreuna cu ramificatiile terminale ale glosofaringianului in mucoasa linguala si filete musculare care se distribuie muschilor glosostafilini si stiloglos. inferior si intre cele 2 un ram mijlociu. Nervul facial se poate termina prin bifurcare in ram superior sau temporofacial si ram inferior sau cervicofacial sau prin trifurcare superior. ramuri bucale superioare care inerveaza marele si micul zigomatic. Ramurile terminale: patrunzand in glanda parotida ramurile sale formeaza un plan nervos discontinuu care constituie asa numitul plex intraparotidian. ramul auricular pentru muschii auriculari posterior si superior si ramul occipital pentru muschiul cu acelasi nume. intre ramurile superior si inferior exista constant o anastomoza parastenoniana care inconjoara fata externa a portiunii initiale a canalului …. ridicator al unghiului gurii. Ultimul segment este vascularizat de artera stilo-mastoidiana precum si ramuri din artera auriculara posterioara. un ram marginal al mandibulei pentru muschii depressor al unghiului gurii. b)Ramul digastric se distribuie pantecelui posterior al digastricului. 5 . m piramidei nazale. Acest ram se anastomozeaza cu ramul post al celui de-al II-lea nv cervical. e)Ramul communicant cu nervul glosofaringian se desprinde la iesirea din gaura stilomastoidiana si se termina in ganglionul inferior al glosofaringianului sau in trunchiul nervului glosofaringian imediat sub ganglion. iar la nivelul canalului facialului din primul genunchi al nv facial se desprind 2-3 filete nervoase subtiri care il anastomozeaza cu ganglionul vestibular Scarpa. In meatul acustic intern este vascularizat numai de catre artera labirintica.ajungand la nivelul insertiei muschiului sternocleidomastoidian. de la gaura stilomastoidiana la baza limbii. Jumatatea posterioara a acestui segment fiind vascularizata de ramuri ale arterei timpanice. Are traiect lung. iar cel c)stilhiodian muschiului cu acelasi nume. Ramul inferior da 2 feluri de ramuri: bucale inferioare pentru m buzei inf. sprancenos si depresor. muschii buccinator. Se imparte in 2 ramuri. rizorius si orbicular al gurii. Ramul superior este mai scurt. transversofacial(trifurcarea este mai frecventa). fibre viscero-aferente speciale(gustative) si fibre somatoaferente generale. depressor al buzei inferioare si muschiul mentonier. ridicator al buzei superioare si ridicatorul buzei superioare si aripii nasului. De asemenea este vascularizat de catre artera meningee mijlocie(ram pietros) ce vascularizeaza segmentul labirintic si jumatatea anterioara a segmentului timpanic. supercili. inerveaza pantecele occipital. IX si plexul cervical. ramuri zigomatice care inerveaza muschii orbicularul ochiului. Anastomoze: la nivelul originii aparente prezinta cateva filete care il anastomozeaza cu nervul vestibulo-cohlear: In meatul auditiv intern cu nervul intermediar. Ramul cervical al gatului se distribuie muschiului platisma. In interiorul parotidei. El se anastomoeaza cu ramul cervical transvers din plexul cervical profund formand anastomoza sau ansa lui Langer. mai gros se indreapta catre condilul mandibular nivel la care se anastomozeaza cu auriculo-temporalul si apoi se imparte in ramuri temporale pentru muschii auriculari anteriori si pantecele frontal al muschiului occipito-frontal.

mielinice. medial fata de nervii auriculotemporali si alveolari inferiori. ajunge in partea posterioara a fosei pterigo-palatine terminanduse in ganglionul pterigopalatin al lui Meckel ca radacina parasimpatica a acestui gg. b)Coada timpanului ia nastere in portiunea mastoidiana a nervului la 2-3mm deasupra gaurii stilomastoidiene. coada timpanului. ramurile nervului intermediar sunt: nervul pietros mare.originea in nucleul salivator superior. inconjura vena 6 . merge pe fata antero-sup a stancii trecand pe sub gg trigeminal. Nenominalizat. se uneste cu nervul pietros profund din plexul carotidian intern si formeaza nervul canalului pterigoidian(numit si nervul vidian). Merge impreuna cu acesta si da ramuri pt gg sublinguali si submandibulari ca radacina parasimpatica a acestora. perforeaza lama fibroasa din partea laterala a foramenului lacerum. se angajeaza intr-un conduct osos care se deschide pe peretele posterior al casei timpanului(urechea medie) numit canalicului timpanic al corzii timpanului sau canalul posterior al corzii timpanului. Conform nomenclaturii anatomice.nv pietros mic superf. Prelungirile centrale ale neuronilor din gg geniculat formeaza component aferenta a nv intermediar care patrunde in nevrax pe la nivelul originii aparente si face sinapsa in partea superioara a nucleului tractului solitar din bulb(fb gustative) si in nuclei terminali ai nv trigemen pt fibrele somato-aferente generale. De la nivelul nucleului lacrimal (numit si nucleul lacrimo-muco-nazal al lui Yagita) pleaca fibre preganglionare mielinice care merg cu nv intermediar pana la gg geniculat pe care il strabat fara sa faca sinapsa merg cu nv pietros mare si apoi cu nv canalului pterigoidian si fac sinapsa in gg pterigopalatin al lui Meckel. merg pe nervii intermediar. lateral de artera carotida interna. merge pe peretele anterior al fosei jugulare. De la acesti gg pleaca fibre postganglionare pentru glandele salivare respective. Fibrele visceromotorii isi au originea in nucleii pontini-salivator superior si lacrimal. a)Nervul pietros mare numit si pietros mare superficial ia nastere la nivelul vf gg geniculat. Strabate in maniera unui arc de cerc partea superioara/INT a membranei timpanului si se angajeaza apoi intr-un canal osos-canalul anterior al corzii timpanului situat deasupra fisurii pietrotimpanice/scizurii lui Gasser. Originea aparenta este la nivelul santului bulbo-pontin. iese din stanca temporalului prin hiatusul lui Fallopius. c)Ramul comunicand cu nervul vag sau ramul auricular al vagului se desprinde la 4-5 mm deasupra gaurii stilomastoidiene. fibre vasodilatatoare si secretoare. coada timpanului si lingual(ram din nv mandibular) pana la gg submandibulari si sublinguali de la care pleaca fibre vegetative postganglionare amielinice care vor inerva glandele salivare cu acelasi nume. coada timpanului si intermediar ajungand la nivelul ganglionului geniculat. Iese apoi printr-un orificiu sit la mj al acestei scizuri si ajunge la baza craniului in fosa infratemporala. Nervul intermediar are exact acelasi traiect ca si nv facial pana la nivelul gg geniculat. Fibrele preganglionare. lateral de nv facial si medial de nv VIII. De la acest ganglion pleaca fibrele postganglionare amielinice care vor merge cu ramurile nv oftalmic si maxilar. strabate posteroanterior canalul pterigoidian. Aceste fibre merg cu nervii lingual. pentru a se anastomoza cu nervul lingual al mandibularei.Originea reala: fibrele viscero-aferente speciale/gustative si fibrele somato-aferente generale isi au originea reala in ganglionul geniculat (la nivelul genunchiului facialului) care contine neuroni pseudounipolari ale caror prelungiri periferice culeg stimuli gustativi din 2/3 anterioare ale limbii/mucoasei linguale prin fibre viscero-aferente gustative si prin fibre somato-aferente generale culeg stimuli cutanati tactili de la nivelul asa numitei zone RamseyHunt. trecand lateral de aponevroza interpterigoidiana. Ganglionul geniculat este numai traversat fara a face sinapsa si de catre fibrele vegetative parasimpatice de la nucleul lacrimal care merg pe nervul intermediar intrand in constitutia nervului pietros mare si de fibre de la nucleul salivator superior care intra in constitutia nervului coada timpanului. ramul communicant cu plexul timpanic si ramul communicant cu nervul vag.

Defapt sunt fibre sensitive care iau nastere din nervul vag la nivelul fosei jugulare si care merg la nervul intermediar fiind destinate meatului acustic extern si fetei mediale a pavilionului urechii. d)In afara acestor ramuri mai sunt descrise fara a fi nominalizate: nv pietros mic superficial descris de anatomia clasica cu originea in partea laterala a gg geniculat. iese din stanca prin hiatusul accesor al lui Fallopius.jugulara interna si ajunge la gg superior al vagului. anterior scizurii lui Glasser. Imparte cavitatea articulara intrun etaj suprameniscal sau meniscotemporal si un etaj submeniscal sau meniscomandibular. neacoperita de cartilaj hialin dar prezentand o ingrosare a periostului. Ramul meatului acustic extern inerveaza membrana timpanica. ajunge la baza craniului. iar medial pe spina sfenoidului. merge pe fata antero-superioara a stancii si conform anatomiei clasice se anastomozeaza cu nv mic pietros profund al glosofaringianului. palatina si faringiana.formeaza fraul meniscal posterior ce are rolul de a limita miscarile anterioare ale capului mandibular. Capsula articulara este rezistenta si se insera superior la nivelul osului temporal pe marginea anterioara a condilului temporalului. intervine un disc sau un menisc interarticular mai gros la periferie si mai subtire central. Versantul posterior este nearticular. Arcul mandibular are axul mare orientat posterior si medial. capul mandibular are in sens antero-posterior 18-20 cm iar in sens transversal maximum 10 mm. ganglionul geniculat este vasc de ramul pietros al arterei meningee mijlocii numit si artera ganglionului geniculat care ajunge la gg pe nervul pietros mare. Articulatia temporo-mandibulara -singura articulatie mobila a capului. Acest 7 . Discul se insera prin extremitatile sale pe colul capului mandibular. Deoarece suprafetele articulare nu-si corespund perfect. Numai versantul anterior si creasta sunt articulare fiind acoperite de cartilaj hialin. Si un segment posterior nearticular ce apartine osului timpanal. meniscul se fixeaza de colul mandibular. Prin extremitatile sale. astfel ca axelor celor 2 capete mandibulare sau condilii mandibulari s-ar intalni inaintea foramenului magnum. terminandu-se in ganglionul oblic/orb. astfel ca are forma unei lentine biconcave. pe osul mandibular. se stabileste intre capul mandibular(condil) pe de o parte si fosa mandibulara si condilul temporalului(radacina transversala a zigomei) pe de alta parte. Anastomoze: in afara celor mentionate mai prezinta cu nervul VIII la nivelul originii aparente si meatul acustic intern cu radacina vestibulara a nv VIII si cu ganglionul vestibular Scarpa-la nivelul canalului facialului sunt cateva fibre dispuse intre nv interm si el. Anterior fosei mand de gaseste condilul temporalului. peretii posteriori si inferiori ai meatului extern. Uneori poate fi perforat central astfel ca cele 2 compartimente supra si submeniscal comunica unul cu celalalt. Capul mandibular convex in ambele sensuri. precum si cu un ram din plexul care inconjoara artera meningee mijlocie. pavilionul urechii. lateral pe tuberculul si radacina longitudinala a zigomei. Fosa mandibulara concava. este impartita de catre sutura pietro-timpanica sau scizura lui Glasser in 2 portiuni: anterioara. strabate canalul nenumit al lui Arnold. este impartit de catre o creasta osoasa in 2 versante. articulara care apartine de stanca temp. fosa mandibulara sau cav glenoida a temporalului sau radacina transversala a zigomei care este usor concava in sens transversal fiind acoperita de cartilaj hialin. -In partea anterioara da insertie unor fibre din m pterigoidian lateral iar pe fata posterioara unor fibre conj care pleaca de la partea post a scizurii si se termina pe capsula. un versant anterior si unul posterior. adica de osul mobil. Se descrie inconstant un ram al ferestrei ovale descrise de Valentin care se desprinde din cotul facialului. Nervul intermediar prezinta o vascularizatie comuna cu nv facial. primind informatii si de la mucoasele nazala. posterior in fundul fosetei mandibulare.

inf la partea postero-lat a colului mandibular. mai putin rezistent. temporomeniscale si meniscomandibulare si lungi temporomandibulare. Stilomandibular. Ligamentele accesorii sunt reprezentate de ligamentele pterigo-mandibulare. stilo-mandibular si sfeno-mandibular. Pterigomadibular.trec nv auriculotemporal si vase maxilare. Ligamentele adevarate sunt in numar de 2 lateral extern si lateral intern. Ligamentul lateral intern merge de la partea mediala a fosei mandibulare la partea postero-mediala a colului condilului mandibular.fata int ramurii in dreptul unui plan transversal ce trece prin baza lingulei. -Fibrele longitudinale ale capsulei pot fi scurte.buranierea retrocondiliana a lui Juvara. 8 .vf stiloidei.merge de la spina sfenoidului si se termina pe fata int a ramurii mandibulare prin bifurcatie de-o parte si de alta a lingulei(spina lui Spix). timpanomandibular-adaugat de Juvara. Este socotit de catre Rouvier si Paturet ca o intarire a marg ext a aponevrozei interpterigoidiene. delimiteaza cu marg post a ramurii.procesul pterigoid->linia oblica int. este cel mai puternic lig al articulatiei.frau meniscal posterior pleaca din partea posterioara a scizurii lui Glasser fixanduse pe fata posterioara a capsulei colului mandibular si a meniscului. Sfenomandibular. -Capsula articulara este invelita de 2 feluri de ligamente: adevarate si ligament la distanta/accesorii. Juvara descrie liagm timpanomandibular: merge dinapoia scizurii Glasser. Lateral extern merge sup de la tuberculul zigomatic si radacina longitudinala a zigomei.