You are on page 1of 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Consideratii cu privire la sistemele de asistare a deciziilor

Sistemul

decizional

al

firmei.

Perspective economice si informatice
1 Decizia şi procesul decizional în management
Pentru o buna perioada de timp managementul a fost considerat o adevarata arta,
talent însusit prin învatarea din încercari si erori. O varietate de stiluri individuale, deseori
bazate pe creativitate, rationament uman, intuitie si experienta au fost folosite în rezolvarea
problemelor de acelasi tip, si aceasta în defavoarea metodelor cantitative si a abordarilor
stiintifice. Complexitatea afacerilor si a mediului de desfasurare a acestora a crescut însa
simtitor în ultimele decenii. Exista câteva cauze majore care au determinat aceasta crestere a
complexitatii - numarul de solutii posibile foarte mare; dificultatea prezicerii consecintelor pe
termen lung datorita cresterii gradului de incertitudine, efectele erorilor în luarea deciziilor
pot fi dezastruoase datorita complexitatii operatiilor si reactiei în lant pe care o eroare poate
sa o cauzeze în diverse sectoare ale nivelelor micro si macroeconomic.
Una din caracteristicile oricarui sistem socio-economic, în cadrul carora se înscrie si
firma, o constituie finalitatea, adica tendinta de a evolua în vederea realizarii anumitor
obiective. Admitând universalitatea legii entropiei, potrivit careia în natura ordinea tinde sa se
transforme în dezordine, înseamna ca starea entropica este caracteristica si sistemelor socioeconomice. În aceste conditii, societatile comerciale, ca sisteme, trebuie sa se adapteze
permanent influentei unor factori perturbatori - exogeni sau endogeni – care se opun sau
îngreuneaza realizarea obiectivelor prestabilite. Aceasta adaptare, autoreglare a functionarii
firmei se realizeaza prin intermediul activitatii managerilor care în esenta reprezinta o
înlantuire de decizii interdependente.
Decizia constituie punctul central al activitatii de management întrucât ea se regaseste
în toate functiile acestuia, si mai mult, integrarea firmei în cadrul mediului depinde de
calitatea deciziei. În acelasi timp, calitatea procesului decizional influenteaza reducerea
costurilor, eficienta folosirii fondurilor, cresterea profitului etc.

Pagina 1 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Referitor la locul deciziei în procesul de management, consideram ca aceasta nu
reprezinta o functie întrucât rezultatul procesului decizional se concretizeaza în cadrul
fiecarei functii a managementului. Astfel, în domeniul previziunii, ca functie a
managementului, rezultatul procesului decizional se concretizeaza în variante de strategie, de
plan sau de program.

Pagina 2 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Caracteristici fundamentale ale deciziei
Decizia, componenta primara a sistemului decizional, constituie un element esential al
managementului, fiind instrumentul sau specific de exprimare. În fond, nivelul calitativ al
conducerii unei organizatii se manifesta prin deciziile elaborate si aplicate.
Decizia de conducere reprezinta procesul de alegere a unei linii de actiune în scopul
realizarii unor obiective, prin a carei aplicare se influenteaza activitatea a cel putin unei alte
persoane decât decidentul (Nicolescu98(.
Deciziile manageriale, spre deosebire de deciziile generale, se refera la misiunea,
strategiile si politica pe termen lung ale firmei, coordonarea principalelor domenii de
activitate, atingerea eficientei dorite, solutionarea si medierea conflictelor, masuri de maxima
importanta pentru viitorul firmei.
În practica decizia manageriala îmbraca doua forme: actul decizional si procesul
decizional. Actul decizional se refera la situatii decizionale de complexitate redusa, cu
caracter repetitiv sau în care variabilele implicate sunt foarte bine cunoscute de catre
decident. Procesul decizional implica un consum mare de timp, pe parcursul careia se culeg si
analizeaza informatii, se consulta persoane în vederea conturarii situatiei decizionale. În
esenta procesul decizional consta într-un ansamblu de etape prin intermediul carora se
pregateste, adopta, aplica si evalueaza decizia manageriala.
Pentru a conduce la realizarea obiectivelor stabilite deciziile manageriale trebuie sa
îndeplineasca o serie de criterii, dintre care cele mai importante sunt considerate urmatoarele:
Fundamentarea stiintifica a deciziei. Aceasta conduce la evitarea improvizatiilor si a
subiectivismului în procesul de luare a deciziilor.
Legalitatea deciziei. Adoptarea deciziei trebuie facuta doar de catre persoane care sunt
investite cu drept legal si împuternicire în acest sens.
Completitudinea deciziei. Decizia trebuie sa cuprinda toate elementele necesare
întelegerii corecte si implementarii acesteia.
Oportunitatea deciziei. Este de preferat o decizie buna luata în timp util unei decizii
foarte bune luate cu întârziere.
Eficienta deciziei. Se urmareste obtinerea unui efect cât mai bun pentru un anumit
efort.

Pagina 3 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Coordonarea deciziei. Se asigura astfel ca deciziile privind diferitele departamente ale
organizatiei sa fie compatibile între ele si sa conduca la realizarea obiectivului de ansamblu al
întreprinderii.

Pagina 4 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

1.2 Clasificarea deciziilor
Simon grupeaza deciziile functie de masura în care procesul decizional poate fi preplanificat, în decizii programate respectiv neprogramate Simon77.
Tip de decizie
Programate

Caracteristici
Repetitive, de rutina, reguli si procese decizionale cunoscute,

Structurate

deseori automate, de obicei presupun "lucruri" mai degraba

Neprogramate

decât oameni, pot fi delegate la nivele inferioare ale organizatiei.
Noi, nerutiniere, regulile de decizie nu sunt cunoscute, au un

Nestructurate

grad ridicat de incertitudine, nu pot fi delegate la nivele
inferioare, pot implica "lucruri", dar întotdeauna implica oameni.

Aceste doua categorii trebuie considerate ca doua extreme ale domeniului decizional.
În realitate exista o serie de decizii care poseda caracteristici din ambele grupe.
O alta clasificare a deciziilor se poate face functie de gradul de cunoastere al
decidentului referitor la rezultatul diferitelor alternative. Astfel, exista decizii în conditie de
certitudine, risc si incertitudine.
În cazul conditiilor de certitudine si risc exista diferite tehnici de optimizare, însa în
cazul incertitudinii, teoretic nu exista suficiente date pentru ca decizia sa se poata lua.
Motivul consta în faptul ca, prin definitie, luarea deciziei înseamna alegerea între alternative,
iar daca acestea nu sunt cunoscute, alegerea nu se poate face. In practica însa, decizia se ia
prin utilizarea rationamentului si a informatiilor disponibile, estimarii valorilor si a
probabilitatilor de aparitie a rezultatelor posibile. Astfel, practic, incertitudinea se transforma
în risc.
Starea rezultatului
Certitudine

Explicatii
Exista un singur rezultat pentru fiecare alternativa si exista

Risc

cunostinte complete si exacte referitoare la el.
Exista mai multe rezultate posibile pentru fiecare alternativa si
fiecareia pot fi atasate o valoare si o probabilitate de realizare a

Incertitudine
Exista

rezultatelor.
Numarul rezultatelor, valorile si probabilitatile nu sunt cunoscute.
Caracteristicile deciziilor
Caracteristicile informatiilor

o anumita
legatura între
nivelul pe care
se situeaza

Pagina 5 din 54

Fiecare nivel de management are necesitati informationale diferite. managerul care ia decizia si tipul deciziei: de regula deciziile structurate se iau la nivelul de jos si cele nestructurate la nivelele de vârf.Vizitati www. dar aceasta nu este o regula absoluta.ro ! Arhiva online cu diplome. Nivele manageriale Strategic orizont mare de timp de regula. surse externe scala mare a resurselor din surse informale creativitate si judecata privesc în viitor de regula nestructurate calitative probleme greu de definit precizia nu e importanta nefrecvente e vital acces instantaneu grad mare de incertitudine acopera un domeniu larg incomplete Pagina 6 din 54 .tocilar. Tabelul de mai jos ilustreaza acest lucru. cursuri si referate postate de utilizatori.

care concorda cu natura lor. (1) După numărul persoanelor care participă la adoptarea deciziilor distingem: decizii unipersonale care sunt fundamentate si elaborate de o singura persoana. istorice scala redusa a resurselor detaliate. La nivelele operationale si tactice s-au dezvoltat suporturi formale pentru decizii cum ar fi. modelele de optimizare. Pagina 7 din 54 . Astazi exista tendinta de a realiza acest lucru. deseori cantitative obiective si reguli de decizie precizie mare. Conform lui Peter Drucker "Deciziile ar trebui sa se ia la cel mai de jos nivel posibil. periodicitatea elaborarii deciziei (2) si numarul criteriilor decizionale (3). si din acest motiv exista sisteme ce asista deciziile managerilor. si cât mai aproape de locul actiunii pe care o presupun". cu referire la problemele curente ale organizatiei. Asemenea decizii se bazeaza pe metoda încercarii si erorii datorita gradului mare de incertitudine si ambiguitate precum si datorita faptului ca nu pot fi explorate toate posibilitatile. cursuri si referate postate de utilizatori. La nivelul strategic. Acest tip de proces decizional se numeste euristic si se bazeaza pe "regula degetului" mai degraba decât pe reguli de decizie explicite. Alte clasificari ale deciziei iau în calcul criterii referitoare la numarul de persoane care participa la adoptarea deciziei (1).tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome. de exemplu. deseori critica clare disponibilitatea imediata discretie putina sau deloc înguste în privinta scopului inteligibile Nivelul tactic este intermediar si realizeaza o combinare a caracteristicilor celorlalte doua nivele. specifice fiecarui nivel managerial.Vizitati www. acestea se clasifică astfel: decizii periodice elaborate la anumite intervale de timp. decizii de grup a caror fundamentare este rodul conlucrarii unui anumit numar de persoane. Tactic Operational repetitive de regula surse interne termen scurt în principal. deciziile sunt mult mai dependente de factorul uman si de judecata umana. (2) Funcţie de periodicitatea elaborarii deciziilor.

cursuri si referate postate de utilizatori. eficacitatea lor depinde decisiv de potentialul decizional al decidentului. decizii unice care reprezinta un caz de exceptie. (3) După numărul criteriilor decizionale se disting: decizii unicriteriale care presupun compararea alternativelor pe baza unui singur criteriu. Pagina 8 din 54 . decizii aleatoare adoptate la intervale neregulate.tocilar. greu de anticipat. neavând precedent si care probabil nu se vor repeta nici într-un viitor apropiat. decizii multicriteriale în cazul carora diferitele alternative se compara prin raportarea la doua sau mai multe criterii. necesitatea fundamentarii lor fiind determinata de factori necontrolabili.Vizitati www. eficacitatea lor depinde decisiv de potentialul decizional al decidentului.ro ! Arhiva online cu diplome.

iar în cazul deciziilor curente. subunitati etc. Pagina 9 din 54 . În momentul identificarii problemei decizionale. durata ciclului de productie. pret.tocilar. În cazul problemelor complexe decizia se ia de catre un grup de persoane. calitate. Decizia se adopta pentru solutionarea unei probleme decizionale. Multimea criteriilor decizionale este reprezentata de punctele de vedere ale decidentului care izoleaza aspecte ale realitatii economice în cadrul procesului decizional. Problema decizionala. El poate cunoaste aceste alternative prin implicare directa sau prin intermediul altor persoane. gândire manageriala creatoare. De asemenea. profitul si costul pot fi grupate într-un criteriu global reprezentat de rentabilitate. în vederea adoptarii celei mai rationale decizii. decidentul constientizeaza existenta mai multor cursuri de actiune posibile. corespunzatoare diferitelor variante si/sau stari ale conditiilor obiective. într-o situatie decizionala. Luarea în considerare. Multimea criteriilor decizionale include o serie de caracteristici pe baza carora se evalueaza si compara variantele decizionale. În absenta problemei decizia nu are obiect. aptitudinile decidentului. operative deciziile sunt luate de o singura persoana. De exemplu. Definirea acestei multimi necesita informatii din interiorul si din afara organizatiei. Doua criterii sunt independente daca fixarea unui obiectiv din punct de vedere al unui criteriu nu influenteaza stabilirea unui alt obiectiv. consultarea expertilor. Alegerea variantei optime se face dupa o serie de metode corespunzatoare modelului matematic care caracterizeaza situatia decizionala. din punct de vedere al celui de-al doilea criteriu. profitul poate fi divizat pe produse. termen de recuperare a investitiei. trebuie sa se faca tinând cont de posibilitatea divizarii si gruparii criteriilor. a mai multor criterii. cursuri si referate postate de utilizatori. În managementul firmei pot fi utilizate criterii de tipul: profit. Criteriile decizionale se caracterizeaza prin mai multe niveluri. cunostintele. Multimea variantelor decizionale poate fi finita sau infinita. In orice proces decizional de management se regasesc urmatoarele elemente: Decidentul este reprezentat de persoana sau grupul de persoane care urmeaza sa aleaga varianta optima din cele posibile. 1.3 Elemente ale procesului decizional Procesul decizional este definit ca fiind o serie de pasi care încep cu analiza informatiei. Cuprinde totalitatea posibilitatilor de solutionare a problemei decizionale. gradul de utilizare a capacitatii de productie etc. efectuarea de cercetari. precum si de proprietatea de interdependenta a acestora.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. continua cu selectarea dintre mai multe alternative si verificarea alternativei selectate pe problema aflata în studiu. Calitatea deciziei depinde de calitatile.

În cadrul conditiilor interne se observa o perfectionare a pregatirii personalului. Consecintele pot fi în forma cantitativa sau calitativa. Evolutia mediului ambiant se manifesta uneori contradictoriu în ceea ce priveste influenta asupra procesului de elaborare a deciziilor în cadrul firmei. Mediul ambiant se caracterizeaza printr-o mobilitate deosebita.Vizitati www. se înregistreaza modificari în legislatia tarii. pentru o anumita situatie decizionala. Astfel. modificari în relatiile firmei cu diverse organisme. Pagina 10 din 54 . mai multe stari ale conditiilor obiective.ro ! Arhiva online cu diplome. cresterea complexitatii activitatii firmei influenteaza în mod nefavorabil fundamentarea deciziilor. utilitatea reprezentând folosul asteptat de decident în urma faptului ca o anumita consecinta se realizeaza. Stabilirea consecintelor este o activitate care nu se realizeaza întotdeauna cu exactitate deoarece nu se cunosc cu certitudine cauzele ce ar determina producerea lor. în timp ce ridicarea nivelului de pregatire profesionala si în domeniul managementului are efecte favorabile asupra luarii deciziilor. În mediul ambiant se pot manifesta. iar în ceea ce priveste conditiile externe. Utilitatea fiecarei consecinte a diferitelor variante se exprima în aceeasi unitate de masura care variaza între 0 si 1. Mediul ambiant (conditiile obiective) este reprezentat de ansamblul conditiilor interne si externe care sunt influentate si influenteaza decizia. Multimea consecintelor cuprinde ansamblul rezultatelor ce s-ar obtine conform fiecarui criteriu decizional si fiecarei stari a conditiilor obiective prin aplicarea variantelor decizionale. cursuri si referate postate de utilizatori. Obiectivele deciziei sunt nivelele propuse de catre decident pentru a fi atinse în urma implementarii variantei decizionale alese.tocilar. perfectionare a sistemului informational.

tehnici de analiza a investitiei). Modelul cognitiv propune mecanisme mentale pentru fundamentarea luarii deciziei. In practica. analiza cost-volum-profit. Modelul psihologic se bazeaza aproape în exclusivitate pe experienta si intuitia factorului decident. însa. sunt pregatiti sa accepte solutii satisfacatoare mai degraba decât sa piarda timp si resurse în încercarea de a gasi optimul teoretic. Modelul prescriptiv presupune ca se cunosc perfect toti factorii implicati în decizia respectiva si adopta o abordare mecanicista rationala a procesului decizional. Modelul rational presupune ca decidentii dispun de cunostinte suficiente pentru luarea deciziei. si aleg varianta în care schimbarea le "convine" cel mai mult. În modelul rationalitatii limitate se presupune ca decidentii aleg dintr-o o serie de alternative prestabilite pe cea pe care o considera "suficient de buna". decidentii simplifica factorii implicati si. programarea liniara. de exemplu clasificarea conform careia modelele decizionale se pot împarti în cinci categorii Butler.Vizitati www. În varianta modelului prin compromis executivii iau în considerare schimbarile care pot surveni. Proces decizional rational . Modelele prescriptive sau normative sunt modele care selecteaza automat cea mai buna optiune (ex. Ele constituie tehnici de optimizare care presupun conditii de risc sau certitudine. modelele Pagina 11 din 54 . In practica. pornind de la situatia curenta. Procesul decizional este mai putin structurat si nu este complet rational. teoria decizionala statistica. implica rememorari si perceptie.modele prescriptive In teoria economica clasica procesul decizional este considerat a fi în întregime rational. Turban identifica doua tipuri de modele fundamentale: modele prescriptive modele descriptive. care surprinde anumite caracteristici ale acesteia si le ignora pe altele. Modelele descriptive urmaresc sa explice comportamentul real în cadrul procesului decizional. Aceste modele sunt bine definite si structurate si trateaza procesul decizional ca pe un proces complet rational. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome. sunt greu de îndeplinit simultan toate criteriile modelului.tocilar.4 Modele decizionale Un model poate fi definit drept o reprezentare valoroasa si utila a realitatii. Exista clasificari mai restrictive ale modelelor decizionale. datorita dificultatilor practice. 1. Cu toate acestea. dar pot lua decizia corecta doar în anumite cazuri particulare.

Deseori. Prin conventie. maximizarea profitului în caz de certitudine. maximizarea valorii asteptate. rezultatele oferite de un astfel de model sunt tratate ca una dintre informatiile care se iau în considerare de catre manager în procesul de luare a deciziei sau în procesul de ajustare a acesteia. sau. în conditii de risc. trebuie întelese clar obiectivele acestor modele. sistemele suport pentru management sunt capabile sa asiste procesul decizional. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome. toate variatiile fiind de asemenea usor de înteles. valoarea asteptata poate fi interpretata în mod strict ca valoarea ce va fi obtinuta daca un numar mare de decizii similare ar fi luate cu acelasi interval de rezultate si cu aceleasi probabilitati asociate. In multe cazuri. Se poate face doar o cercetare limitata a mediului pentru a descoperi câteva alternative satisfacatoare si pentru a Pagina 12 din 54 . intervalul de variatie. poate fi util ca analiza sa se faca sub forma arborelui de decizie. Avantajul metodei valorii asteptate consta în faptul ca ia în considerare. In aceste cazuri. O alta metoda de rezolvare a deciziilor în cazul modelelor prescriptive este arborele de decizie. Rationalitatea satisfacatoare . Decidentii nu cunosc în întregime alternativele disponibile si nici nu exista un obiectiv unic si clar definit. obiectivul este simplu de calculat.tocilar. Simon a folosit termenul de "satisfacator" pentru a descrie comportamentul decidentilor care actioneaza într-un mediu complex si partial necunoscut. de exemplu reprezentarea deciziilor prin puncte. aplicându-se în special la nivelele operational si tactic unde factorii sunt mai clar specificati si exista mai putina incertitudine. Ca urmare. în cadrul arborelui de decizie se utilizeaza unele conventii grafice. deciziile nu sunt izolate. Deciziile si rezultatele includ probabilitatile de aparitie si sunt evaluate utilizând tot metoda valorii asteptate. ci fac parte dintr-o secventa decizionala. În cazul conditiilor de risc.modele descriptive Modelul descriptiv este un model comportamental care tine cont de imperfectiunile în cunostintele detinute sau în comportamentul celor implicati în procesul decizional. din punct de vedere aritmetic. Ea poate fi definita ca totalul probabilitatilor fiecarui rezultat înmultit cu valoarea fiecarui rezultat. Punctul de plecare al întregului proces decizional rational îl constituie stabilirea unui obiectiv unic: de exemplu. Acesta este o metoda grafica de prezentare a unei secvente de decizii si rezultate ale acestor decizii aflate în relatie. prescriptive sunt foarte des utilizate. In plus. iar a rezultatelor prin cercuri. valoarea asteptata este un criteriu decizional foarte des folosit. de exemplu. Pentru a întelege modul de utilizare al modelelor prescriptive. Dezavantajul major consta în faptul ca reprezinta diferitele rezultate printr-un singur numar si ignora alte caracteristici ale distributiei.Vizitati www. În cazul conditiilor de certitudine.

Un sistem informatic pentru asistarea managementul de tip formal trebuie sa ofere decidentilor informatii de baza si mijloace pentru a explora mai degraba alternativele decât reguli si proceduri mecaniciste de decizie. se utilizeaza subiectivitatea. cursuri si referate postate de utilizatori. o decizie satisfacatoare. Astfel. ceea ce înseamna ca procesul decizional este rational. pentru a lua decizia. decidentii aleg o alternativa suficient de buna dintr-o serie limitata de alternative posibile.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar. rationalitatea este limitata si incompleta. lua. în final. dar în limita imperfectiunilor informatiilor si a abilitatii decidentului de a percepe alternativele si rezultatele. Pagina 13 din 54 . Deseori. O consecinta importanta a acestui tip de comportament este aceea ca. tinând cont de presiunea la care sunt supusi managerii si de problemele de zi cu zi. judecata si "regula degetului" mai mult decât reguli explicite de decizie.Vizitati www.

masini. subestimata si subutilizata ca în anii trecuti. managerii trebuie sa aiba la dispozitie informatii relevante care duc la cresterea cunostintelor. si sunt utile pentru scopul propus. alaturi de resursele umane. În acest context. "Cele mai multe decizii trebuie sa se bazeze pe cunostinte incomplete. nu produc valoare ci presupun doar costuri. În prezent. Naisbitt în rezultatul unui calcul care a încercat sa determine câte procente din forta de munca a Statelor Unite este direct implicata în crearea. În practica.tocilar. materiale si management. Într-o clasificare a importantei resurselor din punct de vedere managerial. manevrarea. În general. construirea de sisteme informatice competente pentru asistarea deciziilor apare ca o prioritate pentru noul val de manageri. informatia este utilizata atât pentru asistarea celelorlalte cinci resurse în coordonarea activitatilor organizationale. achizitionarea. Dupa cum considera Peter Drucker. In plus. Valoarea apare doar în momentul în care datele sunt comunicate si întelese de destinatar ransformându-se Pagina 14 din 54 . cursuri si referate postate de utilizatori.element esential în cadrul procesului decizional Importanta informatiei si a sistemelor informatice a fost sintetizata de J. Totusi. informatia reprezinta o modalitate extrem de eficienta si economica de a reuni celelalte resurse ale firmei. 1. resursele financiare. cât si pentru planificarea. valoarea care deriva din schimbarile în comportamentul decizional provocate de disponibilitatea informatiei. In aprecierea valorii informatiei trebuie luat însa in calcul si costul producerii ei. acest lucru nu este întotdeauna posibil. Dezvoltarea tehnologiei informationale a condus la includerea informatiei ca a sasea resursa organizationala. chiar daca informatia nu mai este subevaluata. managerii ar trebui sa fie capabili sa defineasca tipul de informatie de care au nevoie. pe locul doi dupa factorul uman se afla calitatea si periodicitatea informatiei de afaceri. aceste probleme se refera la calitatea si valoarea informatiei. însa. indiferent de mijloacele utilizate. utilizare sau distribuirea de informatie. la volumul de informatii transmis managerilor si la periodicitatea lor. reduc incertitudinea. iar sistemul informatic de management ar trebui sa fie capabil sa li-o ofere.ro ! Arhiva online cu diplome. Berar99 Calitatea si valoarea informatiei Intr-o situatie ideala. exista tousi o serie de probleme legate de utilizarea ei în cadrul procesului decizional. Extrem de importanta pentru manageri este de asemenea si valoarea informatie. directionarea si controlarea acestor activitati. pentru a lua decizia corecta. chiar si pentru Statele Unite . Chiar in conditiile intangibilitatii.procentul de asa-numiti knowledge workers s-a dovedit a fi în jur de 70 din total. fie deoarece informatia nu este disponibila. Astfel.5 Informatia . Având în vedere ca studiul a fost realizat la începutul anilor '80 rezultatele sunt impresionante.Vizitati www. fie pentru ca ar costa prea mult în timp si bani pentru a o obtine". înregistrarea si procesarea datelor.

dar poate împiedica managerii în îndeplinirea sarcinilor lor. cursuri si referate postate de utilizatori. O planificare si un control bun al operatiilor prin decizii efective trebuie sa se bazeze pe un flux constant de informatii de buna calitate si în timp real.Vizitati www. Informatia de calitate este acea informatie care creeaza valoare prin utilizare. Pagina 15 din 54 . În evaluarea informatiei din punct de vedere al valorii create. ea trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: Sa raspunda cât mai rapid la schimbarile conditiilor competitionale. este destul de completa pentru problema la care se refera. Sa creasca eficienta si productivitatea interna a organizatiei accentuând productivitatea managerilor. este suficient de exacta pentru scopul sau. este corespunzator de detaliata. Sistemul nu trebuie sa împiedice procesul rational al managerilor. este comunicata printr-un canal corespunzator si este înteleasa de catre utilizator.tocilar. pentru ca informatia sa poata fi utilizata de catre o organizatie ca o a sasea resursa. astfel în informatii. apare nevoia definita de a utiliza un sistem informatic care sa asiste managerii. este comunicata în timp pentru scopul sau. dar ele erau transformate în informatii numai în momentul în care erau implicate în procesul de asistare a deciziilor. dar trebuie sa mareasca capacitatea lor si sa devina o extensie a ratiunii managerilor. si este caracterizata prin urmatoarele elemente: este relevanta pentru scopul sau. în acest mod pot fi exploatate mai rapid noile oportunitati si pot fi reduse punctele competitionale vulnerabile.ro ! Arhiva online cu diplome. Din pacate. Sistemele informatice anterioare contineau un numar foarte mare de date. de multe ori datele sunt confundate cu informatiile si aceasta conduce la situatii în care managerii sunt fortati sa ia decizii importante în lipsa informatiilor pertinente. Datele trebuie sa fie procesate si trimise destinatarului corespunzator într-un timp suficient de scurt pentru a putea schimba sau controla întregul mediu operational. In aceste conditii si tinând cont de ritmul accelerat al afacerilor. Volumul si periodicitatea informatiilor O alta problema majora cu care se confrunta managerii este volumul mare de informatii. un rol primordial il detine utilizatorul ei. Un volum ridicat de informatii poate provoca nu numai gâtuiri si aglomerari ale sistemului. În concluzie. precum si modalitatea in care infromatia este utilizata pentru a îmbunatati procesul decizional. este dintro sursa în care utilizatorul are încredere. acest lucru presupune o mai buna coordonare a elementelor functionale ale organizatie.

este irelevant daca muncitorii care realizeaza produsul lucreaza eficient sau nu. asistenta si monitorizarea implementarii actiunilor si deciziilor de management. toate discutiile referitoare la productivitate au ignorat problema productivitatii managementului. Aceste trei conditii sunt impuse informatiei pentru a obtine certitudinea ca va asigura obtinerea de avantaj competitiv pentru organizatie si îmbunatatirea productivitatii managementului. aceasta fiind sarcina sistemelor informatice pentru managementul de vârf. A avea produsul bun la timpul potrivit are un impact mai mare asupra organizatiei decât îmbunatatirea productivitatii muncii la nivelul muncitorilor. De exemplu. Îmbunatatirea productivitatii managementului Nu se poate obtine avantaj competitiv real fara a creste productivitatea lucratorilor.Vizitati www. In cazul sistemelor informatice pentru asistarea managementului. Pagina 16 din 54 . ea este aplicabila în orice domeniu de activitate si indiferent de marimea organizatiei. facilitând adaptarea firmei la schimbarile din mediu si asigurându-i astfel competitivitatea Berar99. Pâna nu demult. Daca in trecut tehnologia informatiei era orientata spre stocarea datelor. daca managementul decide sa lanseze un nou produs pe care clientii nu-l vor cumpara. Privita dintr-o perspectiva strict financiara. In acest mod. productivitatea si efectivitatea decidentilor individuali si de grup în cadrul organizatiei. O modalitate o constituie utilizarea tehnologiei informatiei potrivite. doar o parte din productivitatea organizatiei. ele concentrându-se asupra productivitatii muncitorilor de la nivelele de jos ale unei organizatii. Sa îmbunatateasca creativitatea. in lumea moderna ea trebuie sa asigure o viziune dinamica asupra organizatiei. In plus. cursuri si referate postate de utilizatori. tehnologia informatiei devine o arma competitionala extrem de eficienta în atingerea obiectivelor organizatiei.ro ! Arhiva online cu diplome. Obtinerea de avantaj competitiv Competitia a devenit o problema curenta si dificila pentru orice organizatie.tocilar. însa. prin deciziile pe care le ia. lucratorii sunt reprezentati de manageri. productivitatea muncii si a muncitorilor reprezinta. nu realizeaza un produs de sine statator. Apare astfel necesitatea obtinerii de catre firme a unor avantaje competitive. acest lucru presupune asigurarea instrumentelor potrivite pentru a culege informatii reale si la timp. îmbunatatirea analizei informatiilor si a calitatii deciziilor si expedierea. Unul dintre motivele pentru care nu s-a acordat o importanta deosebita pâna în prezent productivitatii managementului este si acela ca managerul. Tehnologia calculatoarelor si de comunicare a datelor modifica parametrii în care se desfasoara competitia în toate domeniile de activitate.

este greu de masurat productivitatea sa prin metodele clasice (cantitate de produse realizate/timpul necesar.ro ! Arhiva online cu diplome. Pagina 17 din 54 . aspecte care au fost tratate mai sus. Astfel.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori.).Vizitati www. Productivitatea managementului trebuie sa fie masurata prin calitatea deciziei si timpul necesar pentru luarea ei. Acestea depind în cea mai mare masura de calitatea si periodicitatea informatiilor. etc.

o schimbare dificila pentru manageri care ajung sa apeleze la aceasta optiune doar în cazuri extreme. luarea deciziei bazându-se în foarte mare masura pe experienta decidentului. ca urmare a necesitatii obtinerii unor decizii bune. de cele mai multe ori.ro ! Arhiva online cu diplome. În aceste cazuri nu este posibila utilizarea de modele matematice sau statistice. în final ajunge sa depinda. Deoarece aceste probleme presupun atât folosirea calculatorului cât si a rationamentului uman. Rezolvarea acestor probleme presupune o abordare calitativa si presupune utilizarea unor metode euristice (ex.6 Metode si tehnici aplicate în cadrul procesului decizional Tehnicile de luare a deciziilor s-au dezvoltat. este importanta construirea unei interfete corespunzatoare om . identificarea problemei. metoda gradelor de apartenenta la varianta optima). în general. probleme semi-structurate (decizii în conditii de risc) . Fiecare organizatie.sunt problemele în care elementele constituente nu pot fi identificate precis. Fiecare manager are la dispozitie un set de unelte (tehnici/metode) care îl asista în procesul de luare a deciziilor. Conform taxonomiei lui Simon tipurile de probleme se clasifica functie de tipul de decizii (Simon77(. probleme structurate (decizii în conditii de certitudine) . probleme nestructurate (decizii în conditii de incertitudine) . Din acest motiv adoptarea unei tehnici/metode noi este. în mare parte. cantitativ (ex. în timp ce în cea de-a doua abordare esentiala este calitatea problemei puse. metoda utilitatii globale). non-profit sau platitoare de impozit pe profit si-a dezvoltat un tip de proces decizional pe baza carui functioneaza si de care. Metoda Onicesu. Procesul de rezolvare a problemelor Rezolvarea problemelor este dependenta de tipul problemei de solutionat.Vizitati www. simularea deciziilor). Exista doua perspective de abordare a procesului decizional. Modelele matematice si statistice utilizate pentru rezolvare se preteaza unei programari structurate (ex. în principal. fie ca este guvernamentala sau privata.sunt problemele la care toate elementele pot fi identificate si cuantificate pentru a afla raspunsul corect. In prima abordare se urmareste. în care utilizarea vechilor metode a condus la o eroare de decizie cu consecinte grave asupra organizatiei. respectiv din punctul de vedere al procesului de regasire a problemelor.tocilar. 1. a solutiei si implementarea ei. cursuri si referate postate de utilizatori. metoda sperantei matematice. Pagina 18 din 54 . Pentru rezolvarea lor sunt necesare intuitia si rationamentul uman. Abordarea acestor probleme se face. si anume abordarea din punctul de vedere al procesului de rezolvare a problemelor.calculator.sunt probleme care contin elemente structurate si nestructurate.

dintre care amintim: paginile de verificare .Vizitati www. de multe ori solutia unei probleme depinde de modul în care este pusa problema. de-a lungul timpului. Pentru rezolvarea problemelor decizionale s-au dezvoltat. cursuri si referate postate de utilizatori. iar managerii trebuie sa gaseasca rapid solutia.ro ! Arhiva online cu diplome. Selectarea solutiei optime . graficul Pareto . Tehnica reversal presupune abordarea problemei de la coada la cap. Pagina 19 din 54 . Dezvoltarea de solutii alternative .tocilar. Tehnica de definire corecta a problemelor porneste de la premiza ca majoritatea erorilor aparute în rezolvarea problemelor se datoreaza definirii incorecte a lor. cu diagrame scatter se identifica locurile care prezinta defecte în activitate.se evalueaza diferitele modele cantitative/solutii pâna se gaseste una optima. Redefinirea problemei într-un context mai larg poate facilita rezolvarea ei. Pentru a ajuta la definirea corecta a problemelor reale se recomanda utilizarea unei diagrame a cauzelor si efectelor si a unei proceduri de diagramizare a problemei.se dezvolta diferite evolutii ale actiunii sau diferite solutii pentru problema reala. Definirea problemei reale . In cadrul acestei abordari se utilizeaza doua metode de rezolvare a problemelor: Metoda orientata cantitativ Metoda deriva din metoda stiintifica formulata de Bacon si este constituita din urmatoarele etape: Observatia . Daca relatiile matematice sunt prea complexe se poate dezvolta un model propriu pentru alegerea solutiei optime sau se pot realiza analize de senzitivitate. graficele de control . Utilizând calculatorul se pot dezvolta modele cantitative.urmaresc sa separe sferele de influenta în cadrul unei perioade de timp. Exista o serie de alte tehnici. histograma permite rezolvari grafice. Exista modele standard care realizeaza acest lucru.permite identificarea problemelor mai grave. o serie de tehnici.se realizeaza printr-o analiza atenta a tuturor factorilor si a tuturor partilor implicate în problema respectiva. etc. permitând managerului sa priveasca problema din alt punct de vedere decât cel clasic. Primul pas pentru folosirea corecta a acestei tehnici consta în listarea tuturor problemelor. In acest pas are loc identificarea problemei. a simptomelor si a problemelor adiacente cu problema în cauza si desemnarea legaturilor cauzale care exista între acestea. opinii. Din acest motiv este utila elaborarea unui tabel de definire a problemelor înainte de a se încerca sa se gaseasca raspunsul la ele. simptoame. In cea mai mare parte a cazurilor problemele nu au solutii predefinite.monitorizeaza procesul de productie.consta în observarea atenta a fenomenului care defineste problema: fapte. Tehnica de redefinire se bazeaza pe faptul ca.

consuma prea mult timp si este foarte dificila obtinerea informatiilor necesare pentru a încerca sa se analizeze problema din punct de vedere al optimului. Alegerea acestei metode în cadrul procesului decizional nu presupune faptul ca managerii renunta la ideea de a gasi rezultatul optim. din acest motiv se aplica. Pentru un control efectiv al solutiei se poate stabili un sistem de monitorizare care va permite feedback-ul diferitilor manageri. în cazul în care prima metoda nu este utilizabila.tocilar.o solutie ramâne optima atâta timp cât între factori se pastreaza relatiile initiale. Aceasta metoda se aplica în cazul problemelor bine structurate si se pot utiliza modelul programarii liniare ca model standard în cazul. Consta. iar în lipsa lor optimizarea nu este posibila.presupune determinarea unei populatii tinta si implementarea solutiei pe aceasta populatie. iar nu optime. cu alte cuvinte.cuprinde inventarea. Dezavantajul acestei metode consta în faptul ca. Metoda orientata spre decizii Aceasta metoda conduce la solutii satisfacatoare. In aceste situatii este mai practic sa se gaseasca doar un rezultat minim acceptabil.ro ! Arhiva online cu diplome. decât sa se încerce. al unei probleme de alocare a resurselor de productie pentru o firma pe baza unui cost de baza minim. Etapele care trebuie parcurse pentru rezolvarea problemelor sunt urmatoarele: Inteligenta . aceasta optimizare este prea scumpa. Verificarea solutiei optime . pot lipsi informatii importante care afecteaza decizia. maximizarea profitului obtinut.Vizitati www. de exemplu. Stabilirea controalelor adecvate . de exemplu. de exemplu pentru analiza creditelor nerentabile acordate de o institutie bancara. Metoda poate fi aplicata cu succes. dezvoltarea si analizarea diferitelor cursuri de actiune posibile. de obicei. ci doar ca ei admit ca de la un anumit nivel. cursuri si referate postate de utilizatori. Pagina 20 din 54 . si nu optime. Presupune manipularea datelor obtinute pentru a dezvolta diferitele solutii alternative ale problemei. Proiectarea .presupune cautarea în mediu a conditiilor care impun decizia sau. în principal în colectarea de catre manager a datelor care sa-i permita definirea clara a problemei si oferirea a câtorva idei asupra solutiilor posibile. Aceste limitari restrictioneaza procesul decizional si conduc la gasirea doar a unei solutii satisfacatoare. sau modelul de transport în cazul unei probleme de alocare a masinilor pentru o firma de transport. recunoasterea problemei. de mult ori.

In aceasta abordare executivul trebuie sa faca dovada nu doar a unei gândiri analitice. Sinteza (syntetics) porneste de la presupunerea fundamentala ca aptitudinea creativa poate fi descrisa si învatata. Generarea . Ideea de baza consta în îmbunatatirea analizei problemelor prin descoperirea cât mai multor solutii posibile si a unor abordari neobisnuite. analogie simbolica si analogie fantezista. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www. Exista doua metode esentiale utilizate în aceasta abordare: metoda centrata pe probleme. cu rezultate neasteptate în rezolvarea problemelor decizionale.presupune abordarea problemelor importante pentru organizatie. pentru a explora problemele viitoare care vor avea impact asupra organizatiei. Implementarea .presupune punerea solutiei în practica. Procesul de gasire a problemelor Aceasta metoda merge dincolo de analizarea problemelor curente ale organizatiei si pune accentul pe identificarea problemelor viitoare si a impactului lor asupra organizatiei.consta în monitorizarea rezultatelor si realizarea eventualelor ajustari necesare. Tehnica de gândire si abordare creativa determina managerul sa descopere noi alternative.tocilar. Analiza este forward-looking în procesul de cautare a viitoarelor probleme. Etapele executiei metodei sunt descrise în continuare. cea mai buna tehnica creativa utilizata pâna în prezent. Tehnica brainstorming este. analogie directa. Controlul . managementul de vârf trebuie sa identifice problemele si oportunitatile viitoare.consta în evaluarea alternativelor si selectarea celor mai bune dintre cele dezvoltate în faza de proiectare. Alegerea . probabil. iar apoi este backwardlooking deoarece este necesara evaluarea relatiilor cauza-efect pentru ficare problema. Astfel. Aceasta tehnica utilizeaza mecanismele de analogie personala. ci mai ales a uneia imaginative si creative. Scopul sau consta în cresterea calitatii rezultatului creativ prin desemnarea unei echipe sintetice.ro ! Arhiva online cu diplome. respectiv metoda centrata pe oportunitati. adica fiecare individ îsi scrie ideile stimulate de imagini. Metoda orientata spre probleme Aceasta metoda se concentreaza pe examinarea mediului. Alegerea se face din perspectiva unei solutii satisfacatoare versus solutie optima. Battele-Bildmappen-Brainwriting combina elemente ale tehnicilor de mai sus rezultând într-o abordare brainwriting. Pagina 21 din 54 . Se poate utiliza analiza de senzitivitate.

se examineaza problema din punctul de vedere al interesului managerilor.odata ce oportunitatile au fost identificate.se poate realiza în doua moduri: gasirea solutiei optime printr-o abordare cantitativa sau abordarea centrata pe decizii.Vizitati www.presupune observarea mediului pentru a identifica oportunitatile care pot aparea si stabilirea granitelor corespunzatoare pentru elaborarea si implementarea solutiei. Informatia este necesara pentru a defini si structura problema. atât pe termen scurt cât si pe termen lung (abordare micro sau reactiva) In procesul de gasire a problemelor. cursuri si referate postate de utilizatori. trebuie determinat care dintre ele trebuie explorate de managementul de vârf. în procesul de rezolvare a problemelor.consta în identificarea problemei si a oportunitatilor pentru îmbunatatirea operatiilor firmei. Etapele sunt urmatoarele: Explorarea . Stabilirea solutiilor .se stabileste domeniul de actiune pentru fiecare problema. Aceasta trebuie sa se constituie în factori critici de succes ai firmei.sau nestructurate. Validarea . în general. pentru a explora si alege între solutiile alternative si pentru a revedea efectele pe care le produce alegerea implementata. Alegerea se face functie de tipul problemei ce trebuie rezolvata Implementarea .în aceasta etapa au fost deja selectate problemele care sunt demne de atentia managerilor. Evaluarea . Se pot efectua analize cost-beneficiu pentru a determina impactul solutiei asupra aspectelor financiare ale organizatiei. Procesul decizional se bazeaza pe informatii. Stabilirea limitelor .tocilar. Pagina 22 din 54 . managerii trebuie sa fie capabili sa rezolve orice tip de problema.ro ! Arhiva online cu diplome.managementul trebuie sa aleaga oportunitatea cea mai buna dintr-un set de oportunitati fezabile. managerul trebuie sa rezolve prin perceptie problemele semi. Examinarea granitelor . Implementarea .oportunitatea aleasa trebuie monitorizata si implementata facându-se eventual ajustarile necesare. iar pentru analiza lor poate fi utilizata analiza cost-beneficii.transformarea în practica a solutiei Metoda orientata spre oportunitati Accentul principal se pune pe identificarea oportunitatilor pentru organizatie. În concluzie. pe termen lung (abordare macro sau proactiva). Solutiile . Executivul se întâlneste pentru a le valida si pentru a stabili ordinea în care aceste probleme selectate trebuie rezolvate. Selectarea .

O decizie neprogramabila este. Corespunzator acestor roluri ale managerului.Vizitati www. sub diverse forme grafice. cursuri si referate postate de utilizatori. In final decizia trebuie sa fie luata de manager. Conform lui Butler cazuri concrete si experimente de laborator au pus în evidenta cinci caracteristici umane care pot conduce la erori în procesul decizional: oamenii sunt mai sensibili la consecintele negative decât la cele pozitive. precum si în realizarea unor corelatii multiple între elementele si fenomenele caracteristice situatiilor decizionale analizate.ro ! Arhiva online cu diplome. alegerea pretului de intrare pe piata si a culorii ambalajului pentru o marca noua de ciocolata. In acest caz calculatorul proceseaza informatiile referitoare la vânzarile pentru diferite nivele de pret si genereaza. respectiv sa asiste managerul în procesul decizional (în cazul deciziilor neprogramabile). prezentate într-o maniera deosebit de sugestiva pentru decident. sunt mai degraba înclinati sa accepte un rezultat negativ daca este prezentat ca un cost. sa rezolve alocarea resurselor. Asistarea deciziilor prin instrumente specifice tehnicii de calcul a început în urma cu aproximativ 25 de ani si a fost justificata initial de erorile datorate unor "slabiciuni" tipic umane. statistici referitoare la vânzarile în cazul preturilor cuprinse între anumite limite.tocilar. marirea potentialului de crestere a afacerii si automatizarea sau asistarea procesului decizional. de exemplu. nu stiu sa recunoasca elementele aleatoare. decât daca este prezentat ca o pierdere. manipularea perturbarilor si de asemenea îndeplineste rolul de negociator. Principalele limite ale sistemelor de asistare a deciziei tin de imposibilitatea de a substitui complet si Pagina 23 din 54 . utilizarea metodelor si modelelor economicomatematice riguroase în analiza si interpretarea informatiilor. Avantajele introducerii sistemelor soft în asistarea deciziilor constau în culegerea si prelucrarea rapida a unui volum mare de date. sistemele informatice trebuie (Berar992( sa fie capabile sa automatizeze procesul decizional (în cazul deciziilor programabile). Din punct de vedere al deciziilor managerul trebuie sa identifice si sa initieze schimbarile. corelatii care ofera posibilitatea unor analize si interpretari complex fundamentate si de regula. nu stiu când sa se opreasca în problema costurilor. nu reusesc sa se descurce cu evenimentele de probabilitate scazuta. 2 Rolul si necesitate sistemelor informatice pentru management Rolul sistemelor informatice pentru management consta în îmbunatatirea costurilor.

Într-o prima etapa. În acest fel orice modificare aparuta în cerintele utilizatorului si în cunostintele necesare satisfacerii acestor cerinte. utilizate pe scara din ce în ce mai larga. de gradul redus în care iau în considerare incertitudinea mediului economic si de dependenta dintre performantele acestor sisteme soft si cele ale sistemelor de calcul pe care sunt implementate. Pentru a avea drept rezultat o decizie bine fundamentata si oportuna. sau în conditiile externe în care firma îsi desfasoara activitatea. Un alt impediment în utilizarea pe scara larga a acestor sisteme îl reprezinta costul lor destul de ridicat. a cadrului legislativ economic. O solutie în acest sens a constituit-o realizarea unor sisteme de inteligenta artificiala (sisteme suport de decizie si sisteme expert). Foarte mult timp s-a crezut ca rationamentul uman în formele sale intuitive. nu poate fi Pagina 24 din 54 . raspunsul la aceste probleme l-a constituit proiectarea unor sisteme informatice orientate catre rezolvarea unei anumite categorii bine delimitate de probleme decizionale. Marele dezavantaj al acestor sisteme l-a prezentat structura lor compacta care face ca o modificare a informatiilor de intrare sau a metodelor utilizate în rezolvarea problemelor sa presupuna modificarea integrala a produselor-program utilizator. influenta sistemelor suport de decizie si a sistemelor expert asupra cresterii eficientei activitatii decizionale nu poate fi contestata . fara sa necesite o restructurare completa a acestuia. Procesele decizionale care se desfasoara astazi la nivelul firmelor sunt caracterizate de o evolutie în sens contrar a doua dintre elementele lor definitorii: durata. respectiv volumul de informatii prelucrate.ro ! Arhiva online cu diplome. a dinamicii conjuncturii economice interne si externe care influenteaza tot mai mult atingerea obiectivelor firmelor. Cu toate acestea. va influenta numai anumite componente ale sistemului informatic. prelucreze si interpreteze un volum din ce în ce mai mare de informatii. într-un timp din ce în ce mai scurt. orice proces decizional trebuie sa achizitioneze. de cele privind metodele de modelare a problemelor decizionale si algoritmii de rezolvare a modelelor. Costurile ridicate aferente modificarii produselor soft în vederea cuprinderii tuturor cerintelor viitoare ale utilizatorilor au condus la necesitatea modularizarii si standardizarii produselor-program. perfect rationamentul uman. precum si la separarea cunostintelor si a metodelor de rezolvare a problemelor de programele utilizator si stocare lor într-o baza de cunostinte.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar. o data cu extinderea utilizarii tehnicii de calcul în management. Datorita perfectionarii continue a mecanismului economico-financiar actual. apare necesitatea separarii si individualizarii cunostintelor referitoare la baza de date si metodologia decizionala. rationament care constituie principalul motor în activitatea decizionala.

s-a raspândit ideea ca prin folosirea calculatorului s-ar putea realiza tot ceea ce face omul. ofera posibilitati sporite de preluare a unor segmente din ce în ce mai cuprinzatoare ale activitatii de rationare desfasurata de catre decidentul uman. Dinamica vietii economice si explozia informationala contemporana fac din utilizarea diverselor tipuri de sisteme de asistare a procesului decizional o necesitate. marea majoritate a activitatilor decizionale de rutina. aceasta credinta a fost infirmata de aparitia elementelor de inteligenta artificiala. pe baza acesteia. perfectionarea lor continua.tocilar. Treptat.ro ! Arhiva online cu diplome. dublata de îmbunatatirea performantelor computerelor. Nu pot fi însa ignorate performantele obtinute în rezolvarea problemelor specializate prin utilizarea sistemelor de inteligenta. Cu certitudine. volumul total al informatiilor necesare procesului decizional împreuna cu tehnicile de cautare si regasire a informatiei fiind preluate complet de catre aceste sisteme.Vizitati www. ideea pare înca ambitioasa si este nevoie de multa munca pentru a se ajunge la performanta de a se înlocui total capacitatile umane cu cele ale calculatoarelor. Dupa cel de-al doilea razboi mondial. Pagina 25 din 54 . sistemele informatice pentru management reprezinta astazi instrumente indispensabile managerului modern. În plus. încredintat unui calculator. cursuri si referate postate de utilizatori. În ciuda limitarilor impuse de imposibilitatea reproducerii perfecte de catre calculator a rationamentelor umane.

În general. un sistem informatic pentru asistarea managementului poate exercita doua functii în cadrul procesului decizional: fie furnizeaza informatii. non-ierarhica si având în vedere evolutia spre integrare a sistemelor informatice. Caracteristic acestor tipuri organizationale este lipsa unei structuri fixe.2 ilustreaza punctul de vedere al autoarei în ceea ce priveste relatia manager-decizie-sistem informatic în cadrul firmelor cu structura evoluata. testarea efectelor. dar acestia au nevoie de informatii care sa-i ajute în definirea problemei. Pe de alta parte. exploreaza alternative si ofera suport în timp ce managerul ia decizia.Vizitati www. dar se regasesc mult mai des la nivelele superioare.tocilar.si nestructurate exista si la nivelele operationale.Echipe temporare angajate pentru rezolvare unor probleme concrete. Notatii: TM . Deciziile semi. la nivelele operationale deciziile sunt structurate si exista reguli cunoscute de decizie si obiective clar definite. Aceste decizii trebuie sa fie luate de manageri.Servicii autonome catre clienti externi ET . de obicei de importanta majora.Servicii de consultanta. ele fiind vazute ca grupuri de lucru care coopereaza în vederea îndeplinirii unui obiectiv comun. fie ia el însusi decizia . etc. Suportul oferit de sistemele informatice pentru management difera functie de nivelul de management si functie de tipul deciziilor carora li se adreseaza. cursuri si referate postate de utilizatori. evaluarea rezultatelor probabile ale diferitelor alternative. 2. ramânând însa valabila legatura dintre tipurile de decizie si sistemele informatice. evolutia sistemelor informatice pentru management catre integrare si asociere ne îndreptateste sa credem ca aceasta clasificare va deveni în viitorul apropiat doar un nivel de baza într-o ierarhie a SIM dezvoltata prin agregare si mostenire.3. În aceasta perspectiva figura 1.1 Taxonomia sistemelor informationale (SI) din perspectiva procesului decizional În sens larg. Aceste decizii sunt rezolvate cu ajutorul SIM ca parte a procesarilor zilnice a tranzactiilor într-o organizatie.Grupuri de alianta formate cu persoane din exteriorul firmei pentru rezolvarea anumitor tipuri de probleme. Granitele dintre deciziile structurate si cele nestructurate se modifica continuu. GA . În conditiile unei firme cu structura organica sau de tip ciorchine relatia dintre tipurile de management si sistemele informatice devine însa ambigua. asistenta oferite de grupuri din interiorul firmei SA . Pe masura ce se dezvolta noi tehnici si Pagina 26 din 54 .ro ! Arhiva online cu diplome.Top Managerul organizatie SC .acest tip de sistem este recomandat numai în cazul deciziilor de rutina la nivelul operational unde regulile de decizie sunt cunoscute.

SE ofera justificari ale concluziilor oferite si asociaza recomandarilor un anumit grad de certitudine. Un SSD ofera informatii asupra unei probleme care impune o decizie. Sistemele expert (SE) si sistemele suport de decizii (SSD) abordeaza sarcinile si problemele nestructurate sau semi-structurate. Unele SE pot fi regasite si la nivelul conducerii de mijloc. cursuri si referate postate de utilizatori. Se remarca faptul ca sistemele informatice pentru executiv sunt cel mai des utilizate între toate tipurile de sisteme pentru asistarea procesului decizional. O analiza statistica a utilizarii sistemelor informatice de catre managerii esteuropeni pentru asistarea deciziilor este prezentata în Anexa A. SE ofera managerului recomandari care nu mai au nevoie de alte interpretari manageriale. In plus. SSD nu ofera explicatii asupra rationamentului sau a algoritmului pe care-l aplica si prin care se obtin informatiile cerute/necesare si nu calculeaza un grad de certitudine pentru concluziile pe care le formuleaza. exista o tendinta ca tot mai multe decizii sa fie tratate utilizând proceduri si reguli predefinite.Vizitati www. informatii care sunt receptionate si prelucrate de decident si care îl ajuta sa adopte o decizie. Sistemele de raportare/informare a conducerii (SIM) centralizeaza si prelucreaza datele si informatiile furnizate de sistemele de prelucrare a tranzactiilor (SPT). Datele sunt preluate din (Vlahos92(. Pagina 27 din 54 . sisteme.ro ! Arhiva online cu diplome. la diversele nivele de management.tocilar. Spre deosebire de SSD. SE trateaza cu succes problemele semi-structurate si se bazeaza pe prelucrarea simbolica.

Vizitati www. 3 Sisteme de informare pentru management (SIM) Desi nu exista o definitie unanim acceptata a termenului SIM. In prezent. lipsa unui suport din partea managementului de vârf. respectiv din punct de vedere al deciziei. lipsa unor cunostinte informatice din partea managerilor.tocilar. Exista doua tipuri de abordare a SIM. o apreciere necorespunzatoare de catre informaticieni a cerintelor informationale ale managerilor si a problemelor organizatiei. În cele ce urmeaza ne vom referi doar la abordarile SIM din punct de vedere decizional. o atentie insuficienta acordata sistemului informatic. 3. si anume din punct de vedere al productiei. acesta a devenit aproape sinonim cu procesarea unor date cu ajutorul calculatorului.ro ! Arhiva online cu diplome.1 Definitie Din punct de vedere al deciziei SIM este un sistem care converteste date din surse interne si externe în informatii si comunica informatiile sub forma potrivita managerilor de la toate nivelele si din toate functiile pentru a le permite sa ia decizii efective si la timp pentru planificarea. controlul si directionarea activitatilor care intra în responsabilitatea lor. Atunci când într-o organizatie se utilizeaza un SIM pot sa apara o serie de probleme care duc la o activitate ineficienta. sistemele informatice pentru management pot fi clasificate în trei grupe: SIM integrat SIM în timp real SIM distribuit. cursuri si referate postate de utilizatori. Pagina 28 din 54 . Acestea pot fi: lipsa unei implicari corespunzatoare a managerilor în proiectarea SIM. o atentie insuficienta acordata aplicatiilor de procesare a datelor la nivelele inferioare ale managementului.

etc. de un sistem informatic în timp real în care toate informatiile sunt transmise on-line. etc. microcalculatoarelor. 3.tocilar. Din acest motiv aceste sisteme se mai numesc backwardlooking systems. pentru procesarea eficienta si economica a datelor si conectarea calculatoarelor intr-o retea. Dezavantajul acestor sisteme consta în faptul ca datele se acumuleaza într-o perioada de timp anterioara procesarii lor. Apare astfel necesitatea unor sisteme care sa priveasca în prezent si viitor (forward-looking). Aceste informatii sunt selectate în asa fel încât sa fie necesare managerilor pentru planificarea. Pagina 29 din 54 . cursuri si referate postate de utilizatori. productie. O alternativa fezabila a acestei metode consta în centralizarea procesarii datelor pentru a reduce costurile terminalelor programabile.ro ! Arhiva online cu diplome. directionarea si controlul activitatii conform unui plan prestabilit în conformitate cu activitatea organizatiei. sau procesarile distribuite de date constituie o metoda de a amplasa calculatorul la locul unde este necesar într-o organizatie. Datele sunt procesate si trimise destinatarului într-un timp suficient de scurt pentru a putea schimba sau controla întregul mediu operational. 3. de cele mai multe ori. SIM în timp real satisfac nevoile managementului de jos si de mijloc pentru organizarea. controlul stocului. datele din baza de date a stocurilor pot fi folosite în mai multe domenii: comert. In sistemele centralizate pot aparea gâtuiri de date sau situatii în care este necesar feedback-ul. Din acest motiv se utilizeaza tot mai mult SIM distribuit aplicând urmatoarea regula: se amplaseaza calculatoare acolo unde se desfasoara 80 din activitate si unde rezultatele sunt necesare. Avantajele SIM-ului integrat sunt urmatoarele: depaseste problemele sistemelor automate orientate spre controlul activitatii si asigura feedback prin formularea rapoartelor.4 SIM distribuit SIM distribuit. adica datele sunt transpuse direct în calculator pe masura ce sunt primite. SIM integrat urmareste în primul rând realizarea rapoartelor care asista managementul. De exemplu. Datele integrate acumulate din mai multe tranzactii on-line constituie elemente ale bazei de date.3 SIM în timp real Managerii au nevoie.2 SIM Integrat SIM integrat ofera informatii orientate spre decizii. controlul si organizarea activitatilor organizatiei.Vizitati www. 3. iar în al doilea rând pregatirea rapoartelor financiare periodice pentru asistarea planificarii si controlarii organizatiei. ceea ce creeaza întârzieri considerabile.

ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. Pagina 30 din 54 .tocilar.

4 Sisteme suport de decizie (SSD) Primele realizari în domeniul sistemelor suport de decizie Maracine98 au aparut în anii 1967-1968 la Universitatea din Dormouth din Statele Unite. sistemele suport de decizie au cunoscut o evolutie si o perfectionare continua. Notiunea de sistem suport de decizie ocupa pentru prima data un loc central la Scott.1 Definitii Sistemele suport de decizie. Morton si Gerrity. a carui aparitie a condus la obtinerea unei sinergii între capacitatea calculatoarelor in ceea ce priveste calculul si stocarea datelor si experienta si rationamentul decidentului.Vizitati www. de efectuare a unor analize de senzitivitate etc. Acest termen a fost definit în anii '70 de M. Tot ei realizeaza o prima abordare metodologica asupra conceptiei sistemelor suport de decizie. respectiv identificarea functiilor si a metodologiei de realizare a sistemelor suport de decizie si a instrumentelor soft care sa permita dezvoltarea acestora. În intervalul scurs de la aceste încercari de pionierat. cursuri si referate postate de utilizatori. Scott.S. Pagina 31 din 54 . al bancilor si al altor institutii financiare. dând posibilitatea de modificare interactiva a valorilor parametrilor. acela de a pregati decizia. Scott si indica obiectivul SSD.tocilar. 4. Nu a trecut foarte mult timp pâna în momentul în care realizatorii acestor sisteme si-au pus problema introducerii unui regim conversational om-calculator. sunt sisteme informatice interactive care. numite si sisteme de asistare a deciziei. sistemele suport de decizie au ridicat expertilor în domeniu doua probleme principale: construirea unui model conceptual a ceea ce trebuie sa fie un sistem suport de decizie si a unui instrument soft de dezvoltare a sistemului suport de decizii. odata cu dezvoltarea primelor sisteme logice interactive orientate catre aplicatii financiare. Localizarea acestor rezultate nu este întâmplatoare deoarece. prin intermediul modelelor de decizii si a bazelor de date specializate ofera informatii pentru asistarea managerilor în adoptarea de decizii nestructurate sau semistructurate. abordare dezvoltata ulterior de catre Montgomery si Turban Turban93. au fost realizate pentru prima data sistemele informatice partajate utilizate de catre profesorii si cercetatorii din domeniul finantelor. Realizate de catre persoane esentialmente interesate de domeniul aplicatiilor.ro ! Arhiva online cu diplome. în cadrul aceleiasi institutii. Astazi ele vizeaza principalele probleme decizionale la nivelul firmei.

Problemele care conduc la necesitatea utilizarii unui SSD sunt cele în care : preferintele. tehnic. Clasificare în functie de destinatie. sau se poate modifica în vederea obtinerii de rezultate intermediare. manipulare de date. intuitia si experienta decidentului sunt esentiale. Exista si alte criterii de grupare tipologica a sistemelor suport de decizie Maracine98. criteriile de decizie sunt numeroase. succesiunea operatiilor precedente nu este cunoscuta în avans deoarece ea depinde de datele utilizate. contradictorii si dependente de utilizator datele utilizate nu sunt întotdeauna cunoscute dinainte. calcule. sistemele suport de decizie generatoare care asista proiectantul în realizarea mai rapida a sistemelor suport de decizie dedicate. 4.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori.). militar etc. 4. care sprijina luarea deciziilor semistructurate sau nestructurate de catre manageri. baze de date specializate. sistemele suport de decizie dedicate care asista decidentul în rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu dat (economic.tocilar.3 Tipologia SSD În raport cu managementul datelor si managementul modelelor. orientat catre modelele cu care opereaza. sau realizarea unui studiu pregatitor în vederea adoptarii deciziei în cazul în care ansamblul activitatilor care trebuie desfasurate în acest scop nu este programabil. problema este supusa unei evolutii si transformari rapide. sistemele suport de decizie instrumente care faciliteaza dezvoltarea evolutiva a sistemelor suport de decizie dedicate sau generatoare. interactiv. O'Brien defineste SSD ca fiind acele sisteme informatice pentru conducere care se bazeaza pe utilizarea de modele analitice. sistemele suport de decizie se grupeaza în doua tipuri distincte: unul orientat catre datele pe care le prelucreaza în vederea informarii decidentilor si un al doilea. formalizare sau structurare a problemei (modelare). Clasificare în functie de modul de instruire: Pagina 32 din 54 .2 Concepte fundamentale in SSD Obiectivul principal al SSD îl constituie îmbunatatirea modalitatii de adoptare a unei decizii. rationamentul. judecata si intuitia decidentului si un proces de modelare computerizat. obtinerea unei solutii satisfacatoare trebuie realizata într-un timp limitat. cautarea solutiei implica o combinatie de cautare de informatii.ro ! Arhiva online cu diplome.

costul. fara sa diminueze posibilitatea integrarii de noi componente functionale. Clasificare în functie de modalitatea de interactiune dintre om si sistem sistemele suport de decizie cu limbaje flexibile (dialogul are la baza un limbaj apropiat de cel natural). cauza dificultatilor cu care se confrunta specialistii în domeniu. siguranta în functionare Bejenaru00. Integrarea efectiva a componentelor reprezinta de fapt principala problema în realizarea unui sistem suport de decizie în ansamblu si. Criteriile dupa care pot fi evaluate aceste arhitecturi vizeaza accesibilitatea. Sistemele suport de decizie de tip turn permite exploatarea mai multor baze de date sursa prin intermediul unui mecanism de extragere a datelor. pod. cursuri si referate postate de utilizatori. în acelasi timp.Vizitati www. Prezenta mai multor interfete si în special a celei coordonatoare face ca aceasta structura sa aiba dezavantajul unor performante mai scazute. Sistemele suport de decizie de tip retea presupune integrarea componentelor sub forma unei retele în care nodurile corespund componentelor iar arcele. componenta dialog este separata în acest caz în doua parti: una care Pagina 33 din 54 . adaptabilitatea.ro ! Arhiva online cu diplome. baza de date a sistemului suport de decizie constituind. performantele.tocilar. în limbaje de programare si pe medii de operare distincte. interfetelor. care rezolva prin analogie situatii decizionale noi. în acest fel. principalul avantaj al structurii constând în posibilitatea de a include în retea componente neomogene. sistemele suport de decizie cu comenzi precise (dialogul are la baza comenzi cu forma precis definita). care rezolva numai situatiile pentru care au fost proiectate. Modalitatile diferite în care componentele pot fi integrate în cadrul sistemelor suport de decizie au condus la obtinerea unor configuratii standard ale acestora: arhitecturi de tip retea. sistemele suport de decizie inteligente. Sistemele suport de decizie de tip sandwich alatura mai multe componente unei singure componente dialog si unei singure baze de date. cu conditia elaborarii lor în acelasi limbaj de programare (sau în limbaje translabile). sandwich si turn. construite la diferite momente de timp. sistemele suport de decizie neinteligente. În plus. fiind utile îndeosebi în asistarea proceselor decizionale care necesita modelarea situatiilor decizionale. În aceasta structura fiecarei componente de dialog sau modelare îi corespunde o interfata proprie care asigura comunicarea. o interfata între baza de date sursa si managementul modelelor. Sistemele suport de decizie de tip pod utilizeaza o singura interfata.

ro ! Arhiva online cu diplome. Pagina 34 din 54 . cursuri si referate postate de utilizatori. creeaza formatele de iesire si care interpreteaza comenzile de intrare ale diferitelor componente si o a doua care supervizeaza prin intermediul interfetei cu utilizatorul dispozitivele de intrare-iesire conectate la sistemul suport de decizie.Vizitati www.tocilar.

SSD dezvoltate pentru a rezolva probleme complexe. 4. sa sesizeze schimbarea conditiilor si sa adapteze corespunzator sistemul. etc.Vizitati www. la SSD generale. Un SSD ad-hoc poate fi definit cu usurinta de catre utilizator. se numesc SSD ad-hoc.ro ! Arhiva online cu diplome.) Caracteristicile fundamentale ale SSD. SSD este adaptabil în timp.) fie pentru a oferi suport unei anumite arii functionale (marketing. având în vedere faptul ca în practica economica majoritatea deciziilor sunt intercorelate. financiar. bazate pe programe de calcul tabelar. SGBD-uri si pachete de aplicatii grafice si la sisteme complexe care vizeaza domenii clar delimitate si se bazeaza pe simulare. modele de optimizare. Marea majoritatea a SSD sunt dezvoltate pentru a asista fie deciziile caracteristice unei anumite ramuri/subramuri (banci. pe baza unui mediu de dezvoltare prietenos. productie. cu precadere pentru situatiile semistructurate si nestructurate. combinând cunostintele si intuitia umana cu cunostintele si viteza calculatorului. SSD sustine toate fazele procesului decizional si poate fi adaptat diverselor stiluri decizionale. SSD poate asista mai multe decizii interdependente si/sau secventiale. Capacitatile de modelare ale sistemului favorizeaza experimentarea. SSD promoveaza învatarea si acumularea de noi cunostinte.tocilar. linii aeriene. etc. Sistemele suport care rezolva probleme simple. În general. care le individualizeaza de celelalte tipuri de sisteme informatice pentru conducere sunt urmatoarele Fînaru: SSD asista deciziile.4 Caracteristici ale SSD Spectrul sistemelor reunite sub denumirea SSD este foarte larg: de la SSD banale. flexibil. cu caracter sporadic. cu capacitati grafice puternice si interfata adaptata utilizatorilor neprofesionisti. cursuri si referate postate de utilizatori. Pagina 35 din 54 . SSD se bazeaza pe modele standard sau definite de utilizator. Asistarea deciziilor se poate realiza la toate nivelurile de conducere. atât individual cât si pentru grupurile de lucru. care conduce la cerinte noi si la rafinarea sistemului. SSD include diferite categorii de analiza. care apar în mod constat în cadrul unei organizatii. de la obisnuitul "ce-ar fi daca" la elaborarea si selectarea scenariilor. în contextul mai multor configuratii. care sprijina deciziile repetitive pe baza unor proceduri si formate predefinite. Decidentul trebuie sa aiba un comportament reactiv în utilizarea SSD. se numesc SSD institutionale. de la manageri operationali la manageri de vârf. prelucrare analitica on-line si depozite de date.

iar datele private pot include anumite reguli specifice decidentilor.5 Componente ale SSD Sistemele suport de decizie sunt constituite din module software pentru gestionarea bazelor de date. Baza de modele contine rutine si modele cantitative din domeniul statisticii. sistemul de management al bazei modelelor. determina care dintre acestea pot fi solutionate. Facilitatile de interogare presupun existenta unui limbaj special de interogare.tocilar. dictionarul bazei de date. utilizare a subrutinelor si a altor blocuri. din domeniul productiei. a marketing-ului) provin din prelucrarea rezultatelor tranzactiilor interne ale organizatiei. integrarea si comandarea modelelor. gestionare dialogului si respectiv gestionarea modelelor. sursa si semnificatia lor exacta. date externe si date personale apartinând unuia sau mai multor utilizatori. Datele externe includ diferite cercetari în domeniul marketing-ului. Dictionarul de modele este un catalog care contine definitii de modele si furnizeaza informatii cu privire la disponibilitatea si capacitatea acestora. cursuri si referate postate de utilizatori. prin scanarea datelor si identificarea domeniilor si oportunitatilor problemei. Controlarea executiei Pagina 36 din 54 . Sistemul de management este un sistem software cu functiuni de creare si actualizare a modelului. DBMS. Dictionarul bazei de date este un catalog al tuturor datelor din baza de date care contine definitiile acestora si are ca functie principala furnizarea informatiilor cu privire la disponibilitatea. facilitati de interogare. SSD avansate contin si o componenta pentru gestionarea cunostintelor. Baza de date poate include tranzactii interne. fundamentata pe un sistem expert si care îi confera SSD atributul de inteligent sau SSD bazat pe cunostinte. 4. generarea de noi rutine si rapoarte. alte surse de date interne. Utilizarea acestui catalog este indicata în faza de identificare si definire a procesului de luare a deciziilor. managementului care ofera capacitati de analiza într-un SSD.Vizitati www. formuleaza cereri detaliate si returneaza rezultate cu privire la subiectul cerut. Ele accepta cereri de date de la alte componente ale SSD. Facilitatile de interogare reprezinta elementul esential pentru accesul la date. finantelor. manipularea datelor. Componenta de gestiune a modelului Aceasta componenta poate fi descompusa în patru elemente: baza cu modele. Componenta de Gestiune a datelor Aceasta componenta este alcatuita din baza de date a SSD. contabile. regulamente guvernamentale.ro ! Arhiva online cu diplome. indicatori macro-economici. Datele interne (financiare. dictionarul modelelor respectiv executarea.

modelului precum si combinarea operatiilor specifice sunt controlate de managementul modelului. tip negociere.Vizitati www. În raport cu modalitatea de comunicare utilizator-sistem. meniu. Modulul cuprinde. se disting mai multe tipuri posibile de dialog : întrebare – raspuns. pentru executie sau interpretare se foloseste un procesor de controlare a modelului. si de iesire a raspunsurilor oferite de sistem. cursuri si referate postate de utilizatori. Motorul de inferenta va permite sistemului sa simuleze rationamentul unui expert pornind de la datele si cunostintele disponibile. în timp ce baza de cunostinte va alimenta mecanismul de inferenta. în care formatul de intrare al datelor va fi specificat în functie de cel de iesire care este predefinit. care prevede tipizarea formatelor de intrare ale datelor si comenzilor. Componenta de gestiune a cunostintelor Aceasta componenta apare în cazul integrarii sistemului suport de decizie cu un sistem expert. forma dialogului si costurile corespunzatoare pe unitatea de timp. Un aspect esential al construirii si utilizarii sistemelor suport de decizie expert consta in realizarea unei Pagina 37 din 54 . care presupune alegerea tipului de dialog în functie de configuratie. fara a raspunde solicitarilor privind informatii suplimentare. incluzând atât parti hard si soft cât si factori care conduc la facilitarea utilizarii.ro ! Arhiva online cu diplome. Pentru a accepta si interpreta instructiunile de modelare. Componente de Gestiune a dialogului (interfata cu utilizatorul) Aceasta componenta acopera toate aspectele privind comunicarea între utilizator si sistemul suport de decizie.tocilar. motorul de inferenta si baza de cunostinte. format intrareformat iesire. într-un mod similar celui în care baza de date alimenteaza algoritmii statistici în cadrul sistemelor suport de decizie. acesta executându-l fara o eventuala interactiune cu decidentul. prin limbaj de comanda adresata de catre utilizator sistemului sub forma unor perechi verb – substantiv la care acesta ofera raspunsuri. Diferitele tipuri de dialog sunt gestionate de catre sistem si pot fi apelate cu ajutorul unor subrutine integrate în memoria componentei de interfata. format de intrare în functie de formatul de iesire. accesibilitatii si interactiunii dintre utilizator si sistemul suport de decizie. in esenta. în vedere obtinerii unui SSD inteligent (expert). care presupune existenta în memorie a unor alternative de comenzi din care utilizatorul alege un meniu de alternative pe care îl adreseaza sistemului.

prin transferul informatiilor între functiuni (subsisteme).ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori. sinergie tradusa pe de-o parte prin trecerea controlului de la o functiune la alta în cadrul sistemului si.tocilar. Pagina 38 din 54 . interactiuni sinergice între aceste elemente.Vizitati www. pe de alta parte.

Vizitati www. utilizarea sistemelor suport de decizie nu poate fi caracterizata decât ca benefica pentru activitatea decizionala. utilizarea modelelor complexe de calcul si analiza a acestora conduc la o adevarata explozie a informatiilor aflate la dispozitia decidentului. Rolul lor nu trebuie nici subestimat.ro ! Arhiva online cu diplome. sa îsi poata transfera stiinta sub forma bazelor de cunostinte sau de diagnostic. efortul de a achizitiona elementele hardware si softul specializat poate fi mult prea mare pentru a putea fi justificat de efectul utilizarii sistemelor de asistare a deciziilor în procesele decizionale. pentru ca achizitionarea si implementarea unor astfel de sisteme sa îsi dovedeasca eficienta în activitatea decizionala. cursuri si referate postate de utilizatori. sa fie în cunostinta de cauza în ce priveste ratiunile care motiveaza deciziile lor. deci. Automatizarea culegerii datelor privind evolutia diferitelor fenomene economice caracteristice firmei si mediului sau extern. decidentii trebuie sa tina seama de gradul de dotare a firmei cu tehnica de calcul corespunzatoare. Fara ajutorul sistemelor de asistare a deciziei majoritatea acestor date ar fi insuficient utilizate. Privita din acest unghi. nici supraestimat si mai ales. 4.6 Eficienta utilizarii SSD în management Fara îndoiala ca pentru majoritatea IMM-urilor din România SSD constituie înca instrumente decizionale costisitoare. cât si prin prisma costurilor pe care le presupun si a oportunitatii acestor sisteme în asistarea deciziilor. Pe de alta parte. utilizarea SSD si a sistemelor inteligente poate veni în ajutorul decidentilor pentru ca acestia sa nu piarda din vedere factori de influenta importanti în problema analizata. chiar neglijate.tocilar. sa îsi îmbogateasca propria experienta si baza de cunostinte prin intermediul accesului la experienta si cunostintele altora. sistemele inteligente utilizate în activitatea manageriala constituie astazi unul din mijloacele de crestere a productivitatii muncii (Maracine98(. Într-un astfel de mediu informational-decizional. doar una a carei adoptare si implementare implica cele mai reduse costuri. Pagina 39 din 54 . ci si una complet si complex fundamentata într-un interval de timp cât mai scurt si care are efecte pozitive asupra sistemului sau aspectului pe care îl vizeaza. În atingerea acestor obiective ale activitatii decizionale. Putem afirma. Totusi. Pentru o firma care nu dispune de baze de date gestionate stiintific. nu trebuie justificat în exclusivitate prin intermediul modernismului în domeniul activitatii manageriale. O decizie eficienta nu este însa. rolul sistemelor suport de decizie nu poate fi contestat. ca eficienta utilizarii sistemelor suport de decizie si a sistemelor expert în activitatea decizionala trebuie analizata atât prin prisma influentei asupra calitatii proceselor decizionale si a deciziilor adoptate. sau care abia îsi propune sa introduca tehnica de calcul în activitatea sa financiara.

colaborare si coordonare diferite. 5. ca o concretizare a interactiunii dintre noile tehnologii informationale. potentialul creator al unui grup fiind mai mare decât suma contributiilor individuale. Obiectivele fundamentele ale sistemelor decizionale de grup sunt descrise în continuare. Pagina 40 din 54 .tocilar. implicate de constituirea unor grupuri de lucru. coordonare. cursuri si referate postate de utilizatori. 5. la momente de timp si în locuri diferite.Vizitati www. si nu în ultimul rând a productivitatii. prin comunicare. De asemenea procesul decizional de grup conduce la o buna cunoastere a mecanismelor de luare a deciziei si implicit de functionare a organizatiei de catre un numar mai mare de angajati ai acesteia. si mai ales de utilizarea sistemelor de asistare de deciziilor de grup. mai ales cele de natura financiara. Domeniul groupware s-a conturat la sfârsitul anilor '80. programelor si platformelor informatice care permit persoanelor asociate unui proiect sa conlucreze cu maximum de eficacitate. în functie de actiunea întreprinsa. procedurilor. si anume: comunicare. a simtului de raspundere. Din acest punct de vedere groupware poate fi definit ca un set integrat de instrumente care permit decidentilor sa lucreze împreuna. ceea ce are ca efect îmbunatatirea performantelor personalului. Avantajele acestor sisteme se concretizeaza în cresterea confortului.1 Definitie Termenul groupware se defineste ca ansamblul metodelor. colaborare si coordonare dintre membrii grupului.manageri). de marimea proiectului precum si de alte elemente organizatorice sau tehnice. oferind asistare activitatilor de comunicare. In procesul decizional de grup mai multi decidenti lucreaza împreuna pentru a ajunge la o concluzie comuna în privinta anumitor probleme. prin adaugarea comunicarii si colaborarii în structura proceselor de afaceri. colaborare. prin utilizarea mesageriei electronice. Dimensiunea grupului variaza de la 2 la 50 de persoane.2 Obiective Pentru ca un sistem informatic sa fie considerat groupware el trebuie sa integreze toate cerintele de lucru ale membrilor unui grup sau organizatii. Trebuie luate însa în calcul si eforturile.ro ! Arhiva online cu diplome. 5 Sisteme suport pentru decizii de grup (SSDG) Deciziile care trebuie luate în cadrul unei organizatii implica deseori comunicatii între diferitele entitati ale organizatiei (departamente. Un grup se constituie prin crearea de legaturi între statiile de lucru. prin partajarea resurselor informationale între membrii grupului. Solutiile alternative propuse în cadrul dezbaterilor de grup sunt semnificativ mai multe si mai consistente decât cele pe care le poate propune/imagina un singur decident.

ro ! Arhiva online cu diplome. a rapoartelor si a altor documente. unde decidentii se întâlnesc fata în fata si discuta. inclusiv a documentelor multimedia.tocilar. pentru a rezolva problema pusa în discutie. Realizarea în colaborare a documentatiilor tehnice. textelor.Vizitati www. în mod sincron. de la brainstroming pâna la proceduri formale de votare. Participantii si întreg procesul decizional se bazeaza în totalitate pe serviciile puse la dispozitie de reteau de calculatoare. În cadrul camerelor individuale de conferinta sau în spatiile cu tehnologie multimedia. acoperindu-se diverse faza ale procesului decizional direct. video-proiecttor. aflate la distanta. Pagina 41 din 54 . Un astfel de sistem este cel numit "decizie în retea" Biro94 care porneste de la ideea unor întâlniri asincrone în cadrul deciziilor de grup. prin intermediul unor programe specializate care coordoneaza actiunile de întreprins si stabilesc persoanele care pot fi grupate cel mai eficient într-o echipa. cunostintelor care sunt accesibile atât utilizatorilor individuali care îsi îndeplinesc sarcinile curente. Sunt incluse obiectivele propuse. fata în fata. alaturi de un lider.3 Model referinta pentru SSDG În mod normal procesul decizional de grup se desfasoara într-o asa-numita camera de conferinta. cursuri si referate postate de utilizatori. se conecteaza între ele prin legaturi video/audio în timp real. cât si membrilor grupului de decizie. Urmarea proiectelor utilizând software specializat. etc). În cadrul acestor medii statiile de lucru conectate în retea asigura suportul de asistare a deciziilor. Gestionarea mesajelor prin sisteme ce se constituie ca o extensie a facilitatilor de posta electronica si reprezinta porti de comunicare atât cu exteriorul cât si în interiorul unei organizatii. întâlnirile sunt asistate atât de tehnica de calcul cât si de alte forme de tehnologie din domeniul comunicatiilor (fax. Asistare în constituirea grupurilor de lucru. Practic într-un mediu de tip spatiu media se defasoara acelasi tip de întâlniri sincrone. întâlnirile sunt distribuite nu doar în spatiu ci si în timp. Astfel. telefon. O alta abordare a sistemelor suport pentru decizii de grup se bazeaza în totalitate pe serviciile oferite de retelele de calculatoare. va rezulta un spatiu media. 5. Partajarea informatiilor. proiectele pentru realizarea obiectivelor si actiunile de întreprins pentru rezolvarea proiectelor. Sustinerea de conferinte electronice folosind tehnologii din domeniul comunicatiilor precum si tehnica de calcul. concretizata în folosirea în comun a datelor. În cazul în care mai multe astfel de camere de conferinta.

pluridecident si cu multiple formulari ale decizii si rafineaza modelul propus de Biro si Kovacs în (Biro94( pentru cazul unui proces pluricriterial. respectiv pentru cazul deciziilor de grup folosind paradigma OO si notatiile C++ Berar00-2. cursuri si referate postate de utilizatori. Pagina 42 din 54 .ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar. pluridecident dar cu o singura formulare posibila pentru o decizie. În ambele cazuri este necesara o retea de calculatoare pentru a asigura serviciile de comunicatie necesare în deciziile de grup atât participantilor umani cât si actorilor software. Modelul referinata descrie un proces decizional pluricriterial. defineste problemele de decis si organizeaza grupurile de decidenti.Vizitati www. Abstractizarea defineste conceptele de baza. si desigur în spatiu. Un participant este activ daca participa efectiv la luare deciziei. si devine pasiv în momentul în care paraseste procesul decizional. Procesul decizional este controlat de un mediator (uman) care pregateste diferitele faze ale procesului. obiectele operatiile si termenii utilizati în SSD pentru cazul deciziilor individuale. Rolul acestui mediator este de a distribui participantilor rezultatele. inclusiv scopuri si limite Alternative Consecinte Se presupune ca decidentii sunt plasati în locuri diferite si exista o retea de calculatoare conectata între aceste presupuse locatii ale decidentilor. În (Berar00-2( autoarea propune un model de abstractizare a sistemelor suport distribuite pentru decizii de grup (SSDDG). entitatile. fiind rqspunzator de terminarea cu succes a procesului decizional. În mod obisnuit un astfel de proces de luare a deciziei dureaza câteva zile. Tipurile fundamentale de entitati implicate în procesul decizional distribuit sunt urmatoarele: Decidentul/Decidentii umani Formularea (sau formularile) deciziile Criterii subiective si obiecteve. dupa ce decizia a fost luata. fara a mai apela la alte modalitati aditionale de comunicare. În timpul procesului decizional decidentii pot sa paraseasca procesul sau sa revina în locul initial sau la un alt loc din retea. Aceasta înseamna ca setul de participanti se modifica dinamic în timp.

urmarirea de ansamblu a firmei si reducerea timpului ocupat cu activitatile rutiniere ale executivului. Formatul util si navigabil al sistemului se refera la faptul ca este proiectat special pentru a fi utilizat de indivizi cu timp limitat. 6. SSDE-urile pot fi abordate si din punctul de vedere al finalitatii acestora. Deciziile pe care trebuie sa le adopte executivii au o importanta particulara. Ele se refera la aspecte ale afacerii care prezinta interes pentru managerii de vârf dintr-o organizatie.1 Definitii SSDE poate fi definit.ro ! Arhiva online cu diplome. cu abilitati limitate de a manevra tastatura si cu putina experienta directa cu calculatoarele. Un SSDE este usor navigabil astfel încât managerii pot identifica elementele strategice si pot apoi explora informatiile pentru a identifica cauzele acestor elemente. O alta definitie priveste SSDE-urile "ca un set de instrumente integrate proiectate cu scopul de a permite executivilor firmei acces rapid si flexibil la informatiile din bazele de date ale firmelor" Turban93. În plus. Este capabil sa acceseze date referitoare la elemente si probleme specifice la fel ca si rapoarte agregate.tocilar. corecte si care permit sa se actioneze. SSDE se diferentiaza de sistemele informatice traditionale prin urmatoarele aspecte: Este dimensionat corespunzator nevoilor informationale ale executivilor. îndeosebi deoarece acestea afecteaza pe termen lung întreaga organizatie. cursuri si referate postate de utilizatori. Astfel SSDE este un instrument care ofera acces direct si on-line la informatii relevante într-un format util si navigabil. în sensul cel mai larg. 6 Sisteme suport de decizii pentru executivi (SSDE) Scopul deciziilor poate varia functie de pozitia managerului în cadrul organizatiei.Vizitati www. Aparitia SSDE-lor a permis managerilor executivi sa-si îmbunatateasca timpul de raspuns în cadrul procesului decizional precum si gradul de informare a deciziilor. In cadrul ierarhiei manageriale. utilizarea lor la nivelul top managementului asigura localizarea si alocarea informatiilor orientata spre executivi. Informatiile relevante sunt informatiile care sunt primite la timp. Pagina 43 din 54 . ca un sistem care foloseste informatii utile executivului în luarea deciziilor strategice si competitionale. al scopului utilizarii lor. la nivelul de vârf se afla managerii executivi care au un statut de autoritate si responsabilitate formala asupra întregii organizatii sau asupra unei unitati functionale a acesteia.

Pagina 44 din 54 . atât interne cât si externe. firme independente. un sistem individual poate diferi în ceea ce priveste scopul. organizatii guvernamentale). furnizori. Aceste sisteme incorporeaza cea mai noua tehnologie informatica sub forma surselor de date. Este utilizat direct de executivi fara nici un ajutor. concurenta. SSDE integreaza date din cele mai variate surse din cadrul unei organizatii. Ofera instrumente de analiza extensive on-line incluzând analize de tendinta. aranjeaza datele într-un format comun si asigura acces rapid si usor la informatii. 6. Permite accesul on-line la informatii recente. Desi aceste caracteristici se pot aplica tuturor SSDE-urilor. Prezinta informatiile în forma grafica.2 Caracteristici ale SSDE SSDE-urile sunt sisteme informatice end-user utilizate direct de managerii executivi. Acceseaza un domeniu larg de date interne si externe. traditional interne (fisiere referitoare la produs. Este deosebit de usor de utilizat (prin mouse sau atingerea ecranului).ro ! Arhiva online cu diplome. iar informatiile sunt prezentate într-un format care poate fi interpretat rapid. Ofera rezumate ale informatiilor într-o forma corespunzatoare cu stilul propriu al fiecarui membru al executivului. natura si continutul. hard-ului si programelor. În ultimul timp sunt tot mai utilizate sursele netraditional interne pentru obtinerea informatiilor. Informatia este accesibila executivului în timp util. Permite combinarea informatiilor prezente din surse externe (piata. Cu alte cuvinte. fiind astfel necesara actualizarea regulata a datelor. functie de mediul în care este implementat. indiferent de sursa. calitatea serviciilor oferite). Poate constitui o metoda efectiva în obtinerea de avantaje concurentiale si în monitorizarea factorilor importanti în derularea operatiilor firmei. vânzari) si netraditional interne (interviuri privind satisfactia clientului. Fiecare sistem este dimensionat pe masura preferintelor unui utilizator individual. SSDE-urile ajuta executivii sa identifice si sa urmareasca factorii critici de succes. Trasaturile esentiale ale unui SSDE trebuie cunoscute pentru a întelege nu numai modul de operare al sistemului. rapoarte exceptionale si capacitati "drill-down". cursuri si referate postate de utilizatori. Ofera executivului informatiile pe care acesta le considera importante pentru a-si desfasura în bune conditii activitatea. clienti.tocilar.Vizitati www. ci si necesitatea utilizarii acestuia. Scopul lor principal consta în asistarea executivilor în asimilarea rapida a informatiilor astfel încât sa identifice problemele si oportunitatile cu care se confrunta organizatia.

Cei mai multi teoreticieni recomanda metoda "factorilor critici de succes" (Daniel. 1992). Atunci când îsi fundamenteaza decizia de acceptare sau nu a implementarii unui SSDE în cadrul firmei. cursuri si referate postate de utilizatori. pentru a determina productivitatea muncitorilor. Informatiile oferite sunt relevante deoarece se bazeaza pe obiectivele firmei: identificarea factorilor critici de succes. Pentru a evita acest lucru. 1992. Alte sectoare utilizeaza SSDE pentru a urmari informatii referitoare la competitori din mass-media sau din bazele de date cu informatii publice. Practicieni ca Vandenbosch au descoperit ca: "În timp ce. pentru a identifica si aloca resursele financiare si umane. etc. Frecvent. Watson and Frolick. din punctul sau de vedere.Vizitati www. dupa 6 luni sau un an. Cu timpul prezentarea acestor informatii devine perimata si este necesara diferentierea variatelor informatii functie de ceea ce este important într-o organizatie din punct de vedere strategic. si continua apoi sa se extinda ca raspuns la întrebarile puse de respectivii manageri pe masura ce utilizeaza sistemul. managerul executiv ia în calcul urmatorii factori care sunt. numai prin utilizarea inteligentei artificiale. sublinierea exceptiilor. SSDE trebuie sa fie flexibil. ei au realizat o strategie numita "raportarea lunara" care presupunea ca pe lânga informatiile obisnuite oferite la întrunirile managerilor." Vandenbosch98.tocilar. etc. implementarea SSDE începe cu câteva masuri care intereseaza managerii de vârf. 6. 1961.ro ! Arhiva online cu diplome. Chiar daca aceasta abordare este simplista.3 Continutul si principiile care stau la baza SSDE SSDE cuprinde orice este interesant pentru executivi. Guvernele folosesc SSDE-uri pentru a regasi corespondenta ministeriala. esentiali pentru ca sistemul sa merite a fi utilizat: Interfata SSDE trebuie sa fie usor de învatat si de utilizat. eforturile noastre conduc la îndeplinirea telurilor initiale. Timpul de raspuns trebuie sa fie scurt. Consiliul Executivilor dintr-o Pagina 45 din 54 . Crockett. Sistemul trebuie sa ofere informatii managerilor nu numai referitoare la starea din trecut a organizatiei ci si previziuni realiste si credibile asupra starii ei viitoare. executivii sunt aproape la fel de asaltati de noile informatii cum au fost de cele vechi. de regula. SSDE trebuie sa fie capabil sa furnizeze informatii de sinteza la timp si într-un format usor de înteles. ea reflecta varietatea sistemelor care sunt folosite în prezent. Elementul cheie al unui SSDE se refera la gradul de flexibilitate în satisfacerea nevoilor managerilor. Acest lucru este posibil într-un mediu atât de incert cum este managementul de vârf.

Sistemul trebuie sa ofere întregului personal informatii utile referitoare la performanta organizatiei. Indicatorii de performanta într-un SSDE trebuie sa reflecte contributia fiecarui aspect într-o maniera echitabila si consistenta. Cu toate acestea exista câteva principii care faciliteaza evaluarea datelor. Pagina 46 din 54 . datele ar trebui sa fie colectate în mod natural ca parte a procesului de munca. organizatie trebuie sa selecteze un indicator diferit pentru fiecare luna asupra caruia sa-si concentreze atentia Vandenbosch98.tocilar. În consecinta selectarea datelor care urmeaza a fi incluse în SSDE este destul de dificila. managementului resurselor. Masurile SSDE trebuie sa se bazeze pe o viziune echilibrata a obiectivelor organizatiei. calitatii si service-ului pentru clienti. Masurile trebuie sa aiba înteles pentru tot personalul. De fiecare data când este posibil. oamenii trebuie sa simta ca pot contribui individual la îmbunatatirea performantei organizatiei. Kelly Masurile SSDE trebuie sa fie usor de înteles si de corectat.ro ! Arhiva online cu diplome. Masurile SSDE trebuie sa încurajeze managementul si personalul sa împartaseasca obiectivele organizatiei. Indicatorii de performanta trebuie sa promoveze atât munca în echipa cât si spiritul competitional.Vizitati www. Un SSDE nu trebuie sa presupuna efort suplimentar pentru manageri sau pentru personalul dintro organizatie. Informatiile SSDE trebuie sa fie disponibile tuturor angajatilor unei organizatii. Indicatorii trebuie sa fie cât de independenti posibil de variabilele exogene care scapa controlului managerilor. Masurile SSDE trebuie sa evolueze pentru a îndeplini nevoile în permanenta schimbare ale organizatiei. Un astfel de set de principii pentru proiectarea masurilor si indicatorilor care trebuie inclusi în SSDE a fost propus de Kelly în 1992. cursuri si referate postate de utilizatori. Datele din sistem ar trebui sa reflecte obiectivele organizatiei din domeniile productivitatii.

Efectivitatea reflecta gradul de atingere a scopurilor si se refera la iesirile sistemului. Pentru ca proiectantii unui SSDE sa realizeze un sistem efectiv. Green. cursuri si referate postate de utilizatori.4 Efectivitatea unui SSDE Pentru ca asistarea deciziei sa se faca corect si productiv. De asemenea. In continuare vom prezenta câteva aspecte care pot afecta negativ efectivitatea unui sistem informatic destinat executivilor. In acest scop SSDE trebuie sa ofere executivului date care pot fi usor prelucrate pentru a asista procesul decizional. poate. Deoarece un SSDE este. trebuie sa cunoasca barierele care apar în atingerea acestui obiectiv. poate concentra gresit atentia managerilor în cadrul organizatiei pâna în punctul în care aspectele importante sunt ignorate si poate avea un impact extrem de negativ asupra moralului angajatilor. el constituie si un potential instrument de utilizare gresita a informatiei. Un SSDE este un proiect cu un grad foarte ridicat de risc tocmai pentru ca urmeaza sa fie utilizat de cei mai puternici oameni dintr-o organizatie. Norme de comportament organizational neproductive Elementele legate de comportamentul si de cultura organizationala sunt. implementari au fost rar utilizate sau au dat rezultate negative. pozitionat în vârful organizatiei. obisnuite si neobisnuite Berar00. Exista multe posibilitati prin care un SSDE poate sa esueze. SSDE trebuie sa faca parte dintr-un proces strategic de management astfel încât sa permita planificarea si masurarea performantei organizatiei pe termen scurt. în mod tipic. utilizând în acest scop surse interne si externe.Vizitati www. Managerii de vârf pot foarte usor sa utilizeze gresit informatiile din sistem cu un efect devastator asupra organizatiei. 6. Pentru a fi efectiv. cele mai distructive bariere în calea efectivitatii unui SSDE. Pagina 47 din 54 . Ea nu trebuie confundata cu eficienta care este masura utilizarii intrarilor (resurselor) pentru a obtine iesirile (rezultatele). Higgins and Irving au descoperit ca monitorizarea performantei poate promova un comportament birocratic neproductiv. SSDE trebuie sa fie efectiv. Cu toate acestea.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar. ei pot sa refuze sa utilizeze un sistem care nu corespunde nevoilor lor personale imediate sau care este prea greu de învatat si de utilizat. Efectivitatea unui SSDE devine extrem de importanta daca se tine cont de riscurile mari pe care le presupune implementarea unui astfel de sistem. proiecte costisitoare de SSDE-uri au fost anulate. el poate crea un mediu de învatare extrem de puternic si poate conduce la schimbari dramatice în directionarea organizatiei. mediu si lung. De multe ori.

Flexibilitatea sistemului este extrem de importanta deoarece SSDE are o puternica capacitate de a directiona atentia înspre elementele specifice dintr-o organizatie. Din moment ce organizatiile cu expunere limitata la riscurile planificarii. îi împiedici pe ceilalti sa decida pentru ei. dar va continua si dupa un an sa orienteze atentia asupra elementelor care erau importante în momentul implementarii.Vizitati www. Sa nu se includa nici o data pe care altii ar putea sa o utilizeze pentru a-si evalua critica. Enuntarea concluziilor proprii într-un mod în care se ascund implicatiile logice si se neaga aceste implicatii daca ele sunt sugerate. procesului decizional. Sistemele care sunt capodopere tehnice tind sa devina inflexibile si astfel. din aceste motive. Pentru ca SSDE sa fie efectiv. Managerii trebuie sa înteleaga ca atât organizatia cât si activitatea din cadrul ei Pagina 48 din 54 . Managerii trebuie sa fie constienti de pericolele datelor statistice si trebuie sa interpreteze si sa utilizeze corect datele într-un mod efectiv. Aceste strategii includ: Stare critica referitoare la ceilalti într-un mod în care ai senzatia ca critica este valida dar. Excelenta tehnica Un rezultat interesant al studiului lui Vandenbosch Vandenbosch98 a fost ca excelenta tehnica a unui SSDE are o legatura invers proportionala cu efectivitatea. Extrem de importanta în acest sens este abilitatea managerilor de a comunica personalului informatii referitoare la datele statistice într-un mod nedefensiv. experimentarea si dezvoltarea de modele mentale. cel mai probabil. managerii trebuie sa fie încrezatori. în acelasi timp. încrezator si constructiv. Exista astfel un pericol real ca explorarea elementelor necesare pentru învatarea managerilor sa fie limitata la subiectele care erau importante atunci când SSDE a fost prima oara implementat. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome. ele vor reactiona. Impedimentul esential pentru efectivitatea unui SSDE consta. Argyris Argyris considera ca exista o tendinta universal umana spre elaborarea de strategii care sa evite situatiile stânjenitoare sau amenintatoare si sentimentele de vulnerabilitate sau incompetenta. procesului de control statistic si a modelelor bazate pe munca în echipe s-ar putea sa nu se fi confruntat cu aceste elemente comportamentale în trecut. Un sistem extrem de avansat din punct de vedere tehnic poate sa orienteze în mod corect atentia managerilor atunci când sistemul este prima oara implementat.tocilar. în modul în care organizatia utilizeaza informatia în cadrul sistemului. sa descurajeze inovatia. defensiv la SSDE si vor refuza sa-l utilizeze. sa accepte rezultatele negative si sa se concentreze mai mult pe rezolvarea problemelor decât pe negare sau stabilirea vinovatiei.

Un manager executiv va accepta mai degraba un sistem mai putin costisitor care ofera 20 din informatiile necesare într-o luna sau doua decât un sistem costisitor care ofera 80 din informatiile necesare dupa un an de la dezvoltarea proiectului. proiectul a fost anulat. In urma acestui esec. Expertii tehnici i-au demonstrat ca sistemul permite realizarea de grafice diferite privind rezultatul vânzarilor. Exista în prezent o serie de explicatii pentru faptul ca un sistem excelent din punct de vedere tehnic tinde sa fie mai putin flexibil decât este necesar. Utilitatea si timpul de raspuns sunt elemente importante pentru a determina managerii sa utilizeze sau nu sistemul. Probleme tehnice Problemele tehnice ale sistemelor informatice au constituit deseori bariere în calea efectivitatii. Aceasta problema constituie cel mai critic factor de succes din punctul de vedere al utilizatorilor sistemului. iar sistemul nu a fost capabil sa acceseze datele istorice. Pentru a modifica un sistem de dimensiuni mai mari poate fi necesar mai mult timp.Vizitati www. Timpul necesar pentru a crea un SSDE foarte bun din punct de vedere tehnic este suficient de mare pentru a se pune întrebarea daca nu este cumva depasit chiar înainte de a fi implementat. iar un SSDE trebuie sa fie în continuu actualizat pentru a urmarii aspectele curente. necesitând astfel o investitie considerabila.ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori. Managerii care nu sunt siguri ca beneficiile vor depasi costul initial al unui SSDE care este foarte bun ca tehnica de realizare. Capacitatea de a integra date din mai multe sisteme Pagina 49 din 54 . rapida si ieftina a sistemului. însa costul si flexibilitatea sunt elementele esentiale în acest sens. dupa ce a cheltuit câteva sute de dolari pentru implementarea unui SSDE. o abordare de dezvoltare treptata. Modificarea unui sistem mai ieftin presupune o munca de câteva saptamâni. se schimba în timp. încearca sa descurajeze managerii sa ceara schimbarea sistemului. în mod constient sau inconstient. are mai multe sanse de succes. a participat la o întâlnire finala cu proiectantii sistemului. Ca rezultat. vicepresedintele a cerut un grafic pentru partea de piata si cheltuielile cu reclama si publicitatea din ultimii 10 ani. s-ar putea sa nu doreasca sa mai cheltuie alti bani pentru mentinerea si îmbunatatirea sistemului. In acest punct. Managerii ar putea sa descopere ca sistemele mai ieftine sunt mai usor de modificat si de adaptat la nevoile în evolutie ale afacerii.tocilar. Un exemplu în acest sens este dat de un vicepresedinte de marketing care. Cea mai dificila problema în acest sens consta în integrarea datelor din domenii mari si diferite de surse de date atât din interiorul organizatiei cât si din exteriorul ei. Cei care au dezvoltat astfel de sisteme tind sa se ataseze de un anumit sistem si. partea de piata si profitabilitatea.

Managerii vor avea astfel posibilitatea de a interactiona cu prototipul ca si cum ar interactiona cu sistemul final. Un SSDE va fi efectiv daca poate sa realizeze integrarea datelor oferind astfel executivilor informatii referitoare la procesele din firma dincolo de granitele organizatiei si comparând rezultatele activitatii organizatiei din domenii diferite. In acelasi timp. Chiar daca informatiile oferite de sistem sunt utile. sa utilizeze un sistem nou. este extrem de importanta deoarece permite managerilor sa cunoasca informatii care nu sunt disponibile în alt mod. Acest lucru nu este productiv deoarece procesul de învatare al managerilor se bazeaza pe raspunsul rapid la întrebarile lor.Vizitati www. iar ciclul de raspuns este asigurat de SSDE. cursuri si referate postate de utilizatori. Presedintele unei firme de productie poate sa obtina usor informatii referitoare la vânzarile si productia de la managerii care se ocupa cu problemele respectiva în cadrul firmei. sunt foarte putin toleranti la orice eroare si nu au nici o dorinta. si proiectantii sunt mai receptivi la critica la nivelul unui prototip decât a sistemului final deoarece prototipul este facut tocmai cu scopul de a fi perfectionat. dar el nu va fi în pozitia de a pune în mod efectiv cunostintele învatate în practica. Modul de utilizare al SSDE-urilor poate fi îmbunatatit prin utilizarea metodelor de prototipizare si de evaluare a modului de utilizare a sistemului. incompatibile si nu va fi usor sa primeasca informatii referitoare la modul în care vânzarile si productia se influenteaza reciproc. O alta problema tehnica care poate sa afecteze un proiect de SSDE priveste modul lui de utilizare. cel mai probabil.tocilar. analistul va fi cel care va învata mai repede decât managerul. foarte diferita de cea a utilizatorilor sistemelor proiectate de ei si anume a managerilor executivi. cel putin initial.ro ! Arhiva online cu diplome. în mod tipic. Managerii de vârf pot sa decida sa nu mai utilizeze un sistem daca este prea dificil de învatat sau de utilizat. o interfata dificil de utilizat va determina rapid managerul sa desemneze un analist sa utilizeze sistemul si sa obtina un raport tiparit. (Preece(. Din pacate. Ei au foarte putin timp la dispozitie pentru a învata sa utilizeze un sistem. In acest mod se asigura o critica mai constructiva decât în cazul în care informatiile referitoare la sistem erau obtinute din documente abstracte. Aceste metode asigura o comunicare clara între proiectantii SSDE-urilor si utilizatorii lor. încarcarea softului. Pentru dezvoltarea prototipizata a sistemelor informatice sunt disponibile o serie de protocoale de evaluare care includ observarea si monitorizarea. Daca analistul interactioneaza cu sistemul. etc. experimentarea si benchmarking. informatiile pe care le primeste presedintele vor fi. Pagina 50 din 54 . si nu managerul. Cele mai potrivite abordari pentru proiectarea SSDE-urilor sunt cele care includ si elemente etnografice deoarece experienta proiectantilor este. In plus.

expertii. regulile de inferenta si capacitatea de a explica Andone94. Frenzel defineste sistemul expert ca pe un program particular care incorporeaza o baza de cunostinte si un motor de inferente. Modulele software sunt formate dintr-un motor de inferenta. Feigenbaum arata ca sistemele experte sunt programe concepute pentru a rationa în scopul rezolvarii problemelor pentru care în mod obisnuit se cere o expertiza umana considerabila. cursuri si referate postate de utilizatori. Programul se comporta ca un consilier inteligent într-un domeniu particular. Pe baza Pagina 51 din 54 . rezolvarea exacta si rapida a problemei. Majoritatea specialistilor prezinta drept concepte fundamentale ale SE expertiza. care definesc sistemul expert ca pe un sistem care emuleaza abilitatea de a lua decizii ale expertului uman.Vizitati www. Baza de cunostinte consta în mod obisnuit dintr-o baza de reguli. Expertiza este o cunoastere intensiva. specifica domeniului problemei.ro ! Arhiva online cu diplome. în general definitii functionale. Termenul "emuleaza" înseamna ca sistemul este menit sa actioneze în toate privintele ca expertul uman. citire sau experienta îndelungata. constiinta propriilor limite. Expertiza umana cuprinde o gama larga de activitati ale expertului si anume: recunoasterea si formularea problemei. o baza de fapte si alte informatii despre subiect. 7 Sisteme expert si bazate pe cunostinte (SE) 7. Transferul are loc de la expertul uman la calculator si de aici la utilizatori umani experti sau non-experti.tocilar. învatarea din experienta. fragmentarea regulilor. restructurarea cunoasterii. editoare si memoria de lucru. fiind capabile sa explice utilizatorilor rationamentele si concluziile care au condus la o anumita solutie Componentele unui SE constau dintr-un motor de baza de cunostinte si module software care realizeaza inferente asupra cunostintelor si transmit raspunsuri la întrebarile utilizatorilor. pragmatice. 7. programe pentru rafinarea cunostintelor si comunicarea cu utilizatorii.2 Concepte de baza în SE SE realizeaza în fapt prelucrarea cunostintelor umane si se pot regasi pe orice treapta a conducerii oferind raspunsuri la întrebari dintr-o arie specifica prin efectuarea de inferente asupra cunoasterii continuta în baza de cunostinte. Transferul cunoasterii (reguli si fapte) expertizei reprezinta obiectivul SE. transferul expertizei. achizitionata prin instruire. determinarea relevantei.1 Definitii Definitiile oferite pentru sistemele expert sunt. O definitie originala apartine profesorilor Girratano si Riley. explicarea solutiei.

complementate în unele aplicatii cu reprezentarea prin frame-uri.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome. atingerea unui nivel de securitate in administrarea si conservarea patrimonului. Capacitatea explicativa a SE este unul din factorii care le individualizeaza în raport cu celelalte tipuri de sisteme informatice. tendinta integrarii sistemelor expert si a altor domenii ale inteligentei artificiale la nivelul sistemelor suport de decizii. inlocuirea cartilor si a materialelor documentare. O sinteza a argumentelor in favoarea introducerii SE in intreprindere este prezentata in Quibel: gestiunea unui volum ridicat de cunostinte si informatii. mai exact este programat sa faca inferente. Exista. Pagina 52 din 54 . obtinerea de avantaje economice directe sau indirecte. SE au ca scop înlocuirea managerului prin captarea cunoasterii de la un expert si a expertizei sale.Vizitati www. Spre deosebire de SSD. cursuri si referate postate de utilizatori. sistemele expert prezinta doua caracteristici importante . respectiv difuzarea expertizei si normalizarea deciziilor.automatizarea si îmbunatatirea deciziilor. expertizei memorata în baza de cunostinte calculatorul este abilitat sa rationeze. Regulile de inferenta sunt în mod traditional reguli de forma IF-THEN-ELSE. Din punct de vedere al procesului decizional în management. exploatarea corecta a competentelor din interiorul intreprinderii. astfel încât sa se obtina sisteme de asistare a deciziilor cât mai puternice si mai usor de utilizat sub aspectul interfetei utilizator. în prezent. care nu sunt destinate sa genereze solutii sau recomandari.

Pe de alta parte.Vizitati www. pentru un sistem expert de evaluare a riscului clientului. diagnostic si simulare. în general ele fiind utilizate pentru a ameliora calitatea deciziilor.3 Functiunile SE în procesul decizional Prezentarea functiunilor SE nu poate fi decât arbitrara. planificare. O structurare a cunostintelor va conduce la o gestiune mai buna a expertizei. Benchimol clasifica functiunile SE sunt dupa cum urmeaza: interpretare. întretinere. diagnostic. prevazând consecintele de actiune. timpul necesar de studiu se reduce de la o ora la 10 minute. dar difuzarea se face anevoios. specialistul este dificil de abordat pentru ca este foarte ocupat. Benchimol93. Planificarea reprezinta definirea în timp si spatiu a actiunilor care permit sa se atinga o stare finala prin compararea starii curente cu starea dorita. cursuri si referate postate de utilizatori. simulare. dar acestia nu sunt obisnuiti sa-si confrunte punctele de vedere. conceptie. iar simularea este reprezentata de deductia care se stabileste plecând de la un model al consecintelor de actiune sau de la evenimente declansate de catre sistemul aflat în curs de derulare a simularii. Varianta introducerii unui SE este indicata în una din urmatoarele situatii: Expertiza exista. Metodele de rezolvare a problemelor sau de aplicare a regulilor difera în functie de persoanele care le aplica si le interpreteaza într-o maniera proprie.tocilar. Diagnosticul se refera la stabilirea unor corelatii între caracteristici sau simptoame si situatii tip. Pentru controlul dosarelor privind securitatea sociala timpul necesar este de 7 ori mai mic. supraveghere. exista putine cazuri în care sistemele expert înlocuiesc complet expertul uman. Mai multi experti sau specialisti sunt necesari pentru rezolvarea problemei. Principala ratiune a înlocuirii expertilor umani cu sistemele expert este ceea a economiei de timp. într-o maniera care sa permita respectarea restrictiilor impuse de mediu. nivelul resurselor disponibile si consecintele previzibile ale instructiunilor dintre stari si actiuni sau dintre stari succesive. În domeniul asistarii deciziilor sunt combinate în general functiile de planificare. previziune. Pagina 53 din 54 .ro ! Arhiva online cu diplome. Conform unor constatari verificate în companii de asigurari americane. având în vedere faptul ca SE îndeplinesc adesea sarcini complexe care traverseaza frontierele definite. SE "reprezinta un instrument excelent de protejare a functiilor sistemelor informatice. formare. 7. pentru ca ele proceseaza un volum mare de date si efectueaza rationamente" Airinei95 Totusi. control si pilotaj Benchimol93.

Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar. Pagina 54 din 54 . cursuri si referate postate de utilizatori.