You are on page 1of 55

Managementul serviciilor publice în municipiile din

România: eficienţă vs. costuri

Bucureşti
Octombrie 2010
1
 

Acest studiu a fost realizat în cadrul proiectului Şi contribuabilii au drepturi!
Mecanisme eficiente pentru identificarea şi reducerea taxării excesive pentru
serviciile publice locale implementat de IPP în cu sprijin din partea the Trust for Civil
Society in Central and Eastern Europe (CEE Trust).

Autori:

Elena Iorga, Coordonator studiu, IPP
Loredana Ercuş, Asistent Programe, IPP

Institutul pentru Politici Publice (IPP)
Str. Sevastopol nr. 13 – 17, sector 1, Bucureşti
Tel + 4 021 212 3126
Fax + 4 021 212 3108
E-mail: office@ipp.ro
www.ipp.ro

Bucureşti, octombrie 2010
©
Toate drepturile sunt rezervate Institutului pentru Politici Publice (IPP). Atât publicaţia cât şi
fragmente din ea nu pot fi reproduse fără permisiunea Institutului pentru Politici Publice.
Opiniile prezentate în cadrul acestui studiu aparţin autorilor şi nu reprezintă în mod necesar
punctul de vedere al finanţatorului, Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe.
2
 

Cuprins

Introducere……………………………………………………………………………… 4
 

Metodologia de cercetare……………………………………………………………. 6
 

Calitate vs. Costuri. Principalele tendinţe privind parametrii actuali de furnizare a
principalelor
servicii
publice
la
nivelul
municipiilor
reşedinţă
de
judeţ…………………………………………………………………………………….. 10
 

Politici fiscale locale. Există vreo corelaţie între banii localităţilor şi calitatea
serviciilor?…………………………………………………………………………….. 23
 

Anexe…………………………………………………………………………………..

32

 
 

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
3
 

1.
Introducere
Aflat deja la a şasea ediţie anuală, bilanţul calităţii serviciilor publice la nivelul
municipiilor reşedinţă de judeţ propune anul acesta o abordare nouă, în care, pe
lângă aspectele analizate cu privire la parametrii de calitate deja tradiţionali incluşi în
cadrul studiilor precedente, aduce în discuţie şi o perspectivă aplicată asupra
resurselor financiare ale localităţilor care furnizează aceste servicii, în încercarea de
a determina o viziune globală asupra conceptelor de eficienţă şi eficacitate în materia
serviciilor publice.
Cu alte cuvinte, încercăm să suprapunem peste analiza indicatorilor tehnici ai
serviciilor şi o cercetare cu privire la capacitatea financiară a localităţilor pentru a
determina în ce măsură anumite decizii ale autorităţilor locale în ceea ce priveşte
managementul serviciilor sunt justificate şi pe criterii de eficienţă financiară (ex:
subvenţionarea furnizării de energie termică, în condiţiile unor pierderi semnificative
în sistem, corelaţia dintre puterea financiară proprie – reprezentantă de gradul de
colectare/valoarea taxelor şi impozitelor locale colectate şi transferurile bugetare
primite de la Bugetul de Stat, unele chiar cu destinaţia de a finanţa funcţionarea
acestor servicii, etc.).
Opţiunea pentru o asemenea abordare vine pe fondul nevoii acute de raţionalizare
existente astăzi la nivelul administraţiei locale din România, dar şi al imperativului de
a stabili nişte marje clare de calitate şi de cost în care autorităţile au obligaţia de a
furniza servicii publice către cetăţeni. Tergiversarea acestei decizii la nivel
guvernamental va marca invariabil falimentul unora dintre localităţile mici care astăzi
nu au capacitatea de a funcţiona (şi, deci, de a furniza servicii primare) fără banii de
la Bugetul de Stat, respectiv va instituţionaliza regula clientelismului politic în materia
distribuţiei inechitabile de resurse către localităţile mari (municipii reşedinţă de judeţ).
Alte argumente care vin în sprijinul „conjugării” analizei asupra calităţii serviciilor
publice cu cea privind capacitatea financiară locală ţin şi de recent adoptatele
modificări la legea privind finanţele publice locale, care impun, pe lângă alte
condiţionalităţi, şi limite în ceea ce priveşte cheltuielile realizate din venituri provenind
de la Bugetul de Stat pe anumite capitole. Normativele de personal instituite prin
aceeaşi lege determină autorităţile locale să apeleze din ce în ce mai mult la soluţia
externalizării serviciilor, fără însă ca această decizie să fie luată din considerente de
eficientizare, ci doar ca un artificiu pentru a fi în acord cu legea.
Numai urmărind cu consecvenţă evoluţia parametrilor tehnici şi de cost ai serviciilor
publice se pot trage concluzii cu privire la managementul practicat de autorităţile
locale în acest domeniu, iar puterea comparaţiei reprezintă în acest moment cel mai
la îndemână instrument pentru a identifica performanţele, sau, dimpotrivă, lipsa de
4
 

performanţă, dar şi pentru a izola acele cazuri extreme care indică uneori evoluţii
artificiale ale anumitor indicatori. Atragem atenţia pe această cale asupra faptului că,
dincolo de tendinţa naturală de a asocia analizele realizate de IPP unor clasamente
care marchează performanţele mai bune sau mai slabe ale autorităţilor locale în
materia furnizării anumitor servicii – idee care de altfel a fost preluată şi dezvoltată de
mai multe trusturi de presă în ultimii ani – intenţia reprezentanţilor Institutului este,
înainte de toate, aceea de a pune la dispoziţia autorităţilor locale un instrument de
lucru pe care aceştia să îl utilizeze în activitatea proprie, în vederea eficientizării
serviciilor publice locale. Prin urmare, corectarea pe hârtie a unora dintre indicatori cu
scopul de a înregistra rezultate remarcabile în eventuale astfel de clasamente nu
este o soluţie, cu atât mai mult cu cât, prin raportare la evoluţia în timp a parametrilor,
asemenea situaţii sunt uşor de identificat, iar creşterile artificiale sunt evidente.
Ca în fiecare an, ne exprimăm încrederea că elaborarea cu periodicitate a unor
diagnoze asupra stării serviciilor publice la nivel local reprezentative pentru toate
municipiile reşedinţă de judeţ şi pentru sectoarele municipiului Bucureşti1, folosind
mijloace de verificare a informaţiilor validate ştiinţific, reprezintă un mecanism prin
care Institutul pentru Politici Publice militează pentru reformarea administraţiei
româneşti în spiritul competitivităţii transparente şi al eficacităţii utilizării resurselor. În
acelaşi timp, aducem la cunoştinţa opiniei publice şi a factorilor de decizie din
administraţie faptul că IPP va da publicităţii, la finalul actualului mandat al
administraţiei locale, un bilanţ pe 4 ani al performanţei în materia serviciilor publice,
astfel încât opţiunile cetăţenilor la viitoarele alegeri locale să fie orientate şi de
elemente concrete cu privire la calitatea vieţii în localitate, nu doar de discursuri
politicianiste.

 
                                                            
1

Pentru acele servicii care intră în gestiunea sectoarelor Capitalei.

5
 

prin raportare la politicile fiscale locale ale respectivelor municipii. termoficare. cu ajutorul căreia IPP a solicitat celor 41 de primării de municipii reşedinţă de judeţ din ţară precum şi Primăriei Municipiului Bucureşti şi Primăriilor Sectoarelor din Capitală furnizarea anumitor informaţii statistice şi financiare referitoare la nivelul taxelor şi impozitelor locale. Cea dintâi etapă a analizei a fost reprezentată de colectarea de date. tariful apei potabile furnizate consumatorilor casnici/agenţilor economici. administrarea reţelei de străzi. gradul de contorizare la nivelul populaţiei/agenţilor economici/instituţiilor publice. Chestionarele aferente fiecărui serviciu public local au cuprins informaţii concrete cu privire la parametrii tehnici şi financiari ai serviciului: • tipul gestiunii serviciului (directă sau delegată). măsurate cu ajutorul informaţiilor detaliate cu privire la taxele şi impozitele locale. număr gospodării cu acces la reţeaua de canalizare. iluminat public. Concluziile studiului se doresc a viza atât aspecte cantitative cât şi calitative ale managementului serviciilor comunitare de utilităţi publice la nivel naţional. spaţii verzi. Componenta cantitativă a analizei întreprinse este cea care predomină. respectiv la funcţionarea şi organizarea serviciilor publice locale de utilităţi publice. număr avarii înregistrate la reţeaua de apă şi canalizare. transport public) respectiv chestionarul privind taxele şi impozitele locale. procesarea şi interpretarea calitativă a datelor statistice. principalul instrument utilizat în acest sens fiind legea liberului acces la informaţii de interes public. prin poştă cu confirmare de primire.. 544/2001. denumirea operatorului şi perioada de concesiune în cazul gestiunii delegate. are la bază o metodologie de cercetare consistentă şi aplicată astfel încât rezultatele analizelor întreprinse să fie reprezentative şi cât mai conforme cu putinţă cu realitatea.2. fundamentată fiind pe colectarea de date. volumul total al apelor uzate evacuate respectiv al apelor uzate epurate. Fiecărei Primării dintre cele amintite i-a fost transmis un set de 8 astfel de chestionare. • în cazul serviciului de salubrizare: număr contracte încheiate pe categorii de utilizatori. • în cazul serviciului de alimentare cu apă şi canalizare: număr gospodării cu acces la reţeaua de apă. pe fiecare serviciu public local (apă şi canalizare. etc. Solicitările de informaţii de interes public au fost organizate sub forma unor chestionare standard de colectare de date. salubrizare. legea nr. nivelul tarifului pentru serviciul de salubrizare la populaţie/agenţi 6   . respectiv eficienţa politicilor fiscale la nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ. perioada pentru care au fost solicitate informaţiile fiind 1 ianuarie – 31 decembrie 2009. Metodologia de cercetare Prezentul studiu privind calitatea serviciilor comunitare de utilităţi publice.

costul gigacaloriei pentru consumatorii casnici/agenţii economici. numărul de locuri de parcare amenajate în municipiu. privind afişajul publicitar. În ceea ce priveşte chestionarul privind nivelul taxelor şi impozitelor locale.. termenul maxim legal stipulat în legea nr. etc. respectiv 30 de zile fiind depăşit) sau chiar pentru a solicita clarificări în legătură cu 7   . volumul total al deşeurilor colectate. în cazul serviciului public de administrare a reţelei de străzi: lungimea reţelei de străzi modernizate. 544/2001 din respectivele instituţii pentru a solicita transmiterea informaţiilor (termenul legal de 10 zile. volumul deşeurilor reciclate. valoarea totală a cheltuielilor anuale pentru lucrări de reparare străzi. ale taxelor pentru utilizarea locurilor publice etc. în cazul serviciului de iluminat public: lungimea totală a reţelei de străzi cu iluminat public. Colectarea informaţiilor complete a durat mai mult de 30 de zile. 544/2001.• • • • • economici. În numeroase cazuri.. costul mediu anual de întreţinere a parcurilor. mijloace de transport sau ale taxelor privind eliberarea diverselor certificate/autorizaţii. De asemenea. lungimea străzilor pe care s-au efectuat verificări luminotehnice conform standardelor. etc.. costul mediu al lucrărilor de modernizare pe tipuri de îmbrăcăminţi. la valorile medii ale impozitelor pe clădiri. costul total al materialului dendrologic achiziţionat. ale taxelor hoteliere. precum şi la pragurile de majorare a acestor taxe în cursul anului 2009. informaţiile solicitate fac referire şi la numărul şi valoarea taxelor speciale instituite de Consiliile Locale în temeiul Codului Fiscal. etc. deşi legea prevede expres această obligaţie a autorităţilor publice. costul unei călătorii pe categorii de mijloace de transport. Au existat situaţii în care reprezentantul Institutului a fost nevoit să contacteze persoana responsabilă cu aplicarea legii nr. au fost solicitate informaţii cu privire la gradul de colectare al taxelor şi impozitelor defalcat pe categorii de contribuabili.. incomplet. numărul mijloacelor de transport în comun accesibilizate pentru persoane cu handicap. număr coşuri de gunoi amplasate pe domeniul public. numărul total de sesizări privind serviciul de iluminat public. costul total pentru curăţenia pe domeniul public. costul mediu anual de întreţinere a spaţiilor verzi. număr avarii înregistrate. etc. etc. informaţiile au fost transmise în mai multe etape.. suprafaţa totală a parcurilor existente în localitate. Numai jumătate dintre autorităţile cărora li s-au transmis solicitări de informaţii au înştiinţat IPP asupra necesităţii majorării termenului de răspuns de la 10 la 30 de zile. gradul de contorizare al gospodăriilor pentru furnizarea agentului termic. în cazul serviciului de termoficare: număr gospodării racordate la reţeaua de termoficare. volumul deşeurilor colectate selectiv. în cazul serviciului de administrare parcuri şi spaţii verzi: suprafaţa totală a spaţiilor verzi aflate în administrarea localităţii. valoarea subvenţiei pe gigacalorie. costul iluminatului public în localitate. terenuri. etc. numărul mijloacelor de transport noi achiziţionate. în cazul serviciului de transport public local de persoane: numărul mijloacelor de transport în comun.

după caz. etc. Pentru o mai bună vizualizare a datelor statistice. au fost transmise reclamaţii administrative pentru răspunsuri incomplete Primăriilor Municipiului Constanţa şi Sectorului 5. pentru comparabilitate sau în alte situaţii. Cu ajutorul opţiunilor de verificare a informaţiilor existente în baza de date a fost posibilă corectarea. Nu în cele din urmă. lungimea totală a reţelei de străzi din municipiu sau suprafaţa intravilană a municipiilor. Datele astfel obţinute au fost introduse în baza de date de uz intern pentru proiect. funcţie de care au fost realizate. unele inadvertenţe în acest sens fiind evidente prin comparaţia cu informaţiile furnizate în anii trecuţi. situaţii statistice privind evoluţia comparativă a fiecăruia dintre indicatorii analizaţi în perioada de referinţă. ele au fost eliminate din analiză pentru a nu afecta rezultatele/reprezentativitatea statistică. în ciuda verificării realizate de IPP. au furnizat date eronate2. l-a constituit monitorizarea presei locale. graficele vizează şi dinamica comparativă pe ultimii 2 ani a respectivilor indicatori la nivelul tuturor municipiilor reşedinţă de judeţ. IPP a analizat eficienţa serviciilor publice locale precum şi a politicilor fiscale locale în perioada 2008 – 2009 cu ajutorul a minim 2 indicatori de performanţă corespunzători fiecărui serviciu în parte (tehnici şi financiari). 8   . Pentru studiul de faţă. completarea datelor a constituit un demers semnificativ ulterior primirii tuturor răspunsurilor din partea primăriilor. în secţiunea dedicată Utilităţilor publice de interes local precum numărul populaţiei fiecărui municipiu reşedinţă de judeţ. invocând argumentul că aceste informaţii sunt confidenţiale. De asemenea. în urma acestuia IPP acţionând în instanţă Primăria Sectorului 1 care a refuzat accesul la informaţii privind parametrii de furnizare a serviciului de salubrizare. În unele situaţii. Analiza comparativă a serviciilor publice şi a politicilor fiscale locale nu ar fi fost posibilă fără datele statistice furnizate de către Institutul Naţional de Statistică. aceste cazuri au putut fi identificate şi izolate şi..c.valoarea datelor furnizate. Jurnaliştii din plan local                                                              2 Prin comparaţie. excluse din grafic acele autorităţi care. mai departe. în măsura în care nu au fost furnizate explicaţii coerente. Procesul de colectare şi verificare efectivă a datelor s-a încheiat la începutul lunii iulie a. toţi indicatorii au fost reprezentaţi grafic iar acolo unde a fost posibil. pe cât posibil. a eventualelor inadvertenţe în informaţiile furnizate în mod eronat de către autorităţile publice. un instrument important în evaluarea şi prognozarea asupra evoluţiei sau involuţiei calităţii serviciilor publice de interes local prin raportare la costul acestora. Verificarea şi. au fost introduse în grafic autorităţi care nu au furnizat datele de la un an la altul. unde se regăsesc şi informaţiile aferente anilor 2005 – 2008 pentru aceleaşi servicii publice locale. acestea rămânând însă fără nici un răspuns nici până în momentul de faţă.

.c. deşi nu au corespondent în planul datelor statistice. portalul de ştiri dezvoltat de IPP în cadrul proiectului. În acest sens. pune la dispoziţia cetăţenilor informaţii actualizate cu privire la starea financiară a localităţilor precum şi la calitatea serviciilor publice din municipiile reşedinţă de judeţ. reprezintă un indice semnificativ pentru calitatea serviciilor oferite cetăţenilor. 9   . disponibil la www.ro şi conceput ca un serviciu accesibil tuturor celor interesaţi de problematica performanţei serviciilor publice şi a politicilor fiscale locale. De asemenea. în urma desfăşurării celei de-a III a ediţii a Conferinţei Naţionale Parteneriate pentru Servicii Publice de Calitate la Cluj Napoca3 în luna octombrie a.guvernarelocala.                                                                3 Municipiul care în anul 2009 a câştigat trofeul Galei 10 pentru România la secţiunea cele mai performante oraşe. concluziile şi respectiv sugestiile venite mai ales din partea primarilor şi viceprimarilor participanţi au fost incluse în prezentul studiu astfel încât să putem avea o perspectivă comprehensivă asupra a ceea ce înseamnă performanţa serviciilor publice locale.surprind deseori situaţii care.

ipp. Suceava (60%. Cauzele acestor pierderi pot fi multiple – infrastructura veche de distribuţie a apei5. Prezentăm în cele ce urmează analiza principalilor indicatori pentru fiecare dintre serviciile menţionate: Serviciul de alimentare cu apă şi canalizare Indicator 1: Ponderea pierderilor de apă în reţea (Grafic 1) Ponderea pierderilor de apă în reţea4 = volumul total de apă produsă – volumul total de apă facturată/volumul total de apă produsă (mil m3) Pierderile înregistrate în sistemul de alimentare cu apă reprezintă un indicator capital care trebuie luat în calcul atunci când se are în vedere eficientizarea serviciului.3. faţă de 56% anul trecut).la fel ca în 2008). În cazul tuturor municipiilor menţionate considerăm că sunt necesare investigaţii urgente cu privire la acest fenomen.php 10   . cu 5 procente mai mică decât media pierderilor înregistrate în anul precedent. în municipiile: Iaşi (63%. conform datelor comunicate. consumul necontorizat. dar a fost verificat şi prin calculul formulei menţionate anterior. disponibil la http://www. furnizarea apei cu aceeaşi presiune continuu pentru consumatori cu debite şi nevoi de presiuni diferite etc. pentru a ilustra de o manieră clară tendinţele în ceea ce priveşte respectivul serviciu. respectiv un indicator privind costul serviciului respectiv. Botoşani (61%). – iar autoritatea locală trebuie să aibă în vedere o analiză de corelaţie asupra volumului pierderilor cu fiecare dintre aceste potenţiale cauze. Calitate vs. analiza prezintă evoluţia dinamică a indicatorului pe ultimii 2 ani analizaţi (2008 – 2009). faţă de 48% în 2008). Bacău (52%. pentru fiecare serviciu public analizat au fost avuţi în vedere minim doi indicatori privind parametrii tehnici ai serviciului public în cauză. Cele mai mari pierderi de apă în anul 2009 se înregistrează. 5 Indicatorul privind vechimea medie a reţelelor de apă a fost prezentat în studiul anterior. faţă de 59% în 2008). faţă de 41% în 2008). Piatra Neamţ (54% . acest indicator a fost solicitat ca atare. Principalele tendinţe privind parametrii actuali de furnizare a serviciilor publice la nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ   La fel ca în anii anteriori. în                                                              4 Pentru anul 2008. În măsura în care au fost disponibile informaţii.ro/pagini/managementul-serviciilor-publice-la-nive. Craiova (58%. Media naţională a ponderii pierderilor de apă în reţea în anul 2009 a fost de 34%. Costuri.

25 lei/m3). Tulcea (38%). cu 4%. cel mai mare tarif în 2009 s-a înregistrat tot la Tulcea (3. Baia Mare (9%. Printre municipiile care declară că au scăzut preţul apei potabile în 2009 faţă de 2008 avem: Reşiţa. Tulcea (20%. Corelând situaţiile în care au fost raportate scăderi ale tarifului la apă potabilă cu eventuale modificări de gestiune a serviciilor. În celelalte situaţii nu s-a schimbat furnizorul de apă din municipiu şi/sau gestiunea serviciului. faţă de 65%). 11   . cu 1%. cu cel mai mare tarif înregistrat în municipiul Tulcea (3. faţă de 44%). Indicator 3: Variaţii ale tarifului apei potabile la agenţii economici (Grafic 3) Variaţii ale tarifului apei potabile la agenţii economici = tarif apă potabilă agenţi economici 2009 – tarif apă potabilă agenţi economici 2008/tarif apă potabilă agenţi economici 2008 Media creşterii tarifului apei potabile la agenţii economici a fost mai mare decât în cazul consumatorilor casnici – ajungând la o creştere de 11% la nivel naţional. faţă de 23%).A. Zalău (28%. care raportează micşorarea pierderilor de apă de 8 ori faţă de anul trecut (9% faţă de 72%). Baia Mare. Arad.07 lei/m3). faţă de 41%). În cifre absolute. faţă de 20%). cu o reducere de 25%. situaţie care solicită investigaţii suplimentare. Craiova. cu 13%. Călăraşi.25 lei/m3).07 37 lei/m3). La polul opus – municipii în cazul cărora s-au micşorat pierderile de apă în sistem în anul 2009 faţă de 2008 sunt: Târgu – Jiu (5%. Cele mai mari creşteri de preţ la apa potabilă pentru consumatorii casnici s-au înregistrat la Iaşi (54%). respectiv cel mai mic tarif înregistrat în municipiul Târgu Jiu (1. Un caz extrem în analiză îl reprezintă municipiul Miercurea – Ciuc. respectiv cel mai mic la Târgu Jiu (1. faţă de 49%).condiţiile în care practic mai mult de jumătate din cantitatea de apă produsă în sistem se pierde în reţea. Deva (33% faţă de 65%). cu 11%. Indicator 2: Variaţii ale tarifului apei potabile la consumatorii casnici (Grafic 2) Variaţii ale tarifului apei potabile la consumatorii casnici = tarif apă potabilă consumatori casnici 2009 – tarif apă potabilă consumatori casnici 2008/tarif apă potabilă consumatori casnici 2008 Media creşterii la tariful pentru alimentarea cu apă potabilă a consumatorilor casnici în anul 2009 a fost de 9% la nivel naţional.37 lei/m3. Giurgiu (30%). datorită valorilor extreme înregistrate. valoarea medie în cifre absolute fiind de 2. Arad (14%. Giurgiu (29%. constatăm că Aradul a trecut de la gestiune directă la gestiune delegată către SC Compania de Apă Arad S. Buzău (41%).

Satu – Mare (de la 100% la 97%). Râmnicu Vâlcea (de la 100% la 89%). Facem precizarea că toate situaţiile unde indicatorul era supraunitar. Brăila (32%). Tulcea (38%). Buzău (41%). solicitate telefonic de IPP la verificarea informaţiilor. Slobozia (19%). Deva (73%). Există şi situaţii în care indicatorul a scăzut de la un an la altul: Alba – Iulia (de la 98% la 94%). din nou. Slobozia (de la 100% la 91%) etc.                                                              6 Printre explicaţiile furnizate de funcţionarii publici cu privire la modul de înregistrare a indicatorului. Cu toate acestea. o inconsistenţă în comunicarea de informaţii şi/sau în relaţia cu operatorul privat. de la 86% la 100% şi Miercurea Ciuc.. se numără: Bistriţa. respectiv costul per capita al serviciului de iluminat public la nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ. potrivit cifrelor raportate. Giurgiu (30%). Printre municipiile care au înregistrat cele mai semnificative creşteri a ponderii străzilor cu iluminat public. Craiova (de la 100% la 98%). mai există încă municipii mult sub media naţională în 2009 – Slatina (61%). Miercurea – Ciuc (64%). ajungând de la 92% la 95%. el a fost notat cu 100%6. Municipiile în care scade tariful apei potabile pentru agenţii economici sunt: Arad (cu 13%).Municipiile care raportează cele mai mare creşteri de preţ la apa potabilă furnizată agenţilor economici în 2009 faţă de 2008 sunt: Iaşi (54%). costul total al iluminatului public stradal într-un an. Reşiţa (cu 10%) şi Călăraşi (cu 4%). Serviciul de iluminat public Principalii indicatori analizaţi în anii trecuţi în ceea ce priveşte serviciul de iluminat public au fost: ponderea străzilor cu iluminat public şi durata medie a întreruperilor neprogramate constatate. Arad (de la 99% la 98%). Botoşani (de la 79% la 76%). Indicator 1: Ponderea străzilor cu iluminat public (Grafic 4) Ponderea străzilor cu iluminat public = lungimea străzilor cu iluminat public/lungimea totală a străzilor din municipiu Media gradului de acoperire a municipiilor cu serviciul de iluminat public a crescut în 2009 faţă de 2008 cu 3 procente. s-a numărat şi aceea potrivit căreia lungimea străzilor acoperite de serviciul de iluminat public este calculată dublu dacă pe anumite străzi sunt montaţi stâlpi şi de o parte şi de alta a străzii. 12   . de la 52% la 64%. Analiza de faţă adaugă la aceştia 3 noi indicatori: numărul de sesizări privind calitatea iluminatului public formulate într-un an. situaţie care arată fie ajustări ale indicatorului la valoarea reală fie. Botoşani (76%).

000 euro). numărul de reclamaţii a crescut în anumite cazuri şi de 8 ori. cu atât mai mult cu cât serviciul este furnizat de operatori privaţi în cea mai mare parte a municipiilor. Oradea (de la 2. Miercurea – Ciuc – 760. 2. potrivit datelor transmise. potrivit cifrelor. Indicator 3: Costul total al iluminatului public (Grafic 6) Spre deosebire de anii trecuţi. inconsistenţa evidenţelor păstrate de autorităţile locale în acest sens.781 mii lei (aprox. 2. 190. Târgu Jiu (de la 170 la 1202). media naţională a costului serviciului de iluminat public în 2009. Astfel. în care am solicitat informaţii cu privire la costul iluminatului public raportat la diferitele intensităţi luminoase utilizate.08 milioane euro).913 sesizări) şi Focşani (2. Tulcea – 200. Municipiile care au cheltuit cei mai mulţi bani cu iluminatul public în 2009 au fost: Ploieşti – 8.000 euro). 50. respectiv cele în care s-au înmulţit sesizările cu privire la calitatea serviciului: Piteşti (de la 1.000 lei (aprox.724 mii lei (aprox.000 lei (aprox.000 euro).204 mii lei (aproximativ 800. Facem precizarea că acest indicator este necesar a fi întotdeauna corelat cu indicatori care reflectă calitatea serviciului.300 lei (aprox.7. Fluctuaţiile mari înregistrate de acest indicator de la un an la altul în cazurile multor municipii arată.75 milioane euro).550 la 2. autorităţile locale nu îi acordă o prea mare importanţă – altfel s-ar sesiza probabil că. Municipiile unde a scăzut numărul de reclamaţii privind calitatea serviciului de iluminat public în 2009 faţă de 2008 sunt: Satu-Mare (de la 13.974 sesizări).69 milioane euro).07 milioane euro).666 la 256).000 euro (aprox. Timişoara .596). Piatra Neamţ (de la 214 la 1.661 la 786). Cu alte cuvinte. Iaşi – 6. 1. 42. 13   . 1. a fost de 3. într-o anumită măsură. Constanţa – 8. atât pentru anul 2008.340 mii lei (aprox.739). pentru anul 2009 cifrele absolute reflectă efectiv sumele cheltuite de autorităţile locale cu acest serviciu.000 euro/an).500 sesizări).680 de reclamaţii). cât şi pentru anul 2009. Municipiile care au cheltuit cel mai puţin cu iluminatul public sunt: Călăraşi – 168. Galaţi (de la 1. respectiv Satu-Mare (3. Cele mai crescute valori în 2009 sunt întâlnite în municipiile Constanţa (8.035 lei (aprox.68 milioane euro).Indicator 2: Numărul de sesizări privind calitatea serviciului de iluminat public (Grafic 5) Indicatorul măsoară valoarea absolută a acestui parametru. deşi acesta ar trebui să reprezinte un indicator primar de măsurare a satisfacţiei cetăţenilor cu privire la calitatea serviciului de iluminat public. Braşov – 6. 1. Suceava (de la 2000 la 1000).

cu 44 lei/locuitor. Ca şi în cazul precedent.G. se prevede obligativitatea pentru autorităţile locale de a reorganiza societăţile din subordine care asigură servicii publice de producţie. pragul mare de nerentabilitate a C. sunt prevăzute ca obligaţii pentru autorităţile locale: implementarea unor programe de reorganizare a operatorilor economici.4 lei/locuitor.urilor. situaţia se schimbă faţă de indicatorul precedent: pe primul loc se situează municipiul Târgu – Jiu. operator: SC LUXTEN Lighting Company S.2015.E. Aşa cum arătam în studiul anterior. nr. În ce priveşte ierarhia oraşelor în care locuitorii plătesc cel mai mare cost pentru serviciul de iluminat public stradal.A).Indicator 4: Costul total al iluminatului public per capita (Grafic 7) Costul total al iluminatului public per capita = costul total al iluminatului public în 2009/numărul de locuitori Atunci când avem în vedere analiza ponderată a indicatorului privind costul serviciului de iluminat public pe care populaţia îl suportă efectiv (indirect). Piatra – Neamţ (38 lei/locuitor.6 lei/locuitor (operator . şi acest indicator trebuie corelat cu alţi parametri care reflectă calitatea serviciului. eficientizarea serviciului de termoficare prin implementarea celor mai 14   . dacă avem în vedere dinamica numărului de sesizări privind calitatea serviciului în 2009 faţă de 2008. transport.T. operator: SC LUXTEN Lighting Company S.). cu scopul eliminării pierderilor. putem constata că în două dintre municipiile care au cel mai scump serviciu – Târgu – Jiu şi Piatra – Neamţ. respectiv costul serviciului per capita. în numeroase cazuri. a crescut semnificativ nemulţumirea consumatorilor faţă de acest serviciu (prin numărul de reclamaţii înregistrate de operator). Pentru perioada 2009 . 36/2006 privind instituirea preţurilor locale de referinţă pentru energia termică. media naţională a acestui indicator este de 22. 13/2009 de modificare a Ordonanţei Guvernului nr. cu un cost mediu anual de 57. Serviciul de termoficare Indicator 1: Ponderea pierderilor de energie termică din sistem (Grafic 8) Ponderea pierderilor de energie termică din sistem = cantitatea de energie termică produsă într-un an .cantitatea de energie termică facturată într-un an /cantitatea de energie termică produsă într-un an (%) Acest indicator prezintă situaţia comparată a volumului pierderilor de energie termică din sistemul centralizat de termoficare în perioada 2008 – 2009. cunoscută fiind capacitatea limitată a actualei infrastructuri şi.. distribuţie şi furnizarea energiei termice.) şi Ploieşti (36.A.2 lei/locuitor/an. spre exemplu.SC Romlux Lighting Company S.A. prin O. urmat de Focşani.

Cu toate acestea. Zalău (de la 20% la 44%). Slatina. există încă numeroase municipii care se situează mult peste media naţională a pierderilor.92 lei). preţul foarte mare de producţie al energiei termice sau existenţa unor pierderi de energie termică în reţea nejustificat de mari.fezabile soluţii . acest indicator este necesar a fi interpretat în strânsă legătură cu indicatorii de cost de producţie a gigacaloriei.41 lei în 2009 – o creştere de peste 40%).56 lei la 189. s-au născut şi o serie de probleme majore precum lipsa specialiştilor în domeniu. de asemenea. şi destul de multe municipii în cazul cărora volumul pierderilor de energie termică în reţea a crescut din 2008: Deva (de la 47% la 52%). Cluj – Napoca (de la 27% la 30%). Potrivit datelor comunicate de autorităţile locale. odată cu preluarea acestui serviciu de către autorităţile locale. Municipiile care au înregistrat creşteri semnificative ale costului la gigacalorie în această perioadă au fost: Timişoara (de la 162. Brăila (de la 32% la 37%). Există. după cum urmează: Deva (52%). respectiv cu indicatorul referitor la mărimea subvenţiei acordate populaţiei pentru gigacalorie. Tulcea (de la 17% la 23%). Botoşani (42%). Craiova (de la 156. Indicator 2: Variaţia costului gigacaloriei la consumatorii casnici (Grafic 9) Costul mediu al gigacaloriei la nivel naţional pentru consumatorii casnici a scăzut cu foarte puţin în 2009. O asemenea comparaţie se regăseşte în Graficul 10 analizat la Indicatorul 4 mai jos. de la 190. Bacău (41%). Reşiţa (51%). Zalău (44%). Vaslui (49%).inclusiv prin atribuirea unor contracte de concesiune de lucrări şi servicii. Suceava (43%). Suceava (de la 39% la 43%). Pentru consistenţa analizei.62 lei în 2008 la 288. Târgu Jiu au renunţat deja la acesta iar altele precum Reşiţa sau Râmnicu Vâlcea încearcă să găsească diverse soluţii (utilizarea cazanelor pe bază de biomasă) pentru asigurarea atât a calităţii serviciului cât şi a unui cost rezonabil pentru beneficiarii acestuia. De altfel.91 lei. de la 29% la 26%. Călăraşi (41%). Piatra Neamţ (de la 15   . primarii şi viceprimarii participanţi la ediţia a IIIa a Conferinţei Naţionale Parteneriate pentru Servicii Publice de Calitate au admis că.52 lei la 202. şi nu numai. Braşov (50%). Braşov (de la 48% la 50%). Bistriţa. pentru a avea dimensiunea integrată a (in)eficienţei serviciului de termoficare. Slobozia. media pierderilor de energie termică înregistrate în sistemul centralizat de termoficare la nivel naţional a scăzut în 2009. Bacău (de la 26% la 41%). au demonstrat în timp că sistemul de furnizare a energiei termice prin CET-uri a devenit unul complet ineficient pentru care o serie de municipalităţi precum Satu Mare. Astfel de aspecte contraproductive. Sfântu Gheorghe.

Târgovişte (201.46 lei).27 lei) şi Zalău (de la 437 lei la 375 lei). urmat de Zalău (375 lei). Valoarea medie a subvenţiei acordate la nivel naţional în 2009 a fost mai mare faţă de 2008. Indicator 3: Valoarea subvenţiei la gigacalorie (Grafic 10) Problema subvenţionării agentului termic reprezintă în continuare una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă administraţiile locale în prag de iarnă. crescând la 129. ci prezintă o analiză comparată a doi parametri tocmai pentru a arăta cum ar trebui interpretate aceste date pentru a determina concluzii cu privire la rentabilitatea serviciului de termoficare la nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ. iar cel de-al doilea înregistrează pierderi de peste 40% şi subvenţionează gigacaloria la consumatorii casnici cu 304. 16   .78 lei la 240.83 lei.66 lei la 148.121. Municipii care au înregistrat scăderi ale costului la gigacalorie. Focşani (348 lei) şi Timişoara (288.29 lei – 17%).14 lei). Botoşani (304.67 lei).48 lei). Cel mai mare cost al gigacaloriei în valoare absolută se înregistrează în continuare la Vaslui (412. în acele municipii identificate ca având pierderi majore de energie în sistem. Vaslui (232.14 lei) şi Focşani (200. Conjugând clasamentele municipiilor care înregistrează cele mai mari pierderi de energie termică în sistem. Cu alte cuvinte. Sibiu (de la 220 lei la 253. Indicator 4: Comparaţie valoarea subvenţiei – pierderi în reţea (Grafic 11) Acest indice compozit nu este un indicator în sine.36 lei. investind practic resurse întrun sistem nerentabil.67 lei. conform datelor raportate în anii 2008 şi 2009 – caz în care sunt necesare analize suplimentare cu privire la acest fenomen sunt: Iaşi (de la 354. fiind necesare eforturi considerabile din partea bugetelor locale pentru a menţine tarifele gigacaloriei la valori suportabile pentru populaţie.14 lei – 13%). identificăm suprapuneri în cazul municipiilor Vaslui şi Botoşani.36 lei). Municipiile care au acordat cele mai mari subvenţii în valoare absolută în 2009 au fost: Alba Iulia (382. respectiv municipiile care acordă cele mai mari subvenţii. Asemenea situaţii trebuie avute cu prioritate în vedere de edilii locali.67 lei).41 lei). Piteşti (213. Primul are pierderi de aproape 50% şi o subvenţie de 232. ne aşteptăm ca politica de subvenţionare a tarifului gigacaloriei să fie una mai prudentă. Galaţi (de la 199.64 lei). deoarece reprezintă un efort considerabil asupra bugetelor locale.93 lei la 262.

primarii au concluzionat că factorul economic ar trebui să stea la baza procesului de colectare selectivă şi reciclare a deşeurilor şi pe acest fundament.6%. Începând cu anul 2010. Piatra Neamţ – 19. sunt disponibile şi date pe categorii de deşeuri (hârtie. nu sunt disponibile modalităţi de valorificare a deşeurilor sau operatorii de colectare selectivă a deşeurilor nu sunt interesaţi să valorifice deşeurile optând pentru a le transforma în combustibil alternativ. există câteva municipii care raportează rate de colectare selectivă a deşeurilor mult mai mari – de aici şi media ridicată – anume: Braşov. să se formeze.4%. cu o rată de colectare selectivă de 24. exerciţiul şi educaţia de tip ecologic. În ceea ce priveşte măsurarea acestui indicator. Bacău – 13. în studiul trecut am prezentat situaţia accesului la infrastructură de colectare selectivă ca un prim pas în realizarea acestei obligaţii. Majoritatea municipiilor care declară aceste rate de colectare selectivă susţin în continuare că aceste deşeuri sunt reciclate aproape în totalitate.                                                              7 Pentru analize secundare. procesul de colectare selectivă şi reciclare nu funcţionează încă la parametrii normali. sticlă).19.9%. adaugă reprezentanţii autorităţilor locale. Calculul este agregat pentru toate categoriile de deşeuri. la nivelul anumitor municipii. Târgu Mureş.Serviciul de salubrizare Indicator 1: Pondere deşeuri colectate selectiv (Grafic 12) Ponderea colectării selective = cantitatea de deşeuri colectate selectiv/cantitatea totală de deşeuri colectate Aşa cum arătam în studiile anterioare.1%. Studiul de faţă introduce un calcul concret cu privire la ponderea deşeurilor colectate selectiv7 de municipiile reşedinţă de judeţ. colectarea selectivă devine obligatorie pentru autorităţile publice. metal. Media naţională a ponderii deşeurilor colectate selectiv în anul 2009 a fost de doar 3. În timp ce majoritatea municipiilor reşedinţă de judeţ (25 de municipii şi 2 sectoare ale Capitalei) se situează sub media naţională.3%. 132/2010. exemplificând cu situaţii în care.2%. În cadrul Conferinţei Naţionale Parteneriate pentru Servicii Publice de Calitate organizată de IPP la Cluj Napoca. la nivelul populaţiei.1 % şi Suceava – 9. colectarea selectivă este un indicator monitorizat la nivel naţional în ceea ce priveşte respectarea criteriilor de mediu impuse României de Uniunea Europeană. Cluj Napoca – 16. odată cu adoptarea legii nr. cu 22. 17   . Din păcate însă. Sectorul 4 din Bucureşti .2%.

cel mai mare tarif al serviciului de salubrizare din ţară în anul 2009 a fost în sectorul 3 (operator – SC Rosal Grup SRL).).20 lei per capita. mare. cu 248.R. Indicatorul următor ponderează însă costul la mărimea populaţiei – valoare care din nou poate fi corelată cu tariful serviciului de salubrizare la populaţie/agenţii economici. Aşa cum se poate observa din Graficul 13. de aceea nu a fost calculat un cost mediu pentru acest serviciu.A. cu 8.58 lei per capita şi Constanţa. Municipiile/sectoarele pentru care costul mediu al salubrizării/cap de locuitor a fost cel mai mare în anul 2009 au fost: Sectorul 2 al Capitalei. În acelaşi timp. ordinul de mărime este sensibil diferit de la sectoarele municipiului Bucureşti la municipii reşedinţă de judeţ mici (sectorul 2 – 90. tariful efectiv practicat la populaţie este mai mic decât media naţională (3 lei). de asemenea.7 mii lei/an – echivalentul a aproximativ 183.L) practică printre cele mai mari                                                              8 Cu menţiunea că.69 lei/cap de locuitor.).99 lei per capita. cu 166. cu 8. 18   . cu 8. după caz. Sectorul 4 al Capitalei. Miercurea – Ciuc – 734. în schimb operatorul de salubrizare din Constanţa (SC Polaris M Holding S. Indicator 3: Costul total al serviciului de salubrizare pe cap de locuitor9 (Grafic 14) Costul total al serviciului de salubrizare pe cap de locuitor = costul total al serviciului de salubrizare/populaţia municipiului Media la nivel naţional a costului serviciului de salubrizare în anul 2009 a fost de 57.46 lei/persoană. urmat de sectorul 2 (SC Supercom S.5 lei/persoană şi sectorul 4 (SC REBU S.000 euro).A. fapt care poate justifica şi diferenţele semnificative de costuri.000 mii lei/an – echivalentul a 22 milioane de euro. contractele cu operatorii privaţi de salubrizare diferă ca şi tipuri de activităţi/operaţiuni de la un municipiu/sector la altul (ex: deszăpezire).9 lei/persoană la populaţie.Indicator 2: Costul total anual al serviciului de salubrizare (Grafic 13) Ca şi în cazul serviciului de iluminat public. cu 117. În municipiul Constanţa – unul dintre municipiile în care costul mediu pe cap de locuitor al serviciului de salubrizare este. un atare indicator indică exclusiv efortul financiar asupra bugetelor locale pe care îl presupune serviciul de salubrizare8 şi nu atrage după sine judecăţi de valoare cu privire la cât de scump este serviciul decât în măsura în care este ponderat cu alţi indicatori – de calitate sau generali (ex: mărimea populaţiei). 9 A nu se confunda cu tariful pentru serviciul de salubrizare plătit de populaţie/agenţii economici.

Serviciul de administrare parcuri şi spaţii verzi Indicator 1: Suprafaţa de spaţiu verde/cap de locuitor (Grafic 15) Suprafaţa de spaţiu verde/cap de locuitor = nr.93 m2).18 m2 în 2008 la 2. Oradea (de la 9. cu 0. Media naţională a suprafeţei de spaţiu verde pe cap de locuitor înregistrată pentru anul 2009 a fost de 10. valoarea medie a întreţinerii unui m2 de spaţiu verde la nivel naţional este de 5. Printre municipiile care au înregistrat creşteri majore ale suprafeţei de spaţiu verde sunt: Craiova (de la 0. fie suprafaţa de spaţiu verde a suferit modificări în sensul scăderii datorită unor alte decizii ale autorităţii locale. Botoşani (de la 9.tarife din ţară la nivelul operatorilor economici (205. prin introducerea în intravilanul localităţii a unor spaţii aflate la periferiile localităţilor.6 lei.43 m2 la 19.68 m2 la 2.33 m2 la 6.7 m2).90 m2 la 0. variaţiile acestui indicator la nivel naţional indică fie un fenomen de creştere artificială „pe hârtie” a normei de spaţiu verde per capita.67 m2 la 14. Şi în aceste cazuri sunt necesare analize ulterioare cu privire la cauzele care au generat atari cifre: fie modul de gestiune/raportare a informaţiilor la nivelul autorităţii locale nu este unul consistent de la un an la altul. La polul opus – municipii care declară o suprafaţă totală de spaţiu verde mai mică faţă de anul 2008 sunt: Călăraşi (de la 19. de m2 de spaţiu verde de pe raza municipiului/populaţie Municipiile din România ar fi trebuit să se conformeze până la 1 ianuarie 2010 normei europene de 26 m2 de spaţiu verde/cap de locuitor. Buzău (de la 14. În realitate însă.64 m2).6 m2).80 m2). cu o plajă de costuri destul de variate de la un 19   . Târgovişte (de la 12.27 lei/tonă.74 m2 mai mare decât în 2008.47 m2). pe baza cifrelor comunicate. Bacău (de la 7.41 m2 la 16.98 m2).92 m2). 70 lei/tonă). Indicator 2: Costul mediu de întreţinere a spaţiilor verzi (Grafic 16) Costul mediu de întreţinere a spaţiilor verzi = valoarea (lei) lucrărilor de întreţinere efectuate într-un an/m2 de spaţiu verde Acesta este un alt indicator pentru care IPP a cerut valoarea pe m2 anul acesta. în condiţiile în care media naţională este de aprox. spre deosebire de situaţiile precedente în care indicatorul a fost calculat raportând costul total de întreţinere a spaţiilor verzi la suprafaţa totală de spaţiu verde din localitate.40 m2.27 m2 la 26. Zalău (de la 1. fie chiar o tendinţă de scădere a valorii acestui indicator. Astfel.

în sensul în care mai multe autorităţi ne-au sesizat faptul că au comunicat numărul de km de stradă modernizată existenţi în municipiu la data transmiterii informaţiilor. Serviciul de administrare a reţelei de străzi Indicator 1: Ponderea străzilor modernizate (Grafic 17) Ponderea străzilor modernizate = numărul de km de stradă modernizată în anul 2009/numărul total de km de stradă din municipiu Acest indicator indică volumul de lucrări de infrastructură asumat de autorităţile locale într-un an. urmat de Buzău (35 lei). că ponderea străzilor modernizate în anul 2009 a fost de: 89% în municipiul Piteşti10.16 lei). Giurgiu (17. prin urmare pornind de la această referinţă analizele pot continua în anii următori pe acelaşi parametru.43% în municipiul Brăila şi 71. Aceeaşi situaţie este valabilă şi pentru indicatorul pondere străzi reparate. Pentru anul 2008. Menţinerea parametrului la valori crescute în fiecare an este o tendinţă indezirabilă.3 lei).63 lei). Pentru anul 2009 însă. cerinţa a fost formulată expres de a transmite exact numărul de km de stradă modernizaţi în 2009. Media naţională pe acest indicator înregistrată în 2009 a fost de 12. în municipiul Baia – Mare (50. Galaţi (13. 83% în municipiul Reşiţa. Buzău şi Botoşani. Indicator 2: Costul mediu al lucrărilor de modernizare asfalt (Grafic 18) Costul mediu al lucrărilor de modernizare asfalt = valoarea unui km de drum modernizat cu asfalt Acest indicator cantitativ arată potenţialele diferenţe de cost între lucrările de modernizare de acelaşi tip (asfalt) realizate la nivelul fiecărui municipiu reşedinţă de                                                              10 Facem precizarea că indicatorul calculat la nivelul anului trecut la nivelul municipiului Piteşti era de 83% şi atragem atenţia pe această cale cu privire la sistemele de referinţă/unităţile de măsură indicate. Printre municipiile care declară că nu au angajat lucrări de modernizare în anul 2009 se numără: Focşani. fie că autoritatea locală organizează achiziţii pentru lucrări de modernizare în mod nejustificat. 76. potrivit datelor raportate. Există însă câteva municipii care se situează mult deasupra mediei naţionale şi raportează.36%.municipiu la altul: cea mai mare valoare se înregistrează. pentru comparabilitate.84% în municipiul Sfântu Gheorghe.12 lei) şi Sector 1 (12. deoarece arată fie faptul că lucrările de modernizare nu au fost de calitate. Deva. datele comunicate nu sunt concludente. 84% în municipiul Târgovişte. 20   . potrivit cifrelor transmise.

500 euro). Constanţa.5 mijloace de transport/mia de locuitori). respectiv cea mai mică la Focşani (doar 0. Miercurea Ciuc.049.7 mijloace de transport la fiecare 1000 de locuitori. practic.1 mijloace de transport în comun la mia de locuitori – practic. În anul 2009. potrivit recomandărilor formulate în urma analizelor de anii trecuţi de reprezentanţii administraţiei publice locale. Timişoara. Cele mai mari costuri pe km2 au fost raportate în municipiile/sectoarele: Târgu – Mureş (2. Drobeta Turnu Severin (2400 lei/ km2). însă o atare măsură trebuie luată. potrivit datelor comunicate. respectiv: Braşov.judeţ. Indicatorul a fost calculat pe km de drum asfaltat. Valoarea cea mai ridicată a indicatorului s-a înregistrat la Arad (2. Bistriţa şi Zalău. în condiţiile analizei unor indicatori privind rentabilitatea serviciului de transport în comun. Sector 1 (2696. Indicator 2: Gradul de subvenţionare al serviciului de transport în comun (Grafic 20) Subvenţionarea transportului în comun este o decizie exclusivă a autorităţilor locale adoptată în general ca o măsură de protecţie socială a categoriilor defavorizate (pensionari.480 lei (aproximativ 260. Serviciul de transport public Indicator 1: Numărul de mijloace de transport în comun la mia de locuitori (Grafic 19) Numărul de mijloace de transport în comun la mia de locuitori = numărul de mijloace de transport x 1000/populaţie În ceea ce priveşte accesibilitatea serviciului de transport public. dar variaţiile de cost de la un municipiu la altul sunt semnificative.25 mii lei/ km2). Iaşi. doar 14 mijloace de transport în comun (autobuze). Baia Mare (2500 mii lei/ km2). la rândul ei. persoane cu dizabilităţi). Buzău. Oradea. În ce priveşte subvenţiile acordate studenţilor.000 euro). echivalentul a aprox. mai multe municipii au luat decizia subvenţionării complete a transportului în comun pentru pensionari (care. 682.730 mii lei/ km2. 21   . Drobeta Turnu Severin. altfel riscă să devină o presiune asupra bugetului local. studenţi. am decis anul acesta să prezentăm acest indicator sub forma numărului de mijloace de transport în comun la 1000 de locuitori. au gratuitate). Slatina. la finalul anului 2009 în municipiul Focşani existau. Media naţională a acestui indicator în anul 2009 a fost de 0. indiferent de lăţimea drumului. Valoarea medie a indicatorului la nivel naţional anul trecut a fost de 1.

Sfântu Gheorghe. Bistriţa. Oradea. Constanţa. Focşani. Vaslui. Sibiu). Râmnicu Vâlcea. Printre municipiile care nu au subvenţionat deloc transportul public în 2009 se numără: Deva. Timişoara. Un singur municipiu declară că acordă gratuitate studenţilor (Suceava). Slobozia. Giurgiu. Reşiţa. Târgu Mureş. 22   .acestea se ridică în cele mai multe cazuri la 50% din valoarea abonamentelor (Braşov. Slatina.

din bugetul local sau din tarifele încasate de la populaţie. modelele de fiscalitate aplicată etc. Politica fiscală locală constituie un instrument semnificativ pentru asigurarea calităţii vieţii cetăţenilor dar în acelaşi timp un mecanism care poate produce efecte nefaste majore atunci când este utilizat într-o manieră necorespunzătoare. 23   . Politici fiscale locale. defalcat pe persoane fizice şi persoane juridice. concentrându-se pe echilibrul şi capacitatea de prognoză pe care autorităţile locale trebuie să le aibă în vedere în raport cu ponderea acestor surse în bugetele locale pentru a preveni fie dependenţa excesivă de bugetul de stat. în afara Codului Fiscal care delimitează cadru major al fiscalităţii locale.4. Există vreo corelaţie între banii localităţilor şi calitatea serviciilor?   Studiul de faţă introduce pentru prima dată o secţiune distinctă dedicata analizei capacităţii financiare a localităţilor. Analiza are în vedere principalele tipuri de venituri pe care autorităţile locale le deţin – respectiv surse proprii (taxe şi impozite locale) şi transferuri de la bugetul de stat. fie o fiscalitate prea împovărătoare pentru cetăţeni. parametrii de funcţionare a acesteia rămânând într-o mai mică sau mai mare măsură. pentru a înţelege eventualele diferenţe de cost între servicii la nivelul localităţilor. deoarece această analiză este legată indisolubil de indicatorii de eficienţă şi eficacitate a serviciilor publice. nivelul majorărilor de taxe aplicate în cursul anului 2008 şi numărul de taxe speciale în vigoare în anul 2009 la nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ. nu există un „manual de instrucţiuni concrete” în aplicarea politicii fiscale locale. Iată de ce este important ca în analiza asupra performanţei municipiilor în furnizarea de servicii publice către cetăţeni să avem şi dimensiunea performanţei financiare a acestora. Din păcate însă. la latitudinea conducerii politice a unităţii administrativ teritoriale. ale căror costuri sunt acoperite – de o formă sau alta . politicile de subvenţionare. ponderea veniturilor proprii în totalul veniturilor municipiilor reşedinţă de judeţ. Indicatorii propuşi pentru analiza în acest capitol sunt: gradul de colectare a taxelor şi impozitelor pentru anii 2008 şi 2009.

09% la 66.46 puncte procentuale faţă de 2008. Giurgiu. Slobozia) datorită majorărilor sau penalităţilor aplicate taxelor şi impozitelor locale datorate de către persoanele fizice. Acest indicator se află în strânsă legătură cu cel privind ponderea veniturilor proprii în veniturile totale. Acest indicator reprezintă o măsură cu ajutorul căruia se pot aprecia.84% respectiv 42.87%). în anul 2008. Acest fapt denotă o preocupare sporită a autorităţii locale în a colecta venituri proprii.38% la 56. urmat de Miercurea Ciuc cu 96. nivelul resurselor financiare necesare dezvoltării proiectelor şi programelor pentru dezvoltarea comunităţii. În cazul unor municipii precum Arad. pe de o parte efectele politicii fiscale aplicate asupra cetăţenilor iar pe de altă parte.68%).65%). La polul opus.93% la 57. 22) Gradul de colectare a veniturilor proprii (taxe şi impozite locale) = valoarea totală a taxelor şi impozitelor colectate de la agenţi economici/populaţie raportată la valoarea totală a taxelor şi impozitelor datorate la bugetul local de către agenţii economici/populaţie.Indicator 1: Gradul de colectare a veniturilor proprii (taxe şi impozite locale) (Grafic 21.11% aflându-se sub media naţională de 78.67%) în timp ce la Buzău şi Drobeta Turnu Severin procentul a crescut cu un punct sau două (39. cel mai mare grad de colectare a taxelor şi impozitelor locale în anul 2009 a fost la Giurgiu – 95. La categoria persoane fizice.12%.38.în 2009 faţă de 2008. Interesant de observat în cazul acestor municipii este şi indicatorul ponderea veniturilor proprii în veniturile totale pe care îl vom prezenta în continuare. Brăila.33%. În afara municipiilor în care indicatorul analizat are o valoare supraunitară (Braşov. valorile s-au menţinut aproximativ la acelaşi nivel şi în anul 2009. cel mai mare grad de colectare a taxelor şi impozitelor locale a fost atins la Râmnicu Vâlcea anume 98. numai o uşoară scădere înregistrându-se la Râmnicu Vâlcea şi la Miercurea Ciuc (95.02%. 24   . Satu Mare.52%). Oradea (de la 71. În cazul acestor municipii. Bistriţa gradul de colectare a taxelor şi impozitelor de la persoane fizice a crescut semnificativ – cu 10 până la 20 de puncte procentuale . Constanţa (de la 78. se află municipii ale căror grade de colectare a taxelor şi impozitelor locale au scăzut în 2009 faţă de 2008 anume Iaşi (de la 84. Deva.26%. Craiova. Sector 6.91% unde se poate observa o creştere de 33.47% şi Braşov cu 93. La polul opus.89% urmat de Drobeta Turnu Severin cu 40.80% respectiv 90. Media naţională a gradului de colectare a taxelor şi impozitelor locale în anul 2009 a fost sensibil apropiată de cea din 2008 anume 77. cel mai mic grad de colectare s-a înregistrat la Buzău .

Scăderi semnificative ale gradului de colectare a taxelor şi impozitelor locale de la persoanele juridice în 2009 faţă de 2008 se înregistrează în municipii precum Iaşi. Drobeta Turnu Severin. Reşiţa. Cu cât ponderea veniturilor proprii este mai redusă cu atât respectivul municipiu nu se va putea dezvolta decât în baza transferurilor de la bugetul de stat.În ce priveşte categoria persoanelor juridice. urmate de Sibiu – 67%. Giurgiu. Pe de altă parte. Arad reuşesc să colecteze într-un procent mult mai mare aceste taxe şi impozite locale. municipiile Oradea.14%. În anul 2009.64% cât şi în 2009 – 84. Acest indicator ilustrează gradul de dependenţă financiară a unui municipiu faţă de bugetul de stat. în cazul persoanelor juridice.08% şi Râmnicu Vâlcea cu 94. o dinamică inversă a gradului de colectare în sensul în care. În 2009. valorile acestui indicator scad în 2009 în municipiile care aveau în 2008 un grad de colectare peste medie şi cresc în municipiile care în 2008 colectau sub media naţională aceste taxe şi impozite. clasamentul municipiilor este distinct iar media naţională de colectare este mai mare decât în cazul persoanelor fizice atât în 2008 – 84. Timişoara. Călăraşi. În schimb. în anul 2008. Municipiul Buzău este cel care colecta taxele şi impozitele locale de la persoane juridice în cea mai mare proporţie anume 98. municipiile cu cea mai mare pondere a veniturilor proprii în totalul veniturilor erau Braşov. Buzău. acestea urmând a fi alocate prin hotărâri ale Consiliului Judeţean. etc.43% (exceptând Slobozia şi Braşov unde indicatorul are valoare subunitară din aceleaşi considerente menţionate în cazul persoanelor fizice). Timişoara. Alba Iulia. sunt alocate în multe situaţii pe criterii arbitrare şi nu conform nevoilor şi proiectelor propulsate de edilii locali. Târgovişte. cu mici excepţii. diferenţe majore între gradele de colectare la cele două categorii sunt în municipiile Oradea. Cluj Napoca . cote defalcate din impozitul pe venit. Galaţi. Călăraşi.10%. 25   . Slobozia. care din păcate.) înregistrate într-un an raportat la valoarea totală a veniturilor municipiului din respectivul an. Iaşi. urmat de Bacău cu 96. reafirmă necesitatea sporirii pe cât posibil a veniturilor proprii ale unei localităţi. Prin comparaţia gradelor de colectare la persoane fizice cu cele la persoane juridice. valori apropiate se înregistrează în Bacău. Faptul că în anul 2008 s-a renunţat chiar şi la formula prin care se distribuiau sumele de echilibrare la nivel local. De altfel se poate observa. Indicator 2: Ponderea veniturilor proprii în totalul veniturilor municipiului (Grafic 23) Ponderea veniturilor proprii în totalul veniturilor municipiului = valoarea totală a veniturilor proprii (taxe şi impozite locale. La nivelul anului 2008. cele mai semnificative diferenţe se înregistrează în municipiile Drobeta Turnu Severin.70%. Târgu Jiu.

în Braşov s-a înregistrat o scădere de la 70% în 2008 la 60% în 2009 iar în Alba Iulia de la 62% în 2008 la 53% în 2009. media naţională a ponderii veniturilor proprii în veniturile totale era de 54%. În legătură cu situaţia ponderii veniturilor proprii în totalul veniturilor la nivelul tuturor unităţilor administrativ – teritoriale din ţară. se aflau municipiile Botoşani – 42%. Călăraşi. De asemenea. aceştia au apreciat că procesul autentic de regionalizare sau de constituire a unor poli de dezvoltare sau zone metropolitane care să aibă ca scop primordial dezvoltarea localităţilor componente reprezintă o soluţie imperativ necesară pentru a alinia România la standardele medii ale calităţii vieţii din spaţiul european. ponderea veniturilor proprii în totalul veniturilor scade de la un an la altul. Piatra Neamţ. situându-se peste media naţională de 55%. Brăila şi Vaslui – 45%. Cluj Napoca. unde se înregistra cel mai mare grad de colectare a taxelor şi impozitelor locale la persoane fizice în 2009. Fiscalitatea specială are pe de o 26   . Sfântu Gheorghe. Zalău. Pe de altă parte. respectiv a cheltuielilor proprii de funcţionare fiind practic total dependente de bugetul de stat. în 2009 faţă de 2008. Oradea. sunt Slobozia. Brăila. Botoşani. unde deşi creşte semnificativ gradul de colectare a impozitelor de la persoane fizice şi chiar de la persoanele juridice. Târgovişte. Corelând indicatorul privind ponderea veniturilor proprii în totalul veniturilor municipiului cu cel privind gradul de colectare a veniturilor proprii. Explicaţia ar putea fi aceea că volumul transferurilor de la Bugetul de Stat creşte mai mult decât volumul veniturilor proprii ceea ce indică o dependenţă financiară mai mare faţă de Bugetul de Stat. Vaslui – 44%. În schimb. În 2009. Municipiile în care ponderea veniturilor proprii a crescut cu 2 până la 6 puncte procentuale. cu o creştere majoră faţă de 2008. ponderea veniturilor proprii a crescut cu 3 puncte procentuale în 2009. în municipii precum Arad. Bistriţa sau Deva. urmate de Constanţa – 66% şi Cluj Napoca – 65%. Indicator 3: Numărul taxelor speciale (Grafic 24) Numărul de taxe speciale adoptate la nivelul fiecărui municipiu constituie un indicator al tipului de fiscalitate practicat de autoritatea locală. ediţia a III a. Piatra Neamţ – 42%. spre exemplu.Constanţa şi Ploieşti – 65%. Sfântu Gheorghe – 43%. s-au exprimat în favoarea necesităţii comasării acelor comune şi chiar oraşe care nu reuşesc să colecteze venituri proprii nici pentru a asigura plata salariilor funcţionarilor. Tulcea. Iaşi. Valorile minime sunt înregistrate la Botoşani – 40%. se poate observa că în Giurgiu. primarii prezenţi la Conferinţa Naţională Parteneriate pentru Servicii Publice de Calitate. Sibiu şi Timişoara înregistrând cele mai mari ponderi ale veniturilor proprii anume 67%. Alte scăderi ale ponderii veniturilor proprii au fost în Timişoara. La polul opus. Alexandria.

în măsura în care aceasta este conştientă de existenţa lor. 25 lei pentru un abonament de 7 zile sau 250 lei pentru un abonament aferent întregului sezon estival. Utilitatea unor taxe precum cele prezentate în continuare este dificil de identificat şi cu atât mai mult. taxa privind 27   . justificarea necesităţii instituirii acestora sau valoarea exagerat de mare a acestora. • Constanţa . a reieşit faptul că în 2009 Municipiul Reşiţa se află în fruntea clasamentului cu un număr de 124 de taxe speciale urmat de Municipiul Târgu Mureş cu 80 de taxe speciale. salvare în munţi şi prevenirea accidentelor turistice care trebuie plătită de orice turist. Baia Mare. mai ales în condiţiile în care majoritatea dintre aceste municipii se află sub media naţională în ce priveşte ponderea veniturilor proprii în totalul veniturilor municipiului. pentru persoane juridice între 100 şi 250 lei. Craiova. iar în urma centralizării acestora. • Braşov – taxa salvamont. Giurgiu. taxa de acces în staţiunea Mamaia pentru autoturisme care nu au număr de înmatriculare în Municipiul Constanţa în valoare de 3 lei pentru fiecare intrare sau 4 lei pentru un abonament de 24h.taxa de parcelare a cărei valoare este de 747 lei pentru 2 parcele. Municipii precum Drobeta Turnu Severin. Piatra Neamţ cu 33. Informaţia privind numărul taxelor speciale a fost furnizată ca atare de către Primăriile municipiilor reşedinţă de judeţ. rolul de a suplimenta veniturile proprii ale municipiului.taxa pentru irigaţii spaţii verzi în staţiunea Mamaia în valoare de 31 lei/loc de cazare/an sau 31 lei pentru fiecare 15 m² sau fracţiune pe an. Călăraşi. în valoare de 1 leu/zi/turist în cazul serviciilor de cazare sau 0. respectiv 200 lei pentru fiecare nouă parcelă. • Deva – taxa acord dezmembrare parcele. Uneori însă. Piteşti. taxele speciale se pot constitui în abuzuri sau exagerări ale autorităţii locale caz în care este cel mai probabil că vor fi respinse de către comunitatea locală. Astfel de exemple pot fi următoarele taxe speciale aplicate la nivelul anului 2009: • Alba Iulia .75% din încasările realizate în cazul serviciilor de transport pe cablu. Timişoara cu 56.parte. indiferent dacă acesta beneficiază sau nu de acest serviciu. Slobozia au declarat că nu au instituit nicio taxă specială la nivelul anului 2009. funcţie de zonă şi de perioada de timp. Arad cu 67. pentru persoane fizice are o valoare cuprinsă între 50 lei şi 200 lei. Constanţa cu 23. Iaşi cu 40. Târgu Jiu. Buzău. Focşani. Miercurea Ciuc şi Sfântu Gheorghe cu 20 de taxe speciale. Târgovişte. dar în măsura în care taxele adoptate nu au o fundamentare solidă pot lua uşor forma unor abuzuri majore la adresa contribuabililor. • Bistriţa – taxa pentru atribuire în folosinţă a locurilor de înhumare în cimitir a cărei valoare porneşte de la 60 lei până la 700 lei. Acest fapt nu este neapărat unul pozitiv în condiţiile în care apreciem că fiecare primar ar trebui să facă tot posibilul pentru a strânge cât mai multe venituri proprii la bugetul local.

• Timişoara – taxa artificii în valoare de 200 lei/minut. numai 22 au aplicat în general majorări ale taxelor locale în anul 2009. Dintre cele 41 de municipii reşedinţă de judeţ. • Tulcea – taxe pentru publicitatea sonoră cu mijloace mobile/zi în valoare de 1200 lei în intervalul de timp 10:00 – 12:00 respectiv 16:00 – 18:00 şi taxa pentru foc de artificii/eveniment în valoare de 1200 lei în intervalul de timp 21:45 – 22:00 Astfel de taxe speciale trebuie aduse la cunoştinţa locuitorilor acestor municipii spre a fi dezbătute aspectele ce ţin de justificarea ce stă la baza instituirii acestora. aferentă numai persoanelor juridice. În acest sens.261 lei pe an. preferând statutul de asistată de la bugetul de stat. Indicator 4: Nivelul de majorare al taxelor şi impozitelor locale Acesta reprezintă un indicator ce arată în ce măsură autoritatea locală practică o politică fiscală echilibrată excesivă sau de „dumping”. IPP va organiza în perioada următoare dezbateri locale în 5 municipii în care se aplică taxe speciale nejustificate sau cu valoare exagerat de mare pentru a determina comunitatea locală să facă presiuni asupra reprezentanţilor locali spre a anula aceste taxe. pentru un număr mai mic sau mai mare de taxe locale. şi anume: Bistriţa Braşov Constanţa Craiova Deva Focşani Galaţi Giurgiu Iaşi Miercurea Ciuc Oradea Piteşti Ploieşti Râmnicu Vâlcea Sfântu Gheorghe Sibiu Suceava Târgovişte Târgu Mureş Timişoara Tulcea Vaslui 28   . precum şi de necesitatea intrinsecă a acestora la bugetul local. taxa privind acordul pentru organizarea şi desfăşurarea jocurilor de artificii în valoare de 525 lei pentru 10 minute. Mamaia şi Sat Vacanţă înregistrând valori de la 11 lei până la 18.creşterea gradului de linişte şi siguranţă în derularea activităţilor economice în Constanţa. • Iaşi – taxa pentru promovarea imaginii comunităţii economice în Iaşi precum şi a sportului de performanţă în valoare de 153 lei.

pentru a nu crea o presiune asupra cetăţenilor din respectivele localităţi sau asupra bugetelor locale. Municipiile reşedinţă de judeţ care au primit aceşti bani sunt după cum urmează: Unitatea administrativ teritorială Municipiul Braşov Municipiul Arad Municipiul Botoşani Denumirea operatorului Suma (mii lei) Societatea Comercială CET Braşov S. Media nivelului de majorare a taxelor şi impozitelor locale la nivelul celor 22 de municipii care au aplicat majorări în 2009 este de 16%.A. Unul dintre cazurile tipice în acest sens îl reprezintă acoperirea costurilor de producere. cea mai mare majorare aplicată taxei de habitat în Municipiul Tulcea. 1218/2009. Alocări din Fondul de Rezervă la dispoziţia Guvernului pentru finanţarea unor servicii de utilităţi publice locale Un alt aspect pe care apreciem că este important să îl analizăm în contextul studierii performanţei autorităţilor locale în furnizarea de servicii publice de calitate prin raportare la resursele financiare este acela al capacităţii unora dintre municipii de a atrage surse alternative pentru acoperirea costurilor cu serviciile publice locale. transport şi distribuţie a energiei termice.500 10. suma de 160. impozitul pe mijloacele de transport în Municipiul Vaslui).000 16. nu face decât să prezerve un sistem nerentabil. prin H. în opinia Institutului.000 mii lei (aproximativ 40 milioane euro) pentru compensarea costurilor generate de obligaţia de prestare a serviciului public de producere. 56. Societatea Comercială Termica S. 1218/2009 respectiv prin HG nr. o practică ce.A. 33% (ex: taxa hotelieră în Municipiul Bistriţa) până la 43%. nr.G. În anul 2009 a fost alocată din Fondul de Rezervă la dispoziţia Guvernului.G. comentat pe larg într-unul din studiile IPP intitulat Bugetele autorităţilor locale din România la cote de avarie. prin transferul unor sume importante din fondul de rezervă pentru operatorii de termoficare. transport şi distribuţie a energiei termice în sistem centralizat către populaţie. nr.000 29   . 1296/2009 pentru modificarea şi completarea anexei la H.A. pentru asigurarea continuităţii acestui serviciu. impozitul pe teren. Un asemenea mecanism de finanţare este cel din fondul de rezervă de la dispoziţia Guvernului.Procentajul de majorare a taxelor locale a început de la 5% (ex: impozitul pe teren în extravilan pentru persoane juridice şi impozitul pe mijloace de transport cu 1601 cm – 2000 cm pentru persoane juridice în Municipiul Iaşi) la 10% (ex: impozitul pe clădiri în Municipiul Târgovişte) la 20% (ex: impozitul pe clădiri. Societatea Comercială CET Arad S.

000 9.000 8. Regia Autonomă de Termoficare .A. Societatea Comercială CET Energoterm S.A.A.000 1.000 mii lei pentru reparaţii capitale ale străzii Topliţa. nr.L.000 6. Asemenea practici de „suplimentare” a bugetelor locale cu fonduri provenind de la bugetul de stat pentru servicii publice locale. Municipiului Sfântu Gheorghe i s-a alocat suma de 200 mii lei pentru extinderea reţelei de apă potabilă Câmpu Frumos prin H. Societatea Comercială Energomur S.A.500 5.000 8. Societatea Comercială Electrocentrale Oradea S. Societatea Comercială Dalkia Termo Prahova S. Societatea Comerciala CET S. 1155.000 5. Municipiului Zalău i s-au alocat 1. Societatea Comercială CET IASI S. în opinia noastră.A. un 30   . Societatea Comercială Enet S. Societatea Comercială Energoterm S. din Fondul de Rezervă la dispoziţia Guvernului. prin aceeaşi hotărâre. Municipiul Craiova a primit 17.500 mii lei pentru întreţinerea şi reabilitarea reţelei de străzi prin H. nr. reprezintă.L.G. În acelaşi an. 364/2008 precum şi suma de 4. nr.Municipiul Deva Municipiul Târgovişte Municipiul Reşiţa Municipiul Iaşi Municipiul Târgu Mureş Municipiul Brăila Municipiul Cluj . Nu în cele din urmă.A.G.000 2. prin H. 10.R. Societatea Comercială Terma Serv S. 1000 mii lei pentru lucrări exterioare şi utilităţi în strada Morii şi 200 mii lei pentru construire serviciu public comunitar.A.000 În anul 2008. Regia Autonomă Municipală RAM R.000 1.Napoca Municipiul Focsani Municipiul Buzău Municipiul Alexandria Municipiul Tulcea Municipiul Oradea Municipiul Ploieşti Serviciul Public de Distribuţie a Energiei Termice Societatea Comercială Termica S.000 mii lei pentru cheltuieli de capital ce privesc dezvoltarea infrastructurii stradale.A.A. Municipiul Miercurea Ciuc a primit 1. 1155/2008.000 2.000 1. dintr-o sursă care ar fi trebuit să constituie un fond utilizat în condiţii excepţionale.500 mii lei pentru cheltuieli curente de reparaţii străzi.R.R.000 4.A.G.

Pornind de la acest fapt. de natură să creeze dezechilibre în administraţie şi inechitate de tratament între autorităţile locale. performanţele sunt recunoscute şi apreciate atât în timpul mandatului – şi mărturie stau aici evenimente de marcă – cât şi la finalul acestuia. schimbări structurale în materia managementului serviciilor publice la nivel local. scopul acestui demers fiind acela de a pune la dispoziţia cetăţenilor din municipiile reşedinţă de judeţ o radiografie obiectivă a performanţei autorităţilor locale în administrarea serviciilor publice pe parcursul acestui mandat.     31   . odată ce ne-am asumat în mod responsabil şi strategic acest demers timp de 6 ani. pe criterii politice. Institutul pentru Politici Publice îşi anunţă încă din acest an intenţia de a lansa bilanţuri detaliate ale performanţei autorităţilor locale în materia administrării serviciilor publice la nivelul fiecărui municipiu reşedinţă de judeţ pentru perioada 2008 – 2012. plecând de la premisa că aceasta este menirea principală a administraţiei publice locale. *** Apreciem că pe fondul experienţei anterioare. argumentarea în continuare a utilităţii unor analize de tipul celei de faţă este redundantă: categoric că. în timp. cât şi o investiţie neproductivă în anumite cazuri (cum este cel al serviciului de termoficare). Un pas important în acest sens îl reprezintă încurajarea tuturor autorităţilor locale care au înţeles mesajul şi importanţa măsurării an de an a performanţei în livrarea serviciilor publice locale către cetăţeni să continue în acest sens. între localităţi de acelaşi rang. cât şi orizontal. ne propunem să îl transformăm într-un mecanism care să determine. Cu acest prilej.mecanism folosit în mod arbitrar. prezentând date statistice comparate dinamic.

0% 66.9% 36.7% 50% 14. Severin 30% 20% 10% Pierderi de apă 2009   61.0% 40.6% 56.7% 28.5% 26.Miercurea Ciuc Constanța Deva Tulcea Iaşi Craiova Cluj Napoca Piatra Neamț Zalău Suceava Galați Oradea  Giurgiu Sibiu Brăila Arad Bacău Timişoara Piteşti MEDIE Târgu Mureş Râmnicu Vâlcea Sfântu Gheorghe Alba Iulia Buzău Slobozia Ploieşti Satu Mare Târgovişte Târgu Jiu Baia Mare Slatina Vaslui  Călăraşi Focşani Reşița Bistrița Botoşani Dr.8% 30.9% 40.7% 37.2% 33.7% 30. Tr.0% 51.1% 31.3% 55.1% 21.6% 29.7% 44.0% 16.7% 35.8% 45.2% 65.0% 44.7% 44.1% 43.7% 60% 33.2% 34.4% 32.0% 36.9% 18.0% 33.0% 34.1% 49.6% 54.6% 39.1% 70% 72.4% 59.4% 23.9% 40.0% 14.1% 40% 45.7% 58.6% 13.1% 80% 9.7% 58.6% 4.7% 18.1% 64.5% 47.1% 27.5% 40.8% 13.5% 28.0% 62.6% 48.7% 14.9% 36.0% 47.2% 54.5% 9.1% 20.0% 37.9% 34.3% 44.0% Grafic 1: Ponderea pierderilor de apă în reţea 2008 – 2009 (%) 0% Pierderi de apă 2008   32 .2% 28.0% 39.0% 43.0% 18.0% 20.0% 30.

8% 50% ‐25% ‐10% 53.3% Miercurea Ciuc Brăila 16.0% 0.6% Târgu Mureş MEDIE Cluj Napoca Deva 11.0% 6.0% 0.6% 9.0% na Bistrița Reşița Arad Dr.4% 0% Sibiu 10% 17.1% 0.1% 14. Severin ‐13.3% Călăraşi Baia Mare ‐1.1% Focşani ‐0.0% 0. Tr.9% 60% Buzău Iaşi Grafic 2: Variaţii ale tarifului apei potabile la consumatorii casnici 2008 – 2009 (%)   33 .7% 24.6% 20% Suceava 29.7% Craiova Alba Iulia ‐6.3% Târgu Jiu Piatra Neamț Piteşti Zalău Satu Mare Ploieşti 0.5% 9.0% 0.0% 4.6% ‐4.2% 13.3% Oradea  Galați 4.‘   ‐30% 15.5% 14.2% ‐10.7% 40% Bacău ‐20% 40.9% 14.6% Timişoara 0.1% 15.6% 30% Slobozia Giurgiu Tulcea 37.0% 5.0% Râmnicu Vâlcea Sfântu Gheorghe Slatina Târgovişte Vaslui  na na Botoşani Constanța 0.9% 13.

3% Călăraşi ‐0.0% na Botoşani Suceava na Arad na Bistrița Reşița ‐10.3% 10% Miercurea Ciuc Sibiu Baia Mare 20% 18.9% 13.6% Craiova Deva 11.0% 0. Tr.9% 60% Buzău Iaşi Grafic 3: Variaţii ale tarifului apei potabile la agenţii economici 2008 – 2009 (%) 50% ‐20%   34 .0% 6. Severin 0.7% 40% Slobozia ‐10% 53.0% Sfântu Gheorghe Slatina Târgovişte Vaslui  na na Constanța Dr.0% 4.6% Cluj Napoca Bacău 6.4% 17.  13.7% Târgu Jiu 0% 15.1% 16.8% 37.0% 0.5% Târgu Mureş 0.3% 14.5% Piteşti 11.2% Satu Mare Ploieşti 0.9% Timişoara Galați 5.0% 14.1% Focşani 0.9% 29.8% 31.2% Zalău Alba Iulia 14.7% 9.0% Râmnicu Vâlcea 4.5% ‐4.0% 0.3% Oradea  0.9% Piatra Neamț MEDIE 15.7% 30% Giurgiu Brăila Tulcea 40.

Alba Iulia Arad Bacău Baia Mare Bistrița Botoşani Braşov Brăila Buzău Călăraşi Cluj Napoca Constanța Craiova Deva Drobeta Turnu Severin Focşani Galați Giurgiu Iaşi MEDIE Miercurea Ciuc Oradea  Piatra Neamț Piteşti Ploieşti Râmnicu Vâlcea Reşița Satu Mare Sfântu Gheorghe Sibiu Slatina Slobozia Suceava Târgovişte Târgu Jiu Târgu Mureş Timişoara Tulcea Vaslui  Zalău 98% 99% 93% 100% 86% 79% 96% 100% 95% 100% 100% 0% 100% 62% 92% 81% 100% 93% 98% 92% 52% 80% 100% 100% 87% 100% 0% 100% 100% 100% 59% 100% 100% 99% 100% 97% 87% 88% 100% 100% Pondere străzi cu iluminat public 2008   100% 98% 100% 95% 99% 95% 100% 95% 96% 95% 100% 100% 100% 98% 91% 87% 99% 92% 99% 89% 82% 100% 100% 100% 97% 100% 100% 87% 89% 83% 80% 73% 64% 61% 80% 76% 100% 94% 98% 97% 100% 100% Grafic 4: Ponderea străzilor cu iluminat public – evoluţie 2008 .2009 (%) 120% 60% 40% 20% 0% Pondere străzi cu iluminat public 2009 35 .

 Severin Timişoara MEDIE Brăila Slatina Buzău Botoşani Alba Iulia Iaşi Bistrița Sfântu Gheorghe Piatra Neamț Tulcea Călăraşi Târgu Jiu Târgovişte Sibiu Slobozia Miercurea Ciuc Giurgiu Târgu Mureş Zalău Constanța Reşița 6000 4000 2000   600 275 586 1282 1074 540 677 452 220 380 135 322 323 316 382 315 260 249 300 216 234 214 1739 206 48 179 197 170 1202 142 246 87 100 75 120 50 62 45 130 34 28 28 29 8500 335 14000 13680 16000 3913 3350 0 2820 2974 2666 256 2498 1874 2473 22932091 238 2000 10001876 14851800 15001754 18171661 7861550 2596 1155 1191 1011 1011 925   Grafic 5: Numărul de sesizări privind calitatea serviciului de iluminat public 2008 .Satu Mare Vaslui  Focşani Oradea  Arad Bacău Craiova Suceava Braşov Cluj Napoca Baia Mare Galați Piteşti Ploieşti Deva Râmnicu Vâlcea Dr. Tr.2009 12000 10000 8000 0 Număr sesizări privind calitatea iluminatului public 2008 Număr sesizări privind calitatea iluminatului public 2009           36 .

 Severin Târgu Mureş Râmnicu Vâlcea Târgovişte Alba Iulia Reşița Vaslui  Deva Giurgiu Zalău Bistrița Slatina Botoşani Slobozia Miercurea Ciuc Buftea Tulcea Călăraşi Oradea  Sfântu Gheorghe 8000 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000   7035 6781 6724 6120 5508 5436 5226 4351 4337 4330 4080 3804 3734 3520 3204 2605 2601 2420 2409 2306 2300 2277 2136 1950 1800 1600 1400 1374 1330 1120 1113 1056 949 760 269 200 168 9000 8340 8300     Grafic 6: Costul total al iluminatului public stradal în valoare absolută 2009 (mii lei) 0           37 .Tr.Ploieşti Constanța Timişoara Iaşi Braşov Craiova Târgu Jiu Piteşti Cluj Napoca Sibiu Buzău Focşani Piatra Neamț Brăila Galați Satu Mare MEDIE Suceava Baia Mare Bacău Arad Dr.

4 24.0 21.6 31.7 18.8 12.7 21.8 22.5 20.0 38. Severin Reşița Deva Zalău Râmnicu Vâlcea Craiova Giurgiu Baia Mare Slobozia Miercurea Ciuc Brăila Cluj Napoca Târgu Mureş Arad Slatina Bacău Bistrița Galați Buftea Botoşani Călăraşi Tulcea Oradea  40 30 20 10   2.9 17.2 28.2 17.2 27.0 20.6 22.8 32.Târgu Jiu Focşani Piatra Neamț Ploieşti Buzău Piteşti Satu Mare Alba Iulia Sibiu Constanța Suceava Braşov Târgovişte Vaslui  Timişoara MEDIE Iaşi Dr.6   Grafic 7: Costul total al iluminatului public stradal per capita 2009 (lei)   70 0         38 .3 12.5 20.2 50 44.3 2.6 21.2 18.1 15.7 20.2 18.4 32.7 28.0 36. Tr.1 22.5 14.4 13.7 13.2 24.7 9.3 24.8 14.1 60 57.2 22.

 Tr. Severin Focşani Galați Satu Mare Sfântu Gheorghe Slatina Slobozia Târgu Jiu Târgu Mureş 53% 53% 48% 47% 47% 47% 36% 0% 41% 34% 32% 32% 32% 9% 27% 26% 26% 22% 20% 20% 17% 17% 12% 0% 1% 0% 0% 0% 0% 0% 41% 0% 20%   Pierderi în rețea 2008 32% 29% 25% 22% 23% 20% 15% 11% 13% 14% 18% 30% 41% 44% 52% 60% 37% 40% 43% 36% 32% 37% 31% 33% 32% 30% 29% 41% 40% 42% 50% 49% 51% 50% Grafic 8: Ponderea pierderilor de energie termică în reţea 2008 – 2009 (%)    10% 0% Pierderi in rețea 2009           39 .Vaslui Reşița Braşov Botoşani Deva Piteşti Târgovişte Suceava Ploieşti Arad Brăila Giurgiu Iaşi Râmnicu Vâlcea Cluj Napoca MEDIA Bacău Buzău Zalău Timişoara Tulcea Oradea  Constanța Miercurea Ciuc Călăraşi Alba Iulia Baia Mare Piatra Neamț Sibiu Bistrița Craiova Dr.

 Tr. Severin Bistrița Satu Mare Sfântu Gheorghe Slatina Slobozia Târgu Jiu 300 350 200 150 50   Tarif Gcal 2008 118 146 193 118 253 215 207 200 240 199 184 184 178 191 165 288 149 165 190 203 185 141 150 138 166 109 148 130 117 250 262 400 348 375 413 450 437 433 355 348 220 215 207 200 200 199 188 184 178 176 165 163 160 158 191 157 156 155 150 138 131 130 122 121 119 119 118 108 Grafic 9: Variaţia costului gigacaloriei la consumatorii casnici 2008 – 2009 (lei)   500 100 0 Tarif Gcal 2009           40 .Zalău Vaslui Iaşi Focşani Sibiu Giurgiu Arad Târgovişte Galați Miercurea Ciuc Botoşani Braşov Suceava Piteşti Reşița Timişoara Baia Mare Cluj Napoca MEDIE Craiova Buzău Brăila Tulcea Bacău Deva Alba Iulia Piatra Neamț Râmnicu Vâlcea Ploieşti Constanța Călăraşi Oradea  Târgu Mureş Dr.

Alba Iulia Botoşani Vaslui Piteşti Târgovişte Focşani Zalău Suceava Cluj Napoca Braşov Tulcea Reşița Călăraşi Bacău Miercurea Ciuc Piatra Neamț MEDIE Timişoara Giurgiu Baia Mare Buzău Ploieşti Brăila Arad Oradea  Deva Iaşi Râmnicu Vâlcea Drobeta Turnu Severin Craiova Târgu Mureş Sibiu Galați Dr. Tr. Severin Bistrița Constanța Satu Mare Sfântu Gheorghe Slatina Slobozia Târgu Jiu 0 250 200 150 100 50   304 350 233 213 201 200 192 187 179 176 155 140 136 135 135 131 130 126 120 116 114 108 88 80 76 60 57 55 52 46 33 30 24 400 383   Grafic 10: Valoarea subvenţiei la gcal 2009 (lei) 450 300 0         41 .

Deva Reşița Braşov Vaslui Zalău Suceava Botoşani Călăraşi Bacău Târgovişte Brăila Piteşti Ploieşti MEDIE Râmnicu Vâlcea Drobeta Turnu Severin Arad Giurgiu Cluj Napoca Focşani Iaşi Galați Tulcea Craiova Târgu Mureş Buzău Piatra Neamț Timişoara Oradea  Miercurea Ciuc Alba Iulia Baia Mare Sibiu Bistrița Constanța Satu Mare Sfântu Gheorghe Slatina Slobozia Târgu Jiu 250 200 150 100 50   Valoarea subvenției pe gcal 2009 (lei) 116 383 400 0 0 0 30 304 350 60 52 140 51 176 50 233 49 192 44 187 43 42 136 41 135 41 201 40 37 88 213 37 108 36 130 33 55 32 3252 32 80 120 31 179 30 200 29 57 29 24 25 155 23 46 22 2033 114 18 131 15 126 14 76 13 135 11   Grafic 11: Comparaţie valoarea subvenţiei la gcal – volum pierderi de energie termică în reţea 2009 450 300 0 Pierderi in rețea 2009 (%)       42 .

6% 0.6% 0.0% 30% 24.1% 0.8% 1.7% 2.5% 1.6% 2.2% 0.0% 0.1% 0.0% 0.0% 0.4% 1.6% 0.3% 19.6% 0.4% 19.4% 0. Severin Brăila Vaslui  Craiova Târgovişte 25% 20% 15% 5%   3.2% 0.Braşov Târgu Mureş Sector 4 Piatra Neamț Cluj Napoca Bacău Suceava MEDIE Iaşi Zalău Deva Focşani Satu Mare Călăraşi Miercurea Ciuc Sector 3 Timişoara Tulcea Buzău Arad Slobozia Târgu Jiu Sector 6 Reşița Râmnicu Vâlcea Galați Piteşti Botoşani Alba Iulia Ploieşti Bistrița Slatina Oradea  Baia Mare Giurgiu Sector 2 Constanța Dr.5% 1.2% 0.9%   Grafic 12: Pondere deşeuri colectate selectiv 2009 (%) 10% 0%       43 .1% 0.6% 0.4% 0.2% 22.5% 0.6% 1.3% 0.9% 2. Tr.0% 0.1% 13.0% 0.0% 0.1% 9.0% 0.2% 16.3% 1.3% 0.2% 0.2% 0.

 Severin Bistrița Târgu Jiu Sibiu  Călăraşi Brăila Slatina Giurgiu Sfântu Gheorghe Botoşani Tulcea Vaslui  Piatra Neamț Deva Zalău Slobozia Reşița Miercurea Ciuc Arad Baia Mare Focşani Râmnicu Vâlcea Sector 1 Sector 3 Sector 5 Sector 6 Târgovişte 50000 40000 30000 20000 10000   22722 18817 13756 13252 12249 11261 11060 10935 10574 10033 9223 9029 8230 7283 6677 6630 5250 5145 5013 4496 4491 3977 3744 3537 3150 3129 2270 2230 2162 1735 1450 1320 1304 735 60000 54140 70000 35656 100000 90000   Grafic 13: Costul total anual al serviciului de salubrizare 2009 (mii lei) 90000 80000 0       44 .Sector 2 Sector 4 Constanța Galați Cluj Napoca Iaşi Craiova Târgu Mureş MEDIE Satu Mare Braşov Oradea  Buzău Suceava Timişoara Piteşti Ploieşti Alba Iulia Bacău Dr. Tr.

 Severin Slatina Iaşi Craiova Braşov Bacău Vaslui  Ploieşti Sibiu  Timişoara Botoşani Deva Slobozia Tulcea Zalău Piatra Neamț Brăila Miercurea Ciuc Reşița Arad Baia Mare Focşani Râmnicu Vâlcea Sector 1 Sector 3 Sector 5 Sector 6 Târgovişte 150 100 50   118 98 98 86 84 78 76 62 61 61 58 52 52 52 51 49 49 49 45 44 39 37 32 32 29 29 27 26 25 25 23 20 19 18 16 200 248 300 167   Grafic 14: Costul total al serviciului de salubrizare pe cap de locuitor 2009 (lei) 250 0 Costul total pentru curăţenia pe domeniul public pe cap de locuitor 45 .Sector 2 Sector 4 Constanța Alba Iulia Satu Mare Suceava Târgu Mureş Galați Buzău Călăraşi Cluj Napoca Bistrița MEDIE Târgu Jiu Giurgiu Oradea  Sfântu Gheorghe Piteşti Dr. Tr.

9 4.6 14.3 3.3 3.8 25 Vaslui  Suceava Grafic 15: Suprafaţă spaţiu verde/locuitor comparativ 2008 – 2009 (m2) Suprafață spațiu verde/loc  2009 (mp)     46 .6 7.4 8.1 19.0 19.2 16.6 26.9 17.6 4.1 9.2 17.3 8. Tr.2 7.6 8.2 Deva Tulcea Bistrița 6.1 8.7 6.3 9.7 1.4 7.3 12.3 15.6 18.3 6.4 9.7 8.2 20 Brăila 15.0 3.6 4.6 10 Piteşti 0.6 17.6 Slobozia Baia Mare Slatina Braşov 5 Călăraşi 22.6 30 Dr.0 6.7 19.9 10.0 Miercurea Ciuc Cluj Napoca 4.1 18.4 Focşani Zalău Iaşi Râmnicu Vâlcea 2.2 22.5 4.0 0.7 14.3 Craiova 7.9 9.0 18.0 10.3 9.3 9.6 22.9 2.4 Sector 1 Ploieşti 9.1 7.3 6.1 3.8 5.5 10.8 16.1 3.7 10.23.1 3.8 5.  3. Severin 0.6 13.8 Suprafață spațiu verde/loc  2008  (mp) 2.8 5.2 19.9 0 Buzău 6.6 Buftea Sector 6 Arad Giurgiu Târgu Jiu Sector 2 Constanța Bacău Reşița Sibiu MEDIE 14.4 19.3 7.1 14.9 7.6 8.2 4.8 Sector 4 Târgu Mureş Sfântu Gheorghe Sector 5 Sector 3 Piatra Neamț 1.5 15 16.7 Botoşani Oradea  Alba Iulia Târgovişte Satu Mare Galați Timişoara 19.4 15.3 14.

585 Deva 2.1 Râmnicu Vâlcea 2.8 Alba Iulia 2.1 Piteşti 1.67 Focşani 4.40 20 10 0   35 50.4 Tulcea 0.65 0.354 Bacău Vaslui  1.6 6.6 Satu Mare 1.63 Iaşi 6.92 Botoşani 0.67 Sfântu Gheorghe 1.55 Sibiu 1.27 Buftea 0.5 Călăraşi Târgu Jiu 5.29 Bistrița 3.79 Zalău Ploieşti 1.12 Sector 1 12.89 Timişoara 2.986 Sector 6 0.13 Drobeta Turnu … 3.84 1.3 Galați 13.74 Suceava 1.16 60 Baia Mare Buzău Giurgiu 17.87 Slobozia 2.56 Brăila Braşov 0.6 Cluj Napoca 4.9 Miercurea Ciuc 4.55 Arad 3.38 1.69 Constanța 1.0016 Craiova Slatina Piatra Neamț Reşița Sector 3 sector 4 Sector 5 Târgovişte Târgu Mureş Grafic 16: Costul mediu de întreţinere a spaţiilor verzi 2009 (lei/m2)   50 30 47 .64 MEDIE 5.64 Sector 2 1.067 Oradea  3.

84% 0.00% 0.56% 0.83% 2.95% 0.24% 4.59% 1.45% 7. Severin Sector 6 Bacău Târgu Jiu Ploieşti Sector 2 Satu Mare Sector 1 Râmnicu Vâlcea Miercurea Ciuc Timişoara Tulcea Galați Buftea Târgu Mureş Slatina Reşița Sibiu Vaslui  Craiova Oradea  Giurgiu Piatra Neamț Zalău Botoşani Buzău Deva Focşani Suceava Constanța Sector 3 Sector 5 90% 80% 30% 20% 10%   12.74% 1.Piteşti Târgovişte Brăila Sfântu Gheorghe MEDIE Baia Mare Alba Iulia Slobozia Călăraşi sector 4 Braşov Cluj Napoca Arad Iaşi Bistrița Dr.37% 3.43% 5.00% 0.95% 7.20% 0. Tr.05% 3.75% 0.84% Grafic 17: Pondere străzi modernizate în 2009 (%) 70% 60% 50% 40% 0%               48 .37% 4.12% 11.00% 0.71% 4.36% 12.00% 100% 89.45% 10.52% 4.70% 0.32% 0.00% 0.17% 0.43% 71.34% 4.50% 76.05% 2.01% 84.05% 0.97% 1.11% 3.59% 2.79% 6.67% 3.95% 2.31% 0.20% 3.88% 6.

Eroarea a fost asumată şi public în conferinţa de presă organizată de reprezentanţii Primăriei. Severin Botoşani Sector 6 Oradea  Sector 2 Bistrița Satu Mare Craiova Vaslui  Galați Iaşi Călăraşi MEDIE Zalău Piatra Neamț Alba Iulia Deva Miercurea Ciuc Sfântu Gheorghe Piteşti Bacău Reşița Brăila Tulcea Sector 3 Slobozia Sibiu Târgu Jiu Târgu Mureş Giurgiu Timişoara Râmnicu Vâlcea sector 4 Arad Braşov Buzău Cluj Napoca Focşani Ploieşti Slatina Suceava Constanța Sector 5 Târgovişte 0     Notă: Primăria Municipiului Târgu – Mureş a comunicat ulterior Institutului pentru Politici Publice (IPP) eroarea materială în completarea de către instituţie a chestionarului cu datele solicitate de IPP privind costul mediu al km de drum modernizat. Tr. Noile date comunicate au fost reintroduse în Graficul nr.   49   .  2000 1500 1000 500 1605 2500 1331 1216 1124 1090 1049 865 818 808 800 754 742 684 515 479 435 391 385 384 345 322 273 233 215 201 160 149 133 98 48 3000 2696 2500 2400 2390 2311 2276 2150 2054 2045 Grafic 18: Costul mediu al lucrărilor de modernizare asfalt 2009 (mii lei/km) Sector 1 Baia Mare Dr. 18 de mai sus.

7 0.2 0.5 0.7 0.4 0.8 0.4 0.5     Grafic 19: Numărul de mijloace de transport în comun la mia de locuitori 2009   2.2 0.0 0.5 0.6 0.1 3.4 0.8 0.4 0.3 1.7 0.1 1.8 0.7 0.2 0.4 0.4 0.2 0.5 0.6 0.5   1.Arad Deva Alba Iulia Galați Cluj Napoca Brăila Ploieşti Iaşi Braşov Suceava Constanța Piatra Neamț Oradea  Craiova Timişoara Zalău Piteşti MEDIE Baia Mare Drobeta Turnu Severin Reşița Sibiu Târgu Mureş Tulcea Bistrița Satu Mare Târgu Jiu Bacău Călăraşi Râmnicu Vâlcea Sfântu Gheorghe Târgovişte Vaslui  Slobozia Buzău Botoşani Slatina Giurgiu Miercurea Ciuc Focşani 1.6 0.0 0.2 1.2 0.6 0.0 2.5 1.3 0.7 0.1 1.3 1.5 2.2 1.7 0.2 0.4 0.0 0.7 0.0             50 .

25 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0     Grafic 20: Gradul de subvenţionare al serviciului de transport în comun 2009 (%) 100 0 Subvenție abonamente pensionari % Subvenție abonamente studenți %       51 .5 0 36 0 30.Suceava Braşov Constanța Oradea  Slatina Timişoara Galați Bistrița Râmnicu Vâlcea Vaslui  Sibiu Târgu Jiu Cluj Napoca Iaşi Craiova Buzău Bacău Ploieşti Drobeta Turnu Severin Miercurea Ciuc Tulcea Zalău Alba Iulia Baia Mare Călăraşi Piteşti Satu Mare Piatra Neamț Botoşani Arad Brăila Târgovişte Deva Giurgiu Reşița Sfântu Gheorghe Slobozia Târgu Mureş Focşani   80 75 60 40 20 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 120 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 34 50 10 50 40 38 30 25 20 32 10 44 1 0 0 0 0 50 0 50 0 50 0 50 0 50 0 45.66 0 18 0 0 6.

 Severin Buzău Sector 3 Sector 5 Vaslui 100% 20%   Grad colectare  persoane  fizice 2008 % 42% 49% 40% 43% 40% 29% 40% 94% 96% 75% 65% 73% 72% 69% 57% 70% 84% 74% 68% 60% 57% 108% 140% 83% 67% 76% 73% 58% 82% 65% 77% 74% 60% 96% 180% 166% 181% 200% 90% 87% 85% 88% 101% 70% 80% 96% 91% 120% 98% 96% 93% 91% 90% 89% 88% 88% 87% 87% 85% 84% 84% 82% 79% 79% 78% 78% 78% 77% 77% 76% 75% 74% 73% 71% 71% 71% 71% 70% 70% 70% 68% 67% 63% 62% 62% 53% 51% 49% 40% 39%   Grafic 21: Comparaţie grad de colectare taxe şi impozite de la persoanele fizice 2008 – 2009 (%) 160% 0% Grad colectare  persoane  fizice 2009 %         52 .Râmnicu Vâlcea Miercurea Ciuc Braşov Bacău Cluj Napoca Botoşani Piatra Neamț Brăila Târgovişte Sector 6 Bistrița Iaşi Sfântu Gheorghe Reşița Constanța Târgu Jiu Alba Iulia MEDIE Târgu Mureş Slobozia Craiova Galați Focşani Sibiu Piteşti Oradea Baia Mare Deva Zalău Timişoara Sector 4 Sector 2 Ploieşti Slatina Satu Mare Giurgiu Arad Sector 1 Călăraşi Tulcea Dr. Tr.

 Severin Târgu Jiu Timişoara Oradea Arad Ploieşti Tulcea Vaslui Sector 5 65% 95% 80% 98% 94% 85% 84% 77% 79% 70% 65% 87% 83% 85% 83% 77% 73% 120% Sector 3 44% 84% 83% 89% 76% 63% 52% 96% 89% 83% 71% 65% 90% 88% 83% 74% 62% 90% 94% 187% 170% 200% Buzău 71% Sector 1 81% Slatina 72% 82% Alba Iulia Sector 6 82% Călăraşi 73% 84% Iaşi Sector 4 85% MEDIE 73% 86% Piteşti Baia Mare 88% Târgovişte 76% 89% Zalău Slobozia 89% Sfântu Gheorghe 77% 91% Sibiu Bistrița 91% Botoşani 78% 92% Bacău Satu Mare 92% Focşani 79% 92% Galați Deva 93% Cluj Napoca 81% 95% Sector 2 Craiova 95% Miercurea Ciuc 81% 96% Brăila Târgu Mureş 96% Râmnicu Vâlcea 60% 81% 96% Braşov 80% 76% 88% 83% 180% Constanța 97% Giurgiu 0% 98% 105% 100% Piatra Neamț Reşița Grafic 22: Comparaţie grad de colectare taxe şi impozite de la persoanele juridice 2008 – 2009 (%) 160% 140% 40% Grad colectare  persoane  juridice  2009  %   53 .20%   Grad colectare  persoane  juridice  2008  % 68% 65% 64% 64% 60% 58% 27% Dr. Tr.

 Valcea Slobozia Baia Mare MEDIE Craiova Satu Mare Buzău Târgovişte Resita Târgu Jiu Giurgiu Călăraşi Focşani Brăila Piatra Neamț Drobeta Turnu Severin Bacău Zalău Miercurea ‐ Ciuc Suceava Alexandria Vaslui Sfântu Gheorghe Botoşani 70% 60% 50% 10%   70% 70% 70% 67% 65% 65% 62% 62% 60% 60% 58% 58% 58% 57% 57% 56% 56% 55% 55% 55% 55% 54% 53% 53% 52% 52% 50% 50% 50% 49% 49% 49% 48% 48% 48% 47% 46% 45% 44% 43% 42% 80% 60% 67% 65% 67% 66% 64% 61% 53% 61% 59% 54% 57% 55% 56% 53% 52% 55% 54% 61% 53% 54% 55% 53% 53% 47% 52% 48% 53% 54% 50% 45% 42% 48% 50% 52% 49% 48% 51% 45% 47% 40%   Grafic 23: Ponderea veniturilor proprii în totalul veniturilor municipiilor reşedinţă de judeţ 2008 – 2009 (%) 40% 30% 20% 0% Pondere venituri proprii 2008 Pondere venituri proprii 2009       54 .Braşov Timişoara Cluj Napoca Sibiu Constanța Ploieşti Arad Alba Iulia Galați Piteşti Targu Mures Deva Oradea Slatina Iaşi Tulcea Bistrița  Rm.

Reşița Târgu Mureş Arad Timişoara Iaşi Piatra Neamț Constanța Miercurea Ciuc Sfântu Gheorghe Tulcea Vaslui Deva Ploieşti Bistrița Braşov Brăila Alba Iulia Sibiu Satu Mare Cluj Napoca Zalău Râmnicu Vâlcea Suceava Slatina Galați Bacău Oradea Botoşani Drobeta Turnu Severin Buzău Focşani Călăraşi Craiova Baia Mare Piteşti Giurgiu Buftea Sector 1 Sector 2 Sector 3 Sector 6 Târgovişte Târgu Jiu Slobozia Sector 4 Sector 5 20   23 20 20 17 16 12 12 12 11 10 8 6 3 2 1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 40 40 33 60 67 80 124 140 56 80     Grafic 24: Numărul taxelor speciale 2009 120 100 0 55 .