You are on page 1of 13

Împăratul în ideologia şi arta bizantină

Marian Horvat, Masterat, anul I,
,,Societate, artă, identităţi în Europa Centrală. De la medival la
modernitate”

Împăratul a avut o imagine complexă în ideologia şi arta bizantină. Preluând elemente
păgâne, romane şi elenistice, s-a creat imaginea unui împărat ales de Dumnezeu, locţiitor al
divinităţii pe pământ, având raporturi specifice cu Biserica ortodoxă, apărător şi sprijinitor al
ortodoxiei, cu un statut aparte în rândul celorlalţi conducători creştini şi cu un rol bine stabilit în
societatea bizantină, inclusiv în cadrul armatei. În cele ce urmează vom încerca să schiţăm
caracteristicile cele mai importante ale ideologiei imperiale bizantine, titulaturile folosite pentru
a-l desemna pe împărat, şi modalităţile în care era reprezentat împăratul în artă, tipologiile care sau format şi căile de propagare a ideilor oficiale imperiale. Prin reliefarea acestor aspecte, dorim
să evidenţiem cum ideologia şi arta sunt interconectate şi reflectă aceleaşi idei, aceeaşi gândire
despre lume, divinitate şi rolul împăratului între acestea.
Ideologia puterii imperiale bizantine este de sorginte romană, însă influenţată de elemente
creştine şi elenistice. Basileul este reprezentantul lui Dumnezeu pe pâmănt, dar a moştenit şi
unele caracteristici ale cultului divinităţii imperiale din Roma antică. Prin urmare, persoana sa
este sacră. Are un raport special cu Dumnezeu, care decurge din ungerea sa (introdusă în ritualul
imperial bizantin odată cu epoca cruciadelor); acest raport cu Dumnezeu se manifestă în
legăturile strânse ale împăratului cu ortodoxia. Din aceasptă perspectivă, basileul este un mare

1

Această titulatură cuprinde titlul imperial. În titulatura oficială. 3 Michael McCormick. Pe toată durata imperiului. Împăratul. op. titulatura sa este cea de împărat al romanilor. împăraţii bizantini nu au fost de acord să accepte titulatura de împăraţi 1 Michael McCormick. Bucureşti. 2 J. Omul bizantin. The Ortodox Church in the Byzantine Empire. Monomah. când împăraţii franci au contestat existenţa unui singur împărat în lumea creştină. p. doar el are dreptul de a purta acest titlu: cel de la Constantinopol. împăratul era numit basileu – Heraclius a preluat prima dată această denumire de la suveranii sasanizi – şi autocrator-imperator. Împăratul are misiunea de a răspândi ortodoxia şi de a o proteja. Nemira Publishing House. întru Hristos Domnul. p. Împăratul bizantin moşteneşte caracteristici romane. credincios. în mozaicul în care apar împărăteasa Zoe şi soţul ei.). Bucureşti. există un singur împărat roman. în Guglielmo Cavallo. 2000. cit. el fiind deţinătorul provizoriu al unei magistraturi pe care o exercită în teorie pentru binele obştesc. 4Helene Ahrweiler. se fac comemorări periodice ale suveranilor bizantini3. 1990.. 301-302. Titulatura împăratului din documentele de arhivă coincide câteodată cu inscripţiile de pe mozaicurile în care sunt redaţi. 15-16. 264-265. 2 . Constantin IX Monomahul (1042-1055). autokrator. (coord. intervenind şi în problemele legate de doctrină2. suficientă sieşi (autocrată) şi caracterul religios al puterii5.. 266. Editura Polirom. de aici dificultatea de a crea un sistem dinastic şi desele episoade când alegerea unui împărat depindea de popularitatea şi influenţa sa la Constantinopol sau la curtea imperială.ctitor de biserici1. moştenitorul funcţiei şi puterii imperiale de la Roma4. p. Hussey. În mod legitim. 5 Michel Kaplan. op. Oxford University Press. 2010. Bizanţul. aminteşte de puterea abosultă a acestuia. p. De pildă. apare inscripţia: Constantin. De altfel. p. Acesta este preocupat şi de stârpirea ereziei. Împărat al Romanilor. Ultima titulatură a fost folosită începând cu epoca lui Carol cel Mare. M. Toţii împăraţii sunt indirect sanctificaţi prin cultul oficial datorat de Biserica ortodoxă lui Constantin I. în calendarul oficial al Biserici ortodoxe. cit. 115-116. are datoria de a chema conciliul şi de a-i confirma şi promulga deciziile.

Împăraţii bizantini mai erau numiţi şi despotès7. p. 1919. Asemeni curţii cereşti. Împăraţii sunt descrişi ca preasfinţiţi şi preacreştini8. Byzance: grandeur et decadence. p. 10 Ibidem. Basileul este descris ca împărat în Hristos. 7 Charles Diehl. p. op. 128-129. 12 Helene Ahrweiler. Éditeur Ernest Flammarion. 8 Michel Kaplan. aşa şi în cetatea pământească nu există decât un împărat. curtea împăratului avea ierarhia ei15. cit. 3 . nici ca puterea imperială să aibă o influenţă considerabilă în 6 Ibidem. 14 Helene Ahrweiler. 15 Alain Ducellier.. alesul lui Dumnezeu12. cit. 13. nici ca el să aleagă. 1997. care îşi exercită puterea asupra structurilor politice. prestigiul şi controlul exercitat asupra imperiului provenind de la Dumnezeu10 (Constantin Porfirogenetul scrie că Hristos împăraţi aşează pe tron şi asupra lumii le dă stăpânire11).S. Paris. 26. care ţine locul lui Dumnezeu. 19. Dumnezeu îi inspiră şi îi asistă pe împăraţii bizantini13. El este locotenentul (locţiitorul) lui Dumnezeu pe pământ. preferatul. orice separaţie între puterea politică şi cea religioasă este de neconceput. Bucureşti. în mod aproape absolut. Éditeur Ernest Flammarion. Împăratul a fost desemnat ca basileu învestit de Hristos..a conducătorilor germani6. cit. Acesta este descris în lucrarea lui Constantin al VII-lea Porfirogenetul ca menitul. de sorginte divină. 9 Helene Ahrweiler.. icoana vie a lui Hristos. p. 13 Charles Diehl. 89. p. Byzance: grandeur et decadence. op. Paris. la fel cum ierarhia cerească îl are în vârf pe Dumnezeu14. Carte de învăţătură pentru fiul său Romanos. În fruntea imperiului bizantin se află împăratul. cit. op. Prin urmare. 1919. 11 Constantin Porfirogenetul. Bizantinii. op. Nu există astfel nici un obstacol ca împăratul să convoace şi să prezideze sinoadele. Aşa cum în cetatea cerească nu există decât un Dumnezeu. Editura Academiei R. p. locurile sunt bine stabilite: în vârful piramidei sociale stă împăratul. Editura Teora. Credinţa şi legea se aflau în slujba suveranului: astfel se instaureză monarhia absolută. P. 26. 128-129. 21. nici ca reprezentanţii săi să participe la sinodul permanent al patriarhului. asupra Bisericii şi asupra poporului bizantin9. unde Dumnezeu este înconjurat de sfinţi. p. În ierahia bizantină. 1971. p. 21.. p.. 18. Bucureşti. patriarhul.R. atât cât putea exista o astfel de putere în acele vremuri.

op. Biserica a devenit tot mai puternică şi şi-a impus adesea voinţa asupra împăratului18. corespondenţa dintre Pantocrator şi autokrator este simplă şi vizibilă pentru toată lumea22. p.. 123. La Sfânta Sofia.. 118. el este cel care face legea. prin urmare. de o natură diferită.. Bucureşti. ceea ce îl face un fel de episcop din afară. Deşi împăraţii au fost detronaţi adesea în mod violent. op. op. pe care le promulgă şi care au putere civilă24. Împăratul rămâne un laic. basileul are un loc bine rezervat: în timpul ceremoniilor. op. 118. Ca reprezentant al lui Dumnezeu pe pământ şi stăpân al lumii. 20 Alain Ducellier. 22 Michel Kaplan. complementare şi interdependente17. Abia în ultimele secole ale imperiului. 24 Ibidem. Astfel. Caracterul religios al puterii imperiale se observă şi în plasarea tronului sub un baldachin asemănător ciborium-ului de deasupra altarului din bazilici23. ceea ce asigură continuitatea legii. puterea absolută şi sacră a împăratului este amintită şi în Corpus Iuris Civilis al lui Iustinian.numirea episcopilor16. 18 Alain Ducellier. el ocupă de unul singur pătratul deasupra căruia se înalţă cupola. cit. şi anume legea divină: basileul trebuie să aplice canoanele sinodale. 4 . p... care se află în centrul cupolei. De altfel.. iar împăratul autoritatea asupra trupurilor. p. 117. Dar el nu schimbă legile emise de predecesorii săi. Împăratul era numit şi sfânt (hagios)20. Împăratul este legea întrupată. Patriarhul are în grijă sufletele.. Împăraţii fac adesea apropierea cu regalitatea lui Israel şi unii dintre ei revendică statutul de preot în sensul Vechiului Testament. Vryonis Jr. 19 Michel Kaplan. p. cit. cit. Bizantinii. p. 121. 23 Michel Kaplan. op. 16 Michel Kaplan. 77. 1997. 77. În timpul ceremoniilor oficiale este ilustrat caracterul majestuos şi inaccesibil al împăratului bizantin. p. p. 17 Ibidem. p. Editura Teora. El este des numit isapostolos (întocmai ca Apostolii). Aceste autorităţi sunt. 122-123. care apare în public asemenea lui Hristos în mijlocul Apostolilor21. aflându-se atunci la verticala icoanei lui Hristos Pantocrator (Atotputernicul). cit. 21 Speros P. O singură lege se impune asupra acestei atotputernicii. Armonia dintre acestea asigură domnia binelui în lume. op. 8. cit. basileul primeşte calificativul de Cosmocrator şi acela de Cronocrator (stăpânul timpului). cit. episcopii fiind urmaşii apostolilor19. p.

op. Editura Corint. p. 14. Byzance: grandeur et decadence. toţi împăraţii au fost mari legislatori26. p. Wixom. Editura Cetatea de Scaun. 5. 31 Michael McCormick. formată din elemente preluate din gândirea elenistică şi din dogmatica creştină. Evans. El este comandantul suprem al armatei. 134. p. The Metropolitan Museum of Art. New York. state and society in the Byzantine World: 565-1204. Éditeur Ernest Flammarion. aşa şi împăratul reprezintă apogeul şi simbolul cel mai important al organizării societăţii31. p. în fruntea căreia se află împăratul din Constantinopol.această ideologie nu a fost niciodată contestată25. Târgovişte. Aşa cum soarele are prioritate în universul fizic al acestora.. în Helen C. Doctrina familiei de regi. fie dus împotriva celor care contestau credinţa Imperiului de drept divin29. 263. p. ed. asigură Bizanţului hegemonia în lumea creştină şi rolul Constantinopolului de factor unic de legitimare în lumea politică a vremii. 1997. William D. Vryonis Jr. Apărarea teritoriilor imperiului şi protejarea soldaţilor trebuiau să fie preocupările cele 25 Speros P. De la Iustinian la împăraţii din familia Comnenilor. Warfare. Autoritatea basileului. 265. Împăratul era singurul garant al ordinii şi al păcii şi singurul stăpân al războiului. p. UCL Press. Această doctrină susţine că principii creştini formează o familie spirituală. cit. p. este deasupra oricărei puteri terestre şi unica putere instituită pe pământ de stăpânul ceresc. susţine Nicolae Misticul. Istoria Bizanţului. 2002. Londra. p. 30. Paris. Importanţa succesului. 5 . ceilalţi principi fiind în raport cu basileul frate. legitimează puterea deţinută de împărat: de aici şi desele destituiri de basilei fără aptitudini militare32. 27 Maria Georgescu. 26 Charles Diehl. mai ales militar.. Ideologia politică a imperiului bizantin. Împăratul ortodox are datoria de a de a asigura domnia ordinii împotriva haosului şi a barbariei30. Byzantine society and civilization. Bogăţia. cărora acesta li se adresează în funcţie de ierarhia. 29 Ibidem. 90-91. prestigiul şi splendoarea împărtului au avut un puternic impact asupra bizantinilor: se spunea că soarele e ca un împărat. Basileul apare ca părinte al familiei imaginare a suveranilor. 32 Ibidem.. 1919. 1999. Bucureşti. fiu ori supus (doulos)27. 30 John Haldon. The Glory of Bzyantium: Art and Culture in the Middle Byzantine Era AD 843-1261. 28 Helene Ahrweiler. gradul de rudenie şi raporturile sale cu împăratul28. fie dus împotriva duşmanilor din exterior. 45.

Editura Meridiane. 37. p. 38 Ibidem. coroana imperială este oferită basileului de către un înger sau de către însuşi Hristos. 36 Michel Kaplan. şi ţine într-o mână globul împodobit cu cruci. 121-122. Ideologia bizantină era puternic marcată de conştiinţa apartenenţei sale la un univers civilizat. un sceptru cruciform. Arta bizantină. În culegerea de legi Epanagogé. trebuia să coincidă cu întreaga lume populată. Pe monede este întâlnit adesea împăratul în ipostază de donator în genunchi37. iar în cealaltă mână labarum. 40-41. sub aspect fizic şi moral. stindarde. p. succesorul împăraţilor romani35. p. De aici provine şi tendinţa basileilor de a se aventura în campanii expansioniste38. împăratul apare pe revers în ţinută militară. 41 André Grabar. În ideologia bizantină. 267. 1936. această caracteristică a fost preluată de la romani34. protejatul lui Dumnezeu. op. p.. cit. cit. Autoritatea imperială se impunea. imperiul era universal. 35 Helene Ahrweiler. simboluri ale originii divine a puterii39. prin acţiunea sa vigilentă. ecumenic. prin virtuţile sale. Civilizaţia binzantină. pe 33 Charles Diehl. 4-10. prezenţa portretului împăratului în biserici şi chiar pe străzi36. op. 1994. 1976. Portretistica bizantină se caracterizează prin interesul redării omului. era amintită şi prin propagandă: de aici apariţia efigiei împăratului pe monede. alesul. p.mai importante ale împăraţilor33. bunurile pierdute şi de a redobândi. op. vol. p. 6 . Acesta poartă veşmintele şi atributele specifice. Este însoţit de un înger. cit. 129-130. dea a recupera. Paris. 34 Alain Ducellier. În iconografia oficială.. 37 Charles Delvoye. 39 Ibidem. Bucureşti. împăratul avea datoria de a păstra şi asigura. simbolul triumfului şi al ocrotirii divine. 100. bunurile care lipsesc. p. salvarea bunurilor cetăţenilor. 40 Louis Brehier. având deasupra capului imaginea lui Hristos sau a Fecioarei – poziţionări simbolice pentru a arăta originea divină a puterii imperiale. Editura Ştiinţifică. care aparţinea împăratului. Portretul său apare pe steaguri. 408-409. Les Belles Lettres. în timpul jocurilor publice41. p. cit. II. prin victorii cinstite. Împăratul este în centrul tuturor scenelor artei imperiale în care apare. Bucureşti. op. p. Pe besanţii bizantini... reprezentând autoritatea romană şi creştină asupra lumii. Un tip iconografic răspândit a fost cel al împăratului tronând. Pictorii au ştiut să redea temperamentul şi psihologia modelelor lor40. 20-21. simbol al universalităţii bizantine. L’empereur dans l’art byzantine.

44 Ibidem. p. unde sunt redaţi împăratul Vasile I. cit. Acestea sunt portrete oficiale şi reprezintă atitudini stereotipe50. reprezentând gestul de recunoaştere a victoriei în numele crucii şi de mulţumire pentru protecţia acordată43. 109. Tot la Sfânta Sofia se păstrează două tablouri cu scene sugestive: împăraţi şi împărătese în rugăciune (deisis) şi ţinând în mână ofrande (ţin pungi în mână). de obicei împăratul cu familia sa. este vorba de Constantin al IX-lea şi împărăteasa Zoe (1042-1050). primul oferind Contantinopolul şi cel de al doilea oferind Biserica Sfânta Sofia ca ofrande lui Hristos49. şi Ioan al II-lea Comnenul (11181143). op. are spinarea încovoiată şi mâinile în semn de rugăciune47.. În plus. p. subliniat prin ctitorirea de biserici. capurile lui Iustinian şi al Teodorei sunt înconjurate de aureolă45. 43 Ibidem. unde apar împăraţii Iustinian şi Teodora44.. 48 André Grabar. p. înaintea lui Hristos tronând. Legătura puternică dintre basileu şi divinitate se reflectă şi în mozaicul de la Kénourgion. I. 7 . care îşi întind braţele spre o cruce triumfală. 106-107. De o importanţă excepţională. 100.. vol. cit. cit. Imaginile ni-l înfăţişează pe împărat făcând donaţie în faţa Fecioarei şi a Pruncului ori în faţa lui Hristos. soţia sa Eudoxia şi copiii lor.. p. personajele sunt redate frontal şi sunt parcă suspendate. asemeni unui supus stăpânului său sau magilor care aduc ofrande lui Iisus. 127-128. op. împărăteasa Irina şi fiul lui Alexios. În această scenă. p.. în prezenţa Fecioarei.monede şi în picturi. 50 Louis Brehier. Un tip iconografic foarte răspândit este cel al ofrandelor aduse de împărat divinităţii. Cel mai vechi mozaic de acest fel este cel de la San Vitale. 49 Ibidem. 46 Michael McCormick. op. cu însemnele puterii42. op. este raportul special al împăratului cu ortodoxia. cum ar fi cazul mozaicului din Sfânta Sofia46: un împărat. 401. În unele mozaicuri apare un grup de personaje. cit. inclusiv în iconografia bizantină. 401. p. op. curtea imperială aparţine parcă sferei supranaturalului. p. 24-26. tocmai pentru a sublinia ideea de continuitate şi de dinastie48. p. 110. 265. 45 Charles Delvoye. 42 Ibidem. cit. probabil Leon al VI-lea (882-912) stă în genunchi în faţa tronului lui Hristos. p. 47 Louis Brehier. Un mozaic foarte sugestiv este cel de la Biserica Sfânta Sofia în care apar împăraţii Constantin cel Mare şi Iustinian.

. împăratul apare ca ales şi 51 Henry Maguire. 184-185. aceleaşi reflecţii ale mentalităţii vremii întâlnim în ambele domenii. 55 Charles Delvoye. în piaţa Augusteonului de la Constantinopol se vedeau. în vârful unor coloane înalte. op. ed. 8 .. în hipodrom şi în clădirile oficiale şi în oraşele de provincie. în vârful unor coloane. soţia lui Arcadius şi a împăratului Leon (457-474).Unele dintre miniaturile bizantine păstrate îl înfăţişează pe împărat în timpul unor ceremoniale de curte. Ideologia şi arta imperială bizantină sunt interconectate. cit. în interiorul Marelui Palat. op. De exemplu. artiştii au sculptat în porfir egiptean efigiile împăraţilor. împăratul apare în veşminte de bazileu şi de călugăr şi trăsăturile feţei exprimă energie. a mamei sale Elena. Acestuia îi oferă un model al oraşului recucerit54.. Ordinea păstrată în cadrul ceremonialului. Una dintre aceste miniaturi îl redă pe Nikephoros III Botaneiates pe tron. cit. statuile lui Costantin. 184. înalt. Evans. inclusiv prin poziţionarea personajelor. purpura fiind însemnul majestăţii imperiale. II. 53 Charles Delvoye. 267. reprezentare a gloriei fizice şi învingător asupra duşmanilor săi51. 180-181. op. cit. Şi prin sculptură era răspândită ideea puterii şi statutului împăratului. vol. simbolizează ordinea pe care împăratul o menţine în lume. Images of the Court. pe o bază în formă de coloană. vol.. pe picioarele patronului său. vol. p. Cea mai veche scuptură din porfir păstrată este grupul tetrarhilor: probabil Augustul Diocleţian şi Augustul Maximian îmbrăţişându-şi fiecare Cezarul. 54 Charles Delvoye. de împărătese şi de curteni nu doar la Constantinopol. a împărătesei Eudoxia. p. La sfârşitul secolului al VI-lea se mai păstra încă obiceiul antic de a trimite în provincii busturi ale împăraţilor. William D. pe Galeriu şi pe Constanţiu Chlorus55. Au existat statui de împăraţi. în Helen C. puternic. O altă miniatură îl redă pe Vasile al II-lea Bulgaroctonul. op. Exista o predilecţie pentru porfir. cit.. un grup de bronz îl reprezenta în genunchi pe împăratul Mihail al VIII-lea Paleologul (1261-1282). I. I. p. p. Statuile împăraţilor erau înălţate. cu personificări ale Adevărului şi Justiţiei deasupra tronului. cit. cât şi în ideologia oficială. arhanghelul Mihail. graţios şi impunător. dar şi în pieţele publice. ochii sunt vioi şi expresia este meditativă52. a lui Teodosie. Erau răspândite şi statuile ecvestre ale împăraţilor53. Wixom. op. p. cu atributele specifice rangului său. Lângă Biserica Tuturor Sfinţilor din Constantinopol. Atât în artă. după obiceiul roman. 408-409. Unul dintre cele mai frumoase portrete este cel al împăratului Ioan al VI-lea Cantacuzino de pe frontispiciul unui manuscris.. cel puţin până către mijlocul secolului al V-lea. 52 Louis Brehier.

veleităţile universale ale imperiului şi rolul împăratului în menţinerea păcii în cuprinsul graniţelor imperiului (p. specificul religiozităţii bizantine. caracteristicile şi rolul statului în lumea bizantină. raporturile basileului cu Biserica şi cu armata. informaţii generale despre teritoriul acestuia. caracteristicile literaturii. fiind venerat aproape asemeni unui sfânt. economia. În plus. Această lucrare şi volumele publicate de Alain Ducellier şi Michel Kaplan au oferit cele mai valoroase informaţii despre ideologia imperială bizantină. Bibliografie adnotată Volumul Bizantinii semnat de Alain Ducellier cuprinde mai multe aspecte din viaţa bizantinilor: raporturile dintre Biserică şi credincioşi. 9 . cu divinitatea. este conducătorul absolut. statutul său reliefat în timpul ceremoniilor oficiale şi legăturile cu Biserica ortodoxă (p. împăratul apare ca figura centrală a lumii bizantine. divertismentele aristocraţiei şi ale oamenilor de rând şi detalii despre viaţa privată. Toate aceste informaţii au contribuit la scrierea prezentului eseu. cel care decide soarta supuşilor săi. ideologia imperială. el este fervent apărător al ortodoxiei. cum era perceput timpul de către bizantini. raporturile împăratului cu Biserica.sprijinit de Dumnezeu. mare ctitor. atribuţiile sale militare se reflectă adesea şi în artă. cât şi în artă: împăratul are propria curte. 74-114). Cu un statut bine stabilit. organizarea politică şi socială. caracterisicile economiei şi societăţii. fie când apare pe cal. atât în ideologie. Ierarhia este bine stabilită. elementul de susţinere al întregii civilizaţii şi cel care asigură ordinea şi prosperitatea. specificul religiozităţii ortodoxe bizantine. ale artei. relevante au fost sugestiile despre titulatura împăraţilor. Pentru eseul de faţă. rolul său în cadrul armatei şi în păstrarea păcii imperiului. fie când apare înveşmântat în ţinută militară. importante sunt informaţiile legate de imaginea împăratului în lumea bizantină. factorul decisiv în bunul mers al acesteia. Pentru eseul de faţă. şi are un statut oarecum incert. Lucrarea Bizanţ al lui Michel Kaplan cuprinde o scurtă istorie a imperiului. diferenţele dintre mediul citadin şi mediul rural şi specificul culturii bizantine. 115-124). imaginea împăratului în familia de regi a lumii creştine şi felul în care ideologia politică s-a reflectat în artă. situarea sa în raport cu divinitatea. Helene Ahrweiller surprinde cele mai importante aspecte ale ideologiei politice bizantine. comerţul.

arta şi expansiunea artei) a lumii bizantine. meşteşugurile şi comerţul). II. superstiţii şi heterodocşi) şi viaţa intelectuală (literatură. specificul economiei. despre portretistica imperială (p. viaţa urbană (în Constantinopol şi în provincii). 401-409). sintetizează istoria imperiului.Charles Diehl. titulatura folosită şi rolul său de legislator (p. poezie. J. învăţământul. vol. viaţa cotidiană a împăraţilor). Am folosit informaţiile despre imaginea împăratului în raport cu divinitatea. Charles Delvoya scrie în Arta bizantină. factorii apăruţi din diverse domenii ale civilizaţiei. istoricul francez surprinde influenţa pe care a avut-o asupra lumii slave. specificul diplomaţiei bizantine. Louis Brehier evidenţiază numeroase aspecte din viaţa particulară (familie. rolul instituţiei imperiale. vol. elementele specifice organizării sale politice. viaţa spirituală (viaţa religioasă. cum au fost patriarhii Methodius şi Photius. Hussey analizează. inclusiv în perioada iconoclasmului. În Carte de învăţătură pentru fiul său Romanos. viaţa economică (satele şi economia rurală. am selectat un fragment din perspectiva lui Costantin Porfirogenetul despre cum divinitatea îi conferă putere şi legitimează instituţia imperială (p. 13). urmărind transformările acestei spiritualităţi pe fondul evoluţiei imperiului. În Civilizaţia bizantină. După o schiţare a caracteristicilor lumii bizantine. Pentru a înţelege mai bine ideologia imperială bizantină şi felul în care se raporta basileul la divinitate. viaţă materială. evoluţia spiritualităţii ortodoxe bizantine. în Byzance: grandeur et décadence. administrarea imperiului. 2630). autorul evidenţiază elementele care au contribuit la decăderea imperiului. Charles Delvoye scrie în Arta bizantină. o scurtă descriere şi analiză a importanţei Costantinopolului şi reliefarea rolului provinciilor asiatice în istoria imperiului. în lucrarea The Ortodox Church in the Byzantine Empire. în timpul ultimelor două secole ale existenţei imperiului. asupra Occidentului şi asupra Imperiului Otoman. Autorul evidenţiază şi importanţa unor mari figuri ecleziastice. Accentul cade pe rolul conciliilor şi al deciziilor împăraţilor asupra caracterului instituţional şi dogmatic al Bisericii ortodoxe din imperiu. Am folosit câteva informaţii din artă. sunt analizate şi caracteristicile imperialismului bizantin şi raporturilor cu Occidentul. în încercarea de a avea o imagine globală asupra ei. M. pentru a putea conduce mai eficient atunci când va ajunge împărat. rolul armatei în apărarea imperiului. Sunt analizate şi relaţiile cu Sfântul Scaun. Constantin al VII-lea Porfirogenetul oferă numeroase informaţii despre popoarele din Balcani şi din Orientul Mijlociu. filosofia şi ştiinţele. În plus. Într-un capitol separat 10 . I.

evidenţiază modalităţile de propagare a imaginii curţii imperiale ca un model al ordinii şi ierarhiei bine stabilite. în menţinerea ordinii şi a stârpirii haosului. instituţii şi relaţii cu diferitele state vecine. şi anume prin fresce. Speros P. miniaturi. în capitolul Byzantine society and civilization din volumul de articole The Glory of Bzyantium: Art and Culture in the Middle Byzantine Era AD 843-1261. picturi. Sunt evidenţiate şi modelele biblice din care s-au inspirat artiştii pentru a crea imaginea împăratului. sistemul de aprovizionare a armatei şi raţiile soldaţilor. Am folosit câteva informaţii despre rolul împăratului în cadrul armatei. Am folosit câteva menţiuni despre miniaturile în care apar împăraţii ca garanţii ai ordinii imperiului (p.sunt evidenţiate caracteristicile şi organizarea Bisericii ortodoxe din Bizanţ. cu informaţii despre greutăţile folosite în Bizanţ. Henry Maguire. John Haldon analizează caracteristicile războiului bizantin: atitudinile faţă de război. 5). geografie. amintittă şi în Corpus Iuris Civilis (p. strategie. 301-302). Vryonis Jr. Volumul cuprinde şi trei anexe. structurile militare şi societatea în raport cu armata. Pentru eseul de faţă am folosit câteva informaţii legate de raporturile împăratului cu Biserica. rolul său în stârpirea ereziei şi în problemele legate de dogmă (p. Şi imaginea curtenilor este analizată de autor. prezintă câteva repere importante ale societăţii şi civilizaţiei bizantine: structura internă. 184-185). pentru a sublinia ordinea şi simbolistica specifică curţii imperiale. etc. state and society in the Byzantine World: 565-1204. Pentru eseul de faţă am folosit referirile la puterea absolută a împăratului.. clasele sociale. În Warfare. în capitolul Images of the Court din volumul de articole The Glory of Bzyantium: Art and Culture in the Middle Byzantine Era AD 843-1261. 11 .

1936. Arta bizantină.BIBLIOGRAFIE Izvoare  Constantin Porfirogenetul. André. Paris. I-II. Carte de învăţătură pentru fiul său Romanos. Charles. Helen C. Editura Cetatea de Scaun. Târgovişte. Editura Academiei R. Paris. Grabar. New York. vol.. Éditeur Ernest Flammarion. Evans. The Metropolitan Museum of Art. Maria. 1919. 408-409.. Louis. Bucureşti. Alain. 1997. The Glory of Bzyantium: Art and Culture in the Middle Byzantine Era AD 843-1261. Editura Corint. 1994. Brehier.R. Bucureşti. Helene..   Georgescu. Charles. Bizantinii.S. Les Belles Lettres. Editura Meridiane. p. L’empereur dans l’art byzantine. Bucureşti. Bucureşti. Wixom. Byzance: grandeur et decadence. 1971 Surse secundare       Ahrweiler. Bucureşti. 1976.. Civilizaţia bizantină. Editura Ştiinţifică. William D. Ducellier. 1997. Editura Teora. 12 . Diehl. Istoria Bizanţului. ed. 2002. Ideologia politică a imperiului bizantin. Delvoye.

Bucureşti.). Bucureşti.. Warfare. Nemira Publishing House. 1990. John. Oxford University Press. 13 . UCL Press. 2010. The Ortodox Church in the Byzantine Empire. Bizanţul. Haldon. (coord. McCormick.    Hussey. Michael. 2000. Kaplan. Londra. Michel. M. în Guglielmo Cavallo. Editura Polirom. J. state and society in the Byzantine World: 565-1204. Omul bizantin. 1999. Împăratul.