You are on page 1of 81

STATISTICĂ ECONOMICĂ

SUPORT DE CURS
ID

LECTOR UNIV. DR. DEAC DAN

1

CUPRINS
Modulul 1……………………………………………………………………………..5
Capitolul 1 Noțiuni introductive....................................................................7
Capitolul 2 Colectarea datelor.........................................................................10
2.1 Tipuri de date și scale de măsurare ......................................10
2.2

Surse de date statistice...............................................................11

2.3

Planul observării statistice.......................................................12

2.4

Recensământul statistic.............................................................12

2.5

Sondajul statistic...........................................................................12

Capitolul 3

Sistematizarea si prezentarea datelor...............................15

3.1

Sistematizarea datelor...............................................................15

3.2

Prezentarea datelor statistice.................................................17

3.3

Distribuții statistice unidimensionale ...............................20

3.4

Histograma..................................................................................24

3.5

Diagrame de structură............................................................25

3.6

Reprezentări grafice specifice seriilor de timp.............. 26

3.7

Cartograme și cartodiagrame...............................................29

3.8

Distribuții statistice bidimensionale .................................30

Teste…………………………………………………………………………………………..34
Bibliografie………………………………………………………………………………….35

Modulul 2……………………………………………………………………………..36
2

Capitolul 4

Indicatori statististici în mărimi absolute
şi relative.....................................................................................37

4.1

Indicatori în mărimi absolute ..............................................37

4.2

Indicatori în mărimi relative ...............................................38

Capitolul 5

Indicatori ai tendinței centrale. ( Mărimi medii)..........40

5.1

Probleme generale ale mărimilor medii...........................40

5.2

Media aritmetică........................................................................41

5.3

Media unei caracteristici alternative..................................43

5.4

Medii cu aplicație specială.......................................................44

5.5

Modul (Dominanta)..................................................................45

5.6

Mediana..........................................................................................47

5.7 Quantilele .......................................................................................50
5.8

Mediala...............................................................................................53

5.9

Relații între valorile tendinței centrale ...............................55

Teste…………………………………………………………………………………………….56
Bibliografie…………………………………………………………………………………..57

Modulul 3………………………………………………………………………………58
Capitolul 6

Indicatori ai dispersiei și asimetriei………….......................60

6.1

Indicatori simpli si sintetici ai dispersiei.............................60

6.2

Indicatori ai dispersiei unei variabile alternative............64

6.3

Măsurarea dispersiei în sistemul medianei........................65

6.4

Dispersia unei variabile nominale (atributive)................67
3

6.5

Indicatori ai formei........................................................................68

Capitolul 7 Indicatori ai seriilor cronologice..............................................72
7.1 Indicatori pentru caracterizarea nivelului şi
variației în timp...............................................................................72
7.1.1 Indicatori absoluţi……………………………………………………..72
7.1.2 Indicatori relativi………………………………………………………..73
7.1.3 Indicatori medii…………………………………………………………..74
Capitolul 8 Testare unei ipoteze statistice.....................................................78
8.1 Probleme ale testării unei ipoteze statistice………………...78
8.2 Ipoteze statistice…………………………………………………………78
Test..………………………………………………………………………………………………81
Bibliografie……………………………………………………………………………………..81

4

cunoaşterea noţiunilor de bază din statistică . date statistice.însuşirea metodelor de prezentare şi sistematizare a unui set de date CUVINTE CHEIE .caracteristică statistică.MODULUL 1 Noţiuni introductive Colectarea datelor Sistematizarea şi prezentarea datelor OBIECTIVE . distribuţii statistice 5 .

...........34 Bibliografie…………………………………………………………………………………...29 3...............17 3........25 3..........................................8 Distribuții statistice bidimensionale ....................................12 2...........................................................................15 3..10 2.....................................3 Planul observării statistice...........................7 Capitolul 2 Colectarea datelor..............................1 Sistematizarea datelor.................................................2 Surse de date statistice................................10 2.............................................................................................20 3.........................35 CAP......................... Statistica: 6 ..4 Histograma.....................15 3..........12 2..................5 Sondajul statistic.....................5 Diagrame de structură.....................11 2.......................................................................................CUPRINS MODUL 1 Capitolul 1 Noțiuni introductive.........6 Reprezentări grafice specifice seriilor de timp.......................... 26 3..........................1 Tipuri de date și scale de măsurare ..........................24 3...........................2 Prezentarea datelor statistice.....................1 Noțiuni introductive...3 Distribuții statistice unidimensionale ..........12 Capitolul 3 Sistematizarea si prezentarea datelor......4 Recensământul statistic.......30 Teste………………………………………………………………………………………….7 Cartograme și cartodiagrame..........

Sunt forme individuale de manifestare. (civilizațiile egiptene. Datele au fost permanent colectate de-a lungul istoriei. grecești : pentru taxe și înrolare. dată de Bernoulli (. Fenomene care au condus la apariţia si dezvoltarea statisticii. Fenomenele de masă se supun acțiunii legilor statistice.Dezvoltarea teoriei probabilităților.Se produc în număr mare de cazuri (fenomene de masă) . . din evul mediu:nașterile.Nevoile guvernelor de a calcula date privind cetățenii și activitățile țărilor pe care le conduc. . Un principiu fundamental al statisticii este Legea numerelor mari. frecvența apariției unui eveniment converge în probabilitate la probabilitatea producerii acelui eveniment’’) Metode speciale de cercetare: ..Observarea de masă. căsătoriile ) Ȋn zilele noastre. progresele calculatoarelor au determinat schimbări profunde în statistică. 7 .știința colectării și înțelegerii datelor ce caracterizează fenomenele de masă . structură și dinamică a fenomenelor și proceselor economico-sociale.instrument de cunoaştere a particularităților de volum. .Apariția și extinderea utilizării calculatoarelor. Pentru a evidenţia o lege statistică este necesar studiul unui număr mare de cazuri individuale. . decesele. . romane.Variază de la un element la altul. Există soft-uri statistice specializate cu care se pot face analize foarte complexe.. Obiectul de studiu: Fenomenele și procesele ce prezintă următoarele particularități: .

Etapele cercetării statistice: . Unitatea statistică ( individ ): . Populaţia (colectivitatea) statistică. De exemplu:. .statice(stare la un moment dat) -dinamice (proces. Totalitatea elementelor de aceeași natură ce au trăsături comune.simplă 8 . Statistica descriptivă: Totalitatea metodelor de culegere. se formulează concluziile. devenire în timp) 3. Dar acestea nu se pot afla cu o probabilitate de 100%. 2. rezumare și prezentare a datelor. prezentare și caracterizare a unui set de date. Eșantion: submulţime de elemente selectate dintr-o colectivitate (populație) statistică: Colectivități statistice: .Observarea statistică: se culeg datele . Pasul dificil este transpunerea problemei în termeni statistici. se calculează indicatorii primari.Centralizarea și gruparea. Utilizează metode de sistematizare. 1.Analiza și interpretarea rezultatelor: se verifică ipotezele. Elemente de bază ale statisticii. Dacă colectivitatea e numeroasă. absoluți și sintetici. derivați.Procedee și metode de analiză și interpretare statistică. 95% sau 99%.Prelucrarea statistică: se sistematizează datele.Metoda grafică Statistica inferențială este formată dintr-un grup de metode ce pot da concluzii ample caracteristicilor unei populații pe baza datelor din eșantioane. . Statistica inferențială: Totalitatea metodelor de estimare a caracteristicilor unei populații pe baza rezultatelor obținute pe un eșantion. cercetarea este foarte grea..Probabilitatea de estimare corectă este de obicei 90%. se elaborează deciziile.

Indicatorul statistic: Expresia numerică a unor fenomene.1 Tipuri de date și scale de măsurare: 9 . Datele statistice: Caracteristica numerică obținută de statistică privind colectivitatea studiată.-complexă (ex. 2 Colectarea datelor. Caracteristica statistică: trăsătura comună tuturor unităților. 2. 6. CAP. Exemplu: - Populația statistică: cetățenii dintr-o localitate. 7. E numită și variabilă statistică. Parametrul statistic: Indicator statistic descriptiv calculat pentru o colectivitate totală. familia) 4. Parametru: venit mediu. 5. Mesajul lor este informația statistică. Eșantionul: persoanele selectate pentru anchetă. Scopul anchetei: descrierea diverselor caracteristici ale colectivității.

.Calitative ( nu se exprimă numeric: profesie. număr de copii. cu mai multe răspunsuri (se pot transforma în alternative. .Caracteristici primare.Caracteristici de timp. . . . locul de domiciliu) .Nealternative .Scala nominală :(scala denumirilor) se atribuie nume pentru variabile.Caracteristici de spațiu. caracteristicile calitative se impart in. c) În funcție de natura caracteristicilor.Caracteristici derivate.Date multivariate( mai mult de două variabile statistice) Caracteristicele statistice se pot clasifica după mai multe criterii: a) După modul de exprimare: . d) În funcție de conținutul caracteristicii.: .Cantitative (se exprimă numeric: salariu.Clasificarea datelor: . înălțime) b) În funcție de variantele de răspuns: .Date bivariate: (două variabile statistice) . Se face o diferențiere de specie dar nu și de grad.Date univariate: (o singură variabilă statistică) . 10 .Caracteristici atributive (altul decât spațiul și timpul) e) În funcție de modul de obținere și caracterizare a fenomenelor.Caracteristici discrete: număr de orașe.Alternative (binare) cu doua variante de răspuns.Caracteristici continue : greutate. . greutate. . Scale de măsurare: Sunt patru scale principale de măsurare: . înălțime.

. a comportamentelor.Scala de intervale (cardinală).Se fixează 4 până la 10 gradaţii pentru gradarea răspunsurilor. veniturile salariale.Exemplu: ocupația. numărul de șomeri.Primare ( date obținute direct prin organizarea de observări statistice. Diferenţiere de specie şi de grad. nivelul producției la unele bunuri.2 Surse de date statistice Sursele de date pot fi: . . Exemplu: temperatura. 2.3 Planul observării statistice: 11 . Diferenţiere de specie şi de grad. categorii de hoteluri.Scala proporțională ( de raport) Are toate calitățile celor anterioare iar în plus are un punct fix zero absolut. ex: recensământul statistic) . profesia. ratinguri. sexul. etc.Secundare ( datele sunt prelucrate în tabele și grafice) ex: buletinul statistic pe anul…… în care găsim de exemplu: mișcarea populației în oraș. s-au elaborat scale specifice de intensitate. Exemplu: nivelul de studii. în plus folosește unități de măsură egale. Ȋn cercetările de marketing se foloseşte scala de opinie sau de rating. Pentru compararea şi măsurarea opiniilor. Absența unui punct zero absolut pentru scală. etc.Scala ordinală: sunt măsurate variabile de tip nenumeric dar care pot fi ordonate. . 2.

Este o metodă parțială de observare statistică.Observarea statistică: Acțiunea de culegere a datelor de la unitățile statistice. Este o metodă de observare totală cu caracter periodic ce surprinde un fenomen în mod static. anchete sociale.5 Sondajul statistic. Alegerea formularelor de observare. Stabilirea caracteristicilor de observare. 2.Condiția de calitate (asigurarea veridicității conținutului datelor) Observarea se face după un plan riguros ce trebuie să conțină: - Scopul observării. avantajul unei economii de timp și bani. Exemple: CTC. a locuințelor. 12 . demografie. Delimitarea colectivității și unității de observare. Exemplu: recensământul populației. în analiza macroeconomică. 2. etc.Condiția de cantitate (obținerea în timpul stabilit a tuturor datelor) . comerț. Condițiile ce trebuie îndeplinite de observare: .4 Recensământul statistic.a animalelor. . Delimitarea timpului și locului observării.pentru a estima rezervele de zăcăminte.. Stabilirea măsurilor organizatorice. agricultură.

Sondajele pot fi repetate( cu revenire în populaţie pentru populaţii infinite)sau nerepetate (fară revenire în populaţie pentru populaţii finite) Procedee de selecție aleatoare. 2) Procedeul tabelului cu numere întâmplătoare: numărul de ordine al unității este ales din tabelul cu numere aleatoare. iar volumul eşantionului este n=50. Exemplu: familia.Cuiburile (grupurile) . Cuib sau Cluster : grupare de unități statistice concentrate și strict delimitate.. B) Sondajul stratificat.Fiecare unitate statistică are probabilitatea egală de a fi aleasă. .Populația în ansamblu Etape: . Se foloseşte o urnă cu N bile numerotate de la 1 la N din care se fac n extrageri fără revenire. 3) Procedeul mecanic de selecție: se stabileşte pasul de numărare k. Avem trei niveluri de cercetare: .Extragerea unui eșantion din cuiburile stabilite 13 .A.Unitățile sunt alese independent. De exemplu dacă volumul populaţiei este N=1000. Se divizează colectivitatea generală în . atunci k= =20. Sondajul aleator simplu: Condiții: .Unități statistice . fără legătură una cu alta. straturi’’ cât mai omogene C) Sondajul în cuiburi.Stabilirea cuiburilor .se va selecta tot a 20-a unitate. 1) Procedeul urnei cu bile: fiecare unitate se numerotează de la 1 la N.

Alte tipuri de sondaj: .. Rezultatele nu sunt obiective.3 Sistematizarea si prezentarea datelor Prelucrare statistică – fenomen complex prin care datele înregistrate sunt sistematizate şi tratate statistic. 14 .Examinarea fiecărei unități statistice din cele ce compun cuibul.Selecţie dirijată – se iau elementele (unitățile) reprezentative apropiate de media ce trebuie estimată. de la unele elemente se iau anumite caracteristici iar de la altele se studiaza alte caracteristici. Sistematizarea datelor – ordonarea acestora în funcție de omogenitatea lor.se ia un eșantion. .Eșantionarea multifazică: . . .Eșantionarea pe cote: .Eşantionarea concentrată – selectarea în eșantion a acelei părți ce prezintă majoritatea cazurilor individuale. Cap.alegerea unităților statistice este lăsată pe seama operatorilor.

2.grupare după o variabilă nominală (clasificare) .gruparea combinată – separarea unei colectivități în grupe omogene după variația simultană a două sau mai multe caracteristici.grupare după o variabilă calitativă: .(centralizare pe grupe a unitaților statistice). -Se face prin sumare directa. . fiecare grupă se divizează în subgrupe după variația unei alte caracteristici (secundare) b) Dupa natura caracteristicii: .exemplu – gruparea intreprinderilor industriale după numărul muncitorilor. Tipuri de grupări statistice : a) După numărul caracteristicilor de grupare : -grupare simplă – după o singură caracteristică. apoi.1.3.grupări după variabila “timp” şi după variabila “spaţiu” . -Gruparea .Exemplu: gruparea populației pe ocupații.1. 3. Sistematizarea datelor . valoarea producției unei firme pe o perioada dată. rezultatele acestei grupări fiind cuprinse în nomenclatoare.1. Se face o grupare după o caracteristică principală.1. Rezultă șiruri de date ordonate crescător sau descrescător. 15 . . Procedee de sistematizare -Centralizarea – (totalizarea unităților statistice sau a valorilor unei caracteristici la nivelul grupelor tipice sau al colectivitații).Rezultă astfel indicatori statistici de nivel. Exemplu: numărul populației unei localitați la un moment dat.se realizează prin centralizare si grupare 3. .

( Funcţie de scop).1. Se folosesc pentru unele cercetări intervale tipice neegale:0-19 (populație tânără). 1 3 322 4. 100 și peste. Se poate face pe: . exemplu: gruparea populației din localitate după vârstă) 3. Funcție de scopul grupării se va decide gradul de esențializare a caracteristicilor.variante (număr redus de posibilitati).2059 (populație adultă). Determinarea mărimii intervalului de grupare ( ) Fie X caracteristica de grupare cu valorile xi. . se poate face după formula Sturges: .exemplu: gruparea statistică a unei populații după vârstă : se folosesc în general intervale cincinale. Alegerea variabilei de grupare (variabilă după care se face separarea unităților in grupe omogene). adică intervale tipice egale: 0-4.pentru sistematizarea materialului în vederea prelucrării (grupe egale ca mărime).3. .. dacă volumul eșantionului este n. 95-99 . 10-14. exemplu:gruparea familiilor din cartier dupa numărul de copii). Probleme ale grupării statistice 1. -intervale de variație (număr mare de variante). Stabilirea numărului de grupe.după o variabilă exprimată numeric. 3.pentru analiza directă in cazul grupelor bine determinate.60 și peste (populație vârstnică). 5-9. 2. Scopul grupării statistice : . i=̅̅̅̅̅̅ 1 Numărul: A = xmax – xmin se numește amplitudinea de varianţie a lui X Atunci = sau = 16 . Numărul k al grupelor folosite în practică .

sursa datelor.titlul general si titlurile interioare. Repezentări grafice 17 .simplu (distribuție univariată) .2. Delimitarea grupelor de variație și separarea unităților colectivității pe intervale de variație .rubricile tabelului.notele explicative.dacă variabila e discretă atunci limita inferioară a intervalului următor este deplasată cu o unitate față de limita superioară a intervalului precedent.Se face o notă explicativă (care limită e inclusă în interval) .dacă variabila este continuă atunci limita superioară a unui interval va fi limita inferioară a intervalului următor.unitatea de măsură generală.cu dublă intrare (tabel de corelație) ( distribuție bivariată) 3. . . . 3. .( numărul obținut se rotunjeşte în plus) 5. Prezentarea datelor statistice Distribuție statistică – rezultatele sistematizate prin grupare. Tipuri de tabele : .2.intervalele pot fi închise sau deschise 3. .2. Tabele statistice Elementele unui tabel: .1.2.

Principiul de bază : proporționalitatea Elementele reprezentării a. Scara c. Axele de coordonate b.Metodă de prezentare sub forma unei imagini a datelor unei distribuții într-un sistem de coordonate dat. Legenda a.nij) 18 .yj) Z Ai(xi. Rețeaua graficului d.yj. Axele de coordonate Axe rectangulare: Ȋn plan: y yi Ai(xi.ni) ni xi 0 X Ȋn spaţiu: nij este frecvenţa absolută a perechii (xi.

nij 0 xi yi x Y Coordonate polare Ai 0 x Ai ( 𝜚i . De exemplu: 2 = anul atunci = luna = trimestrul b) Scara : .01 ⬇ 0.uniformă (aritmetică. .neuniformă (logaritmică) – punem în corespondență biunivocă numărul cu logaritmul său zecimal.1 1 10 100 ⬇ ⬇ ⬇ ⬇ 19 1000 ⬇ .001 ⬇ 0. ̅̅̅̅̅ 1 j) ̅̅̅̅̅ 1 grade sau radiani 𝜚 . cu diviziuni echidistante).proporțional cu -proporțional cu intervalul de timp ce separă două valori succesive. 0.

/ . Este utilă pentru distribuţii bidimensionale.1.3.. Definiție : Se numește distribuție statistică unidimensională. corespondența dintre șirul valorilor unei caracteristici și cel de al doilea: șirul frecvențelor absolute. respectiv: X .x2. Frecvențe relative si frecvențe cumulate Definiția 1.3. 3. respectiv d)Legenda – alături de figură. / ̅̅̅̅̅̅ 1 . Dacă avem distribuții de interval notăm: X: ( .2. dacă n1≠n2≠∙∙∙ ≠ nm.3. Definitie notații. Acestea se prezintă sub forma unui tabel. se reprezintă la scară redusă elemente de construcție cu explicații. Distribuții statistice unidimensionale 3. ) ̅̅̅̅̅ 1 3. Se numește frecvență relativă a valorii xi numărul ∑ = n .xm )unde x1<x2<…<xm Dacă: n1=n2=…=nm …… ….-3 -2 -1 0 1 2 3 c)Reţeaua graficului –se construiesc paralele la axe prin punctele yj . X:( x1.….volumul colectivității Evident ∑ 1 20 =∑ unde : .

Definiția 2. numărul ( ) ̅̅̅̅̅̅ 1 . Se numește frecvență relativă cumulat crescătoare a valorii xi. evident ∑ 1 ( ) Se pot calcula şi valorile ( ) frecvența absolută cumulat descrescătoare. 3. ( ) Numărul ∑ ( ) ̅̅̅̅̅̅ 1 .3 2 3 4 5 Prezentarea în tabel a unei distribuții unidimensionale Modelul unui tabel simplu: Interval de grupare Frecvența absolută Frecvența relativă 21 Frecvența absolută Frecvența relativă . Se numește frecvență absolută cumulat crescătoare a valorii xi. respectiv frecvenţa relativă cumulat descrescătoare a valorii xi ( ) ( ) ( ) ( ) ∑ ţ Intervalul 1 3.

1) - 100 1 Efectivul (ni) Frecvenţa absolută 17 61 22 fi frecvenţa relativă Frecvența cumulată relativă Ni (⬇ ) 100 83 22 Fi (⬆ ) 0.x0-x1 n1 f1 | | | | | | xi-1-xi ni fi cumulată N1 | | Ni cumulată F1 | | | | | | | | | | xk-1-xk nk fk Nk Fk Total N 1 - - | | Fi Exemplu: Inregistrarea unui eșantion de 100 persoane dupa caracteristica “vârstă” Grupa de vârstă 0 – 14 15 – 59 60 si peste (din care 65 de ani şi peste) Total 0. unde X: (xi.61 0.78 1 Fi (⬇ ) 1 0.22 Frecvenţa absolută cumulată Ni ( ⬆) 17 78 100 (10) (0. i=1 22 ̅̅̅̅̅̅ 1 .83 0.ni).17 0.17 O. ni) Se unesc prin segmente punctele Ai (xi.22 - - - Poligonul și curba frecvențelor Poligonul frecvențelor – specific variabilelor discrete. ̅̅̅̅̅̅.

) .Ni) prin arce de curbă. Este aproximată mai bine forma distribuţiei colectivității după caracteristica cercetatată. Curba frecvențelor cumulate : se unesc punctele Ai(xi. 3. Poligonul frecvenţelor cumulate : este reprezentarea grafică a funcției empirice de repartiţie: Fn(x)=∑ Exemplul : distribuția familiilor dintr-un bloc după numărul de copii.ni) se unesc prin arce de curbă.4.Curba frecvențelor: punctele Ai( xi. Histograma: Folosită pentru serii cu distribuție continuă X: ( ̅̅̅̅̅ 1 23 ) unde =(xi-1.

Exemplul1: Ȋn tabelul de mai jos avem distribuţia unui eşantion de 200 persoane după timpul de deplasare zilnică ( în minute). Construcția histogramei Se construiesc dreptunghiuri cu baza aşezată pe abscisă. 24 . Se poate obține poligonul frecvențelor dacă se unesc prin segmente mijloacele intervalelor duse prin ordonatele . Înălțimea dreptunghiurilor va fi proporțională cu .Dacă intervalele sunt inegale se folosesc frecvențele reduse . lungimea acesteia fiind proporțională cu lungimea a intervalului .

Exemplul 2: Ȋn tabelul de mai jos avem distribuţia unui eşantion de 100 persoane după vârstă 3. Proporționalitate între volumul colectivităţii( 100% )și suprafața din figură. Diagrame de structură.5. 25 . -dreptunghiul de structură .

Prin segmente de dreaptă.pătratul de structură.Prin sectoare de cerc.. Exemplu: 26 .6 Reprezentări grafice specifice seriilor de timp Diagrama polară :pentru fenomene cu evoluţie ciclică( serii cronologice) .cercul de structură. Exemple: 3. . .

Cronograma reprezentare grafică specifică seriilor de timp. Exemple: 27 .Se trasează sectoare de cerc cu raza proporțională cu nivelul atins de fenomen în perioadele considerate.Se împarte cercul într-un număr de sectoare egale cu numărul perioadelor de variație. . Poate fi liniară sau prin benzi sau coloane.Construcție: .Se construiește un cerc cu raza proporțională cu nivelul maxim al fenomenului. .

28 .

7 Cartograme și cartodiagrame Reprezentări grafice specifice seriilor teritoriale Cartograma: intensitatea de manifestare a unui fenomen Cartodiagrama: structura unui fenomen.3. Exemple: 29 .

= ̅̅̅̅̅ 1 Fie numărul elementelor din colectivitate corespunzătoare perechii ( ) (frecvența absolută a perechii) ( Se numește distribuție bidimensională (bivariată) șirul de triplete ̅̅̅̅̅̅ ̅̅̅̅̅ ) 1 1 Această distribuție se prezintă într-un tabel cu dublă intrare (tabel de corelație).3. 30 .8 Distribuții statistice bidimensionale Definiție : Fie C o colectivitate de volum n X – variabila cu valorile xi . ̅̅̅̅̅̅ 1 Y – variabila cu valorile .

̅̅̅̅̅̅ 1 ) ) și ̅̅̅̅̅ 1 distribuții marginale Frecvențele relative marginale : Frecvențele relative parțiale : ̅̅̅̅̅̅ 1 Frecvențele relative condiționate: ̅̅̅̅̅ 1 31 . ∑ ( ∑ =∑ ( ∑ ..| | | | | I I I | | | . .

cu o variabilă cantitativă și una atributivă. b)Distribuţie bidimensională. Exemplu: Prezentarea unui eșantion de 50 de persoane dintr-o întreprindere după producția individuală (bucăți) și salariul lunar ( euro / lună) . Se construiesc apoi punctele ( ) în celulele reţelei. . Se construiesc paralelipipede cu baza în planul ( X0Y). ) 20-30 30-40 40-50 50-60 60-70 200-400 400-600 600-800 800-1000 10001200 2 1 3 1 5 1 1 8 5 7 2 1 15 10 4 3 17 5 2 7 2 7 22 12 7 50 Reprezentări grafice – norul de puncte – într-un sistem de axe se trasează rețeaua corespunzătoare valorilor . 32 . Diagrama paralelipipedelor – în sistem de 3 axe . iar înălțimea proporţională cu .a) Distribuții bidimensionale cu ambele variabile cantitative. ( .

Reprezentarea grafică : piramida vârstelor. c)Distribuţie bidimensională cu ambele variabile atributive. Mediu Urban Rural Total Sex Masculin 6000000 4000000 10000000 Feminin 7000000 5000000 12000000 Total 13000000 9000000 22000000 33 . Exemplu: Distributia populatiei Romaniei dupa mediu si sex in 2011( date conventionale).Distributia după vârstă și sex a populației României.

120-180. Ex dreptunghi: Teste Distribuţia unui eşantion de 150 de persoane după caracteristica „timpul de deplasare zilnică”. este: Timpul de deplasare(minute) 0-30 30-60 60-90 90-120 120-180 15 40 50 35 10 Ji=xi-1 . b) să se reprezinte grafic structura pe intervalele 0-60. 34 . 60-120.Reprezentarile grafice sunt diagrame de structura. respectiv dreptunghi de structură.xi Număr persoane ni a) să se reprezinte grafic histograma. folosind cerc. poligonul şi curba frecvenţelor.

. C. Bucureşti.Bibliografie: 1. “Statistică. Ed. Economică.a. 2002. Ed. Economică. “Statistică. suport de curs. E. „Statistică Economică”. Economică. 2. Jaba.a. “Bazele Statisticii Teoretice şi Economice”. Bucureşti. Deac.V. Anghelache ş. 4. Ediţia a-3-a”. 2005. 3. Baze teoretice şi aplicaţii”. Voineag. D. 35 . Bucureşti. Ed.. ş. 2007.

cunoaşterea semnificaţiei şi a relaţiilor matematice de definire a indicatorilor în mărimi absolute şi relative . mărimi relative. mediană. mărimi absolute. quantile 36 . medială.însuşirea modului de calcul a acestor indicatori în diverse situaţii practice CUVINTE CHEIE . modul.înţelegerea rolului şi importanţei acestor indicatori în caracterizarea unui set de date .cunoaşterea semnificaţiei şi a relaţiilor matematice de definire a indicatorilor tendinţei centrale .indicator statistic. medie.MODULUL 2 Indicatori statistici în mărimi absolute şi relative Indicatori ai tendinţei centrale OBIECTIVE .

.............37 4.................................37 4...1 Probleme generale ale mărimilor medii.................................41 5........ ( Mărimi medii)................45 5............55 Teste……………………………………………………………………………………………............................8 Mediala....3 Media unei caracteristici alternative................................................ Indicatori statististici în mărimi absolute şi relative................2 Indicatori în mărimi relative .............................56 Bibliografie…………………………………………………………………………………......44 5.....6 Mediana........9 Relații între valorile tendinței centrale ...................38 Capitolul 5 Indicatori ai tendinței centrale.................................................................40 5........................................................4 Medii cu aplicație specială................. 4....................47 5............57 Cap........................... Se obțin prin sumare directă în cadrul unei grupe: ∑ Indicatori ai variației absolute : 37 .........................4..........................7 Quantilele ...................................................CUPRINS MODUL 2 Capitolul 4 Indicatori statististici în mărimi absolute şi relative...............................................................49 5.....43 5.....1 Indicatori în mărimi absolute Indicatorii de nivel – sunt indicatori individuali.................................1 Indicatori în mărimi absolute ......40 5...................5 Modul (Dominanta)................2 Media aritmetică.................. rezultat al centralizării pe ∑ ∑ grupe...53 5...................

100 ∑ 100 Mărimi relative de corespondență (mărimi relative de coordonare) 38 .asigurarea comparabilității datelor ce formează raportul. ∑ Sau ̅̅̅̅̅̅ 1 ∑ 4.Fie ( ̅̅̅̅̅̅ 1 ) Numărul se numește spor.alegerea bazei de comparare: funcție de gradul de independență dintre caracteristici sau funcție de scopul cercetării.2 Indicatori în mărimi relative: Exprimă rezultatul comparării a doi indicatori statistici sub formă de raport. . Arată câte unități din indicatorul de la numărător revin la o unitate a indicatorului considerat ca bază de raportare. prodecimili etc. Exprimă raportul dintre parte și întreg. promili. . Probleme ale folosirii mărimilor relative. . 100 .alegerea formei de exprimare a mărimilor relative (procente. Tipuri de mărimi relative: Mărimile de structură : (ponderi sau greutăți specifice ).) arată de câte ori se cuprinde indicatorul de raportat în baza de raportare. ̅̅̅̅̅ 1 Notaţii : Exemplu : ∑ ∑ 1 ∑ .

1000 nivelul grupei A respectiv B. Y = variabila (fenomenul) ales ca bază de raportare. X = variabila (fenomenul) de raportat. Mărimi relative de intensitate : K= K = marimea relativă de intensitate. Arată gradul. intensitatea de răspândire a unui fenomen în raport cu variabila la care se raportează. 39 . economie.. Arată câte unități dintr-o grupă revin la 100 sau 1000 unități din cealaltă grupă a colectivității. Se utilizează în demografie (caracterizează mișcările populației).

ceea ce este esențial pentru unitățile unei colectivități distribuite dupa o anumită caracteristică.media sintetizează normalul.Media trebuie să fie puțin sensibilă la fluctuațiile de eșantionare. 5. suma termenilor va fi aceeași). 5. 6. Trăsături caracteristice : . Mediile. 40 .Media trebuie definită obiectiv printr-o definiție sau formulă. 4. 3. adică exprimă nivelul purtat de majoritatea unităților colectivității.5 Indicatori ai tendinței centrale. . exprimă legicul.Media trebuie să fie simplu de calculat. .Media trebuie să aibe o semnificație concretă ușor de observat. ( Mărimi medii).media exprimă în mod sintetic valorile unei serii statistice şi are un caracter abstract.este o mărime generalizantă (înlocuind fiecare termen al seriei cu nivelul mediu.1 Probleme generale ale mărimilor medii.este rezultatul acțiunii factorilor esențiali.Media trebuie să se preteze la calcule algebrice ulterioare.Cap.Media trebuie să fie reprezentativă pentru toți termenii seriei. 2. Condiții de calitate ale unei mărimi medii(Principiul lui Yule) 1. sunt mărimi statistice care exprimă în mod sintetic si generalizant. . Se mai numește și speranța matematică (poziția centrală spre care tind unitățile unei colectivități). Abaterile de la nivelul mediu se datorează factorilor aleatori.

etc b)După modul de obținere: .2 Media aritmetică ( ̅) Definiție -mod de calcul. .mărimi medii cu aplicații speciale: - media geometrică. media progresivă. . . Media simplă: Dacă : X: ( ) ̅̅̅̅̅̅ 1 41 . .medii de poziție: modul.medii de calcul – medii simple pentru distribuții de tipul: X: ( ) 1 .mediana.media aritmetică. media armonică. media pătratică.modul. mediana.medii ponderate pentru distribuții de tipul X: ( ) ̅̅̅̅̅̅ 1 5.mărimi medii fundamentale : .Clasificarea mărimilor medii a)După rolul lor n analiza statistică : . mediala. media cronologică.

∑ ( 4. ∑ ∑ unde ∑ ș ∑ 1 Dacă seria este prezentată pe intervale de variație: X: ( ) ( ∑ ̅ atunci: ̅̅̅̅̅̅ 1 ) =∑ ∑ ( unde: xi= ) Proprietăți ale mediei aritmetice: ̅ 1. ̅ Media ponderată : Dacă: X: ( ̅̅̅̅̅̅ 1 ) ∑ atunci: ̅ .∑ atunci: ̅ ăț . Observăm că: ∑ . a) ̅ b) ̅̅̅ c) ̅̅̅̅ ( ă ̅) 0 ( ă ă) ă ̅ ) ∑ ( ∑ ∑ ∑ ) ă) ̅ ( ă ă) ̅ ̅ ( ș ) ă 42 . ∑ ( 5. . 3.. Dacă: ̅ 2.

3 Media unei caracteristici alternative: Distribuția de frecvență pentru o caracteristică alternativă. Frecvența de apariție Efectiv ( ) Pondere ( ) Valori ale caracteristicii ( ) Da (1) Nu (0) ̅ Total ∑ 1 0 ( Unitați ce posedă caracteristica p= Unități ce nu posedă caracteristica n = ) ∑ 43 =1 ̅ . X.6.Y variabile aleatoare independente. Din propietățile 5) punctul a) și b). dacă: Z = X+Y ̅ . c ∑ ̅ ă Respectiv: ∑ ̅ ă ∑ 5. atunci: ̅̅̅̅̅̅̅̅ Calculul simplificat al mediei.

ă Media geometrică ponderată : ∑ ̅̅̅̅ √ …. Să se calculeze creșterea medie anuală. – Se aplică doar pentru numere strict pozitive.Media unei caracteristicii alternative = ponderea unităților ce posedă caracteristica. 44 ..4 Medii cu aplicație specială Media geometrică. Media geometrică simplă: ̅̅̅̅ …. …. cu 15% în următorii doi ani și cu 18% în ultimul an pe o perioada de observare de patru ani. unde Exemplu: Cifra de afaceri a unei firme crește cu 10% în primul an. normală și translativă. √ . Observații : logaritmând relațiile celor două medii obținem: 1) ̅̅̅̅ 2) ̅̅̅̅= ∑ Proprietăți: 1)̅̅̅̅ este mărime internă. . 2) ̅̅̅ =̅̅̅ ̅̅̅ unde 3) ̅̅̅ ̅̅̅̅ ̅̅̅̅ . 5.

Este o mărime fundamentală de pozitie. Modul este valoarea caracteristicii cu frecvența absolută ă.∑ ̅̅̅̅ √1 10 1 15 √ √1 716605 1 18 ș 1 144635 1 145 14 5 ă Media de ordin r : 1 ∑ Media aritmetică de ordin r: ̅̅̅̅ √ Observație: 1 Dacă: ̅̅̅ 2 ̅ ̅̅̅ =̅̅̅̅ 1 ̅̅̅̅̅ ̅̅̅̅ Inegalitatea mediilor: ̅̅̅̅ ̅̅̅̅ ̅ ̅̅̅̅ 5.5 Modul (Dominanta) Notat Mo sau Do. -se determină -se citește valoarea corespunzătoare b)dacă X: ( ) ̅̅̅̅̅̅ 1 = ă 45 ă( ) . . Determinarea modului: ) ( ) ̅̅̅̅̅̅ 1 ă ă.

Dacă ă ă. Media pătratică: 46 . Propietățile modulului. - Dacă intervalele sunt inegale se folosesc în loc de frecvențele reduse: Determinarea grafică : cu histograma. 1. 3. Dacă: Media armonică: ̅̅̅̅ ∑ 1 ∑ ∑ ă ponderată. 0 ă 4. 2.Se citește intervalul modal ) ă .-se determină ( .

până la care și peste care sunt distribuite în număr egal unitățile colectivității. dacă m este impar.a)Simplă: ∑ √ ̅̅̅̅ ∑ ̅̅̅̅ b)Ponderată: √∑ ̅̅̅̅ ∑ ̅̅̅̅ ∑ 5.6 Mediana( ∑ ) Definiție : Se numește mediană acea valoare a caracteristicii unei serii ordonate. a) X= ( ) ̅̅̅̅̅̅ 1 i) dacă m=2p+1. atunci locul medianei corespunde valorii . respectiv unde dacă m este par este unitatea mediană. Calculul medianei pentru diferite tipuri de distribuții. respectiv valoarea caracteristicii care împarte seria dată în două grupe cu efective egale. 3 =15 47 25 35 . atunci: 1 = Deci : 5 Exemplu: 5 2 2 1 10 15 2. Dacă volumul colectivității este m.

atunci : și Avem doi termeni centrali ai seriei: 4 Exemplu: 6 ( ) 1) Se calculează 10 4 2 2 7.5 = b) 9 ̅̅̅̅̅̅ 1 ( ) ∑ 2) Se determină 2 ă 2 ă Se determină ă ( ) 1 â ( ) 3) Se determină Exemplu: 0 6 1 18 2 23 3 20 4 14 5 6 6 2 7 1 total 90 ( c) ( ) ( ) 6 24 47 67 81 87 89 90 m=90=2p = 45 Observăm că: ( ) 47 45 2 ̅̅̅̅̅̅ 1 ) 1) Se calculează 2) Se determină ( ) și cea mai mică valoare 48 ( ) . astfel încât ( ) .ii) dacă m=2p.

5 5. unde: ț ț ă ă Exemplu: Să se determine mediana pentru distribuția următoare ( - (0.7 Quantilele(generalizări ale medianei) Sunt valori ale caracteristicii ce împart seria în r grupe ale căror efective sunt egale.120] (120.180] 25 50 60 45 15 5 Total 200 135 100 ( ) ( ) ( ) 25 75 135 180 195 200 (60 90) 100 60 ( ) 200 175 125 65 20 5 30 100 75 60 . 60 12.( ) 3) Se determină intervalul median ( ) 4) ( ) .30] (30.5 72.quantila este mediana 49 .150] (150.90] (90.60] (60. Numărul r se numește ordinul quantilelor. Quantile uzuale: r=2 .

fiind cele mai utilizate în practică. Q2 .r=4 – quartilele r=10 – decilele r=100 – centilele În continuare vom calcula aceste quantile uzuale pentru distribuții de intervale. Quartilele: Q1 . Q3 0 Q1 Q2 Q3 ( ) Q1= Q2= *1 2 3+ Q3= 50 .

90] (90 .30] (30 . Decilele: D1 .∑ Unde: ∑ ∑ . ... ] (0. 150] (150 . … .C99 C1 = C50= = C99= unde: ∑ . ̅̅̅̅ 1 9 ∑ ( C1 .decilele şi centilele extreme pentru seria de intervale prezentată în tabelul următor: ( . . D9 D1 = D5= D9= ∑ ∑ .lungimea intervalului quartilic . ăț ) Exemplu: Să se calculeze quartilele. d.. C2 . ) ăț ̅̅̅̅ 1 9 ( ) ț Centilele: ( . 60] (60 . ………. 180] Total ( ) 25 75 135 180 195 200 - 25 50 60 45 15 5 200 51 ( ) 200 175 125 65 20 5 - . 120] (120 . ………. D2 .

5 60 2 30 60 30 60 150 180 ( ) Q3= 45 72.5 3 200 4 ( ) 15 (60 90- 100 60 30 1 100 Q2= 60 (30 60- 50 (90 120- 150 90 30 90 3 30 90 10 100 Decilele: ∑ 10 Observăm că: 200 10 ( ) 25 ( ) D1= 9 ∑ 10 Observăm că: 20 9 200 10 ( ) 180 (0 30- 20 0 30 30 1 24 180 (90 120- 52 9 .Quartilele: ∑ 200 4 4 50 ( ) Observăm că: 75 ( ) Q1= ∑ 200 2 2 ( ) 135 30 30 ( ) 3 ∑ 4 Observăm că: 12.

a) Determinarea medialei pentru serii simple : ( ) ̅̅̅̅̅̅ 1 1.( ) D9= 90 30 90 120 Diagrama ‘’box-plot’’ (Tukey 1972) ∗ ∣ ∣ ∗ D1 Q1 Me Q3 D9 ∗ .Se determină șirul ∑ 3.valorile minime și maxime ale distribuției. D1 . Egalitatea are loc doar în cazul unei echirepartiții. Notaţie: Avem că: ≥ ce împarte suma . ̅̅̅̅̅̅ 1 ∑ ă ≥ = 53 . .decilele extreme. D9 .Se ordonează crescător termenii 2. 4. 5.8 Mediala ( ∑ ) Indicator de poziție egal cu acel nivel al caracteristicii în două părți egale.

=6. Se determină: pentru serii cu frecvență: ̅̅̅̅̅̅ ∑ 1 ( pentru serii de intervale: ∑ – ş 3. Se determină 2. deci = =8 32=∑ b) Determinarea 1. -3. 8. =4. ̅̅̅̅̅ 1 .Exemplu: Să se determine mediala pentru seria cu valorile :2. = c) Determinarea 1. 3. =5. 4. = =-3 = + =1. =2. 9 =8 =-3. ∑ ( ) ̅̅̅̅̅̅ 1 ) ) ̅̅̅̅̅ 1 = . 6. 54 ( . 5. 9 =8. ∑ 2. 1. =-2 2 2 0 4 9 16 15 23 23 >16= .

avem: ̅ =73. =72. =72. distribuţia după timpul de deplasare în minute a eşantionului de 200 persoane.5-72).5.9 Relații între valorile tendinței centrale: ̅ 1) Dacă distribuția este unimodală simetrică atunci: ̅ ̅ 2) Dacă distribuția este unimodală asimetrică atunci are loc relația ̅ 3( ) Ex: Pt. 55 . adevărat.5.5 73.5-72=3(72.

000 Femei 1. p. .110 Se cere să se calculeze mărimile relative de corespondenţă( coordonare). p.1999.. este dată în tabelul următor: 56 .12. C. b) Să se întocmească un tabel cu modificările de structură în 2001 faţă de 1993 pe sectoare de activitate.N.195. în mărime absolută.S.N. este dat în tabelul următor: Total personal muncitor 2. I. în anii 1993 şi 2001 este dată în tabelul de mai jos: Sectorul de activitate 2003 2001 Industrie 3030 2017 Construcţii 574 340 Agricultură şi silvicultură 3614 3498 Alte ramuri 2844 2708 Total 10062 8563 Sursa: Anuarul Statistic al României. 2000.781. 2) Numărul de salariaţi pe sexe la nivelul economiei naţionale a Romăniei.158. în anul 1993 comparativ cu anul 2001.S.TESTE 1) Populaţia ocupată (mii persoane) pe sectoare de activitate în România.94 a) Să se întocmească un tabel cu ponderea populaţiei ocupate pe sectoare de activitate. 2002. p.000 Sursa: Anuarul Statistic al României.976. 3) Distribuţia muncitorilor unei firme după caracteristica „timpul necesar realizării unui produs”. 1994. la 31.000 Bărbaţi 1.

Ediţia a-3-a”. 57 . 2005.a. 4. Anghelache ş. Economică.V. Bucureşti. Ed. 2002. 2007. D. Bucureşti. 3. Baze teoretice şi aplicaţii”. Ed. Bucureşti. Economică.Timpul (min) Ji= xi-1-xi Număr muncitori ni 0-30 30-60 60-90 90-120 120-150 150-180 25 50 60 45 15 5 Să se calculeze: a) Media aritmetică b) Modul c) Mediana d) Diagrama Box-Plot e) Mediala Bibliografie: 1. “Statistică. Voineag. „Statistică Economică”. “Statistică. Economică. Deac.a. “Bazele Statisticii Teoretice şi Economice”. Ed.. 2. suport de curs. ş. E.. C. Jaba.

serie cronologică 58 .cunoaşterea semnificaţiei şi a relaţiilor matematice de definire a indicatorilor de asimetrie . asimetrie.MODULUL 3 Indicatori ai dispersiei şi ai formei Indicatori ai seriilor cronologice OBIECTIVE .înţelegerea rolului şi importanţei acestor indicatori în caracterizarea unui set de date .cunoaşterea semnificaţiei şi a relaţiilor matematice de definire a indicatorilor specifici seriilor cronologice .însuşirea modului de calcul a acestor indicatori în diverse situaţii practice CUVINTE CHEIE .cunoaşterea semnificaţiei şi a relaţiilor matematice de definire a indicatorilor simpli şi sintetici ai dispersiei .dispersie.

..............3 6...........3 Indicatori medii…………………………………………………………..................................................................................72 7........65 Dispersia unei variabile nominale (atributive)......73 7.......CUPRINS MODUL 3 Capitolul 6 6........68 Indicatori ai seriilor cronologice....1 Indicatori ai dispersiei și asimetriei…………..........78 8...................78 8.........1.....2 Indicatori relativi……………………………………………………….....64 Măsurarea dispersiei în sistemul medianei......60 Indicatori ai dispersiei unei variabile alternative..72 Indicatori pentru caracterizarea nivelului şi variației în timp..5 Capitolul 7 7...2 Ipoteze statistice…………………………………………………………78 Test...............………………………………………………………………………………………………81 Bibliografie……………………………………………………………………………………................1..........4 6.................................................67 Indicatori ai formei........1 Indicatori absoluţi…………………………………………………….....................1 Probleme ale testării unei ipoteze statistice………………...72 7..81 59 .................2 6..1..1 6.................60 Indicatori simpli si sintetici ai dispersiei..........74 Capitolul 8 Testare unei ipoteze statistice.........

ă ( ̅ ) : X=( a) ̅= ∑ | | ̅= ∑ | | ∑ ∑∣ ̅∣ ∑ ∣ ∑ ) ̅̅̅̅̅̅ 1 dacă ̅∣ …. a) Amplitudinea variației Daca X variabila asociată caracteristicii unei populații : X: ( ̅̅̅̅̅̅ 1 ) = ă 100.6 Indicatori ai dispersiei şi asimetriei 6. atunci ∑( 60 ̅) 0 . împrăștierea tuturor nivelurilor individuale ale caracteristicii față de nivelul mediu. 6. b)Abaterea individuală Numărul: ̅ ̅ = ̅ 100.1. ă Observație: Dacă nu se pune modul.2 Indicatorii sintetici ai dispersiei Exprimă în mod sintetic.1. se numește abaterea individuală absolută respectiv abaterea individuală relativă.1 Indicatorii simpli ai dispersiei Măsoară câmpul de împrăștiere al caracteristicii și împrăștierea fiecărui nivel individual al caracteristicii față de nivelul mediu.Cap. se numește amplitudinea variației absolută respectiv ̅ amplitudinea variației relativă.1 Indicatori simpli şi sintetici ai dispersiei Dispersia – exprimă gradul de mprăștiere a valorilor individuale ale unei distribuții în jurul valorii centrale: ̅ 6.

0< <17% . 35%) . 11. = ∑ Numărul: σ2 ∑ ∑ ( ̅) . media moderat reprezentativă. media strict reprezentativă. III.27 2 ) 95.65 3 ) 99. 13. Să se calculeze prețul mediu şi gradul de dispersie cu ajutorul indicatorilor simpli si sintetici: 61 . (35%.97 ̅ ( ̅ ț ̅ ̅) . ( ̅ ( ̅ ( ̅ ̅ 2 3 ̅ ̅ ) 68. √ ă Este d)Intervalul mediu de variație . Acesta este: I. (17%. 50%). ∑ c)Abaterea medie pătratică (derivația standard). 12. 14(lei). Exemplu : Un produs se vinde în 5 magazine cu prețuri diferite : 10. >50% - media nu este reprezentativă. media reprezentativă în sens larg.b) Dispersia. e) Coeficientul de variație ( ) ̅ ̅ 100 ̅ 100 (0 100 ) este folosit ca test de reprezentativitate a mediei. II.

̅ 1 ∑ 5 10 11 12 5 13 10 4 14 60 5 Prețul mediu este 12 lei 14 10 Amplitudinea variației: 14 ∙100= 100 33 3 Abaterea individuală: .67 62 12 . ̅̅̅̅ 1 5 ̅ ̅ ̅ ̅ ̅ ̅ ̅ ̅ ̅ ̅ ̅ ̅ 100 ̅ 10 12 2 ̅ 11 12 1 ̅ 12 12 0 ̅ 13 12 1 ̅ 14 12 2 ∙100= ∙100= 100 16.33 ∙100= ∙100= 100 0 ∙100= ∙100= 100 8.67 ∙100= ∙100= 100 8.33 16.

4142=13. ̅ =12-1.4142=10. σ √ √2 Observăm că: 1 4142 1 4142 ̅ Intervalul mediu de variație.4142 lei Coeficientul de variatie ( ) ̅ 100 1 4142 100 12 11 78 17 =>media este semnificativă pentru distribuție.5858 ̅ =12+1.4142 deci 68% din unităţile colectivităţii (magazine) practică un preț cuprins între 10. 63 . Abaterea medie liniară (̅̅̅̅) ̅ ∑ | ̅| ∑ | | 12 = ̅= 1.Indicatori sintetici ai dispersiei.2 lei Deci: { ̅ ̅ ̅ ̅ 12 12 12 12 13 2 } 10 8 ț (10 8 13 2) Dispersia (σ2) ∑ ( ∑ ̅) 5 2 4 5 2 1 5 10 5 2 Abaterea medie patratică.5858 lei și 13.

1” Dispersia unei caracteristici alternative. procentul mediu de piese rebut. (1 ) (0 ) (1 ăţ ) ă 1 Abaterea mediei patratică. Variantele se exprimă prin cuvinte. pot fi cuantificate cu . Să se determine : i) ii) iii) iv) procentul mediu de piese bune.. dispersia. 90 ( 0 9) (0 1) √ 64 100 33 33 . 270 sunt bune.0’’ si .2 Indicatori ai dispersiei unei variabile alternative O caracteristică alternativă are doar două variante.. √ √ Coeficientul de variație ( ̅ 100 √ 100 ) √ ∙100 Exemplu : Din 300 piese examinate. 100 i) ii) iii) 1 100 10 900.6. . coeficientul de variaţie.

6. ) ă 1) Intervalul interquartilic. 2 Observație : ă 25 ș 25 ț ) 4) Intervalul interdecilic. ( 2) ) 3) Semiinterquartila. ( 5) Abaterea interdecilică ă 80 6) Semiinterdecila ț = Frecvență cumulată IQ ID D1 Q1 Me Q3 * D9 xi * 65 . ( ă.3 Măsurarea dispersiei în sistemul medianei Indicatori ai dispersiei n sistemul medianei.

Coeficientul de variație interquartilic: ( 100 ) 100 2 ∑ 2 Q1 - 1 Q1= Q3 - 3 Q3= ∑ ∑ Coeficientul de variație interdecilic ( 2 ) 100 Aplicație: Considerând datele din tabelul următor: ( ) Timpul consumat pentru realizarea unei piese ( (110 . 140] (140 – 150] (150 – 160] Număr muncitori ( ) 12 16 28 24 20 12 28 56 80 100 Total 100 - 66 . 130] (130 . 120] (120 .

Numărul: ă ț ∑∑ ∑ .Să se determine gradul de variație cu ajutorul indicatorilor de variație în sistemul medianei. .4 Dispersia unei variabile nominale (atributive) Măsurarea dispersiei se bazează pe diferențele calitative dintre unitățile studiate. 67 . Definiție: Se numește indice de variaţie calitativ. ă ț . 100 2 100 100 2 100 Se calculează : ș 6.

6. / Exemplu: Avem un grup de 1=40 copii de muncitori. / ∑ 2 1) ... =3 ∑∑ =40∙10+40∙10+10∙10=900 3(3 1) 60 ( ) 2 3 900 1200 0 75 ț ă 1200 75 ă ă ț . 68 . Să se studieze gradul de omogenitate al grupului după originea socială a părinților. =60 studenți. Indicatori de asimetrie: dau informaţii asupra modului de repartizare a frecvențelor de o parte și de alta a valorii centrale. 3=10 copii de țărani.5 Indicatori ai formei Forma unei distribuții statistice se poate aprecia cu ajutorul indicatorilor de asimetrie şi a indicatorilor de boltire. 2=10 copii de intelectuali.( 1) 2 ∑ ( .

Valorile centrale folosite pentru aprecierea asimetriei : ̅ . asimetria se poate aprecia cu ajutorul curbei frecvențelor și a diagramei box – plot. 6. . deviația de la forma simetrică a distribuției.Indicatori de boltire: măsoară aglomerarea frecvenţelor în zona centrală.1 Asimetria Definiție: Se numește asimetrie. .5.Se compară curba frecvențelor cu modelul teoretic al distribuției normale (clopotul Gauss ̅ ( ț ă) ̅ ̅ Asimetrie la stânga ̅ 69 .Grafic.

ă.̅ Asimetrie la dreapta ̅ Indicatori ai asimetriei a) Asimetria n mărime absolută ( ̅ ) 3( sau dacă: 0 dacă: 0 ) â ) b) Coeficientul de asimetrie Yule ( 2 . . dacă 01– ț dacă 03– ț 70 . . ț ă. 1 1dacă 0 ț dacă 0 ț ă dacă 0 ț ă ă.

1 1- . ă ) c) Coeficientul de asimetrie Pearson ( ̅ . Exemplu: Pentru distribuția de la exercițiul anterior sa se afle | ̅ 137 5 | 137 4 0 0078. ă. ț ă. dacă 01– ț dacă 03– ț .E xemplu: 128 13 137 86 147 92 128 13 147 92 2 137 86 147 92 128 13 ț 0 0141 . 71 . . Dacă: 0 ț dacă 0 ț ă dacă 0 ț ă ă.

Cap. 7 Indicatori ai seriilor cronologice

7.1 Indicatori pentru caracterizarea nivelului şi variației în timp
Serie cronologică – serie de timp ce prezintă un șir de observații la diferite
momente sau intervale de timp.
(

Avem : serie de timp de momente :

(

serie de timp de intervale :

̅̅̅̅̅̅
0

)
)

̅̅̅̅̅̅
1

unde:
ț

(

ă

)

7.1.1 Indicatori absoluți
Nivelul absolut – valoarea

a fiecărui termen al seriei cronologice

Volumul absolut – valoarea

- valoarea nivelurilor absolute.

Sporul absolut – creșterea sau descreșterea unui fenomen într-o perioadă
(moment) față de o altă perioadă (moment)
- sporul cu bază fixă :

- sporul cu bază mobilă:

̅̅̅̅̅̅
1

Observația 1:
1) ∑
2)


=

ț


72

.

̅̅̅̅̅̅
0

7.1.2 Indicatori relativi :
a) Ritmul sau indicele de variație – arată de câte ori a crescut (scăzut) nivelul
unui fenomen într-o perioadă (moment) față de nivelul aceluiași fenomen într-o altă
perioadă (moment)
- ritmul variației cu baza fixă:
̅̅̅̅̅̅
0

100

- ritmul variației cu baza mobilă:
̅̅̅̅̅̅
1

100

Observaţia 2:
1.

2.

̅̅̅̅̅̅
1

( )

b) Ritmul sporului – arată cu cât s-a modificat în mărime relativă nivelul
fenomenului în perioada raportată față de nivelul fenomenului în perioada de
raportare.
Ritmul sporului cu bază fixă:

̅̅̅̅̅̅
0

1

100
Ritmul sporului cu bază mobilă:


1

100

100
73

̅̅̅̅̅̅
1

d) Valoarea absolută a unui procent de creștere
- Cu bază fixă:
%(

)

- Cu bază mobilă:
% (

)


7.1.3 Indicatori medii
Nivelul mediu –
Dacă seria este de intervale , atunci nivelul mediu se află calculând o
medie aritmetică a termenilor seriei.
Dacă seria este de timp atunci nivelul mediu se află calculând o medie
cronologică.
Media cronologică simplă (pentru serie cronologică cu momente egal distanțate):
̅̅̅̅̅̅
(
)
0
̅ cr=
̅

1

Media cronologică ponderată (pentru seria cronologică cu momente inegal
distanțate)
̅ cr=
̅ cr =
74

( ̅)

Sporul mediu:

̅

̅

Ritmul mediu al variației ( ̅ ) : arată de câte ori s-a modificat în medie pe
an nivelul unui fenomen, într-o perioadă în care fenomenul evoluează după o
progresie geometrică.
a)Metoda mediei geometrice.

̅

√̅

̅

=√

̅

̅ 100


- dezavantaj: se ignoră termenii seriei, folosindu-se primul si ultimul.
b) Metoda mediei parabolice:

Fie seria:

̅̅̅̅̅
1

̅
̅

= (1
(

̅

̅

̅

̅

̅ )


1

1

ă

)

̅

̅

1
̅

1

ă

.

Dezavantaj: se exagerează importanța primului termen.
Ritmul mediu al sporului ( ̅ )
̅
̅

̅

1
̅

100
75

̅

̅

Indicatorii absoluți Anii Ti Exportul ( ) Sporul absolut cu bază fixă (mil. $ ) Cu bază mobilă ⁄ 1994 1995 1996 1997 1998 1999 0 1759 = 1993 = 2280 =2151 =2336 =6151 =7910 =8084 =8431 =8302 =8487 76 =1759 =174 =347 =-129 =185 .Apl Aplicație 1: Se dă seria cronologică ce reprezintă volumul comerțului exterior al României in perioada 1994 – 1999. $) = 6151 1 = 7910 2 = 8084 3 = 8431 4 = 8302 5 = 8487 47365 Anii ( ) T0 = 1994 T1 = 1995 T2 = 1996 T3 = 1997 T4 = 1998 T5 = 1999 a)Să se calculeze indicatorii absoluți și relativi ai variației în timp (și valoarea absoltă a unui procent de creștere cu bază fixă și cu bază mobilă) b)Să se calculeze indicatorii medii pentru aceste serii. Exportul (în mil.

07 134.29 -1.97 137.07 34.6 2.6 131.6 31.23 100 O 28. $ Ritmul mediu al variației ̅ = √ ̅ √1 3797 ̅ 100 77 1 066 6 66 ̅ 106 6 . ⁄ Cu bază mobilă: % ( ( )) Indicatorii medii ̅ 2 5 Nivelul mediu ̅ Sporul mediu ̅ 40021 5 2 ∑ 8004 2 .97 37.47 102.53 2.2 4.43 137.98 28.Indicatorii relativi Ritmul variației și al sporului.2 104. Anul variației(%) = ⁄ Ritmul ⁄ 1994 1995 1996 1997 1998 1999 6151 7910 8084 8431 8302 8437 100 ritmul = ⁄ 100 100 128. 7894 16 mil.98 sporului (%) ⁄ ⁄ ⁄ 100 128.6 102.23 Valoarea absolută a unui procent de creștere: ) Cu baza fixă %( 61 51 .43 37.29 98. 467 2 mil.

4. 8. Se formuleaza o ipoteza Ha numită ipoteza alternativă în opoziție cu Ho.Cap.8 Testarea unei ipoteze statistice 8.Se alege un nivel de semnificaţie ∝. eliminată). 2) se verifică o lege statistică. Putem avea situațiile: 78 .acceptare’’ și de ...Se calculează valoarea de test pentru funcția statistică cu datele din sondaj.Se stabilesc regiunile de . Ipoteza pe care dorim să o testăm se numește ipoteza nulă Ho (este ipoteza care se dorește a fi negată.Se alege un test statistic (o funcție statistică) și se alege un estimator ̂ pentru parametrul 𝚹 testat. 5.1 Probleme ale testării unei ipoteze statistice 1) se verifică dacă valoarea unui parametru este egală cu valoarea estimată pe baza datelor dintr-un eșantion.respingere’’ a ipotezei .Se ia decizia de respingere sau acceptare a ipotezei. 3. 6. Etapele testării unei ipoteze statistice 1.Se formulează ipotezele (ipoteza Ho) 2. Cel mai frecvent: dacă media unei populații este identică cu media obținută pe un eșantion.2 Ipoteze statistice Este o presupunere cu privire la un parametru.

01. teste unilaterale 3. .1] Regiunea de acceptare : (Intervalul de încredere) nu se respinge ă 1 ∝ coeficient de încredere. 2. Regiunea de respingere sau regiunea antiză .1. Testarea ipotezei ( ț ∝ este cunoscut ( ) ̅̅̅̅̅ 1 la nivel de semnificatie α. Regiunea de respingere : Intervalul dintr-o distribuție de probe în care se respinge ipoteza . i se asociază o problemă ∝ [0. 0. este intervalul Regiunea de acceptare a ipotezei ( ) ț Se determină astfel Ф( Concluzie: dacă | | dacă | ̅ √ Se calculează funcția statistică Unde pentru: ) ) 1 ∝ (0 1) ⇒ ă | 79 .

B) σ este necunoscut ∑ Se calculează ( ̅) √ ̅ √ Se calculează funcția statistică Regiunea de acceptare este intervalul ( ) unde variabilei t de tip student cu 1 grade de libertate. ( ) este cuantila ∝⇒ Concluzie: dacă | | ă | | Aplicaţii: 1000 ̅ √ ̅ 970 ( √25 N = 25 =5∙ ) 15 σ= 100 | | 15 ∝ 02 ̅( | | ) 1 15 80 02 2 1.28 1 01 09 .

2007.3 2000 23 Sa se calculeze indicatorii absoluți și relativi ai variației în timp. ş. Ed.. 2005. Baze teoretice şi aplicaţii”. “Statistică.. Anghelache ş. Bibliografie: 1. “Bazele Statisticii Teoretice şi Economice”. 2.a.V.8 1996 2 1997 2.a. Bucureşti.TEST 1) Se cunosc datele privind producția de grâu a unei ferme vegetale Anul Producția ( ) 1995 1. Voineag. 4. Ediţia a-3-a”. 2002. Ed. valoarea absolută a unui procent de creștere cu bază fixă și cu baza mobilă şi indicatorii medii. Bucureşti. Deac. 3. „Statistică Economică”. Jaba. Economică.1 1998 2 1999 2. Bucureşti. Economică. “Statistică. E. Ed. D. C. suport de curs. 81 . Economică.