You are on page 1of 56

INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE

din Decembrie 1989

Caietele
Revolutiei
,

Nr. 1 (56) /2015

CAIETELE REVOLUŢIEI
Revistă de istorie şi comunicare
dedicată Revoluţiei Române
COLEGIUL ŞTIINŢIFIC
Acad. dr. Dan BERINDEI
Acad. dr. Dinu C. GIURESCU
Acad. dr. Răzvan THEODORESCU
Prof. univ. dr. Ion CALAFETEANU
Prof. univ. dr. Dumitru MAZILU

CUPRINS
Editorial
Claudiu Iordache, 25 de ani de la Revoluţia Română
din Decembrie 1989. O aniversare îndoliată ........................................ p. 3
Claudiu Iordache, Despre Revoluţie. Însemnări de cenuşă (II) ......... p. 7
Simpozion omagial
Revoluţia Română din Decembrie 1989. După 25 de ani.................. p. 10
Omagiul extern ..................................................................................... p. 11

REDACTORI
Elena DIACONU - redactor coordonator Ceremonii de marcare a 25 de ani de la Revoluţia Română
Ioana CIODARU-CEAUŞESCU
din Decembrie 1989 în oraşele - martir ale ţării.................................. p. 15
Alexandru GRIGORIU
Dana OSIAC
Portete.................................................................................................... p. 28
Carmen RĂDULESCU
PUBLICIST-COMENTATOR
Corneliu VLAD

A nu fi uitat!
Petru Creţia, Sfârşit de veac în România................................................ p. 37

Studii
Adrian Majuru, 1989 Succesorii politici
şi deriva mentalităţilor - fragment (IV)................................................... p. 39
© INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE Elena Diaconu, Ideea de libertate la români - fragment (III)................ p. 44
DIN DECEMBRIE 1989
Str. C. A. Rosetti nr. 33, sector 2, Bucureşti Opinii
tel. 021.311.9980; fax: 031.105.9461;
Daniela Osiac, Societatea a murit! Trăiască Societatea!.................... p. 46
e-mail: contact@irrd.ro
www.irrd.ro
Activităţi

Alina VLĂSCEANU - tehnoredactare
Nelu FIERARU - foto

ISSN 1841 - 6683
ISSN-L 2284 - 7022

Claudiu IORDACHE
director general
Ion CALAFETEANU
director adjunct
Reproducerea integrală sau parţială a
textului fără acordul IRRD este interzisă şi
se pedepseşte conform legii.
Responsabilitatea asupra conţinutului
materialelor publicate revine în exclusivitate
autorilor. Materialele nepublicate nu se
restituie.
Fotografiile provin din Arhiva IRRD şi
fototeca Agerpres

Expoziţie foto-documentară.
Decembrie 1989. 25 de ani de libertate................................................ p. 47
Regal Cultural al IRRD la Craiova...................................................... p. 47
Mihai Olteanu, Pictorul Revoluţiei, pe simezele Palatului
Parlamentului......................................................................................... p. 48
Depuneri de coroane............................................................................ p. 49
Aniversarea istoricului Dinu C. Giurescu.......................................... p. 50
Preţuim memoria unui martir - Liviu Corneliu Babeş...................... p. 51
Necrolog
În memoriam Sergiu Nicolaescu.......................................................... p. 52
Centrul Regional de Comunicare şi Cercetare Timişiara '89.......... p. 53
Semnal editorial..................................................................................... p. 54
Scrisoare Deschisă................................................................................. p. 55
Current Issue........................................................................................ p. 56

INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989

EDITORIAL

25 de ani de la Revoluţia Română
din Decembrie 1989

O aniversare îndoliată
Text dedicat tuturor celor care au avut curajul să coboare în stradă
în decembrie 1989 pentru a înfrunta una dintre cele mai ticăloase dictaturi
europene ale secolului trecut!
Fiecare generaţie poartă pe piept o medalie a bravurii sale!

Au şi trecut 25 de ani! Ca ieri, românii inundau străzile marilor oraşe ale României! Ca
ieri scandau: Libertate! Libertate! Există Dumnezeu! Români, veniţi cu noi! Români, coborâţi din
balcoane, că frica nu ţine de foame! Timişoara, Timişoara! Azi în Timişoara, mâine în toată ţara!
Libertate, te iubim! Ori învingem ori murim! Îşi mai amintesc românii de astăzi? Ca ieri, gloanţele
loveau tâmplele copiilor şi bătrânilor noştri, ca ieri în beciurile Regimului erau maltrataţi sute
şi sute de români curajoşi, ca ieri erau evacuate din spitale cadavrele unor români ce fuseseră
internaţi cu răni uşoare. Ca ieri! Dar, oare, îşi mai amintesc toate astea românii contemporani?
Îşi mai aminteşte cineva că până la execuţia lui, Nicolae Ceauşescu a dat ordine de tragere în
urma cărora şi-au pierdut viaţa peste 400 de români? Câţi îşi mai amintesc bucuria descătuşării
de Dictatură şi Comunism?!
*
Au trecut 25 de ani de atunci. Între 14 şi 22 decembrie naţiunea şi statul român şi-ar fi
putut aniversa cum se cuvine marea sărbătoare tragică a generaţiei noastre: Revoluţia Română!
Dar nu a fost să fie aşa! 25 de ani au fost de ajuns ca detractorii Revoluţiei să compromită
însăşi ideea de Revoluţie Română. Trecutul şi-a luat din nou revanşa asupra prezentului. În numele
unui regim care, iată, nu vrea să piară nici după 25 de ani, Revoluţia a fost negată, răstălmăcită,
vitriolată. Luptătorii ei au fost calomniaţi şi acuzaţi a fi profitori ai Revoluţiei. Revoluţia Română a
eliberat poporul de povara servituţii. A fost rândul lui să îşi consolideze libertatea abia dobândită.
Din păcate, poporul brusc eliberat a vrut să uite cine i-a oferit libertatea! Ingratitudinea în
România are propria ei istorie. Povara ingratitudinii i-a împovărat pe români! Există explicaţii.
Dar faptul că însăşi clasa politică a fost cea care a dat tonul dezinteresului pentru evenimentele
Revoluţiei Române este de netăgăduit. Şi în spatele ei, elita societăţii. Amintesc avertismentul
filosofului ungar născut la Cluj, G.M.Tamás: “Cu toate că România ar fi avut posibilităţi uriaşe
pentru crearea propriului său mit democratic – este vorba de Revoluţia din 1989 – nonconformista
intelectualitate română a reuşit să concretizeze cea mai fantastică realizare, un record mondial de
valoare universală. Pentru că voi, cărora nu v-au convenit consecinţele politice ale revoluţiei, aţi
convins o lume întreagă că revoluţia, de fapt, nici n-a avut loc, că a fost vorba de o înşelătorie, de un
Caietele Revoluţiei Nr. 1 (56)/2015  |  3

EDITORIAL
miraj, de o halucinaţie, reuşind ca prin tertipurile poeticeşti ale mitologizării negative să escamotaţi
cea mai mare faptă a poporului vostru. Anularea mitului democratic a anticipat anularea realităţii
româneşti.” Şi, în special, elita comunităţii istoricilor laureaţi!
*

Au trecut 25 de ani de la Revoluţiile Estului. Rând pe rând capitalele est-europene s-au
deschis unor mari aniversări. Polonia, Germania, Cehia, Slovacia, Ungaria au dedicat ceremonii
publice, la nivelul cel mai înalt, Revoluţiilor de catifea. Popoarelor li s-a amintit trecutul recent.
Generaţiilor tinere le-a fost înmânată ştafeta libertăţii, o libertate plătită atât de scump. Politicienii
s-au adunat lângă Zidul Berlinului. Numele lui Walesa şi Havel au fost din nou rostite cu smerenie
şi mândrie. Pentru naţiunile Estului, Revoluţiile au fost o mare sărbătoare a trecutului lor!
*

Dar în România? Dar la Bucureşti? Festivism minimal, posac, mohorât! “Hai să treacă şi
asta!” Clasa politică s-a spălat pe mâini. Oficierea sentimentului de recunoştinţă a fost expediată
la îndemâna judeţelor. Foştii luptători au fost recompensaţi prin uitare de stat! Au reînceput, în
schimb, la momentul cel mai nepotrivit, negocierile pentru o lege a Recunoştinţei cu ochii orbi!


Populaţia, învăţată vreme de 25 de ani să uite, a urmărit cu nemeritată răceală emisiunile
TV; anul acesta, trebuie apreciat, dedicate momentului aniversar!

Preşedintele sortant nu a chemat la ultima sa recepţie, dată la Palatul Cotroceni, nici un
participant la Revoluţia din Decembrie. A invitat, în schimb, un anume general Stănculescu!
(Aş afirma că singura instituţie a Statului care şi-a onorat obligaţiile a fost Ministerul Apărării
Naţionale, în a cărei organizare depunerile de jerbe şi coroane comemorative s-au făcut în ordine
deplină!)


Evident, nu s-au acordat medalii celor cu merite deosebite, pentru că asta ar fi însemnat a
le fi recunoscute meritele cu adevărat deosebite! Au primit distincţii, în schimb, asociaţii abstracte,
prea puţin însufleţite de prezenţa şi activitatea membrilor săi. Oraşul Revoluţiei, Timişoara, a
oferit, după 25 de ani, cetăţenii de onoare unor revoluţionari cu merite dovedite. Dar pretutindeni
s-a resimţit absenţa emoţiei, a sufletului unei naţiuni care îşi sărbătoarea, fără élan, cea mai mare
faptă de istorie a generaţiei sale.
*
În schimb, străinătatea şi-a amintit de Revoluţia Română. Declaraţii oficiale, sosite din
Statele Unite ori ţări europene, au omagiat Revoluţia din Decembrie 1989!
Purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională al SUA notează că, în urmă cu
un sfert de secol, românii s-au alăturat mişcării pentru libertate care a străbătut întreaga Europă
Centrală şi a eliberat zeci de milioane de oameni din spatele Cortinei de Fier.
„Felicităm poporul român cu ocazia acestei aniversări şi aşteptăm să continuăm să lucrăm
împreună pentru a face progrese în ceea ce priveşte securitatea, prosperitatea şi libertatea în regiune
şi pe tot globul. (...) În decurs de o singură generaţie, România a făcut o călătorie remarcabilă de la
tiranie către libertate, ca aliat al NATO. Viitorul României este luminos”, se spune în comunicatul
oficialului de la Washington. De asemenea, în document se precizează că moştenirea Revoluţiei
trăieşte, iar românii şi-au exercitat în noiembrie dreptul de a-şi alege viitorul lider.  
*
Amintim iniţiativa fostului preşedinte Emil Constantinescu, care – în noiembrie 2014 – a
organizat la Bucureşti Conferinţa internaţională: „25 de ani de la prăbuşirea dictaturilor comuniste
în Europa de Est: privind în urmă, privind înainte“, dedicată celor 25 de ani scurşi de la Revoluţia
Română, la care au participat, între alţii: Lech Walesa (Polonia), Petăr Stoianov (Bulgaria),
4  |  Caietele Revoluţiei Nr. 1 (56)/2015

INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989
Stanislav Shushkevich (Belarus), Sali Berisha (Albania), Petru Lucinschi (Republica Moldova),
Rexhep Meidani (Albania), Rudolf Schuster (Slovacia), Boris Tadic (Serbia), Viktor Iuşcenko
(Ucraina), Valdis Zatlers (Letonia), precum şi Hans-Gert Pöttering, preşedintele Parlamentului
European între 2007-2009, conferinţă la care au luat cuvântul fostul preşedinte al României Ion
Iliescu şi primul premier postdecembrist al Guvernului, Petre Roman.
Amintim Masa Rotundă dedicată Revoluţiei Române de la Institutul Cultural Român în
prezenţa Preşedintelui Ion Iliescu, a Preşedintelui Institutului Cultural Român, Lilian Zamfiroiu, a
membrilor Colegiului Naţional, a istoricilor, a participanţilor din Bucureşti la Revoluţia Română.
Amintim, totodată, proiectul preşedintelui Ion Iliescu de organizare de către Guvernul
României a ceremoniilor dedicate Revoluţiei Române, proiect care nu a convins Guvernul să-l
aplice!
Evocăm discursul ministrului de Externe al Statului Român, Bogdan Aurescu, din data de
22.12.2014, care, în prezenţa ambasadorilor români şi străini, a declarat: “Exact acum 25 de ani,
la 16 decembrie 1989, la Timişoara se desfăşurau ample manifestaţii împotriva regimului comunist.
Este un moment care ne îndeamnă să reflectăm la ceea ce ne-au adus şi ne-au învăţat aceşti 25 de ani
de la momentul căderii comunismului... Aceşti 25 de ani înseamnă triumful democraţiei împotriva
tiraniei. Ca român, ca diplomat, ca orice alt diplomat pentru care servirea interesului naţional
este o profesiune de credinţă şi de vocaţie, cred că momentul 1989 a dat un sens major aspiraţiilor
noastre naţionale şi a arătat că nici un vis nu este imposibil. Libertatea şi democraţia, astăzi valori
de la sine înţelese, în urmă cu două decenii şi mai bine erau pentru toţi românii doar aspiraţii mai
degrabă abstracte. Astăzi ne bucurăm de ele în fiecare zi şi trebuie să le preţuim în lumina luptei
care a fost dusă şi a sacrificiilor care au fost făcute... Un scriitor celebru spunea la un moment dat
că «a-ţi câştiga libertatea este doar primul pas şi că adevărata provocare este a trăi în libertate». În
aceşti 25 de ani care au trecut de la Revoluţia Română, diplomaţia a avut propriul său răspuns la
această provocare, contribuind la conturarea şi consolidarea proiectului de ţară prin coerenţă, prin
dinamism şi responsabilitate.”
Amintim, de asemenea, discursul preşedintelui Klaus Iohannis, care la începutul
mandatului său rostea la Timişoara: “Şi cred că, în acest moment, şi poate chiar cu ocazia acestei
întruniri de bucurie, este bine să ne amintim că, exact acum 25 de ani, Revoluţia Română a făcut
posibilă această evoluţie neaşteptată pentru mulţi dar, în acelaşi timp, cred că este bine să ne amintim
că oameni s-au jertfit pentru ca noi astăzi să putem să ne bucurăm.”
*
Din păcate, în astfel de momente, mulţi dintre cercetătorii istorici români au ales calea
expectativei, refuzul de a recunoaşte existenţa unei Revoluţii în istoria noastră recentă sau chiar
aruncarea Revoluţiei Române “la groapa istoriei” (George Orwell)! Sau mai degrabă au rănit
deliberat memoria Revoluţiei? Altfel, un fenoment fără precedent în istoriografia contemporană!
Cum putem numi astăzi acest fenomen? Întârzierea mohorâtă cu care au reacţionat istoricii
laureaţi la comemorarea sacrificiilor din Decembrie 1989 dovedeşte existenţa unor defectori
ai adevărului istoric, care au participat la o îndelungă operaţie naţională de spălare a creierelor
urmărind “uitarea” Revoluţiei, ori perceperea ei ca un act al străinătăţii!
*
În ceea ce mă priveşte, nu-mi mai fac iluzii: indiferenţi la ruşinea de a minţi istoria, pentru
mulţi dintre ei trecutul este chiar prezentul care contează! Iată un exemplu: Directorul unuia
dintre cele mai prestigioase Institute de Istorie, Institutul Nicolae Iorga, răspunzând unei întrebări
puse de o ziaristă, afirma, în luna decembrie a anului 2014: “Evenimentele din decembrie 1989 sunt
foarte greu de cercetat, din lipsa documentelor şi a dovezilor care să susţină mărturiile personale.”
Caietele Revoluţiei Nr. 1 (56)/2015  |  5

domnilor. spre surprinderea întregii Europe! Revoluţia Română. să respectăm trecutul fondator al libertăţii româneşti! * Ca ieri s-a întâmplat totul. cu întreg respectul datorat martirilor Revoluţiei! Şi. “evenimentele” lor sunt Revoluţia noastră! În Decembrie 1989 au ieşit sute de mii de români pe străzile României. de dezinteres. de ingratitudine accelerată. dacă n-am făcut-o până acum. la Craiova şi la Târgovişte. cu 44 de trupuri incinerate şi aruncate la groapa de canal! Dar pe ei nu-i impresionează! “Evenimentele” lor ţin mai degrabă de ultima declaraţie a lui Ceauşescu privind Lovitura de Stat! Da.. ca niciodată! Şi asta la doar 25 de ani de la victoria ei! * Numai că trebuie spus răspicat. în care numele lui Sorin Leia era rostit. la Reşiţa. la Alba Iulia. în timp ce pelerinajul la cimitirele eroilor ucişi era mai împovărător. la Sibiu. în timp ce coroane de flori erau depuse la sala Dalles şi în Piaţa Universităţii. altfel spus. la Galaţi. 1 (56)/2015 . ca o rugăciune pe treptele Catedralei din Timişoara. la Buzău. la Ploieşti. să luăm în braţe copiii orfani şi să rostim numele celor plecaţi dintre noi. pentru a rememora momentele în care adolescentul Mihai Gâtlan fusese alungat din viaţă de trupele Represiunii. la Târgu Mureş. Au trecut 25 de ani! Claudiu IORDACHE * 6  |  Caietele Revoluţiei Nr. de arestaţi schingiuiţi. înfruntând Dictatura în toate marile oraşe ale conştiinţei naţionale. la Arad. la Braşov. de cinism. la Cugir. să sărutăm mâna văduvelor Revoluţiei. de răceală. pentru conştiinţa vidă. la Brăila. la Cluj. cu mii de răniţi. să atingem cu palmele rănile abia vindecate ale răniţilor Revoluţiei. de răni sufleteşti. la Constanţa. în sfârşit – punctul terminus al biografiei ultimului tiran! – la Bucureşti! Victoria Revoluţiei Române a fost plătită cu peste o mie patru sute de morţi. să vizităm cimitirele Revoluţiei. Nu mai are rost să amintim celor ce se joacă de-a puterea în România că datorează absolut totul Revoluţiei din Decembrie 1989! A sosit momentul. Revoluţia Română a fost o Lovitură de Stat dată de poporul român! * Au trecut 25 de ani! De doliu.EDITORIAL Şi asta în timp ce oraşele Revoluţiei îşi plângeau martirii. la Caransebeş. la Lugoj. de mutilaţi pe viaţă. la Timişoara..

întunericul au tatuat-o pe carnea lor îngheţată. Sudoarea muncitorească a coloanelor revoltate aminteşte. a răului fără motiv. spiritul proletar drapat în steagul naţional. sau nu vrei să o cunoşti? • Cu 25 de ani în urmă. doar o încercare jalnică de a supravieţui istoriei al cărei curs. tovarăşu’!” Și toate astea ce au urmat perioadei Dej în care fervoarea anonimă a răului. care în poziţie de drepţi raportau triumfători “Se trage. încă mai spera că va fi eliberat de muncitorii furioşi care-l căutau furioşi. ci şi fervoarea răului! Stalin. a beneficiat – ca un amplificator gigantic – de fervoarea cu care nomenclatura şi-a măcelărit poporul! Cu puţin înainte de căderea lui Ceauşescu erau deja cunoscute cruzimile de serviciu. 1929.1933. abia că a urmărit-o! • Legăturile sale cu trecutul nu vor mai fi trecute cu vederea de un viitor care încă îşi caută actele de legitimitate. Dramatică este existenţa unei conştiinţe care a pierdut deja cursa cu timpul său! • Totdeauna va exista un om care să ucidă un tiran dacă un popor îi permite mult timp să existe! • La Târgovişte nu a fost executat decât un dictator! • 1907. foamea. cu diferenţa că un Walesa a lipsit din uzinele şi fabricile româneşti. la care el nu a participat. în schimb. Și umbrela acestui obscurantism de secolul XXI este Lovitura de Stat.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 Despre Revoluţie Însemnări de cenuşă (II) • Nici o ştiinţă nu se hrăneşte din luxul unei ignoranţe voite! Dar poţi preda urmaşilor o istorie pe care tu însuţi nu o cunoşti. 1918. De atunci în comunitatea istoricului român s-a lăsat tăcerea. ascuns în spatele ferestrelor. fie refuză meritul celor puţini care s-au implicat în răsturnarea Regimului! Nu e de mirare că în cartea de istorie Revoluţia Română are pagini albe. O Revoluţie care a pornit de la stânga pentru a sfârşi într-o dreaptă anarhică! O revoluţie. A fost o Revoluţie a mulţimilor forţate să răspundă cu pumnii armelor fumegânde ale Regimului muribund. pentru a-l scopi! • Nu numai banalitatea răului. A compensat. lumea românească şi-a schimbat istoria. îl face prizonierul unui soi de obscurantism voit. Ca şi cum Revoluţia n-ar fi existat. n-a fost nici între cei puţini. ascuns în ghetoul sufletului pasiv. Căci o lovitură de stat îi cheamă pe cei puţini. de solidaritatea strânsă a muncitorilor de la Gdansk. pe când o Revoluţie îi cheamă pe cei mulţi! Or el. nu a ezitat să o facă! • Revoluţia românilor n-a purtat costumele elegante ale Forumurilor celorlalte revoluţii ale Estului! Ea a îmbrăcat uniforma pe care frigul. pur şi simplu. Istoria o probează! Armata română. oportunist şi vulnerabil. în perioada Marii Represiuni. de obedienţa sângeroasă a şefilor roşii. în rest. 1 (56)/2015  |  7 . nici între cei mulţi! A fost în zona de tranziţie ce desparte solitarul curaj moral de decizia solidară de a răsturna cu orice risc un regim discreţionar! Iar. 1989. a mulţimilor! Nu avea cum anticipa Dictatorul că va fi măturat de la putere chiar de draga lui clasă muncitoare! La Târgovişte. pe undeva. de câte ori a primit ordin să tragă în mulţime. orbirea istoricului contemporan este una dorită! El fie nu recunoaşte Revoluţia ca reacţie violentă legitimă a unui popor oprimat. Caietele Revoluţiei Nr. • Altfel spus. Neputinţa de a cerceta istoria recentă. de activiştii porecliţii ”Te leagă!”. pur şi simplu.

într-un Trecut durabil! • Un postulat: unde nu este poporul este lovitura de stat! 8  |  Caietele Revoluţiei Nr. laşii şi prudenţii au întotdeauna ultimul cuvânt. Morţii s-au împăcat cu veşnicia.fără cauză. au maltratat. răni adânci. Cel care nu o studiază este un institut de cercetare! • „Într-o perioadă de Revoluţie mor cei mai buni. în cele din urmă. a răului în care se scălda noua clasă de calici aduşi la putere! Fervoarea răului.a răului sadic. ci unei lumi trecute. gratuit. imund. istoria. imaginată cu fervoarea unui călău care taie capete şi în timpul liber! Fervoarea răului! Revoluţia română a suferit. Dar numele celor care au tras. • Trăim încă. Suferinţele au tăcut. Revoluția a restituit România nu unei lumii viitoare. să le mai cunoască! • Îndărătnicirea cu care se vorbeşte în România despre „căderea comunismului” fără a sufla un cuvânt despre Revoluţia Română. au ucis. cea care a produs-o! • Neîncrederea în propriul popor l-a făcut pe istoricul român să-i refuze bravura pe care periodic i-a oferit-o. crud. Restitutio in integrum. întrucât ceilalţi l-au pierdut dând ce aveau mai bun din ei. Și nimeni nu doreşte. 1 (56)/2015 . fără sens. gregar. cu adevărat. cu mult optimism. • Cel care studiază istoria Revoluţiei Române este un „institut politic”!. la rândul ei. au ars trupuri nevinovate au rămas necunoscute. a răului banal. Conform legii sacrificiului.” (Albert Camus) • De la moartea lui Ceauşescu la moartea ceauşismului este o cale încă mult prea lungă! • Supravieţuirea fostului Regim în noul Regim! • Din păcate. animalic. au schingiuit. în schimb.

nesupuşii. considerate ca maladii mentale. nu înseamnă că rebelii. (Georges Bernanos) • O lovitură de Stat nu implică poporul în desfăşurarea timpului său istoric! Doar îl tulbură! • Sunt încă prea mulţi istorici care au îngheţat pe soclul propriilor lor mărginiri. de fapt. ci mai degrabă că există tot mai mulţi inşi supuşi. punându-şi piciorul în ghips. Sunt încă prea mulţi istorici pentru care cercetarea Revoluţiei Române este suspendată în aşteptarea deschiderii arhivelor de la Moscova. metodele de distrugere cele mai eficiente vor reuşi să şteargă specia noastră de pe Terra.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 • De câte ori poporul a ieşit în stradă şi cronicarul n-a ieşit. în noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989. unii vor să creadă şi astăzi că generalul Athanasie Stănculescu şi-a salvat patria. istoria s-a scris singură! • Dar câţi. negarea. teama. refractarii sunt tot mai mulţi pe lume. oare. ci docilitatea. sau TOP. cu capul plecat”. ostilitate şi provocare. Oare nonconformismul şi libera gândire sunt boli mintale? Potrivit ultimei ediţii a DSM IV (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders). nici chiar represaliile sau răzbunarea pe care şi-o atrage –. când. iar simptomele includ respingerea autorităţii. Ororile la care am asistat. dintre participanţii la zilele şi nopţile lui decembrie 1989 se mai preocupă astăzi de premisele. acceptarea servilă a oricărui decret public. desfăşurarea şi efectele Revoluţiei lor? * • Din păcate. Să îl rugăm atunci pe preşedintele Vladimir Vladimirovici Putin să-i ajute puţin! • Cercetarea adevărată a istoriei se face întotdeauna în numele Celor Drepţi! Claudiu IORDACHE * Caietele Revoluţiei Nr. nu cruzimea va fi cauza dispariţiei noastre – şi cu atât mai puţin. el şi-a salvat pielea! • Reconcilierea naţională după 25 de ani: asasinii trebuie iertaţi. docili. bineînţeles. victimele trebuie uitate! „Nonconformismul şi libera gândire sunt. răspunsul este Da! Acest manual identifică o nouă boală numită «tulburare de opoziţie la provocare». ororile şi mai abominabile la care asistăm acum. contrazicerea şi prezenţa agasării rapide”. (Claire Séverac) • După DSM-IV toţi revoluţionarii sunt nebuni. Maladia este definită ca o schemă permanentă de neascultare. toate Revoluţiile sunt demente! O justificare maximă a statului represiv când îşi interna opozanţii în spitalele de nebuni! „Cred de ceva timp că. lipsa de responsabilitate a omului modern. unii dintre ei vor să creadă şi astăzi că Securitatea şi-a depus cuminte armele la rastel în ziua de 18 decembrie 1989. dacă într-o bună zi. indignarea pe care o trezeşte cruzimea. 1 (56)/2015  |  9 . deja.

univ. Gheorghe Boroș. Conştiinţa publică a fost şi este intoxicată cu tot felul de informaţii nocive. printre alţii: Cazimir Ionescu. Marian Vasile. revoluţionari şi jurnalişti. Dan Rădoi. Evenimentul s-a bucurat de prezenţa unui public numeros: membri ai Colegiului Naţional şi Consiliului Ştiinţific al IRRD. după 25 de ani de libertate. Manifestarea a avut loc în cursul zilei de 18 decembrie 2014. Nicolae Bănuţoiu. Daniel Perju. 1 (56)/2015 . dr. Bocăneț Nicolae. În acest cadru. IRRD i-a omagiat pe cei care în Decembrie 1989 şi-au riscat viaţa pentru dobândirea libertăţii. Contestată sau eludată de-a lungul timpului. Vasile Duţă. Alături de conducerea IRRD – directorul general Claudiu Iordache şi directorul adjunct. sala Avram Iancu. Adrian Sanda. DUPĂ 25 DE ANI participanţilor la Revoluţie devine din ce în ce mai stinsă. Revoluţia Română din Decembrie 1989 stârneşte polemici şi confuzii în rândul societăţii şi în prezent. prof. impasul şi clivajul social în care se află România. în timp ce vocea * 10  |  Caietele Revoluţiei Nr.SIMPOZION OMAGIAL REVOLUŢIA ROMÂNĂ DIN DECEMBRIE 1989. la Senatul României. punctând. participanţii la Revoluţie au putut să-şi exprime opiniile despre modul în care acest fragment dramatic al istoriei naţionale a schimbat vieţile oamenilor. Vorbitorii au abordat diverse aspecte menite să elucideze unele neclarităţi privind desfăşurarea Revoluţiei. istorici. La împlinirea a 25 de ani de la eliberarea ţării de sub jugul dictaturii ceauşiste. Dumitru Dincă. la un sfert de secol de la producerea sa. IRRD 1989 a marcat aniversarea a 25 de ani de la Revoluţia Română din Decembrie 1989 prin organizarea unui simpozion dedicat acestui moment unic din istoria recentă a României. de asemenea. Ion Calafeteanu – au luat cuvântul.

Revista noastră a decis să le reamintească cititorilor săi reacţiile oficiale ale principalelor cancelarii ale lumii moderne. au luat partea Revoluţiei române! Niciodată în istoria ei România nu a fost mai cunoscută. El trebuie amintit! Caietele Revoluţiei Nr. mai respectată şi mai admirată. care plătea cu morţi dreptul de a fi liber.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 OMAGIU EXTERN Revoluţia Română din Decembrie 1989 Niciodată o Revoluţie europeană nu s-a bucurat de mai multă atenţie. în numai şapte zile! Europa. mai pe buzele tuturor ca atunci într-un decembrie 1989. dar. de mai multă preţuire decât Revoluţia Română din Decembrie 1989! Un popor care îşi înfrunta în stradă Dictatorul. un popor care sângera. Ele. iar reacţia lor a fost promptă. nu a mai existat în Europa anului 1989! Revoluţia Română a răsturnat o tiranie ce părea de neclintit. în care Dictatura avea de partea ei totul. Un moment de glorie meritată. iar poporul nimic! Astăzi istoria Revoluţiei Române este cunoscută. care în timp a fost uitat. 1 (56)/2015  |  11 . pretutindeni. în lunile care au urmat răsturnării regimului Ceauşescu. de mai mult respect. mai ales. lumea întreagă. dar nu făcea un pas înapoi. surprinsă a asistat la desfăşurarea unui conflict atipic între popor şi dictatură. care izbândea prin forţele proprii.

se afla la București în decembrie 1989 pentru a relata despre Revoluție. liberă şi paşnică. un centru cultural din sectorul doi al Capitalei și un liceu din Timișoara îi poartă numele”. România a făcut o călătorie remarcabilă de la tiranie către libertate. românii şi-au exercitat “dreptul greu câştigat de a-şi alege următorul lider” – arată Consiliul de Securitate Naţională al SUA într-o declaraţie cu ocazia comemorării a 25 de ani de la Revoluţia din 1989. transmite purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională al SUA. au ținut să îl omagieze și pe jurnalistul francez Jean-Louis Calderon. Ambasadorul Franței în România. arată purtatorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională. Hotnews Ambasadorul Franței a adus un omagiu eroilor Revoluției Române din 1989 Ambasadorul Franței în România. “moştenirea din 1989 trăieşte. românii s-au alăturat unei mişcări pentru libertate care a cuprins întreaga Europă Centrală şi a eliberat milioane de oameni din spatele Cortinei de Fier. François Saint-Paul. se arată în comunicatul ambasadei. cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la acest eveniment. de la naţiune captivă la aliat al NATO. decedat la București în timpul evenimentelor din decembrie 1989.000 de români şi-au pierdut viaţa în decembrie 1989. “Trăim într-o lume mai bună. deoarece ţări ca România au muncit din greu pentru a-şi reforma sistemele politice şi economice şi au făcut eforturi pentru o Europă unită. a adus un omagiu eroilor Revoluției române din 1989. în noaptea de 22 spre 23 decembrie. Jean-Louis Calderon a murit făcându-și meseria. François Saint-Paul.OMAGIU EXTERN Consiliul de Securitate Naţională al SUA: „Românii şi-au exercitat în noiembrie dreptul greu câştigat. Bernadette Meehan. În memoria sa. dar sacrificiul lor a marcat începutul înlăturării ultimului regim comunist al Pactului de la Varşovia şi căderii Cortinei de Fier”. 1 (56)/2015 . care marchează căderea comunismului în România. o stradă din București. Felicităm poporul român cu ocazia acestei aniversari istorice şi aşteptăm cu nerăbdare să continuăm să lucrăm împreună pentru a face progrese în ceea ce priveşte securitatea. 22 decembrie 2014. împreună cu mai mulți jurnaliști și corespondenți ai publicațiilor franceze în România. iar acest lucru a putut fi văzut la alegerile prezidenţiale din noiembrie. Potrivit oficialului american. François Saint-Paul. cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la acest eveniment. “Jean-Louis Calderon. Într-un sfert de secol a avut loc o schimbare extraordinară. Bărbaţi şi femei curajoşi s-au ridicat împotriva unui regim represiv şi şi-au cerut libertatea. 22 decembrie 2014. senior-reporter la canalul Tv La Cinq. a adus un omagiu eroilor Revoluției române din 1989. Peste 1. prosperitatea şi libertatea în regiune şi pe întreg globul”. Agerpres sursă foto: Simion Mechino/Arhiva Agerpres 12  |  Caietele Revoluţiei Nr. iar viitorul României este luminos. “În urmă cu 25 de ani. Potrivit unui comunicat de presă remis de Ambasada Franței. de a-şi alege viitorul lider” Moştenirea Revoluţiei din 1989 continuă să trăiască şi astăzi. o moştenire a Revoluţiei din ’89. românii exercitandu-şi la alegerile prezidenţiale din noiembrie dreptul greu câştigat de a-şi alege viitorul lider”. În decurs de o singură generaţie.

membrii Ambasadei Britanice s-au refugiat la Ambasada Americană. Acesta povesteşte că. deşi aveau la dispoziţie magazine speciale. precum şi lipsurile. de la Cluj la Bucureşti şi observa atmosfera tensionată din rândul pasagerilor. Cel puţin nu cu mine. un străin”. 1 (56)/2015  |  13 . toată lumea ştia că se întâmplă ceva.. îşi aminteşte că în dimineaţa zilei de 21 decembrie nimic nu avea să prevestească ceea ce avea să se întâmple. spunând că s-ar putea să nu se mai vadă. dar nu vorbeau. Am fost impresionaţi de liniştea care domnea pe străzi. Şi poate ceva pentru soţia sa. Fostul ambasador mai spune că pe 22 decembrie era la ambasadă. în timp ce ambasadorul şi angajaţii ambasadei. – Nigel Townson. având în vedere insecuritatea care domnea. despre atmosfera tensionată de atunci. Şi pentru fiul său. dar nimeni nu vorbea despre asta. pe blogul ambasadorului britanic. Singurul lucru ciudat a fost faptul că demonstranţii din faţa teatrului de pe Magheru îi îndemnau pe toţi să se ducă să apere Televiziunea. păzită de puşcaşi marini. Erau ceva urme de jaf şi o fotografie înrămată cu mine şi cu Ceauşescu. “Trebuie să fi fost de la Securitate sau forţele speciale cei care au intrat în locuinţa noastră pe furiş”. în special volumele lui Ceauşescu. Un coleg. fusese ruptă. pe care le resimţeau chiar şi străinii. director al British Council. dar rutina laptelui şi a pâinii raţionalizate. povesteşte Michael Atkinson. iar partea în care apărea el dispăruse”. ambasadorul Marii Britanii în România între 1989-1992. ardeau documente confidenţiale. “Mâncarea pregătită pentru petrecerea de Crăciun era neatinsă în bucătărie. care l-a însoţit la aeroport.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 25 DE ANI DE LA REVOLUŢIE – Mărturii britanice: „Toţi ştiau că se întâmplă ceva. Totul era cât se poate de ireal. pe 21 decembrie.. în urma unor zvonuri conform cărora Securitatea ar putea să răpească diplomaţi. m-a întrebat dacă aş putea să-i aduc un whisky bun. a fost tot timpul taciturn şi la despărţire l-a sărutat pe obraji. care “găzduieşte” o serie de mărturii ale unor diplomaţi şi oameni de afaceri britanici aflaţi la Bucureşti în decembrie 1989. Townson mărturiseşte că aştepta călătoria la Bucureşti aşa cum un copil aşteaptă “o vizită la fabrica de jucării a lui Moş Crăciun”.” Diplomaţi şi oameni de afaceri britanici rememorează evenimentele la care au fost martori în 1989. ardeau în grămezi pe străzi. “Deşi şansa de a ne revedea era mică. cu excepţia vitrinelor de la librărie care fuseseră sparte şi materiale de propagandă. “Printre oamenii rămaşi în piaţă era o atmosferă de bucurie şi uşurare încât m-am dus repede la reşedinţă pentru a-mi aduce familia în centru (fiii şi fiica veniseră în vizită de Crăciun). când toţi ştiau că se întâmplă ceva. la petrecerea de Crăciun. cel Caietele Revoluţiei Nr. făcută cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare. s-a dus acolo.”Eram în România de mai puţin de patru luni. susţine el. informator al Securităţii. venea cu avionul.Apoi. după fuga lui Ceauşescu din piaţă. O oficialitate de la Ambasada Republicii Federale Germania i-a adăpostit pe membrii familiei lui. Nu erau semne de jaf. timp în care familia sa a trebuit să se ascundă la subsolul reşedinţei. scrie Atkinson. deoarece persoane au pătruns în casă de unde trăgeau asupra revoluţionarilor aflaţi la Televiziune. întrucât fusese invitat la Ambasadă. – Michael Atkinson. întrucât trebuia să transmită la Londra ce se petrecea în România. magazinele cu rafturi goale (sau. dar nu vorbeau. Paul Brummell. Ne-am întrebat: «S-o apere împotriva cui? E vreo farsă studenţească?» A fost singurul indiciu al luptelor care aveau să urmeze”. dar şi a membrilor echipajului. Fostul ambasador îşi mai aminteşte că s-a întors împreună cu soţia pe 23 decembrie la reşedinţa care fusese afectată de un incendiu.

apoi i-am trimis înapoi pe copii la demisol să se joace cu cadourile primite. Am acceptat pentru că altfel ar fi avut probleme serioase. În cele din urmă am aflat despre revoltele de la Timişoara care s-au răspândit şi în alte părţi”. n-am s-o fac!» şi toţi am izbucnit în lacrimi. şi la fel procedau unii prieteni şi ştiau că ştiu acest lucru. stabilit la Bucureşti după ce s-a îndrăgostit de o româncă în timpul unei călătorii de afaceri. A doua zi. cârnaţi.Acesta nu a putut pleca aşa cum a fost sfătuit. avea să plece în Marea Britanie. astfel că Townson a fost dus la locuinţa şefului său. petrecerea a fost anulată. Cătălina Mihai. Brown rememorează unul dintre momentele care l-au marcat în timp ce se plimba prin centru pentru a vedea ce se întâmplă: “O femeie s-a apropiat de un soldat şi i-a spus: «Nu ne veţi împuşca. unde a urmărit la televizor. 22 decembrie 2014 . – Omul de afaceri Mike Brown. Ne-am strâns mâinile şi am zâmbit. încercarea de a supravieţui cu salam de Sibiu. care în acele zile s-a alăturat vecinilor ce patrulau pe stradă pentru a-şi păzi locuinţele. nici gazele şi nici apa. în mod normal veselă”. Această atmosferă m-a pus în alertă şi am încercat să aflu ce se întâmpla în jurul meu.OMAGIU EXTERN puţin aşa îmi amintesc. Femeia a înfipt apoi o floare în ţeava puştii lui şi l-a sărutat. şuncă şi chiar hârtie igienică moale!”. plăcinte cu carne. întrucât acesta era cel mai sigur loc din casă. aflat la Londra. caşcaval. în caz de nevoie”. întrucât pentru soţia sa româncă ar fi fost dificil să iasă din ţară. dar întotdeauna îmi alegeam cu atenţie cuvintele când eram în preajma lor.n. spune Nigel Townson. îşi aminteşte britanicul. împreună cu soţia acestuia. Din cauza evenimentelor. sardine la conservă şi bere Silva de la shop-uri (magazine cu vânzare în valută pentru străini . Mediafax * 14  |  Caietele Revoluţiei Nr. “De Crăciun am avut o cină britanică în sufragerie. pentru a reveni după trei săptămâni la Cluj. 1 (56)/2015 .r. Astfel că a cumpărat cât de multă mâncare a putut şi pe 20 decembrie şi-a dus copiii şi o familie vecină care i-a cerut ajutorul în apartamentul amenajat la demisol. “Pe la mijlocul lunii decembrie am observat că prietenii mei români şi toţi oamenii de la birou păreau foarte tensionaţi şi petreceau mult timp şuşotind între ei. Pregătisem 20 de cocktail-uri Molotov pe care să le arunc de pe terasă în faţa uşii principale şi a uşii din spate. aflată în apropiere de Gara de Nord. În timpul mesei am aprins chiar şi instalaţia de la brad. dar spre uimirea sa în tot acest timp nu au fost tăiate nici curentul. fără fructe proaspete şi cu un număr limitat de legume. spune că mai are şi acum un drapel cu gaură primit. îşi aminteşte Morgan. chiar şi soldatul. cu sute de cutii de mazăre şi nimic altceva). se putea duce la un shop cu bunuri din Marea Britanie pentru a cumpăra “budincă englezească de Crăciun. pe 21 decembrie. Mai mult. faptul că trebuia să mituiesc angajaţii de la Hotel Napoca pentru a-mi da carne pentru acasă. care în 1989 lucra la Ambasada Marii Britanii la Bucureşti. zâmbet ce s-a transformat repede în râs”. “Era un bărbat în costum care arăta foarte stingherit şi câţiva indivizi cu mustăţi a la Freddie Mercury care păreau foarte hotărâţi”. suntem mamele voastre!» Soldatul a scos încărcătorul de la arma AK47 şi a spus apăsat: «Nu. Ştiam că toţi colaboratorii mei erau nevoiţi să raporteze la Securitate tot ce spuneam sau făceam. pe stradă de la un băiat care l-a salutat cu semnul victoriei. pe fondul tensionării situaţiei. Gloanţele au atins casa sa. începuseră să-şi pună amprenta asupra stării mele de spirit.). Prins de val. ceea ce se întâmpla în stradă şi anunţul privind formarea Frontului Salvării Naţionale. Townson a coborât în stradă şi s-a alăturat oamenilor care se se îndreptau cântând spre sediul Televiziunii. mărturisind că abia aştepta petrecerea de Crăciun cu “mâncare şi băutură din belşug”. spune omul de afaceri Ken Morgan.

revolta minerilor din 1977 şi altele. a vorbit despre semnificaţia Revoluţiei la Bistriţa. al Unirii de la 24 ianuarie 1859 sau al Unirii de la 1918. În continuare. comandantul Brigăzii 81 Mecanizată „General Grigore Bălan”. Florin Chereji. S-a cântat „În veci pomenirea lor!”. A urmat defilarea gărzii şi acordarea onorului. Condiţiile Revoluţiei erau „coapte” în societatea românească şi nu evacuarea pastorului a fost premisă a evenimentului. au fost amintiţi Ioan Sabău din Brăteni. Iacob Brăniştean. ca gest de solidaritate cu Timişoara. după care. apoi au fost depuse coroane de flori din partea Prefecturii. Mureşan a afirmat că Revoluţia din Decembrie 1989 este pentru istoria noastră un eveniment de nivelul celei de la 1848. a evocat momentul marşului din 22 decembrie. managerul Direcţiei Judeţene Bistriţa-Năsăud a Arhivelor Naţionale. Bistriţa declarându-se oraş liber înainte de fuga lui Ceauşescu. ci revolta de la Braşov din 1987. a Consiliului Judeţean (CJ). rostite de cei care au făcut parte din primele structuri ale organizării revoluţionarilor: Ovidiu Frenţ. preşedintele Asociaţiei „22 Decembrie 1989”. Victor Stir Mesagerul. apoi viceprimarul George Avram. amintiri. a vorbit despre Revoluţie ca eveniment privit în contextul amplu al timpului istoric. şi Cristian Remus Bucur din Bistriţa. în amintirea lor păstrându-se un moment de reculegere. De asemenea. de pe Platforma Industrială Bistriţa până în Piaţa „Petru Rareş”. Ovidiu Teodor Creţu. 22 decembrie 2014. Radu Moldovan. a Primăriei Bistriţa şi a Asociaţiei „22 Decembrie 1989”. primarul Bistriţei. după care a fost intonat Imnul de Stat al României şi s-a oficiat un „Te Deum” în amintirea celor care au căzut în Revoluţie. eroi ai evenimentelor. Au mai participat la manifestările de luni preşedintele CJ. în sala de şedinţe a CJ. 1 (56)/2015  |  15 . parlamentari şi şefi ai instituţiilor descentralizate. Garda militară a dat onorul. Bistriţa Năsăud * Caietele Revoluţiei Nr.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 Ceremonii de marcare a 25 de ani de la Revoluţia Română din Decembrie 1989 în oraşele-martir ale ţării Bistriţa La troiţa din faţa Palatului Administrativ a avut loc ceremonialul militaro-religios organizat pentru marcarea a 25 de ani de la Revoluţia Română din Decembrie 1989. Au urmat evocări. mort la ClujNapoca. Ioan Benţa. general de brigadă Ovidiu Uifăleanu. a avut loc o evocare a evenimentelor de acum 25 de ani. Întâlnirea a fost deschisă cu o alocuţiune de prefectul Ioan Ţintean. iar profesorul Ioan Mureşan. Ioan Blaga şi alţii.

1) . 21 decembrie. „Unirea” și „Andrei Bârseanu” au avut loc simpozioane cu tema „Locul și importanța Orașului Martir Brașov în Revoluția română din Decembrie 1989”. La un veac de la sângeroasele evenimente din decembrie. la Cimitirul eroilor Re­voluției Române din Decembrie 1989.Troița din fața Prefecturii). „Nicolae Titulescu”.00. unde s-a deschis. Reprezentanții Asociației. astăzi. pentru prima oară spre vizitare Studioul 4 din care s-a transmis în direct Revoluţia.str. în memoria eroilor revoluţiei. ai Armatei. eroii revoluţiei anti-comuniste din decembrie 1989. românii continuă săşi comemoreze eroii. La final. 23 decembrie 2014 Braşovul tău * 16  |  Caietele Revoluţiei Nr. ai Jandarmeriei. ai insti­ tuțiilor publice locale și județene. la care au participat reprezentanți ai Asociației. ca semn de omagiu pentru martirii Brașovului din Revoluție. nr. La Colegiile „Andrei Șaguna”. Luni. La Troiţa din Piaţa Universităţii sunt depuse mai multe coroane de flori din partea instituţiilor statului şi a asociaţiilor de revoluţionari. El a depus o coroană de flori la monumentul ridicat în Piaţa Universităţii. unde a fost prezent şi preşedintele Klaus Iohannis. ai Partidelor Politice au depus coroane. ai Poliției. RRA * . Republicii . Răniților și Urmașii Eroilor „Brașov Decembrie 1989” a organizat o serie de manifestări cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la victoria Revo­lu­ției române din Decembrie 1989.ROMÂNIA – ANUL 25 Brașov Bucureşti Asociația Luptătorilor. la ora 10. 1 (56)/2015 Românii continuă să-şi comemoreze. La ora 11. şi astăzi. Ulterior. La eveniment au fost invitați să participe și cetățenii Bra­șovului. 22 decembrie 2014. În toate bisericile din ţară s-au tras clopotele şi au fost oficiate slujbe de pomenire. Klaus Iohannis a fost însoţit de consilierul prezidenţial Andrei Muraru. membrii Asociației au împărțit pachete. s-a desfășurat o defilare cu torțe a urmașilor. 22 decembrie. răniților și luptătorilor din Decembrie 1989 pe traseul (sediul Asociației . O astfel de ceremonie a avut loc şi la Troiţa din faţa Sălii Radio. G Barițiu. de la ora 17. s-au organizat un ceremonial religios și unul militar. la Troița din fața Prefecturii a avut loc un ceremonial militar și o depunere de coroane.00 au avut loc loc depuneri de coroane de flori la Televiziunea Română. Duminică.00.str. Coroane de flori s-au depus şi la Universitate.

Evenimentul a fost organizat de platforma „Tinerii Moldovei”. România a fost una din ultimele țări europene în care a căzut comunismul. au distrus familii. revoluționari care au participat la evenimentele de atunci. Tinerii s-au adunat la monumentul lui Ștefan cel Mare. România a fost singura țară din blocul estic care a trecut printr-o revoluție violentă și în care conducătorii comuniști au fost executați. Târgovişte şi Timişoara. toate celelalte state est-europene trecuseră în mod pașnic la democrație. Cred că revoluția a schimbat modul de viață al românilor. Demonstrațiile din ce în ce mai ample au culminat cu procesul și execuția soților Ceaușescu. Pentru mine Revoluția din 1989 înseamnă luptă. Sunt student în Timișoara și am întâlnit și discutat cu mai mulți oameni. Noi trebuie să luăm exemplu de la frații noștri de peste Prut. iar ceilalţi 22 în Bucureşti. 47 de buzoieni au murit în Revoluţia Română din 1989. Ce spun participanții despre revoluția română: Ion Purice (participant) : „Am venit să fim solidari cu frații noștri din România. discursuri ale autorităţilor şi liderilor asociaţiilor de revoluţionari şi s-au încheiat cu depuneri de coroane şi jerbe de flori. care au dus la căderea președintelui Nicolae Ceaușescu și la sfârșitul regimului comunist din România. Pentru mine revoluția română înseamnă sacrificiul unor oameni simpli pentru libertatea noastră.  * Chișinău Câteva zeci de tineri au organizat o acțiune de comemorare a celor căzuți în București în anul 1989.info * Caietele Revoluţiei Nr.” Revoluția Română din 1989 a constat într-o serie de proteste. Înainte de revoluția română. Oamenii nu aveau cu ce se încălzi. Tinerii participanți fac parte din mai multe organizații care promovează unirea Moldovei cu România. să fim mai curajoși pentru că la noi comunismul post-sovietic a căzut abia în 2009”. 1 (56)/2015  |  17 . trebuiau să aprindă aragazul să se încălzeazcă.” Alina (participantă) „Pentru mine revoluția a însemnat trecerea de la România socialistă la cea pe care o avem acuma.Bustul Generalului Ştefan Guşă” din localitatea Spătaru. înseamnă împotrivire contra regimurilor totalitare care au omorât oameni. Braşov. Hunedoara. unimedia. iar apoi dimineața unii din ei să se trezează asfixiați. urmat de unul militar.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 Buzău Eroii martiri omagiaţi în Piaţa Dacia „Ziua Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii” a fost marcată şi la Buzău.Monumentul Eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989” – Piaţa Dacia. Victor Sîrbu (participant) „Am venit să arăt că-mi pasă despre evenimentele din 1989. lupte de stradă și demonstrații desfășurate în România. printr-o serie de acţiuni organizate de Instituţia Prefectului.. să fim mai solidari. Eu cred că revoluția era inevitabilă. Festivităţile marcării a 25 de ani de la Revoluţia din 1989 au debutat cu intonarea imnului naţional şi un ceremonial religios. atât la . Ziua de 22 decembrie a fost declarată Ziua Victoriei ­Re­ voluţiei Române şi a Libertăţii începând din 2011. cât şi la .. după care au mers spre Ambasada României din Chișinău și au aprins lumânări sub forma cifrei 89. Păcat însă că a fost făcut prin sânge. 25 dintre aceştia au murit pe raza judeţului Buzău.” Elena Manoil (participantă) „Am venit cu un grup de prieteni. pe 22 decembrie. oameni care au fost acolo. care cunosc povești de viață ale acelor care au fost acolo și ne simțim într-un fel obligați să le cinstim memoria. între 16 și 25 decembrie 1989.

Câțiva suporteri de la U Cluj au fost prezenți și au afișat un banner în alb și negru cu mesajul: Istoria nu ne iartă dacă o uităm 21 decembrie 2014 Dana ŢÎRLEA: Cotidianul de Cluj * 18  |  Caietele Revoluţiei Nr. volum ce conține pozele realizatea la Revoluția din Cluj de Răzvan Rotta. Prin programul „TSD – promovăm valorile şi tradiţiile româneşti”. Evenimentul a continuat cu marșul spre Cimitirul Eroilor. Tinerii socialdemocraţi din Constanţa au depus coroane de flori. a Consiliului Județean  și din partea Prefecturii. De asemenea. 1 (56)/2015 Constanţa îşi cinsteşte eroii TSD Constanţa a participat la ceremonialul organizat în memoria eroilor Revoluţiei din decembrie 1989. au avut loc depuneri de coroane la monumentul eroilor. În prezența primarului Emil Boc a fost oficiată o slujbă religioasă și au fost depuse coroane de flori din partea Asociaților de Revoluționari. acum 25 de ani. Acest gest este repetat. însoţit de un înalt sobor de preoţi. cât şi la Grupul Funerar al Eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989. tinerii şi-au manifestat solidaritatea faţă de familiile îndurerate ale victimelor revoluţiei din decembrie 1989. în acest fel. Cu această ocazie a fost lansat și volumul „Stâlpii Împucați. acolo unde Înalt Preasfințitul Andrei Andreicuț a săvârșit o slujbă de pomenire a celor căzuți în zilele de 21 și 22 decembrie 1989. Însemnătatea omagierii victimelor revoluţiei din decembrie 1989 este cu atât mai mare cu cât anul acesta românii sărbătoresc un sfert de secol de la căderea regimului totalitar comunist. an de an. 22 decembrie 2014. arătând. “Cinstea şi recunoştinţa noastră profundă se îndreaptă în aceste zile către sufletele care s-au jertfit acum 25 de ani pentru ca România să trăiască acum liberă şi demnă. an de an. a Primăriei. a declarat Costin Răsăuţeanu.ROMÂNIA – ANUL 25 Cluj La fel ca în fiecare an. Aceşti eroi sunt cei ce ne oferă. apoi s-a mers în marș spre Piața Unirii (atunci Piața Libertății) la monumentul dedicat eroilor Revoluției. prin cinstirea trecutului. pentru ca România să fie astăzi o ţară liberă şi demnă. recunoştinţă faţă de cei care s-au jertfit. însoțite de poezii ale tinerilor poeți. Ceremonia s-a încheiat cu defilarea gărzii de onoare alcătuită din militarii Diviziei 4 Infatnterie Gemina și Jamdarmi. preţioasa lecţie a curajului. tinerii îşi propun aprinderea sentimentului naţional. Arhiepiscopul Tomisului. clujenii au ieșit în stradă pentru a comemora eroii martiri uciși în timpul Revoluției din decembrie 1989. preşedintele TSD Constanţa. scrise după decembrie 1989. de la Cimitirul Central din oraş. Observator de Constanţa * . de tinerii socialdemocraţi din Constanţa. demnităţii şi a iubirii faţă de ţară”. a simbolurilor. atât la Troiţa Martirilor Revoluţiei de la Casa de Cultură Constanţa. Totodată. Aproape 100 de persoane au participat la depunerea de coroane de pe strada Horea. Înainte de ceremonialul militar de depunere de coroane a avut loc şi un ceremonial religios condus de Înalt Prea Sfinţitul Teodosie. a valorilor şi a tradiţiilor poporului român.

România s-a smuls din întunericul în care o prinsese un regim totalitar și a făcut pasul hotărâtor către lumină. Revoluția Română începută la Timișoara cuprindea și Craiova.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 Craiova Au fost comemorați cei 19 eroi ai Revoluției din 1989 Eroii Revoluției din decembrie 1989. când s-au scurs 25 de ani de la Revoluție suntem datori mai mult ca oricând să arătăm generaților tinere că sacrificiul acestor eroi reprezintă drepturile și libertățile câștigate. Suntem membrii NATO. Zeci de craioveni au fost prezenți la acest moment aflat sub semnul recunoștinței. marcând sfârșitul unei epoci. dar și o națiune care prețuiește și apără libertățile fiecăruia dintre cetățenii săi. care și-au dat viața pentru libertatea noastră. Astăzi. au fost comemorați astăzi de oficialitățile craiovene și de mai mulți revoluționari. prefectul județului Dolj. Se împlinește un sfert de veac de când. să pună capăt unui regim totalitar care depășise limita oricărei închipuiri. se cuvine ca în aceste zile să cinstem memoria eroilor noștrii doljeni care au pus înaintea propriei vieți dorința de libertate a generațiilor ce vor urma”. de asemenea. un destin ce ne spune că astăzi suntem o națiune puternică. craiovenii au ieșit în stradă să-și câștige eliberarea de sub dictatura comunistă. exemplul de solidaritate ce trebuie urmat pentru realizarea idealurilor noastre ca națiune și pentru constituirea democrației. victime ale agoniei unui regim care nu-și închipuia că se va prăbuși vreodată. ultimele zile ale lunii decembrie prilejluiesc rememorarea evenimentelor sângeroase circumscrise Revoluției Române cu toată încărcătura ei de victime. Acum un sfert de veac. dar și începutul unui nou capitol al devenirii noastre. Acestea au fost și dezideratele celor care în decembrie 1989 au ieșit în stradă împotriva regimului totalitar comunist. cultura civică sau dreptul de a ne vota liderii. decalaj Caietele Revoluţiei Nr. spiritul de sacrificiu al craiovenilor fiind mai puternic decât instrumentele de represiune îndreptate în acele zile împotriva lor. Acum un sfert de secol.   „Ne-am adunat astăzi pentru a-i comemora pe cei 19 eroi ai Revoluției din 1989 de la Craiova. a spus Sorin Răducan. respectată de partenerii europeni. persecutați sau umiliți de regimul comunist. România a devenit partener NATO cu drepturi depline și este membră a Uniunii Europene. prin sacrificiul suprem al eroilor unui Decembrie însângerat. a spus Ion Prioteasa. ci au fost câștigate prin luptă. pentru ele a fost plătit un preț dureros și le datorăm recunoștința nostră tuturor celor care au pus interesele țării mai presus decât propriile vieți”. către adevăr. Ziua de 22 decembrie are o semnificație aparte pentru poporul nostru pentru că este ziua în care. Generațiile care vor veni nu trebuie să uite niciodată că drepturile pe care le avem consfințite și care ne permit existența nu ne-au fost oferite. în urmă cu 25 de ani. 19 craioveni și-au pierdut viața pentru libertatea noastră și alte câteva zeci au fost răniți și persecutați. municipiul Craiova a fost declarat oraș martir. Datorită lor. astăzi există România Democratică și instituțiile fundamentale ale statului de drept. pentru eroismul manifestat în lupta pentru victoria Revoluției din decembrie 1989. Alături de cetățenii din toate marile orașe ale României parcă la un îndemn. Revoluția din decembrie 1989 a lăsat în urmă la Craiova zeci de morți și răniți . Ziua de 22 decembrie consfințește. iar țara noastră face parte din marea familie europeană.   „În fiecare an. Avem o sumă de practici democratice deja încetățenite: libertatea de exprimare. la inițiativa parlamentarilor doljeni. Cu toate acestea. președintele Consiliului Județean Dolj. către democrație. alții copiii sau frații sau poate câțiva dintre cei prezenți astăzi ați fost răniți. care au pus înaintea propriei vieți dorința de libertate a generațiilor ce vor urma. avem restanțe în multe domenii față de țările occidentale. unită. în acele cumplite zile de decembrie unii și-au pierdut părinții. împlinirea idealului de dreptate și libertate ale poporului român. a revoluționarilor. 1 (56)/2015  |  19 . Așadar.  „Sunt onorat să particip la Ziua Victoriei Revoluției Române și să mă adresez unui distins auditoriu în rândurile căruia sunt mulți dintre patrioții care în urmă cu 25 de ani scriau una din cele mai glorioase file din istoria noastră și prin împlinirea aspirației la libertate a unei întregi națiuni așezau piatra de temelie a României de astăzi. În semn de cinstire pentru cei ce s-au jertifit. 1989 rămâne un moment de referință al trecutului. dar și de întâmplări încă nedeslușite care au precedato și apoi au succedat-o.

prefectul Dorin Otrocol.ROMÂNIA – ANUL 25 pe care doar împreună îl putem recupera. După prezentarea onorului. ne-a spus unul dintre revoluţionarii prezenţi la Monumentul Eroilor Martiri ai Revoluţiei Române din faţa Prefecturii. să fim mândrii de noi și de felul în care ne respectă legile. UNPR. revoluţionarul Sorin Ţiţei a avut. Participarea a fost slabă. PC şi PLR au depus coroane de flori în memoria celor care. şi-au dat viaţa pentru libertatea noastră. primarul Marius Stan şi vicepreşedintele CJ Cornel Hamza. Vreau să vă spun că sunt foarte mândră de faptul că m-am numărat printre parlamentarii doljeni care au inițiat acel proiect de lege referitor la declararea orașului Craiova drept oraș martir”. Că democraţia a fost înţeleasă prost de mulţi dintre noi. cravată. acestea sunt lucruri de luat în seamă. să mulţumească. pe care l-au adus în pragul colapsului. primarul Craiovei. Jertfa a fost de pomană. dar în special de politicienii zilelor noastre. În memoria celor doborâți de gloanțe în acele zile suntem datori să-i respectăm cum se cuvine și prin ceea ce facem zi de zi. Faptul că mulţi dintre aceştia au lipsit este o ruşine pentru Galaţi şi pentru gălăţeni. a continuat.  23 decembrie 2014 Aura Șerbănică . urmaţi de autorităţi şi membrii PSD. 1 (56)/2015 şi-au dorit sau că nu ştim să ne cinstim eroii. Evenimentul s-a încheiat cu depunerea coroanelor de flori în memoria eroilor Revoluţiei din decembrie 1989 din partea Consiliului Judeţean Dolj. a spus Lia Olguța Vasilescu. în schimb. PNL. Arhiepiscopul Dunării de Jos. Ar fi trebuit ca toată clasa politică să fie prezentă la manifestări. Garnizoanei Craiova și din partea partidelor politice și revoluționarilor doljeni. revoluţionarii. Viaţa liberă * . să dovedim că nu și-au dat viața degeaba. aşa cum 20  |  Caietele Revoluţiei Nr. reprezentanţi ai unor partide. Dacă unii dintre cei prezenţi au condamnat lipsa de interes a politicienilor pentru acest eveniment. mâhnit. împreună cu un sobor de preoţi. Costel Chipăilă. revoluţionar. „Ştiţi ce aniversăm astăzi? Sigur nu ştiţi!”. intonarea Imnului de Stat şi slujba de sfinţire a monumentului şi de pomenire a eroilor. alături de câteva rude ale eroilor şi doar câţiva curioşi au luat parte la ceremonialul militar şi religios ce s-a desfăşurat la Monumentul Eroilor Martiri din faţa Prefecturii. nu să vină să-şi afişeze feţele nepăsătoare aici. în urmă cu 25 de ani. că România la care visau tinerii gălăţeni răpuşi de gloanţe. „… 25 de ani de umilinţă! Pentru că de 25 de ani îşi bat joc de noi toţi «guleraţii» aceştia cu cămăşi albe. Primăriei. asupra cărora ar trebui să reflectăm. ci celor care s-au jertfit”. nu nouă. în faţa revoluţionarilor şi în memoria eroilor martiri tineri care şi-au pierdut viaţa”. foarte slabă. la Catedrala Arhiepiscopală. Lupa * Galaţi Cinste Eroilor Martiri ai Revoluţiei Coroane în memoria celor ce şi-au dat viaţa pentru libertate Puţini gălăţeni au participat. la manifestările dedicate Zilei Victoriei Revoluţiei Române şi Libertăţii. organizate de Instituţia Prefectului. autorităţile au participat la o slujbă de pomenire a celor căzuţi în decembrie 1989. poate. nu este. Prefecturii județului Dolj. oficiată de Înaltpreasfinţitul Casian Crăciun. luni. După ceremonialul militar şi religios de la Monumentul Eroilor. papioane şi ne fură ţara şi pământul de sub picioare. Consiliului Local. Câţiva revoluţionari ai Galaţiului. în 1989. Corina Dobre. o altă părere: „Politicienii nu au calitatea morală să participe la acest eveniment. Ei ar fi trebuit mai degrabă să facă ceva pentru judeţul Galaţi.

jerbe şi buchete de flori. În încheierea manifestării omagiale. dar şi episcopul ortodox al Oradiei. în cadrul Simpozionuluidezbatere. din care a făcut parte şi Gheorghe Nemeş. jerbe şi flori la mormintele celor trei eroi. * Caietele Revoluţiei Nr. A urmat o slujbă de pomenire la mormintele sublocotenenţilor post-mortem Puşcău Adrian Victor. reprezentanţi ai instituţiilor deconcentrate. Evenimentul s-a desfăşurat în sala Marii Uniri din Palatul Culturii din Ploieşti. Damşe Adrian Dorin. la ceremonial asistând doar politicieni. la sediul Prefecturii. unde au fost depuse coroane. ocuparea locului în dispozitiv şi intonarea Imnului Naţional al României. PS Sofronie Drincec. vicepreşedintele CJ Bihor.Oradea şi rude ale celor patru eroi orădeni. După defilarea gărzii de onoare şi onorul muzicii militare. la mormintele eroilor: slt. 22 decembrie 2014 Buna ziua Iaşi * Oradea Omagiu eroilor căzuţi Împlinirea a 25 de ani de la Revoluţie a fost marcată. printr-un ceremonial militar religios desfăşurat ieri în Cimitirul Municipal. alaiul s-a deplasat la mormântul eroului Tomozei Neculai. în retragere şi în rezervă. eurodeputatul Emilian Pavel. Printre oficialităţile prezente s-au numărat prefectul Claudiu Pop. Festivităţile au debutat cu întâmpinarea oficialităţilor. Ioan Mang. La finalul slujbei acesta a ţinut o scurtă alocuţiune în care a vorbit despre sacrificiul tinerilor care au murit la Revoluţie. au fost acordate diplome şi medalii jubiliare. salutarea drapelului de luptă. precum şi la mormântul eroului Tomozei Neculai. membri ai Asociaţiei Luptătorilor pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 . Tot despre semnificaţia zilei de 22 Decembrie a vorbit prefectul Claudiu Pop într-o scurtă alocuţiune. prin scurte expuneri. 1 (56)/2015  |  21 . De asemenea. Puţin mai devreme. Marius Cosma. câteva personalităţi participante direct la eveniment au reaminti. la Troiţa din faţa Palatului Culturii a avut loc un ceremonial militar şi religios. cadre militare active. senatorul Gavrilă Ghilea. Ceremonialul militar religios organizat cu ocazia Zilei Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii s-a desfăşurat în Cimitirul Municipal „Rulikowski”. pentru cinstitrea memoriei eroilor care au cazut la Revoluţia din ’89. viceprimarii Mircea Mălan şi Ovidiu Mureşan. slt. a avut loc un ceremonial în cadrul căruia au fost acordate plachete şi diplome pentru ieşenii care au participat la Revoluţia din 1989.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 Iaşi Comemorarea eroilor Revoluţiei Române În ziua de 22 decembrie. prezentarea onorului. ceea ce s-a întâmplat atunci în judeţul Prahova în decembrie 1989. Damşe Adrian Dorin şi Cosma Marius. subprefectul Iulius Delorean. Interesul orădenilor pentru manifestarea dedicată comemorării eroilor căzuţi în Decembrie 1989 a fost extrem de redus. oficiată de un sobor de preoţi condus de episcopul Sofronie Drincec. dedicat marcării a 25 de ani de la Revoluţia Română din Prahova. la Oradea. membru al Asociaţiei Luptătorilor pentru Victoria Revoluţiei Române Oradea. paroh al Bisericii Albastre din Rogerius. Ceremonialul a continuat cu depuneri de coroane. Adrian Victor Puşcău. Ioana Matea Crişana cotidian independent * Ploieşti Simpozion-dezbatere pe tema Revoluţiei Române din Decembrie 1989 Sub patronajul Prefecturii Prahova. slt. la 20 decembrie 2014 Asociaţia Revoluţionarilor din Prahova a organizat aniversarea a 25 de ani de la Revolutia Română din Prahova.

sibienii şi-au adus aminte de eroii neamului. Atunci pe străzile Sibiului manifestanţii strigau “Fără violenţă” şi îndemnau concetăţenii să cânte „Deşteaptă-te. Sibiul a plâns în memoria îngerilor Revoluţiei. Reprezentanţi ai revoluţionarilor au vorbit despre evenimentele din 1989 la liceele reşiţene. În urmă cu 25 de ani. „Regina Maria”. acţiuni dedicate marcării a 25 de ani de la evenimentele din Decembrie 1989. cu o ceremonie militară și religioasă de depunere de coroane și jerbe de flori. dar cu siguranţă ei sperau ca ţara să fie cuprinsă şi de o revoluţie spirituală. în frunte cu muzica militară. În locurile de foc – din anul Revoluţiei – au fost prezenţi cu preponderenţă oficialităţi. începând cu ora 10:50. în perioada 16-22 decembrie 2014. dreptatea şi fraternitatea să biruie. * Sibiu Comemorarea celor 99 de victime ale Revoluţiei La Sibiu. 1 (56)/2015 vuia sub presiunea maselor populare. Manifestările au debutat pe platoul din faţa Prefecturii şi au continuat la Monumentul comemorativ ridicat în memoria Eroilor Martiri căzuți pentru Victoria Revoluției. o lume în care adevărul. filiala Sibiu. Nu ştim cum şi-ar fi imaginat aceşti eroi România de azi. prin cultul pentru eroii săi” Nicolae Iorga . un vuiet amestecat cu fumul blindatelor. * Reşiţa Primăria Municipiului Reşiţa a organizat în colaborare cu asociaţiile de revoluţionari. doar că atunci Sibiul 22  |  Caietele Revoluţiei Nr. starea vremii a fost identică cu ziua de ieri. sub bagheta maiorului Dumitru Stângaciu. la Reşiţa au fost organizate evenimente comemorative şi festive. Sibiul a râs văzând că urmaşii celor trecuţi în lumea drepţilor nu mai sunt încorsetaţi de lanţurile comunismului. evenimente dedicate comemorării a 25 de ani de la Revoluția Română din 1989. dar şi cu şuierul gloanţelor. România”. Poporul era sătul de obsedanta partitură: “Partidul. şeful muzicii militare. 22 decembrie 2014. în acest decembrie contemporan.. clerici şi militari. manifestările organizate în memoria celor 99 de eroi sibieni au demarat duminică seara (21 decembrie) printr-o impresionantă retragere cu torţe a militarilor din Şcoala de Aplicaţie pentru Unităţi Sprijin de Luptă „General Eremia Grigorescu” şi batalionul de jandarmi. Nu au lipsit de la aceste ceremoniale membrii familiilor urmaşi ai eroilor revoluţiei sibiene. Ei bine. filiala jud. române!”. membrii Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere. „Un popor este etern. iar în intervalul 20-22 decembrie. Ceauşescu..ROMÂNIA – ANUL 25 Râmnicu Vâlcea Ceremonii militare şi religioase pentru eroii martiri Garnizoana Râmnicu Vâlcea a organizat luni. Sibiu „General Ilie Şteflea” şi a celor din Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere din MAI şi membrii ai Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor. cu pioşenie şi evlavie.

Inspectoratului Şcolar Judeţean Dâmboviţa. Garnizoanei Armatei din Târgovişte.ing. Chiar şi Imnul României parcă a răsunat mai frumos. în respectul revoluţionarilor Dâmboviţeni pentru contribuţia foarte importantă la victoria acesteia şi autorităţile locale. 1 (56)/2015  |  23 . la Monumentul Eroilor Revoluţiei din faţa Casei de Cultură a Sindicatelor Sibiu. iar slujba de pomenire a fost mai profundă şi mai blândă. comemorări s-au desfăşurat la Muzeul organizat într-un spaţiu de la fosta UM 01417. „ai Caietele Revoluţiei Nr. la Monumentul Eroilor Revoluţiei Revoluţia Română din Decembrie 1989 a fost marcată de Asociaţia Luptătorilor din Decembrie – 1989 Dâmboviţa. în care au fost deţinuţi Nicolae şi Elena Ceauşescu. intonarea Imnului de Stat al României. A consemnat col(r) V. De asemenea.conf. la Monumentul Eroului Dumitru Croitoru din incinta Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dumitru Croitoru” Sibiu. autorităţilor locale. S-au acordat medalii. prefectul Ovidiu Sitterli. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Basarab I” Dâmboviţa. după cum urmează: la Monumentul Eroului Maior postmortem Niţă Octavian din incinta Centrului de Instruire pentru Comunicaţii şi Informatică „Decebal”. preşedintele CJS – Ioan Cindrea. cu prilejul ZILEI EROILOR MARTIRI DECEDAŢI ÎN REVOLUŢIA ROMÂNĂ DIN DECEMBRIE 1989 au fost organizate mai multe ceremonii de depuneri de coroane şi jerbe de flori. Sindicatelor.Astrid Fodor şi Gen. şcoli şi alte instituţii semnificative. Au fost depuse coroane şi jerbe de flori din partea: Asociaţiei Luptătorilor din Decembrie – 1989 Dâmboviţa. s-au derulat acţiunile de comemorare: prezentarea onorului Gărzii de onoare. Piaţa „Mihai Viteazul”. la Monumentul Eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989 din incinta Centrului Domenii şi Infrastructuri Sibiu de pe Şos. instituiţiilor reprezentative. şi la Mormintele Eroilor Revoluţiei din Cimitirul Municipal Sibiu. la Monumentul Eroilor Revoluţiei din faţa sediului Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Sibiu. Biblioteca Judeţeană „Ion Heliade Rădulescu”. la Monumentul Eroilor Revoluţiei din faţa Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”. Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească” Târgovişte. din judeţul Dâmboviţa. insigne şi diplome de comemorare a 25 de ani de la victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989. ai răniţilor.I. Dâmboviţa. slujba de pomenire a eroilor şi împărţirea pomenilor. La Monumentul Eroilor Revoluţiei Române din Decembrie 1989. S. Cercului Militar Târgovişte.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 Despre năzuinţele pentru care s-au jertfit 99 de eroi şi peste 240 de răniţi au vorbit IPS Streza – Mitropolitul Ardealului. aspecte mai puţin cunoscute ale acţiunilor deosebite ala Revoluţiei la Târgovişte şi în judeţul Dâmboviţa. Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Dâmboviţa. ONGurilor. primarul interimar al municipiului . Aşa cum vedeţi şi în imagini. bg. Alba-Iulia (lângă aeroport). Ghiţă Bârsan. Au rostit alocuţiuni. alocuţiunea susţinută de preşedintele Asociaţiei Luptătorilor din Decembrie – 1989 Dâmboviţa. Inspectoratului Judeţean de Jandarmi „Mircea cel Bătrân” Dâmboviţa. Neghină 23 decembrie 2014 * Târgovişte Comemorarea Revoluţiei Române din Decembrie 1989. prof. prin acţiuni complexe. de energie pozitivă şi de gânduri line.R.dr. Au fost prezenţi la Monumentul Eroilor Revoluţiei Române din Decembrie 1989 membri ai familiilor celor căzuţi pentru libertate şi democraţie. care au avut intervenţii inundate de bune intenţii. Târgovişte.

oameni de cultură şi familiile martirilor căzuţi pentru eliberarea gorjenilor din cătuşele comunismului s-au strâns pentru a omagia un sfert de secol scurs de la sacrificiul copiilor. anii care au trecut de la Revoluţie nu au reuşit să şteargă durerea pierderii unor suflete nevinovate. dreptul de a visa şi de a-şi determina singuri soarta. Contextul politic european a arătat că schimbarea se putea produce şi fără jertfa umană. în piaţa Prefecturii. ca şi din judeţul Dâmboviţa. Impact în Gorj      * . 1 (56)/2015 „Ce să mai aşteptăm?” Din păcate. pagina scrisă cu sânge de cei care au avut curajul să spună nu comunismului pentru totdeauna: „A trecut un sfert de veac de la Revoluţia din 1989. soţilor sau taţilor întrun decembrie sângeros în 1989. Poate doar glasul colindătorilor strânşi şi ei în Piaţa Prefecturii să mai fi adus într-o zi de omagiu. autorităţile locale spun că sacrificiul supreme nu va fi uitat şi nu trebuie uitat niciodată. însă neamul românesc a arătat că s-a obişnuit să-şi plătească tributul clădindu-şi istoria pe trupurile eroilor. iar la mormântul eroilor Revoluţiei au fost depuse jerbe de flori in memoriam celor căzuţi pentru îndepărtarea comunismului. la fel ca şi depunerea de coroane au fost momente emoţionante. La 25 de ani de la sângeroasele lupte de stradă ale Revoluţiei Române. Şi preşedintele Consiliului Județean. Sunt oameni care spun că nu s-a schimbat nimic. Un sobor de preoţi a oficiat o slujbă de pomenire. primarul oraşului. primarul 24  |  Caietele Revoluţiei Nr.ROMÂNIA – ANUL 25 luptătorilor cu merite deosebite pentru Victoria Revoluţiei Antecomuniste din Decembrie 1989”. autorităţile locale şi judeţene. ci o adâncesc şi mai mult. Ce să mai aşteptăm. 23 decembrie 2014 Silvia Fleancu. a spus cu jale mama unui martir al Revoluţiei. Au fost zile dramatice. Defilarea Gărzii de Onoarea şi onorurile militare au desăvârşit marcarea Revoluția Română din 1989 la Târgu-Jiu. “Pentru noi nu s-a schimbat nimic. puţină lumină în sufletele familiilor. şi locuitori din municipiul Târgovişte. Momentul a fost marcat și la Târgu-Jiu de oficialitățile care au participat la manifestările evocatoare şi de cinstire a eroilor Revoluţiei. decât durere şi foc?! Am avut un băiat şi o fată. a ținut să evidenţieze cu ce schimbări. fiecare decembrie mai adăugă o umbră şi nu o speranţă in bine. Iar pentru mamele care acum 25 de ani îşi îngropau fiii sau fiicele căzute sub gloanţe. Ieri. dar văzând imaginele acelor zile nu ne putem îndoi de revoluţie”. doar fata mi-a rămas”. ultima filă de istorie scrisă printre gloanţe şi înrădăcinată în memoria noastră de cei peste 1000 de oameni care şi-au dat viaţa. a declarat Ion Călinoiu. Florin Cârciumaru. Târgu Jiu Cei 25 de ani de la Revoluţie au fost evocaţi şi la Târgu-Jiu printr-un ceremonial militar-religios. Ne întrebăm fără a putea găsi răspunsul mulţumitor dacă idealurile acelor zile au fost atinse. Ion Călinoiu a evocat decembrie 1989. a declarat Florin Cârciumaru. Istoria ţării noastre nu a fost niciodată prietenoasă cu poporul nostru a cărui menire a fost să lupte în permanenţă cu poporul nostru”. însângerate pentru mii de familii de români. dar triste pentru ei. Ion Badea. decât durerea. care cu greu se pot bucura de sărbătorile acum libere. minusuri şi plusuri a venit sfertul de secol de la Revoluţie: „Au trecut 25 de ani de la evenimentele din Decembrie 1989 care au redat românilor libertatea şi demnitatea. Dâmboviţa * Tg Jiu. şeful judeţului. Preşedinte al Asociaţiei Luptătorilor din Decembrie – 1989. iar intonarea imnului național.

fondul sonor din centrul Timișoarei a fost dominat din nou de aceleași scandări: „Păcat de sângele vărsat!”. Nu e lipsită de provocări nici astăzi. „LIBERTATE!”. suntem datori să avem mereu ca reper libertatea. înălțând rugăciuni spre ceruri în amintirea eroilor. au mărșăluit pe străzi. prin crime și abuzuri. În 17 decembrie 1989 la Timișoara se trăgeau primele focuri de armă și cădeau sub gloanțe primii tineri ai Revoluției. timișorenii au reaprins lumina în orașul care a jertfit primii eroi. Astăzi. „Jos comunismul!”. ci și din respect pentru cei care și-au dat viața în 1989” – a spus actualul preşedinte al României în Piaţa Operei din Timişoara Curajul lor a inspirat o întreagă națiune.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 Timișoara Zeci de candele și torțe s-au aprins în memoria celor căzuți La un sfert de veac după Revoluție. e mai greu să vorbești despre libertate într-o lume care păstrează aparența ei. La 25 de ani de la Revoluție.    17 decembrie 2014 sursa: Cristina Melnic Presa libera. ce am făcut cu România într-un sfert de secol? Sunt lucruri pe care le-am reuşit: am construit pentru România un sistem de securitate. România liberă!”. „O dorință sinceră. Trebuie să ne întrebăm cu luciditate: ce am făcut cu libertatea noastră. nu e niciodată inutil sau banal să vorbești despre libertate În orice construim. astăzi. Regimul s-a prăbușit așa cum s-a instalat. România are nevoie de un mare muzeu al comunismului care să inspire proiecte educaționale mari. ei au arătat primii că aspirația de libertate este mai puternică decât represiunea unui regim autoritar. Peste o mie de oameni au mărșăluit în tăcere în această seară pe străzile orașului de pe Bega. doar pentru a-i comemora pe cei care și-au jerfit viața. tineri și bătrâni. unde și-au vărsat sângele cei 62 de eroi căzuți. La Timișoara. Nu ne mai putem permite să ignorăm lecțiile trecutului.net * Klaus Iohannis: Nu e niciodată inutil sau banal să vorbești despre libertate “Am făcut promisiunea de a veni la Timișoara nu doar pentru semnificația istorică și politică a momentului. alte sute de lumânări au luminat. timișorenii au ieșit din nou în stradă. comunismul a fost învins pentru prima dată în decembrie 1989. urmând traseul revoluționar Piața Maria – Catedrală – Operă – Asociația „Memorialul Revoluției” – Cimitirul Eroilor. De asemenea. la Cimitirul Eroilor din Calea Lipovei și în bisericile în care s-au ținut slujbe pentru martirii Timișoarei. după care s-au oprit și au aprins zeci de lumânări și candele pe treptele Catedralei.  Deopotrivă. E mai simplu să vorbești de libertate în comparație cu opusul ei. 1 (56)/2015  |  25 . Caietele Revoluţiei Nr.

Data de 17 este o zi specială. George Ardelean. la care adăugăm toţi răniţii care au atestat acest statut de rănit prin certificatul instituit prin lege. i-a întrebat Fortuna pe revoluţionarii din sală. Cornel Avram. Adrian Sanda. ziua în care Timişoara a devenit oraş liber. Ștefan Ivan. Radomir Iancu. Dan Mîndrilă. Lorin Fortuna.ro) * . dar până la urmă l-a acceptat. Aceștia au primit titlurile în cadrul ședinței festive a consiliului local. a spus primarul Timişoarei. Ion Grigoraș. Adrian Burlacu. a adăugat el. Romeo Dunca. Alexandru Barta. Am decis să acordăm titlul de cetăţean de onoare al oraşului. Marius Pârvu. Maria Trăistaru. Viorel Florescu. Ștefan Predan. Revoluţionarul Lorin Fortuna a fost convins mai greu să ia acest titlu. Emil Vlădesan și Simona Zlotea. Dorel Șerb. Gruia Săsăran.tion. Viorel Oancea. Consilierii locali.. Nicolae Păuț. începutul şi victoria revoluţiei la Timişaora. „Sunt două zile mai aparte – ziua de 16 şi 20 decembrie. Ioan Savu. Mihai Haidău. Ioan Chiș.net 16 decembrie 2014 Digi 24 Zeci de revoluţionari – cetăţeni de onoare ai Timişoarei Zeci de revoluționari au devenit cetățeni de onoare ai Timișoarei. Gabriel Marinescu. Am integrat România în UE. Nicolae Birieș. Radu Motica. Liviu Cheța. 1 (56)/2015 Revoluţionarii cărora li s-a acordat titlul de cetăţean de onoare sunt: Nicolae Adam. declarată zi de doliu. Stelian Borza. e un bun câştigat. „Domn profesor. Luminița Milutin. Textul hotărârii este deschis. www. Ioan Oprea-Beni. când şi-au pierdut viaţa primii oameni la Timişoara. i-au răspuns aceştia. am spus. Victor Vasui. Iau acest titlu?”. Octavian Jurj. Petre Petrișor. Rodica Marina Radu.ROMÂNIA – ANUL 25 suntem membri NATO. Dinu Buhăianu. Liviu Apetrei. luaţi-l!”. Începând de după votul care va fi dat se pot considera deţinători ai titlului şi revoluţionarii care au certificatul de rănit în revoluţie”. Vasile Bledea. Cornel Jurcă. Florin Ambru. Mihail Decean. Tiberiu Moloneț. Dumitru Curiban. Petrișor Morar. Nicolae Robu. azi România e o ţară sigură. Mihaela Munteanu. Mircea Capotescu. Claudiu Iordache. Dan Albutiu. 26  |  Caietele Revoluţiei Nr. Sorin Barbu. Constantin Dumitrescu. Lucian Căldăraru. Ioan Toma. Eugen Gherga. rezultatul unui proiect naţional unanim împărtăşit”. Alexandru Pavel Loric. Petru Juravle. Sursă foto: Presa libera. Constantin Duma. întruniţi în şedinţă la Filarmonica Banatul. Dan Carp. Ion Marcu. Peste 70 de revoluţionari au primit titlul de cetăţean de onoare al oraşului Timişoara. Ion Dorin Jișa. au votat proiectul de hotărâre care prevede acordarea acestor titluri. pe de-o parte pentru participanţii care s-au remarcat în timpul Revoluţiei din 1989 şi sunt pe lista Secretariatului de Stat pentru revoluţionari. Sorin Oprea. „20 de ani şi-au bătut joc de noi şi nu au dat titlul la nimeni. Ionel Barna. Dorel Bogluț. Francisc Kocsis. Petre Mugurel Boroșoiu. Valentin Lupașcu. Liviu Chiș. Lucian Iovănel.. (Valentin Rusu. Liviu Băcana. care se desfăşoară în 20 decembrie. Valeriu Valentin Babanaș. Tiberiu Edenberger. Ștefan Cojocnean. Aurel Ghile. Tudorin Burlacu. Ioan Dolca.

Dincolo de alocuţiunile oficialităţilor locale. 1 (56)/2015  |  27 . Adevarul A consemnat Carmen RĂDULESCU * Caietele Revoluţiei Nr. la Monumentul eroilor martiri Corneliu Gavrilov şi Mihai Serian.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 Tulcea a nu le mai plăti indemnizaţiile decât răniţilor şi urmaşilor martirilor. Câteva zeci de persoane au participat. o ceremonie organizată de Comunitatea Ruşilor Lipoveni. la un ceremonial militar-religios de comemorare a 25 de ani de la evenimentele din Decembrie 1989. făcând aluzie la decizia autorităţilor de 22 decembrie 2014. revoluţionarii tulceni prezenţi la eveniment şi-au manifestat nemulţumirea faţă de ceea ce au numit lipsa de respect pentru cei care au participat la Revoluţie. la mormântul eroului Corneliu Gavrilov. în această dimineață. prefectul judeţului şi primarul municipiului au participat şi la slujba religioasă de la Cimitirul din Tulcea. Nicolae din Tulcea. După ceremonialul militar religios din faţa Catedralei Sf Nicolae. acolo unde au aprins câte o lumânare la mormântul eroului tulcean. în faţa Catedralei Sf.

M. Timișoara. Împușcat în abdomen. Timiș). jud. Bibliografie: M. între cei doi părinți. Timiș). muncitor la COMTIM.12. A fost declarată erou martir (D.PORTRETE † GRAMA ALEXANDRU † LUNGU DORU CRISTINA (N. Cadavrul său a făcut parte din lotul de cadavre transportate în secret la București și incinerate la Crematoriul „Cenușa”. nr. (N. Timiș – m. nr. 1005/18. pe Calea Aradului din Timişoara. pe treptele Catedralei din Timișoara. Of. Cadavrul său a făcut parte din lotul de trupuri care au fost transportate în secret la București și incinerate la Crematoriul „Cenușa”. A fost declarat erou martir (D. Timiș – m.1991). nr. Timișoara.12. Arad – m. pe Calea Girocului. A fost declarat erou martir (D. 41/24. 14 martie 1987.11. D. jud.12. Timiș). nr.2006). 1 (56)/2015 .1993. jud. care au tras dintr-un ARO. Timişoara. 17 decembrie 1989.1991) † HAŢEGAN PETRU (N. 15 noiembrie 1971. jud. nr.1992. Împușcată în inimă. 1379/12. Timișoara. jud. 17 decembrie 1989. Gătaia.02. Of. 17 decembrie 1989. 110/13.12. Timișoara. 110/13. A decedat la Spitalul „Clinicile Noi”. Portalul Revoluţiei. 11 iunie 1943. electrician. 226/30. Lista eroilor din judeţul Timiş.2006. nr. Împuşcat de persoane neidentificate. 28  |  Caietele Revoluţiei Nr.

împreună cu alţi colegi. 18 decembrie 1989. Este dus în catedrală. în zona Bulevardului Republicii.1993. în zona Pieței Libertății. Beliș.30.2006). Bibliografie: M. S. 19 decembrie 1989.2006).L. † MATIȘ CORNEL LUCIAN (N. române!”. spunându-li-se că toţi demonstranţii morţi în zilele de 17-18 decembrie au fost preluaţi de Securitate şi duşi la Bucureşti. După ora 15. Cluj). Of. nr. Portalul Revoluţiei. nr. Timiș – m. nr. mai multe grupuri de tineri vin pe treptele catedralei şi aprind lumânări. Bibliografie: M. 41/24. părinţii l-au căutat la morga Spitalului Judeţean. Portalul Revoluţiei. jud. nr. Timișoara. Timișoara. elevă la Școala generală nr. Lista eroilor din judeţul Cluj.30. „Armata e cu noi!” şi „Deşteaptăte. 1379/12. 40/24. Împușcat în inimă. nr. S. 226/30. nr.02. A fost declarat erou martir (D. Caietele Revoluţiei Nr. Of. dar în câteva minute moare în pronaos. 110/13. 7 din Timișoara. D.12. A fost declarată erou martir. jud. forţele de represiune aflate în zonă deschid foc. Tinerii prind curaj şi încep să scandeze: „Noi suntem poporul!”. La data de 17 decembrie 1989. decedată la Spitalul de Copii.1379/12. M. jud. Tomești. Lista eroilor din judeţul Timiş. 110/13. nr.02. jud. 1005/ 18. M. artist plastic. jud. A fost declarat erou martir (D. scoate din buzunar un drapel fără stemă şi începe să-l fluture deasupra capetelor colegilor din jur. de către un ofițer MI (identificat. 27 septembrie 1960.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 † LEIA SORINEL DANIEL † TAKO GABRIELA MONICA (N.1991. pentru a aprinde lumânări în memoria unui coleg ucis în ziua precedentă.12. jud. În 20 decembrie 1989.12.L. 40/24. Cluj – m. În jurul orei 16.2006. 21 decembrie 1989. Portalul Revoluţiei. Împușcată în coapsă.12. judecat și achitat în martie 1990). Abia în 27 decembrie 1989 este înhumat într-o groapă comună din Cimitirul Eroilor.12. (N. este împuşcat în frunte. pe treptele Catedralei din Timișoara.1992). Of. nr. 1005/18.02. 24 septembrie 1967.1993. „Jos Ceauşescu!”. a ieşit alături de alţi colegi în oraş să vadă ce se întâmplă în Timişoara. 1 (56)/2015  |  29 . 13 iunie 1979. Bibliografie: M. Cluj-Napoca. Lista eroilor din judeţul Timiș.11. operator chimist la întreprinderea Solventul Timișoara.12. Timișoara.1991. A doua zi. Of. dar nu au fost lăsaţi să intre. Timiș). D. nr. (D.1993.2006. Of. merge direct la Catedrala Ortodoxă. Este deshumat la 13 ianuarie 1990 şi reîngropat creştineşte de către familie în Cimitirul din Tomeşti. nr. Un preot a chemat salvarea care l-a luat şi l-a dus la morga Spitalului Judeţean Timiş. Timiș – m. la data de 17 decembrie 1989.Timiș).

Împușcat în zona cervicală în apropierea Televiziunii Române. decedat pe timpul transportului către Spitalul Grivița. 1 (56)/2015 † ILIE ȘTEFAN MARIAN (N. nr.12. nr.PORTRETE † TIAN NICULAE FLORIAN † TEODORASC MARIUS CRISTIAN (N. D.12. București – m. D.2006). 110/13.1991. 110/13. București). În 21 decembrie a fost împuşcat în faţa porţii unei unităţi militare de la intersecţia IRA 3 şi spitalul Sf.1991). 23 decembrie 1989.12. nr. prin impușcare. A fost declarat erou martir (D. A fost declarat erou martir (D. 23 decembrie 1989). 19 decembrie 1965. in zona Televiziunii Române. nr. București – m. A fost declarat erou martir (D. Dor Mărunt. 23/24 decembrie 1989. nr. A fost declarat erou martir (D. București – m.12. elev la Liceul Industrial „Arta Aplicată”. şofer la Ministerul Agriculturii. București). 1367/12. Rănit.1991. jud. București. Călărași – m.2006). † IONESCU LAZĂR NICOLAE (N. operator la Oficiul de Calcul. (N.1991. 15 februarie 1973. nr. D. . 1379/12. 3 august 1953. nr. Ioan.2006).12. 1379/12. București).12. salariat la Cooperativa Instalatorul. București.12. 30  |  Caietele Revoluţiei Nr. 06 decembrie 1954. 110/13. 110/13. Împușcat în zona Pieței Palatului. 23 decembrie 1989.

în ciuda opoziţiei directorului acesteia. Vasile Şelari.P. jud. jurnalist și scriitor. să iasă în faţa judeţenei de partid din centrul Braşovului.00. nr. elev la scoala de șoferi ITB. Imediat după fuga cuplului Ceauşescu. unde se instalaseră. din 15 noiembrie 1987. București).1992).11. București). Împreună cu alţi colegi de la revista „Astra” decid. condusă de loan Demi. A fost declarat erou martir (D. când armata a tras primele focuri în aer şi când trupele de securitate au pus tunurile de apă pe manifestanţi. 01 ianuarie 1990. Șercaia. Vasile Gogea şi Sergiu Valeu) şi cu ajutorul mai multor tipografi au ocupat Tipografia din Braşov. Rănit în decembrie 1989. Minai Obretin.O. Brașov – m. cere autorităţilor locale. în jurul orei 11. București – m. în faţa sediului Judeţenei de partid. forţele de intervenţie. Caietele Revoluţiei Nr. „Libertatea”. Brașov). decedat la spital. 226/30. jurnalistul Marius Petraşcu. elev. L Al. 21 iunie 1968. şi sprijină mult înfiinţarea Asociaţiei „15 Noiembrie 1987”. care a şi apărut în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989. Imediat după primele zile fierbinţi din decembrie ‘89. care va fi legalizată la Tribunal în februarie 1990. S-a alăturat coloanei de muncitori protestatari de la ICA Ghimbav.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 † STOICA MARIAN † ȘERBAN GHEORGHECRISTIAN (N. M. București – m. 04 decembrie 1972. 29 iulie 2003. (N. implicându-se direct sau prin articole de presă. împreună cu soţia sa şi cu mai mulţi colegi şi colaboratori ai revistei „Astra” (Minai Arsene.deja. Împușcat la Sala Palatului. să organizeze cadrul legal şi condiţiile optime pentru readucerea la Braşov a muncitorilor deportaţi de regimul comunist după Revolta Anticomunistă de la Braşov. 1 (56)/2015  |  31 . de asemenea. Se preocupă. Brumaru. şi au decis să scoată primul ziar liber din Braşov şi din ţară. Dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989 i-a găsit pe cei doi tot printre demonstranţi. şi a familiilor acestora. 24 decembrie 1989. † PETRAȘCU MARIUS OCTAVIAN (N. 03 februarie 1950.

conducând coloana de manifestanţi. La data de 21 decembrie 1989. împreună cu alţi 60 de muncitori. Botoşani.. În 1990 este membru al Comitetului provizoriu al FSN Braşov. muncitor mecanic la Întreprinderea de Autocamioane „Steagul Roşu”. fiind unul dintre reprezentanţii populaţiei revoltate a Braşovului. SEVACIUC MIRCEA (N. inginer la întreprinderea Termoelectrica. devine liderul manifestanţilor anticomunişti de la IAR şi. care este înmânată conducerii judeţului. 1 (56)/2015 . 16 aprilie 1952. Braşov. D. jud. la 21 decembrie 1989. este membru în Comisia juridică şi de drepturile omului în cadrul CPUN Braşov.” „Jos Ceauşescu!” și au cântat „Deşteaptăte române!” Refuzul autorităţilor comuniste de a dialoga cu demonstranţii a provocat luarea cu asalt a sediilor Primăriei şi Judeţenei de Partid. Timișoara. 03 februarie 1954. Forţele de ordine au intervenit cu brutalitate. La data de 20 decembrie 1989. Brașov. la Rădăuţi. „Vrem pâine!. După Revoluţia din Decembrie 1989. având legitimaţia nr. La 22 decembrie 1989 semnează alături de un grup de revoluţionari Petiţia. sub presiunea revoluționarilor timișoreni este eliberat. Președinte al Asociaţiei Luptătorilor din Timişoara Arestaţi în Revoluţie (ALTAR). Timișoara. Este membru fondator al Asociaţiei revoluţionarilor din Braşov.. eveniment care prevestea prăbuşirea regimului comunist din România. I. jud. HOSU VIRGIL (N. apoi a participat la manifestațiile împotriva regimului totalitar din zona Catedralei. Se află în primele rânduri ale revoltei muncitorilor de la „Steagul Roşu” din 15 noiembrie 1987. Timiș).PORTRETE DEMI IOAN (N. 32  |  Caietele Revoluţiei Nr. anchetat şi judecat. A fost arestat și internat la Penitenciarul de pe str. În ziua de 16 decembrie 1989 s-a numărat printre protestatarii adunați în fața parohiei lui Laszlo Tőkés. din proprie iniţiativă. În fața sediului Comitetul Judeţean PCR din Brașov. Dorneşti. Astfel.2. este deportat. Suceava). 18 decembrie 1963). alături de alți muncitori deportaţi s-a reîntors la Braşov. Popa Șapcă din Timișoara. se deplasează în municipiul Braşov spre sediul Comitetului judeţean de partid. ICA Ghimbav este prima întreprindere care iese organizat împotriva dictatorului. jud. dispecer de producție la Secția 700 – reparații aeronave a IAR Ghimbav. jud. manifestanții au scandat: „Jos cu dictatorul!”. Arestat.

la Timișoara. judeţul Timiş. împreună cu alți revoluționari. VLĂDESAN EMIL (N. Din 2004 este membru în Colegiul Naţional al Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989. muncitor la Comtim. Baia Mare. când. Acolo i-a urmat în Balcon pe Lorin Fortuna. A fost rănit la braţul stang. 1955). aflându-se de fiecare dată. a blocat liniile de tramvai din Piaţa Maria. Claudiu Iordache şi mulţi alţii. În ziua de 20 decembrie a urcat pentru prima dată în Balconul Operei din Timişoara. Este membru fondator al Frontului Democratic Român. Mai mulţi colegi de-ai săi au fost arestaţi în acea seară. în prim-planul acțiunilor.. s-a alăturat grupului de manifestanţi. între 16 și 25 decembrie 1989. iar palma stangă i-a fost despicată de o baionetă. Maramureș). dar și după căderea regimului ceaușist. s-a urcat pe clădire şi a dat jos emblemele comuniste. la Prefectura judeţului Timiş.. S-a aflat în fruntea manifestanților din Timişoara încă din 17 decembrie 1989. în Beregsău Mare. BUHĂIANU DINU (N. Este membru al Forumului Revoluţiei din Decembrie 1989. demonstraţie înăbuşită în sânge de forţele armate. 06 ianuarie 1967. care. 1 (56)/2015  |  33 . Membru al Colegiului Național al IRRD. împreună cu alţi timişoreni. inginer electronist. în jurul orei 17. din echipa lui Lorin Fortuna. În dimineaţa zilei de 20 decembrie 1989. în jurul orei 11. În după-masa zilei de 17 decembrie 1989 a participat la demonstraţia de stradă din faţa cinematografului Capitol. pentru scurtă vreme. A reuşit să scape. fugind prin parcul din spatele Catedralei. participând la redactarea Platformei Program a acestuia. ca membru fondator al Frontului Democrat Român – prima formațiune politică antiregim constituită la 20 decembrie 1989. 11 decembrie 1963. A fost membru fondator al Frontului Democratic Român. au deschis focul asupra manifestanţilor care se aflau în Piaţa Libertăţii şi în dreptul Catedralei. Timișoara). apoi la Comitetul Judeţean de Partid. În decembrie 1989 a participat activ la evenimentele care au culminat cu izbucnirea și declanșarea Revoluției Române. dar a continuat să fie în stradă şi în zilele următoare.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 SANDA ADRIAN (N. jud. parcurgând traseul pană în Piaţa Victoriei. Caietele Revoluţiei Nr. conducând și organizând Revoluția de la Timișoara. După 22 decembrie 1989 a făcut parte.

în data de 20 decembrie 1989. În ziua de 16 decembrie 1989 a fost unul din liderii mişcărilor protestatare stradale. A participat la Revoluţia din Timişoara. A absolvit liceul agricol din Brăneşti. jud. Supranumit. În decembrie 1989 era muncitor la Întreprinderea Industria Lânii. în Reşiţa. 1 (56)/2015 . În timpul Revoluţiei din Decembrie 1989 face parte. ca avocat. Ulterior. La 21 decembrie 1989 este numit vicepreşedinte al FDR. constituit în stradă. În perioada 25 decembrie 1989 – 29 ianuarie 1990 îndeplineşte funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Timiş. Lucrează. 5 martie 1962. Înainte de declanşarea Revoluţiei a lucrat ca municitor la diverse fabrici: IMAIA Timişoara. pătrunde în Consiliul judeţean Timiş pentru a dialoga cu delegaţia de la Bucureşti. Este ales membru în Consiliul Naţional al Frontului Salvării Naţionale (CN – FSN). Lugoj. se alătură comitetului revoluţionar înfiinţat în clădirea Operie. iar din 1984 ca judecător la Judecătoria Timişoara şi Tribunalul Timiş. alături de alţi revoluţionari timişoreni. economist. Membrii Comitetului revoluţionar. jud. 28 ianuarie 1957. jurist. 01 octombrie 1958.PORTRETE MORAR PETRIȘOR OPREA SORIN (N. În ziua următoare a fost împuşcat în picior. în faţa porţilor Consiliului judeţean. fiind prezent în Balconul Operei. din grupul care. Electromagnetica Timişoara. Mehedinţi). iar din 17 ianuarie 1990 este preşedintele FDR. Este membru fondator al primului partid politic postrevoluţionar – Frontul Democratic Român (FDR) din 20 decembrie 1989. Este revoluţionarul care prezintă demonstranţilor revendicările solicitate oficialilor comunişti. Participă la discuţiile dintre liderii demonstranţilor şi prim-ministrul Constantin Dăscălescu. Timişoara. Timişoara) a fost unul din liderii principali ai Revoluţiei de la Timişoara. „Avocatul Timişoarei” îşi va prelungi acest rol şi după victoria Revoluţiei. Cermei. fabrica de încălţăminte “Banatul”. în timpul manifestaţiilor. (N. Membru. Arad). 34  |  Caietele Revoluţiei Nr. Broscari. condusă de prim-ministrul Constantin Dăscălescu. în CPUN . PETRIŞOR PETRE (N. formulează revendicările care constituie prima platformă revoluţionară a Timişoarei. la nivel naţional şi judeţean. în 20 decembrie. Ilfov.

30 iulie 1968. Începând cu anul 1981 şi până în prezent a compus muzica originală pentru mai mult de 80 de piese interpretate în teatrele din Bucureşti. om politic) Înainte de izbucnirea Revoluţiei a lucrat ca muncitor la Uzinele Mecanice Timişoara. piesa Şahul păcii. a condus grupuri de demonstranţi. reprezentând FDSN. MARCU ION (N. chitarist. Arad. Începând cu anul 1992 devine senator al judeţului Timiş. iar în data de de 17 decembrie 1989 este împușcat de două ori în apropierea podului Decebal. Ulterior s-a înscris în Partidul România Mare. Caietele Revoluţiei Nr. scriitor şi e unul din cei mai avizați comentatori ai Revoluției din Timișoara. autor şi producător de spectacole. Caransebeş). A participat apoi la discuţiile cu primul-ministru Constantin Dăscălescu ce au avut loc în clădirea Comitetului judeţean PCR. Este primul muzician care a cântat două piese interzise de dictatura ceaușistă în balconul Operei din Timişoara în ziua de 20 decembrie 1989: „Hora Unirii“ şi „Deşteaptă-te. în 1988. Vîrşeţ. 1 (56)/2015  |  35 . care a devenit imnul oficial al Campionatelor Mondiale de Şah pentru Copii şi Tineret. îmbrăcat într-un cearceaf alb. Timişoara. compozitor. orchestrator.române!“ și autorul cântecului “Timișoara”. În timpul Revoluţiei s-a implicat în ciocnirile cu forţele de represiune. 01 ianuarie 1949. Timişoara) este unul dintre tinerii revoluţionarii care – în zilele Revoluţiei din Decembrie 1989 – s-a remarcat prin curaj şi spirit de sacrificiu. În ziua de 20 decembrie 1989. 24 noiembrie 1953.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 KALI ADRIAN MATEI (N. STEPAN ILIE (N. unul din imnurile Revoluției. A fost un participant activ al mişcărilor de stradă din decembrie 1989. Înainte de decembrie 1989 a lucrat la Întreprinderea Județeană de Producție Industrială și Prestări Servicii – IJPIPS – ca muncitor necalificat. instrumentist. În prezent este e profesor de liceu.

președinte al Consiliului Județean Timiș al FSN (23 decembrie 1989 – 12 ianuarie 1990). primii lideri ai revoluției timișorene. L.F. După constituirea Biroului Executiv al Frontului Democratic Român.F. Copiată de mană în mai multe exemplare. au finalizat Proclamația Frontului Democratic Român pe care o prezintă mulțimii manifestanților.PORTRETE FORTUNA IOAN LORIN (N. L. 07 mai 1948. spre centrul orașului. Un grup de manifestanți. conducătorii revoluției în frunte cu L. Proclamația a fost trimisă și la Consulatul Iugoslaviei din Timișoara. Lectura textului avea să fie reluată apoi din oră în oră. când Timișoara se afla în grevă generală și mulțimea manifestanților. în febr. cu banderole albe pe braț. „Noi suntem poporul!”. face parte dintr-o altă delegație care.F. Profitând de faptul că acolo se afla o instalație de amplificare. scandând: „Fără violență!”.F.. solicită mulțimii și lucrătorilor de la întreprinderile din Timișoara să-și desemneze delegații care să-i reprezinte. jud. grupați pe întreprinderi. Rădăuți. Din acel moment. printre care și L.F. se îndrepta în mod organizat. ca organizație politică menită „a realiza un dialog cu guvernul în scopul democratizării țării”. în dimineața zilei de 21 decembrie. 1990. se constituie un Comitet Cetățenesc și Frontul Democratic Roman. fără a li se opune rezistență. O copie este trimisă și la Tipografie și cu multe dificultăți reușește să fie tipărită sub formă de manifest cu modificări sensibile față de textul inițial al proclamației cum aprecia L. În după amiaza aceleiași zile. în noaptea de 20/21 decembrie 1989. pentru a fi siguri că lumea le va cunoaște doleanțele în caz de represiune. la ora 09. În dimineața zilei de 20 decembrie 1989. Aici. s-a deplasat din nou la Comitetul Județean de Partid pentru a discuta cu reprezentanții puterii. inginer electronist. reveniți în piață. 1 (56)/2015 . fiind primiți cu urale de manifestanții din zonă.. Suceava). * 36  |  Caietele Revoluţiei Nr. în holul Operei din Timișoara. la propunerea lui L.F. „Asta-i Timișoara! – unde este țara?” și le oferă cetățenilor din jur. L.a. „Armata e cu noi!”. președinte al FDR (20 decembrie 1989 – 12 ianuarie 1990).00. A fost analist de sistem la Centrul teritorial de calcul electronic Timișoara (1972) și cadru didactic universitar la Institutul Politehnic Timișoara (din 1976). desface pancartele pregătite anterior pe care scrisese: „Unde ne sunt morții?”. invită pe revoluționarii de la județeana de partid să meargă la Operă. „Libertate! Libertate!” ș. Alte exemplare au fost multiplicate la calculator și trimise la Gară pentru a fi expediate în țară.F. s-au îndreptat spre intrarea principală a Operei. Balconul Operei din Timișoara devine centrul revoluției timișorene și. Constatând că aceștia erau „tot la cheremul lui Nicolae Ceaușescu”. care „fiind locaș de cultură oferea o protecție mai sigură și se diminua riscul represiunii”. și-au exprimat opiniile la microfon. El a fost președintele Frontului Democratic Român pană la autodesfințarea acestuia. printre care se afla și L. însoțită de sute de manifestanți. „Jos Ceaușescu!”.F.

ci însăşi definiţia umanului. sub egida Academiei Române. Şi să nu mai vorbim numai de cei fizic vlăguiţi şi zdrobiţi. să ne gândim deopotrivă la enormele daune morale determinate de violarea brutală. articolul transmis de postul de radio Europa Liberă. Din 1975 a îngrijit. aceşti pontifi ai unor false religii au devenit anacronici. eseist. Epos şi logos (Univers. Redăm. Dante. Da. Printre cele mai importante titluri ale sale. când se afla în Anglia. ediţia critică a operei lui Mihai Eminescu. sfârşitul inevitabil al unei vitrege vremi româneşti. Marea criză a speciei care şi-a găsit expresie în hitlerism. mai jos. 1986). 1995). crâncena lor moştenire. bine cunoscut filolog. traducător. 1997).INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 A NU FI UITAT! PETRU CREŢIA (1927-1997). mizerabile marionete ale destinului naţiunilor. Oglinzile (Humanitas. extensivă şi cronică a drepturilor celor mai elementare ale omului. Iar acum în locurile unde se hotărăşte soarta planetei şi ceasul lor a sunat. africani. Pasărea Phoenix (Cartea Românească. Seamană toţi între ei. torturaţilor şi al înfometaţilor care au primit sub sceptrul lor de tinichea şi în slava lor găunoasă. Aceşti autocraţi de mâna a doua sau a zecea. a scris un articol dedicat situaţiei din România. Homer. stalinism şi maoism. Catedrala de lumini. O să ţinem minte numai numele morţilor. s-au sfârşit în chinul şi în sângele acestui veac. Materialul a fost difuzat de Radio Europa Liberă. Luminile şi umbrele sufletului (Univers Enciclopedic. se numără: Norii (Cartea Românească. Shakespeare (Humanitas. care a purtat nume atât de mincinoase. când deja Revoluţia izbucnise la Timişoara. editor. toţi spun şi savârşesc aceleaşi lucruri. În decembrie 1989. stă acum să treacă oricât s-ar îndârji să mai dăinuie în tot mai puţine locuri ale lumii. În perioada 1952-1971 a urmat cariera universitară la Facultatea de Litere din Bucureşti. Sfârşit de veac în România Declaraţie pentru Radio Europa Liberă Autor: Petru Creţia Sfârşit de veac în România. 1979). 1981). Milioane Caietele Revoluţiei Nr. încât ajunge să le rosteşti pe dos ca să rosteşti adevărul. ai marilor modele blestemate. elenist. 1993). Poezia (1983). toţi sunt caricaturi fără haz. După 1989 conduce revista de istorie literară Manuscriptum. alături de Dimitrie Vatamaniuc şi un grup de cercetători de la Muzeul Literaturii Române. 1 (56)/2015  |  37 . sud-americani. demonicele regnuri care au zdruncinat nu numai planeta. europeni. Şi oricât de mulţi ar mai fi imitatorii şi epigonii asiatici. apoi îşi începe activitatea de cercetător la Institutul de Filozofie. Opere. Începând cu anul 1971 coordonează împreună cu Constantin Noica la Editura Ştiinţifică ediţia Platon.

atâţia câţi au mai rămas. nu contează. În chip firesc. Să nu ne întrebe cei care vin după noi: Ce aţi făcut pentru a legitima poziţia şi demnitatea ţării în noua structură a comunităţii europene. faţă de ţară şi de noi. nici măcar puternicele imperii care ne-au impresurat nevoile şi neamul. Dar unde e lecţia lui? De ce nu l-am pus aşa cum merita din plin între noi şi umilitoarea noastră laşitate? Când cea mai înaltă demnitate a lui. oricum. Tocmai de aceea mă voi mărgini să o adresez mie însumi şi confraţilor mei. Oare noi. care neau îngenuncheat şi ne-au secătuit veac după veac. Starea de lucruri din România. în ochii noştri. ne-am complăcut în ideea că e mai bine să avem mâinile libere ca să facem puţinul care poate fi făcut. al bunelor relaţii dintre oameni.A NU FI UITAT! de biete făpturi trăind decenii după decenii. un faliment atât de radical al bunului trai. dintre toţi românii. de data aceasta dinlauntrul ei. Altfel nu mai sunt bune. rămâne să ne întrebăm ce relaţie se va institui între opera noastră şi conştiinţa noastră când ne vom da seama că am lipsit de la ceasul istoriei. cercetătorilor. Dar mâinile celor neînfricaţi cresc din puterea. Noi. ai copiilor noştri. atâta rău şi un rau atât de adânc şi de greu reparabil. Să fie chiar aşa? Ştiu că glasul meu e prea mic şi prea însingurat pentru a da acestei întrebări toată gravitatea cuvenită. În Europa mai mult decât oriunde în mândra vatră a civilizaţiei occidentale şi a stravechilor ei valori. gândul meu este la ţara mea.memoria. al bunei speranţe. sau mai exact. născut şi crescut ca român. Însăşi integritatea teritoriului internaţional e pusă în joc prin politica dezastruoasă dusă în privinţa Transilvaniei şi prin totala indiferenţă. doar pentru că e mut. ba chiar ostilitate. Dar nu e adevărat. ceilalţi. niciodată.. al bunului nume al ţării.ro) 38  |  Caietele Revoluţiei Nr. oricât de jos în tira istoriei. a fost dintotdeauna de netolerat. neînfricarea şi din neîntinarea sufletului. să analizăm formele subtile de compromis în care ne-am instalat? Am ajuns să credem că glasul nostru nu mai contează. cu atât de responsabilă siluire a vechilor datini. L-am sărbătorit aşa cum am putut pe Eminescu. întârziindu-ne din drumul nostru firesc. Şi. 1 (56)/2015 . Şi. popoare întregi au răbdat în obida şi în umilinţa ce nu e firesc să rabde oamenii şi neamul până şi-au vândut singurele lucruri pentru care merita să trăieşti numai ca să trăiască pur şi simplu. în principiu fruntaşi ai conştiinţei naţionale. Dar de un singur lucru. se înscriu astazi în contextul ireversibil al unei emancipari a Răsaritului Europei. Nimeni. Singuri ei. al bunei culturi. rod al unei dictaturi personale fără analog în aceşti ani ai continentului a devenit. cu copiii şi cu bătrânii lor sub imperiul spaimei şi al minciunii.. (text publicat pe site-ul www. ce aţi făcut cu gândul şi durerea atâtui sânge vărsat de-a lungul vremii ca să fim ce se cuvine să fim şi am mai putea să fim? Iar cine va bate mâine sau poimâine la uşa noastră. intransigenţa aceea fierbinte şi pură trebuia să ne stea drept pildă? Ne-a convenit să credem în eficienţa unor mici strategii. de altfel. profesorilor. cu care e privită de conducerea de la Bucureşti soarta conaţionalilor noştri activi şi neînfricaţi în lupta pentru renaşterea naţională. de judecata urmaşilor noştri. al sărăciei care ne sălbaticeşte şi al deznădejdii care ne mutilează sufletele. scriitorilor. nu avem datoria. părem a vrea să rămânem în ochii lumii. nu au adus ţării. dincolo de orice fel de efect posibil. decât să ne iscălească demisia de la rolul pe care ni l-am arogat. singuri pe deplin înjosiţi şi înfrânţi. aceea unde mă aflu. un român ca şi noi. Dar neamurile s-au trezit din spaima lor şi ceasul siniştrilor despoţi a bătut de-a lungul şi de-a latul lumii. să ştie bine că ne temem.

.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 STUDII 1989 Succesorii politici şi deriva mentalităţilor – Fragment (IV) – Dr. indiferenți. molton.. terne.A. purtând acum haine din materiale ieftine. Ciudat mai toți arată bătrâni. Caietele Revoluţiei Nr.. Cu oameni extenuați. În fapt.. din blocul Dragomir Niculescu. rapide. În București există încă transport de mărfuri cu căruțe și măgari. cu pneuri cu ventil. deoarece bătrânul profesor nu primea cartelă fiind considerat dușman de clasă. paltoanele maro și fumurii.. cu mult peste vârsta lor. sunt numeroasele căruțe cu coviltir dintre Chirigiu și Piața Rahovei. tot mai puțini și mai singuratici. se încropesc pantofi din bucățele de piele recuperată” (Dorin-Liviu Bîtfoi.pentru terenurile virane ale capitalei și ale altor orașe se găsește o soluție în spiritul vremurilor: cetățenii sunt chemați să întemeieze întovărășiri pentru a le cultiva în comun. Pe stradă se moare și trebuie să treci cu vederea. căci te deconspiri ca burgheză. lozinci și portrete gigantice ale conducătorilor. pretinzându-se din lână deși par făcute din deșeuri și miros a sac. nu ne-am întors. în centru orașului. Adrian MAJURU Orașul proletar Cum arăta orașul românesc începând cu marea schimbare deschisă de anul 1948? „Peste noapte. cumpărate din talcioc. să porți pălărie e periculos. mașinile sunt foarte rare. 2012). la raziile stradale și cu fiece prilej milițienilor grosolani.. toate aidoma. care aprovizionează magazinele.. din Elly Roman și Radu Șerban”. trebuie să prezinți buletinul de populație la traversările greșite. vechi celebre. apar pufoaicele și căciulile rusești cu urechi. al M. 1 (56)/2015  |  39 . Transportul în oraș se face în mare parte în birje cu burdufuri ponosite. străzile sunt demoralizate. adunând punctele lor de cartelă. să ignori trupurile care cad în preajma ta de la vreun balcon sau de la fereastră.. îndeosebi cu legume și zarzavaturi. „Securitarea a ordonat să fie împușcați deținuți și lăsați ore în șir în centrul Bucureștiului – cetățenilor înspăimântați li se spune că sunt bandiți care au fugit de sub escortă. cu cerșetori și copii vagabonzi. iar prezența uneia pe strada ta – ori mai rău. care te iau la per tu. de groază. din ce în ce mai rare. Eram cinci. au dispărut.. apar și lodenurile. este vremea prefacerii hainelor: dintr-un pulover se tricotează acum două.. al lui Stalin mai ales. Ba. Scopul este atins. în fața casei tale! – e pilej de mare emoție și suspans.. ocolind caprele de lemn păzite de securiști în uniforme albastre. Frica se înstăpânește..I. tăcuți.. Dar sunt și execuții sumare în stradă iar cadavrele sunt lăsate acolo de milițieni. Dacă porți un decolteu prea adânc. Era în 1951. statuile. lumea evită să se îmbrace elegant. La fel erau întâlnite astfel de situații pe Lipscani. cred că am și fluierat evaziv.. triști. în timpul sărbătorilor de iarnă. în plin centru. camioanele trase de cai. și parcă nu mai există tineri. griuri și bejuri. riști să fii oprită de milițieni pe stradă. Trebuie să circuli vizavi de sediile Securității.... în culori foarte stinse. de bărbatul împușcat în creștet. Este perioada când renumitului profesor universitar Aram Frenkian studenții îi cumpără un palton în plină iarnă. majoritatea demolate în iulie 1948. iar străzile răsună de izbitura copitelor potcovite. pentru a nu atrage atenția. sărace și cenușii. pe Calea Victoriei. cu privirea-n pământ.. Nicolae Balotă își amintește de iarna anului 1955. la Gara de Nord... a căzut pe trotuarul nostru corpul unui bărbat. se toarce și lâna din perne și se fac poșete cu croșeta.. Scriitorul Mircea Simionescu își amintește: „Aseară întorcându-mă de la concertul lui Mihai Constantinescu.. finet și aba. în piețe și parcuri au răsărit zeci de steaguri roșii...

trec prin mari chinuri când simt miros de friptură venind de la vreo casă ori.STUDII Să fie oare Securitatea?!. Cei din Focșani sunt mai norocoși. ci lucruri inventate sau răzbunări. Se revine la liber. Ce era înainte şi cum era apoi. 40  |  Caietele Revoluţiei Nr. engleză. Copiii duc acasă ceea ce bucătarii ruși aruncă la gunoi – de milă. Lumina este raționalizată la cote imposibil de respectat. Talciocul se află într-o groapă imensă și pare un lagăr ticsit de oameni: foști moșieri și negustori. penuria alimentară. Am făcut o comparaţie între cum a fost înainte de război şi cum a fost după… oamenii… mai întâi că fuseseră expropriaţi. iar foarte curând este și arestat. dar kilowatul se scumpește cu 30 de lei. stau în case îmbrăcați cu paltoanele. care nu dezvăluiau lucruri adevărate. Talciocul este locul unde stiloul cu peniță de aur este vândut pentru un kilogram de cartofi și pentru prima dată în istoria modernă a orașului.. a vieții cotidiene. 1 (56)/2015 . cu moral foarte scăzut. așezați la masă dinaintea unei prăjituri. cartelă destinată membrilor familiilor celor care muncesc și cartela E. pe lângă magazinele închise și centrele de lapte cu sticlele aduse decuseară… Constanța face foamea. li se luaseră din case. profesori. veșnic înfometați. Farte rar sunt scoși copii la cofetărie: un adevărat eveniment! Mulți. întrebările care le puneau. 1 kg de macaroane și unul de biscuiți și 500 de grame de carne săptămânal. îi aduce orașului un supliment de hrană. lucruri din ce în ce mai scumpe care se găseau tot mai greu. se dă apă caldă de două ori pe zi. lumea cosmopolită s-a mutat în talcioc. și cartelele D1 și D2 cu 250 grame de pâine de joi până duminică). 250 grame de pâine numai în ziua de joi. într-un celofan pe care și-l prinde în coc” (Dorin-Liviu Bîtfoi. interese…”(Adrian Majuru. germană. pentru ca măcar atunci să le fie cald. Pensionarii nu primesc nimic! Mai mult.. Stării de nesiguranță i s-au adăugat lipsurile materiale. Apa din cadă sau din albia de rufe se folosește în mod frecvent de două ori. deși a pricinuit multe necazuri(militarii se îmbată. o zi pe lună cu programare cumperi un litru de ulei. franceză. Bucureştiul după venirea ruşilor. Acasă în anii 1950 Avocata Ligia Minovici descrie perioada anilor ’50. căci era ceartă între ei… Era o mare diferenţă. se trezește la bătrânețe fără mijloace de subzistențănță. nici un aliment. În oraș nu se găsește. Transformările cele mai importante s-au făcut după 1947. Dezbrăcați. doar fasole. violează și împușcă). „Populația suferă iarna crunt de frig . adică un nivel aşa scăzut din toate punctele de vedere… lucruri care mă întristau…. Se vorbește. cu apă rece și săpun prost. disperată… cam toată lumea veche. intelectuală. scumpirea vieții de fiecare zi și prăbușirea în grosier a tuturor relațiilor. artiști. începând din 1950. iar situația lor este îngrozitoare. O bătrână de 70 de ani din Giurgiu se angajează ca muncitoare sezonieră la «Fructonil». iscând încăierări între cei care așteaptă…Copiii suferă cel mai rău de foame și de frig. scriitori. li se băgaseră chiriaşi. vânzătorul de talcioc este mai educat și elegant decât cumpărătorul. câte 10 într-o casă. când stăteai la coadă… reflecţiile care le făceau. când merg la școală. idiș și țigănește” (Dorin-Liviu Bîtfoi. ești practic mort. în afară de română. Mai existau cartelele de tip C (350 grame de pâine zilnic) pentru munca obișnuită. pentru nesalariați. Şi din punct de vedere al comportamentului oamenilor. Lui Onisifor Ghibu i se anulează pensia în mai 1950. 2012). 2012). Cine să se ocupe de grădină. aceiași pantaloni. Cartela de tip B este pentru munca grea (500 grame de pâine de miercuri până duminică). vreun coleg despachetează un sandviș cu șuncă. o diferenţă colosală. care. amintindu-și că „după război… era totul trist. unde scoate sâmburii cireșelor pentru dulceață și reușește să aducă puțină și acasă. Apoi o frică grozavă de denunţuri. Unii aleg ca în ziua de Crăciun să ardă lemnele pe câte o săptămână. atunci vedeai mai bine. Apoi. literalmente. de fapt. 2004). interviu nepublicat. 1948… întâi şi întâi lipsuri materiale. drumul din zori la serviciu pe trotuarele pline de gropi. copiilor și nepoților. aceleași haine ponosite: aceeași rochie. încearcă momente de exaltare… fără cartelă. purtând la nesfârșit haine de la frații și surorile mai mari în familiile cu mai mulți copii…În creștere. În familii se încing multe certuri legate de mâncare. 1 kg de zahăr tos. celor în vârstă li s-a ridicat și pensia. așa că. Zi după zi. nu au mai intrat vreodată într-un asemenea loc. în condițiile în care lefurile sunt de cca 3000 -5000 lei… diminețile de iarnă și toaleta făcută rapid. Pentru toate acestea se stă la cozi și adesea nu ajung alimentele. Aici staționează o divizie sovietică de tancuri. ei răstoarnă cazane întregi cu cartofi fierți.oamenii. Cartela de tip A este pentru mineri.

„poetul social” Ion Păun-Pincio sau Mihail Roller (1948). Un fost colonel al Gărzii Regale s-a făcut căruțaș. diplomați și juriști” (DorinLiviu Bîtfoi. mulți dintre ei arestați. Academia a fost obligată să fuzioneze cu Academia de Medicină și cu Academia de Științe într-o unică structură. Marele sociolog Dimitrie Gusti. Scriitorul Dinu Pillat este casier. bolnav. funcționarii de stat cu indiferență la obligațiile de serviciu și speculanții din lumea interlopă. descrie Dorin-Liviu Bîtfoi: „un avocat e hamal în Halele Obor din București – cu un șorț murdar și cu basc. moare în 1948.Caragiale. alături de care. pentru această «meserie incertă și penibilă» e plătit cu ora. În anul 1951 Pavel Chihaia e om de serviciu la Policlinica de copii a Sfatului Popular al raionului 1 Mai din București iar din 1952 este zidar la ICB (Intreprinderea de Construcții București). manipulant de mărfuri. și prolecultiști în viață precum „poetul cizmar” Dumitru Theodor Neculuță. Cum s-a ajuns aici. unde cară saci de ciment. la o cooperativă meșteșugărească din comuna Cățelu. unde. I.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 Distrugerea valorilor În aplicarea luptei de clasă. reprezintă o realitate rămasă vie.76 din 9 iunie și decretului nr. alături de numiri postume precum Mihai Eminescu. marele sociolog Dimitrie Caietele Revoluţiei Nr. Teatrul Nottara și Opera de Stat. acesta din urmă lipsit de studii universitare!! Cazul ministrului Mihnea Costoi de azi. fost ministru al învățământului și președinte al Academiei Române. la 70 de ani trecuți. România a intrat în posesia paraziților sociali care sunt: guvernanții cu unică preocupare de îmbogățire personală.198 al Președinției Consiliului de Miniștri. Sunt primiți în noua Academie. comuniștii din România anilor 1945-1989 au trimis intelectualii la munca manuală și au instalat muncitori din sate și din mine la munca cu creierul. lucrează. fost președinte al Academiei. intitulată Academia Republicii Populare Române.Teodorescu. muncitor sezonier. matematicianul Dimitrie Pompei(1954).L. poate fi văzut în pauza de prânz la o tejghea. pentru cinci ani de zile. lucrează zilnic 10-12 ore. În acest timp. săpător de fântâni. Un „Mihail Roller” din noua generație de infractori intelectuali. o umilitoare ocupație de figurant la Teatrul Tineretului. ce produce jucării de cauciuc pentru copii. iar alții împinși la munca de jos. într-o mizerie infernală. după 1989. marele geograf Simion Mehedinți (moare în 1962 foarte sărac și pus la index). Sextil Pușcariu. a anilor ‘50. Academia RPR și «Academia din Pământ» Academia Română a fost epurată începând cu 1947 și restructurată în 1948 confom decretului nr. doctorul în medicină Constantin Levaditi. moare la Sighet în 1950). Poetul Teodor Mihadaș este. Își găsește apoi. Are drept colegi de figurație foști ofițeri superiori. Emil Racoviță (întemeietorul speologiei. de lângă București. apoi pontator la o cooperativă chimică de producție. în schimbul doi. om de service și multe altele…Poetul Dimitrie Stelaru e hamal în portul Constanța.Negulescu (moare în 1951). ajutor de tâmplar. moare în mizerie în 1947). botanistul Emanoil C. după cucerirea puterii de stat și după triumful dictaturii proletare. creatorul lexicografiei moderne românești ca știință. filosoful P. Alexandru Lapedatu (istoriograf. după un program ucigător. pe rând. 1 (56)/2015  |  41 .P. ajuns rector fără să fi susținut doctoratul. o serie întreagă de savanți sunt marginalizați. În fruntea acestei structuri a fost numit botanistul și biologul Traian Săvulescu. 2012). mușcând dintr-o bucată de pîine și o roșie. primele două categorii se afiliză adesea prin cumetrii. Alex. În consecință. declarat „criminal de război”. Ștefan Luchian sau Aurel Vlaicu. întemeietorul școlii de algologie (moare în 1949). unul dintre întemeietorii virusologiei(1953).Vlahuță. paznic. șef de coloană auto.

predă algebră. ținând curs de istorie a filosofiei. scriitorul și publicistul de stânga. Regula este să se piardă resursele de energie și puterea de voință și apoi să se piardă și strălucirea inteligenței și creativitatea de nou. Petre Țuțea ține un curs de filozofia istoriei și despre Faust etc” (Dorin-Liviu Bîtfoi. științifice. Începutul a fost în anii ‘50 când „arestările sunt masive și se țin lanț. ofițeri de poliție. la Rahova sunt aduși 3500 de studenți și studente care s-au dus să studieze la biblioteca engleză și la cea franceză. ai fostei armate regale. fără să știe că acestea sunt considerate de autorități focare de spionaj. Academia. În vara anului 1951. de la Victor Hugo la Paul Claudel. directori de bancă. matematician și conferențiar la Institutul de Mine din Petroșani. Mihai Popovici expune pictura italiană. filosoful Constantin Rădulescu Motru (1957). Petre Pandrea…Petre Pandrea ține un curs de lirică franceză. faza de decădere a societății românești. 42  |  Caietele Revoluţiei Nr. Distrugerea deplină a României vechi Comunismul ierarhizează și subordonează după criteriul forței. paradoxal. Petrovici are și asistenți de seminarii. iar medicul țărănist Marin Enăchescu prelegeri de economie. Mihail Manoilescu dizertează pe teme de economie politică. numită «Academia din Pământ». studenți. Sunt trimiși în colonii de muncă. ține prelegeri de procedură civilă și de drept civil de anul IV. Muzicologii Dimitrie Cuclin și Emanoil Ciomac sunt condamnați pentru vina de a fi luat parte la audiții muzicale la ambasada engleză și trimiși la muncă forțată la canal… nici măcar diplomații străini nu mai pot părăsi Bucureștiul fără un permis special pentru fiecare ieșire. Puiu Vojen îl explică pe Shakespeare. deci al fricii celor slabi faţă de cei puternici. ai frățiilor de cruce legionare. În Academia penitenciară cursul începea la ora 11 dimineața. guvernatori ai BNR). ține prelegeri de istorie a dreptului românesc… Coco Dumitrescu. întemeiază la Aiud o academie după model platonician. universitar și fost ministru al Educației Naționale. foști și prezumtivi aderenți ai partidelor politice. poetul și universitarul George Murnu (1957) și mulți alții. subsecretari. avocatul. Filosoful septuagenar Ion Petrovici. juridice.STUDII Gusti (1955). Au fost vizați toți aceia care între 1920 și 1947 au ocupat funcții în stat(miniștrii. plugari etc. cel mai adesea. iar certificatele de deces vor fi completate abia mulți ani mai târziu…Motivele arestărilor nu sunt întotdeauna clare. liberi profesioniști. cu accent pe Kant” (Dorin-Liviu Bîtfoi. iar la ușă sunt puse santinele spre a vesti apropierea gardienilor. religioase etc și. al cărei președinte este ales. fostul ministru de externe și economist Mihail Manoilescu predă limba engleză. clerici. Și îngropată. 2012). iar audienții săi sunt oameni din patru generații…la Jilava. literare. Mulți au participat sau au contribuit la Marea Unire din 1918 și la consolidarea acestui vis secular. iar unele zone ale țării le sunt cu desăvârșire interzise. Prin aceasta s-a urmărit și se urmărește și acum. 1 (56)/2015 . Generația părinților României mari va fi exterminată. Social-democratul Eugen Dobrescu. peste 300 de studenți de la Facultatea de Medicină au fost arestați pentru că s-au dus la Biblioteca franceză din București. profesor la aceeași facultate. în închisorile regimului. de asemenea. la propunerea lui Manoilescu(venit aici de la Jilava). Chiar și în cazul cetățenilor sovietici cum e pianistul Emil Ghileis” (Dorin-Liviu Bîtfoi. înalți funcționari. elevi. 2012). 2012). în gropi comune ori în locuri necunoscute. cu studii în Anglia. Familiilor nu li se va comunica nimic. George Fotino. cu un nivel științific superior. la fel și inginerul Mavrocordat. În 1951. față de acțiunile similare organizate de noua Academie a RPR după 1948. În închisoarea de la Ocnele Mari se înființează. În acest timp. fostul decan al Facultății de Drept din București. aceste acțiuni sunt mai valoroase. „intelectualii închiși țin conferințe pe teme istorice.

Pentru că noi trăiam din vânzări. În fine. Nu s-au gândit o clipă. stagiar lângă un mare avocat de vază.. îi aruncăm în stradă şi din ce vor trăi? Pentru că una din primele întrebări pe care mi-am pus-o atunci a fost: «Doamne. își amintește de momentele arestării: „Locuiam în Polonă cu Securitarea alături. numai din această nenorocire că am avut neobrăzarea să intrăm în Rusia. Dar erau şi de la ţară. În acea noapte securitatea a uitat ordinul de arestare pe biroul tatălui meu. atât a vrut să ştie tatăl meu. am fost trimeşi într-un loc groaznic. l-am găsit pe soţul meu. O situaţie nu numai nedreaptă. Iar acuma că erau toate confiscate! Soţul meu a fost aşa de realist! A înţeles. că nu o să mai facă nimic. Elita ţării apoi a murit. Am fost dusă într-un lot de 16 000 de arestaţi la Ghencea. ca avocat cum era. cu confiscare. * Caietele Revoluţiei Nr. cu strigăte: «Afară! Luaţi un schimb şi luaţi păturile de servici. fiice etc. venită dintr-o răzbunare pe care nu am înţeles-o şi de altfel nu o înţelegea nimeni. tot ce avea ţara mai bun. Şi a făcut o şcoală de maiştri. Eu. din simplă curiozitate. În aceste două luni nu am avut dreptul să ieşim din casă. 1 (56)/2015  |  43 . înalţi prelaţi. ceva groaznic. Instalând closete! Şi-a dat seama şi cu asta a câştigat o biată pîine. într-un loc pe care nu-l pot numi «casă». care îmi adorasem ţara şi mi-o ador în continuare. Aveam obiecte de artă şi trăiam din vânzarea lor. ce facem cu hoarda asta de oameni.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 Sanda Tătărescu-Negroponte. Era o bojdeucă lângă «Crucea de Piatră».. surori. mai marii satelor. ori a fost aşa distrusă. 2006). Şi încropeam o lună de zile. ori a fugit. Nu înţelegeam ce era «duşman de clasă». un bun instalator de apă şi de canal. din ce vor trăi»? Era vorba de soţul şi fiul meu care rămăseseră acasă.. unde erau generali. preoţi. deşi nu era foarte agreabil. Oamenii care erau de o anumită notorietate în satele noastre. Tatăl meu a fost arestat în lotul oamenilor de vază ai ţării.. Arestaţi într-un mod brutal: cu urlete. ţară pe care nu am părăsit-o într-o singură zi. Copilăria la români. ca să ne înjosească mai rău. cărora le luăm tot. să fiu tratată ca «duşman de clasă». soţii de oameni politici. rezumăm. Pe 30 iunie 1950 au venit cu urlete. cu ţipete.. vai de capul lor. de instalatori de gaze. Până la arestarea mea au mai trecut două luni. Eram câteva femei. Când am revenit din închisoare. oameni politici. era în ruseşte! Au venit a doua zi şi au recuperat ordinul. Ca probă este că statistic. cu ţipete.. câţi comunişti erau în momentul 23 august 1944: numai 800! Inexistent! Este ceva care am trăit atât de contrariu. încât la un moment dat nu mai erau decât firimituri”(Adrian Majuru. o răzbunare rusească pe care am suportat-o cât am putut. Era un loc a căror pensioare erau cu noi.. Nimic altceva»! Ne-au percheziţionat de parcă eram deja arestaţi. ne-au pus cu femeile uşoare în acelaşi loc şi în aceeaşi cămară. fiica primului ministru Gheorghe Tătarescu. Un loc de triere.. dar încă eram în casa noastră. Eu când am venit din închisoare.

cu noi curiozități. Curgerea prezentului istoric îi este străină. Căutarea. sinelui rezidual să se transfigureze într-un eu major. după ce au fixat timp de secole normele puterii și criteriile gustului! (. cu forțele nerealizate. nudă. Acolo unde vidul se intersectează cu pulsația generatoare de conținut se configurează flexiunea ontică – ritmul existențial – care permite producerea individualului. incapabil să treacă dincolo de formă. De pildă. omul nu rezistă tentației de-ași resfrânge sinele contrariat. Intuiția omului nou pe care au avut-o făuritorii Revoluției Rusești. însă.) Fiecare civilizație exprimă simbolic un răspuns la întrebările pe care le suscită universul.. deoarece acesta este incapabilă să rupă carcasa propriului timp. gravă. iar apoi se va prăbuși în destin. însă. Tratat de descompunere.. Se topește pe sine în încercarea de a se regăsi.. angoasa. crepusculul este Elena DIACONU semnul unei nobile pedepse. istoria care se face (. dar și cangrena propriei istorii! Ființa lacunară globală se afundă în trăiri abisale pentru ca în cele din urmă să se răsfrângă asemenea unei lave asupra imaginii contorsionate a propriului construct. a supraviețuirii – prin topirea propriilor patologii – face posibilă devenirea! Ființa lacunară. 44  |  Caietele Revoluţiei Nr. este un spasm abisal ce irupe în concret. individualului. după ce s-au uzat și fărămițat. permite eului minor.alte civilizații. conflictual în vârtejul existenței! Acest dublu joc al vieții în care vidul.. în amurg. existența fragmentată. când idealurile și intuițiile noii societăți au fost însămânțate. 1 Emil Cioran. dar la fel de zadarnic.STUDII Ideea de libertate la români – Fragment (III) – Omul este expresia intimă. Omul este amprenta propriului timp. dual. în încercările sale de a se regenera.. Ce delicioasă ironie simt ele. pulsația propriei biografii îi răpesc. astfel. într-o ființă rotundă. le anihilezi”1. eviscerată a pulsației ontice latente. La pol opus se află destinele incandescente! Istoria. . neformulate: a trăi istoria care se face. incandescentă a vieții a marcat încă de la început istoria umanității. dar misterul rămâne intact. văzându-se excluse din devenire. globală. 2011. București. 1 (56)/2015 . Dintr-un individual generator de situații existențiale se transformă treptat într-o expresie lacunară a vieții. 143. astăzi. Închis în istorie sau vectorul timpului său. fiecare nefiind un alt sistem de erori. trăiește într-un timp personal care nu se întretaie niciodată cu timpul devenirii unei națiuni. a minoratului. iar timpul simbolul propriei deveniri. Drept consecință. căci timpul permite nepriceperii să se instaleze și falsului să ademenească! „Pentru civilizațiile îmbătrânite.). direct și intim. maladivul se întretaie cu dimensiunea solară. aceea era istoria vie. Depășirea vidului. afirmă Emil Cioran. generatoare de situații existențiale. Potrivit lui Mircea Eliade „ a trăi în prezent înseamnă a lua contact. Asemenea destinelor individuale. este realizarea unor forțe care au fost vii acum douăzeci-treizeci de ani. Problematica rămâne deschisă. zămislești valori. omului atenția – viața infățisându-i-se ca o frescă impersonală – devenind. p. Humanitas. vin să hazardeze întru cunoașterea lui. nu istoria care se consumă. convulsivă. La apogeu.. omul lacunar va trăi expirația ontică ca limită. și destinele națiunilor se pot eroda pe sine. Revoluția Rusă. Într-un final omul este antidotul.

Necunoașterea. dar anticipat cu ardoare. Societatea în pieptul căreia și-a înfipt pumnalul îi va supraviețui. înclinațiile marboase. 2008. lecția libertății a ridicat probleme! Exceptând factorii externi. dar reușește în cele din urmă. dă naștere unei istorii care se consumă. România prezentului. deși cel mai atractiv. de-a lungul timpului. Claudiu Iordache. are consecințe fatale pentru destinul unei țări. p.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 Orice mare revoluție începe printr-un primat al spiritului. asemenea lipsei de reacție în fața constrângerii. 160. acest element structural al Ființei. 156. diverse mutații structurale. Treptat. Temnițele trecutului au fost sfărmate de un viitor incert. propriul viitor! Dictatura ceaușistă a transformat România într-un tărâm enclav. generează un tipar existențial care se închide în istorie. Astfel. 1 (56)/2015  |  45 . cu nervuri și pulsații discontinue. astăzi devine victima propriei libertăți. în lipsa Rațiunii. Sinele istoric străbate cu anevoie regiunile existențiale. se confundă cu imaginea unei ființe naționale ce-și impune să rămână captivă într-o dimensiune vidă. De fiecare dată. tacite a survenit din interior. Abandonul în fața unei libertăți instinctuale.. asemenea trecutului apropiat. ce se estompează rapid din grafica ontică. Ființa națioanlă a românilor a suferit. somnul naturii umane. Humanitas. singuri. Atunci trăia izolată în propria-i osificație. Libertatea. Românii și-au confiscat. plasma ființei istorice universale. În 1989.. nu un Om Nou apare – ci cel mai vechi om. o Revoluție sfârșește întotdeauna prin a se distruge pe sine. căci nu poți schimba ceea ce este atât de adânc gravat în caracterul oamenilor: zoologia primară”3. 2013. însă. violente. grăbite. Acest prezent nepriincios. înțeleasă ca lecție a trădării benevole. a Identității se transformă dintr-un predicat esențial într-un postulat anodin. 126. * Caietele Revoluţiei Nr. înfrângerea. ființa istorică a stat cu obrajii lipiți de neant și respira plumb. orice tentativă de schimbare pălește! „Încerând să distrugă vechile privilegii pentru a și le impune pe ale sale. însă. Homo Posteritas. În pofida acestui fapt. oricât de paradoxală ar părea afirmația aceasta. 2 3 Mircea Eliade. să transmute filonul arid al realității într-o dimensiune germinală. IRINI. Alminteri. Oceanografie. tinde să devină un pâlc de individuații al căror timp nu poate degaja fluidul elastic creator – seva. În fața lor. București. cei mai mulți agenți – oameni sau popoare – își duc „somnul de veci” la periferia existenței. prin propria-i devenire. p. Barbarul”2. Eliberarea de propriul construct existențial rezidual s-a produs în mod spontan în decembrie 1989.

Componenta individuală se lipeşte unitate cu unitate şi formează în cele din urmă o singură entitate – mulţimea. Nicu Gavriluţă spunea că „societatea modernă este supusă unor fenomene de fracturare în serie”3. 2003. curajul cu inconştienţa. dar subîmpărţită într-o sumedenie de grupuri de interese. sportive. Iar atunci când societatea nu mai corespunde modului de funcţionare a propriilor componente se ajunge la fractalii. Gândirea. se impune o analiză socio-antropologică a societăţii în sine. prin forţa atomică pe care o mulţime o poate exercita. Educaţia este şi ea impusă prin aceleaşi metode. Fiecare componentă are datoria de a contribui 1 Robert Deliege. 2006. Dar. univ. 63. Fiecare componentă are un model de funcţionare bine definit. fără să permită penetrarea influenţelor exterioare. aceeaşi pentru toţi. Din prisma structuralismului psihologic. nevoile găsesc irefutabil o cale de progres. personificând societatea. pentru ca apoi să se reconstruiască într-o nouă ordine. Cluj-Napoca. 4 Petre Ursache. emoţiile. în mod axiomatic. finalul a fost apoteotic: Societatea a murit! Trăiască Societatea! Societatea a murit! Trăiască Societatea! În ultimii 25 de ani s-au scris multe rânduri referitoare la ceea ce s-a întâmplat în Decembrie 1989 în România. Durkheim prezintă societatea ca pe o entitate fundamentală. orice abatere fiind corijată prompt şi fără echivoc. indiferent de pregătirea acestora sau de necesitatea desfăşurării respectivei activităţi în cadrul comunităţii. Dincolo de conjunctura internaţională. Editura Dacia.este supusă posibilităţii unei rupturi.OPINII la existenţa societăţii. 2014. societăţii. în doar câteva zile. p. p. Bucureşti. Este o societate ce se autodefineşte prin ea însăşi. 111. Omul evoluează. hrana nediversificată. Avem astfel. dr. O istorie a antropologiei. delectarea culturală desfăşurată în acelaşi cadru. Matricea în interiorul căreia îşi trăieşte existenţa are un pattern prestabilit şi binecunoscut. este imposibil să uniformizezi organele umane. Munca este considerată o obligativitate primordială. mai dinamică şi mai adaptată cursului trepidant al lumii contemporane. culturale. Mixând ura cu speranţa. Componenta individuală (individul. Emile Durkheim definea faptul social ca ceva ce există în afara individului. . Antropologia o ştiinţă colonială. în decembrie 1989. economice. de analiza targetată a diverşilor factori interni determinanţi. Fractalii şi timpul social. două evenimente marcante: o moarte şi o naştere. familia) urmează o traiectorie uniformizantă. p. religioase etc. Daniela OSIAC 5 * 46  |  Caietele Revoluţiei Nr. p. având o existenţă proprie. Aceasta se substituie societăţii refractare. Mulţimea astfel creată acţionează după modelul unui virus reformator. Lect. politice. 111. Iar aceasta s-a produs în decembrie 1989. reprezentată direct.1 Păstrând caracteristicile gândirii funcţionalismului britanic. „unitară în aparenţă. grijile şi problemele cotidiene aproape pentru toată lumea la fel. se dezvoltă oricât de restrictiv ar fi mediul în care trăieşte. Or. care nu numai că restartează sistemul. 61. Editura Cartier. În definitiv până şi cea mai mică celulă este diferită de o alta. orice comunitate umană.”5 . prevalând ideea că un întreg se poate rupe în diverse bucăţi.4 Plecând de la conceptul lui Durkheim se impune mai întâi să zugrăvim Cine este societatea pre-decembrie 1989? Este o societate aplatizată. Viaţa de familie şi timpul liber par trase la indigo pentru oricare componentă supusă analizei aleatoriu: locuinţele construite şi mobilate aproape identic.2 De asemenea. 1 (56)/2015 Ibidem. ClujNapoca. Încercarea de monotonizare a componentelor avea doar o finalitate iminentă: implozia. este normal să deducem că şi componentele acesteia se aseamănă cu cele ale fiinţei umane. voinţa cu disperarea. Editura Eikon. 2 Ibidem. dar îl şi formatează. 3 Nicu Gavriluţă. Cetăţenii sunt legitimaţi pe stradă şi dacă nu au loc de muncă li se atribuie automat unul.

Expoziția. în Timişoara şi Bucureşti. Gheorghe Onișoru și a lect. putând fi vizitată pe terasa MNIR. univ. 25 de ani de libertate. Decembrie 1989 (autor: Constantin Corneanu). dr. Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 în parteneriat cu Universitatea din Craiova. până în luna martie 2015. Mihai Ghiţulescu. * Regal Cultural al IRRD la Craiova În cursul zilei de 6 februarie 2015. nr. 9). univ. este amplasată în aer liber. cunoscuți specialiști ai perioadei comunismului românesc. a marcat aniversarea a 25 de ani de la Revoluţia Română din Decembrie 1989 prin organizarea expoziţiei foto-documentare – Decembrie 1989. 1 (56)/2015  |  47 . Manifestarea a fost onorată de prezența prof. Cezar Stanciu. în sediul Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova (strada Mihail Kogâlniceanu. * Caietele Revoluţiei Nr.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 ACTIVITĂŢI Expoziţie foto-documentară Decembrie 1989 25 de ani de libertate Muzeul Naţional de Istorie a României. în parteneriat cu Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor Împotriva Regimului Comunist Instaurat în România în Perioada 1945-1989 şi Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989. deschisă publicului din data de 17 decembrie 2014. Alexandru Oşca. Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova și Editura Cetatea de Scaun din Târgoviște a organizat. Dan Claudiu Dănişor) și Victorie însângerată. dr. Imaginile expuse surprind momente marcante ale Revoluţiei din perioada 16-23 decembrie 1989. lansarea volumelor Evoluţia instituţiilor politice ale statului român de la 1859 până astăzi (autori: Sorin Liviu Damean.

…A venit Decembrie 1989 şi eram în Timişoara. nemaifiind numai ale mele. La începutul lui ianuarie 1990 am pictat tablouri imense pe pânză şi lemn în faţa Catedralei. Era Altarul celor iertaţi pentru libertate. 1 (56)/2015 . că Dumnezeu a coborât în mijlocul oraşului şi al oamenilor. temători de El. Ne amintim de ei în fiecare Decembrie. pe urmele tancurilor şi ale trupurilor tinere zdrobite şi acele tablouri au rămas acolo mai multe luni. pe simezele Palatului Parlamentului În săptămâna 15-21 decembrie 2014. Din nefericire El a luat pe cei inocenţi. Mihai Teodor OLTEANU * 48  |  Caietele Revoluţiei Nr. iar martiriul lor nu a fost în van. celor plecaţi dintre noi prea repede. în Foierul Sălii de Plen a Senatului României au putut fi admirate câteva din picturile dl. Mihai Teodor Olteanu. Oraşul nostru amintea de visul şi sfatul lui El Greco. salvându-ne. cunoscut şi ca Pictorul Revoluţiei.ACTIVITĂŢI Pictorul Revoluţiei. cei liberi să zboare spre Eternitate.

00. în cursul dimineţii de 20 decembrie 2014.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 DEPUNERE DE COROANE Omagierea sacrificiului suprem întru dobândirea libertăţii noastre De asemenea. prin sacrificiul suprem. solidar cu suferinţa celor care şi-au pierdut fiinţe dragi în după-amiaza şi noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989. precum și nerecunoștința societăți și a autorităților statului față de acești martiri. la triumful Revoluţiei Române din Decembrie 1989. prin jertfa lor de sânge. a regimului Ceauşescu. în confruntarea cu aparatul de represiune al regimului Ceauşescu în Bucureşti şi în toate oraşele-martir ale României. 1 (56)/2015  |  49 . a omagiat sacrificiul celor care au făcut suprema jertfă pentru libertatea noastră. respectiv la monumentele din faţa fostului sediu al CC al PCR. la victoria împotriva tiraniei comuniste. Ne exprimăm compasiunea şi ne închinăm fruntea în faţa mormintelor eroilor-martiri din Decembrie 1989 din toate oraşele-martir ale României. Domnul Bânciu Ioan. la monumentul eroilor timișoreni din orașul Popești-Leordeni a avut loc un moment de comemorare al celor care la data de 17-18 Decembrie 1989 au fost uciși la Timișoara de către forțele aparatului de represiune și care apoi au fost luați din morga Spitalului Județean Timiş. IRRD 1989 păstrează vie. prin cercetările sale. Idealurile Revoluţiei Române din Decembrie 1989 rămân veşnic în mintea şi sufletul celor care au contribuit prin jertfa lor de sânge. președintele Asociației 21 Decembrie din București. Radiodifuziunii şi Televiziunii Române. * Caietele Revoluţiei Nr. s-au depus coroane de flori de către reprezentanți ai principalelor instituții ale statului român. Reprezentanţii IRRD au depus o coroană de flori la monumentul închinat memoriei martirilor Timişoarei a căror cenuşă a fost aruncată în gura de canal de la Popeşti-Leordeni. la redobândirea libertăţii noastre şi a unei demnităţi ce părea pierdută pentru totdeauna. ci și acțiunea criminală a forțelor de represiune. Reprezentanţii IRRD 1989 au depus coroane de flori la monumentele închinate memoriei eroilormartiri din Decembrie 1989. desfăşurarea şi victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989. ora 11. Cu această ocazie un sobor de preoți ortodocși și romano-catolici au oficiat o slujbă religioasă. memoria celor care au contribuit. în cadrul cărora au rememorat nu doar sacrificiul eroilor timișoreni. transportați la București și arși la Crematoriul „Cenușa”. au ținut discuri comemorative. La un sfert de veac de la izbucnirea. precum și a numeroase asociații de revoluționari. și Teodor Doru Mărieș. IRRD 1989. vicepreședinte al Asociației Memorialul Revoluției.

ambii membrii ai Academiei Române. în ciuda grelelor încercări la care a fost supus el însuși. Ca membru al Consiliului Științific al Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989.ACTIVITĂŢI ANIVERSAREA ISTORICULUI DINU C. în procesul reașezării României pe drumul democrației. prin exigență. Giurescu. istoricul Dinu C. Giurescu și-a continuat activitatea științifică. GIURESCU Cu o ascendență care numără în trecutul apropiat două generații de străluciți slujitori ai zeiței Clio. putere de muncă și un călduros “La mulți ani!” * 50  |  Caietele Revoluţiei Nr. alături de țară și împreună cu toți românii. multă sănătate. Totodată. cu întreaga sa autoritate. stimate domnule profesor. Giurescu. din încrederea – niciodată știrbită! – în viitorul ei. 1 (56)/2015 . se remarcă prin contribuții de înalt profesionalism. Cu prilejul aniversării zilei de naștere a domnului profesor universitar Dinu C. colectivul IRRD și membrii Consiliului Științific al IRRD vă urează. cu realizări remarcabile în cercetarea și cunoașterea unor perioade și problematici ale istoriei naționale și universale. precum bunicul Constantin Giurescu și profesorul universitar Constantin C. profesorul Dinu C. corectitudine și colegialitate. Giurescu – el insuși profesor universitar și membru al Academiei Române. După Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989. dar și prin atitudinea sa cetățenească. prin responsabilitatea științifică și cetățenească. redând poporului român istoria sa adevărată. Giurescu. istoricul Dinu C. el s-a implicat. supusă unor grave denaturări în anii regimului totalitar comunist. al integrării țării noastre în structurile euro-atlantice. izvorâtă din nesecata dragoste de țară. ales de curând vice-președinte al acestui înalt for științific românesc și șeful Secției de științe istorice – s-a impus în societatea românească nu numai ca un eminent savant.

Asigurăm îndurerata familie de întreaga noastră compasiune! * Caietele Revoluţiei Nr. Ecoul gestului său reverberează în timp. 1 (56)/2015  |  51 . din Poiana Brașov. în pofida nepăsării unora din contemporanii. Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989 recunoaște sacrificiul lui Liviu Corneliu Babeș și are speranța că amintirea gestului său va rămâne nepieritoare. iar cărțile de istorie vor consemna eroismul său.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 PREȚUIM MEMORIA UNUI MARTIR Anul acesta se împlinesc 26 de ani de când Liviu Corneliu Babeș și-a dat foc pe pârtia de schi „Bradul”. în semn de protest față de dictatura ceaușistă. dorința de libertate și demnitate. memoria sa reușind să rămână vie în inimile tuturor celor care i-au înțeles sacrificiul.

a trecut în nefiinţă pe 3 ianuarie 2013.. astăzi suntem mai singuri ca niciodată! Ne lipseşte enorm! Regretăm această pierdere imensă a noastră. Trecerea sa la cele veşnice a fost o pierdere neaşteptată şi imensă. scenaristul şi producătorul de film Sergiu Nicolaescu. Atunci nu am fost singuri.NECROLOG IN MEMORIAM SERGIU NICOLAESCU (13 aprilie 1930 – 3 ianuarie 2013) S-au împlinit doi ani de când regizorul. una dintre stelele cinematografiei române. Apariţia sa pe micul ecran în 22 decembrie 1989 a redat românilor curajul şi convingerea că nu sunt singuri în lupta lor şi că vor învinge. actorul. participant activ la Revoluţia Română din Decembrie 1989 şi membru al Colegiului Naţional al Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989. a tuturor românilor! * 52  |  Caietele Revoluţiei Nr. 1 (56)/2015 ..

organizarea unor seminarii împreună cu organizaţiile revoluţionare. lansări de publicaţii şi cărţi editate de IRRD şi ALTAR. Caietele Revoluţiei Nr.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 Centrul Regional de Comunicare şi Cercetare Timişoara ‘89 Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989 (IRRD) şi Asociaţia Luptătorilor din Timişoara Arestaţi în Revoluţie (ALTAR 1989) au convenit construirea Centrului Regional De Comunicare şi Cercetare Timişoara ‘89 având ca obiective: organizarea unor întâlniri între cercetătorii IRRD şi participanţii la Revoluţia din Timişoara. 1 (56)/2015  |  53 .

Dragostea câinelui de pază. la data de 1 martie 1930. MANIFEST ÎMPOTRIVA UITĂRII O carte cutremurătoare despre Revoluţia Română. aşa cum a trăit-o autorul. dezamăgire – sfâşietor. în urma unei greşeli de redactare.SEMNAL EDITORIAL Alecu Ivan Ghilia Născut în satul Ghilia. 6(55)/2014. ignorării. Un Oscar pentru Ana.. Piramida. comuna Sendriceni. UN EPISOD TRĂIT AL VIEŢII MELE Editura LIMES. tristeţe. pentru care primeşte Premiul Academiei Române. judeţul Botoşani. în Lista Comitetelor Revoluţionare din Timişoara. Un strigăt de frustrare. problematizarea şi expresia artistică capătă semnificaţii multiple. în decursul carierei sale. număr pagini: 179 ERATĂ: În Caietul Revoluţiei nr. Cunoaşte marele succes începând cu anul 1958. Bastardul. la pagina 35. Printre cele mai importante titluri amintim: Recviem pentru vii. Facem cuvenită rectificarea. minimalizării.. care resimte din plin ravagiile marginalizării. numele doamnei Maria Trăistaru. 54  |  Caietele Revoluţiei Nr. Alecu Ivan Ghilia. a fost dublat eronat cu numele Mihaela Trăistaru. instrumentele sale artistice de decriptare a existenţialului – literatura şi pictura – plasându-l într-o dimensiune vizionară în care căutarea. O spovedanie a unui scriitor autentic. Întoarcerea bărbaţilor. O mărturie a unei conştiinţe ultragiate. 1 (56)/2015 . când publică romanul Cuscrii. s-a transformat într-un creator de artă desăvârşit. MANIFEST ÎMPOTRIVA UITĂRII.

că veţi susţine propunerea noastră. sacrificiul său la Poiana Braşov. Vă propunem. domnule secretar de stat. Menţionăm că placa comemorativă. singura care aminteşte de altfel. să amenajeze în jurul plăcii comemorative dedicate lui Liviu Corneliu Babeş un spaţiu de reculegere (un grilaj. doamna Gabriela Babeş. Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989 apreciază că din punct de vedere istoric o decizie favorabilă acestui caz a Secretariatului de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 ar fi reparatorie. Avem convingerea. Împreună. a fost ridicată din fondurile Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989. să poată fi încadrat în peisajul solemn al acesteia. Director General IRRD Claudiu Iordache Caietele Revoluţiei Nr. secretar de stat în cadrul Secretariatului de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 Domnule Adrian Sanda. la 26 de ani de la sacrificiul său. chiar şi acum. Apreciem că este posibil ca situaţia văduvei. Adrian Sanda.). împreună cu Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989. Adrian Sanda ca Secretariatului de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 pe care cu onoare îl conduceţi. domnule secretar de stat. 5 Martie 2015 Vă mulţumim. să fie asimilată categoriei urmaşilor eroilor martiri.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 Scrisoare adresată domnului Adrian Sanda. de asemenea. ajutând familia martirului Liviu Corneliu Babeş să treacă mai uşor. Cu acest prilej am fost informaţi în legătură cu situaţia materială nefericită a văduvei eroului martir. morală şi salutară. Etelka Babeş. Gabriela Babeş. doamna Etelka Babeş şi a fiicei sale. peste suferinţa pe care aceasta continuă să o acuze şi în zilele noastre. amplasat lângă Biserica de Lemn din staţiune. Considerăm că ar fi necesar un gest reparatoriu din partea statului român ca aceste două doamne să primească protecţia materială prevăzută în Legea Recunoştinţei 341/2004. o băncuţă din lemn. 1 (56)/2015  |  55 . am putea reuşi ca acest spaţiu de reculegere. secretar de stat Recent Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989 a participat la comemorarea a 26 de ani de la sacrificiul martirului naţional Liviu Corneliu Babeş. precum şi a fiicei. etc.

........................................................................................................... 52 The Regional Center for Communication and Research Timişoara ’89..........................................................Liviu Corneliu Babeş......documentary Exhibition..........Dinu C........................................................................................................................ The Painter of the Revolution..... 25 Years after the Romanian Revolution of December 1989.................................................... 54 Open Letter......................................................... 51 Necrology In memoriam Sergiu Nicolaescu........... Political Successors and the Deviation of Mentalities ................................. The End of the Century in Romania....................................................................... 39 Elena Diaconu.......................... Ash Notes...................................................................................... 28 Not to be forgotten! Petru Creţia.............. 53 Book Releases................. The Romanian Revolution............................................................................................................................................................... 25 Years after.............................. 47 IRRD Solemn Cultural Event in Craiova..................... The Idea of Freedom for Romanian People ................... December 1989.......................................... 25 Years of Freedom..................................................................................................... 49 Anniversary of Historian ............ 47 Mihai Olteanu......................................................................................... 11 Ceremonies for marking 25 years since the Romanian Revolution of December 1989 in the martyr cities......................... sector 2 Informaţii privitoare la publicaţii şi preţul acestora pot fi obţinute la numărul de telefon 56  |  Caietele Revoluţiei Nr........... Funeral Anniversay ...................................... 3 Claudiu Iordache...........A... 50 IRRD Honors the Memory of a Martyr .....................................................................................................................excerpt (IV)... 46 Activities Photo ................................................................................................... 37 Studies Adrian Majuru........ Giurescu..... 55 Current Issue............ 33.......................................................excerpt................... 56 Publicaţiile Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989 pot fi achiziţionate de la sediul instituţiei din strada C. 44 Opinions Daniela Osiac..................................................... Rosetti nr......................... 1 (56)/2015 .............................................................................................................................................................................................................................. 10 External Homage ....................... The Fall of the Berlin Wall in The New York Times .......................................................................................................................... 7 Symposium The Romanian Revolution of December 1989 .........................(II) ... 15 Portraits.......................... 1989............................................Current Issue Editorial Claudiu Iordache......... 48 Homage at the Monuments dedicated to Romanian Revolution of December 1989.......