You are on page 1of 93

INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE

din Decembrie 1989

Caietele
Revolutiei
,

Nr. 6 (55) /2014

CAIETELE REVOLUŢIEI
Revistă de istorie şi comunicare
dedicată Revoluţiei Române
COLEGIUL ŞTIINŢIFIC
Acad. dr. Dan BERINDEI
Acad. dr. Dinu C. GIURESCU
Acad. dr. Răzvan THEODORESCU
Prof. univ. dr. Ion CALAFETEANU
Prof. univ. dr. Dumitru MAZILU
REDACTOR ŞEF
Ioana CIODARU-CEAUȘESCU
REDACTORI
Carmen RĂDULESCU
Daniela OSIAC
Elena DIACONU
Alexandru GRIGORIU
PUBLICIST-COMENTATOR
Corneliu VLAD
Alina VLĂSCEANU - tehnoredactare
Nelu FIERARU - foto

© INSTITUTUL REVOLUŢIEI
ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989
Str. C. A. Rosetti nr. 33, sector 2, Bucureşti
tel. 037.135.2518; fax: 031.105.9461;
e-mail: contact@irrd.ro
www.irrd.ro
ISSN 1841 - 6683
ISSN-L 2284 - 7022

Claudiu IORDACHE
director general
Ion CALAFETEANU
director adjunct

CUPRINS
Editorial
Claudiu Iordache, Cele şapte zile glorioase. Elogiu........................p. 3
Dumitru Mazilu, Revoluţia Română din 1989 –
Un sfert de veac de speranţe, de împliniri şi neîmpliniri.................p. 5
Claudiu Iordache, Despre Revoluţie. Însemnări de cenuşă.............p. 9
Imagini din comunism................................................................... p. 11
Represiunea
Ordinele de tragere ale familiei Ceauşescu.
16-22 decembrie 1989...................................................................p. 12
Ordinele generalilor......................................................................p. 14
Statistica represiunii......................................................................p. 19
Lista cadavrelor incinerate............................................................p. 21
A nu fi uitat!...................................................................................p. 22
A fi sau a nu fi!...............................................................................p. 31
Lista comitetelor revoluţionare......................................................p. 35
Povestea grupului disident de la Iaşi.............................................p. 39
Virgil Hosu, Scrisoare de la Timişoara.........................................p. 49
Mărturii
Damian Hurezeanu, La 25 de ani de la Revoluţie. Am fost
lovit de glonţ la 22 decembrie 1989, dar nu mă consider
revoluţionar....................................................................................p. 50
Portrete.........................................................................................p. 54
Interviu
Daniela Osiac, Adrian Staicu, participant activ
la Revoluţie....................................................................................p. 59
Necrolog
7 ani de la moartea lui Dan Iosif...................................................p. 63
Dosar - Bulgaria 1989
Constantin Corneanu, Cedarea eternului aliat.
Sofia, 10 noiembrie 1989...............................................................p. 64
Alexandru Grigoriu, Minoritatea turcă şi disoluţia
comunismului în Bulgaria..............................................................p. 67
Daniela Osiac, Prăbuşirea lui Todor Jivkov......................................p. 72
După 25 de ani
Carmen Rădulescu, Omagiu peste hotare......................................p. 73

Activităţi
IRRD la Târgul Internaţional de cartea GAUDEAMUS...............p. 79
25 de ani de la Revoluţia Română din decembrie 1989.
Dezbatere în mediul universitar.....................................................p. 83
Revoluţia Română din decembrie 1989 în retrospectiva
istoriei. 25 de ani de libertate........................................................p. 84
Reproducerea integrală sau parţială a
textului fără acordul IRRD este interzisă şi Necesitatea studierii istoriei recente a României
în şcoli – Revoluţia Română din decembrie 1989 ........................p. 86
se pedepseşte conform legii.
Târgovişte – omagierea unui sfert de veac de la Revoluţia
Responsabilitatea asupra conţinutului
materialelor publicate revine în exclusivitate Română din decembrie 1989.........................................................p. 87
Omagierea curajului ieşenilor.......................................................p. 88
autorilor. Materialele nepublicate nu se
restituie.
Semnal editorial...........................................................................p. 90
Studii ale IRRD dedicate Timişoarei..............................................p. 91
Fotografiile provin din Arhiva IRRD şi

fototeca Agerpres

Current Issue................................................................................p. 93

INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989

EDITORIAL

Cele şapte zile glorioase
Elogiu
Revolta generalizată a naţiunii române
Revoluţia Română
Cele 7 zile glorioase
Totul sau nimic!
Acum ori niciodată!
Deşteaptă-te, române
din somnul cel de moarte!
Marseilleza Revoluției Române
Decembrie 1989
Răscoala unei generaţíi.
Istoria însăşi s-a transformat în pumn
pentru a lovi în Zidul dictaturii!
Zeci de mii de români şi-au părăsit biografiile personale pentru a pătrunde în marea biografie
exemplară a unui popor care a dovedit că îşi poate apăra libertatea!
Pe de o parte Tirania, pe de altă parte Revoluţia dreptului natural al fiinţei umane de a fi liberă!
Dar să amintim chemările mulţimilor din decembrie 1989, la Timişoara, la Lugoj, la Bucureşti,
la Iaşi, la Braşov, la Sibiu, la Arad, la Cluj, la Craiova, la Alba Iulia, la Târgovişte, la Constanţa,
la Galaţi, la Brăila, în toate marile oraşe ale conştiinţei naţíonale! Dar să ne amintim şi preţul
libertăţii: morţi, răniţi, torturați, arestaţi. Dar să ne amintim şi numele ticăloşilor care au luat
apărarea Dictaturii până în ultima ei clipă! Şi a celor care au tras, au tras, au tras....
Pe de o parte armatele politice ale Regimului Ceauşescu: Armata, Securitatea, Miliţia, pe de altă
parte sângele scurs pe caldarâmurile României!
Istoria nu se grăbeşte să recunoască imediat meritul oamenilor care i-au pus adeseori pe frunte
cununa de istorie exemplară! Dar au trecut 25 de ani de atunci! În istoria României Revoluţia
merită şi trebuie cunoscută ca pe una din moştenirile cele mai de preţ ale trecutului! Istoria
Revoluţiei, istoria celor ce şi-au dat viaţa în numele ei!
Sorinel Daniel Leia, Cristina Lungu – 2 ani, Alexandru Grama, Maria Andrei, Dumitru
Constantin Gârjoabă, Remus Marian Taşală, Ioan Miron, Rodica Luca, Leontina Banciu,
Caietele Revoluţiei Nr. 6 (55)/2014  |  3

Mário Soares) Purtătorul de cuvânt al Casei Albe. ele nu mai pot fi nici uitate. dar şi celei ce va veni după noi! Astăzi când sunt tot mai puţini supravieţuitori. Margareta Caceu. Daniel Brocea. în cimitirele unde îşi duc somnul lor. peste 60 de numere de publicaţii dedicate generaţiei post-decembriste. Căci. gândul senin al Recunoştinţei noastre să le vegheze amintirea! Căci ei au Binemeritat de la Patrie! Cât priveşte faptele celor care au comis crime de stat în zilele Revoluţiei. peste 50 de titluri. 6 (55)/2014 . dar pline de eroism ale românilor”(Premierul britanic Margaret Thatcher) IRRD a scris Cronica acestui timp exemplar. Vinerian Rădoi. Astăzi. vreme de un sfert se secol nu s-au căit şi nu şi-au recunoscut niciodată vinovăţia! Claudiu IORDACHE 4  |  Caietele Revoluţiei Nr. nici iertate! Căci aceştia.. Gabriela Monica Tako. Marlin Fitzwater. Antonia Andreea Adjamin. „libertatea. atunci. ne înclinăm recunoscători memoriei celor care nu mai pot fi uitaţi şi care nu mai pot fi cu noi. punând chiar problema stabilirii unor relaţii normale cu această ţară şi oferirii de asistenţă economică. dacă România „va avansa pe calea reformelor democratice”. la 25 de ani de la sacrificiile din Decembrie 1989. Ceauşescu va avea destinul fatal al dictatorilor” . Nimeni nu va schiţa niciun gest în favoarea lui. fruntaşi ai Revoluţiei. triumfă la Bucureşti şi în întreaga Românie”. Vatican) „Întreaga opinie publică respiră cu uşurare ca urmare a căderii dictatorului Ceauşescu şi a clicii sale. ca şi camarazii lor de luptă şi suferinţă. Casa Albă şi-a manifestat speranţa într-o tranziţie paşnică şi o evoluţie spre democraţie în România. Luminiţa Florentina Boţoc.(USA) „Întreg poporul britanic urmăreşte cu compasiune şi admiraţie evenimentele tragice. (Preşedintele Portugaliei. a afirmat într-o declaraţie că Statele Unite ale Americii sunt alături de România şi că „împărtăşesc bucuria poporului român”. Valentin Aparaschivei.. mai ales mărturiile lor nu mai pot fi risipite. Mihai Apro. Claudiu Ioan Marcus.EDITORIAL Mariana Silvia Caceu. Cât priveşte martirii României. Lucian Matiş. atât de des încătuşată. an după an.. cu toţi. Dorinel Sorinel Jurja. O istorie care a deschis din nou României porţile lumii şi ale viitorului! „Este un an extraordinar” (Papa Ioan Paul al II-lea.. după binecuvântata formulă a revoluţionarilor de la 1848. Mihai Gâtlan.

într-adevăr. un sfert de veac de eforturi pentru construcția unei vieți mai bune. că ”peste trei”. nu puțini au fost cei care și-au dat atunci viața pentru libertate. întreaga avuție națională creată de poporul român după al doilea război mondial va fi înstrăinată sau lichidată definitiv. dacă împlinirile nu s-au ridicat la nivelul speranțelor. În baza acordurilor cu forurile financiare internaționale. n-au murit degeaba!”.. știind că libertatea se cucerește. de împliniri și neîmpliniri Prof. Mai întâi.. iar despre renegocierea celor care au scadențe în anul 2014. mai greu ca înainte de Revoluție.dr. cum este cazul cu ”aurul negru”. care au fost cauzele? Iar.univ. Un sfert de veac de la ”Miracolul românesc” din 1989 În acest Decembrie al anului 2014 se împlinesc 25 de ani de la ”Miracolul românesc” din 1989.. apoi că ”peste doi”. a cui a fost vina? 1... nu a fost informat poporul român dacă redevențele umilitoare – impuse de OMV în anul 2004 și acceptate de guvernanții corupţi de atunci – au fost aduse la nivelul practicat în toate țările civilizate. Nu mai contau amenințările și nu mai contau nici gloanțele. ni s-a spus că ”după un an”. de împliniri și neîmpliniri. 6 (55)/2014  |  5 . Concentrarea bogăției la un pol și a sărăciei la celălalt pol se accentuează. a tuturor. că ”viața noastră.. La 25 de ani de la ”Revoluția speranțelor noastre”. Au trecut douăzeci și cinci de ani. Curând. Mulți români declară că traiul lor de zi cu zi este greu. va fi mai bună!” și că cei care ”au murit atunci. în anumite privințe. un sfert de veac de speranțe și decepții. Și. Îmbogățiții tranziției trăiesc în vile a căror eleganță contrastează puternic cu modul de viață a milioane de români. că foarte curând ”idealurile lor se vor împlini”. ale Lugojului și Aradului. Și au trecut douăzeci și cinci. Este un bilanț care îngăduie evaluarea rezultatelor: sunt preponderente împlinirile sau neîmplinirile? Și. copleșiți de nevoi. nu se cerșește. Luxul protipendadei este sfidător. Protipendada își plimbă odraslele în limuzine de lux și-și fac concedii ”în țări paradisiace”. Guvernările s-au succedat. guvernanții s-au angajat să disponibilizeze mii de oameni. Caietele Revoluţiei Nr. când milioane de români – nemaiputând suporta umilința și mizeria morală și materială – au dat frâu liber ”accesului lor de mânie” strigându-și ”durerea și suferința” pe străzile Timișoarei.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 Revoluția Română din 1989 – Un sfert de veac de speranțe. iar. Șomajul continuă să fie ridicat. în cazul în care neîmplinirile sunt preponderente. care conțin clauze contrare interesului național. Dumitru MAZILU Prim Vice-Președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale constituit în Decembrie 1989 Anul acesta se împlinește un sfert de veac de la Revoluția Română – un sfert de veac de speranțe. Guvernanții a venit și au plecat. trăim ”coșmarul decepțiilor noastre”.. pe străzile Capitalei. Resursele naturale ale țării au făcut obiectul unor contracte de concesiune.. aducând suferință și mizerie în multe familii.. pe străzile Brașovului și Sibiului. Ei au promis și continuă să promită că ”va fi bine!”. Ei au avut curajul să-i înfrunte pe opresori cu acel Dumnezeiesc: ”Vom muri și vom fi liberi!”..

cărora. 2014 6  |  Caietele Revoluţiei Nr. În decembrie 1989. din Uniunea Europeană1. ci ”pentru eliberarea lor”. ”ingineriile financiare” și ”ingineriile juridice” – orchestrate de noile imperii coloniale și aplicate cu mult sârg de unii lideri vremelnici ai României – au facilitat trecerea economiei românești în subordinea corporațiilor transnaționale. cu valori materiale și spirituale acumulate pe parcursul timpului. munca este descurajată. însă. ci tratați cu respectul ce li se cuvine de către toate puterile lumii. de regulă. ”aurul verde” este prăduit de firme străine. atrage atenția că în prezent ”decizia în întreaga axă majoră a economiei nu mai aparține românilor. nimeni n-a declarat că stă în fața gloanțelor pentru ca în România ”un număr restrâns de indivizi să împileze milioane de oameni ai țării. pentru ca ”noi pași să fie făcuți pe calea progresului și civilizației celor mulți”. Noi am sperat – în acele zile și nopți ale sfârșitului de an 1989 – că prin Revoluție. o mare parte din bunurile țării – imobile private și publice – au intrat şi vor intra pe mâna unor afaceriști notorii sau a unor cercuri străine interesate. Dimpotrivă. poporul român și-a pus viața în pericol cu un sfert de veac în urmă pentru ca libertatea. bogată în resurse naturale. că în mâna celor din urmă se află punctele nodale și instrumentele strategice ale economiei. din trei zone ale lumii. care. ci străinilor. ceea ce conturează cauzele care au dus la transformarea țării. profesorul Ilie Șerbănescu. nimeni n-a cerut reinstaurarea marilor proprietăți. 6 (55)/2014 . ”ingineriile economice”. îl lasă pârloagă. transformându-i în sclavii lor”. ”Aurul negru” a fost înstrăinat. iar Marie-Jean Antoine Caritat Condorcet observa că întotdeauna ”istoria revoluțiilor a fost. îmbrăcând forme îngrijorătoare. Dimitrie Gusti sublinia că ”adevărata Revoluție este o explozie de nemulțumire a unui popor”. Românii au făcut Revoluția pentru a-și cuceri demnitatea înlăuntrul și în afara țării și pentru a nu mai fi umiliți. li se interzice tăierea pădurilor. care se îmbogățesc peste noapte – mulți dintre ei nemeritat – pe seama sărăcirii și mai accentuate a poporului român. vom redeveni stăpâni în Țara și în Casa noastră și că fiecare dintre noi va trăi o viață omenească și demnă pe acest binecuvântat pământ românesc. În acești ani. dreptatea și justiția să se înfăptuiască. este și va fi. Jean-Jacques Rousseau atrăgea atenția că ”revoluțiile se declanșează când popoarele nu mai pot îndura samavolnicia și abuzurile împilatorilor”. că aceștia dispun de sectoarele monopolist-performante. În acele confruntări dramatice din timpul Revoluției Române. pământul este acaparat de străini. alături de Bulgaria.Prin aplicarea principiului ”restitutio in integrum”. dar iau subvenții pentru el de la Uniunea Europeană. în țările lor. istoria progresului”. respectiv acelea care produc profit și (cu atât mai 1 Eurostat. românii și-au pus viața în pericol pentru a-și recuceri demnitatea înlăuntrul și în afara țării Se constată. 2. gestionarea celor mai multe sectoare economice este ineficientă. în cea mai săracă țară. accesul de mânie al unui popor împotriva împilatorilor săi. că – în cei 25 de ani care au trecut de la Revoluție – dependența de capitalul străin s-a accentuat. iar Victor Hugo definea revoluția ca fiind ”accesul de mânie al adevărului”. ”aurul galben” și argintul sunt pe cale de a fi preluate de o companie multinațională. Unul din cei mai reputați economiști ai României. Toți marii gânditori ai lumii au relevat că revoluțiile s-au făcut ”nu în scopul sărăcirii și împilării popoarelor”.

întrecându-se în a le sublinia sensurile și semnificațiile? 2 Ilie Șerbănescu. în celelalte țări din Europa Centrală și de Est. angajării în procesul instituirii dependenței de capitalul străin a unor lideri vremelnici ai țării. De ce în Polonia. sistemul de asigurări3. Mulți dintre participanții la acele confruntări dramatice din 1989 se întreabă dacă acei lideri vremelnici. A fost revoluția un fals?. 10-15% din terenurile agricole. industria materialelor de mobilă. practic întregul sistem bancar (90% din capital). rafinarea țițeiului. să-i reducă însemnătatea și ”să-și proclame propria lor Revoluție”. a structurii sociale. din 25 decembrie 2012 3 Caietele Revoluţiei Nr. distribuția de carburanți. vor da socoteală pentru faptele lor incalificabile?! 3. prin ea însăși. 6 (55)/2014  |  7 . Eminentul economist susține această concluzie. A fost o Revoluție. deoarece a întrunit toate caracteristicile ”unei revoluții clasice: schimbarea totală a sistemului politic. a conducerii. poate. publicată de Yale University. și iată de ce!. că schimbarea de regim din 1989 a fost o revoluție”. presiunilor noilor imperii coloniale de a-și subordona economia României. în ”Huffington Post”. fundamentală și violentă a valorilor și miturilor dominante ale unei societăți..INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 mult) în criză. și b. activității și strategiilor politice guvernamentale”. industria constructoare auto. comerțul internațional cu cereale. schimbă numai conducerea și. iar Rupert Murray – nota la 25 decembrie 2012 – că ”Nu există niciun dubiu. oricât de nesatisfăcător ar fi acesta”. mai ales că nu a adus bunăstarea și prosperitatea pe care o așteptau milioanele de români răsculați. în fosta Germanie de Est. Revoluția din 1989 – în pofida tuturor evoluțiilor îngrijorătoare post-revoluționare – va rămâne un moment de referință în istoria României Este o certitudine că – în pofida tuturor evoluțiilor îngrijorătoare post-revoluționare și a unor încercări disperate de a denigra și chiar de a nega Revoluția – rolul și locul acestui moment de referință din istoria țării va dăinui peste timp. Samuel P. că la discreția capitalului străin se află intrările și ieșirile din lanțul productiv și că acesta culege caimacul activității economice desfășurate în România”2. câteva zile de haos. Este evident că înstrăinarea averii naționale nu a fost un obiectiv al poporului răsculat în 1989. Evoluțiile îngrijorătoare din anii post-revoluționari au fost posibile din cauza: a. industria neferoasă. evocând domeniile și sectoarele care au trecut în ultimii ani sub control străin: întreaga exploatare a resurselor de petrol și exploatarea a jumătate din resursele de gaze. România ”are un sistem democratic. peste 80% din distribuța de electricitate (restul este acontat să fie transferat către străini potrivit acordului cu FMI). în ”Jurnalul Național” din 9 ianuarie 2013. în 1968. întregul retail modern și 60% din retail pe ansamblu. mulțimea furioasă. distribuția de gaze. confruntări armate între facțiuni” în lupta pentru putere4. preciza că ”O revoluție este o schimbare rapidă. care au contribuit la instituirea ”statutului colonial României” în acest sfert de veac. strategiile politice”. pe când ”O lovitură de stat. o schimbare a instituțiilor sale politice. Huntington – autorul remarcabilei cercetări științifice: ”Political Order in Changing Societies”. Ei sperau să redevină străpâni în țara românească și să scape de umilințele la care fuseseră supuși înainte de Revoluție. în Cehia și Slovacia. 4 Rupert Wolfe-Murray. industria feroasă.. Cei care n-au avut curajul să participe la Revoluție încearcă să o discrediteze. Românii și-au pus viața în pericol pentru a-și recuceri demnitatea înlăuntrul și în afara țării. Ibidem. observatorii politici vorbesc despre ”Revoluții care au avut loc la sfârșitul anilor ’80”. Colonie?! Da.

De ce francezii, de pildă, vorbesc cu
mândrie despre Revoluția Franceză din 1789,
onorând cum se cuvine poporul răsculat al Franței
și pe liderii săi?
Nu există calificare pentru a determina
măsura gravității faptei acelora care declară
că ”suferințele, sărăcia și mizeria de astăzi a
românilor sunt consecința Revoluției”.
*

*

*

Anii care au trecut de la Revoluție
confirmă concluzia că ”Revoluțiile le concep
idealiștii; le înfăptuiesc luptătorii și le valorifică
profitorii”, care ”prin iuțeala lor de mână și
nebăgarea noastră de seamă”, intrând în relații,
adesea mafiote, cu jefuitorii din afara țării, au
reușit să pună la cale ”cel mai mare jaf din istoria
României”. Faptele lor reprobabile nu vor putea
rămâne nepedepsite. Dimpotrivă, nu avem nici o
îndoială, că ei își vor primi pedeapsa meritată, în
baza legii strămoșești...
Avem convingerea că – în pofida
încercărilor celor care urmăresc denigrarea
Revoluției și deturnarea deliberată a idealurilor
ei, adâncind suferința și mizeria a milioane de
familii – cursul evoluțiilor îngrijorătoare postrevoluționare va fi oprit, iar oamenii acestei Țări
vor găsi resursele necesare pentru a-și recuceri
Demnitatea și a se bucura de o viață omenească
pe acest binecuvântat pământ românesc!

*
8  |  Caietele Revoluţiei Nr. 6 (55)/2014

INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989

Despre Revoluţie
Însemnări de cenuşă
Claudiu IORDACHE
Un nume al Revoluției Române: Sorin Leia! A murit pe treptele Catedralei cu puțin înainte ca
preoții ei să-i fi închis porțile la sosirea tragică a Libertății!
În schimb, complotul împotriva Revoluției, la care a consimțit o generație obedientă, a reușit
perfect! Masele populare de cândva, devenite mulțimea cenușie de astăzi, au fost ușor convinse că n-au
participat la nici o Revoluție, acceptând senin manipularea, dată fiind neîncrederea în puterea lor de a
schimba!
Înmormântarea ei reală în arhivele marțiale ale Națiunii Române!
Revoluția. Dacă istoria s-ar transforma în geografie am vedea de la altitudini tot mai înalte harta
unei vrednicii chinuite în care un neam de pământeni și-au dat viața pentru ca urmașii lor să aibă șansa
unui nou răsărit! Dar Revoluția a și pierit, ca o planetă stinsă pe firmamentul unor vestigii incandescente.
În istoria țării mele nimic nu mai amintește mirosul cenușii. Clipele nu au preț decât pentru cei care le
trăiesc. Pentru restul, istoria este o poveste în care de la un moment dat încetezi să mai crezi. Și atunci
am putea dispărea, am putea muri, fără a ști de ce am uitat chiar momentul acesta în care am fost, în
care suntem, în care vom fi! Da! Istoria este o geografie de care ne desprindem fără să știm. Timpul este
o deposedare continuă!
Spiritul oamenilor nu se naște revoluționar, ajunge să fie! Când spiritul intră în conflict prelungit
cu însăși realitatea care îl obligă să devină critic, el caută salvarea fie prin schimbare, fie prin conservarea
unui rău suportabil sau a unei crize care se adâncește, cu care s-a obișnuit. Omul revoltat este adus în stare
de revoltă mult înaintea unei acceptări resemnate a ceea ce este silnic în viața cetății sale. Omul revoltat,
prin sacrificiul său, amintește celorlalți oameni datoria lor morală! Nu se poate trăi la infinit, secol după
secol, în imperiul nedreptății fără a înfrunta sursa care o hrănește. Omul răzvrătit este omul care nu
acceptă să trăiască oricum. Iar dacă spiritul și conștiința sa intră în conflict cu ordinea existentă o face
nu dintr-un efect de caracter, ci în urma unui defect de societate! Deloc paradoxal este faptul că societatea
în care nedreptatea nu e silită să se reverse peste limitele ei acceptabile, nu are cetățeni revoltați! Cel
mult, vigilenți! Omul vigilent, care se poate transforma oricând în omul revoltat, este cel ce asigură că
în societatea în care trăiește nu va fi și mai rău, ci mai bine! Fără spiritul său critic, îndrăzneț, combativ,
lumea oamenilor ar încremeni în istorie! Altfel spus, nu există revoluții, nu există oameni revoltați decât
acolo unde obrăznicia răului devine insultătoare! Și mai ales acolo unde în mulțimea de robi consensuali
există cineva care să-i reziste. Altfel, cine s-ar încumeta să înfrunte tiranii, când mulțimile li se supun,
dacă nu cei în care speranța într-o lume mai dreaptă continuă să existe?
Logica abuzivă a conformismului! Nu poți gândi doar sprijinit în trecut. Se desprind de
conformismul gândirii toți aceia care angajează dialogul cu viitorul. Trebuie să-ți permiți să te ridici
Caietele Revoluţiei Nr. 6 (55)/2014  |  9

DESPRE REVOLUŢIE
la nivelul excepțional al intuiției, care nu este doar apanajul copiilor și poeților. Gândirea conformistă
distruge gândirea prospectivă. Câți gânditori români au prevestit Revoluția din Decembrie? Câți au
așteptat-o ca pe o dezlegare din logica trecutului? Câți au dorit-o, de fapt? După cum arată lucrurile, la
25 de ani de la Revoluție, aproape nimeni! Gândirea românească prospectivă este încă o... morgana. În
România de astăzi doar trecutul este gândit!
Uitarea nu este o vină dacă nu e mânjită de trădare!
Timișoara - tumulul în care moartea și-a depus ouăle într-o zi de decembrie. La clipa primejdiei,
un oraș cu bisericile goale.
Orice Revoluție este reluarea luptei dintre Putere și Libertate! Libertatea ieșită în stradă smulge
armele Puterii și își desăvârșește victoria prin uciderea fostului președinte! Căci doar Primul încarnează
Puterea coruptă! A lua capul Primului deschide drumul către un alt început de istorie. Ludovic al XIVlea, Romanovii, au trebuit să moară pentru ca Istoria să se clintească din nou. Este schimbarea orelor
astrale. Robespierre dorea schimbarea Calendarului. Bolșevicii au dat clopotele la topit. Istoria, ce
rămâne și pe mai departe teatrul de luptă între Putere și Libertate, arareori cunoaște victoria totală a
Libertății. Istoria vrea ordine, disciplină, vrea oameni eșalonați, vrea ca unii să aibă mai puține drepturi
decât ceilalți. Istoria este triumful Realității. De aceea, Revoluțiile învingătoare sfârșesc prin reforme
înșelătoare. Nici o Revoluție nu a schimbat niciodată nimic. Doar a amintit că din când în când Realitatea
trebuie zgâlțâită! Cazul României din decembrie 1989 este grăitor. Revoluția ei a parcurs, pe rând, toate
etapele, cu excepția uneia singure: schimbarea Realității! Deși, privind în urmă, omul nou al iacobinilor
și comuniștilor s-a dovedit un eșec! Revoluția a fost strigătul de exasperare al sclavilor moderni care
nu s-au vrut cu adevărat dezrobiți! E suficient să contemplăm omul contemporan. Pare liber, dar poartă
mândru la încheietura mâinilor rosăturile vechi ale lanțurilor. Pentru românul postdecembrist, Ceaușescu
Întâiul încă nu a murit.
Atunci când Dictatorul își face de cap, și poporul dobândește aceleași drepturi extreme! În astfel
de momente, după: ”Statul sunt eu!” urmează: „Statul suntem noi!” Dar se poate întâmpla ca abuzul
de putere să continue. Și la un moment dat, Despotul să izgonească iar Poporul de pe tronul puterilor
statului. Istoria este a eșafodurilor și a plutoanelor de execuție!
Doar Istoria știe de ce întotdeauna o Revoluție e înfrântă! Pentru simplul fapt că Revoluția cere
Istoriei tot ceea ce ea nu îi poate da. Răsturnarea ordinii naturale!
Revoluția este dreptul omului conștient de drepturile sale.

Căderea în revoluție. Intersecția istorică a 4 mari neputințe. Neputința Occidentului de a

antrena România în logica schimbărilor Estului, neputința sistemului dictatorial de a limita puterea lui
Ceaușescu, neputința elitei românești de a înfrunta Cultul Conducătorului, neputința Uniunii Sovietice de
a interveni cu forța în crizele statelor satelite... Și urmarea: căderea în Revoluție! Și ieșirea împiedicată
din rugina istoriei!

O Revoluție este o bătălie tragică cu destinul, pe care arareori un popor o câștigă! Căci revoluțiile
doar înfruntă și răstoarnă carul dezastrului unei națiuni, dar nu reușesc și să o conducă pe drumul cel
bun! Revoluția este ca un medicament care pentru a salva poate ucide mai ales speranța într-un viitor
diferit. Destinul revoluțiilor este totdeauna să înfrunte răul istoriei. Altfel spus, nu există Revoluție cu final
fericit!

10  |  Caietele Revoluţiei Nr. 6 (55)/2014

6 (55)/2014  |  11 .INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 IMAGINI DIN COMUNISM Caietele Revoluţiei Nr.

Toţi trebuie să ştie că suntem în stare de război!“ 12  |  Caietele Revoluţiei Nr. capătul a trei coloane intră în Timişoara. dacă ofiţerii sînt acolo? (Se răspunde : Nu) De ce nu au venit în sală? Transmiteţi ordinul meu să acţioneze în situaţie de luptă... Să lichidăm repede ce este la Timişoara. Într-o oră să fie restabilită ordinea la Timişoara.“ 2.. ordin care este obligatoriu pentru toate unităţile.. toţi să fie înarmaţi şi să se aplice ordinul . „Voi da ordin ca imediat să se primească.. unităţile vor purta armament de luptă. 20 decembrie. „Unităţile trebuiau să se afle în centru. am spus: luaţi măsuri. „Am discutat aseară... să punem trupele în stare de luptă . a unităţilor motorizate..22 DECEMBRIE 1989 1.. nu plimbare.... inclusiv gloanţe ... să răspundă primul secretar care are şi funcţia de comandant. lichidată radical. Dacă miliţia era înarmată trebuia să se tragă . Trebuia să-i omoare pe huligani . 5. şi au primit muniţie de război. tovarăşe Nicolae Ceauşescu. Toate unităţile sunt în alarmă şi în această situaţie au armament de luptă în dotare . Oricine nu se supune la somaţie .. .. Dacă s-a înţeles bine? Întreb şi la Timişoara. ora 19... . vor fi dirijate spre centru. că am dat ordin în calitatea pe care o am de comandant suprem. grupe speciale de apărare a ordinii. dar când spui să fie demonstraţie. Suntem gata să îndeplinim ordinul dumneavoastră.. Asta înseamnă ce am ordonat .“ 3.. Uma-nismul nu înseamnă pactizare cu duşmanul! Umanismul înseamnă apărarea integrităţii socialismului . Vom lupta până la ultimul . trebuie să fie demonstraţie. acum. atât ale Ministerului Apărării cât şi ale Ministerului de Interne . am dat ordin să se tragă . a tanchetelor. a instituţiilor. Ion Coman: Vă raportez... Îi chemaţi şi le daţi ordin... şi oriunde se încearcă vreo acţiune... pentru a nu fi necesar să se apeleze la unităţi militare decât în condiţiuni deosebite“ (Cuvântare la postul naţional de televiziune. am ordonat să se tragă foc.. Acum am trimis şi sunt la Timişoara toţi comandanţii. Am discutat acum câteva minute cu tovarăşul Coman care a sosit la Timişoara cu trupe. „În toate unităţile să se organizeze din rândul oamenilor muncii. Am menţionat bine aseară ce trebuie să faceţi: demonstraţia unităţilor de bază. 6 (55)/2014 4. armamentul. măsuri ferme.REPRESIUNEA ORDINELE DE TRAGERE ALE FAMILIEI CEAUŞESCU 16 . Şi tovarăşul Coman..00). Totul să se apere cu arma în mână. Începând de azi .. Adevărat că n-am dat toate detaliile.. N-aţi executat ordinul dat. fără nici o discuţie. a intreprinderilor.

“ 7. Acestă comandă unică este asigurată şi se află sub conducerea comandantului suprem.“ 8. inclusiv a unităţilor armatei. Aceasta este problema numărul 1.. dar cuprinzând pe cei mai buni activişti de partid. Nu trebuie să existe secţie sau întreprindere în care să nu se fi constituit aceste grupe .. Orice încercare de a organiza acţiuni împotriva intereselor poporului trebuie lichidată în întreprindere . Noi suntem reprezentanţii muncitorilor şi nu putem trage în muncitori. „Se instituie comanda unică asupra întregii activităţi . a oraşelor. Cu orice problemă vă adresaţi comandantului suprem“ 9. pe cei mai buni oameni ai muncii din toate domeniile.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 6.. „Nu există decât o singură cale – lupta. a acestor acţiuni conjugate împotriva integrităţii. când trebuie să fie create toate aceste grupe“ 10... Nu se poate pune decât pro-blema lichidării. 6 (55)/2014  |  13 . chiar şi în întreprinderile unde sunt pro-bleme .. în cel mai scurt timp. bazate pe grupele patriotice. Aceste măsuri trebuie să se îndeplinească începând din această seară.. Nimeni nu trebuie să mai iasă din înterprindere în scopul activităţilor duşmănoase. „Decretăm o mobilizare generală a întregului activ de partid şi de stat şi a tuturor forţelor noastre de interne. – Nu putem trage în muncitori. „Să se constituie grupe de apărare a bunurilor întregului popor. a socialismului. antisocialiste.. Fragment Caietele Revoluţiei nr.... Imediat trebuie mers în întreprinderi şi discutat acolo. 3 (5)/2006 Caietele Revoluţiei Nr.. dar sunt şi lichele.. a construcţiei socialiste.

îl asigură pe Ceauşescu că au trecut la executarea acestui ordin. iar ulterior a coordonat diverse acțiuni cu caracter militar. Prin urmare. Comanda-mentul special instituit de Nicolae Ceauşescu şi coordonat de Ion Coman – secretarul CC al PCR pe probleme militare – însoţit de o grupă operativă formată din ofiţeri superiori din MApN şi MI.IX „Capătul a 3 coloane intră în Timișoara. acest inculpat a recunoscut că a ținut permanent legătura cu punctele de comandă ale forțelor Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne. → 14  |  Caietele Revoluţiei Nr. şeful Marelui Stat Major. Ora 18. Calea Lipovei. Constantin Nuţă .30: Are loc teleconferinţa în care Ceauşescu dă ordinul pentru deschiderea focului împotriva demonstranţilor. pe Calea Aradului. Gheorghe Diaconescu . Se înregistrează morţi şi răniţi. Mihai Chițac. toate efectivele militare primesc armament şi muniţie de război.24.. Se trage peste tot pe unde se află concentrate grupuri de demonstranţi. participant la teleconferinţă. din care mai fac parte generalii Victor Athanasie Stanculescu. Grupa operativă este condusă de general Ştefan Guşă. la Catedrală etc. Florea Cârneanu.. Am transmis să se dirijeze în centrul orașului. Procesul de la Timișoara vol.00: Generalul Ştefan Guşă preia conducerea forţelor aparţinând MApN. → . Ora 18. Ion Coman. Pe Calea Girocului are loc o adevărată bătălie.42: Printr-o notă telefonică.procuror general adjunct.00: La podul Decebal se deschide foc împotriva demonstranţilor. Ora 20. Am ordonat să se tragă foc!” „Gușă am primit ordinul de la București. Ora 16. 6 (55)/2014 (General Coman Ion) → Ora 17. generalul Milea ordonă măsuri de mobilizare şi ripostă în confruntările cu demonstranţii.REPRESIUNEA ORDINELE GENERALILOR Coman Ion: Prin declarația făcută în instanță. că în seara zilei de 17 decembrie 1989 a transmis generalilor Gușă Ștefan și Nuță Constantin ordinul de a trece la executarea focului de armă. cu un AN24.şeful Inspectoratului General al Miliţiei.45: Unităţile militare din Timişoara primesc oficial indicativul “Radu cel Frumos”. Forţele MApN sunt dispuse în toate punctele importante din oraş. “(.) Demonstranţii să fie serios avertizaţi şi apoi să se tragă la picioare. se trage fără discuție!” Ștefan Guşă: “Soseşte la Timişoara. forţe aflate deja în dispozitiv de apărare/atac în oraş. La fel.00 .

a fost înlocuit de Radu Bălan şi Stănculescu Victor Athanasie. 78 verso). Dan Badea. din ordinul lui Ceauşescu. 19 şi 25 vol. trebuiau să fie călcați cu șenilele și trebuiau să rotească turela ca. a răspuns că acest ordin a fost dat de generalul Stănculescu. ROMÂNIA. 82 verso vol. iar în noaptea de 17/18 decembrie 1989. 71). Sunt relevante. din actele medico-legale şi declaraţiile victimelor care au supravieţuit rezultă că majoritatea cazurilor de împuşcare s-au înregistrat în noaptea de 17/18 decembrie 1989. între orele 1 şi 6 dimineaţa. cu țeava tunului. pentru timişoreni. pentru a stăvili fenomenul din stradă şi pentru a-l eradica” (vol. 11. am fost numit comandant militar unic” (vol. 79). 4/2001. 3 p. 84) – declaraţii date în faţa instanţei supreme. SECŢIILE UNITE. că a existat o colaborare deplină între el. Caietele Revoluţiei Nr. IX. Victor Athanasie Stănculescu: Radu Bălan întrebat din ordinul cui s-a tras la Timișoara. care a precizat că inculpatul Stănculescu Victor Athanasie l-a ajutat aproape permanent la coordonarea activităţilor pe linie militară. împreună cu internele. împreună. își exprima nemulțumirea că Divizia de Tancuri din Timișoara n-a acționat cum trebuie pentru a face ordine. 1-409 vol. 22). Decizia nr. adică în perioada în care operaţiunea de reprimare a fost condusă. 4. 166-170 vol. “Ajunşi la Timişoara s-a hotărât. când a vizitat o parte din oraş. 3 p. dacă nu înțeleg. în această privinţă. 125 verso vol. de noi toţi. 1-392 vol. 8/2000 a CSJ – complet de 9 judecători. 74 vol. Or. 5. “Ordinul de folosire a armelor de foc. vol. împreună. 1.” (Colonel Filip Teodorescu) Procesul de la Timișoara. 6 (55)/2014  |  15 . Ședinţa publică de la 22 martie 2004. 2. Că trebuiau folosite mai eficient tancurile. 3 p. pe linie militară. pentru a ne informa asupra situaţiei” (vol. şi că l-a înlocuit în seara de 17 decembrie 1989. Blog “Generalul Guşă era foarte autoritar și vehement. a fost transmis pe filieră în jos” (vol. 111-183 vol. ca armata. 4. Numărul arestaţilor a ajuns la 900. că demonstranții. folosindu-l pentru a ţine legătura cu unităţile Ministerului Apărării Naţionale. 26). să acţioneze. 10. declaraţiile făcute de Coman Ion. cu un bilanţ tragic: 63 de morţi şi 224 răniţi. Pentru cercetarea şi interogarea acestora veniseră de la Bucureşti procurorul general adjunct Gheorghe Diaconescu împreună cu 20 de procurori. dat de Nicolae şi Elena Ceauşescu. Dosar nr. 3 p. când s-a odihnit.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 → Ziua se încheie. 6. 7. “Coman mi-a spus că. Radu Bălan şi Stănculescu Victor Athanasie pentru restabilirea liniştii la Timişoara. “De la aeroportul Timişoara ne-am deplasat la sediul Inspectoratului Ministerului de Interne. 2-216 vol. ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE. DECIZIA nr. de inculpatul Stănculescu Victor Athanasie (filele 35-44. care l-au informat a doua zi că în cursul nopţii respective au fost victime (filele 165 verso vol. să-i lovească peste capete.

11). care au arătat că l-au văzut pe inculpatul Chiţac Mihai îndreptându-se cu pistolul mitralieră spre treptele Catedralei. . 16  |  Caietele Revoluţiei Nr. militari în termen şi lt. a fost de două ori în dispozitivul în care el se afla şi a cerut unei subunităţi de grăniceri să tragă asupra manifestanţilor. 35-43. inculpatul Chiţac Mihai i-a făcut laşi pe militarii din dispozitiv şi a luat casca de la un militar. major Popa Gabriel. care a relatat că generalul Chiţac Mihai a venit când manifestaţia de pe treptele Catedralei lua amploare şi. 4. 2. 11.Iepure Ioan. după care s-a îndreptat spre manifestanţii din parc. a tras foc automat asupra mulţimii aflate pe trepte. cu un pluton de militari înarmaţi cu pistoale mitralieră şi muniţie de război. 31-32 vol. este de observat că din corelarea întregului material probator administrat reiese că şi acesta a făcut parte din structurile de conducere a acţiunii de reprimare a demonstranţilor de la Timişoara. a împrăştiat demonstranţii folosind grenadele lacrimogene. cu un transportor. înarmat cu pistol mitralieră. căzând un tânăr. 14). precum şi că a exercitat şi el cu exces de zel prerogativele ce i-au revenit. 2. că a asistat la reţinerea demonstranţilor de un grup format din civili înarmaţi. Referindu-se la activitatea sa din perioada evenimentelor de la Timişoara din 17-22 decembrie 1989. 106 vol. unde a aruncat grenade şi a tras focuri de armă (filele 125-127.   Referitor la acţiunea contributivă a acestui inculpat la reprimarea demonstranţilor şi în special la masacrul din noaptea de 17/18 decembrie 1989. după care au auzit foc de armă automată (filele 27-34 vol. a inspectat dispozitivul din care acest ofiţer făcea parte. 27). ce au fost făcute de următorii martori: . care se comporta ca un consilier militar al lui Coman Ion. din ordinul primit de la Coman Ion. strigând cuvintele “la canaliile astea le trebuie revoluţie? lasă că le arătăm lor revoluţie!”. producându-se victime (fila 25. 4. 14). 2). la cererea lui Coman Ion. care a relatat că.maior Ungur Adrian Laurenţiu. 50 vol. 3. 2 şi 227 vol. vol. care a relatat că.REPRESIUNEA Mihai Chițac: În ceea ce priveşte pe inculpatul Chiţac Mihai. 1). 26-34. vol. din dispoziţia căruia s-a deplasat la Catedrală. 1. la deblocarea unei intersecţii din oraş. Tămâian Ciprian. iar apoi. din care multe foarte grav. care a relatat că în ziua de 18 decembrie 1989 inculpatul Chiţac Mihai. că a controlat efectivele dispuse pentru paza obiectivelor şi a citit. 6 (55)/2014 . 48 vol. în după amiaza zilei de 17 decembrie 1989. 8 vol. vol. când s-a deschis foc asupra Catedralei. iar la 19 decembrie 1989 a distribuit grenade lacrimogene. 11. tot la ordinul său. se impun a fi relevate declaraţiile avute în vedere de prima instanţă. major Ciubotaru Gheorghe. 138-141 vol. 75-78 vol. 2. 4 şi 103-104 vol. major Diaconescu Grigore. inculpatul Chiţac Mihai. pentru degajarea Căii Girocului şi că a mai acţionat. în prezenţa sa. că apoi le-a distribuit trupelor din oraş. această relatare fiind confirmată de martorii Gherman Ioan (filele 181. 67-71 vol. De asemenea.caporal Marin Paul Cătălin. înarmat cu pistol mitralieră. 26) şi Ilie Constantin (filele 30.lt. inculpatul Chiţac Mihai a recunoscut că a adus grenade lacrimogene şi a anunţat sosirea lor cu ocazia şedinţei ţinută de generalul Guşă Ştefan în noaptea de 17/18 decembrie 1989. a declarat că s-a aflat sub ordinele generalului Guşă Ştefan. . . implicându-se în mod vădit în executarea ordinului ce a avut ca urmare împuşcarea mortală a 72 persoane şi rănirea altor 253. . că Stănculescu Victor Atanase. o subunitate de trupe de securitate şi trupe antiteroriste au tras asupra Catedralei (filele 138-141. Popa Cristian.lt. care au fost aruncate asupra manifestanţilor adunaţi la intrarea principală în Parcul Central (filele 128-129 vol. că în aceeaşi noapte a acţionat. 287-291 vol. vol. că ulterior a comandat aruncarea de grenade lacrimogene şi că. decretul privind starea de necesitate (filele 202-208 vol. 44-48 vol. i-a spus că vrea să audă bubuiturile grenadelor. 17).

în noaptea de 18 decembrie 1989. 2. inspector şef al Inspectoratului judeţean Timiş al trupelor Ministerului de Interne şi de securitate. Iar pentru aceasta. declară că: “generalii Nuţă şi Velicu au avut legătură permanentă cu grupe speciale de securişti şi de poliţie. “Mărturiile pe care le prezentăm.” (filele 132-134. sunt hoți. care ridicaseră baricada de la Hotelul Intercontinental. la un moment dat generalul s-a implicat personal în actul de comandă al forţelor militare care au intervenit cu duritate în acel loc. care erau în sus şi oblic. În mod cert am văzut că unele gloanţe loveau zidurile clădirilor. asupra demonstranților… Astfel.” → Caietele Revoluţiei Nr. arată însă că ministrul Milea.IX “În schimb. 10. dar folosindu-se un alt canal de comunicaţii decât grupa noastră. el ar fi fost chiar felicitat de Elena Ceauşescu. acţiunile militare de reprimare a protestelor din zona Piaţa Universităţii – Hotel Intercontinental... Mai mult decât atât. vol. huligani. ”La Timișoara cei care au tras acolo au executat un ordin.” “PRIMELE FOCURI DE ARMĂ” Plăviţu relatează şi despre momentul în care a început să se tragă în centrul Capitalei. aşa cum ne ceruse ministrul Apărării Naţionale. uneori cu exces de zel. generalii Nuță Constantin și Mihale Velicu au dat ordin cadrelor de miliție ce au intrat în componența lor să se tragă. Popescu Gheorghe Ion. Iulian Vlad) Vasile Milea: „În noaptea de 21/22 decembrie 1989 a comandat personal. vandali. 50. Am fost surprins de ceea ce se întâmplă. nu a făcut absolut nimic pentru a împiedica reprimarea manifestanţilor din Bucureşti. din unul din dispozitivele constituite s-a deschis focul pe treptele Catedralei.” (gen. Nuță ne-a comunicat că putem trage în plin fără nici o ezitare: Nu contează câți vor muri! 1. ordonându-le să tragă în demonstranţii care nu se supun somaţiilor”. făcute în dosarul Parchetului militar privind moartea ministrului Apărării din 1989. transmis de Milea. au fost împuşcaţi şi copii de către trupele de securitate. Pistoalele mitralieră care sînt în dotarea unităţilor de securitate au amortizor care favorizează împuşcături fără să se audă. “După transmiterea acestui ordin îmi aduc aminte că eram la etajul şase al sediului CC al PCR când au început să se audă focuri de armă dinspre Piaţa Universităţii. pentru că nu primisem vreo dispoziţie privitoare la un ordin de deschidere a focului pe care să-l fi transmis mai departe. Ordinul lui Ceaușescu. în după amiaza zilei de 18 decembrie 1989. rezultând morți și răniți. care a fost redeschis în urma articolelor Jurnalului Naţional. 6 (55)/2014  |  17 . Constantin Nuţă „În ipoteza că vom fi atacați. De acolo am auzit o adevărată canonadă şi am văzut traiectoriile gloanţelor trasoare. El este şi mai tranşant cînd arată că: “La Catedrală.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 Constantin Nuță și Velicu Mihale: Cu ocazia constituirii acestor dispozitive. volumul V). fără nici o somație. la groapa comună cu ei!” Procesul de la Timișoara. Trupele de securitate care au deschis focul erau conduse nemijlocit la faţa locului de Velicu Mihalea. cel puţin în noaptea de 21/22 decembrie 1989. Am dedus că acest ordin fusese dat de generalul Vasile Milea.

Pe drum. gata de intervenţie. Şos. Eu personal am transmis acest ordin. eu urma să transmit ordinul ministrului de a se lua măsuri pentru pregătire de intervenţie a patru dispozitive militare. Pe timpul deplasării către ieşire. Ministrul nu a mai dat şi alte detalii. 6 (55)/2014 . departe de a fi acţionat doar mânat de frica lui Ceauşescu. “ERA FOARTE AGITAT ŞI TENSIONAT” “Ţin să precizez că. în acele momente în care mă aflam cu ministrul în dispozitivul militar. telefonic. de asemenea. Noi nu facem însă nimic altceva decât să redăm mărturia sa. în plan vertical. . îl face aproape incredibil pe celălalt Milea.REPRESIUNEA → “TATA MILEA ŞI TANCUL” Cel de-al doilea moment în care Plăviţu s-a aflat lângă ministrul Vasile Milea s-a petrecut în aceeaşi seară. transmisionistul relatează acest episod. Şos. «Pot localiza cea de-a doua mea întâlnire cu generalul în jurul orelor 23:00-24:00. ro . Giurgiului şi cred că acestea urmau să fie pregătite. Amănunt care demonstrează că. a intrat în biroul nostru şi mi-a cerut să iau un radiotelefon şi să-l însoţesc.2009 “OBOSIT ŞI PREOCUPAT” Ultima ocazie în care transmisionistul Plăviţu a mai vorbit cu Vasile Milea a fost undeva în jurul orei 3:00 dimineaţa. ministrul Milea a făcut-o şi pe cont propriu. generalul Milea era încordat. tot de generalul Milea. care în acea noapte tragică avea să acţioneze într-un mod plin de zel. eu urmând să mă întorc. acolo au sosit mai multe cisterne ale pompierilor şi. care şi-ar fi înecat în hohote de plâns remuşcările pentru acţiunile îndreptate contra manifestanţilor din centrul Capitalei în cursul acelei nopţi.12. «Ajunsesem ca generalul Milea să comande efectiv trupa împotriva demonstranţilor. Ceea ce am şi făcut. Acesta ne-a ajuns din urmă aproape de clădirea CC al PCR. El mi-a spus că îl va însoţi pe ministru. 18  |  Caietele Revoluţiei Nr. ceea ce am şi făcut. Milea a făcut exact contrariul: a ordonat ca Armata să fie pregătită să intervină şi la 22 decembrie 1989. care mi-a cerut să-i dau radio-telefonul. fiind la cel mult un pas sau doi în spatele lui. Vorbea aproape singur şi. dar în împrejurări cu mult mai dramatice. la unităţi.Vasile Surcel. după atâţia ani de la acele evenimente dramatice. Razvan Belciuganu. în realitate. la un moment dat. Iar imaginea acestui Milea. «Atunci l-am văzut pe ministrul Apărării Naţionale. generalului Voinea. Antiaeriană. completându-l cu un amănunt de-a dreptul cutremurător. spre ieşirea din clădire. pe care însă nu mi-l amintesc cine era. obosit şi preocupat. îmbrăcat în ţinută militară şi purtând o scurtă îmblănită. În acest sens. Era foarte agitat şi tensionat. Am coborât la grupa operativă şi aici ni s-a precizat că este vorba despre efective şi forţe din unităţi ale Garnizoanei Bucureşti. Atunci. În continuarea declaraţiei sale. comandantul Armatei I. se executa foc cu pistoalele mitralieră.pompierii se aflau în subordinea MI. eu executându-mă. cu noi a mai mers încă un bărbat. mi-a ordonat să iau legătura cu generalul Voinea. în zona Gărzilor Patriotice. să exagereze în privinţa haosului care domnea în dispozitivul format din militari ai MApN. La ieşirea din clădire am fost ajunşi de acel ofiţer de care am vorbit mai sus.” Tulburătoare afirmaţii! De atunci şi până acum s-a tot spus că ministrul Milea s-ar fi opus categoric unei noi intervenţii brutale a Armatei asupra bucureştenilor. Mergea aproape gârbovit. şi nu a MApN). însă hotărât în ceea ce avea de făcut.r. S-ar putea spune că. care părea distrus. folosinduse muniţie reală”. La circa o oră de la venirea noastră. 4. Cred că acest ofiţer era unul dintre aghiotanţii ministrului. au fost şi acestea coordonate. provenit din cadrul Securităţii. Noi mergeam printre rândurile de militari şi ministrul îi îndemna să avanseze spre baricadă. Întâlnindu-mă şi recunoscându-mă că fac parte din grupa de transmisiuni. îşi aduce aminte ofiţerul. omul sensibil. ministrul Milea. Nu cunosc cine a transmis ordinul mai departe.” Jurnalul. Este vorba despre unităţi situate în Pantelimon. l-am auzit desluşit în timp ce afirma: «Vă arată tata Milea ce înseamnă un tanc!». Atunci l-am văzut pe ministrul Milea bătând cu palma în portiera unei astfel de maşini şi îndemnând şoferul să se apropie cât mai mult de baricadă şi să dirijeze jetul de apă împotriva acesteia şi a manifestanţilor căţăraţi pe ea. Această relatare a ofiţerului Plăviţu arată că. compus din efective ale MApN. martorul Stroe să dorească şi acum.” (n. când ofiţerul se afla la etajul şase al sediului CC al PCR.

R. reţinute în intervalul 16-19 decembrie. între orele 1.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 STATISTICA REPRESIUNII 1989. 2 slovaci. Principalele puncte în care s-au operat arestări au fost: . 4 subingineri. 413 membri U..00– 11. în după-amiaza şi seara aceleiaşi zile (începând cu ora 13.. . 19 funcţionari. aici au operat arestări mai ales militarii din Garnizoană.00).I. 366 neîncadraţi politic. 18 germani. 1 evreu. 86 studenţi. dintre care 30 au fost împuşcaţi în cap. câteva reţineri s-au făcut şi în dimineaţa de 17. de asemenea.. 55 în torace. În ceea ce priveşte persoanele arestate la Timişoara comunicatul din 22 august 1994. 224 între 25 şi 35 ani. precum şi în după-amiaza aceleiaşi zile. ci numai 6 răniţi.C.zona de lângă Hotel Continental. Cele mai multe dintre victime – 63 – ucise prin împuşcare s-au înregistrat în ziua de 17 decembrie şi în noaptea de 17/18 decembrie. Restul de victime – 8 morţi şi 23 răniţi – s-au adăugat în zilele de 18 şi 19 decembrie 1989. care în câteva cazuri au acţionat în combinaţie188: indivizi îmbrăcaţi în civil.I. 53 erau membri P. au fost minori. 8 de alte naţionalităţi. după toate probabilităţile cadre M. 43 peste 45 ani. care nu acţionau niciodată singure. . în uniforma specifică.30). din care 700 de bărbaţi şi 132 de femei. Profesional.T.C. 19 femei casnice. în jur de 150. la podul Decebal (34).N. Conform declaraţiilor celor arestaţi..C. 46 în membrele superioare. până la ora 11.. 33 în arestul Inspectoratului de Miliţie şi o persoană în arestul Garnizoanei.00. iar 978 de persoane au fost reţinute şi anchetate.zona de lângă sediul fostului Comitet Judeţean P. la Comitetul Judeţean de Partid (20). 335 erau muncitori. unde se află sediul Garnizoanei militare. 29 fără ocupaţie. În evidenţa Ministerului de Interne se aflau 832 de persoane. Din consultarea altor materiale a rezultat că un număr de 72 manifestanţi/revoluţionari au fost ucişi cu arme de foc. autorii arestărilor pot fi grupaţi în patru categorii. care acţionau sub acoperire (unele mărturii îi definesc ca „securişti” sau „miliţieni”). în Calea Aradului (10) iar restul în alte zone ale oraşului. în Piaţa Traian (14). cadre ale M. Tot în acelaşi interval de timp au fost rănite 224 de persoane. Conform apartenenţei politice. soldaţi singuri sau comandaţi de ofiţeri. situaţia se prezintă astfel: 467 aveau între 18 şi 25 ani. În perioada 20-22 decembrie nu au fost înregistrate persoane ucise prin împuşcare.00–5. în unele cazuri scutieri.Ap. cu arestări în dimineaţa de 17 (între orele 2. în Calea Girocului (47).R. conform evidenţelor existente la Parchetul Militar Timişoara s-au înregistrat 71 de morţi. 6 (55)/2014  |  19 . dintre care 944 în Penitenciarul Timişoara..zona Parcul Central – Catedrală. 98 între 35 şi 40 ani. Pe naţionalităţi situaţia era următoarea: 716 români. dat de Procuratura Militară din Timişoara arată că în perioada 16-22 decembrie 1989 au fost reţinute 978 de persoane.zona Piaţa Libertăţii. 4 sârbi. 38 în abdomen. 1 arhitect. → Caietele Revoluţiei Nr. Restul arestaţilor. unde au avut loc arestări în seara de 17 decembrie. în Piaţa Operei (37). 1 medic. cadre ale M. 2 cadre didactice. pe Calea Lipovei (31). Timişoara. 2 militari în termen. 116 alte categorii. Gărzi patriotice. cu arestări în după-amiaza şi seara de 17 decembrie. între 17 şi 21 decembrie 1989. 19 ingineri. 19 pensionari. După vârstă. în Piaţa Libertăţii (21). 82 maghiari. 153 în membrele inferioare şi 8 în alte zone ale corpului. Cercetările efectuate au scos la iveală faptul că manifestanţii au fost împuşcaţi la Catedrală (48).00 din dimineaţa de 17. .

În afara Miliţiei Capitalei au mai existat şi câteva secţii de miliţie. cum s-a întâmplat la secţiile 11 şi 19.zona Dacia – Circumvalaţiunii. 20  |  Caietele Revoluţiei Nr. zona Hotel Intercontinental.puncte de colectare” funcţionau deja din jurul orei 16. unde au avut loc arestări în noaptea de 16/17. în uniformă sau în civil. sau erau trecuţi printre cordoane de miliţieni. Şi în alte secţii de miliţie s-au înregistrat violenţe cu caracter izolat.zona Piaţa 700.zona de lângă actualul Spital Louis Ţurcanu. . Măsuri abuzive s-au petrecut şi în sediul fostei securităţi a municipiului Bucureşti (5 victime). Secţia 14 Miliţie (12 persoane reţinute şi bătute). o nouă etapă a început în aceeaşi seară de 17 decembrie.00. Tratamentul aplicat revoluţionarilor arestaţi era extrem de dur. după care a avut loc o nouă etapă din seara de 17 decembrie.zona Piaţa Operei. din dimineaţa de 17.245 reţinuţi. au decedat 49 de persoane. aici având loc arestări în dimineaţa de 17 decembrie. Secţia 10 Miliţie (19 persoane). Piaţa Universităţii. indiferent că erau bărbaţi sau femei. până la 22 decembrie. au fost rănite 60 de persoane.. unde s-a organizat şi aplicat un tratament abuziv manifestanţilor. în apropiere de Restaurantul Cina. 463 au fost răniţi şi 1.R. între orele 3.zona Piaţa Iosefine.00–4.00– 5. Un alt loc unde s-au aplicat corecţii corporale persoanelor reţinute a fost sediul P.00. cu arestări efectuate cu predilecţie în dimineaţa şi în seara de 17 decembrie. .REPRESIUNEA → . 49 de revoluţionari. În centrul Capitalei. cu majoritatea reţinerilor realizate de-a lungul întregii zile de 17. De aici.cordon” de cadre şi civili.. unde un număr de 28 de persoane au declarat că au fost bătute de un . dar şi în zona hotelurilor Negoiu şi Union. a mai urmat o serie în noaptea de 17/18 decembrie. pentru triere şi identificare. De asemenea. .. erau transportaţi în dube la sediul Miliţiei Capitalei. în sediul Miliţiei. după câteva arestări în jurul prânzului din ziua de 17 decembrie.00. A fost vorba de Secţia 1 Miliţie. între orele 1. Secţia 17 Miliţie (7 victime). Nici cei răniţi prin împuşcare nu erau scutiţi de un astfel de supliciu. 6 (55)/2014 . .00). între orele 0. cu majoritatea arestărilor efectuate în dimineaţa de 17. în dimineaţa de 17 decembrie. care-i loveau cu sălbăticie. Cei reţinuţi erau duşi în aşa numitele . zona Piaţa Maria. chiar inuman. au fost ucişi în noaptea de 21 spre 22 decembrie. Secţia 18 Miliţie (9 victime). unde au fost molestaţi de cadre ale Ministerului de Interne în uniformă şi civili un număr de 16 persoane. Erau bătuţi crunt.zona de lângă Clinicile Noi. strada Piatra Craiului. În Bucureşti.30–6. al sectorului doi.C.puncte de colectare”. Sala Dalles şi împrejurimi. aflate în faţa Hotelului Negoiu şi în faţa Ministerului Comerţului Exterior (aceste aşa zise . arestaţii. .

6 (55)/2014  |  21 .INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 LISTA CADAVRELOR INCINERATE 1) ANDREI MARIA 2) APRO MIHAI 3) BALOGH PAVEL 4) BALMUŞ VASILE 5) BĂRBAT LEPA 6) BÂNCIU LEONTINA 7) BELEHUZ IOAN 8) BELICI RADIAN 9) CACEU MARGARETA 10) CHOROSI ALEXANDRU 11) CRUCERU GHEORGHE 12) CARPÂN DĂNUŢ 13) CSISZMARIK LADISLAU 14) CIOBANU CONSTANTIN 15) WITTMANN PETRU 16) NAGY EUGEN FRANCISC 17) FERKEL ŞUTEU ŞTEFAN ALEXANDRU 18) FLORIAN ANTONIU TIBERIU 19) GÎRJOABĂ DUMITRU CONSTANTIN 20) HAŢEGANU PETRU 21) IOSUB CONSTANTIN 22) IOŢCOVICI NUŢU GHEORGHE 23) EWINGER SLOBODANCA 24) IANOŞ PARIS 25) LUCA RODICA 26) LĂCĂTUŞ NICOLAE 27) MUNTEAN NICOLAE OVIDIU 28) MIRON ION 29) MOTOHON SILVIU 30) MARDARE ADRIAN 31) OŢELIŢĂ AUREL 32) PORE GOGU 33) OSMAN DUMITRU 34) RADU CONSTANTIN 35) SPORER RUDOLF HERMAN 36) STANCIU ION 37) SAVA ANGELA ELENA 38) ZĂBULICĂ CONSTANTIN 39) ZORNEK OTTO 40) ISFAN ANDREI 41) PISEK ŞTEFAN 42) CADAVRU NEINDETIFICAT 43) CADAVRU NEINDETIFICAT 44) CADAVRU NEINDETIFICAT 45) CADAVRU NEINDETIFICAT 46) CADAVRU NEINDETIFICAT Caietele Revoluţiei Nr.

6 (55)/2014 .A NU FI UITAT! IAŞI 22  |  Caietele Revoluţiei Nr.

6 (55)/2014  |  23 .INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 TIMIŞOARA Caietele Revoluţiei Nr.

A NU FI UITAT! 24  |  Caietele Revoluţiei Nr. 6 (55)/2014 .

6 (55)/2014  |  25 .INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 Caietele Revoluţiei Nr.

6 (55)/2014 .A NU FI UITAT! BUCUREŞTI 26  |  Caietele Revoluţiei Nr.

INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 Lista CFSN. fila 1 şi 2 Caietele Revoluţiei Nr. 6 (55)/2014  |  27 .

A NU FI UITAT! 28  |  Caietele Revoluţiei Nr. 6 (55)/2014 .

6 (55)/2014  |  29 .INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 ARAD Caietele Revoluţiei Nr.

6 (55)/2014 .A NU FI UITAT! TÂRGOVIŞTE 30  |  Caietele Revoluţiei Nr.

de acest tip de arme dispuneau cam toate structurile forţelor de intervenţie. care au făcut multe victime. făptaşul şi din al cui ordin s-a tras. Securitate). De exemplu.” David R. o Revoluţie. de 22 de ani. şi de tip Carpaţi. Chiar dacă aceasta a fost transmisă în direct la televiziune. Nu se ştie cine a dat ordin să se tragă şi a cui armă a cauzat moartea tânărului Jubea. amplasată în fosta staţie PECO de vizavi de bloc. dar ordinele. după mai bine de o jumătate de secol de dictatură care a oprimat în primul rând libertatea cuvântului. nu vreau să particip la scrierea istoriei lui Iliescu. răpus de glonţ în locuinţă. 6 (55)/2014  |  31 . de precizie. folosite de diverse unităţi ale Ministerului Apărării Naţionale. puţine probe balistice au putut fi efectuate prin recuperarea glonţului. Marples. Ei bine. Primul ziar liber al României.62 şi 8 milimetri. acest certificat există! S-a numit “Libertatea”.Am stat și am pipăit rănile și sufletele celor care s-au sacrificat conștient pentru țara asta. în România. fără probe balistice certe.. Lucrurile nu s-au petrecut cum le fabrică ei acolo” (Florentina Ciuverca – “Stănculescu aduce KGB-ul în revoluţia română” Sursa: “Evenimentul Zilei” din 17 decembrie 2009) Matei Boilă .12.1989. victime împuşcate în locuinţe. în cazul Jubea Dan. la un moment dat. certificatul ei de naştere trebuia să fie scris. de aceea mă doare inima la gândul amenințării dispariției societății noastre” Acum 24 de ani a avut loc. Gorbaciov a pierdut controlul asupra politicii externe. s-a constatat că a fost vorba de unitatea din Chişoda. Rusia în secolul XX „M-au invitat la aşa-zisul Institut al Revoluţiei şi am refuzat. „Din nefericire. dar nu s-a putut găsi arma. Glonţul care l-a străpuns a ricoşat din braţul tatălui ieşit la balconul apartamentului din blocul situat lângă magazinul „Moţul” – intersecţia Circumvalaţiunii. Potrivit lui Romeo Bălan. Mă refer aici la cazurile de după 22.. ca şi starea de fapt.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 A FI SAU A NU FI! Romeo Bălan. erau confuze în 23 şi 24. sursa: Articol | 22. Au mai fost efectuate reconstituiri şi s-a putut concluziona de unde s-a tras şi ce forţe au fost în acel moment în locul de unde s-a tras. S-a tras şi cu pistoale cu pat scurt şi cu lunetă. folosite îndeosebi de Ministerul de Interne (Miliţie. a reconfirmat că tipurile de gloanţe folosite la reprimarea demonstranţilor din Timişoara au fost de calibru 7. în general de la arme AKM (Kalaşnikov). Decembrie 2013 Caietele Revoluţiei Nr. Explicaţia cea mai evidentă este că. cu ţintă fixă. fost şef la Procuratura Militară Timişoara. aşa le-am spus. A exprimării. conchide Romeo Bălan. „Eu. forţele descătuşate de poziţia lui moderată au căpătat o formă proprie. doar pe mărturii şi reconstituiri.. nu am trimis şi nu aş trimite în judecată”. pentru că. căci până la această dată este clar cine a dat ordin şi este responsabil. „Doar analiştii cu ochelari de cal ar putea sugera că existase un plan premeditat pentru evenimentele care au urmat.

Aici se unesc cu un alt grup împins dinspre Piaţa Romană. 20 ani. se îndreaptă spre cordonul de elevi ai şcolilor militare din faţa Sălii Dalles şi încearcă să pună flori în ţeava puştilor întrebându-i: Măi. 36 ani. Dinspre Universitate vine în viteză un autobuz care frânează în intersecţie. 62 ani. 51 ani. Dan Popescu.d. 23 ani. Aurel Mihai. o ia de mână. pe Cristina Carjan. miliţieni. 2012. este dusă la Miliţia Capitalei şi apoi la penitenciarul Jilava. muncitor. dintr-o maşina neagră Dacia coboară un miliţian. Gheorghe Pavalasc. artist plastic. Florian Drăguţ. este rănit prin lovire în cap.a. 43 ani. tâmplar. 21 ani. Tania Siperco. Împreună cu alţi doi bărbaţi arestaţi. Militari din forţele de represiune îi împing şi îi lovesc cu patul armelor. 10. o târăşte şi o împinge în maşină. în cine vreţi să trageţi voi? Arestaţi şi maltrataţi la „Casata” Ora 16:05. Demonstranţii din Piaţa Universităţii sunt înconjuraţi de un dispozitiv numeros care blochează accesul spre Piaţa Romană. copii. operator chimist. 3.m. ăla e Postelnicu. Rănit prin lovire de forţele de represiune. este dus la Sectia 1 Miliţie. 18 ş. la Circa 14 – Tudor Simionescu. Nicolae Predescu. Militarii trag în rafale gloanţe oarbe spre grupul de tineri. Marius Guta. şef de sală la un restaurant din centrul Capitalei. peste 150. 30 ani. împreună cu cinci tancuri şi mai multe transportoare amfibii blindate (TAB). Vor mai fi loviţi şi răniţi Nicolae Stoica. elevi ai şcolilor militare. Ionescu. Gheorghe Urduban. 24 ani. cine este şeful lor.A FI SAU A NU FI! Răspuns: DOMNULUI SECRETAR DE STAT SORIN VINTILĂ MEŞTER Iunie 29. Înspre Sala Dalles sunt dispuse patru cordoane formate din scutieri. se aşază în genunchi şi spun Tatal nostru. ziarist ş. 16 ani.a. macaragiu. la Circa 1 – Elena Lefter. Un grup de 30 – 40 de tineri liceeni şi studenţi cu bentiţe tricolore pe cap ajung pe bd. Sunt blocate intrările spre străzile 13 Decembrie şi Batiştei. militari în termen şi ofiţeri MApN. îi avertizează pe cei de pe trotuar: E groasă. elev. profesor. Aici sunt deja zeci de arestaţi. Alţii ajung la Circumscripţiile de Miliţie nr. ocupa intersecţia. 33 ani. Alexandru Grigoriu. Din autobuz coboară militari din trupele MI şi trei civili. elev. 30 ani. 4. mare mutilat de război cu proteze la ambele picioare. 19:33:10 21 dec. Organele de miliţie operează alte arestări. 27 ani. intră între manifestanţii care scandează lozinci anti-Ceauşescu şi anti-comunism. 40 ani. Nu reuşesc. Transportaţi la penitenciarul Jilava. economist. sunt loviţi cu cruzime de militari care vor să ştie „cine sunt capii revoltei. 50 ani. Din spatele lor se năpustesc securişti în haine civile care reţin manifestanţi şi îi predau miliţienilor.” 1 Grupul de la „Eva” → 32  |  Caietele Revoluţiei Nr. Ora 16:00. Împreună. 5. 41 ani. 6 (55)/2014 . pensionară. la Circa 11 – Constantin Dona. Pe bulevardul Magheru sunt masate patru transportoare blindate ale Armatei şi trupe de intervenţie ale Securităţii şi Miliţiei. Rodica Marinescu. Tase. Gabriel Stoian. în zona centrală. Vasile Roşu. ospătar. pentru a-i intimida şi dispersa. pensionarul Ion Arambescu este reţinut în sediul Miliţiei Sectorului 5. 28 ani. Demonstranţii sunt înconjuraţi de scutieri. Gabriel Mircea. Magheru venind dinspre Piaţa Lahovari. Alt cordon de scutieri şi luptători din Unitatea Specială de Luptă Antitero (USLA) este postat lângă Hotelul Intercontinental.1989 – Bucureşti Orele 13:40 – 14:00. Pamfil Pascal. Sunt interogaţi şi bătuţi. 39 ani. ce au cu Ceauşescu care are grijă de popor. este ridicată din Piaţa Universităţii şi reţinută în arestul Securităţii municipiului Bucureşti. Lângă Palatul Telefoanelor. cu putere. 21 ani. Manifestanţi bătuţi şi răniţi sunt încarceraţi în „Arestul” diferitelor sedii ale Miliţiei: la Circa 17 – Ion Barbu. Aviatorul veteran M. 18 ani. aşezate unul în spatele celorlalte până în strada Oneşti.

George Stanciu. Ion Delic. Marius Octavian Ionescu.1 Cadavrele celor omorâţi sunt trase pe trotuarul din faţa Sălii Dalles şi lăsate acolo. Mihai Gologanu. Ora 16:38. Marian Firimiţă. mână şi genunchi ş. cu pistolul. în cap. DECI. 20 ani. Bruno Mihăilescu. În îmbulzeala creată vor mai fi răniţi 23 demonstranţi. în cap. Gabriel Irod. student precum şi trei scutieri. Se aude zgomot de armă şi gloanţele se lovesc de trepte. Nelu Mitu. electrician. elev. Radu Vlad. Locatarii din blocurile învecinate văd cum un civil se apropie de un tânăr rănit de gloanţe şi îl împuşcă încă o dată. ajunge la spital. ALŢII SUNT UCIŞI (striviţi sub roţile autocamionului). ALŢII SUNT REŢINUŢI (continuă să-I urmărească pe manifestanţi …pt. Întoarce capul şi vede un civil (încadrat de doi ofiţeri cu automate) care trage cu pistolul în manifestanţi. Constantin Aferăriţei. Violeta Brad. Răniţi de camion. În faţa magazinului Eva se formează o altă aglomerare. îl interpelează pe comandantul tancului de ce a ordonat militarilor să armeze automatele pentru a ameninţa oameni de pe trotuar. LA ACEEAŞI ORĂ. Trupa dechide foc de „împrăştiere”. Sufocat. Loviţi de camion. 61 ani. DE REŢINERE (militarii continuă să-I urmărească pe manifestanţi…. Batiştei. Pentru a ascunde masacrul. O parte din ei sunt salvaţi de locatarii care îi primesc în apartamentele lor. 49 ani. DE RĂNIRE. 29 ani.o parte din ei sunt salvaţi de locatarii care îi primesc în ap. acoperite cu prelate militare. funcţionară şi trei scutieri. 3 Cinci persoane sunt strivite de maşina care trecuse peste trupurile lor săltând ca pe valuri. autocamionul condus de şoferul Nicolae Cismaru intră în plin în grupul de manifestanţi aşezaţi în genunchi pe carosabil. reuşesc să scape cu viaţă. 18 ani. student. 13 ani. profesor. 6 (55)/2014  |  33 . ai aresta) ALŢII SCAPĂ DE MOARTE. 33 ani. Nicolae Enescu. Alte şapte persoane sunt împuşcate după ce au fost lovite şi trântite la pământ de camion. inginer.) Ora 16:40. Militarii continuă să-i urmărească pe manifestanţi pe scările blocului Dalles pentru a-i aresta. cu piciorul zdrobit. Două doamne în vârstă încearcă fără succes să-i îmbuneze oferindu-le flori. 51 ani. Manifestanţii se retrag spre Universitate. Constantin Aferăriţei se refugiază cu un grup de manifestanţi în gura de metrou de lângă str. PENTRU ACELEAŞI FAPTE UNII MANIFESTANŢI SUNT UCIŞI (prin lovituri repetate cu patul armelor în cap). Se aruncă cu gaze lacrimogene. Se strigă: Criminalilor! către forţele de ordine.3 Adrian Dumitrescu. Spre ea se îndreaptă o formaţie de militari în combinezoane kaki având pe cap căşti cu viziera Avansează în pas sacadat bătând cu bastoanele în scuturi (un „spectacol” în premieră pentru bucureşteni). scutierii împing demonstranţii până în dreptul străzii Batiştei. 27 ani. 20 ani. tehnician electronist. cu armele în poziţie de luptă şi opresc în intersecţie. 41 de ani. Ruxandra Marcu. Nicolae Nicolae. În dreptul Sălii Dalles. ALŢII SUNT UCIŞI (prin împuşcare). Ion Jidovin. cu răni multiple – la cap. Mulţimea revoltată năvăleşte asupra camionului…. ÎN ACELAŞI LOC. Cornel Jucu. 41 ani. 40 ani. 4 Sub gloante se prăbuşesc alte trei persoane între care elevul Radu Alexandru Ionescu. Dinspre stradă Nicolae Golescu avansează cu motoarele turate două tancuri cu echipaje pe tanc. ALŢII SUNT RĂNIŢI (loviţi de un camion). 19 ani.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 → Ora 16:10. Sunt ucişi manifestanţii: Corneliu Florin Baban. mecanic auto. muncitoare. şef de secţie la IJCOOP. La ordinul unui maior MApN tancurile se retrag. Două autocamioane DAC de la UM 01210 Bucureşti circulă cu viteză de-a lungul bulevardului Magheru pentru a-i împrăştia pe manifestanţi. este ucis. 24 ani. Tânărul are 19 ani. Trăgătorul seamănă teribil cu Nicolae Ceauşescu. bucătar. Gheorghe Cazacu. Vinesian Baboi.a. Dacian Vostinar şi Daniela Irimescu sunt agresaţi apoi de militarii de pe carosabil care îi ucid cu intenţie prin lovituri repetate cu patul armelor. 2 La fel. Octavian Dinu. Se numeşte Mihai Laurenţiu Gâtlan. aflat în → Caietele Revoluţiei Nr. 21 ani. între care elevul Cristian Gheorghe.

A FI SAU A NU FI! → zonă. Manifestanţii îndârjiţi scandează cu pumnul îndreptat spre cer: Criminalilor! Florin NEGRUŢIU Obiectivul În 1989. devine un film de acţiune plin de suspans.4 Ora 16:45. „la o discuţie”. 1971. Deşi zgomotul produs este infernal. cu armele îndreptate spre mulţime. avant la lettre. Dacă obiectivul merge îngândurat pe stradă. într-una dintre cele mai monstruoase operaţiuni de terorism de stat pe care le-a cunoscut această ţară. Sursa: Adevărul (Fragment) din 7 07 2014 34  |  Caietele Revoluţiei Nr. mai mulţi ofiţeri se deplasează la locul de muncă sau la locuinţele părinţilor. ca într-un film hollywoodian: o simplă spargere de locuinţă. Toţi eventualii musafiri nepoftiţi fiind scoşi din joc. Elicopterele coboară de mai multe ori până la 15 – 20 m altitudine. Securitatea număra 14. Din ordinul Comandamentului Aviaţiei Militare două elicoptere de luptă PUMA execută zbor de ameninţare asupra manifestanţilor din Piaţa Universităţii. O parte de Românie avea drept obiectiv urmărirea celeilalte părţi. cum ar fi cumpărarea unei franzele şi introducerea ei în sacoşă. ca să-i ţină ocupaţi. Au trăgători în poziţie de luptă. este transcris cu scrupulozitate şi interpretat în rapoartele Securităţii. Orice fapt banal de viaţă. soţiei. Se procedează în stil mare. este clar că ascunde ceva. efectul este contrar. spărgătorul şi echipa de instalatori de microfoane îşi pot vedea de misiune netulburaţi. maiorul de Securitate Ion Pătrulescu dispune planul de măsuri privind instalarea sistemului de ascultare în locuinţa „obiectivului Lungeanu”.300 de agenţi şi 450. Ca să se asigure că „cel care deschide uşa”– apelativul tandru dat de Securitate unui spărgător de locuinţe ordinar – nu are parte de vreo surpriză. Zeci de ofiţeri de Securitate îşi dedică apoi ani de zile urmăririi şi consemnării fiecărei secunde din viaţa „obiectivului Lungeanu”. este şi el surprins de asemănarea pistolarului ucigaş cu Nicolae Ceauşescu şi se refugiază în scara unui bloc pentru a se feri de gloanţe. iar vecinii sunt chemaţi la Miliţie. Mission Impossible. În 21 octombrie.000 de informatori. 6 (55)/2014 . rudelor apropiate ale „obiectivului”. Cel puţin 10 oameni ai Securităţii sunt mobilizaţi pentru această operaţiune aparent banală. numărul celor care au colaborat în diverse forme cu poliţia politică fiind mult mai mare şi practic imposibil de estimat. Asta în scripte. urmată de instalare de microfoane în pereţi.

Cornel Eustaţiu 34. Mihai Bădele 10.. Eugen Moţăţeanu 22. Sorin Iordăchescu 36. Virgil Socaciu 5. Alexandru Ciura 14. Ion Manea 31. Ioan Savu 2. Ştefan Cojocneanu 33. Nicolae Bădilescu 5. Cornel Jurca 23. Lorin Fortuna 2. Ştefan Predan 15. Adrian Sanda 13. Traian Vrăneanţu 10. Ion Monoran 19. Corneliu Pop 12. Ioan Ioanaş 24. Milutin Luminiţa 25. Silvian Baicon 18. Doru Curuţiu 40. Ioan Chiş 3. Petrisor Morar 8. Emil Băcana 28. Adriana Jebeleanu 12. Silvestru Duma 26. Tudorin Burlacu 16. Simona Tomuta 35. Traian Trofin 9. Sorin Oprea Caietele Revoluţiei Nr.. Petre Petrişor 8. Alexandru Ghica.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 LISTA COMITETELOR REVOLUŢIONARE TIMIŞOARA Lista cu membrii FDR: 1. Dinu Buhăianu 27. Ioan Beni Oprea 20. Ludovic Nemeth 30. Claudiu Iordache 4. Sabin Mărieş 17. Ioan Marcu 3. Comitetul Revoluţionar de la Consiliul Judeţean 1. Maria Trăistaru 6. Nicolae Vartan 9. 6 (55)/2014  |  35 . Svetlana Pomorisat 37. Dan Carp 7. Gruia Săsăran 11. Teodora Zlotea 32. Ştefan Ivan 38. Petre Boroşoiu 4. Adela Săbăilă 11. Liviu Jurcovan → → 21. Mihaela Munteanu 7. Mircea Rahoveanu 39. Viorel Florescu 29. Mircea Mureşan 6. Valentin Vitner 13.

Negruţi Paul 16. Corneliu Mănescu 11. Eugenia Iorga 15.COMITETELE REVOLUŢIONARILOR BUCUREŞTI 1. Sergiu Nicolaescu 23. Ovidiu Vlad 38. D an Marţian 27. Marian Mierlă 36. Voinea (?) 29. Ana Blandiana 3. Mihai Ispas 25. Mircea Dinescu 4. Cârjan Constantin 20. Domokoş Geza → 36  |  Caietele Revoluţiei Nr. Ciontu Cristina 32. Bogdan Teodoriu 34. Lupoi Mihail 28. Vladimir Ionescu 18. Baciu Marian 33. Aurel Dragoş Munteanu 10. Alexandru Bârlădeanu 12. Manole Gheorghe 17. Bucurescu Valeriu 39. Dumitru Mazilu 6. 6 (55)/2014 → 21. Dan Deşliu 7. Adrian Sârbu 19. Mihai Montanu 24. László Tőkés 5. Petre Roman 14. Doina Cornea 2. Ion Caramitru 22. Magdalena Ionescu 35. Dumitrescu Emil 30. Gelu Voican Voiculescu 26. Ştefan Guşe 8. Silviu Brucan 13. Constantin Ivanovici 37. Neacşa Vasile 31. Ion Iliescu . Victor Stănculescu 9.

6 (55)/2014  |  37 .INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 BRAŞOV SIBIU Caietele Revoluţiei Nr.

COMITETELE REVOLUŢIONARILOR ARAD LUGOJ CLUJ 38  |  Caietele Revoluţiei Nr. 6 (55)/2014 .

grupul s-a radicalizat. perioadă când era director al Dialogului. nefiind pe 18 mai în Iaşi. atâţia semeni ai lor s-au amăgit cu banala şi profund jignitoarea consolare: În fond. Liviu Antonesei. “au reuşit să găsească mijloacele de a înşela vigilenţa cenzurii sub masca erudiţiei şi jocului dezinvolt al ideilor”. idei “periculoase” pentru regimul comunist. certificatul de naştere l-a reprezentat un proces verbal de percheziţie. În România “Tezelor din iulie”. Treptat. de însuşi tovarăşul ministru Tudor Postelnicu. li s-a confiscat tot ceea ce suna “ciudat” la urechile anchetatorilor. nici unul dintre cei anchetaţi de Securitate nu se considerau membrii unui grup. cel mai adesea. comandat din exterior. Casele lor au fost întoarse pe dos în căutarea “probelor incriminatoare”. Activitatea Grupului de la Iaşi a fost pentru cercetătoarea Institutului de Istorie Recentă din Capitală tema unei cercetări aprofundate. unii dintre ei nume importante azi. spun istoricii. atâta vreme cât mesajul era suficient de cifrat pentru că puterea comunistă să nu-l perceapă ca pe o ameninţare”. 20 de arestări la 6 dimineaţa Mişcarea disidentă ieşeană a început în jurul revistelor culturale Dialog şi Opinia Studenţească. a fost pretextul acţiunii demarate în forţă de Securitate. pe 18 mai 1983. Sorin Antohi) deveniseră în ochii “organelor” membrii unui grup bine închegat. a cărui scrisoare către cumnatul său aflat atunci la Gröningen. 18 mai 1983: Umflaţi de Securitate la 6 dimineaţa. spune Cristina Petrescu. spune la rândul ei Cristina Petrescu. Terezei Culianu – pe atunci asistentă la Litere – şi soţului ei Dan Petrescu (fost profesor. Prin glasul constant al scriitorului Dan Petrescu. momentul 1983 avea să arate clar “care erau limitele pe care regimul era dispus să le accepte fără a lua măsuri represive”. la curent cu ceea ce se publica în Occident”. firave gesturi individuale. Şi prin încercările de a conecta mişcarea disidentă ieşeană la cea din Europa central-răsăriteană. rememorează Alexandru Călinescu. Dan Alexe (cărora li s-a adăugat mai târziu.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 POVESTEA GRUPULUI DISIDENT DE LA IAŞI Vladimir Bucovski spunea că disidenţa rusă a creat-o KGB-ul. Cei peste 20 luaţi pe sus la 6 dimineaţa. o ştim prea bine. la acel moment de doi ani şomer şi cronicar literar la Dialog) – cel care în scrisoarea către cumnatul său ridiculiza tracomania regimului. confiscată lectorului francez Romain Rechou. Chiar dacă. Să-şi clameze şi să-şi obţină dreptul la verticalitate. Dan Petrescu. de modelul de disidenţă central-european. printre care Alexandru Călinescu. Apoi. Tineri autori. de Securitate pentru că citeau literatură occidentală şi strecurau în Dialog şi Opinia Studenţească. revistele culturale adesea comentate la Europa Liberă. recunoscut drept lider incontestabil. într-un interviu acordat în 1990. în care acţiunile protestatare au fost. spune Dan Petrescu. 6 (55)/2014  |  39 . nu se poate face nimic!”. casete cu emisiuni ale Europei Libere. De a face ca România. Grupul s-a distins prin radicalismul mesajului. în timpul unei burse acordate de Universitatea Central-Europeană din Budapesta. în anul prăbuşirii zidurilor comuniste. Luca Piţu. Pentru Grupul disident de la Iaşi. Până la percheziţia comandată de la Bucureşti. să nu mai fie o enclavă de supuşi. La grămadă cu cărţi de Soljeniţân. “Brazde peste haturi – roman foileton al colectivizării” – pe care Dan Caietele Revoluţiei Nr. pe cât posibil. de la Universitatea din Iaşi. “oricine răsfoia aceste reviste remarca imediat stăruinţa autorilor de a rămâne. În România mută a lui Ceauşescu. O mână de intelectuali tineri şi entuziaşti au fost umflaţi. opozanţii ieşeni “au reuşit – spune istoricul Vladimir Tismăneanu – să spargă zidul securizat al unei complicităţi laşe. “Eram doar prieteni cu preocupări şi idei comune”. Grupul de la Iaşi s-a apropiat poate cel mai mult. Dacă ei au dovedit “că în România se putea publica orice. Prin ce anume a reuşit Grupul de la Iaşi să iasă în evidenţă faţă de alte manifestări disidente din România? “În primul rând prin faptul că s-a manifestat ca un grup”. care voia să destabilizeze ţara. a cărei identitate de nume cu disidentul Dan Petrescu este pur întâmplătoare. şopârlele au fost înlocuite cu protestele asumate. Ioan Petru Culianu.

întinse pe mai multe zile. de Constantin Dumitrescu. “Ceauşescu nu e singurul vinovat!” – titlul sub care interviul aniversa în Libération ziua dictatorului – conţinea un mesaj neformulat până atunci de alţi opozanţi români. aruncau cu poze în tancurile sovietice. îmi amintesc că Bostan m-a întrebat. povesteşte Dan Alexe. cu antetul Gröningen. studentul de la Litere cu înclinaţii poliglote şi pasiuni pentru tot felul de limbi ciudate. spune cercetătoarea de la Institutul de Istorie Recentă. în care spaimele se îmbină cu momentele hilare. “cu aspectul lui de lector de la limbi străine. Aşa încât eu citeam. convins că singurul lucru pe care l-a obţinut Securitatea în urma acelei acţiuni a fost să-i înrăiască. cu articole despre România şi Ceauşescu. editată la Paris. a luat o casetă cu muzică rusească şi o fotografie cu copiii cehi care. cu pauze. pe care profesorul şi scriitorul aflat de şase ani fără slujbă (şi riscând închisoarea pentru parazitism social) le primise la plecare din partea “băieţilor cu ochi albaştri”. “Voiau să ne asumăm o culpabilitate pe care noi nu o simţeam” După percheziţii. că pe un vagabond ce eram”. sub ochii înspăimântaţi ai vecinilor. reviste şi ziare de la lectorii străini. “Un model de curaj”. “Voiau să ne asumăm o culpabilitate pe care noi nu o simţeam”. în timpul Primăverii de la Praga. care începe cu Dragii noştri şi se termină cu vă sărutăm cu drag” aflată într-un plic având menţiunea TEREZA ŞI DAN”. pe 18 mai 1983. Când ziaristul de la Libération. care începe cu Dragă bătrâne…şi este semnată de Sorin Antohi. iar el m-a ameninţat că mă trimite la Canal. în “Memorii”le sale. au urmat interogatoriile. “băieţii” i l-au confiscat pe Dickens. ca-n filmele americane”. Călinescu. scrisă de mâna cu pastă albastră. o încântaseră la Paris cu câteva luni în urmă. în ciuda “sfaturilor” de a-şi găsi “ceva pe-acolo. acesta se întorsese de curând din Franţa. a cărui intransigenţă şi luciditate. în 1980. jurnalist la Europa Liberă. sir? I-am răspuns: By all means”. Un anume maior Bostan a venit în persoană să mă salte”. fandosindu-se: I give you a ride. Iar în cadrul său. deşi “e atât de persecutat de Securitate şi mereu sub anchetă”. scrisori de la rude şi prieteni: “La câte totale”. Nimic din toate acestea nu li s-a înapoiat nici până azi. nimeni nu venea să vadă ce facem în sala de aşteptare înainte să înceapă interogatoriul. din 1968. De exemplu. “Am fost arestat pentru prima dată odată cu ceilalţi. Dan şi Tereza Petrescu îşi amintesc că au fost duşi la Securitate în dube separate şi anchetaţi. Nici mazilirea lui Alexandru Călinescu şi Sorin Antohi de la conducerea Dialogului. fiindcă în România avea să fie greu.. Lui Dan Alexe. scrisă de mână cu pastă albastră. Când m-au arestat şi m-au scos din apartament. trădând o acţiune de intimidare. fumând Kent şi Marlboro”. dar pe care ei o reprezentau prin vocea lor critică”. şi am văzut că era încântat”. se credea intelectual şi era mândru de engleza lui. Unde s-a întors. măi”. sub ochii înspăimântaţi ai vecinilor” Fiecare dintre cei anchetaţi îşi are propria lui poveste despre cele întâmplate atunci. De la Liviu Antonesei – pe atunci cercetător la Institutul de Ştiinţe Sociale al Universităţii – locotenentul-major Pleşiţă (cu nume identic cu al şefului de atunci al Securităţii). ţinând să precizeze că nu a fost “bruscat” niciodată în timpul anchetelor. Acesta a fost doar începutul. “Una scrisoare. A fost mesajul care a făcut că acţiunile Grupului de la Iaşi să se distingă între alte gesturi similare. pentru oameni ca mine”. Gilles Schiller (aflat în România incognito). “Dan Petrescu a fost vârful icebergului. povesteşte Dan Alexe.DISIDENŢA IAŞI Petrescu îl scria împreună cu Sorin Antohi şi Luca Piţu. “M-au scos din apartament. crede Liviu Antonesei. I-am zâmbit atunci angelic. Tactica era clasică: anchetatorul rău secondat de anchetatorul bun. “după o urmărire pe străzi. Dan Petrescu a fost vârful icebergului Începând cu 1988. cele caucaziene de exemplu. ca să folosesc expresia utilizată de Havel pentru a defini ceea ce reprezentau disidenţii în raport cu restul societăţii care nu se manifestă. “Felul în care se petreceau acele interogatorii avea ceva foarte funcţionăresc. acasă la Dan Petrescu. Bostan a intrat la un moment dat şi a răcnit: “Păi tu sfidezi. totuşi. “Una scrisoare. încă vreo doi ani. interviul acordat lui Gilles Schiller de Dan Petrescu.”. câteva zile la rând. 6 (55)/2014 . va fi condus de Al. Pe lângă cărţi ale disidenţilor ruşi. în tradiţia balcanică a României. Iar România i se părea “o groapă nenorocită”. Grupul de la Iaşi se va distinge prin radicalismul mesajului. au fost luate şi cărţi fără vreun conţinut politic. cataloghează Monica Lovinescu. a lui Liviu Antonesei de la Opinia Studenţească – nu au pus punct “propagandei destabilizatoare”. Dan Petrescu şi cei care îl 40  |  Caietele Revoluţiei Nr. care din primăvară conduce o staţie de radio în capitala Afganistanului: “Bostan era foarte vanitos. lui Alexandru Călinescu i s-a confiscat şi un roman poliţist.

INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989
susţineau în demersurile sale – observă Cristina Petrescu – nu doar îl blamau pe Ceauşescu pentru tot ceea
ce se întâmpla în România, ci, pe de o parte, observa că sistemul comunist este sursa tuturor relelor, iar pe
de alta, că aceasta se perpetua prin complicitatea tacită a întregului popor.
“Toată lumea crede că, odată Ceauşescu picat de la putere, totul se va aranja de la sine. Nu-i
adevărat. Ceauşescu singur n-ar fi izbutit niciodată să ajungă la această harababură. L-au împins nişte
javre”, spunea Dan Petrescu, acuzând corupţia Bisericii Ortodoxe, “cu totul de partea regimului”, şi
“degradarea morală a unui întreg popor”, “corupţia de Stat, care a paralizat societatea civilă”.
Va dezvolta această idee şi în “Mic studiu de anatomia răului”, articol publicat o lună mai târziu,
pe 15 februarie 1988, tot în Libération: “Sistemul face posibilă apariţia ticăloşiei, ticăloşia întreţine
sistemul”, iar astfel, “un nou model de reuşită socială este lansat şi transmis pe ierarhie în jos: criteriile
sunt răsturnate, selecţia socială făcându-se după chipul şi asemănarea celui ce-o dictează”.
“Dacă toată lumea tace, s-a zis cu ţara asta”
De ce a ales Dan Petrescu şi membrii Grupului de la Iaşi să fie disidenţi? “Pentru că tot trebuia
s-o facă cineva, să vorbească, pur şi simplu; şi să vorbească în calitate de cetăţean. Dacă toată lumea tace,
s-a zis cu ţara asta”, explica liderul opozanţilor ieşeni într-un interviu acordat în aprilie, la Iaşi, Agenţiei
franceze de ştiri Gamma, înregistrat în aprilie 1988, la Iaşi, acasă la Luca Piţu şi difuzat pe TV France 3 şi
la Europa Liberă abia un an mai târziu, când caseta a putut fi transmisă în Occident. Şi “dintr-o îngrozitoare
repulsie faţă de sistem, o îngrozitoare senzaţie că tot ceea ce se întâmplă intrase într-o zonă a absurdului,
a aberaţiei”, adaugă Alexandru Călinescu, referindu-se la România Epocii luminii în care – remarca el cu
umor – lumina s-a scumpit de zece ori. O ţară ca în Kafka. Unde, aşa cum le spunea Dan Petrescu ziariştilor
de la Gamma (arestaţi a doua zi după interviu şi expulzaţi), “cozile au devenit o instituţie naţională, iar
“climatul de disperare” a făcut ca oamenii să-şi schimbe “până şi fizionomia”. Dan Petrescu şi cei care i
s-au alăturat, au înţeles – remarcă Vladimir Tismăneanu – că “în condiţiile de macabră terfelire a condiţiei
umane, create de o tiranie delirantă, tăcerea este păcatul cel mai grav”. “Când am spus ce aveam pe suflet
am făcut-o ca simplu cetăţean şi nu în calitate de scriitor. M-au ameninţat replicând că, în anumite cazuri,
legea e prevăzută şi cu o bâtă, menită celor care o încălca”, povestea Dan Petrescu, în interviul acordat
Agenţiei Gamma, respingând acuzaţiile Securităţii, care, punând protestul pe seama faptului că n-avea
serviciu şi n-avea unde să publice, încercase să facă din cazul său “unul strict personal”.
A fi disident, adaugă Dan Petrescu, era nu numai o “imensă uşurare” (dată de faptul că “am ajuns,
în felul acesta, să-mi pun gândurile în acord cu faptele”), ci şi “un mare avantaj”: “pentru că am constatat
că există o mare nevoie de a vorbi; există oameni care m-au vizitat sau care au căutat să mă contacteze,
într-un fel sau altul, ca să mă felicite şi să mă asigure de sprijinul lor”. “La Iaşi, la Bucureşti sau la
Timişoara, oamenii ne admirau, ne întrebau cum rezistam. Toată lumea ştia că Grupul de la Iaşi rezista. La
Dan veneau până şi ţărani care îi cereau sfatul, sau, mai prozaic, oameni care îl rugau să scoată scrisori din
ţară sau să zică despre necazul lor la Europa Liberă”, îşi aminteşte Dan Alexe.
“Am fost urmărit de bărbaţi cu aspect de muncitori, de femei, de ţigani”
Cum de într-un regim controlat de Securitate, câţiva oameni au reuşit, totuşi, să fie mediatizaţi în
presa occidentală? – este întrebarea pe care o adresează cei care, spre a-şi găsi o scuză pentru pasivitatea
lor, acreditează ideea că disidenta ieşenilor s-ar fi făcut cu voie de la “băieţii cu ochi albaştri”. “Într-o ţară
în care nimic nu mergea cum trebuie, nu putea să existe o singură instituţie care să funcţioneze perfect”, le
răspunde acestora Dan Petrescu. Despre asta cu toţii povestesc: în spatele unei ieşiri la rampă se ascundea
adesea o poveste demnă de un film de spionaj. Articolele erau transmise în Vest prin valiza diplomatică:
Alexandru Călinescu şi Dan Petrescu le transmiteau lectorilor străini, iar aceştia ambasadelor. “Cu mari
dificultăţi şi uneori şi cu sacrificii”, rezuma Tereza Petrescu.
“Mobilizarea putea fi impresionantă”, povesteşte Dan Alexe – care în 1983 transmisese în Franţa
un roman “foarte prost, un fel de ficţiune politică, iar în ’88 o piesă de teatru pentru revista lui Dorin
Tudoran din America, “Agora” – despre cum procedau cu el urmăritorii: “Devenisem foarte priceput în
depistarea lor. Vara nu era greu: pe atunci nu existau telefoane portabile de mici dimensiuni şi amărâţii erau
obligaţi să poarte nişte walky-talky uriaşe, în saci de plastic, din care uneori se iţea antena. Am fost urmărit
de bărbaţi cu aspect de muncitori, de femei, de ţigani. Învăţasem şi cum să scap de ei. În Bucureşti, am
aplicat de câteva ori trucurile cu ieşitul şi intratul rapid în metrou, învăţate din “Filiera franceză”. Odată,
Caietele Revoluţiei Nr. 6 (55)/2014  |  41

DISIDENŢA IAŞI
unul, exasperat, a preferat să nu se mai prefacă şi
a venit lângă mine în vagon, spunându-mi să stau
cuminte, că el are treabă. Altă dată, am scăpat de
un bătrânel gras răcnind pe stradă: Uitaţi-vă la el,
oameni buni, poponarul ăsta bătrân cum se ţine
după mine! A fost aşa de şocat, că a înţepenit pe
trotuar, uitându-se după mine”.
“Îi vezi pe ăştia din troleu? Toţi sunt
securişti”
Povestite acum, descărcate de tensiunea
momentului, unele scene de filaj sunt de-a dreptul
comice. “Au început prin a mă urmări tot timpul,
apoi, de îndată ce bănuiau prezenţa unui străin la
Iaşi, îmi plasau în faţa porţii poliţişti dotaţi cu staţii
de emisie recepţie”, povestea Dan Petrescu ziariştilor de la Gamma. La Biblioteca de Ştiinţe Sociale, unde
a fost angajat în ’88 că suplinitor, căpitanul Florea Gavril – securistul Universităţii – instala portari noi
la uşă. Într-o zi, i-a fotografiat pe securiştii care, deghizaţi în miliţieni, dirijau circulaţia şi a trimis pozele
la “Nouvelle Alternative” – fapt consemnat şi de Monica Lovinescu în “Memorii”. După ce, exasperat
de telefoanele anonime cu înjurături, a spus că o să le înregistreze, a avut parte doar de înjurături şoptite.
“Îi vezi pe ăştia din troleu? Toţi sunt securişti”, îşi aminteşte cum a fost atenţionat de soţia sa
Dan Petrescu, în drum spre Filip Raduti, o cunoştinţă care îşi oferise telefonul spre a fi sunaţi de Europa
Liberă “şi despre care nu pot să cred că a fost pus la cale de Securitate”. “Stăm pe scaune până aproape
se închid uşile şi ţişnim în ultima clipă”, i-a răspuns el, “iar atunci tot troleibuzul a sărit grămadă pe noi”.
În acea seară, pe 10 octombrie 1989, când din apartamentul lui Filip Raduti din Nicolina a fost sunat de
Neculai Constantin Munteanu, Dan Petrescu, pe atunci în greva foamei, era primul român care vorbea în
direct la Radio Europa Liberă. Fusese concediat de la bibliotecă de Aurelian Bondrea – pe atunci director
în ministerul învăţământului – în urma Apelului prin care încerca să arate că mai sunt şi romani care nu-l
vor pe Ceauşescu reales la al XIV-lea Congres. “Toate mijloacele noastre de informare au vorbit despre
întregul popor care primeşte cu bucurie această realegere. Mi se pare un abuz formidabil în momentul în
care, în România, există deja o opoziţie şi o disidenţă”, argumenta la Europa Liberă, demersul său, Dan
Petrescu, ce a reuşit în trei săptămâni să strângă mai puţin de 20 de adeziuni. Numele semnatarilor – Doina
Cornea (Cluj), Liviu Antonesei, Al. Tăcu, Eugen Amarandei, Gabriela Iavolschi, Filip Raduti, Luca Piţu
(Iaşi), Mariana Marin, Gabriel şi Virginia Stănescu (Bucureşti), Gina Sampalean (Blaj), Liviu Ioan Stoiciu
(Focşani) – conturau, însă, imaginea unei mişcări disidente naţionale. Era ceea ce cu toţii îşi doreau. “Era
absolut cumplit! În 1989 se schimbau lucrurile, încă din vară, în Polonia, în Ungaria, în Cehoslovacia,
până şi în Bulgaria, iar aici, Ceauşescu părea în continuare veşnic”, spune şi Alexandru Călinescu, care în
1989 mergea des în Capitală, în încercarea de a proiecta un grup care să facă şi la noi ceea ce se întâmplă
în celelalte ţări.
“Ne supravegheau dintr-un ARO”
Când au aflat de la radio de demonstraţiile de la Bucureşti, de pe 21 decembrie, toţi au crezut că
aceea va fi ultima lor zi de libertate. “Am crezut că ne saltă”, spune Dan Petrescu, care a avut în permanenţă
securişti la poartă după iniţierea Apelului. “Instalaseră în faţa porţii un ARO, din care supravegheau la
vedere. Şi, pentru că era frig, au tras un cablu de la stâlp şi au montat un calorifer electric”, povesteşte
Liviu Antonesei, care, la rândul său, spune că se trezea în toamna lui ’89, dimineaţa, “cu pândacii pe sub
geamuri”. “Când ieşeam din casă, mergeam cu securistul umăr la umăr. Eram obligată să merg doar pe
două trasee: unul ducea, prin nişte străduţe lăturalnice, spre Institutul de Lingvistică, unde lucram după
ce mă dăduseră afară de la Universitate; celălalt era prin Piaţa Unirii, dar nu aveam voie să iau tramvaiul.
Odată m-au bruscat când, fără să le spun dinainte, am vrut să intru în Universitate”, povesteşte Tereza
Culianu, soţia lui Dan Petrescu.
Pentru a povesti ce au făcut ca opozanţi, fiecare dintre ei ar putea scrie cărţi. Gloria lor s-a stins
repede după căderea regimului împotriva căruia luptaseră. Grupul de la Iaşi a fost uitat odată cu amintirile
despre Epoca de aur.
42  |  Caietele Revoluţiei Nr. 6 (55)/2014

INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989
“Am dat numele tuturor securiştilor pe post”
Nu toţi membrii Grupului de la Iaşi au riscat, poate, atunci în aceeaşi măsură. Solidaritatea lor
a fost însă cea care a contat. Într-o vreme în care restaurantele fuseseră avertizate să nu permită grupuri
mai mari de cinci persoane nici la masa de revelion, un Grup contestatar ca cel al intelectualilor ieşeni
– care încerca să realizeze o coeziune naţională – căpăta, în ochii “băieţilor”, proporţiile unei revoluţii.
“Rămân al dumneavoastră nesupus”, îi sfida Dan Petrescu în “Scrisoare deschisă organelor de represiune
din România”, difuzată pe 30 august 1989 la Europa Liberă, în care îi lua apărarea lui Luca Piţu, concediat
abuziv de la catedra de franceză a Universităţii, în urma unor acuzaţii de “imoralitate”. O scrisoare
explozivă, în care deconspira, cu liniuţă de la capăt, numele ofiţerilor care îi aveau pe disidenţi “în normă”.
Pe Ghiţă Florea, care ceruse conducerii Universităţii concedierea lui Alexandru Călinescu, cel care ghidase
ziariştii francezi în Iaşi şi se raliase Scrisorii celor şapte scriitori de solidarizare cu poetul Mircea Dinescu,
interzis în urma interviului apărut în primăvara lui 1989 în Libération; pe colonelul Pleşă şi maiorul Rusu,
care, spre a-l împiedica să onoreze invitaţiile de a călători în străinătate, îl anchetaseră pe Dan Petrescu,
acuzat prin două anonime că “port barbă, că aş plăti pensie alimentară, că nu reprezint tradiţia culturală a
Iaşului şi că odată ajuns în Occident voi lua legătura cu Europa Liberă”. “I-a enervat foarte tare că am dat
numele securiştilor pe post”, îşi aminteşte acum Dan Petrescu. Demascând urmăritorii, el îi nominaliza
apoi pe cei care fuseseră luaţi în vizor pentru că îl cunoşteau şi se solidarizaseră: Alexandru Tăcu, cel
căruia căpitanul Andronic îi propusese să “se ocupe” de “subsemnatul”; Gabriel Liiceanu şi Andrei Pleşu,
poeta Mariana Marin, actorul Emil Coşeru, vecinii Eugen Amarandei şi Gabriela Antonesei, Sorin Antohi
şi Liviu Antonesei, poeţii Nicolae Ionel şi Aurel Dumitraşcu. Tot aici a pomenit şi de Doina Cornea,
Mircea Dinescu, Dan Deşliu, Aurel Dragoş Munteanu, Gabriel Andreescu, Nicu Stăncescu, Ion Puiu,
Radu Filipescu, Liviu Cangeopol, Mariana Marin, Dan Simpălean.
Cartea care-l înfiera pe Ceauşescu, trimisă în Vest într-o cutie cu pudră
La cartea “Ce-ar mai fi de spus”, Dan Petrescu şi Liviu Cangeopol au început să scrie de prin aprilie
1988, finalizând-o prin toamna aceluiaşi an. Se rânduiau la maşina de scris, demonstrând astfel că şi într-o
casă supravegheată de Securitate poţi dialoga liber, fără să se audă altceva decât un ţăcănit de tastatură.
La Paris, cartea a ajuns înregistrată pe benzi magnetice: a “vorbit-o” Dan Petrescu, acasă la actorul Emil
Coşeru, “într-o cameră cu ieşire spre curtea păsărilor, pe fondul unor cotcodăceli interminabile”. A trimis-o
în Franţa prin lectoriţa italiană de la Universitate, Anna Alassio, care a ascuns-o în cutia de pudră.
La Monica Lovinescu, cele “cinci benzi minuscule” au ajuns, probabil, în ultima zi a anului, căci
vorbeşte despre ele în ultima pagină din volumul al doilea al “Memorii”lor. Le-a transcris Dan Alexe,
emigrat în primăvara lui ’88 şi angajat la Europa Liberă. Cartea a putut fi publicată astfel înainte de ’89, în
revista Agora, editată de fostul disident, devenit ziarist la Vocea Americii, Dorin Tudoran. Fragmente din
carte au fost apoi difuzate la Europa Liberă. “N-am fi avut altfel nici o dovadă că am scris această carte
înainte de decembrie ’89″, spune Dan Petrescu.
“Ce-ar mai fi de spus. Convorbiri libere într-o ţară ocupată” reprezintă, într-un fel, documentul
programatic al Grupului de la Iaşi. “Un text esenţial de filosofie morală”, “un mic tratat de rezistenţă
intelectuală” – o caracterizează istoricul Vladimir Tismăneanu: Autorii, “calibraţi cu tot ce s-a scris mai
sofisticat în literatura disidenţei sovietice şi est-europene”, “vorbesc ca doi oameni normali într-un univers
în care sloganul a înghiţit ideea”. Cartea lor, spune şi istoricul Cristina Petrescu, este “singurul volum
aparţinând unor disidenţi romani care poate sta alături de cele ale colegilor lor central-europeni”.
“Ce-a mai rămas sănătos în România?”, se întreba Liviu Cangeopol. Şi “în ce măsură, o societate
condusă de un bolnav psihic îşi pierde şi ea calităţile raţionale?”. Regimul este perpetuat printr-o ticăloşie
colectivă, susţin autorii, ironizând lipsa de reacţie a oamenilor care, deşi sunt în stare să se ia de gât unii
pe alţii la cozi, “prea puţini au curajul să denunţe marea nedreptate”. Care, în loc să protesteze împotriva
politicii de sistematizare a satelor, se sinucid mioritic. “Oare bat eu câmpii prea tare dacă-mi imaginez că
un singur milion din cele 23 de milioane de români ar fi de-ajuns ca să provoace, printr-o simplă petiţie,
semnată de toţi şi adresată Marii Adunări Naţionale, ieşirea actualului nostru preşedinte la o binemeritată
pensie?” Cei doi compară România lui Ceauşescu cu Gulag-ul, susţinând că singura diferenţă este că la noi
legea natalităţii este în vigoare, în Gulag procrearea fiind descurajată. “Merită sau nu să aibă acest popor
un asemenea conducător? Din moment ce-l are şi-i permite tirania de atâta timp, înseamnă că-l merită.
Caietele Revoluţiei Nr. 6 (55)/2014  |  43

odată Ceauşescu dispărut. studiase Literele. în Bucureşti. în cazuri extreme. ar fi fost picat tot “pe motiv de dosar”. în ambele cazuri. atunci a apărut ) în jurul revistelor studenţeşti Dialog şi Opinia studenţească: o fluctuantă grupare eterogenă de tineri şi foarte tineri universitari. Ar fi fost stimabil. „istorici” – au adesea formaţie academică de istorici. a fost titlul sub care interviul acordat de Liviu Cangeopol apărea la 5 aprilie 1988 în Libération. ca şi “Grupul de la Iaşi”. Securitatea îl cunoştea. Ne arăta că se poate trăi şi altfel”. acţiunile întreprinse de Grupul de la Iaşi din care aţi făcut parte? . cu un volum de poezii refuzat. Îşi deschisese împreună cu doi prieteni (Dorel Voroneanu şi Cristi Delcea. refuzând repartiţia ca profesor într-un sat din Buzău. suprapuneri parţiale între redacţiile celor două reviste. compatibilă cu exigenţele societăţii socialiste”. discursiv). difuzat o zi mai târziu la Europa Liberă. dar se află într-o fază de autodefinire prin contrast.N. citea literatură şi reviste din Vest. printr-un joc de cuvinte cu historians. etic. chiar viaţa. scăldându-i pe cei din imediata vecinătate.Asumarea critică a trecutului a progresat mult în România. De prin ’84 a deschis prima videotecă din Iaşi. Activiştii acestor “Memorii” sociale concurente – care se numesc în engleză memorians. La 15 zile de la publicarea interviului. Anul 2004 a fost crucial. alţi câţiva. desigur. în lumina ei spectrală. Universitatea CentralEuropeană din Budapesta . citea Soljeniţîn. plete. îşi descrie prietenul Dorel Vororeanu. Ceea ce a dat profil „grupului” a fost nucleul său dur (Luca Piţu. Al doilea mit avea însă o bază reală: mediul constituit (începând din 1969 – Alma mater. s-a constituit o „piaţă” a “Memorii”lor sociale. Când s-a alăturat Grupului. “Mişcarea disidentă de la Iaşi” e un mit eroic. (Emilia CHISCOP) “Mişcarea disidentă de la Iaşi e un mit eroic” Interviu cu Sorin Antohi. care este un mit cultural cu dimensiuni politice.G.-uri specializate. ideologic. scriitori. la 15 ani de la evenimentele din decembrie 1989. “Liviu Cangeopol este definit ca fiind în incompatibilitate cu societatea socialistă”. Dan Petrescu. “Fii mulţumit. cercetător la Institutul de Studii de Istorie. precursoarea Dialogului. lipsită de un forum care să genereze o discuţie cuprinzătoare. îl prezenta Luca Piţu în preambulul interviului. studenţi. Existau. adăugând că era autor al unor texte apărute în revistele literare. “Fii mulţumit. când a fugit din ţară. de câţiva ani pe rebelul cu alura hippy care a terminat liceul la seral după ce fusese exmatriculat pentru atitudine antisocială. artişti. unde. în contextul unei discuţii pe tema istoriei recente. politic. cu „gruparea” revistei Echinox. spuneaţi. Fără acest nucleu dur. spun unii prieteni. “lipsindu-i latura tonică. nu fără legătură cu opţiunile lor politice 44  |  Caietele Revoluţiei Nr. 6 (55)/2014 .DISIDENŢA IAŞI (…) Mă tem că. E vorba „doar” de câteva personalităţi excepţionale. „umbra” lui Mihai Ursachi. idealizantă. dincolo de accentele provinciale diferite. a fost reţinut de Securitate pentru 24 de ore. m-am numărat totuşi printre aceia care doreau sincer sfârşitul comunismului.Într-un interviu acordat „Ziarului de Iaşi”. Domnule Ceauşescu: Vei rămâne în istorie!”. caracterizată încă de fragmentare şi discordie. care. Domnule Ceauşescu: Vei rămâne în istorie!” Liviu Cangeopol s-a alăturat Grupului de la Iaşi în aprilie 1988. . avea 33 de ani. tot din slujbe de ocazie. Cum vă raportaţi la „experienţa comunistă”? (A fost uitată aceasta prea uşor de către români?) . “Era prin structura lui împotriva regimului.Cu nostalgie şi admiraţie pentru cei care au avut curaj. Aura excepţiilor creează mereu un „efect de real”. printre care “Clasa muncitoare merge în paradis” – titrate prin vocea lui Dan Alexe. cu sau fără temei. de cucerire a unor nişe profesionale şi a unor segmente din sfera publică. constant rebel (estetic. şi o şi arăta: purta pardesiu lung. el să nu fie înlocuit de tipi aidoma lui”. cu care micii întreprinzători încheiau contractele. modica libertate şi. dar nu ar fi avut forţa simbolică a subversiunii. Cangeopol difuza filme “capitaliste” – unele contestatare. însă. îi împărtăşea Liviu Cangeopol lui Dan Petrescu. optimistă. Există numeroase instituţii şi O. după ce timp de nouă ani dăduse fără succes admitere la Regie. a trăit până în ’88. marca „grupului de la Iaşi”. inclusiv din raţiuni electorale: principalele forţe politice au trebuit să dea răspunsuri clare şi să se angajeze în anumite acţiuni concrete.Cum priviţi astăzi. ultimul emigrat în SUA). un studio de înregistrări pe Vasile Alecsandri: un fel de afacere privată. în diverse etape). că suntem deja în faţa unui fenomen de asumare a trecutului şi de distanţare critică faţă de el. ba chiar între „grup” şi alte publicaţii ieşene. „grupul de la Iaşi” putea cel mult semăna. începând cu Preşedintele şi Guvernul. Eu nu am fost printre cei curajoşi. şi-au riscat modestele situaţii (singurele pe care le aveau!). “patronată” de Cooperativa “Constructorul”. cocheta el însuşi cu literatura.

INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 şi etice. migrând în masă. în urmă cu câţiva ani. “sătul să-i mai legitimeze” pe cei care. iar intelectualii fug mai mult decât ceilalţi”. care defineşte fără echivoc situaţia reală a României în 2004. (Berlin. şi din funcţia de ministru adjunct la Cultură. Dan şi Tereza Petrescu au revenit la Iaşi. . care s-a accelerat după eliminarea vizelor Schengen (1 ianuarie 2002). Tocmai fiindcă ne-a lipsit proiectul comun de viitor. Deşi. nu a făcut tot ceea ce trebuia în aceşti cincisprezece ani de libertate. înclinaţiile ideologice şi sursele de finanţare. precum şi pe baza distanţării „obiective” de perioadele aflate în centrul controverselor. lui Liviu Antonesei. Cred că şi-au făcut doar datoria. e nevoie ca reconcilierea “Memorii”lor concurente să se facă pornind şi de la acte de reparaţie materială şi simbolică. nu au mai avut ocazia să stea cu toţii “la aceeaşi masă”. apoi. reprezentanţi în fostul regim. România. nu are rost să ne imaginăm ucronii („ce-ar fi fost dacă…”). de 15 ani. Avea să demisioneze. Sper că în anii următori să asistăm la articularea conversaţiei comune de care vorbeam. a semnat câteva articole în Opinia Studenţească. Judecând însă pe baza puţinelor date accesibile. deşi sunt stoic la nivelul meu individual.Spuneaţi în interviu că în România „nimeni nu mai are curajul şi. în orice caz. interzis de semnătură fiind. în conştiinţa istorică naţională. materializat de multă vreme în Occident. Caietele Revoluţiei Nr. director al Muzeului Literaturii. sunteţi dezamăgit de evoluţia României de după ’90?) . am putea atinge pentru o perioadă echilibrul ideal între calitatea rezonabilă şi preţul scăzut al forţei de muncă. critic şi autoreflexiv. ei resping statutul de “eroi”. şi-au pregătit doar viitorurile individuale şi de clan.Am vorbit într-un interviu luat de Rodica Palade pentru Revista 22 de „marea evadare”. 6 (55)/2014  |  45 . înclin să cred că avem de-a face cu un ciclu scurt (au trecut deja trei ani. Interviu realizat de Emilia Chiscop) Disidenţii ieşeni după 15 ani Niciunul dintre membrii Grupului de la Iaşi nu şi-au văzut dosarele de la Securitate. m-aş resemna mai uşor: se întâmplă ceea ce trebuia să se întâmple. nu pot fi astfel şi la nivel naţional. totul trebuie folosit inteligent şi eficient pentru a construi şi perpetua un „trecut utilizabil” judicios. 15 noiembrie 2004. fie că “se caută”. Referindu-se la perioada dinainte de 1989. ansamblul fostului „lagăr sovietic”. poate. Dan Petrescu a fost. viitorul vine peste noi tot din Occident. ar putea să mai treacă cinci-şase). speră într-o întâlnire viitoare la care să pună lucrurile în ordine. prin anii ’80. cu care. pentru că ne împiedică să ne imaginăm ca indivizi şi ca societate într-un viitor apropiat”. devenind astfel (dacă se iau şi măsurile fiscale potrivite) sediul temporar al unor industrii de vârf (formula nu funcţionează numai cu fabrici de textile în lohn). cam de un sfert de generaţie. Problema este cum să consolidăm aceste perspective critice asupra trecutului. Constataţi atunci că „românii. Cum explicaţi aceste lucruri? (Personal. Pisica de la care a început această îndeletnicire purta numele Salopette. După ce în decembrie ’89 a fost ales în Consiliul Frontului Salvării Naţionale. Poate viitorul României ne va fi făcut cadou de asemenea evoluţii externe. Rămânând în Capitală. pătrunseseră din nou în arenă. în general. apoi la Nemira. împreună cu baza socială şi financiară a puterii lor. trecând de la spaţiu la spaţiu-timp. sunt nemulţumit de evoluţia României. Şi regretă că nu au putut face mai mult. uneori sub puternice presiuni externe. Pe de o parte. fiind editori la Polirom. se mişcă mai repede. de pildă. Cine ştie… Până atunci. Dacă aş putea gândi în termeni hegelieni. a demisionat peste câteva săptămâni. Şi că „lipsa unei perspective asupra viitorului este o tragedie. pe baza analizei conjuncturii europene şi internaţionale. De câteva luni. ceea ce poate fi un avantaj…). români şi străini. românii întâlnesc o formă a viitorului lor ideal. răspunsul primit de Dan Petrescu. fug de România. ca mulţi alţii. răspunsul oferit de CNSAS. fără de care democraţia nu poate funcţiona. Nu pot şti cât va dura acest ciclu istoric de migraţie transnaţională. după 1990. Li s-a spus fie că nu există. idecenţa să vorbească de viitor”. Dan Petrescu: Acum se proclamă ironic “crescător de pisici amator”. precum şi pe baza observaţiilor mele directe. Statele occidentale au avut nevoie de mai multe decenii pentru „a se despărţi critic de trecut”. de reprobare morală şi justiţie retrospectivă. sub forma integrării europene şi globalizării (suntem astfel scutiţi de propriile proiecte de viitor. pe de altă parte. pe baza cercetărilor savante din ce în ce mai substanţiale. De la manualele şcolare la televiziune. Desigur. în alt registru. unde a fost numit în timpul mandatului lui Andrei Pleşu. iar liderii noştri. Regimurile româneşti postcomuniste au insistat din păcate pe o reconciliere fără justiţie. De 12 ani este editor: mai întâi la Editura Albatros. România. cum să le reproducem în sfera publică. Iată ceea ce clasicii sociologiei numeau un „fapt social total”. fapt catalogat de unii drept aberant. migraţia internaţională de masă a românilor în căutare de locuri de muncă mai bine plătite.

afirmând că nu puteau face altfel. Primul volum de versuri i-a fost publicat în 1988. Dan Alexe: În mod paradoxal. după cum susţine. La 48 de ani. Este profesor la Facultatea de Litere. unde până în 1997 a predat la Institutul Naţional de Limbi şi Civilizaţii Orientale. printre care Mircea Cărtărescu. Liviu Antonesei a fost supravegheat permanent de Securitate începând cu 10 octombrie şi până pe 22 decembrie. Liviu Cangeopol este. În 1984. poate. Semnatar al apelului împotriva realegerii lui Ceauşescu. 46  |  Caietele Revoluţiei Nr. Dan Alexe spune că “nici Dan. Ceea ce trebuia era cinste. Mariana Marin. în Ministerul de Externe. fiind angajat la Europa Liberă. dar din primăvară se află la Kabul. Liviu Cangeopol: Nonconformistul care semnează alături de Dan Petrescu cartea “Ce-ar mai fi de spus” trăieşte de 15 ani în Statele Unite. susţine el. Florin Iaru.DISIDENŢA IAŞI Alexandru Călinescu: Fostul director al Dialogului. unde. la sfârşitul lui 1991 a plecat la Paris. şi oferta de a pleca. Liviu Antonesei a fost scos dintre câştigătorii concursului de debut de la Albatros. Dan Alexe locuieşte cu familia sa în Belgia. unde a deschis o staţie de radio locală. în 1990. după ce ameninţase că. Pe 13 octombrie. Dan Alexe a muncit ca ghid pe litoral. nici Luca şi nici Cangeopol nu ne-am văzut vreodată ca fiind curajoşi. fapt povestit în cartea sa “Jurnal din anii ciumei”. după cum ne-a spus mama sa. personajul cel mai prezent în viaţa publică după 1990. a fost chemat la Universitate şi luat la întrebări pe tema apelului împotriva lui Ceauşescu. după ce s-a raliat Scrisorii celor şapte. socotit de Securitate “şef de şcoală al aşa-zisei generaţii ’80″. Pe 10 octombrie. două incidente cu Securitatea. au refuzat orice compromis şi orice colaborare cu Puterea”. unde se află şi astăzi. a demisionat din Frontul Salvării Naţionale după numai o săptămână de la evenimentele din 22 decembrie 1989. O minciună născută din laşitate sau regret”. după ce sărbătorise deja premierea împreună cu mai mulţi scriitori. După ce din 1990 a fost ales prorector la Universitatea “Cuza”. “Unii dintre foştii disidenţi au acceptat lucrurile aşa cum sunt şi au colaborat sau colaborează cu actualul regim. pentru că “prezenţa turiştilor străini România aşa cum era ea” – cum spune râzând Dan Petrescu – a fost umflat de câteva ori de băieţi. “făcându-se că mă calcă”. accesul la internet fiind cu totul ocazional în capitala afgană. nu curaj. şi care l-a prezentat pe Liviu Cangeopol în Libération. 6 (55)/2014 . Refuzând să plece ca profesor într-un sat din Buzău. după un prim moment de acceptare. nici eu. Liviu Antonesei: Dintre membrii Grupului de la Iaşi. Dan Alexe comunică acum mai greu cu restul lumii decât o făcea înainte de 1989. Între 1996 şi 1998. când a reuşit să trimită un roman de ficţiune politică. În această perioadă a avut. pe Karl Marx. A refuzat. o piesă de teatru şi câteva articole la Europa Liberă. când în drum spre Centrul de Librarii o maşină a virat razant pe lângă el. ne-a scris Dan Alexe. “candidează” (după propria-i expresie) la locul III într-un clasament personal al disidenţilor ieşeni. În aceeaşi perioadă. de unde fusese concediat abuziv la începutul lui 1989. pentru că “toată evoluţia evenimentelor îmi arată că nu am ce să caut acolo”. Din 2000 este director al Bibliotecii Centrale şi Universitare. de solidarizare cu Mircea Dinescu. Referindu-se la perioada disidenţei. În această perioadă a scris la revista Agora şi la alte publicaţii ale emigraţiei româneşti din America. “Kabulul nu e locul cel mai propice pentru întreţinerea unei corespondenţe active”. A părăsit ţara în 1988. ca Dan Petrescu. De atunci. Luca Piţu: Cel în al cărui în apartament s-a filmat interviul cu Dan Petrescu. îşi explică atitudinea într-un interviu acordat în 1990. interzis de semnătură din primăvara lui 1989. zona sa natală. Iar argumentul celor cărora li s-a propus să colaboreze cu Securitatea şi care au făcut-o. va protesta pe faţă. este. este o simplă minciună. a semnat apelul împotriva realegerii lui Ceauşescu în octombrie 1989 şi a acordat un interviu în direct Europei Libere. Aceasta a făcut ca şi cariera sa de “opozant” anticomunist să fie mai mult popularizată decât a celorlalţi. Ion Bogdan Lefter. după autorii “Convorbirilor libere”. a fost fugărit de un individ dotat cu baston. Alţii. la un an an după percheziţia din 1983 şi detronarea sa de la Opinia Studenţească. Liviu Antonesei a fost preşedinte al Consiliului Judeţean. proaspăt licenţiat în Contabilitate. în urma unei înscenări. dacă nu va apărea. iar în acest an a candidat la primăria Iaşului din partea URR.

scriitorul Paul Goma rămâne unul dintre cei mai importanţi opozanţi împotriva regimului comunist. fiind declarat în 1984 Deţinutul politic al lunii decembrie. pag. Ion Vianu. Înainte de a pleca din ţară. “Ce-ar mai fi de spus”. Mihai Botez Între 1983 şi 1986. în revistă “Agora”. Între 13 şi 26 decembrie 1987. a fost deţinut politic pentru “propagandă împotriva societăţii socialiste”. sfârşind cu exilul forţat –. Din păcate – aşa cum spune Cristina Petrescu (n. colaborator al revistei Micro-Magazine şi apoi corespondent BBC. Reuşind să strângă peste 200 de semnături – un număr comparabil cu cel al semnatarilor Chartei 77. prin intermediul postului de radio Europa Liberă. Cazul Dorin Tudoran Autorul celebrului eseu “Frig sau frică? Despre condiţia intelectualului român de astăzi”. Dorin Tudoran a protestat public împotriva violării drepturilor omului în România comunistă. Tudoran obţine în cele din urmă emigrarea. Dincolo de “campaniile imunde” împotriva sa. s-a alăturat şi el lui Goma. Opoziţia Democrată din Ungaria şi Solidaritatea poloneză. cazul Tudoran a fost expus în Parlamentul European pe 18 mai 1985. apoi în domiciliu obligatoriu. În august 1985 pleacă spre America. să construiască şi în România un grup asemănător cu Charta 77. în urma scandalului internaţional creat în jurul cazului sau. văzând că nici un scriitor cunoscut nu o face. a ajuns să laude regimul în România Literară. – fără vreo legătură de rudenie cu Dan Petrescu) în postfaţa ediţiei din 2000 a cărţii lui Dan Petrescu şi Liviu Cangeopol “Ce-ar mai fi de spus” – pentru mulţi dintre semnatari. după cum consemnează şi Caietele Revoluţiei Nr. devenind. Din exil. Note. Primul a adresat o scrisoare Europei Libere. pledând pentru limitarea mişcării Goma la revendicarea libertăţii de exprimare. dar nu a reuşit să adune mai mult de 20 de semnături. a făcut multă vâlvă. Neprimind răspuns la cererea de emigrare. de către Amnesty Internaţional. lista conţinea cazuri de violare a drepturilor omului. 170 şi-au retras suportul. Cristina Petrescu invocă o notă a Securităţii din 12 martie 1978. fiul criticului literar Tudor Vianu. inginerul şi inventatorul Radu Filipescu. Numele său a fost capul listei înaintate de o delegaţie a Societăţii Internaţionale pentru Drepturile Omului de la Frankfurt Conferinţei de la Ottawa. iar 76 încă îşi susţineau poziţia. şantajat de Securitate. fapt ce l-a costat pierderea catedrei de la Facultatea de Medicină. Dacă nu ar fi fost anihilată – prin trimiterea iniţiatorului în închisoare. fiind cel care a publicat în 1989 cartea lui Dan Petrescu şi Liviu Cangeopol. Postfaţa cărţii “Ce-ar mai fi de spus”.r. care se sinucideau mioritic în loc să protesteze. în speranţa aprobării emigrării. Gabriel Andreescu. După cum scrie Monica Lovinescu în “Memorii”. după perspectiva de a deveni chelner într-un club de lux. Tudoran a susţinut disidenţii români. Aflat în greva foamei şi domiciliu forţat.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 Principelele acţiuni disidente ale intelectualilor romani Mişcarea Goma “A încercat. implicarea în această acţiune de protest în numele drepturilor omului nu a fost decât un mijloc de a obţine emigrarea: “paşaportul Goma”. dar. Paul Goma a înaintat o scrisoare de protest Conferinţei pentru drepturile omului de la Belgrad. chiar ajungând să-l atace public pe Goma. Scrisoarea deschisă adresată în 1988 lui Nicolae Ceauşescu. Dorin Tudoran a intrat în greva foamei pe 23 aprilie 1985. 6 (55)/2014  |  47 . Protestul lui Paul Goma a fost susţinut public de Ion Negoiţescu şi Ion Vianu. care arată că din 430 de persoane care au încercat sau chiar au reuşit să-l contacteze pe Goma. 184 au obţinut emigrarea. mişcarea Goma putea fi o acţiune disidenţă de aceeaşi amploare că cele din Europa Centrală: Charta 77 din fosta Cehoslovacie. Trei proteste individuale: Radu Filipescu. nepot al lui Petru Groza. (Cristina Petrescu. 335) Protestul împotriva demolărilor iniţiat de Doina Cornea Doina Cornea a devenit vocea ţăranilor din satele rase de buldozerele sistematizării. în chip eroic. spune despre Paul Goma istoricul Vladimir Tismăneanu. Protestatara cerea dictatorului să organizeze un referendum prin care să consulte poporul în problema demolărilor.

preşedinte al Grupului pentru Dialog Social. din februarie 1987. mişcarea nu a mai putut renaşte. cu un mesaj închegat şi radical. Un an mai târziu. la începutul crizei alimentare ce a atins apogeul în anii ’80. Ca şi Mihai Botez.ro/emilia-chiscop/povestea-grupului-disident-de-la-iasi/24/) 48  |  Caietele Revoluţiei Nr. în opinia istoricului Cristina Petrescu. Despre Gabriel Andreescu.ziaruldeiasi. iar în Cehoslovacia. De ce nu a avut România o mişcare disidenta închegată. Alexandru Palelogu şi Mihail Şora. care scandaseră “Apă ca să ne spălăm/lumină să învăţăm”. Ei luau atitudine faţă de interzicerea poetului Mircea Dinescu în urma interviului acordat revistei franceze Libération. Cristina Petrescu respinge opinia potrivit căreia regimul represiv din România era cel mai represiv din blocul sovietic. mergând până la spaţii şi terenuri de sute de mii de dolari.DISIDENŢA IAŞI Monica Lovinescu în “Memorii”. cu rezultate anticeauşiste”. similară cu cele din Polonia. Semnatarii au fost Geo Bogza. (preluare de pe http://blog. în primăvara anului 1989. existenţa unui curent reformator în partidul comunist a permis. Radu Filipescu a fost arestat împreună cu Doina Cornea pentru că împărţeau în Cluj manifeste de solidaritate cu muncitorii din Braşov. Andrei Pleşu. “Pe de altă parte. ca în Europa Centrală? Despre Grupul disident de la Iaşi s-a spus că se apropie de mişcarea disidentă central-europeană tocmai pentru că a funcţionat ca un grup. o scrisoare preşedintelui Uniunii Scriitorilor. Interviul. După protestul studenţilor ieşeni. dar şi asupra sistemului totalitar ceauşist”. difuzat şi la Europa Liberă. apariţia unor “spaţii de rezistenţă”. Alexander Dubcek. se încheia cu celebra frază: “Spuneţi acolo unde mergeţi că Dumnezeu şi-a întors faţa de la poporul român!”. Ştefan Augustin Doinaş. Dar de ce nu a existat în România o mişcare disidentă închegată. În Uniunea Sovietică. o premisă a dezvoltării disidentei este legată de tentative reformatoare chiar în interiorul nomenclaturii”. la noi naţionalismul a fost monopolul puterii. Ungaria şi Cehoslovacia? “Pe de o parte. Scrisoarea celor şapte scriitori Şapte scriitori au adresat. criticând faptul că în baza brevetelor de revoluţionar. Monica Lovinescu scrie că este “un tânăr matematician care a aplicat teoria matematicii şi…politicii. argumentând că aparatul poliţiei politice române era de trei ori mai mic decât al STASI. timp de mai mulţi ani. sistemul era mult mai represiv decât în alte state sovietizate” spune Vladimir Tismăneanu. de exemplu. În timp ce în ţările central europene regimul comunist era criticat tocmai de pe poziţia naţionalismului. Aşadar. peste 20. muncitorii braşoveni de la Tractorul au ieşit în stradă în noiembrie. Dumitru Radu Popescu. „bazat pe naţionalism. constă în specificul regimului comunist al lui Ceauşescu. care a ajuns la peste 2000 de membri. inexistente în România. care a demarat o mişcare reformatoare. Reprimată prin arestarea liderilor săi. După 1990. mai atrăgător pentru intelectuali decât unui internaţionalist şi pro-sovietic”. spune Vladimir Tismăneanu. iar din 2003 a fondat “Asociaţia revoluţionarilor fără privilegii”. arestat în ianuarie 1988. Proteste ale clasei muncitoare Cea mai amplă mişcare muncitorească a constituit-o Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii. liderul stalinist Antonin Novotny a fost înlocuit de un tânăr activist. Soljeniţîn a publicat “O zi din viaţa lui Ivan Denisovici” cu permisiunea lui Hruşciov. în 1977. ieşeanul Alexandru Călinescu a trimis adeziunea printr-o scrisoare separată. adresată preşedintelui Uniunii Scriitorilor. 6 (55)/2014 . în care demascau regimul dictatorial al lui Ceauşescu. Octavian Paler. Dan Hăulică. cel care a “suprapus grila de sistematizare matematică nu numai asupra lui Bacovia. Evident. prin care se solidarizau cu Mircea Dinescu. Radu Filipescu a fost colaborator al Federaţiei Internaţionale pentru Drepturile Omului de la Helsinki. a trimis mai multe articole în care critica regimul lui Ceauşescu la Europa Liberă. Toţi cei şapte au fost şi ei ulterior interzişi. adaugă el. O altă explicaţie. Palelogu cu Securitatea – au lansat ipoteza că Scrisoarea celor şapte ar fi fost o acţiune făcută cu ştiinţa Securităţii. iar intelectualii au fost şi ei implicaţi în acest discurs oficial despre naţiune. Neputându-se alătura Scrisorii celor şapte din motive neclare.000 de oameni beneficiază de diverse avantaje. de amploare naţională. în statele respective. Cu toate acestea au fost voci care – invocând informaţiile publicate în presă privind colaborarea lui Ştefan Augustin Doinaş şi Al. muncitorii ieşeni de la Nicolina i-au strigat preşedintelui: “Ceauşescu PCR/ de ce zahăr nu mai e?”.

În urmă cu un sfert de secol. iar peste 850 au fost arestate şi închise în Penitenciarul „Popa Şapcă”. Belici Radian. toţi fiii Timişoarei dintotdeauna demne. Chorosi Alexandru. Cel mai grav caz a fost uciderea celor 45 de tineri (9 cadavre necunoscute) ale căror cadavre au fost furate din Morga Spitalului Judeţean Timişoara. Revoluţia din Decembrie 1989 a izbucnit împotriva regimului comunist şi a dictaturii ceauşiste. în Spitalul Judeţean Timişoara au fost internaţi 257 de răniţi. Carpin Dănuţ. Ianoş Paris. Oamenii regimului comunist erau hotărâţi să şteargă orice urmă a crimelor din 17 decembrie 1989.000 de navetişti din judeţ. Zabulică Constantin. tinerii. Zornek Otto şi alte cadavre neidentificate. Ewinger Slobodanca. Aprod Mihai. Balogh Pavel. Să păstrăm veşnic vie amintirea celor care au plătit cu viaţă libertatea noastră. Lăcătuş Nicolae. La revoluţia din Timişoara au murit 112 persoane. au învins teama. Bărbat Lepa. Haţegan Petru. de fapt. în noaptea de 18 –19 decembrie 1989. Cruceru Gheorghe. Sava Angela Elena. Mardare Adrian. copiii sau fraţii noştri. Lista cadavrelor martirilor „aduşi” de la Spitalul Judeţean Timişoara şi incineraţi la Crematoriul „Cenuşa” din Bucureşti. timişorenii s-au răzvrătit împotriva Partidului Comunist Român. din care au decedat 82 de persoane. Caceu Margareta. Banciu Leontina. garantând astfel viitorul democraţiei cucerite prin atâtea sacrificii. Ferkel Şuteu Alexandru. Radu Constantin. Munteanu Nicolae Ovidiu. Unii revoluţionari susţin că. susţin revoluţionarii. au fost duse şi arse la Crematoriul „Cenuşa” din Bucureşti. “Azi în Timişoara. Balmuş Vasile. mulţi plătind pentru aceasta cu viaţa. În 16 decembrie 1989. moldovenii şi oltenii care lucrau aici nu sunt înregistraţi. sunt mult mai mulţi morţi. Gârjoabă Dumitru Constantin. Atunci. este mesajul Consiliului de Conducere “ALTAR” Timişoara. “Jos Ceauşescu!”. în primul rând. Memorialul Revoluţiei din Timişoara a ridicat o capelă. Caietele Revoluţiei Nr. Csizmarik Ladislau. Nagy Eugen. iar în faţa armelor au sperat în victorie. iar cenuşa le-a fost aruncată la canal din comuna Popeşti Leordeni. Luca Rodica. în faţa gloanţelor şi a trupelor de represiune ceauşiste. iar reprezentanţii Memorialului Revoluţiei din Timişoara cer declanşarea procesului comunismului. a spus dr. Sunt prietenii noştri. a frigului şi a întunericului. Stanciu Ioan. pentru care nu au existat vinovaţi şi nu a fost nimeni tras la răspundere este următoarea: Andrei Maria. Miron Ioan.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 Scrisoare de la Timişoara Virgil HOSU Preşedintele ALTAR În decembrie 2014 se împlinesc 25 de ani de la Revoluţia anticomunistă din Decembrie 1989. „Încă se mai poate”. În acest loc. Florian Antoniu Tiberiu. timişorenii au avut curajul să iasă în stradă şi să strige sloganuri de neînchipuit pentru acea vreme: “Jos comunismul!”. Wittman Petru. nici morţii din rândurile celor 35. Belehuz Ioan. a umilinţei. 16-22 decembrie. 392 au fost rănite. Martirii Timişoarei “Au trecut 25 de ani şi această crimă nu poate fi acceptată şi nici măcar înţeleasă sau explicată”. iar în fiecare an organizează pelerinaje şi slujbe de pomenire în memoria victimelor. 6 (55)/2014  |  49 . fiindcă în registrele primăriei sunt înregistraţi numai cei cu domiciliul în Timişoara. iar cei care au avut curajul să demonstreze pe străzile Timişoarei sub ameninţarea armelor au fost. Ciobanu Constantin. dar astăzi libere”. iar maramureşenii. atunci când au furat cadavrele timişorenilor împuşcaţi. Oţelita Aurel. Oprea Gogu. Ioţcovici Gheorghe Nuţu. Osman Dumitru. 45 de tineri arşi în Crematoriul Cenuşa Timp de şase zile. Iosub Constantin. Traian Orban. tinerii din capitala Banatului au luptat singuri. “Pentru a cinsti memoria eroilor căzuţi pentru libertate şi dreptate avem cu toţii datoria de onoare de a transmite crezul lor noilor generaţii. Motohon Sliviu. şi au avut un singur ţel: libertatea. Sporer Rudolf Herman. mâine în toată ţara!” şi “Libertate!”.

MĂRTURII LA 25 DE ANI DE LA REVOLUŢIE AM FOST LOVIT DE GLONŢ LA 22 DECEMBRIE 1989. învederate mai cu seamă de tentativa lui Hitler şi a aliaţilor săi japonezi spre dominaţia mondială. după al doilea război mondial. Revoluţia nu a fost un eveniment pregătit de agenţii serviciilor secrete străine. Revoluţia Română a fost un eveniment de context structurat în jurul ideilor de negare şi de împotrivire faţă de regimurile comuniste instaurate în Europa central-estică. politic şi economic al Germaniei în lume. DAR NU MĂ CONSIDER REVOLUŢIONAR Ce nu a fost şi ce a fost Revoluţia: 1. a cărui raţiune a politicii externe devenise „spaţiul vital“ ca fundament al rolului militar. ca şi de frustrările inutile pe care le-a provocat Tratatul de pace de la Versailles (1919). impus de aliaţii victorioşi. care a întâmpinat în Rusia Sovietică un adversar 50  |  Caietele Revoluţiei Nr. războiul din 1940-1945 s-a desfăşurat la altă scară. 6 (55)/2014 încrâncenat. dar aproape istovită din război şi şi-a adjudecat şi dominaţia asupra Europei răsăritene. Pe un plan mai larg. în alte coordonate politice şi militare. De aici harta oarecum surprinzătoare a alianţelor prost gestionate de Germania. Este puerilă şi panicardă această versiune. cu atât mai mult cu cât aceste idei induceau de fapt o dominaţie economică şi politică asupra maselor populaţiei altoite pe vârfurile intelighenţiei reluctante doctrinei şi politicii socialiste. Rusia a ieşit victorioasă. Războiul a fost stimulat de ideea de revanşă a Germaniei faţă de înfrângerea suferită în primul război mondial. . Sigur. Mişcarea de rezistenţă din ţara noastră a fost cvasi-inexistentă. 2. Întrucât o vreme situaţia politică şi starea de spirit păreau liniştite în România. miza victoriei lui Hitler. în primul rând. 4. deci partea cea mai defavorizată economic şi social a Europei. Aceasta era. Nu a fost nici rodul unei pregătiri subterane prealabile în România. Revoluţia a fost o dezlănţuire spontană împotriva frustrărilor şi nemulţumirilor silnic zăgăzuite ale populaţiei. având în plus incongruenţe istorice cu Rusia şi structuri economice şi sociale inaderente la ideile cooperaţiei. 3. A avut alura unei revolte ţărăneşti transpusă pe terenul lumii urbane de la sfârşitul secolului al XX-lea. În esenţă.

fie se pusese în serviciul cauzei şi oamenilor noii puteri pe care o vestea. *** În dimineaţa zilei de 21 decembrie am fost pe platforma din faţa fostului Comitet Central al Partidului. unde personalul fie plecase acasă. de la clădirea Comitetului Central spre Televiziune. Am plecat împreună cu grupuri de tineri. pentru ca. nu atât din porniri de cruciat. probabil mai bine. L-am salutat. M-am dus. Cu privirea cufundată în ceaţă. ca de toamnă. Către ora opt (20). care anunţa victoria şi începutul unui nou capitol de istorie a românilor. Ni s-au pus la dispoziţie două-trei autobuze care porneau din faţa Televiziunii. poţi să vii până la mine?“. azi şi el profesor de istorie. 6 (55)/2014  |  51 . spunându-i că probabil băiatul este la vreunul din cercurile pe care le frecventa. Era o zi frumoasă. Am înţeles că era agitat pentru că nu ştia unde se află Andrei. asaltat din toate părţile cu intenţia de a se pătrunde în sediu. Am stat cu profesorul Dionisie Pippidi circa două ore. Pe când mergeam pe Bulevardul Ana Ipătescu. zicându-mi: „Dragă Hurezene. devenit om-forte al momentului articulat la politica de aranjamente şi balans. Am discutat până ce a început cuvântul lui Mircea Dinescu. *** Seara aceleiaşi zile a fost mai complicată. s-a bucurat. dar şi suficient de cunoscut în cercurile politice şi în serviciile secrete de la Washington până la Moscova. m-a întrebat cine sunt. Mircea Dinescu – figură-simbol a noii situaţii. aproape îmbietoare –. din balconul unei case. pe 21 decembrie 1989 – o zi caldă. pe care autorităţile politice şi militare sperau să-l stăpânească prin acţiuni represive dure. venerabilul dascăl. profesorul Dionisie Pippidi scruta mulţimea care se îndrepta spre Televiziune. cu zăpadă. Restul se ştie. am observat cum. cât pentru Caietele Revoluţiei Nr. am comentat evenimentul şi am încercat să-l liniştesc.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 liderii politici în frunte cu Ceauşescu au afişat o aparentă siguranţă până la izbucnirea cazanului în clocot la Timişoara. Brateş) adresa bucureştenilor chemarea să vină cât mai mulţi pentru a-i susţine pe apărătorii Radio-ului. I-am răspuns. dacă suntem dispuşi să descurcăm învelişurile unei opere inextricabile. prezenţa ar fi fost mult mai mică. ginere al lui Iorga. cu adunarea şi bâlbâiala nătângă a lui Ceauşescu. de unde a pornit principala grupare de manifestanţi către sediul Televiziunii. Împrejurarea nu este lipsită de importanţă pentru reuşita participării masive la demonstraţie: într-o zi friguroasă. într-un discurs solemn şi improvizat. A urmat apoi Capitala. masele să erupă pe bulevarde. de la microfonul Televiziunii crainicul redactor (dl. fiul său. bineînţeles. În spate aveau loc conciliabule pe care cred că le patrona Silviu Brucan.

din curiozitate. care au degajat terenul prin schimburi de focuri. În căutarea unui asemenea loc. din dorinţa de a fi martorii unei situaţii şi unui tablou cu totul inedit de viaţă şi de încordare umană. de unde se trăgea în direcţia intrărilor Comitetului Central. unde ardeau mocnit depozitele de carte. Trăgeau probabil până spre Grădina de vară şi Biblioteca Universitară (Carol I). de alături. În partea nordică a pieţei erau sparte intrările şi ferestrele Hotelului Athénée Palace. dădea comenzi (sau doar sugestii) actorul Ion Caramitru. trecând de pe Bulevardul Barbu Ştirbei spre Piaţa Palatului. În piaţă erau dispuse câteva mitraliere cu 1-2 trăgători lângă ele. în jur nu erau balcoane sub care să ne putem vârî. cu rezultate aproximative. întrucât rareori gloanţele nimereau chiar şi geamurile ferestrelor. cei de acolo. deja incendiată. După ora două noaptea a intrat în acţiune un comando (să-i spunem aşa) ostil noii puteri. Iar eu. Cei care îl formau (4-5 inşi) au urcat până pe acoperişul blocului în care exista. Erau trageri intermitente. Erau ostili şi faţă de grupurile mici rămase în incinta pieţii. o Casă de mode şi au început să tragă spre militarii care manevrau mitralierele de la sol. putea intra oricine voia. Eram vizaţi. la parter şi la etajul I. atunci de 14-15 ani. 6 (55)/2014 . împreună cu câţiva tineri. N-au făcut asta şi nu am părăsit locul până ce nu au venit militarii cu puştile-mitraliere. ne-ar fi făcut terci. Dacă cei care trăgeau şi-ar fi pus mintea cu noi. Era o mulţime cu efect mai curând psihologic. Undeva. respectiv spre Comitetul Central. bineînţeles. cât şi spre clădirile din piaţă (Athénée Palace şi magazinele din jur). ţinea să meargă el acolo. după aceea. şi noi. Nu aveam unde să ne adăpostim. Am pornit. ne-am bulucit sub brâul unui 52  |  Caietele Revoluţiei Nr. nu doream să facă asta. iar mobilierul era vraişte. devenind ţinte sigure pentru trăgătorii din clădirea Casei de mode. De o parte şi de alta a clădirii se strânseseră cam 500-600 de persoane.MĂRTURII faptul că fiul meu. fiindcă altfel nu însemna nimic. ca atare. ca şi ale clădirilor care mărginesc locul. Am făcut schimb cu băiatul şi am pornit spre sediul Radio-ului dinspre strada care duce de la Ministerul Învăţământului. Un fum negru se înălţa din Biblioteca Universitară. deja desfiinţat. Vizau ferestrele Muzeului Naţional (fostul Palat Regal).

în şir. să se strecoare spre casă. apoi m-am ridicat. M-a inundat un val de căldură şi de usturime. Dimineaţa. fiul meu a fost oarecum speriat văzând ce mi se întâmplase în acea noapte de 22 decembrie. am stat puţin. I-am sfătuit pe tineri să meargă pe lângă gardurile de fier din faţa clădirilor. Ajuns acasă. responsabili ai unor instituţii. probabil. purta numele autorului versurilor Internaţionalei. dar. mi-a atins tendonul piciorului stâng. pe la orele 8. care m-a rugat să-l însoţesc la Televiziune. După câţiva paşi un glonţ a izbit. directorul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga“. Situaţia aceasta a durat până spre orele 3 jumătate.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 imobil în care se afla un institut medical balcanic. Plecau pe rând. veniţi să-şi exprime adeziunea la cauza Revoluţiei.4 dimineaţa.30-9. a ţinut să-mi dea „ajutor medical“ şi o echipă de 2-3 francezi. Am trăit atunci momente nu de detaşare de viaţă. la acea vreme. Întrucât eu rămăsesem mai la margine. după care gloanţele au devenit mai rare. de zvonul masacrelor din România. ci „salariaţi ai Revoluţiei“. 6 (55)/2014  |  53 .00 mi-a telefonat domnul profesor Ştefan Ştefănescu. călcând precaut cu piciorul rănit. Este cea mai înjositoare faptă care se putea împlini în lumina Revoluţiei. mai târziu. Mulţi „bravi“ ai Revoluţiei din 1989 au ţinut să devină nu eroi. Am răsuflat uşurat că tendonul era foarte puţin atins. după ce îmi sfâşiase carâmbul bocancului. Damian HUREZEANU Caietele Revoluţiei Nr. alertată. ci o stare în care nu-ţi puteai controla spaima de moarte. m-am dus şi la acest ceremonial. să nu treacă pe mijlocul străzii. o oră şi jumătate. atunci. Oamenii au început. apoi m-am îndreptat către staţia de metrou de la Universitate. un cub de piatră din pavajul străzii şi. cum domnia sa a insistat. ricoşând. iar unii dintre ei au venit să mă panseze. când a fost să plec eu însumi. Acolo aşteptau. I-am spus d-lui Ştefănescu ce mi se întâmplase şi că mă deplasez cu greutate. cred. care. probabil. aveam impresia că gloanţele îmi şuieră pe la spate. am luat-o pe mijlocul străzii. câte 1-2 inşi. dar. I-am sfătuit pe alţii. M-am aşezat pe bordura străzii şi am stat. Era aproximativ ora 11 când am revenit acasă. S-au mirat şi colegii mei.

era pictor şi sculptor amator. care se aflau în acel moment pe pârtie.stiri. ziarul The Free Romanian. Pe 21 Decembrie 1989. a fost: „Stop morder! Auschwitz=Braşov“ În 1989. Soţului. de Europa de dincolo de Cortina de Fier. însă a căzut răpusă de un glonţ în momentul în care încerca să îi ajute pe răniţi. în faţa Sălii Dalles. iar maniera în care şi-a plănuit protestul i-a uimit pe apropiaţii lui. din Renfrewshire. Vino şi tu. Douglas Wallace. condusă doar de gândul eliberării de sub umbrela comunismului. poate pentru mulţi. între care mulți turiști străini. Mirea Mioara Luiza a scăpat de lovitura acestora. un suflet care s-a ridicat la Cer pentru salvarea semenilor.procesulcomunismului. şi George Melvin. el a trimis lumii un mesaj cât se poate de edificator despre regimul de lagăr din Romania comunistă. Mesajul său. Pe 2 martie. şi-a dat foc pe pârtie în semn de protest la adresa regimului comunist. Când TAB-urile au sfărâmat mulţimea de la Sala Dalles. Liviu Babeş avea doar 47 de ani. condus de Ion Raţiu. când la Braşov au fost torturaţi zeci de oameni. ascuns sub haină. 1 http://www. în văzul a sute de oameni. la acea vreme. Liviu Corneliu Babeș şi-a dat foc. 6 (55)/2014 A fost un om care a crezut în viitorul mai bun al ţării.com/ marturii/fonduri/ioanitoiu/aeroi/docs/ album_5. eu sunt acolo unde se află toţi românii. pe pârtia Bradul din Poiana Brașov. cu ajutorul a doi turişti scoţieni.yahoo. Evenimentul a fost făcut public în presa străină. înformaţia fiind preluată mai departe de marile publicaţii.com/25-ani-la-moartea-unui-eroudevenit-simbolul-111031267. Prin acest gest suprem de răzvrătire. au relatat întâmplarea unei agenţii de ştiri. Te aştept”1.1 1 https://ro. i-au rămas doar ultimele ei gânduri aşternute pe o bucată de hârtie: „Petrică. În aprilie 1989.html 54  |  Caietele Revoluţiei Nr. din Edinburgh. Mesajul lui Babeş a venit la doi ani după înăbuşirea revoltei muncitorilor din 1987. iar ţării întregi Libertatea pe care mii de români asemenea ei au transformat-o în Decembrie 1989 din vis în realitate.htm . iar după ce a coborât pentru ultima oară. publica povestea tragicului eveniment. Ecoul gestului său a fost auzit. El lucra pe post de maistru electrician la Trustul de Prefabricate Braşov. Liviu Babeş a plecat să schieze în Poiana Braşov. cu care se căsătorise abia de o lună. a plecat de acasă pentru a ajuta la făurirea unui vis ce părea.PORTRETE MIOARA LUIZA MIREA LIVIU CORNELIU BABEŞ În ziua de 2 martie 1989. de mult o himeră.

a Revoluției Române din decembrie 1989.crestinortodox. „Purta întotdeauna asupra lui o micuţă carte de rugăciuni. O avea de la 15 ani.ro/news/bucuresti/primul-erou-ucis-1989-19-ani-1_50bdfcc97c42d5a663d14dfb/index. tatăl lui. Ultimul lui cuvânt. “Prietenii lui Mihai mi-au povestit că unul dintre revoluţionari a aruncat cu o piatră spre camioane şi a lovit în cap un şofer. “A fost împuşcat în cap. a mai spus Ion Gâtlan cu vocea gâtuită de lacrimi. „Mihăiță ar fi vrut să dea la Teologie“. îşi amintește trist Ion Gâtlan. iar camionul a intrat în plin în mulţime. Noi nici nu știam. A decedat străpuns de un glonţ în faţă la Sala Dalles. a fost „Libertate!“.html 3 ibidem 2 Caietele Revoluţiei Nr. povesteşte cu lacrimi în ochi Ion Gâtlan. Situaţia degenera de la oră la oră.3 Ion Gâtlan. Cunoscuții lui Mihai spuneau ca în sufletul lui „trăiau două lumi importante: religia şi muzica“. din Bucureşti. este şi el unul dintre revoluţionarii din Bucureşti. O ținuse la piept în timpul Revoluției şi era pătată de sânge“. Acesta a pierdut controlul volanului.1 Mitingul organizat de Ceauşescu în ziua de 21 decembrie. 6 (55)/2014  |  55 . scandând “Libertate!”. Aflat în sediul CC al PCR.ro/religie/21-decembrie-1989-ultimele-din-viata-primului-martir-69211. a fost prima victimă. tatăl lui Mihai. Nu putea să trăiască fără nici una dintre ele.html adevarul.30 în zonă şi-au făcut apariţia două camioane militare. 1 http://www. înainte de a închide ochii pentru totdeauna. tocmai se încheiase nefavorabil pentru “conducătorul iubit”.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 MIHAI LUCREŢIU GÂTLAN Un tânăr de numai 19 ani. Mihai a fost lovit. Când au ajuns în faţa Sălii Dalles au fost blocaţi de „formaţiuni de scutieri”.2 În jurul orei 17. Mihai împreună cu un grup de tineri au pornit pe Bulevardul Magheru. după care a fost călcat în picioare de mulţimea panicată. Ilie Verdeţ şi pe generalul Iulian Vlad. el a fost cel care i-a descoperit şi arestat pe Constantin Dăscălescu. dar s-a ridicat şi ar fi scăpat cu viaţă dacă dintr-un alt camion nu s-ar fi tras asupra lor. Mihai a împins-o pe Stana. tatăl lui Mihai. Am aflat mai târziu. Au tras în el nişte bărbaţi îmbrăcaţi în uniformă militară”. o prietenă de-a sa. El a aflat abia după două zile despre moartea fiului său pentru că în tot acest timp a participat la „decapitarea” structurii de comandă de la vârful partidului. oricât încercau miliţienii şi soldaţii să menţină ordinea. când l-am ridicat de la morgă. pentru a o salva şi a fost el lovit de camion”.

org/wiki/C%C4%83lin_Neme%C8%99 56  |  Caietele Revoluţiei Nr. un manifest antitotalitar (pe care-l afișase şi în biroul său de la serviciu) care să fie citit în plenul Marii Adunări Naționale.html CĂLIN NEMEŞ A fost un actor clujean. limba şi spiritualitatea românească. în ziua de 8 iulie 1993. note de călătorie (volumul „Europa mea” – postum 1991). ce constituia o frescă de proporții. Lucian Matiș și profesorul Pedestru. atunci când a murit–. soldații executând foc asupra ambulanțelor sosite. Călin a ieșit din mulțimea de manifestanți aflați în locul care avea să devină Piața Libertății din Cluj și îndreptându-se către soldați a strigat „Trageți. cruntă. chiar în condițiile în care presiunea Securității se strângea în jurul său. Scârbit de mocirla morală în care se afunda ţara în acei ani. A fost denunţat de către Croitoru Pîrguţa. Nemeș și-a pus capăt vieții. grupului raliindu-și și alți cetățeni. şi „Presentimente. În total.wikipedia. sunt încă îngropate în dosarele fostei Securităţi. 1993). până când a fost arestat de Securitate. a ţinut un jurnal în care descria România aşa cum o vedea. 6 (55)/2014 . a celor care-i mențineau pe tron. erau aproximativ 10 persoane mobilizate de artist.ro/viata. scriitor și disident. Deși inițial ambulanțele nu au fost lăsate să ia răniții. 1 http://ro. Plănuia să-i supraviețuiască „Paranoicului”. . Pentru că muncitorii întârziau. A scris  poezie (volumele „Mereu doi” – 1972. postsentimente” – postum. Un inginer de marcă. De asemenea mulți alți cetățeni priveau de pe margine nefăcând însă semne clare de solidarizare cu manifestanții. într-un final actorul a fost adus la spital unde a primit îngrijirile medicale. poet. nenumărate analize. a ajuns în închisoare pentru că – din 1943 până în 1985. A fost un analist competent al cauzelor si manifestărilor regimurilor totalitare comuniste şi fasciste – atât de înrudite. hotelurile de la Capul Aurora.1 1 http://gh-ursu. prin satire şi parodii– disprețul pentru cultul faraonic al personalității Ceaușeștilor. Spitalul Municipal din TârguMureș.PORTRETE GHEORGHE URSU Inginer constructor. printre acestea. poezii şi satire încredințate Jurnalului său intim. şi ocazional citite între prieteni.1 În acel moment s-a tras înspre el şi a căzut la pământ. A continuat să-şi manifeste– atât în Jurnalul său intim.i publicate postum. de o uriaşă dedicație şi forță de muncă. cu specializări de vârf în calcule anti-seismice şi fundații pe teren fragil. Din păcate. de care s-a simțit profund legat. şi altele. cât şi fățiș. și nici chiar de către opinia publică. pentru slugărnicia lașă. asupra falimentului moral al național-comunismului şi ceaușismului. După Revoluţie. consolidări anti-seismice în București. a proiectat cartiere noi în Galați şi Tulcea. eseuri. acesta s-a spânzurat în podul casei sale. am o singură inimă”. pentru a-şi putea cizela şi publica Jurnalul. Pe 21 decembrie 1989 a mers în Piața Libertății împreună cu un grup de prieteni printre care profesorul Ladiu. La doar 32 de ani.ong. satire socio-politice (în jurnal. fanatic avidă de putere. Nefiind luat în seamă nici de organele în drept. simțea acut că „trebuie făcut ceva” şi propunea variante de protest unora dintre prieteni. cei din grup au început să strige „Timișoara-Timișoara „ și „Libertate”. dar şi savuroasă. după 1990). care în timpul Revoluției din 1989 a fost împușcat și grav rănit în luptele de stradă din Cluj de trupe ale Armatei. cum îl numea de obicei pe dictator. fiind blocați de armată. Gheorghe Ursu şi-a iubit ţara.

După ce o perioadă se confruntă cu un semi arest la domiciliu. închisoarea-spital de nebuni cronici de la Jilava (20. Accesul persoanelor din opoziţie la mass-media (radio. din 1988 se stabileşte în SUA. În 1981 reuşeşte să trimită o scrisoare de sprijin Congresului Solidarităţii (din Polonia) cu mesajul „Dorim succes deplin primului Congres al unui sindicat liber din tarile socialiste”. Difuzarea programelor TV din Europa 10. În mai 1988. Privatizarea în economie 7. la Seattle. el încearcă să îşi convingă colegii cum că. Bucureşti. la doar 30 de ani. La întrebarea “de ce parte a baricadei ar fi trebuit să fie armata?”. este mutat la gospodăria unităţii. este trimis să lucreze pe şantierul minei de cupru de la Zlatna. fiind bătut crunt în cazul în care încerca să se aşeze. era ţinut mai mult de 12 ore pe zi în picioare. obligat să mănânce legat. semnată: Muncitorul Iulis Filip şi datată august 1981. Schimbarea codului muncii de tip stalinist 5. presă. Ca urmare. Este anchetat timp de cinci zile la sediul miliţiei din Cluj. Accesul la presa internaţională 12.82) şi apoi închisoarea de la Aiud până în 1987. ar trebui să fie de partea minerilor.82 – 15. celulele condamnaţilor la moarte de la Rahova. Iulius Filip a fost arestat pentru 540 de zile.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 IULIUS FILIP În 1977. strada Rahovei 37-39 (19 decembrie 1981.10. pentru că a refuzat să semneze o declaraţie prin care ar fi trebuit să îşi ia angajamentul că nu mai întreprinde nici o acţiune împotriva ”orânduirii socialiste”. judeţul Alba. în căutarea dreptăţii. În închisoare a fost legat de mâini şi de picioare. unde este bătut şi schingiuit. Lui şi altor câţiva colegi li se pune în vedere că trebuie să părăsească ţara în cel mult zece zile. a fost ţinut în celule fără pat. În anul 1987. Folosirea limbii proprii în şcolile şi instituţiile statului 13. clujeanul Iulius Filip este luat în vizor de Securitate în timpul grevei minerilor din Valea Jiului. celule ce aduceau mai mult cu un coşciug. Înlăturarea de la conducerea României a familiei Ceauşescu 2.19 decembrie 1981). evident. este arestat şi anchetat după ce poezia sa „Vis şi speranţă” ajunge să fie citită de Nicolae Ceauşescu. TV) 9. trimite un mesaj la Conferinţa de la Viena – o scrisoare în 13 puncte – prin care cerea înlăturarea de la conducerea României a familiei Ceauşescu şi democratizarea ţării: 1. la eliberarea sa din închisoare.8 februarie 1982). în martie 1981. Patru ani mai târziu. Astfel. A stat închis in următoarele locuri: subsolul Securităţii (14. împreună cu un grup de foşti deţinuţi politici. încât trebuia să stea la program până după ora şapte seara. Dreptul de a circula liber în lume 8.07. Ca urmare a acestui gest – scrisoarea fiind preluată de presa internaţională şi de radio Europa Liberă imediat ce i s-a dat citire în plenul Congresului Solidarităţii –. Eliberarea deţinuţilor politici din închisorile comuniste. fiind zilnic însoţit de către reprezentanţi ai Securităţii până la serviciu şi înapoi. timp de un an şi două luni. Desfiinţarea cenzurii 4. unde muncile erau atât de multe. 6 (55)/2014  |  57 . Caietele Revoluţiei Nr. dar revine în România abia în 1997. Dreptul organizării de sindicate libere 6. Alegeri libere 3. Dreptul naționalităților conlocuitoare de a studia în limba maternă 11.

eseist. Ştiam de la început ce mă aştepta. Intervenţia trupelor ONU în România. în 1978.ro/2013/06/05/spiridon-maria-cassian/ http://jurnalul. Nu se mai putea trăi. în 1975.. în 18 decembrie.2 1 2 http://usriasi. făceam vreo 25 de ani puşcărie. 3. dezlânat şi cu patimă. Cassian Maria Spiridon îşi aminteşte: „Urma să fim împuşcaţi. „îmi amintesc acum nişte feţe fără identitate care s-au destins deodată – avea să-şi amintească scriitorul timişorean. un program revoluţionar în patru puncte: 1. iar din 2003 este jurnalist şi fondator al ziarului Timişoara. Şi mi-am asumat acest risc. Mai întâi opreşte nişte tineri veseli pe stradă şi încearcă să le relateze ce văzuse pe străzile Timişoarei.ro/2014/11/informatii-generale-despre-petru-iliesu. ceea ce însemna pe viaţă.PORTRETE CASSIAN MARIA SPIRIDON Cassian Maria Spiridon este un poet. omorând în Timişoara. apoi. o acoperire. unde va trăi o aventură mirobolantă. La Nicolina.00. Miliţienii urcau în mijloacele de transport în comun. într-un fel pentru a avea şi un alibi.. Elena Ştefoi.. Declararea internaţională a acţiunii din Timişoara drept crimă împotriva umanităţii. sub motivaţia rezolvării unor pro­bleme tehnice inginereşti. aşa. între care Nicolae Prelipceanu. 2. Cassian Maria Spiridon şi Ştefan Prutianu au mers la serviciu de dimineaţă. Eram disperat. Patru dintre noi urmau să fie condamnaţi la moarte sau. revoluționar român. Din 1991 până în 2009 a fost preşedinte al Federaţiei Organizaţiilor Umanitare –Timişoara. Florin Iaru şi. şi legi­timau călătorii. Declararea celei de-a doua zi de Crăciun drept zi de doliu naţional. dacă se comuta pedeapsa. Plănuisem să reluăm mişcările. va întocmi împreună cu aceştia. din 14 decembrie 1989.1 Pe 14 decembrie 1989. redactor șef și editor. la 30 decembrie urma să ne adunăm la Palatul Culturii şi să venim spre Piaţă pentru că dispozitivul din Piaţa Unirii era vulnerabil. A lucrat până în decembrie 1989 ca inginer mecanic şi cercetător ştiinţific în diverse întreprinderi şi institute. S-a născut la 9 aprilie 1950. evi­tând astfel raziile echipelor de represiune.html PETRU ILIEŞU S-a născut la Timişoara în 12 septembrie 1951 şi a absolvit Facultatea de filologie din cadrul Universităţii din Timişoara. 4. în Iaşi. Este absolvent al Facultăţii de Mecanică a Institutului Politehnic din Bucureşti. s-au dus la Întreprinderea Nicolina. Dacă nu reuşeam în Piaţa Unirii. în apartamentul lui Florin Iaru. organizator și participant la mișcarea revoluționară conspirativă de la Iași.. Petru Ilieşu pleacă din Timişoara în ziua de 17 decembrie şi ajunge în Bucureşti în jurul orei 22. reţinându-i pe cei suspecţi. 6 (55)/2014 . uşor de încercuit şi controlat”. Denisa Comănescu.ro/scinteia/special/revolutia-a-vrut-sa-inceapa-la-iasi-530252. Am simţit atunci că sunt crezut. Alcătuirea unei liste cu cei care au tras. 1 http://petruartfusion. a fost crezut din prima clipă”. Eram disperaţi. în special în tramvaiele care aveau traseu în imediata apropiere a Pieţei Unirii.blogspot.html 58  |  Caietele Revoluţiei Nr. Prutianu şi Spiridon s-au în­ tâlnit şi l-au luat cu ei spre piaţă şi pe inginerul Petrică Duşa. Referitor la acea perioadă. Au mers numai pe jos. că ceea ce le-am vorbit.1 El va lua legătura apoi cu un grup de confraţi de la Uniunea Scriitorilor.

Nu am ajuns la Comitetul Central. Ulterior s-a strigat şi „Moarte tiranului!”. Ştiind ca dacă îi va divulga numele. „Jos comunismul!”. Ce s-a întâmplat în Piaţă? A adus cineva o scară. la Universitate. m-am gândit că probabil vor rade oraşul de pe faţa pământului. la Colţea. Bănuiesc că erau turişti. fostul Comitet Central. era o lege care te aresta pentru viaţă parazitară şi te obliga să mergi la muncă. Teama era atât de bine înrădăcinată în sufletul populaţiei – de miliţie. aşa că ne-am dus spre Universitate. la Sala Dalles. cam ce gândea fiecare. vis-a-vis de Intercontinental. 1989 2014 Ce v-a determinat să ieşiţi în stradă? Am auzit la radio ce se întâmpla în Piaţa Palatului. Caietele Revoluţiei Nr. În Piaţa Universităţii. Cam asta era viaţa atunci… Pe lângă toate celelalte cunoscute (nu aveam lumină. Totuşi. hemoragie puternică – să îi spună numele doctorului care a ajutat-o să facă avort.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 INTERVIU ADRIAN STAICU. terorişti… Eu nu cred. într-adevăr. PARTICIPANT ACTIV LA REVOLUŢIE Cum era viaţa înainte de 1989? Ce anume vă vine prima oară în minte cu privire la acea perioadă? Sincer. când aţi ajuns. Şi lumea se aduna. avea 21 de ani şi iubea pe cineva. încât îţi era teamă să gândeşti. îmi e silă să îmi amintesc… Ştie toată lumea cum a fost. asta nu s-a întâmplat şi. Noi solicitam oamenilor să nu plece de acolo până nu va dispărea Ceauşescu şi cu el odată şi sistemul. A rămas însărcinată şi. doctorul respectiv ar fi ajuns la închisoare. atunci. era lume care fotografia. a recurs la o metodă empirică şi a ajuns la spitalul Bucur şi acolo a venit securistul care se ocupa de sectorul patru şi a bătut-o – era lac de sânge. pe moment. Ne mai dădeau oamenii bileţele în care cereau „să moară Ceauşescu.00. se aduna… asta era cândva pe la ora 15. de exemplu. lângă Dunărea. la Piaţa Romană au fost măcelăriţi oameni… Acolo nu s-a întâmplat chiar nimic. Am plecat pe Calea Victoriei şi îmi amintesc că era multă lume pe stradă. Ce s-a mai întâmplat în stradă? M-am urcat cu Dincă pe scară. Ei. să deschidă frontierele”. cât de greu. căldură. adică fiecare avea serviciu. se scanda ceva? Da. firesc. Am avut o bună prietenă. 6 (55)/2014  |  59 . Acolo. Iar acest refuz l-a plătit cu propria-i viaţă. În momentul în care am auzit ce s-a întâmplat la Timişoara. a venit chiar lângă mine. ştiţi care era ironia sorţii? Ceva bănuţi erau. în timp. M-am speriat. nu a spus nimic. Pe Petre Roman nu-mi amintesc să-l fi văzut. Străzile spre CC erau şi blocate de miliţie. Aţi observat dacă era lume la ferestrele şi balcoanele de la „Inter”? Da. Numai că nu aveai ce face cu banii. de securitate –. să avem libertate. Nu aveai ce să cumperi – galantarele erau goale. aşa m-a dus valul. Momentul Decembrie 1989? Cum aţi aflat despre ce se întâmpla la Timişoara şi care a fost prima reacţie? Am aflat de la Europa Liberă. Zvonurile erau că sunt securişti. s-au adunat foarte foarte mulţi oameni… Atunci a fost prima dată când eu l-am văzut pe Dan Iosif. Au murit aici. cum avorturile erau interzise pe vremea lui Ceauşescu. şi din curiozitate am ieşit pe stradă. Mai veneau şi „zvonacii” că. începi atunci să prinzi curaj. mâncam doar oase fără carne). chiar acolo în parcarea de la Universitate.

despre traiectoria gloanţelor? În 22. Şi nu s-a întâmplat nimic. în Cabinetul 1 nu s-a tras niciun glonţ. Cine credeţi că a stins lumina? Am şi aflat. fiecare cu ce avea… Dan Iosif plecase din CC. şi mi-a spus că. Am hotărât. cum se stingeau luminile în CC. dar mai contează şi unde! Oamenii au început să tragă haotic. 60  |  Caietele Revoluţiei Nr. Ce ne puteţi spune despre rafalele de armă din 22 decembrie. TAB-uri. Nu ştiam Comitetul Central. M-a chemat Pârcălăbescu. Petre Roman. Armata era acolo. a spus că se duce acasă să-şi vadă fata şi am rămas eu. mai ales că eram liberi. Atunci. Apoi a apărut un TAB – despre care am aflat. Cineva a venit cu o basculantă care a fost răsturnată. fiecare vorbea de la balcon. Ulterior am realizat că intenţionat au fost lăsate. pe la ora 20. În 23.00. Pe la 22. cei din stradă strigau „Murim şi nu vă părăsim!”. pentru a mobiliza oamenii. Semăna panică şi teamă. cel care a devenit şeful SPP-ului. ulterior. dar am luat-o purtat de val şi am ajuns în Cabinetul 2. pe 31 decembrie. cum începea să se tragă. şi la un moment dat s-a stins lumina. Am venit fiecare cu câte o sarma. Pe urmă au zis că din Bibliotecă (BCU) se trage şi atunci a luat foc. „Moarte securiştilor!”. „Jos tiranul!”. că ar fi fost condus de Dumitru Iliescu. tancuri în faţa CC. Puteţi estima cam câte persoane au fost la Universitate? Dar la CC? Mii… mii de persoane la Universitate… Iar la CC era plin de tot. În schimb. Acolo erau Ion Iliescu. Au apărut şi tancurile şi au intrat în Baricadă. A fost o diversiune extraordinar de bine pusă la punct. 6 (55)/2014 Ceauşescu fugise şi oamenii au început să se arunce de prin birouri tablouri. pentru că au tras cu trasoare. Ei strigau: „Nu plecăm!”. Îl căutam prin CC să-l împuşc. Ajunsesem să nu mai avem încredere în cel de lângă noi. ce s-a întâmplat? Au apărut Dan Iosif şi Petre Roman. „Jos comunismul!”. luate de prin restaurante – fiecare cu ce găsea. Nicolae Militaru. Ulterior urmele gloanţelor au fost reparate foarte repede . vă spun sincer. au început rafalele în interiorul CC-ului. Aşa că nu am stins lumina. când au venit maşinile de pompieri cu furtunele de apă. o pâine. a venit şi un car de televiziune de la Televiziunea Română. am plecat spre CC. Cazimir Ionescu. nu-l cunoşteam. Au plecat şi ăia şi am ridicat Baricada din mese. vă împuşcă. Am intrat pe geam pentru că uşile erau închise. Cabinetul 2 a fost făcut sită… SITĂ!! Pe urmă au spus că se trage din Palatul regal şi toată lumea a pus puştile pe Palat. Probabil că mai toţi făcuseră armata. pe la 10.INTERVIU Apoi cineva i-a adus lui Dan Iosif o portavoce legată la o maşină. dar cineva l-a ascuns bine de tot. Dumitru Mazilu. Şi când aţi ajuns la CC de dimineaţă. Exact cum l-aş căuta acum pe Pârcălăbescu. comandantul Gărzilor Patriotice. ca cei care ocupaseră CC-ul să ne întoarcem să facem acolo Revelionul. eu am hotărât. când s-a anunţat moartea lui Milea. Pe la ora 16. În momentul acela mi-am amintit că în noaptea de 22 spre 23 decembrie.30 dimineaţa în ziua de 22. De dimineaţă. Ceea ce m-a şocat când am intrat acolo erau armele… arme fără muniţie lăsate acolo. Lupoi venea în uniformă şi lansa zvonul că vin teroriştii. Apoi am intrat în CC. din informațiile pe care le deţine.00 am ajuns la etajul 6 şi acolo au deschis rastelurile de arme şi am primit muniţie toţi. eu am vrut să-l împuşc pe Mihai Lupoi.00 a început să se tragă spre CC. un grup de terorişti vor trage asupra CC-ului din biserica Kreţulescu şi să stingem luminile. să ne adunăm iar – aşa am ţinut-o până spre dimineaţă. Adrian Sîrbu. scaune. cu o dubiţă cu staţii de amplificare. aşa am zis noi. Apoi s-a deschis focul şi dinspre Arhitectură… Am început să fugim. Ştefan Guşă – Dumnezeu să-l odihnească–. care transmitea ce se întâmplă acolo.

Firesc. dar bănuiesc că din ordinul lui Pârcălăbescu. Ştiţi cine le-a lăsat acolo? Nu. Eh. Din partea populaţiei a fost o Revoluţie sinceră. 6 (55)/2014  |  61 . avea un costum de firmă pe el şi care nu avea nici un act la el. Ce gând vă frământă încă. Oricum toată lumea ştie că Militaru când a fost mazilit a jurat răzbunare… În 24. Nu puteai intra într-unul dintre cele două cabinete decât dacă ştiai parolele. Pe urmă a venit chestia cu arestarea. Le-am spus: „Dacă eu v-aş împuşca pe voi acum– pentru că ei deja îşi făcuseră guvernul. Dar au rămas doar vorbe. Dacă ne gândim că a fost un Bîrlădeanu. a primit ordin de la Militaru. Ceilalţi au tăcut. care erau simbolice. erau la etajul 1 Ion Iliescu. de unde să ştie parola celor din Cabinetul 1? Bine. Leam spus să îl acopere cu ceva. Ne-a întrebat ce să facă cu Ceauşeştii. cineva a tras un cadavru chiar de la uşa Cabinetului 2. din cauză cu nu s-au respectat toate procedurile. Ion Iliescu. mai mult ca sigur. dacă îmi amintesc bine. până în 40 de ani. stabiliseră parole.din noua guvernare]. asta a fost până în 24-25. chiar şi revoluţionari au luat bătaie. în acest caz ar fi fost să li se dea şi dreptul la recurs. Din punctul nostru de vedere a fost o Revoluţie. Un tip brunet. „lasă că sigur o să facem parte” [N. vicepreşedinte al României – el cu Dumitru Mazilu. Dar în 23. Era şi Dan Voinea. poate să te ducă gândul că. sub pretextul că trebuie să-l utilizăm – era deja Senatul acolo – şi trebuia reparat rapid.r. oamenii care ocupaseră cele două cabinete. să nu stea aşa pe jos… Până dimineaţa a dispărut. când am fost la Palatul Victoria înarmaţi. Şi iată ce polemici se duc azi. mai bruneţică. Era o tânără asistentă. ca să fie cât mai veridică Revoluţia. Fiindcă pentru tot ce s-a întâmplat eu nu-l găsesc vinovat pe Iliescu. iar din cei din Comitetul Central nu mai apărea nimeni –. un Brucan. Petre Roman şi Nicolae Militaru. „o să fie democraţie”. pentru că din punctul lui de vedere ar fi bine să fie judecaţi. . să fie judecaţi conform legii. el fiind tânăr procuror a luat primele interogatorii. Legat de ziua de 24 decembrie. I-au prins cei care erau în Comitetul Central pe Postelnicu. ce vă amintiţi? Pe 24 am fost la Palatul Victoria şi Ion Iliescu era acolo. Oricum. pe Bobu. deja. ci pe Militaru. pentru că era. Iar el. aşa cum spun gurile rele. El era comandantul şi numai el ar fi putut da un asemenea ordin.” Cazimir Ionescu a luat foc. Caietele Revoluţiei Nr. la 25 de ani de la Revoluţie? De ce au trebuit să mai moară oameni după 22 decembrie? Şi aveţi o teorie? Probabil că trebuiau să moară unii.a. un Iliescu care au trimis nişte scrisori. şi cei de la Gărzile Patriotice au bătut-o. mâine s-ar vorbi de Adrian Staicu. Dar Iliescu a spus NU.. chiar dacă numai formal. eram aşa înfierbântat de toate evenimentele. din cauza panicii create. Cei din Cabinetul doi. alimentată de Mihai Lupoi. Despre ziua de 23 ce vă amintiţi? Din cauza panicii create. încât am propus să fie scoşi în stradă şi să-i judece poporul. Dumitru Mazilu ş. nu s-ar mai vorbi de Nicolae Militaru.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 de… cineva. Aţi spus că aţi găsit arme când aţi ajuns în Cabinetul 2.. Dar a fost furată.

trebuie să puneţi mâna pe frâiele ţării şi să faceţi ceva. în special a mass mediei. 6 (55)/2014 . Cei din faţa CC-ului. În rest suntem dezbinaţi. să nu le repete. Noi. Daniela OSIAC * 62  |  Caietele Revoluţiei Nr. lumea când aude de revoluţionari are tendinţa să pună mâna pe pietre şi să arunce în ei.INTERVIU Care este mesajul dvs. Deci. pentru generaţia tânără? Cu sistemul de învăţământ pe care îl avem nu cred că generaţia tânără va face ceva. din punctul lor de vedere. A fost o forţă care s-a născut ad-hoc. Toată lumea îl iubeşte. cel sanitar – la pământ. După ce a apărut Legea 42. În Statele Unite am întâlnit un tânăr. prima imagine care vă vine în minte când auziţi Revoluţie sau decembrie 1989? UNITATEA românilor. de aproximativ 30 de ani. Doar se fură. Faptul că au murit atâţia oameni la Timişoara a insuflat dorinţa să se spargă odată buboiul şi să se termine… Aşa cred. bătrânii – vai de viaţa lor… Cât despre revoluţionari. Interviu realizat de Dr. Să înveţe din greşelile pe care le fac cei care conduc ţara la ora actuală. şi căruia statul îi plătea circa 2000 de dolari pe lună… Lumea nu aruncă cu pietre în el şi este venerat. erau în Piaţă. la care am lucrat şi eu. Probabil că dacă ştiau nu ieşeau. dar ei nu. Nu aveau de unde să ştie ce se întâmplă acolo şi acolo. la 25 de ani de la Revoluţie? Am fost 16 ani plecat în Statele Unite. românii. au vrut să îl dea jos pe Ceauşescu şi să preia puterea. Noi nu am reuşit… sistemul de învăţământ e la pământ. să ne adăpostim. Eu am sperat ca România să fie măcar pe jumătatea Americii… Suntem departe de ceea ce am sperat în 1989. Care este percepţia asupra României. noi în interior mai aveam unde să ne ascundem. lumea a început să spună că suntem un fel de ciocoi noi. Voi. prea mică. bani nu sunt. din cauza manipulării. cei tineri. Dar pentru marea masă a românilor a fost o REVOLUŢIE. Mă uit cu silă că nu se face absolut nimic. vorbesc de o grupare restrânsă. ne unim în două momente: la înmormântări şi la nuntă. veteran de război pentru că a luptat în Irak. Care este primul gând. m-am întors acum doi ani. în câmp deschis şi scandau: „Murim şi nu vă părăsim!”.

Ajuns în Piaţa Palatului a vorbit mulţimilor de la microfonul unei staţii de amplificare părăsite de Securitate. Martorii spun că manifestaţia s-ar fi spart repede. vecin cu nebunia. totuşi. Timp de 18 ani după aceea. Intransigent. aşa cum fusese până atunci Balconul Operei din Timişoara. A însufleţit Baricada de la Intercontinental. în sediul C. aşa cum a fost ea. 6 (55)/2014  |  63 . făcând din sediul C. temut chiar..C. Revoluţia a mai făcut un pas în istorie.. În 22 decembrie. răspândite prin publicaţii şi cărţi. inconfundabilă. O voce care a contat atunci şi care contează şi astăzi. un punct de comandă al Revoluţiei. În fruntea revoluţionarilor. Pentru că Dan Iosif n-a fost doar un actor al evenimentelor din 1989.C.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 NECROLOG 7 ANI DE LA MOARTEA LUI DAN IOSIF* (14 octombrie 1950 – 5 decembrie 2007) Figură emblematică a Revoluţiei Române. Fără interviurile şi mărturiile lui. prudentă până la pierderea identităţii. liderul necontestat de niciuna dintre părţile aflate în bătălia pentru schimbare.C. A sprijinit înfiinţarea Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989. pentru istorie.. Prezenţa lui devenise. imposibil de ocolit de către cei ce se aflau în lupta pentru putere sau care căutau să supravieţuiască doar. In memoriam – Dan Iosif. medicament împotriva spaimelor. dar era mâhnit că s-a făcut prea târziu când memoria multora a secat. fără compromisuri. din seara de 21 decembrie. a revenit în fruntea coloanelor de la Electroaparataj. iar a altora a luat-o razna. Când forţele de ordine reuşiseră. dacă n-ar fi fost curajul lui nevindecabil. Vocea lui din Balcon conta! O voce fermă. Dacă în 21 decembrie. Cu Dan Iosif în C. Dumitru Dincă. Gesturile şi îndemnurile lui energizau o populaţie derutată. în acele momente dramatice. 6(13)/2007. a fost un mărturisitor de valoare. A chemat mulţimile la revoltă şi s-a opus din prima linie forţelor de represiune. * Viorel Domenico. cu foşti sau viitori lideri. Prin moartea lui Dan Iosif. cum îl caracteriza tovarăşul lui de Baricadă.-ului. în Caietele Revoluţiei nr. A fost printre primii care au luat cu asalt clădirea C. aşa cum erau în acele zile Televiziunea Română Liberă şi Ministerul Apărării Naţionale. s-a impus şi a pus ordine în clădire. românii erau convinşi că Nicolae Ceauşescu şi partidul său nu vor mai reveni la putere. 76-77 Caietele Revoluţiei Nr. p.. Dan Iosif a fost un luptător.unul dintre generalii din Piaţa Universităţii”. dar şi în contact cu nomenclaturiştii rămaşi în sediu. el a fost Mareşalul. ci să meargă în întreprinderi şi să mobilizeze muncitorii pentru a-i aduce dimineaţa în Centrul Capitalei. Dan Iosif fusese . Momentul său de glorie din Dan Iosif şi camarazii lui Decembrie 1989 este încărcat de eroism şi mister. el a lansat chemarea ca toţi cei care rezistaseră să nu se retragă la casele lor. nu se poate scrie istoria Revoluţiei.. la radio şi televiziune.C. cu ofiţeri de Securitate şi Armată. Dan Iosif era ascultat. obligându-l pe Ceauşescu să fugă. să spulbere Baricada şi să împrăştie demonstranţii. o sursă de istorie recentă. un centru de putere revoluţionară.

presiunea grupurilor civice . într-un discurs televizat. În august 1987. Societatea bulgară se trezeşte În ianuarie 1986. lângă Varna. Pe parcursul anului următor vor apărea numeroase grupuri civice. Todor Jivkov va propune măsuri pentru descentralizare politică şi dezvoltarea autogestiunii economice. în perioada 16 octombrie . care trecuseră prin insula-închisoare Belen.000 de oameni vor particpa la marşurile organizate în Kaolinovo. În cursul zilei de 29 mai 1989.mai ales cu prilejul Conferinţei Mediului Înconjurător. din cauza refuzului lor de a adopta nume bulgare. În februarie 1989 se va constitui. mai ales că bătrânul lider de la Sofia va propune expatrierea a cel puţin 300. Todor Jivkov. la 16 ianuarie 1988. să se trezească la viaţă. din 27-28 iulie 1987. 10 noiembrie 1989 Bulgaria a fost unul dintre cei mai fideli aliaţi ai URSS în perioada Războiului Rece. organism înfiinţat de către minoritarii turci. având în vedere că. iar procesele de perestroika şi glasnosti vor fi imposibil de înţeles şi acceptat de către conducerea de la Sofia. Aproximativ 1. Sofia. cu ocazia celor două vizite făcute la Sofia. iar în noiembrie se va forma şi Asociaţia pentru Drepturile Omului. 15. a cerut Turciei să-şi deschidă 64  |  Caietele Revoluţiei Nr. La Sofia. însă martorii au vorbit despre 60 de morţi şi peste 100 de răniţi. care consta într-o nouă regrupare a ministerelor de profil. asupra regimului comunist avea să sporească . în pofida nenumăratelor discuţii purtat cu Todor Jivkov. Totuşi. S-a decretat starea de asediu şi cetăţenii Bulgariei au fost la cheremul patrulelor militare şi poliţieneşti.DOSAR . Societatea bulgară începea să se mişte. timp de patru zile. totuşi. Cu toate acestea. liniile de comunicaţie cu ele au fost întrerupte. în Todor Ikonomovo şi Tolbuhin.000 de oameni din rândul populaţiei turceşti. se va constitui Societatea Independentă pentru Drepturile Omului. totul părea un dialog al surzilor. la Plovdiv. Biroul Politic al CC al PCB va adopta măsuri pentru limitarea cultului personalităţii. Todor Jivkov va anunţa un nou .BULGARIA 1989 Cedarea eternului aliat.mecanism economic”. Forţele de ordine vor reacţiona extrem de dur: şapte morţi şi 40 de răniţi. după cifrele oficiale. care îi vor căuta pe participanţii la protest. a fost obligat să-şi prezinte demisia la 1 februarie 1989. Gheorghi Atanasov. primul-ministru reformist. primul sindicat independent (Podkrepa). autorităţile vor trece la arestarea mai multor membri ai grupărilor independente. 6 (55)/2014 . condus de Petăr Slabakov. la Sofia. însuşi Todor Jivkov avea să anunţe că sosise timpul pentru reformarea completă a sistemului politic bulgar.3 noiembrie 1989. evoluţia reformei socialismului în URSS va influenţa şi conducerea politică de la Sofia. astfel încât la Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar. o serie de manifestaţii care vor culmina în ziua deschiderii activităţii importantului for internaţional. ecologiste. organizată de CSCE. cu ocazia apropierii începerii lucrărilor CSCE de la Paris.în special a Ecoglasnost-ului. iar în decembrie 1988. În fapt.000 de demonstranţi au fost arestaţi.. realizările concrete au fost minime. În contextul unei relaţii extrem de tensionate cu minoritatea turcă din Bulgaria. Oraşele unde s-au desfăşurat manifestaţiile au fost blocate de forţele militare. pentru libertăţi religioase (peste 50). Alexandr Iakovlev va mărturisi că. aceasta demarează pe 9 mai 1989. Marşurile minorităţii turce vor fi coordonate de către Liga Democratică pentru Drepturile Omului. Pe 26 mai 1989. Relaţia cu minoritatea turcă va influenţa şi relaţia guvernului de la Sofia cu Occidentul. Toate militau pentru reformarea societăţii bulgare.

000 de susţinători ai grupului Ecoglasnost vor participa la o demonstraţie în Sofia şi vor depune o Petiţie Caietele Revoluţiei Nr. Todor Jivkov dejucase. Regiunea a fost închisă şi oamenii obligaţi să lucreze sub ameninţarea armelor. Ofiţerii poliţiei secrete bulgare (Darjavna Sigurnost) vor trece la represalii. Turcia a deschis frontierele.. iar minoritarii musulmani au fost obligaţi să părăsească Bulgaria. va protesta şi el împotriva tratametului aplicat minorităţii turce. Chestionat de către Mihail S. Ofiţerii DS-ului bulgar au reprimat cu sălbăticie demonstraţia şi au arestat 40 de persoane. precum şi ai mass-media internaţionale.Simpatizăm cu voi. Gorbaciov. Clubul pentru Sprijinirea Perestroikăi şi al Glasnostului.. 6 (55)/2014  |  65 . demonstraţii şi proteste reprimate de soldaţi şi miliţieni. Oficialii Partidului Comunist Bulgar începeau să se îngrijoreze. Petăr Mladenov. Totodată. alături de statele din CEE. Guvernul încerca să salveze cultura de tutun din sud-vestul zonei Goţe Delcev. pe 16 octombrie 1989. în iunie 1989. vom ajunge curând ca Ciprul”.dacă nu acţionăm. Liderul sovietic îi va declara şefuli diplomaţiei bulgare: . Cetăţenii Sofiei au fost şocaţi de brutalitatea autorităţilor comuniste. Stanko Todorov. în cursul zilei de 26 octombrie 1989. Prim-ministrul Turgut Özal a condus protestele la nivel internaţional. care fusese cândva şeful operaţiunilor KGB la Sofia. iar posturile de radio occidentale vor prelua şi difuza informaţii privind tragicele evenimente petrecute în spaţiul bulgar. Destinul politic al lui Todor Jivkov părea să fie pecetluit. preşedintele Adunării Naţionale a Bulgariei.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 frontierele. de comportamentul autorităţilor de la Sofia. societatea civilă bulgară începe. Liderul grupului reformist din structurile de conducere ale PCB. Gorbaciov simpatia acestuia pentru cauza reformistă în Bulgaria. dar asta este treaba voastră”. demisionează. Printre membrii marcanţi ai Clubului se numărau filosoful Jelio Jelev şi chimistul Alexei Şeludko. peste 500. la Moscova. în 1988. o scrisoare extrem de critică la adresa situaţiei din ţară şi a politicii promovate de Todor Jivkov. Prevalându-se de desfăşurarea Conferinţei Mediului Înconjurător. disidenţii bulgari au ridicat vocea în apărarea libertăţii minorităţii turce din Bulgaria. Todor Jivkov va declara că . Conducerea de la Sofia a anunţat că oamenii pot rămâne să culeagă recolta şi pot pleca abia în toamnă.expansioniste”. Cu prilejul consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al Tratatului de la Varşovia.000 de persoane au părăsit Bulgaria în câteva săptămâni. să protesteze împotriva regimului comunist bulgar. o tentativă de lovitură de palat menită să-l înlocuiască din fruntea partidului şi statului. Pe 3 noiembrie 1989. totodată. foloseşte prilejul şi obţine de la Mihail S. Totodată. din 7 – 8 iulie 1989. precum şi împotriva politicii duse de către Todor Jivkov. înfiinţat în vara lui 1988. având în vedere comprtamentul liderului de la Sofia. împotriva protestatarilor aflaţi în centrul oraşului de 12 zile neîntrerupte.. la începutul lunii octombrie 1989. Timpul nu mai avea răbdare Criza economiei şi a societăţii bulgare se va amplifica. Nu vă putem sprijini”. ca urmare a acestor evenimente tragice. Petăr Mladenov. va adresa. şi formulează. sub ochii diplomaţilor americani şi francezi. pe 24 octombrie. fiind anunţaţi cu doar câteva ore înainte de expulzare. organizată de către CSCE la Sofia (până la 3 noiembrie). în condiţiile în care peste 350. Secretarul general al PCUS i-a declarat: .. acuzând guvernul de la Ankara de faptul că provoacă tulburări în scopuri . de la Bucureşti. iar sovieticii au fost şi ei numulţumiţi. Oamenii reacţionau prin greve. ministrul bulgar de externe. însă era prea târziu.Ce faceţi este inutil şi neproductiv într-o perioadă în care căutăm să îmbunătăţim relaţiile cu Turcia. o scrisoare Biroului Politic al CC al PCB prin care va denunţa încetineala cu care se desfăşura procesul de reformă.

Clubul pentru Sprijinirea Perestroikăi şi al Glasnostului. . solicitând instalarea imediată a unui sistem pluripartit.. În cursul zilei de 18 noiembrie 1989.. Mihail S. Partidul Comunist păstrându-şi rolul de avangardă.în condiţiile creşterii rolului său de avangardă şi forţă politică”. sub conducerea partidului comunist.unui stat socialist modern şi al justiţiei”. având drept miză strategică reformarea sistemului şi. Situaţia lui Todor Jivkov se agravase după ce. Într-o perioadă de timp foarte scurtă. „Conspiratorii” din sânul puterii comuniste au trecut la ofensivă. pe 9 noiembrie 1989. Petăr Mladenov a precizat că reformele preconizate vizau crearea . şi-i recomandă lui Mladenov să studieze articolul său Ideea socialistă şi perestroika revoluţionară. Bulgaria intra într-o nouă etapă a istoriei sale. precizând că toate măsurile ce urmau a fi luate trebuiau să vizeze consolidarea şi dezvoltarea . Petăr Mladenov va declara că în Bulgaria .orânduirii socialiste”. de la Moscova. vor trece la intimidarea liderului Todor Jivkov. secretarul general al PCUS va susţine că schimbările nu trebuie făcute .. Asociaţia drepturilor omului. sindicatele libere. care va contribui la întărirea autorităţii PCB.problemele bulgare trebuie rezolvate de comuniştii bulgari”. sindicatele îşi proclamaseră independenţa. astfel. Todor Jivkov va demisiona pe 10 noiembrie 1989 din funcţia de secretar general al Partidului Comunist Bulgar. Pe 23 noiembrie. dreptul de liberă asociere. secretar al CC al Partidului Comunist Bulgar.în pripă”. iar la întâlnirea cu reprezentanţii intelectualităţii. condusă de Jelio Jelev.normelor socialiste şi pentru construirea orânduirii socialiste”.. Dimităr Stanişev. Parlamentul de la Sofia va decide constituirea unei Comisii pentru elaborarea unui noi Constituţii. în limitele socialismului. că . susţine cu căldură perestroika”. totodată. cenzura. Gorbaciov a refuzat să-l primească. Clubul Helsinki şi Clubul 33 se vor implica în eforturile societăţii civile de a realiza transformări politice şi economice în viaţa societăţii bulgare. fiind înlăturată. reformele efectuându-se în cadrul ..valorile noastre socialiste. însă populaţia a continuat să demonstreze. va declara că s-a trecut la o nouă etapă în dezvoltarea Bulgariei. Convins de faptul că unităţi loiale „conspiratorilor”.. au izolat sediul partidului şi sub presiunea străzii şi a propriilor camarazi. Noua conducere a PCB avea să fie asigurată de Petăr Mladenov. care conţinea orientările sale pe termen lung şi se baza pe . Gorbaciov. Pe 7 decembrie 1989. care a promis reforme moderate.DOSAR – BULGARIA 1989 la sediul Adunării Naţionale.. grupările independente se unesc în cadrul Uniunii Forţelor Democrate (UFD). Reafirmându-şi poziţia faţă de necesitatea unui dialog sincer şi deschis cu societatea. Constantin CORNEANU * 66  |  Caietele Revoluţiei Nr. pe 31 octombrie. făcând cunoscut. din 5 decembrie 1989. în cadrul căreia se va urmări lărgirea democraţiei şi a libertăţilor cetăţeneşti. Pe 25 noiembrie. cu excepţia unei pături subţiri a populaţiei.. din cadrul Ministerului Apărării de la Sofia. 6 (55)/2014 . În cursul întâlnirii cu Mihail S. pe o interpretare contemporană a clasicilor marxismului”. în cadrul libertăţii de asociere aveau să se constituie circa 50 de partide.toată lumea. şi vor milita pentru o democraţie de tip occidental.

Muslim Minorities and the Negotiation of Nationhood in Modern Bulgaria. Pentru un scurt timp a existat o adevărată creștere a numărului de unități de învățământ unde se preda limba turcă. minoritatea turcă nu a constituit un subiect imediat pe agenda de lucru al noilor conducători din Bulgaria. fără discriminare în funcţie de naţionalitate. copii ai diplomaților bulgari ce lucrau în țările arabe și. prin acordarea de resurse ce au contribuit la dezvoltarea „naţională” a acesteia. 6 (55)/2014  |  67 . 149-162. [doi 10. tradiţiile şi limba. prin ordine ministeriale. Dreptul minorităţilor va fi întărit în Bulgaria după Primul Război Mondial. 2004. Milena Mahon (1999) The Turkish minority under communist. linia politică a Sofiei faţă de etnicii turci începe să prindă contur odată cu decizia din 1934 a guvernului condus de Damian Velchev-Kimon Georgiev. Aceste școli deserveau o populație ce număra. op. Acest fapt a contribuit la susținerea minorităţii de către autorităţile de la sud de Dunăre.000 de etnici de origine turcă.4 Această situație a început să se schimbe la sfârșitul anilor ’60. unele garanţii acestei comunităţi etnice care nu era organizată şi care.. după obţinerea independenţei. 422. dacă în 1944 existau 424 de școli. Astfel. însă.2 Imediat după al Doilea Război Mondial.cit. Bulgaria – politics of ethnicity and power. aceasta fiind înlocuită cu un Departament pentru Limbi Estice (Arabe). Tratatul de la Berlin şi de la San Stefano din 1878. la care s-au adăugat apoi. de-a lungul istoriei. Crampton. Journal of Southern Europe and the Balkans. După cucerirea independenţei. 3 Mary Neuburger. a fost aceea de a fi lăsată să trăiască în pace. mare parte dintre 1 R. de a schimba denumirea localităţilor cu nume de origine turcă cu unele de sorginte bulgară. limbă.1080_14613199908413996]. p. prin articolul 50 din cadrul Tratatului de la Neuilly. însă. 1:2. majoritatea.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 Minoritatea turcă şi disoluţia comunismului în Bulgaria Stabiliţi în Bulgaria începând cu sfârşitul secolului al XIV-lea – reprezentând latura sunnită a religiei musulmane. Bulgaria.1 Dacă singura dorinţă a minorității turce din Bulgaria. decât în mică măsură lipsa de autonomie de care aceasta se bucurase înainte. un curs extra-curricular de predare a limbii turce. prin care noul stat de la sudul Dunării era obligat să asigure „o totală şi completă protecţie a vieţii şi libertăţilor tuturor locuitorilor din Bulgaria. Astfel. Constituția de la Târnovo din 1879 şi Convenţia turco-bulgară din 1909. în 1952 numărul acestora ajunsese la 1. minorităţile naţionale aveau dreptul la educaţie în limba maternă şi la dezvoltarea culturii lor naţionale. iar studenții care urmau această specializare erau. 2007. Oxford University Press. astfel. aproximativ 700. Au fost schimbate astfel. J. rasă sau religie”. Aceste resurse nu suplineau. au ajuns să fie consideraţi fraţi de suferinţă. Crampton. în secolele 15-16. precum şi alături de câteva triburi nomade –. Cauza unei asemenea poziţionări a conducerii de la Sofia era dată de imaginea pe care comuniştii o proiectaseră asupra întregii societăţi – una care avusese de suferit de pe urma regimului fascist. în 1974 a fost închisă și secția de limbă turcă din cadrul Universității din Sofia. 2 Caietele Revoluţiei Nr.149. London. iar la începutul deceniului următor limba turcă deja nu se mai preda în școli speciale. minoritarii turci – în special femeile. p. 425. două treimi din oiconimele de sorginte turcă. conform statisticelor bulgare. minoritatea turcă a cunoscut un oarecare grad de toleranţă din partea autorităţilor comuniste bulgare. 4 R. când școlile cu predare în limba turcă au fuzionat cu cele de limbă bulgară.3 Conform Constituţiei bulgare din 4 decembrie 1947. 56. precum şi publicaţii în limba naţională. pentru o perioadă scurtă şi cu unele particularităţi. De asemenea. iar patru ani mai târziu se înregistrau un număr de 1. The Orient Within. Departamentul de Filologie Turcă se va redeschide cu iregularitate în perioada următoare. acordau. ţărani fără pământ din Anatolia. p. Oxford. turcii din această ţară au reuşit să-şi păstreze în mare parte. nu a putut să-şi apere interesele. Cornell University Press. Ithaca. membrii unei comunități cu preponderenţă rurală. Exista în acest sens un departament de limbă turcă în cadrul Universităţii din Sofia. 436.020 şi trei institute pedagogice. J.

în mod oficial sau nu. p. 9 Milena Mahon.. extrapolată la nivelul întregii țări. 8 Mary Neuburger. cit.7 O altă soluție pentru reducerea decalajului natalități între etnicii bulgari și cei turci a constituit-o și aceea a semnării unor acorduri cu Turcia. însă. p. Introducerea ferestrelor în locul kafesurilor.. din 17 iulie 1970.5 Modul de viață al etnicilor turcii a fost una din principalele ținte de atac ale conducerii comuniste instaurate în Bulgaria la 7 septembrie 1944. era adoptată o nouă Constituție. Pe fundalul Crizei cipriote. care au văzut această campanie ca pe un factor ce contribuia la mărirea decalajului demografic în raport cu minoritatea turcă. au împiedicat formarea unei intelighenții politice independente în rândul minorității turce. adaptată unui curent vestimentar „european modern”. au început să se teamă de posibilitatea declanșării 5 Milena Mahon. Aceste măsuri au condus și la proteste din partea etnicilor bulgarii. De data aceasta ea nu făcea referire la existența unor minorități etnice pe cuprinsul țării. iar etnia turcă era asociată cu imaginea unei comunităţi ale cărei caracteristici o apropiau de epoca sclavagistă. op. cit. 6 68  |  Caietele Revoluţiei Nr. a paturilor..6 Încă de la sfârșitul anilor ’60. de altfel. 6 (55)/2014 . p. p. De altfel.. situație ce poate fi. prin intermediul cărora etnicilor turci li se permitea să părăsească țara. 10 Ibidem.DOSAR – BULGARIA 1989 aceștia erau. Loialitatea față de regim și controlul exercitat prin intermediul serviciilor secrete. 157.10 A doua jumătatea a anilor `70 va conduce la agravarea politicilor statului bulgar față de minoritatea turcă. informatori ai serviciilor secrete sau se prezuma că urmau să devină informatori după absolvire.8 Conceptul de „educație patriotică” pentru toți bulgarii. la care se adăuga procesul de cooptare. p. modul de viață bulgar era prezentat drept unul superior față de cel al minorității turce. op. încurajarea natalității se aplicau tuturor cetățenilor țării.392 de persoane. introdus printr-o decizie a Comitetului Central. comunismul. p. Departamentul de Filologie Turcă servea regimului comunist bulgar drept mijloc extrem de eficient de obstrucționare a creării în rândul minorității turce a unei elite educate. aplicarea acestora a însemnat şi repunerea în discuție a culturii materiale a etniei turce. Conform ideologiei comuniste.. cel în care Bulgaria ajunsese la socialism și se îndrepta către etapa următoare. După acordul din 1968 şi până în 1977 părăsiseră astfel Bulgaria 53. op. În cadrul acestei campanii. Fes-urile și șalvarii au fost principalele ținte ale unui proces ce încerca transformarea comunității turce într-una comunistă. 156. 73. Și cum naționalizarea și colectivizarea au reprezentat principalele metode de restructurare a macroeconomiei –parte importantă a sistemului politic ce tocmai se instala–. este considerat momentul declanșării unei campanii organizate împotriva minorității turce. op. problema demografică din Bulgaria a determinat autoritățile de la Sofia să ia măsuri pentru o creștere numărului cetățenilor de etnie bulgară. 7 Milena Mahon.9 În anul următor. la aceasta contribuind și faptul că ajutoarele primite erau mici. 155-156. Și aveau dreptate: cel mai important rezultat al acestei politici a fost unul nedorit – întărirea identității minorității turce. cit.155. deci una ce trebuia modificată. 58. condițiile materiale determinau apariția „conștiinței” în cadrul unui parcurs nelinear de la „sclavie” către „civilizație”. nu a condus la un spor demografic al etnicilor bulgari în comparație cu cei turci. În cadrul acestui proces „modul de viață” – bit în limba bulgară și byt în cea rusă – a fost supus unui adevărat proces de eradicare și modificare. amintindu-se în text doar despre existența „ cetățenilor de origine non-bulgară”. cit. autoritățile de la Sofia. Mary Neuburger. op. Cum. meselor și radiourilor în satele turcești a fost completată de o adevărată campanie de schimbare a vestimentației tradiţionale. cit.

în special șalvarii și voalul la femei. era închis singurul ziar de limbă turcă ce reușise să supraviețuiască și erau eliminate rubricile în limbă turcă din alte periodice. pe fundalul pericolului „fundamentalismului islamic”. ci și alte obiceiuri și ritualuri culturale turcești. R. 40 de bombe”. Se constată „apariția unui fenomen nesănătos” încă de la sfârșitul anilor ‘60. la situația în care în cadrul discuțiilor purtate într-una din ședințele Comitetului Central al Biroului Politic să se afirme că „ există anumite documente istorice. și continuau să folosească limba turcă în școală. op. erau eliminate și înlocuite cu cele bulgărești. Teatrele minorității. La acestea de-a lungul anilor 80 au continuat să fie interzise nu doar limba. p. profesorii minorității turce trebuiau să parcurgă cursuri speciale anti-islamice. sub tutela Ankarei. din 1979. cit. conform cărora în Bulgaria au rămas în principal turci. Partidul Comunist Bulgar a dispus crearea unei comisii în cadrul Academiei Bulgare care să studieze „diferențele etnice” în rândul populațiilor musulmane și să distingă între cele native și cele străine existente în provinciile de pe teritoriul țării. 77. dar adevărul istoric este de partea noastră”. toți etnicii turci erau obligați să adopte un nume de origine slavă. La scurt timp după acestea au apărut fluturași inscripționați cu mesajul „ 40 de ani. op. Jivkov urma să viziteze Plovdiv și Varna. la 30 august 1984. celor care refuzau fiindu-le atribuit unul din oficiu. Toate însemnele din moschei. S-a ajuns. Această teamă a crescut după Revoluția din Iran. p. vestimentația turcă/arabă și numele turcești. în aceste localități au avut loc două explozii atribuite unor membrii ai comunităţii turce. cit. cărțile și alte artefacte. cel mai important. p. mai era puțin până la aniversarea partidului. etnicii turci. Shoumen și Kardjali au fost închise Toate aceste acțiuni ale autorităților bulgare nu vor rămâne fără răspuns din partea comunității turce. astfel. folosirea limbii turce în spațiul public. iar casierii moscheielor trebuiau să fie de origine etnică bulgară. antropologi au fost obligați să furnizeze „dovezi” despre sorgintea bulgară a comunităților musulmane. J. istorici. formațiunile folclorice și alte entități culturale din Razgrad.13 În spațiul educațional la nivel național și în cel religios musulman se desfășura o adevărată campanie de îndoctrinare loialistă. Actele de identitate și pașapoartele vechi erau confiscate. cit. precum cele funerare sau circumcizia.. Cei care refuzau. În ziua în care T. la fel. care au descendență bulgară… este o întrebare delicată. precum profesorii Adem Hyuseinoglou sau Halil Gyulistan au fost condamnați la închisoare. anti-turce.12 Începută inițial în zona de Sud a Bulgariei în iarna anului 1984 campania de schimbare a numelui s-a extins apoi și în zona de nord-est. 11 Mary Neuburger. Adunați în piețe pentru a asculta discursuri despre originea lor bulgară.. 13 Mary Neuburger. În acest sens. iar clerul musulman trebuia să-și dovedească loialitatea față de Partid și de idealurile acestuia. Cei care nu aveau aceste noi acte nu beneficiau de serviciile care necesitau identificarea persoanei. la 19 iunie. Crampton. Interzise în spațiul public au devenit și obiectele vestimentare. op. Schimbările erau aplicate în cadrul introducerii de noi cărți de identitate. erau oprite transmisiile în limba turcă și. etnografi. uneori sub amenințarea armelor. În anul următor. 376. erau forțați să participe „voluntar” la campania de schimbare a numelui. până şi inscripţiile de pe monumentele funerare. lingviști. care aveau o simbolistică turcă.11 La sfârșitul anului 1983 autoritățile bulgare au decis aplicarea un amplu proces de asimilare în zonele compacte ale populației de etnie turcă. A avut astfel loc o întreagă campanie. 6 (55)/2014  |  69 .INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 unei mișcări autonome a minorității turce. se decidea integrarea turcobulgarilor „ în cauza socialismului și a politicii Partidului Comunist Bulgar” ce viza accelerarea dezvoltării economice a zonelor turcești. precum cel al proliferării organizațiilor ilegale ce aveau influență inclusiv asupra membrilor de partid. prin intermediul căreia. 12 Caietele Revoluţiei Nr. anti-diversioniste. vechile registre și documente cu numele turcești erau distruse. La mijlocul anilor ‘70. în cadrul acestei politici. În unele dintre acestea se interzicea.. 74.

aplicate de autoritățile bulgare în anii ‘80 nu a rămas fără răspuns din partea comunității etnice turce. 70  |  Caietele Revoluţiei Nr. de asemenea. cit. Toate cele trei structuri alcătuiau Grupul Procesului de Renaștere. Chudomir Aleksandrov. la 23 decembrie la Gorski Izvor au fost omorâte șase persoane și rănite alte 40. Fatme Muyhtar. la Kirkovo va fi omorâtă împreună cu mama sa Ayşe Hasan. Todor Ikonomovo şi Tolbukin au fost principalele oraşe unde Liga Democratică pentru Drepturile Omului a iniţiat proteste la adresa 14 15 16 R. Liga Democratică pentru Apărarea Drepturilor Omului.. cu un rol extrem de important în viața politică a Bulgariei după anul 1990. 2003. p. 76. La 26 decembrie. după căderea comunismului în Mișcarea pentru Drepturi și Libertate. Crampton.DOSAR – BULGARIA 1989 în 9 septembrie. dar și numeroase proteste din partea unor personalități ale vieții culturale și politice ale societății bulgare precum: Georgi Tambuev. Politica dusă de Sofia împotriva minorității turce a atras atenția organismelor internaționale. Petur Dyulgerov președintele Sindicatelor.16 Politica represivă dusă de Sofia împotriva minorității turce va determina apariția unor organizații și asociații pentru apărarea drepturilor omului. la care se adăuga un Grup de Lucru. Sofia. la Momchilgrad și Benkovski au fost masate forțe impresionante. o fetiţă de 17 luni. op. care a obligat Bulgaria să recunoască drepturile minorităților.. Începând din 9 mai 1989 în nord-estul şi sudul Bulgariei au izbucnit proteste de stradă în rândul minorității turce. O supraviețuire cu două sensuri a caracterizat. fiind cele mai intense acțiuni ale armatei bulgare de după al Doilea Război Mondial. așa cum preciza Mary Neuberger. iar în 1989 Asociația pentru Sprijin. precizează același istoric. ca urmare a represiunii exercitate împotriva acesteia de către autoritățile de la Sofia. fiind eliberat în 1989. La acestea s-au adăugat din 8 februarie 1989 Confederația Independentă a Muncii – Podkrepa. The Human Rights of Muslims in Bulgaria in Law and Politics since 1878. Aplicarea politicii de „renaștere” sau regenerare”. însărcinat cu analiza condițiilor în care se desfășura procesul „regenerării” și care dezbătea omisiunile și măsurile coercitive din cadrul acestuia. această organizație. cit. Turkan Lehitt Dustuler. p. Riposta structurilor de forță bulgare a fost una extrem de severă. Blaga Dimitrova. înființată de fizicianul Konstantin Trenchev. 6 (55)/2014 . A existat. Salih Ahmed și alte persoane din Varna. Zahit Fahit. ce avea rolul diseminării materialului propagandistic. Clubul pentru Sprijinul Perestroikăi și Glasnost. iar în sud-estul țării „beretele roșii” au ucis alte aproximativ 60 de persoane15. în care au alternat faze de cooperare pasivă cu cele de ciocniri ocazionale. Kaolinovo. op. Aproape de granița cu Turcia.14 În luna decembrie a aceluiași an. milita pentru libertățile minorităților și se va transforma. ci una ocazională și intermitentă. Nedzhmetin Hak. Jelio Jelev. cea mai importantă a fost Mișcarea Turcă de Eliberare Națională. Mary Neuburger. și una colectivă – a supraviețuirii etnice. iar a treia parte implicată o constituia Departamentul Politicilor Ideologice de pe lângă Biroul Politic. Majoritatea celor reținuți în cursul anului 1986 au fost încarcerați în celebra închisoare Belene. În rândul comunității turce. cei care au încurajat un număr de turci să intre în greva foamei înaintea reuniunii CSCE de la Paris din 1989. Toată politica procesului „regenerării” era decisă la nivelul Partidului Comunist Bulgar de un Grup Special atașat Biroului Politic care superviza procesul. Fondată la 8 decembrie 1985 de Ahmed Dogan. Liderul acestei formațiuni. etnia turcă din Bulgaria: una individuală – în cadrul statului autoritar. Yuri Zhirov. p. A urmat apoi Conferința OSCE din Ianuarie 1989 de la Viena. Ahmed Dogan a fost arestat în 1986 și condamnat la 10 ani de închisoare. 81. J. În ianuarie 1988 a fost înființată. Radoi Ralin. 378. Prima care s-a sesizat a fost Organizația Conferinței Islamice din 21-25 Martie 1988. și Comitetul Civil pentru Apărarea Ecologică a Orașului Ruse. la Mihaylovgrad au fost ucise aproximativ 40 de persoane. o rezistență nesistematică sau consistentă.

în mare măsură. Stanko Todorov.000. Bobri Djurov. în iunie.21 Prezentată de către autoritățile bulgare drept o „luptă de clasă”. uneori forțată. după ce Congresul votase. Rezoluția Byrd-DeConcini care condamna tratamentul brutal al Bulgariei față de minoritatea turcă. adresa Biroului Politic o scrisoare prin care acuza conducerea de rolul umilitor la care ajunsese acesta ca urmare a exodului minoritarilor turci. cit. Jivkov. Cel care declara la 19 iunie 1984 că „ Fără îndoială va fi o greșeală politică grosolană să începem acum să dovedim că turco-bulgarii sunt de fapt bulgari. 1989 Prăbuşirea Imperiului Sovietic. 82. Jivkov va declara. Alexandru GRIGORIU 17 18 19 20 21 22 Victor Sebestyen. 2009. 265. la procesul ce va conduce la demisia sa din 17 noiembrie din funcția de Președinte al ţării și la excluderea sa din partid la 8 decembrie şi odată cu aceasta şi la disoluţia comunismului în Bulgaria. Amnesty International. Petăr Mladenov.839 de oameni. Bucureşti. când președintele Turciei. cit.. dintre care peste 40. la 24 octombrie. l-a rechemat ambasadorul de la post în semn de protest. au condamnat politica dusă de autoritățile de la Sofia față de minoritatea turcă. demonstranţi cerând dreptul de a practica religia islamică şi revenirea la vechile lor nume musulmane. George Bush. p. Peste câteva luni. Idem. Idem. Două zile mai târziu. Idem. promitea adăpost tuturor turcilor ce doreau să părăsească Bulgaria.000 vor reveni ulterior în Bulgaria. de modul defectuos în care conducea țara. 20 Proteste din partea Crucii Roșii. Editura Litera. Jivkov refuza să își depună mandatul. 83. avea să accepte retragerea sa din funcția deținută.17 În timpul acestora au fost ucise șapte persoane și rănite alte 28. 6 (55)/2014  |  71 . 81. printre care RDG și România.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 regimului comunist bulgar. atât Biroului Politic. când la Sofia aveau loc violențe între forțele de ordine și membrii mișcării ecologiste. până la 22 august – când autoritățile turce au închis granița din cauza afluxului mare de emigranți. op. Dacă nu scăpăm de 200-300 de mii de oameni din acea populație în 15 ani Bulgaria nu va mai exista. p. Abia la 8 octombrie. și cu aceeași ocazie își anunța și demisia. după retragerea sprijinului de care se bucura din partea ministrului apărării. 82. T. dar și a unui număr de 50 de țări. în cadrul aceea ce avea eufemistic să se numească „Marea Excursie” un număr 369. Alte 40 au fost încarcerate sau trimise în lagăre de muncă. La 17 iunie. emigrarea acestora va contribui în mod semnificativ la îndepărtarea regimului condus de T. îl acuza pe Jivkov. către Turcia a unei importante părți a cetățenilor săi de etnie turcă18. în cadrul unei scrisori înaintate. Președintele american. în cadrul unei ample propagande naționaliste ce chema poporul să se mobilizeze pentru acoperirea pierderilor economice cauzate de plecarea etnicilor turci. la 7 iunie: „Este absolut necesar ca Republica Populară Bulgară să expatrieze 200. avea să ducă în următorii ani o politică față de minoritatea turcă care va contribui. 73. p.000 de persoane din acea populație(turcă). în cadrul unei întâlniri a Biroului Politic. op. * Caietele Revoluţiei Nr. p. Au participat la aceste proteste aproximativ 15. Acțiunea autorităților bulgare a fost criticată în cadrul Adunării CSCE din 30 mai de la Paris din același an.”19 Au emigrat atunci – din iunie. Jivkov.. Fatme Muyhtar. Cu această ocazie T. Turgut Özal. turcizați de-a lungul celor 500 de ani de robie … (aceasta) va crea numai probleme și va trezi fanatismul religios și național în rândul unor straturi ale turco-bulgarilor”22. p. ministrul afacerilor externe. autoritățile turce au permis emigrarea. T. p. la 18 iunie. Mary Neuburger. În urma acestui val de proteste. Semilunii Roșii.000 de oameni. și dacă este posibil chiar 300. cât și Comitetului Central.

pl/y89/bulgaria/history/8700. Pe la mijlocul anilor 1970. Începând cu data de 18 noiembrie societatea s-a implicat în procesul de schimbare. Pe 7 decembrie. nici o activitate organizată de opoziție nu s-a dezvoltat în Bulgaria. Partidului Comunist Bulgar (BCP) să iasă dintr-o obscuritate relativă și să mizeze pe pretenţia unei puteri absolute. la Sofia a avut loc o conferință internațională „Ekoforum”. însă. Timp de mai mulți ani. puterea sa a devenit absolută. În noiembrie. Dr. Todor Jivkov a fost înlăturat de la conducerea partidului. Todor Jivkov a avut cele mai strânase legături cu Moscova pe vremea când la conducerea URSS s-a aflat Leonid Brejnev. O săptămână mai târziu. de asemenea. au emigrat din țară. După câțiva ani. a ocupat funcția de secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar începând din anul 1954. grupurile de opoziție s-au reunit în cadrul Uniunii Forțelor Democratice (Sojuz na demokratyczna sili). Tot prezența sovietică a fost cea care a permis. Mladenov a devenit președinte. reia tema politicii contra bulgarilor de etnie turcă. cu mişcări de opoziţie. în special datorită faptului că liderii Partidului Comunist Bulgar au conştientizat necesitatea schimbărilor în ţară. şefia acestuia fiind preluată de prim-ministrul Petăr Mladenov. Todor Jivkov. Jivkov a fost arestat la sfârşitul lunii ianuarie 1990. care intrase deja pe teritoriul bulgar pe 5 septembrie. Pe 10 noiembrie. Aceasta a permis opoziției să se reactiveze şi să ceară ajutor Occidentului.Bulgaria. regimul lui Jivkov a început să se confrunte. Oamenii cereau democraţie şi alegeri libere. iar Jivkov s-a alăturat Kremlinului. de etnie turcă. La începutul anului 1989. autoritățile au decis să facă concesii suplimentare: a fost proclamată. Jivkov dorind să-şi consolideze poziţia -.000 de bulgari. Factorul cheie care a determinat succesul acestei conspirații a fost prezența armatei sovietice. a fost proclamată reabilitarea victimelor stalinismului. Dictatorul bulgar. 6 (55)/2014 . uşor.. nu au putut opri căderea dictaturii. iar în iunie 1990 au avut loc alegeri libere în Bulgaria. pe 15 decembrie. Daniela OSIAC * http://www. Sub presiunea manifestanților.DOSAR – BULGARIA 1989 Prăbuşirea lui Todor Jivkov* Hegemonia comunistă a început în Bulgaria pe 9 septembrie 1944. Aceste acțiuni. atunci când mai multe sute de ofițeri din armată și milițieni au demis guvernul țării și au predat puterea unei coaliții anti-fasciste numit Frontul Patriei (FP). amnistie și la 29 decembrie au fost desființate legile discriminatorii împotriva minorității turce.html * 72  |  Caietele Revoluţiei Nr. În septembrie 1989. peste 300.year1989. Ca urmare. În luna mai au avut loc mai multe revolte. printr-o serie de demonstraţii desfăşurate la Sofia.

a avut loc vernisajul expoziției de fotografie 25 de ani de la Revoluția Română. DUPĂ 25 DE ANI OMAGIU PESTE HOTARE Varşovia: Expoziţie aniversară de fotografie – 25 de ani de la Revoluția Română   La data de 27 noiembrie 2014.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 Un sfert de veac de la Revoluţia Română din decembrie 1989 şi căderea regimului dictatorial comunist. îmbracă gardul exterior al Ambasadei României la Varşovia şi surprind instantanee ale evenimentelor din 1989 în mai multe oraşe ale României. au fost marcate  în numeroase capitale ale lumii prin  mese rotunde. pe 9 decembrie 2014. Panourile de format mare. de Institutul Cultural Român Bruxelles. diplomați. cu sprijinul Agerpres.. este o o expoziţie de fotografie în aer liber dedicată Revoluţiei Române din Decembrie 1989. tema mesei rotunde organizate la Amsterdam   25 de ani de la Revoluţia anticomunistă din 1989 a constituit tema unei mese rotunde organizate la Amsterdam (De Doelenzaal). la sediul Colegiului Europei de la Natolin. Printre participanţi s-au numărat: Coen Stork. Expoziția a fost organizată de Ambasada României în colaborare cu ICR Varşovia. Cu o zi înainte. ambasadorul Olandei la Bucureşti Caietele Revoluţiei Nr. a avut loc   o dezbatere – cu şi pentru studenţii colegiului – dedicată Revoluţiei Române. la sediul Ambasadei României în Polonia. personalități culturale din Polonia. La eveniment au participat peste 450 de persoane – oficialități poloneze. expoziţii aniversare de fotografie. în marja recepției oficiale ocazionate de Ziua Națională. Evenimentul a adus în atenţie mărturii ale unor personalităţi implicate în mod direct şi activ la Revoluţie. cu titlul „Revoluţia Română din 1989 în context central-european”. Reuters.   25 de ani de la Revoluţia anticomunistă din 1989. 6 (55)/2014  |  73 . mărturii. filme documentare. reprezentanți ai societății civile şi ai comunității române  25 de Ani de la căderea comunismului. Institutului Revoluției Române şi VP Holding România. chiar manifestări sportive etc. toate dedicate primei Revoluţii transmise în direct la televiziune. dezbateri. lansări de carte. Universitatea din Amsterdam şi Ambasada României în Regatul Ţărilor de Jos.

autorul romanului Ultimele o sută de zile (Polirom. ICR Berlin a prezentat şi  expoziţia stradală „1989 – Revoluţia Română: Drumul spre libertate”. După primele două manifestări dedicate acestei aniversări. 74  |  Caietele Revoluţiei Nr. precum şi problematica tranziţiei şi aderarea României la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord şi Uniunea Europeană. 2012).DUPĂ 25 DE ANI între 1988-1993. director ICR Tel Aviv Prezentarea cărţii: Carol Roman. precum şi câteva pancarte cu mesaje şi lozinci utilizate în perioada importantului eveniment istoric. 6 (55)/2014 Programul evenimentului: Moderator: Academicianul. Publicul larg a aflat aspecte inedite din culisele evenimentelor decembriste şi postdecembriste. Răzvan Theodorescu Lansarea volumului bilingv Ceauşescu: ultimele 100 de zile. Ion Caramitru. The Independent scrie despre romanul lui McGuinness. În cadrul discuţiilor au fost evocate  aspecte definitorii ale trecutului recent: perioada imediat premergătoare căderii regimului Ceuşescu. de Carol Roman (Editura “Balcanii şi Europa”. expoziţia prezintă vizitatorilor câteva momente de vârf din timpul dramaticelor zile. directorul Teatrului Naţional din Bucureşti şi Patrick McGuinness. Evenimentul a avut loc luni. trecătorii au ocazia să privească fotografii de mare impact captate în momente cheie ale evenimentelor din decembrie ‘89. în piaţa Dorothea – Schlegel din centrul istoric al Berlinului. 8 decembrie 2014. Cele opt fotografii provin din colecţia Agenţiei Naţionale de presă AGERPRES. că “readuce la viaţă starea de neîncredere din perioada în care ţările din blocul comunist îşi duceau la capăt propriile revoluţii”.  Tel Aviv – masă rotundă dedicată marcării a 25 de ani de la căderea comunismului în România   Institutul Cultural Român din Tel Aviv  a fost gazda unei mese rotunde dedicat marcării a 25 de ani de la căderea comunismului în România. La sediul Ambasadei României la Berlin  a fost organizat.  Până la sfârşitul lunii decembrie. prof. festivalul de teatru și dans românesc de la Hebbel am Ufer Berlin şi festivalul de film Rekonstruktion. în data de 9 decembrie.     ICR Berlin– expoziţia stradală de fotografie „1989 – Revoluţia Română: Drumul spre libertate”   Cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la Revoluția din Decembrie ‘89. Sub forma unei instalaţii fotografice alcătuite din opt panouri de mari dimensiuni pe care sunt imprimate imagini. Filmland Rumänien 3. Gina Pană. autor şi director general al Revistei “Balcanii şi Europa” Despre parcursul democratic al României post-decembriste: aderarea la Uniunea Europeană şi NATO a vorbit la   masa   rotundă menţionată academicianul si istoricul Răzvan Theodorescu. 2014) Cuvânt introductiv: dr. texte informative în limba germană. Revoluţia Română şi ecourile acesteia în Cancelariile lumii. Institutul Cultural Român din Berlin a elaborat un amplu program de celebrare a evenimentului. dr. care prezintă Bucureştiul anului 1989. . care au contribuit în mod semnificativ la conturarea unei Românii democratice. iar ambasadorul Ioan Donca a făcut o prezentare a diplomaţiei române înainte de 1989. univ.

fost Prim-ministru al României. Emil Hurezeanu şi Luca Niculescu.     Eveniment la Roma: „România: 25 de ani de libertate”   Cu ocazia aniversării Zilei Naţionale şi marcarea a 25 de ani de la căderea regimului comunist. la sediul prestigioasei publicaţii franceze L’Express s-a desfăşurat cel de-al doilea eveniment. şi a doi reprezentanţi germani – Dr. jurnalişti. cu participarea unui reprezentant roman –Adrian Cioroianu. Lansarea a reunit personalităţi franceze şi române. JoséManuel Lamarque. jurnalist France Inter. editura Orizons. Reşedinţa Ambasadorului României în Franţa. jurnalist Libération. publicului român. editor. Christian Makarian. Anneli Ute Gabanyi. prin acest volum realizat de ICR Paris. publicului din România. precum Petre Roman. Daniel Cohen. care i-a avut ca interlocutori pe Petre Roman. 25 de ani după” („Roumanie. după traducere. referent al muzeului Gedenkstätte BerlinHohenschönhausen. volum oferit diasporei romane din Franţa. şi invitaţii lor. a Ambasadei României în Italia şi Ambasadei României pe lângă Sfântul Scaun şi Ordinul Suveran Militar Caietele Revoluţiei Nr. director adjunct L’Express. 25 ans après”). Cartea cuprinde articole scrise de jurnalişti francezi. Luni 8 decembrie. Asociaţia IRFI onlus “Italia Romania un Viitor împreună”. jurnalişti. în Salonul de Aur al Palatului Béhague. jurnalistă Le Monde. după 25 de ani. atunci. inaccesibilă. Cristian Pârvulescu. Marc Semo. dezbaterea „România.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 simpozionul cu tema „25 de ani de la căderea comunismului: perspective româneşti şi germane”. ICR Paris a marcat cei 25 de ani de la căderea comunismului printr-un ciclu de conferinţe/ dezbateri   Marcarea a 25 de ani de la căderea comunismului în România a prilejuit Institutului Cultural Român din Paris organizarea a două evenimente cu participarea unor invitaţi de prestigiu. Luca Niculescu şi Emil Hurezeanu. 6 (55)/2014  |  75 . fost Prim-ministru al României. Arielle Thédrelle. analist politic şi Markus Meckel. şi au reflectat realitatea acelor ani în presa scrisă din Hexagon. sociolog. apărut la editura pariziană Orizons şi distribuit în Franţa în librăriile L’Harmattan. sociolog. care au fost corespondenţi speciali în România anilor ‘70 –’90. a organizat – sub patronajul Instituţiei Biblioteche di Roma. Ea devine accesibilă acum. a avut loc lansarea volumului „Journalistes français dans la Roumanie communiste”  („Jurnalişti francezi în România comunistă”). precum şi alţi jurnalişti francezi. Moderatorul evenimentului a fost Helmuth Frauendörfer. şi. fost ministru de Externe. Cristian Pârvulescu. preşedinte al Consiliului Fundaţiei Federale pentru Studiul Dictaturii PSUG. Vineri 5 decembrie.

Un eveniment adresat depotrivă publicului român şi italian. avându-l ca protagonist pe marele actor Ion Caramitru. un popor care părea. prin vocea uneia dintre figurile emblematice din timpul Revoluţiei anticomuniste din 1989. o mămăligă care nu explodează. Ion Caramitru. dar şi victimelor din timpul regimului comunist în România. la care s-au adăugat monologuri și inserturi memorialistice. anticomuniste. Memoria acelor momente este memoria unei solidarităţi formidabile. spunea: „Moştenirea rămâne. Simpozionul a avut loc joi. Spectacolul. pe fondul improvizațiilor expresive oferite de pianistul Sergiu Tuhuțiu. menite să reconstituie și sa aducă în atenția publicului evenimentele din anul 1989.           Ion Caramitru a adus emoţiile Revoluţiei din 1989 pe scena londoneză    Expoziția „25 de ani de la căderea comunismului în România” la Galeria la Rond din Chişinău   Pentru a marca 25 de ani de la căderea sistemului comunist. prezentat în limba engleză de cel pe care presa britanică îl consideră unul dintre cei zece cei mai buni interpreți ai lui Hamlet ai tuturor timpurilor. care au dus la instaurarea unui regim democratic în România . bucurie și speranță care au dus la căderea celei mai sumbre dictaturi est europene. eveniment de răscruce în istoria contemporană. aceea de Ofițer al Ordinului Imperiului Britanic. Făcând referire la moştenirea Revoluţiei din 1989.DUPĂ 25 DE ANI de Malta – simpozionul ROMÂNIA. de dimensiuni 0. zic eu. Alcătuită din 15 de bannere. Asta este moştenirea vieţii mele şi cu asta merg înainte”. 67. inclusiv destinul României. În ideea că un popor care părea amorf. ICR Chișinău. 76  |  Caietele Revoluţiei Nr. care a schimbat harta politică a lumii. mărturii și documente de arhivă.05 m. în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe. fost ministru al Culturii și actual director general al Teatrului Național din București. Evenimentul a oferit publicului britanic o privire introspectivă asupra zilelor de teroare. Muzeul Naţional de Istorie a României și în parteneriat cu Primăria Municipiului Chișinău și Biblioteca Naţională a Republicii Moldova a organizat expoziția stradală „25 de ani de la căderea comunismului în România”.95 x 2.     . a făcut explozie. ca moment de reflecţie şi comemorare a tuturor celor care s-au jertfit pentru Unirea de la 1 decembrie 1918.Evenimentul a avut loc la 11 decembrie 2014. s-a bazat pe o selecţie de poezie românească și universală. cum se spunea atunci. pozitivă.. în via Federico Borromeo nr. distins cu una dintre cele mai importante decorații britanice. la BIBLIOTECA publică “FRANCO BASAGLIA” din Roma. 25 DE ANI DE LIBERTATE. la Rondul de lângă monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt. 11 decembrie 2014. Ambasada României în Republica Moldova. disperare. expoziția prezintă o serie de fotografii. 6 (55)/2014 Institutul Cultural Român din Londra a marcat 25 de ani de la căderea regimului comunist din România printr-un eveniment organizat în seara zilei de 10 decembrie.

Piepturi goale şi buzunare pline a câştigat marele premiu la secţiunea CADRO. preşedintele Asociaţiei Memorialul Revoluţiei Timişoara. Filmul a primit o serie de premii şi distincţii: premiul Opera Prima al Uniunii Cineaştilor din România (1990). care au condus la răsturnarea regimului comunist în România: „Noi spunem adevăruri – multe amare. De asemenea. la sediul ICR Viena. a avut loc proiecţia filmelor documentare De Crăciun ne-am luat porţia de libertate (1990) şi Piepturi goale şi buzunare pline (2012) în regia lui Cornel Mihalache. La eveniment au vorbit Viorica Bălteanu. din rastimpul 15-22 decembrie 1989. surprind starea de spirit în zilele imediat următoare Revoluţiei din Decembrie. 6 (55)/2014  |  77 . profesoară de limba. literatura şi civilizaţie italiană la Universitatea Politehnică Timişoara şi Traian Orban. 12 decembrie. este evidenţiată importanţa televiziunii naţionale în desfăşurarea evenimentelor şi a modului în care acestea au fost percepute şi păstrate în mentalul Evenimentul a fost organizat de Muzeul Memorialul Revoluţiei Timişoara. încă studenţi la momentul respectiv. Elveţia (1990). premiul special al juriului la DaKINO (1991). Finlanda (1991). decembrie 1989. fiind unul dintre cele mai apreciate produse de televiziune despre Decembrie 1989. decembrie 1989.    ROMA . întâmplări de care ne desparte un sfert de secol. Realizatorii. E mult? E puţin?” se Caietele Revoluţiei Nr. Documentarul Piepturi goale şi buzunare pline este rezultatul unei cercetări documentaristice de 23 de ani. decembrie 1989  Programul lunii decembrie al Rumänisches Kino in Wien – RKi Wien a inclus filme care tratează tema Revoluţiei Române din 1989.Vernisajul expoziţiei documentare Memorialul Revoluţiei Timişoara. marele premiu la Festivalul Internaţional de scurtmetraj de la Tampere. Vineri. premiul de debut şi premiul „Vox Juventutis” al Ministerului Culturii la Costineşti (1990). premiul „Sesterce d’argent” la Festivalul Internaţional de Film Documentar de la Nyon. Expoziţia şi-a propus redescoperirea adevarurilor istorice cu privire la evenimentele timişorene.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 Decembrie ’89: Documentare de Cornel Mihalache la ICR Viena   colectiv. De Crăciun ne-am luat raţia de libertate reprezintă filmul de debut al Cătălinei Fernoagă şi al lui Cornel Mihalache. din cadrul Festivalului Internaţional de Film Documentar „Cronograf” de la Chişinău (2012). alături de Accademia di Romania in Roma. însă dovedite ştiinţific prin osârdia unor istorici oneşti–despre evenimente tragice petrecute în România.

co-organizatoare a expoziţiei. Viorica Bălteanu. Sursa: Kuwaittimes. Turneu amical de baschet organizat în Kuweit de Ambasada României. realizat de regizorul de televiziune Victor Popa. un documentar în culori. “Timişoara –  ieri e oggi”. notează “Ku­ wait Times”. Rusia. Bulgaria. China.] Căpitanii au tras la sorţi ordinea meciurilor. La turneu au participat şi copiii angajaţilor ambasadelor participante. respectiv în Timişoara în decembrie 89. Opt ambasade naţionale din Kuweit (Bangladesh. Panourile cuprind evenimentele internaţionale ale anului 1989. prezentă la evenimen  În decembrie 2014 se împlinesc 25 de ani de la Revoluţia din 1989.. care au determinat schimbările politice radicale din Europa Centrală şi de Est. Iordania. alături de zeci de fotografii alb-negru. A consemnat Carmen RĂDULESCU .DUPĂ 25 DE ANI întreba prof. Grecia. iar spectatorii reprezentând diferite comunităţi şi-au încurajat favoriţii”. iar Ambasada 78  |  Caietele Revoluţiei Nr. traducere şi prefaţă de Viorica Bălteanu.net.    Sursa: Romanian Global News 25 de ani de la Revoluţie. prezentând evenimentele de la Timişoara. Liban.. În aceeaşi seară a fost prezentat volumul bilingv de poezii “Pulberea de sub piciorul tau”/”La polvere sotto il piede tuo” de Nina Ceranu. care a dus la căderea regimului comunist în România. respectiv. Cu ocazia vernisajului expoziţiei au fost prezentate două filme documentare: unul dedicat Revoluţiei din 1989 la Timişoara – “Noi nu murim!”. Rusia şi România) s-au înscris în “Tur­ neul internaţional de baschet”. echipele şiau prezentat drapelele şi mascotele îmbrăcate în costume naţionale [. “La ceremonia de deschidere. 6 (55)/2014 României din Kuweit şi Academia Britanică de Sport au organizat un turneu amical le baschet pentru a marca evenimentul.

Ion Bucur. autor dr. 1989 (ediţia a II-a. Director general al IRRD. revăzută şi adăugită). Cartea a fost prezentată de: Lucia Hossu-Longin. revoluţionari. în cadrul târgului Gaudeamus. Ion Bucur. univ. dr. semnate de cercetători ai Institutului: Cartea Represiunii. Editura IRRD a lansat cele mai recente volume dedicate fenomenului revoluţionar din Decembrie 1989. Manifestarea a avut loc la Bursa de contacte. În cadrul târgului. univ. punctând abuzurile şi nedreptăţile comise de sistemul comunist. Vorbitorii au descris tabloul momentelor dramatice trăite de români în zilele din Decembrie 1989. autor dr. În cadrul acestui eveniment. la Pavilionul Central ROMEXPO. Constantin Corneanu. semnat de conf. Ion Bucur. Claudiu Iordache. Doamna Lucia Hossu-Longin a subliniat importanţa datelor şi documentelor prezentate Caietele Revoluţiei Nr. dr. revăzută şi adăugită). jurnalişti. ce a avut loc în perioada 19-23 octombrie 2014. dr. Victorie Însângerată. IRRD a organizat. Acţiunile organizate de IRRD s-au bucurat de prezenţa unui public select: membri ai Colegiului Naţional şi Consiliului Ştiinţific al IRRD. Alexandru Grigoriu. Decembrie 1989. Editura IRRD a participat cu un stand propriu. autor conf. 1989 (ediţia a II-a. Adrian Cioroianu şi de către autor. 6 (55)/2014  |  79 ..c. istorici. dar şi decadenţa şi precaritatea umană a celor care au făcut parte din aparatul represiv. realizator la TVR. lansarea volumului Cartea Represiunii. O Revoluţie Încarcerată. punând la dispoziţia viziatorilor cele mai recente cărţi şi materiale despre Revoluţia Română din Decembrie 1989. prof. în data de 20 noiembrie a. univ.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 ACTIVITĂŢI IRRD LA TÂRGUL INTERNAŢIONAL DE CARTE GAUDEAMUS Editura Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989 a participat la cea de-a XXI-a ediţie a Târgului Internaţional de Carte GAUDEAMUS.

precum şi motivaţiile ce au stat la baza acestui demers ştiinţific. în cadrul târgului Gaudeamus. conf. Ion Calafeteanu. am fi fost un produs al propriei imaginaţii. dincolo de suferinţa enormă. cu singuranţă. precum şi curajul acestuia de a trata subiectul represiunii din Decembrie 1989: „Această carte a fost un bun instrument de lucru. Ion Bucur. prezentată şi în cartea domnului Bucur. fie că a participat alături de aceste alegaţii înveninate fie că a devenit indiferentă. „Am dorit să ofer cititorului nu doar ocazia de a cunoaşte desfăşurarea Revoluţiei. Dacă nu ar fi existat martirii Revoluţiei. director . La eveniment au luat cuvântul: prof.c. materialul informaţional pe care l-a utilizat. univ. care au scris cărţi împotriva ideii de Revoluţie. Potrivit acestuia: „O revoluţie se judecă întotdeauna prin prisma consecinţelor.ACTIVITĂŢI de autor. «în Decembrie 1989 a avut loc o Revoluţie»! Acesta este mesajul pe care trebuie să-l transmitem tinerei generaţii ”. Adrian Cioroianu a prezentat o scurtă analiză asupra fenomenului revoluţionar din Decembrie 1989. datoria dar şi poziţia oricărui istoric care cercetează un asemenea moment dramatic pentru istoria naţională. aparatul critic. trebuie să ne gândim care au fost consecinţele ieşirii în stradă a oamenilor! Din punctul meu de vedere. dr. Cartea O Revoluţie Încarcerată. punctând. Alexandru Grigoriu. la Bursa de contacte. Dar există liste ale morţilor şi răniţilor. au declarat că primul român care şi-a pierdut viaţa a fost un militar căruia i s-a tăiat capul – mai grav este că societatea postdecembristă s-a lăsat intoxicată. dr. la Timişoara. dar şi posibilitatea de a înţelege şi de a realiza o examinare personală”. de asemenea. semnată de dr. misiunea Institutului de a reda informaţii exacte privind fenomenul revoluţionar din Decembrie 1989. „Au trecut 25 de ani de la «crimele» din Decembrie 1989. 6 (55)/2014 Prof. dr. director general al IRRD. cărţi ale represiunii – cum este această lucrare semnată de domnul Bucur – care rămân vii în memoria noastră!” Claudiu Iordache. univ. univ. dar prin prisma consecinţelor. Nu ar trebui să fi indiferent când ştii că unii oameni şi-au pierdut viaţa în numele libertăţii tale!” 80  |  Caietele Revoluţiei Nr. a fost lansată în data de 21 noiembrie a. ajutându-mă la pregătirea serialului pe care îl difuzez la TVR – Memorialul ’90. a expus pe scurt. evidenţiind. a atras atenţia asupra intervenţiei – în spaţiul public a unui anumit segment al societăţii – care are ca scop discreditarea Revoluţiei. Lucrurile sunt puţin mai «încurcate» la Bucureşti. tuturor celor interesaţi de acest moment marcant al istorie recente. Indiferent de enigme. Autorul lucrării. cu siguranţă a fost o revoluţie. în acest context. Dincolo de faptul că cei vinovaţi au încercat să ascundă aceste crime folosindu-se de structurile lor – de oameni care au declarat cu nonşalanţă că nu a existat represiune în România.. de nedreptăţile făcute.

precum şi efortul autorului de a oferi cititorilor o imagine obiectivă asupra aparatului represiv din Decembrie 1989. Dr. după cum s-a exprimat şi autorul. 6 (55)/2014  |  81 . dar şi asupra relevanţei mărturiilor selectate de autor – date ce mijlocesc publicului larg experinţa violentă a oamenilor care au trăit Revoluţia Română – evidenţând. stârneşte polemici în rândul societăţii române. Adrian Cioroianu a subliniat faptul că cei 25 de ani trecuţi de la Revoluţie nu au fost suficienţi pentru a ajunge la un consens cu privire la acest subiect. Alexandru Grigoriu a vorbit despre motivaţiile ce au stat la baza acestui demers ştiinţific. în acest fel. univ. De asemenea. dr.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 adjunct al IRRD. dr. revăzută şi adăugită). românii au trăit zilele descrise în aceste pagini. autor – conf. dr. cât şi din punct de vedere didactic. Constantin Corneanu. în acele momente. în conformitate cu realitatea din Decembrie 1989. În acest context. Prof. dr. însă. un subiect care. O Revoluţie Încarcerată ne oferă o imagine dincolo de ecran. Florian Banu. Discursul dr. univ. univ. Constantin Corneanu s-a axat asupra terorii şi torturilor agenţilor represiunii din Decembrie 1989. preşedintele Colegiului Naţional al IRRD. Ion Bucur – în formarea unei idei clare a cititorilor. Adrian Cioroianu. IRRD a organizat lansarea volumului Victorie Însângerată. Dumitru Mazilu. Alexandru Grigoriu şi Cartea Represiunii. prof. Prof. precum şi dificultăţile pe care le-a întâmpinat pe parcursul elaborării lucrării: „Principala dificultate a fost generată de încercarea de a eticheta tipul supliciului la care au fost supuşi oamenii. În mare parte. Ion Calafeteanu a subliniat importanţa informaţiilor istorice prezentate în volum. dr. realitatea”. acesta a punctat rigoarea ştiinţifică a lucrării şi importanţa apariţiei volumului în spaţiul publicistic românesc: „Lucrarea este importantă atât din punct de vedere ştiinţific. Sunt mărturii incredibile despre felul în care oamenii au resimţit. încă „delicat”. «Tortura» este termenul general în care sunt încadrate schingiuirile. a reliefat importanţa informaţiilor prezentate de autor în dobândirea unei înţelegeri corecte asupra fenomenului. în cadrul târgului Gaudeamus. dr. dr. încă. Despre tortura psihică. în faţa televizoarelor.. Au luat cuvântul pentru a prezenta cartea: prof. dar şi Caietele Revoluţiei Nr. autor – dr. Dr. s-au spus foarte puţine lucruri. univ. Cartea domnului Grigoriu ne oferă imaginea din spatele ecranelor – ce s-a întâmplat în spatele străzilor pustii. Cezar Stanciu. Constantin Corneanu. În cursul zilei de 22 noiembrie a. Cezar Stanciu a vorbit despre tânăra generaţie de istorici şi responsabilitatea pe care aceştia trebuie să şi-o asume atunci când încep cercetarea Revoluţiei Române din Decembrie 1989. contribuţia noilor publicaţii IRRD – lucrările O Revoluţie Încarcerată. Decembrie 1989. Evenimentul a avut loc la sala Cupola. unde vedeai un grup îmbrâncind alt grup într-un hotel sau într-o dubă”. 1989 (ediţia a II-a. maltratările fizice sau psihice. Sunt nenumărate exemple referitoare la tortura fizică. univ. decanul Facultăţii de Istorie din Bucureşti. semnat de dr.c. Constantin Corneanu şi autorul. Ion Iliescu şi autorul. dr.

a făcut o paralelă între sistemul condus de Ceauşescu. le pun în discuție în paginile acestui volum”. Florian Banu a lăudat metodologia şi instrumentele bibliografice ultilizate de domnul Corneanu: „Autorul nu-şi propune să ne impună concluziile domniei sale. Dr. „Am urmărit. dr. univ. cercetător în cadrul Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989. iar alţii nu. dar şi maniera în care a abordat polemicile declanșate în acești ultimi 25 de ani. oameni care au crezut că trebuie făcut ceva și care chair au încercat să facă ceva în acest sens. însă au fost împiedicaţi. volumul rămâne o operă deschisă. Dumitru Mazilu. acesta a vorbit şi despre jocul de culise din Decembrie 1989. Este imposibil să mulţumeşti pe toată lumea. obiectivă. Apreciez efortul depus de domnul Corneanu în realizarea acestui material ştiinţific. pe parcursul documentării la această carte. dezacordurile pe care tema Revoluției Române din decembrie 1989 le stârneşte. Decembrie 1989 este bine elaborată. provocarea pe care domnul Constantin Corneanu. în acest fel. Autorul. suferinţele la care oamenii erau supuşi şi starea actuală în care se află România. Domnia sa a afirmat că – „Lucrarea Victorie Însângerată. chiar și la 25 de ani de la izbucnirea și desfășurarea acesteia. Conform acestuia „domnul Constantin Corneanu este unul dintre cei mai potriviţi istorici care poate ataca un astfel de subiect dificil. a dezbătut pe larg principalele direcţii de cercetare pe care le-a urmărit pe parcursul volumului. să obțin un răspuns la următoarea întrebare: Cum elita politicomilitară și de intelligence a României socialiste a fost incapabilă să înţeleagă că trebuie să facă ceva? De ce nu au făcut ceva şi de ce i-a împiedicat și pe cei care doreau o schimbare? Au existat opozanţi. Prof. însă şi despre semnele de întrebare care se nasc ca rezultat al unei analize riguroase asupra fenomenului revoluţionar din Decembrie 1989. martor activ al acelor clipe dramatice din Decembrie 1989. şi-a asumat-o când a pornit acest demers ştiinţific. în cei zece ani de activitate. care se adaugă studiilor ce au apărut sub egida Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989. au fost apreciate de către domnul Ion Iliescu. asupra Revoluţiei Române din Decembrie 1989. dar şi bine documentată. De asemenea. Este un subiect care îşi păstrează un grad de dificultate pentru orice istoric”. Toate aceste lucruri. preşedintele Colegiului Naţional al IRRD. Este o lucrare care merită citită!”. Constantin Corneanu. și nu numai. Autorul este tranşant.ACTIVITĂŢI Efortul autorului de a oferi o analiză clară. A consemnat Elena DIACONU * 82  |  Caietele Revoluţiei Nr. ce se sprijină pe un aparat bibliografic solid. din lipsa unei viziuni politice corecte. având în vedere tema abordată. menţionând faptul că societatea prezentului traversează o perioadă de declin. Revoluţia Română din Decembrie 1989 rămâne un subiect delicat. Nu evită să fugă de polemici. Domnul Corneanu aduce o contribuţie substanţială la toate aceste lucrări. dr. sugerează anumite direcţii cititorilor şi. Dimpotrivă! Pe lângă precizie şi profesionalism. este demn de lăudat!”. 6 (55)/2014 . domnul Constantin Corneanu manifestă şi curaj – lucru care. Unii vor fi de acord.

Constantin Hlihor. prof. 6 (55)/2014  |  83 . 9 decembrie 2014. precum şi numeroşi studenţii şi masteranzi interesaţi de acest subiect. au fost dezbătute subiecte ce ţin de metodologia cercetării istorice şi s-a răspuns de către cadrele universitare şi conducerea Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989 la o serie de întrebări venite din partea studenţilor. Claudiu Iordache. directorul general adjunct. autori Sorin Liviu Damean. a posibilității destrămării teritoriale României în timpul Revoluţiei şi la motivele pentru care România nu s-a unit cu Basarabia la cel moment.R. Astfel. în parteneriat cu Centrul de Istorie Contemporană al Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir” dezbaterea intitulată: 25 de ani de la Revoluţia Română din Decembrie 1989. le-au oferit un răspuns domnii Marin Badea.) Caietele Revoluţiei Nr. precum şi despre rolul istoricului de interpret al trecutului din poziţia de specialist aflat în căutarea. În cadrul alocuţiunilor autorilor celor două lucrări. Ion Calafeteanu şi Gelu Voican Voiculescu. ambele lucrări apărute la Editura Cetatea de Scaun. în timp ce domnul Claudiu Iordache a subliniat lipsa existenţei în rândul clasei politice de la acel timp a voinţei necesare realizării acestui deziderat. Dezbaterea s-a încheiat printr-un discurs omagial dedicat împlinirii a 25 de ani de la declanşarea Revoluţiei Române din Decembrie 1989. Gavriil Preda Alexandru Purcăruş. Alexandru Oşca. Marin Badea. s-au constituit în circumstanțe nefavorabile la acel moment unirii dintre România şi Basarabia. o parte din autorii celor două lucrări. Mihai Ghiţulescu. autori Constantin Hlihor. Cu această ocazie au fost lansate şi prezentate două noi lucrări apărute sub egida Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989: Evoluţia Instituţiilor Politice ale Statului Român din 1859 până Astăzi. domnul Constantin Hlihor a vorbit despre contextul internaţional şi abilitatea noilor lideri de la Bucureşti ca principali factori ce au preîntâmpinat o posibilă destrămare teritorială a României. şi Revoluţia Română din Decembrie 1989 şi Percepţia ei în Mentalul Colectiv. Mihai Ghiţulescu. decelarea şi descrierea corectă a evenimentelor istorice. La acest eveniment au fost prezente. Noi apariţii editoriale. membru al Colegiului Naţional al IRRD. Constantin Hlihor şi Alexandru Purcăruş au vorbit despre importanţă cercetării istorice. Gelu Voican Voiculescu şi Claudiu Iordache. Sorin Liviu Damean. politice şi economice.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 25 DE ANI DE LA REVOLUŢIA ROMÂNĂ DIN DECEMBRIE 1989. (N. iar domnul Gelu Voican Voiculescu a precizat că argumente de ordin pragmatic. Aceştia au subliniat de asemenea relevanţa şi valoarea conţinutului celor două cărţi lansate. Întrebărilor venite din partea studenţilor cu privire la defectele de om politic ale lui Nicolae Ceauşescu. despre necesitatea aprofundării unor subiecte încă nesuficient studiate din istoria contemporană sau recentă a României. domnul Marin Badea a vorbit despre dogmatism ca principal defect al lui Nicolae Ceauşescu într-un sistem politic impus din afară. alături de conducerea Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989 reprezentată de directorul general. dr. numeroase cadre universitare ale Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir”. DEZBATERE ÎN MEDIUL UNIVERSITAR Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989 a organizat marţi. Dan Claudiu Dănişor.

preşedintele Colegiului Naţional al IRRD. În deschiderea dezbaterii. Lilian Zamfiroiu a vorbit despre demersurile întreprinse de ICR. dezbaterea cu tema – 25 de ani de libertate. au luat cuvântul: Ion Iliescu. director general al IRRD. Directorul general al IRRD a rememorat momentele marcante ale Revoluţiei Române din Decembrie 1989. Teodor Brateş. cei 25 de ani de la Revoluţie au fost marcaţi de îndoieli şi confuzii. dr. membru al Consiliului Ştiinţific al IRRD. dr. în cursul zilei de 10 decembrie a. Alexandru Mironov şi Cazimir Ionescu –. 6 (55)/2014 Potrivit directorului general al IRRD. Ion Calafeteanu. Claudiu Iordache.r. punctând contribuţia oraşelormartir în cucerirea libertăţii accesibilă astăzi tuturor românilor. Toţi aceşti ani nu au permis gândirii publice să ajungă la o concluzie!” Totodată. univ. preşedintele ICR. care le-a adus lor (bucureştenilor n. 84  |  Caietele Revoluţiei Nr. dr. între martorii activi ai Revoluţiei şi istorici. dr. Dumitru Mazilu. în promovarea proiectelor dedicate aniversării a 25 de ani de la izbucnirea Revoluţiei Române din Decembrie 1989. Lilian Zamfiroiu. ne-a adus nouă (timişorenilor n. director adjunct al IRRD. „Ziua de 21 decembrie.ACTIVITĂŢI REVOLUŢIA ROMÂNĂ DIN DECEMBRIE 1989 ÎN RETROSPECTIVA ISTORIEI 25 DE ANI DE LIBERTATE Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989 (IRRD) a organizat în colaborare cu Institutul Cultural Român (ICR). La eveniment. Claudiu Iordache.c.. găzduit de ICR. Gelu Voican Voiculescu.) atâta moarte. au ca scop dobândirea unei imagini clare şi obiective asupra momentelor petrecute în Decembrie 1989. „Ce a fost în Decembrie 1989? Au trecut 25 de ani de atunci. fapt ce a determinat scindarea spaţiului public în două tabere: cei care cred în adevărul Revoluţiei şi cei care neagă cu vehemenţă fenomenul revoluţionar din Decembrie 1989. împreună cu IRRD. acesta a subliniat faptul că întrunirile de acest gen. Adrian Niculescu. membri ai Colegiului Naţional al IRRD – prof.) atâta speranţă!” .r. prof. univ. preşedintele ICR.

univ. menţionând că „libertatea este cea mai mare cucerire pe care am dobândit-o după Revoluţie”. acesta a subliniat rolul mulţimilor în demontarea oricărei acuzaţii de lovitură de stat. domnul Ion Iliescu a rememorat momentele marcante ale Revoluţiei Române: fuga dictatorilor şi rolul Televiziunii Naţionale în acele clipe haotice. „Singura soluţie în Decembrie 1989 de a scăpa de comunism era Revoluţia!” Gelu Voican Voiculescu a reliefat germenul denigrării din interior. Ion Iliescu. a expus pe scurt principalele momente care au permis producerea schimbării în rândul societăţii române. Dumitru Mazilu s-a orientat asupra a două puncte-centrale: sacrificiul celor morţi în Decembrie 1989 şi interpretările eronate privind Revoluţia Română din Decembrie 1989. evidenţiate de domnul profesor în discursul său. istoria naţioanală a românilor. Alexandru Mironov şi Cazimir Ionescu au vorbit despre experienţa. Prof. de asemenea. Ion Calafeteanu a vorbit despre rolul şi responsabilitatea cercurilor de istorici în interpretarea Revoluţiei Române. ca fiind unul dintre factorii care au erodat. dr. dr. Directorul adjunct al IRRD. Aspectele ce ţin de problemele sociale curente cu care se confruntă cetăţenii români. Teodor Brateş a evidenţiat rolul populaţiei revoltate. univ. 6 (55)/2014  |  85 . Acesta a afirmat că: „Revoluţia a fost creaţia maselor. consecinţele atitudinii „anti-români”. Membrii Colegiului Naţional al IRRD. de asemenea.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 Discursul prof. Acesta este adevăratul istoric pe care nu trebuie să obosim să-l spunem niciodată!” Preşedintele Colegiului Naţional al IRRD. a precizat domnia sa . ca martori activi ai momentelor din Decembrie 1989. a vorbit despre deciziile care au marcat scena politică internaţională a anului 1989 şi modul în care acestea au conturat viitorul statelor satelit al URSS. dr. dar şi despre lipsa de perspectivă politică a dictatorului: „Ceauşescu dorea să demonstreze că ţine steagul comunismului!”. precum şi chestiunile legate de lipsa unei viziuni corecte a clasei politice privind viitorul ţării au fost. afirmând că: „pe 22 decembrie. s-a instaurat libertatea!” La manifestare au participat istorici. în România. Totodată. univ. prof. membri ai Colegiului Naţional şi Consiliului Ştiinţific al IRRD şi jurnalişti. rigiditatea sistemului şi sacrificiul celor care au luptat în acele clipe dramatice pentru dobâbdirea libertăţii. dar şi contribuţia lui Ion Iliescu la victoria Revoluţiei. menţionând. divagaţiile lansate de partizanii ideii loviturii de stat. precum şi despre amprenta apăsătoare a comunismului asupra destinului fiecărui român. A consemnat Elena DIACONU * Caietele Revoluţiei Nr. În ceea ce priveşte Revoluţia Română. de-a lungul timpului. Adrian Niculescu.

Claudiu Iordache. 6 (55)/2014 . suferinţele şi neajunsurile la care acesta a fost supus. despre demersurile şi proiectele ştiinţifice curente. Gelu Voican Voiculescu şi Alexandru Mironov. a afirmat acesta în încheiera discursului său. dar şi despre nevoia elaborării unui manual şcolar dedicat Revoluţiei Române din Decembrie 1989. Ion Calafeteanu. membri ai Colegiului Naţional al IRRD – au participat Mihai Manea. director adjunct al IRRD. de asemenea. director general al IRRD. Ion Calafeteanu a evidenţiat semnificaţia anului 1989 pentru istoria naţională a românilor. dr. anduranţa poporului român.. univ. punctând. acesta a atras atenţia asupra acţiunilor de denigrare şi eludare a Revoluţiei. menţionând. membri ai Colegiului Naţional al IRRD. director general al IRRD. sala Liviu Corneliu Babeş. Alături de membrii Institutului – Claudiu Iordache. ce au avut ca urmare intoxicarea conştiinţei publice. univ. avalanşa de interpretări eronate referitoare la Revoluţie. în spaţiul publicistic. IRRD a organizat dezbaterea cu subiectul – Manualul Revoluţiei Române din Decembrie 1989 între normalitate şi necesitate. a unui manual dedicat în întregime Revoluţiei. şi profesori de istorie al principalelor licee din Municipiul Bucureşti. Acţiunea a avut loc la sediul IRRD.c.ACTIVITĂŢI NECESITATEA STUDIERII ISTORIEI RECENTE A ROMÂNIEI ÎN ŞCOLI – REVOLUŢIA ROMÂNĂ DIN DECEMBRIE 1989 revoluţionar din Decembrie 1989. Gelu Voican Voiculescu şi Alexandru Mironov. dr. În data de 11 decembrie a. inspector de specialitate pentru disciplina de istoria. în acest context. Aceştia au vorbit despre modul în care este interpretat fenomenul revoluţionar din Decembrie 1989 de către istorici. a vorbit despre misiunea Institutului de a reda informaţii exacte privind fenomenul A consemnat Elena DIACONU * 86  |  Caietele Revoluţiei Nr. Totodata. prof. „Momentul 1989 este cu adevărat demn de a fi cunoscut!”. subliniind nevoia apariţiei. Prof. s-au axat asupra rigidităţii dictaturii ceauşiste.

Consiliul Județean Dâmbovița și Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” din Târgoviște. Autorii în prezența moderatorului.00. Evenimentul s-a desfășurat în cursul zilei de vineri.) * Caietele Revoluţiei Nr. Ion Calafeteanu. la Muzeul de Istorie Târgoviște. dr. Institutul National pentru Studiul Totalitarismului. prof.R. au purtat un dialog cu publicul aflat în sală pe tema adevărurilor și enigmelor din Revoluția Română din Decembrie 1989. liceeeni. istoricul Adrian Cioroianu.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 TÂRGOVIȘTE – OMAGIEREA UNUI SFERT DE VEAC DE LA REVOLUȚIA ROMÂNĂ DIN DECEMBRIE 1989 La un sfert de veac de la izbucnirea și desfășurarea Revoluției Române din Decembrie 1989. Decembrie 1989 (autor: Constantin Corneanu). Manifestarea s-a bucurat de prezența unui numeros public. 6 (55)/2014  |  87 . în parteneriat cu Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989. univ. Universitatea Valahia din Târgoviște-Departamentul de Istorie și Editura Cetatea de Scaun au organizat o masă rotundă intitulată Un sfert de veac de la Revoluția Română din Decembrie 1989. între orele 11. și a directorului generaladjunct al IRRD. Ceaușescu la Târgoviște 22-25 decembrie 1989 (autor: Viorel Domenico). Cu acest prilej au fost relansate volumele Victorie însangerată. (N. Relațiile româno-sovietice 1965-1989 (autor: Vasile Buga).00-13. cadre universitare și din învățământul preuniversitar.12 decembrie 2014. reprezentanți ai mass-media. Nicolae Ceaușescu și mișcarea comunistă internațională (autor: Cezar Stanciu) și Pe muchie de cuțit.

cu ocazia celebrării a 25 de ani de la înăbușirea încercării de revoltă din Iași. Represiunea extrem de dură a autorităților regimului comunist a împiedicat coagularea unei mase protestatare menită a contesta regimului comunist și pe Nicolae Ceaușescu. Manifestarile din cadrul Simpozionului intitulat „Douăzeci și cinci de ani de când Iașul. evenimentul fiind programat a avea loc pe 14 decembrie 1989. fiind împrăștiate manifeste pe foi volate tipărite clandestin. subprefectului Bogdan Abalași și reprezentanților revoluționarilor o medalie în semn de recunoaștere a meritelor acestora în izbucnirea și desfășurarea Revoluției Române din Decembrie 1989 (N.00 . un simpozion. din 14 decembrie 1989.) * 88  |  Caietele Revoluţiei Nr. aceștia au reiterat faptul că ieșenii au fost primii care au încercat organizarea unor manifestări anticomuniste.00. istoricul Adrian Cioroianu. a dat semnalul începerii Revoluției Române” au avut loc în intervalul 12. 6 (55)/2014 . Evenimentul care a fost găzduit de Palatul Roznovanu a avut parte și de un moment festiv. În alocuțiunile invitaților la simpozion. Municipalitățile din Iași împreună cu Asociațiile „14 Decembrie 1989” și „22 Decembrie 1989” au organizat în cursul zilei de 14 decembrie 2014.R.ACTIVITĂŢI OMAGIEREA CURAJULUI IEȘENILOR La un sfert de secol de la înăbușirea manifestației anticomuniste de la Iași. În cadrul simpozionului a avut loc și lansarea volumului „14 Decembrie 1989. cercetatorul Constantin Corneanu – din partea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989. în Sala Mare a Palatului Roznovanu. revoluționarii și oficialitățile locale și centrale au organizat un simpozion pentru comemorarea evenimentelor. la 14 decembrie 1989.14. începutul Revoluției Române”. Gelu Voican-Voiculescu oferindu-le viceprimarului Mihai Chirică. scriitorul Cassian Maria Spiridon – președintele Asociației „14 Decembrie 1989”. La manifestare au participat Gelu Voican-Voiculescu din partea Secretariatului de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor Anticomuniști.

urmat de o sesiune deschisa de intrebari si raspunsuri. In cadrul aceluiasi proiect. conform informatiilor puse la dispozitie de autoritatile locale si administratorii muzeului. Prezenta oficialului roman a beneficiat de o larga mediatizare. inalt insarcinat pentru organizarea proiectului Europa 25 ani. istorici. Ungaria. Propunerea a fost primita cu entuziasm de autoritatile locale. cu sprijinul Consulatelor Romaniei. Cehiei si Ungariei.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 Dupa cum este cunoscut din comunicari anterioare. Germaniei. 6 (55)/2014  |  89 . pus la dispozitie de Televiziunea Romana. Poloniei. la evenimentele petrecute in cursul anului 1989 in Europa si. la care au fost invitati reprezentati marcanti ai evenimentelor din 1989 din Germania. a fost organizata o serie de dezbateri pe tema. Polonia si Romania. fosta fortareata militara. Tema a fost reluata la colocviul cu titlul Cazul Romania. in particular. precum si membri ai comunitatii romanesti stabilite in Catalonia. care a extins proiectul si a pus in scena in trimestrul trei al anului in curs o serie de manifestari dedicate evenimentelor istorice petrecute in tari ale Europei de Sud-Est in anul 1989. precum si alti membri decidenti din cadrul Primariei Barcelona. un numar semnificativ de vizitatori. este rulat filmul documentar Exercitii de libertate. profesionist renumit in Barcelona. La eveniment au participat membri ai Corpului Consular din Barcelona. fiind oferite interviuri pe subiect pentru Radio Catalunya si periodicele El Punt Avui si Ara. respectiv Castelul Montjuic.a. a aportat o valoare semnificativa dezbaterii. in paralel. colocvii pe teme istorice. imaginat sub forma unui dialog intre jurnalistul David Casablancas. Cu consideratie. Geanina Boicu Caietele Revoluţiei Nr. Letoniei. Consul general. si invitatul Petre Roman. structurata in jurul operelor fotografilor Florin Andreescu si Andrei Pandele care ofera marturii ale vietii cotidiene din timpul ultimilor ani ai dictaturii si imagini de la Revolutia din Decembrie 1989. transformata ulterior in inchisoare. Romania este prezenta cu expozitia fotografica Romania Flashback. la Revolutia Romana din decembrie 1989. fost prim-ministru si participant direct la evenimentele violente din 21-22 decembrie 2014. proiectii de filme. Letonia. directorului Institutului de Cultura Barcelona Josep Lluis Alay. aflata in prezent in circuitul turistic al Barcelonei. respectiv Primaria Barcelona. si include expozitii de fotografie. s. la inceputul lunii decembrie 2014. transmis online. Discutiile s-au referit la organizarea manifestarilor din cadrul proiectului Europa 25 ani. Locatia oferita pentru manifestare este simbolica. Prezenta domnului Petre Roman. Proiectul se desfasoara sub logoul Europa – 25 ani. expozitia a fost posibila cu sprijinul Institutului Cultural Roman din Madrid si intruneste. responsabil cu dezvoltarea culturala a orasului. Consulatul General la Barcelona a avut inițiativa marcarii a 25 de ani de la Revolutia Romana din Decembrie 1989 la Barcelona. Programul vizitei la Barcelona a domnului Petre Roman a cuprins organizarea unui pranz de lucru cu participarea comisarului Marti Anglada. viceprimarului Jaume Ciurana.

Mihail S. Alexandru Purcăruş. 2014 90  |  Caietele Revoluţiei Nr. Gorbaciov şi politica sa în percepţia Statelor Unite ale Americii 1985-1991. Editura Cetatea de Scaun. Bucureşti. 2014 Viorel Domenico. 2014 Alexandru Purcăruş. Gavriil Preda. Editura IRRD. Marin Badea. 2014 . Editura Cetatea de Scaun. Editura IRRD. Târgovişte. După 25 de ani.SEMNAL EDITORIAL Sorin Liviu Damean. Târgovişte. 6 (55)/2014 Titus Suciu. Prin ochii inamicului. Târgovişte. Dan Claudiu Dănişor. Adevărul traversează întristat timpul. Editura Cetatea de Scaun. Mihai Ghiţulescu. Revoluţia Română din Decembrie 1989 şi percepţia ei în mentalul colectiv. Evoluţia instituţiilor politice ale statului român din 1859 până astăzi. Alexandru Oşca. Bucureşti. Comandoul de partid şi de stat Timişoara. Vasile Bogdan. 2014 Constantin Hlihor. Timişoara 1989.

6 (55)/2014  |  91 .INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 Studii ale IRRD dedicate Timişoarei 1989 Caietele Revoluţiei Nr.

Istoricul Manuel Stănescu: Iliescu n-a fost un Havel (Václav Havel. mult după prăbușirea regimului. colaboraționiști. Pavel Coruț.„Cert este că după consumarea ei au urmat anii de tăcere inexplicabilă. a amânat momentul.). în așteptarea apariției unor surse străine miraculoase. într-o analiză a prăbuşirii comunismului în România. nu să o împroști cu gunoaiele tale!” Revoluţia Românilor. ascunse multă vreme opiniei publice de către media anului 1990! Faimoasele scandări ale bucureștenilor din ziua de 21: “Timișoara! Timișoara!” au produs. Virgil Măgureanu.html. Neîncrezătoare. Să fie. Alexandru Saucă. deci nu putem spune că a fost vorba de o revoluţie în România. istorici amatori (care n-au acordat atenție desfășurării evenimentelor . Dumitru Burlan. n. Prea nu le venea să creadă românilor obișnuiți că tocmai ei reușiseră asta: răsturnarea unei dictaturi tumorale. Ilie Stoian. oare. Radu Tinu. a avut ca subiect principal o întrebare care dăinuie de 25 de ani: momentul „Decembrie 1989” a fost revoluţie sau lovitură de stat? La această întrebare au oferit răspuns istoricii Marcel Varga şi Manuel Stănescu. ultimul preşedinte al Cehoslovaciei . amnezii uluitoare celor ce ieșiseră la luptă în numele Timișoarei!).r. au lansat teoriile fumigene ale loviturii de stat (Angela Băcescu. în pofida faptului că Revoluția fusese cel mai tulburător moment al biografiei tuturor.) Să lași istoria să curgă. atipice . Iar scrierea istoriei celor merituoși nu a interesat pe nimeni. în cazul nostru acela de a comenta o revoluție învingătoare ca pe o lovitură de stat? Istorici importanți au lăsat ca timpul să rezolve problemele.şi primul preşedinte al Republicii Cehe -1993 . avocați ai fărădelegilor armatei în revoluție ori cu biografii scufundate în trecut. Claudiu Iordache CULMEA STUPIDITĂŢII! Dezbaterea „Historia” de vineri. susţinută în studioul Adevărul Live. adevărat că frica de istorie conduce inexorabil la un fals de istorie. Valentin Raiha.1989 – 1992 . Accesat la 15 decembrie 2014 92  |  Caietele Revoluţiei Nr. Sursa: http://adevarul. Ion Cristoiu. Grigore Cartianu.2003. ignorând dreptul la istorie al unei generații supusă unor suferințe constante. istoriografia românească. 6 (55)/2014 .ro/cultura/istorie/live-dezbatere-historia-decembrie-1989revolutie-lovitura-stats-s-a-prabusit-comunismuln-1_ 548aa132448e03c0fdaebd39/index. Filip Teodorescu.e drept. bine înfiptă în țesuturile vii ale națiunii. câteva luni mai târziu. depozitate încă sub protecția secretului de stat. după Richard Andrew Hall.de la Timișoara. aparținând curentului „revizionismului securist”. Ceva mai târziu. Alex Stoenescu etc.

........................................................ 39 Virgil Hosu.................................. 31 List of Revolutionary Committees.............................11 The Repression Ceausescu’s Orders of Opening the Fire....................................................................... 49 Testimonies Damian Hurezeanu........................................................................... 59 Necrology 7 years since Dan Iosif passed away................................................. The Romanian Revolution............................. 79 Editorial Signal.................................................................................................Bulgaria 1989 Constantin Corneanu......................................................................... an Active Participant in the Revolution ............................................................................................................. The Turkish Minority and the Dissolution of Communism in Bulgaria ................................................................... 12 Generals’ Orders.......................................... The Failure of the Eternal Ally............... The collapse of Todor Jivkov ........................................................................................................................................................................................................................................................................................ 14 The Statistics of Repression.................................................................. 10 November 1989.................. 21 Not to be forgotten!................................ 19 The List of Incinerated Corpses................................ 63 File ...............................INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 Current Issue Editorial Claudiu Iordache................ Adrian Staicu...................................................................... of Accomplishments and Failures...............A.......... but I do not consider myself a revolutionary.............................................................................. I was wounded by a bullet............................................................ 22 To be or not to be!......................................................................................................... 64 Alexandru Grigoriu......................................... 25 years from the Romanian Revolution................................................................................................................................................................. The Seven Glorious Days................................ Ash Notes......................................................... 6 (55)/2014  |  93 ................................................................................................ Homage Abroad for the Romanian Revolution................................................9 Images of the Communism ................. 16-22 December 1989.......... Rosetti nr.................. sector 2 Informaţii privitoare la publicaţii şi preţul acestora pot fi obţinute la numărul de telefon 0371352518 Caietele Revoluţiei Nr..................... The Romanian Revolution of 1989 – A quarter Century of Hope.................................................................... 72 After 25 years Carmen Rădulescu..........................................3 Dumitru Mazilu..................................................................................................................... 90 IRRD Studies dedicated to Timişoara.................... 73 Activities..................................5 Claudiu Iordache.................................................. Sofia.......... 54 Interview Daniela Osiac.................... 50 Portraits........... 91 Current Issue............................................................................................................................ Eulogium........................................................................................ 67 Daniela Osiac. 35 The Story of a Dissident Group in Iasi................ Letter from Timişoara........... 93 Publicaţiile Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989 pot fi achiziţionate de la sediul instituţiei din strada C........................................................................................................................................................................................................ 33........................................