You are on page 1of 32

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE UTILAJ TEHNOLOGIC

CONDUCATOR PROIECT:

Proiect tehnologic de mecanizare

Student:

Tema proiectului: EXECUŢIA MECANIZATĂ A LUCRĂRILOR DE REABILITARE
LA SUPRASTRUCTURA UNUI TRONSON DE DRUM

Datele proiectului: N=11

Nr.crt

Caracteristica

Simbol

UM

Varianta

1

Clasa de trafic

CT

-

Greu

2

Natura agregatelor minerale

NA

-

Piatra sparta

3

Lungime tronson de drum

LT

Km

1

4

Lăţime carosabil

lc

m

2x7

5

Panta transversala

PT

%

5

6

Adâncimea de frezare

hf

cm

20

7

Distanta medie de transport a materialelor

Dm

Km

5

8

Distanta de transport a utilajelor

Du

Km

150

9

Termen de execuţie a lucrării

DE

luni

1.5

10 < n < 15

b) Date generale: Regim de lucru zilnic 1 schimb x 10 ore.

Analiza procesului tehnologic de mecanizare
A.Generalitati
2

Tehnologia de reabilitare a suprastructurii unui drum reprezinta in prezent una dintre metodele
economice de refacere si modernizare a drumurilor si se poate face prin diverse metode:

reabilitarea prin reciclarea la rece a materialelor (se face numai la fata locului)
reabilitarea prin reciclarea la cald a materialelor (se face atat la fata locului, cat si prin

prepararea centralizata a mixturii asfaltice)
reciclarea materialelor în mişcare cu ajutorul instalaţiilor mobile de preparare a mixurii

asfaltice
reabilitarea prin metode combinate

B. Reabilitarea imbracamintilor asfaltice de drumuri cu reciclarea la rece a materialelor
Avantajele pe care le ofera tehnologia de reabilitare a suprastructurii unui tronson de drum prin
reciclarea la rece sunt:

Eliminarea risipei unor resurse, care devin cu timpul deficitare

Reutilizarea completa a materialului dislocat din vechea structura;

Eliminarea costurilor pentru transportul materialelor din vechea imbracaminte;

Reducerea numarului de utilaje pe santier;

Protejarea mediului ambiant.1

Operatiile de reabilitare prin reciclarea la rece sunt urmatoarele:
a.
b.
c.
d.
e.

Frezarea vechilor straturi uzate (fig.1)
Stropirea cu un liant a materialului maruntit
Amestecarea pentru omoginizare a materialului nou creat
Compactarea stratului nou creat
Acoperirea noului strat de mixtura cu unul sau mai multe straturi (fig.2)

Reciclarea straturilor legate

Reciclarea straturilor legate

(strat de uzura, de legatura si portant)

Reciclarea straturilor nelegate

(strat de uzura si de baza) si

(strat de baza de pamant sau piatra

straturi nelegate (strat de

sparta)

baza din piatra sparta)

Fig.1

1 Te
3

camera de amestecare cu tamburul de frezare formeaza echipamentul de lucru (fig.circuit de alimentare cu lianţi.4) Fig.carcasă.tambur. 2 La stabilirea tehnologiei si a sistemei de masini ce se va utiliza se au in vedere adancimea de frezare. pentru lucrarile de frezare se pot utiliza reciclatoare de diverse marimi sau freze rutiere dotate cu tamburi speciali (fig.3 Tambur special al reciclatorului Fig.placa de rupere. 5.. Astfel. Acoperirea cu straturi de baza.4 Echipamentul de lucru al reciclatorului: 1. 4 . 6. cat si omogenizarea prin malaxare a materialului nou obtinut.grinda de mărunţire. 3) care realizeaza atat dislocrea si maruntirea vechilor straturi uzate si adaugarea de aditiv. volumul lucrarilor si categoria drumului. 4. de legitura si de uzura Acoperirea cu straturi de legatura si de uzura Acoperirea cu strat de uzura Acoperirea cu un strat subtire de cuvertura rece Acoperirea cu tratatament de suprafata Fig. 2. 3.placa de profilare. In aceste cazuri.

Reabilitarea imbracamintilor asfaltice la rece se poate realiza prin diferite procese tehnologice si anume : 1. Lista de activitati a procesului tehnologic de reciclare la rece cu emulsie bituminoasa cuprinde: O etapa premergatoare care nu tine de procesul tehnologic este reprezentata de transportul utilajelor pe santier 5 . Pentru realizarea acestor cerinte vom utiliza procesul tehnologic de reciclare la rece cu emulsie bituminoasa. reaşternerea stratului frezat si maruntit peste care se aseaza un strat de legatură cu grosimea de 10 cm si stratul de uzura de 4 cm. Reabilitarea prin reciclare la rece cu bitum spumat. Reciclarea la rece cu ciment 3. C. Reciclarea la rece cu emulsie bituminoasa Prin tema de proiectare se cere frezarea pe o adâncime de 20 cm a vechii structuri. Reciclarea la rece cu ciment si emulsie bituminoasa 4. Care contine urmatoarele etape: - imprastierea de agregate pe vechiul strat cu ajutorul unui utilaj special - uniformizarea grosimii stratului imprastiat cu un autogredere - dislocarea vechilor stratur deteriorate stratului cu un reciclator rutier - omogenizarea si amestecarea cu emulsie bituminoasa si apa precum - profilarea stratului nou obtinut cu un autogreder - compactarea definitiva a suprafetei drumului cu un rulou compactor. Reciclarea la rece cu emulsie bituminoasa 2.

6 . aceste operaţii impun instalarea de puteri mari care conduc la consumuri mari de energie. precompactarea stratului aşternut etc. omogenizarea şi amestecarea materialului frezat cu emulsii bituminoase sau cu lapte de ciment. mărunţirea materialului frezat. Reciclatoarele sunt utilaje complexe ce pot realiza un cumul de operaţii: frezarea stratului uzat.1 Imprastierea de agregate pe vechiul strat cu ajutorul unui utilaj special 2 Uniformizarea grosimii stratului imprastiat cu un autogredere 3 Dislocarea vechilor straturi deteriorate cu reciclatorul rutier.

Se utilizează emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă conform STAS 8877. Utilizarea altor produse este permisă numai în cazul în care acestea sunt reglementate tehnic. menţinînd un timp mai îndelungat presiunile maxime ceea ce duce la scăderea numărului de treceri necesar realizării compactării optime. Dozajul de emulsie pentru amorsare trebuie să asigure o cantitate de 0. funcţie de porozitatea suprafeţei stratului suport. 5 Amorsarea stratului se realizează în vederea obţinerii unei legături între stratul reciclat şi stratul de legătură ce urmează a fi repartizat.5 kg/m². Aceste tipuri de compactoare asigură o repartiţie mai uniformă a presiunilor. 7 .3 – 0. Amorsarea se realizează cu un dispozitiv special care repartizează uniform cantitatea de liant.4 Compactarea stratului reciclat – se realizeaza cu ajutorul compactorului Hamm 3307.

au încălzire electrică şi permit reglarea înălţimii de repartizare cu un sistem hidraulic.6 Transport mixură strat de legătură – se realizează cu autobasculante de capacitate medie care vor fi selecţionate după criterii economice. 10 Repartizarea stratului de uzură – cu aceleaşi repartizoare finisoare utilizate la stratul de legătură. Sunt necesare îndeplinirea aceloraşi condiţii ca la transportul stratului de legătură. 11 Compactarea stratului de uzură – cu aceleaşi utilaje cu care s-a compactat stratul de legătură 12 Trasarea marcajelor rutiere – se efectuează cu utilaj specializat de trasare. 8 . Mixtura este descarcata din mijlocul de transport in buncarul de alimentare al repartizatorului si este preluata de un transportor cu racleti care o duce la sistemul de repartizare. 7 Repartizare mixtură strat de legătură – se efectuează cu repartizoare finisoare. 8 Compactarea stratului de legătură – se realizează cu aceleaşi utilaje ca la compactarea 9 stratului reciclat Transportul stratului de uzură – se realizează cu autobasculante. Acestea sunt utilaje complexe care cuprind un sistem de curăţire. fiind necesară şi o distanţă mică de la locul de fabricare a stratului de uzură. Datorită condiţiei de menţinere a temperaturii optime de aşternere autobasculantele sunt prevăzute cu sistem de acoperire a încărcăturii.

Activităţi specifice procesului tehnologic Reciclare strat structură uzată Mijloace mecanice de execuţie ce pot fi folosite Reciclatoare 2. Compactarea primară a noului strat Cilindrii compactori 3.Activităţile procesului tehnologic de mecanizare a lucrărilor de construcţie la suprastructura unui tronson de drum TABEL 1 Nr. Transport strat de uzură 9. 1. Amorsare 5. Compactare strat de uzură Cilindrii compactori 11. Trasare marcaje rutiere Dispozitiv special Autobasculante Repartizor finisor Cilindrii compactori Autobasculante Maşină de marcat 9 . Repartizare strat de uzură Repartizor finisor 10. Repartizare mixură strat de legătură 7. Compactare strat de legătură 8. Compactare finală a noului strat Cilindrii compactori 4. Transport mixură strat de legătură 6. crt.

1[m].1 CC = 22400 x 2.2 GM = 49280 [t] VM = 16000 x 14 x 0.1[m]. 01 02 03 04 05 06 07 08 Denumire activitate Reciclare strat structură veche Compactare primară strat nou Compactare finală strat nou Amorsare Transport mixură strat de legătură Repartizare mixură strat de legătură Art. DB 12 Transport strat uzură UMR Relaţia de calcul Calcul numeric Cantităţi totale rotunjite m² SR = Lt x lc Lt = 16000 [m].1[m].Antemăsurătoare TABEL 2 Cod activ.2 [t/m³] GSU = VSU x ρm VSU = Lt x lc x HSU CA = 224000 x 0.1 GM = 22400 x 2.2 [t/m³] CC = VM x ρm VM = Lt x lc x Hm Hm = 0.1 RM = 22400 x 2.04 112000 [kg] 49280 [t] 49280 [t] 49280 [t] 19712 [t] 10 .5 [kg/m²].2 CC = 49280 [t] VSU = 16000 x 14 x 0. lc = 14 [m] SR = 224000 m² 224000 m² m² Sc = Lt x lc SC = 224000 m² 224000 m² m² Sc = Lt x lc SC = 224000 m² 224000 m² kg t t t t CA = SA x Q Q = 0.2 [t/m³] RM = VM x ρm VM = Lt x lc x Hm Hm = 0.2 RM = 49280 [t] VM = 16000 x 14 x 0. ρm = 2. DB 12 Compactare strat de legătură Art.5 CA = 112000 [kg] VM = 16000 x 14 x 0. ρm = 2. SA =SC GM = VM x ρm VM = Lt x lc x Hm Hm = 0. ρm = 2.

15=7200 m² St = 7200 m² Art. DB 16 Compactare strat uzură Art.cantitate amorsă SA – suprafaţă amorsată Hm – grosime mixură strat de legătură 224000[m² ] 224000 m² 7200 m² GM – greutatea mixurii transportate VM – volum mixură CC – cantitate mixură compactată GSU – greutatea stratului de uzură VSU – volum strat uzură HSU – grosime strat uzură SSU – suprafaţa stratului de uzură Soluţii tehnologice de mecanizare TABEL 3 Cod activ.5t R 12215 DEK 10.5t R 19215DFK 16t Repartizor pe şenile AP 655D AP 255E AP 555E II III 3 4 Reciclatoare pe pneuri Bomag RS446D WR 240i Bomag MPH 122-2 Compactor static CB 14 CB 22 CB 32 Compactor static CB 14 CB 22 CB 32 Compactor vibrator CB 44B CB 22B HAMM 3307HT Compactor vibrator CB 44B CB 22B HAMM 3307HT Repartizor pe pneuri Bomag CR352L AP 500 E AP 600 D 11 .2 [t/m³] GSU = 8960 x 2.2 GSU = 19712 [t] m² SSU = Lt x lc SSU = 224000 [m²] m² Sc = Lt x lc SC = 224000 m² m² St = 16000x3x0. Denumire activitate 0 1 Variante de mecanizare posibile I 2 Reciclatoare pe şenile WR4200 2200CR 1 Reciclare strat structură veche 2 Compactare primară strat nou Compactor pe pneuri CW 34 PS 150 C 3 Compactare finală strat nou Compactor pe pneuri CW 34 PS 150 C 4 Amorsare Autocisterne R 12215 10t M 150 9t 130 E18 4. DB 16 09 10 11 Trasare marcaje rutiere SR – suprafaţă reciclată Sc – suprafaţă compactată Lt – lungime tronson drum lc – lăţime carosabil CA. DB 16 Repartizare strat uzură Art.04 [m].3t 5 Transport mixură strat de legătură 6 Repartizare mixură strat de legătură Autobasculante R 8135 FK 6. ρm = 2.HSU = 0.

74 8.62 12.64 25.2 7.07 25.64 0.43 0.5 6.3 3.74 25.62 7.7 Compactare strat de legătură Compactor pe pneuri CW 34 PS 150 C 8 Transport strat uzură 9 Repartizare strat uzură Autobasculante R 8135 FK 6.16 11 22.5 8.43 3.62 11 8.5 6.43 0.16 7.5 46 60 73.07 11 12.5 7. Denumire Activitate Variante de Mecanizare 01 Reciclare strat structură veche 02 Compactare primară strat nou 03 Compactare finală strat nou 04 05 06 07 Repartizare mixură strat de legătură Compactare strat de legătură Repartizare strat uzură Compactare Variante de Mecanizare Tarif de Închiriere Lei/oră Reciclator RS446D [415CP] Reciclator WR 4200 [589CP] Reciclator WR 200i [428CP] CW 34 [133CP] PS150C [100 CP] CB 22B [35CP] HAMM 3307 [75CP] CB 44B [102 CP] CB 24B [34CP] 46 AP 300 [70 CP] BF 4413 [60 CP] AP 500 E [142CP] BW 135AD [46CP] CW 34 [132CP] BW 11 RH [85CP] Bomag 3313 [50CP] Super 800 [61CP] BF 4413 [60 CP] C 530 AH [85CP] 120 88.3 3.64 7.62 7.64 8.43 12 .5 4.16 22.46 12.2 3.43 3 2 3 2 6 3 2 2 2 2 14220 12423 16152 12122 15860 12997 13650 11913 14025 13123 0.64 0.74 8.5 6.5 140 60 135 60 88.5t R 19215DFK 16t Repartizor pe şenile Bomag 3313 Super 800 BF 4413 10 11 Compactare strat uzură Compactor pe pneuri CW 34 PS 150 C Trasare marcaje rutiere Maşină de marcat Compactor static CB 14 CB 22 CB 32 Compactor vibrator Compactor vibrator CB 44B CB 22B HAMM 3307HT Repartizor pe pneuri Bomag CR352L AP 500 E AP 600 D Compactor static CB 14 CB 22 CB 32 Compactor vibrator Compactor vibrator CB 44B CB 22B HAMM 3307HT 40 – 45 CP Utilaje selecţionate şi date primare de calcul TABEL 4 Cod activ.2 4.64 7.48 0.3 34.5 8 6.64 25.48 3.5 8.5 22.22 63.10 8.74 6 6 2 3 6 16220 12520 10120 13650 14235 11 8.Hidral/h misie ulic unsor i Cost transpor t 250 12.46 22.5 88.43 0.64 8.5 8 7.5 60 Consum combustibil şi lubrifianţi Motorin Uleiuri l/100h ă motor Trans.5 88.16 7.2 12.5 7.5 4.43 2 11265 6.2 4.5t R 12215 DEK 10.8 8 23350 270 15 80 25 140 15 35574 250 13 40 13 70 10 19250 135 73.

015 0.024 0.3 6.8 224000 m² 0.044 0.0053 0.5 60 7.6 5376 3655.0053 0.015 0.8 0.024 224000 m² 0.8 2284.4 43.64 2 13124 Calculul numărului de maşini-zile.16 807.7 537.8 2284.024 224000 m² 12 44.7 3655.4 40 40 40 44.7 537.6 1474.0053 0. a duratelor activităţilor şi a numărului de utilaje TABEL 5 Nr.2 1474.74 8.6 177.60 3.8 2284.2 261.2 2168 2168 2168 1187 1187 1187 9856 9856 2284.8 177.015 0.2 1474.CP 44 [99 CP] BW 11 RH [85CP] Maşină de marcat 40-45 CP strat uzură 08 Trasare marcaje rutiere 73.7 13 12 8 8 8 8 8 8 1 1 1 5 5 5 3 3 3 22 22 .044 12 44.2 807.6 3360 3360 3360 3360 3360 3360 261.8 42 42 42 42 42 42 26 26 26 43.16 6702 6702 336 336 336 336 336 336 26 26 26 217 217 217 119 119 119 986 986 Nr.6 177. util aje 44.07 12.015 0.5 11 8.044 0.044 0.0053 0.2 22.8 2284.16 807.7 44.16 25. Crt.64 6 6 13325 11480 40.015 0.044 0. Denumire activitate 01 Reciclare strat structură veche 02 03 04 05 06 07 Compactare primară strat nou RpDC 38 Compactare finală strat nou RpDC 38 Repartizare mixură strat de legătură Compactare strat de legătură Repartizare strat uzură Compactare strat uzură Variante de mecanizare Cantitate de lucrari Reciclator RS446D [415CP] Reciclator WR 4200 [589CP] Reciclator WR 200i [428CP] CW 34 [133CP] PS150C [100 CP] CB 22B [35CP] HAMM 3307 [75CP] CB 44B [102 CP] CB 24B [34CP] AP 300 [70 CP] BF 4413 [60 CP] AP 500 E [142CP] BW 135AD [46CP] CW 34 [132CP] BW 11 RH [85CP] Bomag 3313 [50CP] Super 800 [61CP] BF 4413 [60 CP] C 530 AH [85CP] 224000 m² 224000 m² 224000 m² 224000 m² 224000 m² 224000 m² 49280 [t] 49280 [t] 49280 [t] 49280 [t] 49280 [t] 49280 [t] 224000[m²] 224000[m²] 224000[m²] 224000[m²] CP 44 [99 CP] 224000[m²] Norma de deviz a utilajului Ndu Ore inchiriere Ore de functionare Nr maszile Durata activitatii zile 5376 5376 3655.4 43.2 261.0053 0.6 537.8 2284.0053 0.015 0.

65 7. BW 11 RH [85CP] 224000[m²] Maşină de marcat 40-45 CP 7200 m² Denumire activitate 01 Reciclare strat structură veche 02 Compactare primară strat nou 03 Compactare finală strat nou 04 05 06 07 08 Repartizare mixură strat de legătură Compactare strat de legătură Repartizare strat uzură Compactare strat uzură Trasare marcaje rutiere Variante de mecanizare 0.2 5.72 65.12 12.56 9.55 28 45 61.62 5.048 Cantitate de lucrari Reciclator RS446D [415CP] Reciclator WR 4200 [589CP] Reciclator WR 200i [428CP] CW 34 [133CP] PS150C [100 CP] CB 22B [35CP] HAMM 3307 [75CP] CB 44B [102 CP] CB 24B [34CP] 224000 m² AP 300 [70 CP] BF 4413 [60 CP] AP 500 E [142CP] BW 135AD [46CP] CW 34 [132CP] BW 11 RH [85CP] Bomag 3313 [50CP] Super 800 [61CP] BF 4413 [60 CP] C 530 AH [85CP] 49280 [t] 49280 [t] 49280 [t] 49280 [t] 49280 [t] 49280 [t] 224000[m²] 224000[m²] 224000[m²] 224000[m²] CP 44 [99 CP] BW 11 RH [85CP] Maşină de marcat 40-45 CP 9856 6702 986 345.56 9.2 9.65 7.55 45 7200 m² 5.54 11.6 235 35 Consum energie Kgcc/oră Cost energie Lei/oră 303 57.62 61.4 224000 m² 224000 m² 224000 m² 224000 m² 224000 m² 224000 m² 224000 m² 20.7 28 Calculul necesarului de combustibil si lubrifianţi exprimat in combustibil convenţional TABEL 6 14 44.08 Trasare marcaje rutiere Nr.62 7.62 7.7 22 35 1 .7 45 28 67 45 32. Crt.56 12.044 0.66 135 224000 m² 24.44 112.77 11.75 61.79 9.55 28 224000[m²] 224000[m²] 5.56 28 45 32.7 32.6 9.7 32.65 5.62 11.

45 109577 .5 83203.Calculul costurilor unitare fizice pe articole de deviz TABEL 7 Nr.8 2.7 109267 . 72 31987.7 75112.8 1.1 15 .5 2900.1 - 5287. 2 121968 - - 554400 554400 554400 - - Total Costuri variabile 167382 3 128611 3 119104 5 301912 .6 6.8 5. 5 618347 . Crt.4 9 33165 20636 121968 121968 5896 18157.6 5.4 15 11 1. 2 Cost transport 23350 35574 19250 16220 12520 10120 13650 14235 11265 14220 12423 16152 12122 15860 12997 13650 11913 14025 13123 13325 11480 Cost Unitar Fizic Lei/UMR 15.1 11.5 3 13124 5. 2 51408 70314.1 714730 .1 300967 . Denumire activitate 01 Reciclare strat structură veche 02 Compactare primară strat nou Variante de mecanizare Reciclator RS446D [415CP] Reciclator WR 4200 [589CP] Reciclator WR 200i [428CP] CW 34 [133CP] PS150C [100 CP] CB 22B [35CP] 03 Compactare finală strat nou HAMM 3307 [75CP] CB 44B [102 CP] CB 24B [34CP] AP 300 04 Repartizare mixură strat de legătură 05 Compactare strat de legătură [70 CP] BF 4413 [60 CP] AP 500 E [142CP] BW 135AD [46CP] CW 34 [132CP] BW 11 RH [85CP] Bomag 3313 [50CP] 06 Repartizare strat uzură Super 800 [61CP] BF 4413 [60 CP] C 530 AH [85CP] 07 Compactare strat uzură 08 Trasare marcaje rutiere Cost chirie lei Cost energie lei 1344000 553823 .7 93828 206254 .8 193794 .9 6.3 320516 568462 .6 3.3 6 7. 8 70314. 72 31987.5 173403 85682 152249 .5 136418 .8 3.5 31987.2 241619 .8 1 10. 5 13194.8 1 1. 2 Costul Manoperei suplimentare 313600 313600 313600 - 3991.2 152208 193794 . 45 13194.5 39003.1 618347 .4 1451520 1344000 453600 246960 154560 201600 246960 154560 31344 23116 36568 130080 292680 130080 105050 105050 105050 CP 44 [99 CP] 591360 724416 BW 11 RH [85CP] 591360 Maşină de marcat 40-45 CP 13824 20736 246753 205444 .6 10.7 109267 .

5 luni= 45 zile) Calculul Transportului 16 .durata schimb (ds = 10 ore/zi).coeficient de disponibilitate operationala a utilajului (Kdo = 0.ore inchiriere ns . Of – ore de functionare Kol .factor de corectie pentru conditiile de organizare si de lucru (Kol = 0. Q – cantitatea de lucrări [UMR] Ore de functionare Of = Oi x Kol x Kdo [ore] unde. ds . Oi .Calculul numarului de masini-zile.ore de functionare.numar schimburi (ns = 1 schimb).80) Numarul de masini Nm=Nmz/dA dA= durata activitatii (1. Ore de inchiriere Oi = Ndu x Q [ore] unde. ore de inchirere Numarul masini-zile Nmz = (Oi / ns x ds) [mas-zile] unde.85) Kdo . Ndu – norma de deviz a utilajului [ore/UMR].

ore inchiriere [ore] .tarif orar de inchiriere [ron/ora] Calculul costurilor variabie ( CV ) CV  C I  C cl  C m  Costul chiriei utilajului ( C I )  Costul combustibililor si lubrifiantilor ( C Costul manoperei suplimentare ( m )  C cl ) Costurile fixe echivalente (CF) Sunt generate de folosirea utilajelor si ele nu depind de durata de inchiriere.( o ) C 2∗D T C =2∗M∗a+ 2 C +C + T + 4 ( C Rp +CTp ) DT 2 vm P TR R t T t [lei]. OI .coeficient de echivalenta = 0. C Fe  C F  k e . ke .95 C F  C MD  C iMD  CTR 17 . t 0i . unde: P CTR =cheltuieli de transport M=masa utilajului [t] a= tariful pentru imbarcare-debarcare pe trailer [lei/t] CtR =tariful pentru timpul de utilizare al remorcherului [lei/ora] CTt =costul pentru timpul de utilizare al trailerului [lei/ora] CTo =tariful orar de inchiriere [lei/ora] v m =viteza medie de deplasare [km/ora] D T =distanta de transport [km] R C p =tariful pentru parcursul realizat al remorcherului [lei/ora] T C p =costul pentru parcursul realizat de trailer [lei/km] Costul chiriei utilajului ( C I ) C I  OI  t 0i .

pretul specific de combustibil de un anumit tip i. b. Consumul specific in kgcc/ora: n C cc   q cli  k i i 1 .unde n – numar de tipuri de combustibili. qcli . Formula de calcul: Ccl = (consum motorina x pret motorina ) + (consum um x pret um + consum ut x pret ut + consum uh x pret uh + consum unsori x pret unsori)/100.costul mantarii demontarii din normativ CiMD . Ccl .unde qcli . 18 .C MD . Formula de calcul: Ccc = (consum motorina x coef motorina ) + [((consum um + consum ut + consum uh)/100) x coef uleiuri] + [(consum unsori / 100) x coef unsori]. Consumul specific in lei/ora: n C cl   q cli  C cli i 1 .coeficientul de echivalenta.consum specific de combustibil de un anumit tip i. ki .consum specific de combustibil de un anumit tip i.costul transportului Calculul necesarului de energie pe ora de functionare motorina ulei motor ulei transmisie ulei hidraulic unsori consistente 6 30 35 35 40 [lei/l] [lei/l] [lei/l] [lei/l] [lei/kg] a.costul chiriei pe perioada montarii demontarii CTR .

puterea instalată 75CP .lăţimea de lucru 1680mm .cilindru compactor vibrator 5) Repartizare strat uzură → Bomag 3313 6) Compactare strat uzură → BW 11 7) Trasare marcaje rutiere → Hofmann H26 19 .greutatea 6620 kg . 2500 -5000 mm .adâncime de frezare 0-200 mm .greutatea de operare 77000kg -capacitatea de amestecare 4 m3/min 2) Compactare strat reciclat → Hamm 3307. cu următoarele caracteristici: .lăţimea de lucru este reglabilă.puterea instalată 174CP .greutatea 19000 kg . precum şi corelarea dimensiunilor utilajelor la dimensiunile de gabarit ale drumului pentru efectuarea lucrării se vor adopta următoarele maşini: 1) Reciclare → Reciclator .Variante de maşini adoptate Având în vedere costurile rezultate din calcule.puterea motorului 2x433 Kw/ 589 CP . cu următoarele caracteristici: .lăţime de lucru 3000-4200 mm .sistem de deplasare – pe senile 4) Compactare strat de legătură CS 44 .tipul compactării – cilindrare prin vibrare 3) Repartizare mixură strat de legătură → AP655D. cu următoarele caracteristici: .

de recreere etc. administrative. constituie cadrul general pentru elaborarea normelor specifice şi a instrucţiunilor proprii de securitatea a muncii. 2. educaţionale.MASURI DE PROTECTIA MUNCII . PSI SI PROTECTIE A MEDIULUI INCONJURATOR MASURI PENTRU PROTECTIA MUNCII Dispoziţii generale Art.1. proprii fiecărei componenete a acestuia (executant – sarcină de muncă – mijloace de producţie –mediu de muncă). Art. consultarea şi participarea angajaţilor şi a reprezentanţilor acestora. Acestea au ca scop eliminarea sau diminuarea factorilor de risc de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională existenţi în sistemul de muncă. 20 . de servicii. culturale.(1) Normele generale de protecţie a muncii cuprind principii generale de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale precum şi direcţiile generale de aplicare a acestora. agricole. cât şi cele referitoare la sănătatea în muncă.). (1) Prezentele norme se aplică în toate sectoarele de activitate de pe teritoriul României. (2) Prevederile Normelor generale de protecţia muncii. atât publice cât şi private (industriale. atât cele referitoare la securitatea în muncă. informarea. comerciale.

termenele şi metodologia de elaborare a normelor specifice de securitate a muncii se stabilesc de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. în funcţie cu modificările de natura legislativă şi progresului tehnic etc. (2) Normele specifice de securitate a muncii se emit de către MinisterulMuncii şi Solidarităţii Sociale şi au aplicabilitate naţională. care au ca scop detalierea şi particularizarea prevederilor din normele generale. (3) Elaboratorul. române sau străine. vor fi respectate Normele de radioprotecţie şi. 6. în condiţiile prevăzute de lege atât în calitate de angajator. Art. Art. 5 (1) Prevederile prezentelor norme se detaliază pe activităţi sau grupe de activităţi distincte. survenite la nivel naţional. în cadrul normelor specifice de securitate a muncii şi al instrucţiunilor proprii de securitate a muncii. Art. a căror activitate este coordonata de Asociaţia de Standardizare din România. 4. elevilor şi studenţilor în perioada efectuării practicii profesionale. ca şi instrucţiunile proprii de securitate a muncii se revizuiesc periodic. precum şi pentru activităţi specifice de prevenire şi stingere a incendiilor. în funcţie de particularităţile proceselor de muncă. ce desfăşoară activităţi pe teritoriul României. Pentru activităţile care folosesc surse de radiaţii nucleare. specifice standardelor şi a a altor reglementări în domeniu. cât şi în calitate de angajat. 21 . (5) Standardele de securitate a muncii se elaboreaza în Comitetele Tehnice de Standardizare. conţinutul – cadru.(2) Normele generale de protecţie a muncii se aplică tuturor persoanelor fizice sau juridice. cu excepţia celor care au drept obiect activităţi casnice. ca urmare a modificărilor de natură legislativă şi datorate progresului tehnic. la nivelul angajatorilor sau la nivelul proceselor de muncă. Normele generale de protecţie a muncii se revizuiesc periodic şi se modifică de câte ori este necesar. respectiv Normele generale de prevenire şi stingere a incendiilor. Art. (4) Angajatorul are obligaţia a de a elabora instrucţiuni proprii de securitate a muncii. 3. precum şi ucenicilor. Normele specifice şi standardele de securitate a muncii.

Art. f) să asigure completarea documentaţiei cu măsurile impuse cu ocazia controalelor de protecţia muncii efectuate de către organele abilitate. e) să stabilească dispozitivele. Proiectantul răspunde de elaborarea documentaţiilor tehnice de execuţie ale lucrărilor de construcţii. mijloacele financiare care să asigure respectarea la realizarea lucrărilor de construcţii. a prevederilor. În acest scop poriectantul este obligat: a) să aplice. normelor şi actelor normative specificate la pct. d) să garanteze prin proiect eficienţa măsurilor de securitate a muncii corespunzătoare normelor şi legislaţiei de securitate a muncii. c) să prevadă în documentaţiile tehnice de execuţie. executantului. 22 . a. normele de securitate a muncii. precum şi prevederile tuturor actelor normative privind proiectarea lucrărilor de construcţii care se referă la măsuri de securitate a muncii. g) să prevadă în documentaţia proiectelor prin care se promovează tehnologii noi de execuţie: - instrucţiuni preliminare de securitate a muncii. încât să permită executarea şi utilizarea lucrărilor respective în condiţii în care. necesare în perioada de execuţie a lucrărilor de construcţie. cât şi pentru realizarea lucrărilor de reparaţie sau modernizare a unor construcţii. beneficiarului Art. să se prevină accidentele de muncă.Acestea trebuie să fie astfel întocmite.Obligaţii generale ale proiectantului. atât pentru realizarea unor construcţii. - lista cuprinzând propuneri de echipament individual de protecţie pentru personalul care execută lucrările respective. b) să prevadă în documentaţiile tehnice de execuţie utilizarea pentru execuţia lucrărilor numai a echipamentelor tehnice certificate din punct de vedere al securităţii muncii.. 190. precum şi îmbolnăvirile profesionale. la o exploatare normală a instalaţiilor tehnologice. Prevederile prezentului capitol stabilesc obligaţiile generale ale proiectantului. aparatele şi instalaţiile de securitate a muncii. executantului şi beneficiarului. la elaborarea proiectelor. 191.

j) să acorde asistenţă tehnica executantului şi beneficiarului în vederea rezolvării problemelor de securitate a muncii. să facă propuneri de soluţionare şi să solicite acestora aprobările necesare. Executantul răspunde de realizarea lucrărilor de construcţii în condiţii care să asigure evitarea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale. în calitate de specialist. Art.h) să ia măsuri ca documentaţiile tehnico-economice să evidenţieze factorii de risc pe faze de execuţie şi să prevadă trimiteri la normele şi actele normative de securitate a muncii corespunzătoare factorilor respectivi. de serviciu şi auxiliare necesare realizării construcţiilor. măsurile de securitate a muncii specifice lucrărilor respective. 192. apărute în realizarea lucrărilor de construcţii. pentru care nu există normative sau detalii tip. k) cu ocazia recepţiei lucrărilor de construcţii. În acest scop este obligat: a) să analizeze documentaţia tehnică de execuţie din punct de vedere al securităţii muncii şi dacă este cazul să facă obiecţiuni. c) să execute toate lucrările prevăzute în documentaţia tehnică în scopul realizării unei exploatări ulterioare a lucrărilor de construcţii-montaj în condiţii de securitatea muncii şi să sesizeze beneficiarul şi proiectantul când constată că măsurile propuse sunt insufuciente sau necorespunzătoare. b) să aplice prevederile cuprinse în legislaţia şi normele de securitate a muncii. apărute în executarea lucrărilor de construcţii. 23 . solicitând proiectantului modificările necesare conform prevederilor legale. precum şi prescripţiile din documentaţiile tehnice privind executarea lucrărilor de bază. să controleze realizarea măsurilor de protecţia muncii prevăzute în documentaţia tehnică. în cazul lucrărilor speciale şi ale lucrărilor noi de execuţie. i) să nominalizeze în cadrul documentaţiei tehnico-economice. d) să ceară beneficiarului ca proiectantul să acorde asistenţa tehnică în vederea rezolvării problemelor de securitate a muncii în cazurile deosebite. ca membrul în comisia de recepţie sau ca invitat în comisia de recepţie.

în care se va delimita suprafaţa pe care se execută lucrările. b) să colaboreze cu proiectantul lucrării la definitivarea instrucţiunilor de securitate a muncii. în scopul rezolvării anumitor probleme de securitate a muncii. Art. c) să colaboreze cu proiectantul şi executantul. după caz. nu corespund documentaţiei tehnice. astfel încât desfăşurarea procesului de producţie în condiţii de securitate să nu fie afectată de lucrările de construcţii executate concomitent cu acesta. în cazul când constată deficienţe. realizarea de către executant a tuturor măsurilor de securitate a muncii prevăzute în documentaţia tehnică. În acest scop are obligaţia: a) să analizeze proiectul din punctul de vedere al măsurilor de securitate a muncii şi. efectuate în timpul probelor tehnologice. pentru care răspunderea privind asigurarea măsurilor de protecţie a muncii revine executantului. lipsuri sau neconcordanţe faţă de prevederile legislaţiei în vigoare. d) pentru lucrările de construcţii ce se execută în paralel cu desfăşurarea procesului de producţie. zgomotul şi vibraţiile. Beneficiarul răspunde de preluarea şi exploatarea lucrărilor de construcţii-montaj în condiţii care să asigure securitatea muncii. precum şi cele constatate la recepţia lucrărilor de construcţii. să încheie cu executantul un protocol – anexa la contract. 193. să ceară proiectantului remedierea deficienţelor constatate. refuzând recepţia lucrărilor de construcţii care nu corespund din punctul de vedere al securităţii muncii. Loc de muncă 24 . completarea documentaţiei tehnice sau punerea în concordanţă a prevederilor din proiect cu cele din legislaţie. e) să controleze.e) să remedieze toate deficienţele constatate cu ocazia efectuării probelor. cu ocazia recepţiei lucrărilor de construcţii-montaj. f) să nu semneze recepţia definitivă a lucrărilor de construcţii atunci când determinările privind microclimatul. iluminatul. să specifice conditiile necesar a fi respectate de executant.

păstrarea permanent liberă a ieşirilor de urgenţă şi a ieşirilor propriu-zise. 16. 227. 223. şantiere temporare şi mobile pentru care se aplică prevederile din secţiunea 5 a acestui capitol. pâna cel mai târziu la 31 decembrie 2003. 16 şi 17. În scopul menţinerii securităţii şi sănătăţii la locul de muncă. c. d. întreţinerea tehnică a locului de muncă. Atunci când locurile de muncă suferă modificări. industriille extractive prin foraj sau extracţie pentru care se aplică prevederile normelor specifice de securitate a munciii aferente. 16. angajatorul va lua toate măsurile necesare pentru a se asigura că acestea sunt în concordanţă cu prevederile din anexa nr. suprafeţe (luciuri) apă. dar sunt situate departe de clădirile întreprinderii. b. 225. Locurile de muncă folosite pentru prima dată după data intrării în vigoare a prezentelor norme trebuie să îndeplinească cerinţele de securitate şi sănătate a muncii cuprinse în anexa nr. 226. 25 . Prevederile prezentului capitol stabilesc cerinţe de securitate şi sănătate pentru locul de muncă. 224. angajatorul trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a asigura: a. b. într-o astfel de stare încât să nu prezinte riscuri pentru securitatea şi sănătatea angajaţilor. Locurile de muncă aflate în folosinţă înainte de data intrării în vigoare a prezentelor norme trebuie să satisfacă cerinţele de securitate şi sănătate prevăzute în anexa nr. câmpuri. Art.Art. extinderi ş/sau transformări după data intrării învigoare a prezentelor norme. păduri şi alte teritorii ce aprţin unei întreprinderi agricole sau forestiere. mijloace de transport din afara întreprinderii sau locurile de muncă din interiorul mijloacelor de transport. orice defectare periculoasă trebuie să fie imediat remediată în cel mai scurt timp posibil.17. 222. Prezentele prevederi nu se aplică la : a. în special a instalaţiilor şi dispozitivelor la care se face referire în anexele nr. Art. Art. Art. Art.

privind semnalizarea referitoare la evacuare. fluvial. 16 şi 17. în special cele menţionate în anexele nr. Art. dacă nu este afectată semnalizarea prevăzută prin prezentele norme. 240.c. 239. curăţirea cu regularitate la nivelul adecvat de igienă a locului de muncă. semnalizarea răspunzătoare traficului rutier. a echipamentelor şi dispozitivelor. 26 . Semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă trebuie să fie în conformitate cu Prescripţiile minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă. Semnalizarea de securitate şi/sau sănătate poate fi de interzicere . în interiorul întreprinderilor sau clădirilor trebuie prevăzută. în conformitate cu dispoziţiile art. Semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locurile de muncă Art. întreţinerea şi verificarea periodică a echipamentelor şi dispozitivelor de protecţie concepute pentru a preveni sau elimina riscurile. metode sau procedee de organizare a muncii. 11 din prezentele norme. (1) Respectarea prescripţiilor alin. interschimbabilitatea şi complementaritatea semnalizărilor. în mod deosebit a instalaţiilor de ventilare. Acestea cuprind reguli şi măsuri obligatorii privind modurile de semnalizare şi caracteristicile lor principale. material şi echipament de luptă contra incendiilor. feroviar. (1) Angajatorul are obligaţia să prevadă şi să verifice existenţa semnalizării de securitate şi/sau sănătate adecvate la locul de muncă. (2)În acest scop angajatorul are obligaţia să ia în consideraţie orice evaluare a riscurilor realizată în conformitate cu art. condiţiile de utilizare şi de menţinere a eficacităţii acestora. prevăzute de alte documente normative. conform normelor în vigoare. (2) Dacă este cazul. salvare şi ajutor. (1) nu trebuie să afecteze respectarea obligaţiilor legale. ori de câte ori riscurile nu pot fi evitate sau limitate suficient prin mijloace tehnice de protecţie colectivă sau prin măsuri. 238. maritim şi aerian. în mod permanent sau ocazional. substanţe sau preparate periculoase ca şi alte materiale specifice. Art. de salvare sau de prim ajutor şi se realizează după caz.238. de avertizare. de obligare. d.

în ceea ce priveşte semnalizarea de securitate şi/sau sănătate utilizată. prin culori de securitate la marcarea căilor de circulaţie. descărcarea şi depozitarea substanţelor periculoase în cantităţi mari. 241. mijloacele de mai sus vor fi plasate aproape de suprafaţa de depozitare sau pe uşa de acces în hală. sălilor sau incintelor utilizate pentru încărcarea. d. Semnalizarea permanentă trebuie să se realizeze astfel: a. prin etichetă (pictogramă sau simbol pe culoare de fond) sau panouri ce preiau această pictogramă. chemare sau apel al persoanelor cu acţiune specifică sau evacuare de urgenţă. sub formă rigidă. o obligaţie. ori de câte ori se consideră necesară reîmprospătarea cunoştinţelor salariaţilor. Art. prin panouri de avertizare sau etichete ca cele de la pct. aceste mijloace trebuie plasate pe părţile vizibile . plăci) şi/sau culori de securitate când se referă la o interdicţie sau avertisemnt.Art. Această instruire trebuie să fie repetată periodic. la localizarea mijloacelor de salvare sau de prim ajutor şi la riscurile de lovire de obstacole şi de cădere a persoanelor. în caz de ghidare a persoanelor care efectuează manevre ce presupun un risc sau pericol. prin gest-semnal sau comunicare verbală. semnal acustic sau comunicare verbală în caz de atenţionare asupra unor evenimente periculoase. 242. în cazul recipienţilor şi conductelor aparente care conţin substanţe periculoase. ca urmare a unor verificări. b. prin panouri (indicatoare. (2) Angajatorii au obligaţia să asigure angajaţilor instruirea adecvată. b. Semnalizarea ocazională trebuie să se realizeze astfel: a. Art. 243. c.Instruirea se va axa în special de semnificaţia semnalizării mai ales când aceasta presupune utilizarea cuvintelor. (1) Angajaţii şi/sau reprezentanţii acestora vor fi informaţi privind toate măsurile ce trebuie luate în consideraţie în scopul asigurării semnalizării de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă. 27 . precum şi pe comportamentul general şi specific care trebuie adoptat. prin semnal luminos. b. în special în instrucţiuni precise. autocolantă sau pictată şi într-un număr suficient de mare pentru a asigura securitatea zonei. în cazul suprafeţelor.

Art. Art. Consultarea şi participarea angajaţilor şi/sau a reprezentanţilor acestora privesc prevederile din prezenta secţiune şi din Prescripţiile minime pentru semnalizarea şi/sau sănătatea la locul de muncă. pregătesc un dosar adaptat caracteristicilor lucrării.Art. 253. În vederea menţinerii securităţii şi sănătăţii pe şantier. trebuie să respecte prevederile privind obligaţiile patronilor. angajatorii. să ia în considerare indicaţiile coordonatorului sau coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate în muncă. Art. Locuri de muncă în şantiere temporare şi mobile Art. 252. 244. Art. angajaţilor precum şi prevederile privind echipamentul tehnic. întreţinerea şantierului în ordine şi intr-o stare de curăţenie satisfăcătoare. Art. atunci când ei înşişi execută o activitate profesională pe şantier. conţinând elementele utile în materie de securitate şi sănătate de care să se ţină seama în cursul eventualelor lucrări ulterioare. să ia în considerare indicaţiile coordonatorului sau coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate în muncă. 256. Coordonatorul sau coordonatorii în materie de securitate şi sănătate pe durata lucrării: a. 254. determinarea căilor de acces sau de circulaţie. Odată cu începerea lucrării. stabilesc sau cer să se stabilească un plan de securitate şi sănătate. 255. 28 . ehipamentul individual de protecţie din prezentele norme. ţinând cont. precizând regulile aplicabile şantierului respectiv. Desemnarea coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate nu exonerează de răspundere angajatorul pentru domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. În vederea menţinerii securităţii şi sănătăţii pe şantier. trebuie să se asigure următoarele: a. lucrătorii independenţi trebuie să respecte prevederile privind obligaţiile angajatorilor. alegerea amplasamentului posturilor de lucru. Executantul lucrării desemnează din cadrul şefilor de compartimente de protecţia muncii sau al delegaţilor responsabili cu protecţia muncii unul sau mai mulţi coordonatori în materie de securitate şi de sănătate pentru un şantier pe care sunt prezentate mai multe întreprinderi de construcţii. de activităţile de exploatare desfăşurate pe şantier. 251. dacă este necesar. angajaţilor precum şi prevederile privind echipamentul tehnic. ţinând seama de condiţiile de acces la aceste posturi. b. ehipamentul individual de protecţie din prezentele norme. b.

precum si interventia operativa pentru salvarea si acordarea ajutorului pentru persoanele aflate în pericol.Apararea împotriva incendiilor. . pâna la terminarea operatiunilor de interventie. de activitatea desfasurata sau în legatura cu aceasta.I Dispozitii generale Art. Art. în conditiile legii. . constituie o urgenta publica de incendiu.folosesc. precum si celelalte persoane juridice sau fizice care desfasoara activitati ori se afla în tranzit. de echipamente. 2. . precum si de activitati specifice. utilajelor si instalatiilor tehnologice pe care le detin sau administreaza.Autoritatile administratiei publice centrale si locale asigura integrarea masurilor privind dezvoltarea si perfectionarea activitatii de aparare împotriva incendiilor. le transporta. le furnizeaza. . semnalizarii sau anuntarii unui incendiu. Art. le . le prelucreaza. 257. echipamentelor. Art. Obligatiile proiectantilor si executantilor Art.Persoanele juridice si cele fizice raspund.stocheaza sau le comercializeaza. Informaţiile trebuie să fie pe înţelesul angajaţilor vizaţi. potrivit legii. planificate si realizate potrivit prezentei ordonante. dupa caz. controlul si combaterea riscurilor de incendiu. 5. Art. mijloacelor. Angajaţii şi/sau reprezentanţii lor trebuie să fie informaţi asupra tuturor măsurilor luate cu privire la securitatea şi sănatea lor pe şantier. utilaje si instalatii tehnologice sunt obligati: 29 . 1. din momentul observarii.Proiectantii de constructii si amenajari. stingerea incendiilor si limitarea efectelor acestora. în programele de dezvoltare economico-sociala ce se întocmesc la nivel national si local. evaluarea.Situatia de pericol existenta. . persoanele juridice si fizice române. de toate efectele nocive ale incendiilor.Apararea împotriva incendiilor reprezinta ansamblul integrat de masuri tehnice si organizatorice. 24. informarea cetatenilor asupra acestora. . care decurg din: existenta sau utilizarea constructiilor.Art. 3. MASURI P. autoritatile administratiei publice centrale si locale.S. 4. în scopul de a asigura identificarea. apararea vietii oamenilor si a bunurilor constituie o problema de interes public. la care trebuie sa participe. pe teritoriul României. de produsele pe care le .

se vor lua masuri compensatorii de aparare împotriva incendiilor.Proiectantilor si executantilor le sunt aplicabile. în cazul în care. dispozitivele.a) sa cuprinda în documentatiile pe care le întocmesc masurile de aparare împotriva incendiilor. . 19-22 din prezenta ordonanta. dupa caz. cu respectarea conditiilor de calitate prevazute de lege. Art.(1) În toate fazele de cercetare. prevazute în documentatiile de executie. La lucrarile de amenajari a constructiilor existente. Controlul riscului de incendiu Art. pe care le-au prevazut în documentatii. echipamente. 26.Executantii lucrarilor de constructii si de montaj de echipamente si instalatii sunt obligati: a) sa realizeze. la parametrii proiectati. potrivit reglementarilor specifice. Art. dispozitive. potrivit legii. . amenajarilor sau instalatiilor tehnologice pe care le-au realizat. (2) Obligatia executarii activitatilor prevazute la alin. si dispozitiile prevazute la art. precum si regulile necesare de verificare si întretinere în exploatare a acestora. evaluarea si controlul riscurilor de incendiu. constructiile de orice tip. b) sa prevada în documentatiile tehnice de proiectare. nu pot fi îndeplinite unele prevederi ale reglementarilor în vigoare. instalatii. 27. repararea. 25. autospeciale. echipamentele si instalatiile tehnologice se supun unei examinari sistematice si calificate pentru identificarea. referitoare la siguranta la foc. b) sa asigure luarea masurilor de aparare împotriva incendiilor necesare pe timpul efectuarii probelor si rodajelor mecanice. masurile de aparare împotriva incendiilor cuprinse în proiecte. în conditiile prevazute de reglementarile specifice. ale dispozitivelor si instalatiilor de prevenire si stingere a incendiilor. care îndeplinesc conditiile de calitate. substante. postutilizarea si dezafectarea 30 . proiectare. integral si la timp. executie si pe întreaga lor durata de existenta. întretinerea. specifice naturii riscurilor pe care le contin obiectele proiectate. realizarea. c) sa puna în stare de functiune instalatiile de prevenire si stingere a incendiilor. în mod justificat. accesorii si alte mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor. pâna la data receptiei constructiilor. . (1) revine persoanelor care concura la proiectarea. c) sa întocmeasca si sa predea beneficiarilor schemele si instructiunile de functionare. exploatarea.

ICB. instalatii tehnologice si alte amenajari. (1) revine persoanei fizice sau juridice care finanteaza si realizeaza investitii noi sau interventii la constructiile existente ori. care se supun avizarii si/sau autorizarii privind prevenirea si stingerea incendiilor. (2) Obligatia obtinerii avizelor si/sau autorizatiilor prevazute la alin. (3) Avizele si autorizatiile prevazute la alin.. 28. potrivit legii. Art. intretinerea si reabilitarea suprastructurilor Gaidos A.vol 2.Bratu P. P. de drumuri. Zafiu Gheorghe Petre Tehnologia si mecanizarea lucrarilor de constructii (aplicatii pentru cai de comunicatii). se aproba de ministrul de interne si se publica în Monitorul Oficial al României. 1986. precum si punerea în functiune a acestora se supun. dezvoltarea. se aproba prin hotarâre a Guvernului. 2005. Bucuresti. Impuls. Tehnologii si utilaje pentru executarea 3. B I B LI O G RAFI E 1. . beneficiarului investitiei.constructiilor. 31 . (5) Normele metodologice de avizare si autorizare privind prevenirea si stingerea incendiilor se elaboreaza de Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari. dupa caz. modernizarea sau schimbarea destinatiei celor existente. cursul predat.(1) Începerea lucrarilor de executie la constructii si la instalatii tehnologice noi.. Ed. avizarii si autorizarii privind prevenirea si stingerea incendiilor. Tehnologia si mecanizarea lucrarilor de constructii. (2) se elibereaza de catre brigazile si grupurile de pompieri militari. potrivit obligatiilor si raspunderilor prevazute de lege.Zafiu Gh. echipamentelor si a instalatiilor tehnologice. Zafiu Gheorghe Petre 2. Mihailescu S. (4) Categoriile de constructii.

2001. ICB. 1994. Catalogul privind duratele normale de 8.*** 10. Indicator de norme de deviz pentru lucrari de drumuri D 1981. 32 .Planuri tehnologice de mecanizare a 4. Gaidos Aurelian lucrarilor de cai de comunicatii. 9. 1991. MATRIX. indicative NE- 003/1997.*** funtionare si clasificare a mijloacelor fixe.*** mentenanta eficienta a masinilor si utilajelor de constructii. Zafiu Gheorghe Petre. Normativ privind asigurarea resurselor in 7..*** Indicator de norme de deviz pentru lucrari de reparatii de drumuri RpD. Zafiu Gheorghe Petre 5.*** activitatea de mecanizare si transport tehnologic in constructii. Ed. indicative NE- 4/1997. Normativ privind asigurarea cerintelor de calitate a constructiilor printr-o 6. Ingineria si managementul resurselor tehnologice in constructii.