You are on page 1of 17

Unirea de la 1859

Ţările Române au intrat sub conducere otomană şi rusească (Moldova şi Muntenia) şi habsburgică (Transilvania). să formeze un singur stat.   După înfrângerea revoluţiei de la 1848 . iar Austria se temea că noul stat format va putea reprezenta un centru de interes pentru românii deja stabiliţi în ea. Unele state ale Europei erau împotriva acestei unificări . Românii doreau să se unifice . .

.

Rusia şi Turcia încheie Convenţia de la Balta Liman . Aceştia au continuat modernizarea Principatelor în administraţie . dar guvernarea le-a fost îngreunată de ocupaţiile străine ce s-au succedat în urma războiului Crimeei(18531856):ocupaţia rusească. Sunt numiţi doi noi domni: Barbu Ştirbei în Muntenia şi Grigore Ghica în Moldova. austriacă şi otomană. în 1849. învaţământ şi armată . Barbu Ştirbei Grigore Ghica .  Pentru a stabili situaţia din Principate (Transilvania şi Moldova) .

Congresul a decis ca fiecare dintre cele două ţări să convoace un divan ad-hoc . Sardinia susţineau unirea. ca şi singura metoda de a rezolva problema Principatelor. Deşi Turcia şi Austria au încercat să falsifice alegerile din Moldova . Prusia . Turcia şi Anglia erau împotrivă. sub supravegherea unei Comisii europene. . Tratatul de la Paris (1856) desfiinţa protectoratul rusesc . prin care era prezentată părerea oamenilor cu privire la Principate. Franţa .Congresul şi Tratatul de la Paris     Cu prilejul Congresului de la Paris (1856). care a pus capăt războiului. dar Austria. punea Principatele sub garanţia colectivă a celor şapte puteri întrunite la Congres şi asigura navigaţia pe Dunăre. menţinea suzeranitatea otomană . S-a decis organizarea unor alegeri pentru divanurile adhoc. votul a dat câştig de cauză unioniştilor. ambii domni cereau unirea celor doua ţări :Ţara Românească şi Moldova .

Congresul de la Paris .

fiecare având o Adunare şi un guvern propriu.Conferinţa şi Convenţia puterilor garante   Conferinţa puterilor garante (marile puteri ale Europei) a avut loc în 1858. Tot în 1858 s-a încheiat o Convenţie . . ambele cu sediul la Focşani. Prin aceasta se acorda fiecărei ţări o unire parţială . Convenţia cuprindea şi principii de organizare modernă (desfiinţarea privilegiilor . Erau admise ca instituţii comune o Comisie centrală mixtă şi o curte de casaţie . la Paris. cu rol de constituţie . prin care se hotăra organizarea Principatelor. egalitate în faţa legilor).

Conferinţa puterilor garante .

La 24 ianuarie . Turcia şi Austria au încercat să falsifice voturile în Moldova . Nicolae Golescu . care ar fi trebuit să fie domn provizoriu. au optat pentru Alexandru Ioan Cuza (5 ianuarie 1859). Statul român era deja format. se organizează alegeri pentru divanurile adhoc. Adunarea din Ţara Românească era divizată între mai mulţi candidaţi . deputaţii moldoveni. printre care şi Nicolae Golescu . până la aducerea unui prinţ străin. Puterile europene . vor trebui să accepte faptul deja împlinit. După îndelungi discuţii . sub presiunea puternică a bucureştenilor . surprinse . dar unionoştii au câştigat.Alegerile      Până la definitivarea organizării Principatelor. Divanul din Ţara Românească l-a ales pe Alexandru Ioan Cuza. majoritatea unionişti .

.

Etapele domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) .

Adunarea legislativă unică a ţinut prima şedinţă la Bucureşti. în 1861 un act oficial emis de Sultanul otoman care îl autoriza să unească Adunarea şi guvernul de la Iaşi cu cel de la Bucureşti. . Cuza a obţinut . Anglia. Marile Puteri acceptau numai o unire personală a celor două Principate .1)Etapa unificării şi recunoaşterii internaţionale       Turcia şi Austria au denunţat ca ilegală dubla alegere a lui Cuza şi au cerut convocarea Conferinţei de la Paris. În aprilie 1859 . Acest act stabilea în mod solemn unirea celor doua ţări. Prusia şi Sardinia. Austria a trebuit să accepte din cauza presiunilor Franţei. care trebuia să înceteze după domnia lui Cuza. actul de la 24 ianuarie a fost recunoscut de : Franţa. Rusia.

În august 1864 se adoptă legea rurală . ei doreau să îşi păstreze poziţia dominantă în societate. erau adepţii modernizării societăţii româneşti prin aplicarea programului de la 1848 . care prevede că ţăranii sunt împroprietăriţi în funcţie de numărul vitelor şi clăcaşii nu mai erau obligaţi să muncească. a rămas fidelă ideii de revoluţie.Rosetti .A. condusă de C. Din cauza sistemului de vot cenzitar (care acorda drept de vot numai celor mai înstăriţi membri ai societăţii) adunarea legiuitoare era formată mai mult din conservatori. 500000 de familii au primit 2 milioane de hectare. Proprietăţile mănăstirilor reprezentau 25% din suprafaţa ţării. Cuza şi colaboratorul său cel mai apropiat . În decembrie 1863 se dă legea secularizării averilor mănăstireşti. Conservatorii erau susţinătorii unei reformări lente a societăţii. dar fără revoluţie. Mihail Kogălniceanu .2)Etapa constituţională (1862-1864)      Această etapă a însemnat începutul modernizării României. . Gruparea radicală .

Rosett i Mihail Kogălniceanu .C.A.

3)Etapa autoritară (1864-1866)        Domnitorul. iar acesta a fugit în Germania. Sunt elaborate Codul Civil şi Codul Penal. iar liberalii-radicali nu erau de acord cu regimul său autoritar. Sunt întemeiate Camerele de Comerţ. Conservatorii îi reproşau domnitorului că ar fi vrut să meargă prea departe cu reformarea societăţii. Tot în 1864 s-a promulgat legea învăţământului . a dat o lovitură de stat. Alexandru Ioan Cuza a .a dizolvat Adunarea şi a modificat Convenţia de la Paris.cei care nu îl doreau pe Cuza ca şi domnitor. prin care învăţământul primar e gratuit şi obligatoriu. în 1873 şi e îngroopat la Ruginoasa.murit în Germania . . La 11 februarie 1866 “Monstruoasa coaliţie” . l-au alungat de pe tron . la 2 mai 1864. S-a înfiinţat Universitatea din Bucureşti şi s-au acordat burse pentru licee şi facultăţi.

Ruginoasa .

Palatul lui Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa .