You are on page 1of 36

Listă cu abrevieri

CP RM – Codul Penal al Republicii Moldova
Alin. – alineat
Art. – articol
Pct. – punct
CPP RM – Codul de procedură penală al Republicii Moldova
CEDO – Convenția Europeană a Drepturilor Omului
Convenția CE – Convenția Consiliului Europei împotriva traficului de organe
CPFR - Codul penal al Federației Ruse
CPU – Codul Penal al Ucrainei
Legea Nr.42 (din 06.03.2008) – Legea cu privire la transplantul de organe, țesuturi
și celule umane
Agenție - Agenţia de Transplant

[3]

Introducere
“Este corpul uman un produs de larg consum?” este o problemă de perspectivă : cît ar fi
corpul uman de “templu”, cînd noi, oamenii, avem nevoie de “piese de schimb”, devenim dintr-o
dată foarte deschiși la o eventuală tranzacție care ne-ar putea salva viața. Problema este că
cererea pentru acest soi de “piese de schimb” depășește cu mult oferta existentă. În Statele Unite,
ca de altfel în toate țările civilizate, este ilegal să vinzi organe umane; ele pot fi luate doar de la
donatori decedați sau de la cei vii dispuși să renunțe la unul din pură mărinimie, ceea ce
înseamnă că nu există prea multe organe la dispoziție și că în cazul oricărei resurse aflate ori în
afara legii ori prea reglementată, piața neagră prosperă.
Transplantul de organe, ţesuturi şi celule de origine umană se efectuează numai în scop
terapeutic.
Transplantul de organe, ţesuturi şi celule de origine umană se efectuează cu
consimţământul scris al primitorului, după ce acesta a fost informat asupra riscurilor şi
beneficiilor procedeului.
În cazul în care primitorul este în imposibilitatea de a-şi exprima consimţământul, acesta
poate fi dat în scris de către unul din membrii familiei sau de către reprezentantul legal al
acestuia. În cazul primitorului aflat în imposibilitatea de a-şi exprima consimţământul,
transplantul se poate efectua fără consimţământul prevăzut anterior dacă, datorită unor
împrejurări obiective, nu se poate lua legătura în timp util cu familia ori cu reprezentantul legal
al acestuia, iar întârzierea ar conduce inevitabil la decesul pacientului. În cazul minorilor sau
persoanelor lipsite de capacitate de exerciţiu, consimţământul va fi dat de părinţi sau de celelalte
persoane care au calitatea de ocrotitor legal al acestora.
Republica Moldova face parte din categoria statelor ce sunt încă în curs de dezvoltare,
anume resortisanții acestor state cel mai des devin victime al acestui tip de infracțiuni. Pătura
săraca a cetățenilor Republicii Moldova devine target-grup-ul pentru comercianții de țesuturi,
organe și celule umane.
În ultimii ani nu există prea multă practică judiciară în acest domeniu, iar pentru fapta
ilicită dată destul de rar se aplică sancționea penală, cel mai des făpturitorii rămân nepedepsiți.
În lucrarea aceasta mi-am pus scopul să studiez fenomenul dat în limitele statului
Republica Moldova dar analizând și anumite fenomene mondiale. Principalele obiective sunt de
cunoaștere și înțelegere a fenomenului, de descriere a acestuia. Un obiectiv important este
analiza teoretică a art.158 CP RM, care a suferit modificări esențiale spre sfârșitul anului 2013.
[4]

Un ultim obiectiv constă în descrierea modului de aplicare a răspunderii penale și în delimitarea
infracțiunii prevăzute de la art.158 de alte infracțiuni asemănătoare.
În procesul de cercetare am studiat actele inernaționale ce se refră la traficul de organe ca
dealtfel și la traficul de ființe umane și copii, pentru a crea o imagine generală am apelat la
studierea materialelor didactice și științifice authtone combinând cu studierea materialelor
străine. Pentru a avea o imagine clară a acestui fenomen am studiat diverse rapoarte la nivel
național și internațional, pentru ca într-un final să studiez aprofundat componența juridică a
infracțiunii și răspunderea penală.
Subiectul propus de mine în teza de an în momentul de față nu este unul foarte studiat în
Republica Moldova, astfel anumite aspecte științifice rămân a fi determinate și studiae mai
aprofundat.
După cum am menționat și mai sus acest subiect din nefericire este unul actual pentru
Republica Moldova. Transplantul legal este reglementat la noi în țară sabiling o serie de condiții
fixe prin diverse acte legislative 1și interzicând un anumit timp de conduită.
Este esențial de făcut diferențierea dintre trasnplantul legal și ilegal și condițiile pentru ca
un transplant să fie legal. Deasemenea acest tip de infracțiune are un cerc de subiecți printre care
de cele mai deseori într-un mod sau altu se află colaboratorii instituțiilor medicale făcând din
această infracțiune una deosebită.
În continuare propun să analizăm principalele noțiuni ce vor fi utilizate în cadrul tezei de
an:
Celula - este unitatea de bază structurala, functională și genetica a organizării materiei
vii. Corpul omenesc este alcatuit dintr-un numar foarte mare de celule cu forma diferita în
funcție de specializarea lor. Toate celulele iau nastere din celula ou prin diviziuni succesive si
diferențieri celulare.
Mai multe celule cu aceeasi forma si structura unite intre ele printr-o substanta intracelulara si care indeplinesc in organism aceeasi functie sau acelasi grup de functii alcatuiesc un
țesut.
Exista mai multe tipuri de țesuturi:
țesuturi musculare - tesutul muscular este alcatuit din fibre musculare care pot fi de trei
tipuri, in functie de care deosebim:
țesut muscular neted - este alcatuit din fibre musculare netede omogene cu aspect
fusiform, care au nucleul in partea centrala mai ingrosata;
1

LEGE Nr. 42 din 06.03.2008 privind transplantul de organe, ţesuturi şi celule umane
[5]

tesutul epitelial este alcatuit din unul sau mai multe straturi de celule legate intre ele.). formată din diferite ţesuturi care îi menţin structura.2 Definiția legală sunt următoarele: organ . tesuturile se grupeaza si formeaza organele (inima.țesut muscular striat . tesut reticulat. cartilaj. țesuturi epiteliale . țesut nervos . muscular. etc) si fibre (colagen.este alcatuit din celule specializate numite neuroni si celule cu rol de hranire si sustinere a acestora (celule gliale). Următoarele definiții se referă nemijlocit la operațiunile efectuate în cadrul infracțiunii prevăzute de art. tesut adipos) . tesut cilindric simplu.tesutul conjunctiv este alcatuit din celule conjunctive. articulate prin discuri intercolare. Transplantul de țesuturi și/sau organe . La randul lor. tesut lax. care este transplantat printr-o intervenție chirurgicală. Transplantare . a extrage. țesut muscular de tip cardiac . A preleva . organe care functioneaza in corelatie cu alte organe.(tesut osos compact. in scop terapeutic. etc. substanta fundamentala (sange. vascularizarea şi dezvoltă funcţiile fiziologice cu un important nivel de autonomie. tesut epitelial pluristratificat) . rinichi. a lua (cu anticipație) o parte dintr-un tot. epiteliile formeaza la suprafata corpului epiderma sau captusesc cavitati interne. In acest fel se formeaza sistemele (nervos. tesut pavimentos simplu.formeaza miocardul. reticulina si elastina). din corpul unui subiect uman cu alte structuri similare.Intervenție chirurgicală de înlocuire a unui țesut sau organ bolnav cu un alt țesut ori organ sănătos preluat de la un donator.ro [6] . dispuse in retea. tesut osos spongios.o parte vitală diferenţiată a corpului uman.acea activitate medicala complexa care.158 CP RM: Transplant .Organ. dovedite ca fiind sanatoase. parte dintr-un organ.A detașa. dintr-un ansamblu. inlocuieste tesuturi si/sau organe umane compromise morfologic si functional. În înţelesul indicat. os. tesut fibros.este alcatuit din fibre musculare striate care sunt celule alungite cu numerosi nuclei situati periferic cu aspect striat. osos. constituie organ şi o parte a unui organ dacă este destinată utilizării în corpul 2 Definițiile au fost preluate de pe dexonline. țesut etc. etc). sunt fibre musculare striate cu un singur nucleu. țesuturi conjunctive . Totalitatea sistemelor formeaza organismul uman.(tesut cubic simplu.

prelevare .uman în acelaşi scop ca şi organul întreg. e) schimbul şi transportul de organe. primitor – persoana care beneficiază de transplantul de organe şi/sau de ţesuturi. conservare. ţesuturi şi celule. Transplantul poate fi de la o persoană la alta (alogenic) sau de la sine la sine (autolog).procedeu prin care organele. ţesuturilor şi celulelor. ţesuturi şi celule umane. c) întocmirea şi ţinerea Registrului donatorilor de organe. ţesuturi şi celule de la un donator la un primitor.3 Agenţia de Transplant. este o instituţie publică cu statut de persoană juridică. prelevarea şi transplantul de organe. transplant . f) selectarea instituţiilor şi echipelor de transplant. celule . ţesuturi şi celule la nivel naţional şi internaţional.2008 [7] . j) instruirea personalului medical şi informarea publicului larg în probleme de transplant. h) asigurarea trasabilităţii tuturor organelor. denumită în continuare Agenţie. indiferent dacă donarea a avut loc în timpul vieţii persoanei în cauză sau după decesul acesteia.celule individuale sau conglomerat de celule care nu sînt legate prin nici o formă de ţesut. şi/sau de celule umane. ţesuturi şi celule. care realizează politicile şi programele naţionale de transplant de organe. donator – persoana care donează unul sau mai multe organe.unitate specializată a unui spital sau instituţie care desfăşoară activităţi de prelucrare. i) monitorizarea şi verificarea rezultatelor procedurilor de transplant. g) asigurarea implementării standardelor de calitate şi siguranţă cu privire la organe. ţesuturilor sau celulelor. bancă de ţesuturi . 2 din legea Nr. Agenţia este responsabilă de organizarea şi supravegherea tuturor activităţilor de transplant la nivel naţional. asigurînd pacienţilor acces egal la serviciile de transplant.toate părţile (formaţiunile anatomice) ale corpului uman formate din celule. ţesuturi . 3 Art. d) distribuţia organelor. menţinîndu-se cerinţele legate de structură şi vascularizare.activitate medicală cu scop de reconstituire a funcţiei organismului uman prin transfer echivalent de organe. ţesuturi şi/sau celule pentru utilizare terapeutică. ţesuturile sau celulele donate devin utile pentru transplant.03. subordonată Ministerului Sănătăţii. 42 din 06. stocare şi distribuţie a ţesuturilor şi celulelor umane. inclusiv: a) donarea. b) întocmirea şi ţinerea listelor de aşteptare ale primitorilor.

organizație criminală. grup criminal.2008 [8] . 4 Art.03. transplant. transplant licit. transplant ilicit. 42 din 06. celule umane.4 Cuvintele cheie ale tezei sunt: prelevare. țesuturi.4 din legea Nr. structura şi efectivul-limită al Agenţiei se aprobă de Guvern.(2) Regulamentul de organizare şi funcţionare. organe.

în prezent. în ultimul secol. efectuat in anul 1967 de Christan Barnard in Africa de Sud. Rinichiul a fost donat de fratele geaman. Un punct de referinta in istoria transplantului mondial si in istoria medicinei in general o reprezinta primul transplant cardiac. În Convenţia Europeană asupra Drepturilor Omului. aflat în viaţă. 5 Primul transplant de cord pe plan mondial s-a petrecut în luna decembrie a anului 1967. În cazul în care se efectuează transplantul unui ţesut sau unui organ de la un pacient la alt pacient ne referim la transplantul homoplastic. de la care se pot preleva unul din organele sale duble (ex. compatibil genetic cu potenţialul primitor. iar transplantul a functionat timp de aproximativ 2 ani. aceştia s-au preocupat de descoperirea de noi şi noi metode de tratament.1 Istoricul Transplantului În încercarea medicilor de a salva cât mai multe vieţi. în prealabil. cât şi după moarte şi nu poate face obiectul nici unui comerţ”. aflat în deplinătatea facultăţilor sale mintale trebuie să consimtă liber. cu donator HLA compatibil familial constituie. autorul său fiind dr. În legislaţie donatorul este considerat individul în viaţă sau aflat în moarte cerebrală. transplantat celuilalalt frate si a functionat timp de 8 ani. Transplantul reprezintă metoda de elecţie a tratamentului insuficienţei renale cronice. In anul 1954 a avut loc primul transplant de rinichi realizat cu succes. adică subiectul care beneficiază de realizarea unui transplant. iar odată cu avântul deosebit al aparaturii şi tehnicii medicale s-a ajuns la transplantul de organe şi ţesuturi la subiecţi umani. iar când acesta se realizează de la animale la om. Aspecte Introductive 1. trebuie respectat atât în timpul vieţii. Ethics of Organ Transplantation. compatibile genetic. Efectuarea unui transplant presupune a implanta într-o anumită regiune a corpului omenesc un ţesut sau organ luate dintr-o altă parte a corpului sau de la un alt individ. intangibil. sânge). în stadiul final al acesteia. februarie 2004 [9] . sa efectuat primul transplant de rinichi de la un cadavru. Christian Barnard. indicaţia de elecţie în cazurile de aplazie medulară severă. iar transplantul de măduvă osoasă. afirmându-se: „corpul omenesc estesacru. în scris după ce i se va fi garantat că nu există un pericol pentru viaţa sa şi după ce i se vor fi arătat eventualele riscuri şi consecinţe rezultate din prelevarea unei părţi din corpul său. In 1966 s-a realizat primul transplant hepatic. măduvă osoasă. Donatorul viu major. În practica transplantului se vorbeşte despre transplantul ontroplastic când se transferă un ţesut viu dintr-o parte în alta a aceluiaşi organism. rinichi) sau diferite ţesuturi (piele.I. Transplantul medular alogenic constituie unica şansă de supravieţuire pe 5 Center of Bioethics. care a functionat 1 an. poartă numele de transplant heterolog. Apoi in anul 1962. este stipulat dreptul omului la viaţă.

indiferent de regimurile terapeutice folosite. cand inima unui cimpanzeu a fost transferata unui copil (celebrul caz Baby-Fae). Apoi. Agrippa Ionescu realizează primul transplant de piele . In anul 2000. diverse deficiente de metabolism. organele functionand pentru o perioada de 5 ani. iar în 1962 este efectuat primul transplant de cornee. deficitul de α1 . Odată efectuat transplantul după tehnica cunoscută.. iar in 1996 s-a efectuat primul transplant al unui ficat cadaveric. Primul transplant reuşit din România al unui organ solid la om a fost efectuat de profesorul Eugeniu Proca.. care din punct de vedere al compatibilităţii nu pune foarte mari probleme. medicamentul imunosupresor ciclosporina a fost aprobat de Food and Drug Administration. 6 Primele tentative de transplant de organe în România datează încă de la începutul secolului XX şi aparţin doctorului Florescu care. Terapia imunosupresivă prelungită creşte morbiditatea prin infecţii cu germeni oportunişti sau boli limfoproliferative. card ce permitea fiecarei persoane in varsta de peste 18 ani sa isi doneze organele. atrezia biliară. Gavrilovici C. 6 Ioan B. Aceeaşi soluţie este aleasă şi în cazul unor afecţiuni hepatice pediatrice cum ar fi fibroza hepatică congenitală. adenomul hepatic sau tromboza venei hepatice care ajung în stadiul final de evoluţie. a fost realizat primul transplant reusit de ficat. efectuat la Timişoara de o echipă condusa de prof. Ţesutul osos se poate preleva de la orice pacient după ce au fost făcute testele virale şi bacteriene. la mai multe persoane. rând în cadrul Laboratorului de Chirurgie Experimentală al Facultăţii de Medicină din Bucureşti a efectuat mai multe transplante experimentale de rinichi. deoarece chimioterapia are o valoare limitată. În anul 1958 prof. se practică transplantul hepatic. hepatita neonatală. precum şi Dumitru PopescuFălticeni împreună cu Emil Papahagi la Spitalul de Urgenţă Floreasca Bucureşti.Cazuri celebre. impartit in mai multe portiuni.termen lung a copiilor cu leucemie mieloidă cronică. iar un an mai tarziu s-a realizat primul transplant de inima artificiala. dr.. 2005 [10] . alături de celelalte teste uzuale. În a doua jumătate a secolului trecut. Sergiu Duca la Cluj-Napoca şi Vladimir Fluture la Timişoara. a fost realizata prima cultura de celule stem embrionare umane. Un loc aparte îl ocupa transplantul de ţesut osos. O premiera in istoria transplantelor a avut loc in anul 1986. Astărăstoae V. hepatitele virale cronice. Editura Junimea. Bioetica. efectuează transplante experimentale de ficat. cu rinichi de la donator în viaţa (mama receptorului). dr. Acest transplant a fost urmat la scurt timp de un transplant renal de la donator decedat. Dr. In anul 1972 a fost aprobat Cardul Donatorului de Organe in toate cele 50 de state americane. se administrează medicaţie imunosupresivă pentru prevenirea rejetului de grefă. Petru Drăgan.antitripsina. Prof. În anumite afecţiuni hepatice cum ar fi ciroza biliară primară sau secundară. In 1981 a fost realizat cu succes primul transplant de inima si plamani. insa acestea nu au fost încununate de succes. in 1989. In anul 1983. care a supravietuit timp de 20 de zile. în februarie 1980 la Spitalul Fundeni.

iar la transplanturile de ficat. 1. Transplantul de țesuturi a fost limitat la transplantul osos şi de cornee. Pe 25 iunie 1999 a fost adoptată legea Republicii Moldova Nr. (Human Leukocytes Antigens).473XIV “Privind transplantul de organe şi ţesuturi umane”. Un alt savant. In cazul transplanturilor de plaman rezultatele au fost slabe. [11] . Alte cazuri de transplanturi s-au izbit insa de refuzul organismului persoanei primitoare de a receptiona organul strain. 21 de operaţii de transplant renal. care a propus compararea grupelor leucocitare ale donatorului si ale primitorului in scopul selectarii transplanturilor. Activitatea Centrului de Hemodializă şi Transplant Renal în perioada 2000-2008 a înregistrat: 15 de prelevări de rinichi efectuate de la donatori vii înrudiţi. O serie de transplanturi de rinichi intre gemeni fusesera realizate cu succes la Boston. Cu toate acestea. pana in 1959. in jur de 600. a fundamentat ideea antigenelor H. Perfecţionarea tehnicilor medicale în domeniul transplantului de organe şi ţesuturi umane a preconizat necesitatea adoptării unei legi în acest domeniu. de grupul condus de J. inclusiv 6 de la donatori cadaverici. 153 din 22 februarie 1982 cu privire la „Dreptul de prelevare şi conservare a rinichilor pentru transplant”. aproximativ 560. Jan Dausset. Merrill.Daca analizam datele cu privire la transplanturi. 196 de prelevări de rinichi efectuate de la cadavre în moarte biologică. 242 de operaţii de transplant renal. proportia de transplanturi reusite este de 70%. bazată pe criterii internaţional recunoscute. In cazul transplanturilor de inima.000 de transplanturi de rinichi. in 1952 o grefa de rinichi de la o mama catre fiul sau a fost efectuata cu succes la spitalul Necker din Paris de Jan Hamburger. proportia de succese fiind de 80%. Transplantul de organe în Republica Moldova îşi are începutul odată cu intrarea în vigoare a ordinului Ministerului Sănătăţii al URRS Nr. aceste operatii au luat o amploare deosebita. Astfel. proportia de succese este de 20-30%. activităţile de transplant au început cu transplanturi de țesuturi în 1960. experientele sale demonstrand ca transplanturile erau mai bine tolerate in situatiile in care grupele HLA ale donatorului si ale primitorului erau identice ori difereau foarte putin. Activitatea Centrului de Hemodializă şi Transplant Renal în perioada 1982-1999 a înregistrat: 301 donatori potenţiali examinaţi. Pana la sfarsitul secolului al XX-lea. transplantul de organe intre gemeni parea singurul posibil. observam ca din a doua jumatate a secolului al XX-lea.L. iar in cazul celor circa 250 de transplanturi de pancreas procentul operatiilor reusite este de 10-15%. Primul transplant renal de la donatori fără activitate cardiacă a fost efectuat în septembrie 1982 în cadrul Centrului de Hemodializă şi Transplant Renal al Spitalului Clinic Republican. inclusiv 15 retransplante. s-au efectuat circa 100.2 Apariția transplantului în Republica Moldova În Republica Moldova.A.

Ministerul Sănătăţii şi Instituţiilor Medicale implicate în activităţi de transplant.Trasarea cadrului legal consecutiv derivat din Legea nr. directiva 2006/17/ce. 386 din 14 mai 2010. Republica moldova și-a pus ca scopul principal – asigurarea şi desfășurarea activităților în domeniul transplantului de organe.Evaluarea situaţiei/ activităţilor curente în domeniul transplantului în RM.Cunoştinţe insuficiente cu privire la legislaţia legată de transplant ale majorităţii instituţiilor de stat. . inclusiv modificarea legii cu privire la transplantul de organe. experţii Consiliului Europei a organizat mai multe seminare şi ateliere şi au făcut o serie de recomandări.. În cadrul Programului Comun al Comisiei Europene şi Consiliului Europei pentru susţinerea reformelor democratice în Moldova în perioada 2004-2006. care are următoarele scopuri şi obiective declarate: Trasarea cadrului legal consecutiv derivat din Legea nr. . 42 cu privire la transplantul de organe. bisericii etc.Organe (rinichi) şi trafic internaţional ilegale de la donatori vii influenţează dezvoltarea serviciului de transplant în Republica Moldova. în contextul stabilirii cadrului legal ajustat la normele legislative internaţionale şi [12] . Agenţia de Transplant a fost creată ca o instituţie publică. . ţesuturi şi celule umane a fost dezvoltată şi adoptată de către Parlamentul Republicii Moldova la data de 6 martie 2008. .Organizarea cooperărilor internaţionale cu agenţiile de transplant din ţările învecinate şi ale UE. Drept rezultat al acestor eforturi.03. cetăţenilor. directiva 2010/53/ce).Informarea corectă a opiniei publice şi promovarea donaţiilor de organe pentru transplant. directiva 2006/86/ce. ţesuturi şi celule de origine umană şi înfiinţarea Agenţiei de Transplant. 185-XV/24. .Imagine mass-media negativă a serviciului de transplant în ţările postsovietice (Rusia. . Ucraina şi Moldova). ţesuturi şi celule umane. țesuturi și celule în concordanţă cu directivele uniunii europene (directiva 2004/23/ce. .Susţinere financiară săracă a dezvoltării domeniului de transplant în Republica Moldova.Absenţa unui program de transplant de organe aprobat de Guvern.2008 privind transplantul de organe. opiniei medicale. Legea nr. .2001 privind fertilizarea medicală şi planificare familială.Organizarea şi supravegherea tuturor activităţilor de transplant la nivel naţional.05. Toţi angajaţii din domeniul medical s-au specializat în centrele UE de transplant iar unii în politici de sănătate publică prin Educaţie Medicală continuă. Conform noii legislaţii.Evaluarea şi propunerea spre autorizare a instituţiilor medicale pentru desfăşurarea activităţilor de transplant – adică: a) prelevarea de organe/ ţesuturi/ celule. . . b) transplantul de organe/ ţesuturi/ celule. c) păstrarea de ţesuturi/ celule. 42-XVI/06. Implementarea politicii statului în domeniul transplantului este încredinţată Agenţiei de Transplant. subordonată Ministerului Sănătăţii prin Hotărârea de Guvern nr.Problemele raportate legate de serviciul de transplant în Republica Moldova în această perioadă au fost numeroase şi grave: .

2010 cu privire la aprobarea Regulamentului Consiliului Consultativ de pe lîngă Agenţia de Transplant. Coordonatorii de transplant . . 885 din 18. 1207 din 27. 725 din 01.03. inclusiv următoarele: . Ministerul Sănătății a adoptat două protocoale clinice standardizate: Protocol “Moartea Cerebrala” din 05. locația laboratorului HLA identificată în Laboratorul [13] .cerinţele uniunii europene. În contextul instituirii unui sistem eficient de transplant. ţesuturi şi celule la propunerea Agenţiei de Transplant. organe şi celule de origine umană din 24.2011 şi Protocol “Menţinerea potenţialului donator aflat în moarte cerebrală” din 30.Ordinul MS Nr.Ordinul MS Nr.2011 privind întocmirea Listelor de aşteptare pentru transplant renal. 156 din 24.04.Hotărîrea de Guvern Nr. . hepatic şi cardiac. 234 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de prelevare şi transplant de ţesuturi. au fost adoptate un şir de acte şi norme legislative. personalul responsabil pentru activităţi de transplant de organe și țesuturi .11 cu privire la aprobarea documentelor pentru Comisia independent de avizare pentru acceptul sau refuzul prelevării de organe.2011 şi Nr. .Ordinul MS Nr.2011 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de prelevare şi transplant de ţesuturi. 527 din 27. conservare şi transplant de organe.06. 234 din 24.Ordinul Ministerului Sănătăţii (MS) Nr. Proceduri standard de operare pentru activitățile coordonatorilor de transplant au fost clar definite și documentate.2010 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei independente de avizare pe lîngă Ministerul Sănătăţii şi a criteriilor de autorizare pentru desfăşurarea activităţilor de prelevare şi transplant.2012.09.06.11.11. Articolul 7 alineatul(4)) următorii paşi au fost întreprinşi: nomenclatorul specificităţii serologice HLA adoptat prin Ordinul MS Nr. Luând în consideraţie faptul că "testele necesare pentru evaluarea organului și a donatorului sunt efectuate de laboratoare care dispun de personal calificat corespunzător sau instruit corespunzător și competent și de echipamente şi materiale adecvate" (Directiva 2010/53/UE. .8 medici şi 4 asistenţi medicali responsabili de activităţile de transplant. 698 din 12. Ulterior echipament tehnic pentru detectarea morţii cerebrale și menţinerea potențialilor donatori de organe a fost achiziționat și instalat.03. .02. 493 din 16.Ordinul MS Nr. ţesuturi sau celule de donator în viaţă.13 medici au fost numiți și inițial instruiţi pentru a îndeplini sarcinile atribuite.2011.12.03. Conform ordinului MS Nr.2012 cu privire la autorizarea instituţiilor medico-sanitare 10 instituţii publice au fost autorizate pentru desfăşurarea activităţilor de prelevare.11 cu privire la intensificarea activităţilor pentru relansarea transplantului renal. organe şi celule de origine umană.

27 iunie 2006). țesuturi și celule umane.clinic diagnostic în cadrul Spitalului Clinic Republican. țesuturi și celule de la donatori vii este permisă numai după autorizarea de către Comisia independentă de avizare. Uniunea Europeană a început susținerea Agenției de Transplant în Republica Moldova. Activitățile Băncii în volum deplin vor demara pe parcursul anului curent. Prima instruirea pentru personalul Agenției de Transplant în vederea utilizării SIA "TRANSPLANT" a avut loc la 26 aprilie 2012. următoarea . țesuturi și celule umane în Republica Moldova. printre care „Asistenţă inclusiv tehnică şi de înfrăţire pentru îndeplinirea normelor şi standardelor UE şi recomandare ţintă şi asistenţă pentru armonizare legislativă printr-un mecanism precum TAIEX”. se bazează pe aceste Acorduri şi este desemnat să aprofundeze relaţiile bilaterale cu ţările partenere. echipamentul și dispozitivele tehnice au fost achiziționate pentru instalarea ulterioară și validarea. Prima Banca de Ţesuturi Umane în Republica Moldova a fost instituită în octombrie 2011. Parteneriatul Estic. Conform noii legislații prelevarea de organe. șase perechi de donatori vii . Igor Codreanu. Odată ce a fost identificat şi angajat personal adecvat. Chișinău -2014 [14] .2012. ce cuprinde viziunea de ansamblu şi principiile de bază ale dezvoltării transplantului în Republica Moldova pe un termen de 5 ani – 2012-2016. ţesuturi şi celule umane precum şi formarea listelor de aşteptare au fost iniţiate în anul precedent. Grigore Romanciuc. 7 Dezvoltarea sistemul de transplant în Republica Moldova. lansat de Comisia Europeană în mai 2009. Acordul de Parteneriat şi Cooperare (1998) şi Planul de Acţiune al Politicii Europene de Vecinătate UE-Moldova (2005) guvernează în prezent relaţia dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova. Implementarea Sistemului Informaţional Automatizat “Transplant” pentru monitorizarea activităţilor de prelevare şi transplant de organe. în luna octombrie 2011 a fost demarată campania de promovare a donării și transplantului de organe. activitatea de transplant renal a fost (re)iniţiată cu o intervenţie de la un donator viu.pentru coordonatorii de transplant – la 18 mai 2012. Parteneriatul European de Vecinătate deschide noi perspective. Ziua Europeană a donării şi transplantului de organe pentru prima dată a fost desfăşurată în Republica Moldova la 22 octombrie 2011. prin intermediul instrumentului TAIEX. Din anul 2010 am beneficiat de Atelier de lucru cu tematica “Aspectele legislative. 756 din 09. prin asocierea politică sporită şi integrare economică mai strânsă.7 Cooperarea internațională este recomandată de către Comisia Europeană ca fiind oportună pentru creșterea ratei de donare și armonizarea nivelului de disponibilitate de transplant între țări (Comisia Europeană. aşadar. Programul Național de Transplant.recipienţii au fost examinaţi şi acceptaţi. În decembrie 2011. a fost aprobat prin Hotărîrea de Guvern Nr. Pentru sporirea gradului de conștientizare publică și medicală față de donare de organe.10.

etică. în Republica Moldova au fost făcute aproximativ 400 de operaţii de transplant. Agenţia de Transplant fiind coordonatorul proiectului de cooperare dintre ţările bazinului Mării Negre. Misiunea de expertiză cu scopul formării competenţelor a coordonatorilor de transplant (TAIEX INT MARKT IND/EXP 47370). Misiunea experţilor privind instituirea primei Băncii de Ţesuturi în Republica Moldova (TAIEX INT MARKT IND/EXP 44930). participă la organizarea în Republica Moldova şi alte ţări partenere a sesiunilor regionale de instruire. În cadrul Reţelei de Sănătate Sud-Estică sunt organizate în mod regulat seminarii regionale pe teme relaţionale. precum şi sesiuni de instruire susţinute de coordonatori de transplant. De asemenea au fost organizate stagii practice în spitalele din Franţa şi România pentru personalul medical în domeniu de transplant.organizaţionale şi 6 economice ale donării şi transplantării de organe. Cele mai multe au fost transplanturi de ţesut osos. În 2014. Au fost organizate vizite la faţa locului de către experţii francezi şi români.md [15] . Agenţia de Transplant din Republica Moldova a încheiat acorduri bilaterale de cooperare pentru susţinerea dezvoltării transplantului în Republica Moldova în aprilie 2011 cu Agenţia de Biomedicină din Franţa şi în decembrie 2011 cu Agenţia Naţională de Transplant din România. ţesuturi şi celule de origine umană” (TAIEX INT MARKT 42651). imunologie şi laborator. Misiunea de expertiză cu scopul elaborării și implementării Protocoalelor clinice şi Procedurilor Standard de Operare în domeniul Transplantului şi formării competenţelor personalului medical implicat în activitățile de prelevare și transplant de organe și țesuturi de origine umană (TAIEX INT MARKT IND/EXP 50400). precum moartea cerebrală. atelierelor şi vizitelor pe teren. 328 de intervenţii. Misiunea de expertiză cu scopul creării Laboratorului HLA şi formării competenţelor a personalului medical implicat în testarea HLA pentru transplant (TAIEX INT MARKT IND/EXP 49147). coordonarea transplanturilor în spital.8 8 Publika. Vizita de studii (TAIEX INT MARKT IND/STUD 43847) cu privire la dispoziţiile Directivei 2010/45/EU privind standardele de calitate şi securitate referitoare la organele umane destinate transplantului. Agenţia de Transplant din Republica Moldova activ cooperează cu Agenţia de Biomedicină Franceză şi Agenţia Naţională Română de Transplant în domeniu vizat. Următorul pas este consolidarea Agenţiei de Transplant din Republica Moldova şi suport în armonizarea legislativă în domeniu calităţii şi siguranţei substanţelor de origine umană prin activităţile proiectului Twinning.

Medici din toată lumea cutreieră Balcanii şi alte regiuni nevoiaşe în căutare de "donatori". în aceeaşi perioadă. totuşi. Turcia şi Israel. Astfel cetățenii statelor bogate. În urmă cu ceva vreme. unde familii nerăbdătoare şi cu buzunarle pline au adoptat zeci de orfani. potrivit datelor estimative ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). populația cărora era dispusă să își comercializeze propriile organe. organele de anchetă stăteau cu ochii pe o reţea moldoveană de "recoltatori" care opera de circa doi ani. unele cu nume ce trimit la vacanţe exotice: Thailanda. 9 Raportul anual al OMS din 2014 [16] . De asemenea. la fiecare oră. Pe plan mondial. "Washington Post" scria despre un sat din Republica Moldova. Moldova a stopat adopţiile internaţionale de teama. că orfanii ar fi fost adoptaţi pentru "organe de schimb". mai ales Israel și SUA..1. unde 14 din 40 de bărbaţi au fost siliţi de sărăcie să-şi vândă părţi din corp. oarecum exagerată. care constă în vânzarea ilicită de părţi ale corpului pentru cei care necesită un transplant. în SUA. despre bănuielile autorităţilor române care anchetau cazuri asemănătoare în Israel. cotidianul israelian "Ha'aretz" scria. Cel mai des prelevarea se efectua pe teritoriul acestor state după care organele erau imediat transportate în Israel sau Europa de Vest. Traficul de organe s-a dezvolat interdependent cu traficul de ființe umane și cu traficul de copii.9 Un alt factor care a dezvoltat acest fenomen este diferența uriașă de dezvoltare dintre diverse state ale lumii. Apogeul acesui fenomen fiin atins în anii 80 și 90 ai secolului trecut. La începutul anilor 1990 o sursă uriașe pentru piața neagră a organelor și țesuturilor a devenit Europa de Est – statele post-socialiste. În urmă cu circa doi ani. Sunt implicate ţări de pe toată suprafaţa globului. cel puţin trei persoane sunt mutilate sau asasinate din cauza traficului de organe. Moldova împreună cu România și Ucraina fiind printre destinațiile preferate ale potențialilor comercianți. Traficul de organe a cunoscut o dezvoltare imensă odată cu dezvoltarea medicinei. Căderea comunismului a pus pe tava statelor capitaliste popoare slab dezvoltate. De cele mai dese ori scopul de prelevare a organelor fiind unul de bază în ultimile două infracțiuni. Brazilia. Şi. Filipine. India.. dar și multe state europene beneficiau de pe urma statelor mai slab dezvoltate în special cele din America Latină și IndoChina.3 Dezvoltarea traficului de organe Traficul de organe a devenit o afacere internaţională.

peste 400 de femei şi bărbaţi. Pe fodnul luptelor interne și războaielor populația sărăcită a devenit o victimă perfectă.10 În prezent foarte multe surse din cadrul ONU afirmă că Staul Islamic – ISIS are ca una din activitățile de bază pentru susținerea financiară a mișcării teroriste anume traficul de organe. a confirmat această informaţie într-o intervenţie la televiziunea ucraineană şi a declarat că este nevoie de o anchetă minuţioasă la care să participe experţi internaţionali. O situație asemănătoare se presupune că este acum în Ucraina OSCE învinuind autoritățile ucrainene dar și separatiștii că comercializează organe ale prizonierilor sau ale victimelor. în timpul reînhumării soldaţilor ucraineni ucişi în estul ţării. Reprezentanţi ai acestei organizaţii occidentale nu exclud că în Ucraina au avut loc activităţi de recoltare ilegală de organe. în cazul acesta principalele victime devind atât victimile teroriștilor cât și populație pașnică care ajung în mâinile lor. Acuzele fiind aduse anume față de garda națională ucraineană . În total. axându-se pe prezența diversor probe. în locurile unde au staţionat trupele armatei şi ale Gărzii Naţionale. Cadavre de oameni goi sau îmbrăcaţi. urmau să fie recoltate organe de la oameni în viaţă. potrivit corespondenţei. Madina Djarbusânova.ro [17] . nu numai de la decedaţi. De asemenea. La doar câteva săptămâni după semnarea unui armistiţiu între Kiev şi forţele de autoapărare. În același timp ISIS a apărut cu un mesaj prin care 10 11 Raportul OSCE în privința Ucrainei din Martie 2015 www. a fost făcută şi o comandă de organe: 17 inimi. în estul Ucrainei. „marfa va fi considerată de proastă calitate”. au fost descoperite mai multe gropi comune. Reprezentantul special al OSCE pentru Combaterea Traficului de Persoane. s-a aflat că Ucraina trimite în clinici din Germania organe recoltate de la tineri recruţi. Nu este primul scandal de acest gen în Ucraina. Ulterior. În caz contrar. Astfel. au fost descoperite mai multe cadavre fără organe. 11 Nu este cunoscut dacă sunt ocmercializate inclusiv organele propriilor combatanți căzuți pe câmpul de luptă. Mai mult. pe internet a fost publicată corespondenţa purtată de Serghei Vlasenko (avocatul Iuliei Timoşenko) cu chirurgul german Olga Weber.evz. cu mâinile legate şi prezentând urme de gloanţe au fost aruncate grămadă şi acoperite cu pământ. După ce autorităţile din Republicile Populare Doneţk şi Lugansk au demarat operaţiuni de exhumare a cadavrelor. 50 de rinichi şi cinci plămâni.La sfârșitul anilor 1990 pe teritoriul fostei Yugoslaviei a apărut alte state ce au devenit destinații preferate ale comercianților de organe. În perioada desfăşurării operaţiunii punitive în această vară. au ieşit la iveală şi alte detalii terifiante ale crimelor comise de trupele ucrainene: cadavre fără organe interne.

Unele surse totuși indică că principalii beneficiari sunt cetățeni ai statelor europene și a golfului Piersic. Conform datelor OMS traficul de organe reprezintă o afacere de pe un miliard de dolari ce este practicată pe larg invlusiv cu co-participarea reprezentanților de rang înalt ale satelor din lumea a 3-a. O altă sursă deosebită o reprezintă zonele de conflict. [18] . Din cele menționate observăm că traficul de organe s-a dezvolat excesiv în zone sărace ale terrei din dorința populației de a se îmbogăți rapid sua din imposibilitatea de a se apăra.susținea transplantul de organe dacă acesta va avea ca efect salvarea vieții musulmanilor. în cazul de față la săvârșirea infracțiunii participă medici și persoane cu funcții înalte de răspundere creând un sistem vicios.

d) asupra unei femei gravide sau a unui copil. (2) Aceleaşi acţiuni săvîrşite cu organe umane sau părţi ale acestora se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 12 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani. cu decesul persoanei sau sinuciderea acesteia. [19] . se pedepseşte cu închisoare de pînă la 5 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 3 ani. (4) Acţiunile prevăzute la alin. săvîrşite: a) de către o persoană care anterior a săvîrşit o faptă prevăzută la alin. în mărime de la 1000 la 3000 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice. Constrîngerea persoanei la prelevarea organelor sau ţesuturilor (1) Constrîngerea persoanei la prelevarea organelor sau ţesuturilor pentru transplantare sau în alte scopuri. 12 Articolul 158. e) de două sau mai multe persoane. precum şi vinderea. (2) sau (3): a) săvîrşite de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală. primirea. importarea. de o persoană cu funcţie de răspundere. (3) Acţiunile prevăzute la alin. sustragerea. În accepțiunea dată acest articol a suferit modificări substanțiale apărând societaea de această infracțiune. de o persoană publică străină sau de un funcţionar internaţional.II. După cum am menționat noua accepțiune este una mult mai reușită decât precedenta: „Articolul 158. c) asupra a două sau mai multor persoane. Componența juridică Infracțiunea de trafic de organe. cu amendă. cu amendă. În vechiul articol 12 era sancționată constrângerea persoanei pentur prelevare ceea ce nu acoperă sufiecient aria pe care poate acoperi infracțiunea dată. b) prin constrîngere fizică sau psihică. ţesuturi şi celule umane (1) Prelevarea ilicită de ţesuturi şi/sau celule umane prin extragerea acestora din corpul persoanei vii sau decedate de către persoane neautorizate şi/sau în instituţii neautorizate în acest sens conform legislaţiei sau fără respectarea prevederilor legale ce se referă la consimţămîntul persoanei la donarea acestora. sau în scopul obţinerii unor venituri din aceasta. transmiterea. săvîrşită cu aplicarea violenţei ori cu ameninţarea aplicării ei. de o persoană cu funcţie de demnitate publică. cu amendă. b) soldate cu vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii. f) de o persoană publică. păstrarea. deţinerea. (2) Aceeaşi acţiune săvîrşită asupra unei persoane despre care cel vinovat ştia cu certitudine că se află în stare de neputinţă ori în dependenţă materială sau altă dependenţă faţă de el se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani. se pedepsesc cu închisoare de la 7 la 15 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani. aplicată persoanei juridice. aplicată persoanei juridice. utilizarea. țesuturi și celule umane este prevăzut de art. procurarea.158 Codul Penal al Republicii Moldova. Traficul de organe. în mărime de la 3000 la 5000 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice. (1) sau (2). (1). în mărime de la 5000 la 7000 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice. aplicată persoanei juridice. (1) sau (2). exportarea sau transportarea ilegală a acestora se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 5 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

În art. (3) și (4) au fost introduse două agravante.158 CP RM se au în vedere. celule1 umane sunt celulele individuale sau conglomeratul de celulecare nu sunt legate prin nicio formă de ţesut.1 Obiectul Obiectul material al acestei infracţiuni îl constituie ţesuturile sau celulele umane. domiciliul şi altedate. ori vinderea.2 al Legii privind transplantul de organe.b) alin. sau în scopul obţinerii unor venituri dinaceasta. sustragerea. utilizarea. în mărime de la 7000 la 9000 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice. transmiterea. Infracţiunea specificată la alin. importarea.Aceste date se referă la vârsta. primirea. starea familială. printre altele: celulele stem hematopoietice din sângele periferic. Potrivit art.158 CP RM.(4) art. nivelul de educaţie.158 CP RM are victimă numai în cazul în care presupune prelevarea ilicită de ţesuturi şi/sau celule umane prin extragerea acestora din corpul persoanei vii de către persoane neautorizate şi/sau în instituţii neautorizate în acest sens conform legislaţiei sau fără respectarea prevederilor legale ce se referă la consimţământul persoanei la donarea acestora. Deasemenea la alin. Nu atestăm prezenţa unei victime în ipoteza în care infracţiunea examinată presupune prelevarea ilicită de ţesuturi şi/sau celule umane prin extragerea acestora din corpul persoanei decedate de către persoane neautorizate şi/sau în instituţii neautorizate în acest sens conform legislaţiei sau fără respectarea prevederilor legalece se referă la consimţământul persoanei la donarea acestora. cu amendă. procurarea. celulele stem adulte sau embrionare. dincordonul ombilical (sânge) sau din măduva osoasă. păstrarea. ţesuturi umane sunt toate părţile (formaţiunile anatomice) ale corpului uman formate din celule. ţesuturile sau celulele fetale.b) alin. În prezenţa circumstanţelor agravante consemnate la lit. Victima traficului de organe o putem descrie raportând media statistică şigeneralizând informaţia despre fiecare victimă la momentul acceptării propunerii traficantului de a dona organele sale. aplicată persoanei juridice.” Observăm că spre deosebire de vechea accepțiune se sancționează și prelevarea și traficul de celule umane. exportarea sau transportarea ilegală a acestora.sexul.obiectul material secundar al infracţiunii îl reprezintă corpul persoanei.se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 20 de ani.(1) art. precum şi media statistică. spermatozoizi). celulele reproductive (ovule. deţinerea. 2. La nivel de sancțiunea aceasta a devenit mai dură în funcție de gravitatea faptei ilicite.(3) şi la lit. nivelul veniturilor.Analizând aceste circumstanţe. [20] . sau în scopul obţinerii unor venituri din aceasta. cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani. ţesuturi şi celule umane.

deţinere. primire.2 Latura Obiectivă Latura obiectivă a infracţiunii prevăzute la alin. sânt descoperite în timpul raidurilor specialeale poliţiei în ţările de destinaţie. Totodată. Totodată. 2) prelevarea ilicită de ţesuturi şi/sau celule umane prin extragerea acestora din corpul persoanei vii sau decedate în instituţii neautorizate în acest sens conform legislaţiei.Trebuie de remarcat faptul că victimă a traficului conform datelor statistice este în majoritatea cazurilor bărbatul. 2. procurare. păstrare. deoarece ei nu se adresează singuri la poliţie nici altor organe de drept. în deosebi acest fenomen ia amploare în rândurile minorilor – organele cărora deobicei sunt mai căutate.(1) art. utilizare. 4) prelevarea ilicită de ţesuturi şi/sau celule umane prin extragerea acestora din corpul persoanei vii sau decedate în scopul obţinerii unor venituri din aceasta. sau în scopul obţinerii unor venituri din aceasta. [21] .putem trageconcluzii despre împrejurările ce au făcut-o să accepte propunerea traficantului precum şi grupul social din care face parte (grupul de risc). Actualment ecazurile de trafic cu organe. importare.Conform datelor majoritatea victimelor traficului sânt persoane în vârstăde până la 30 de ani. Din categoria minorilor cel mai des sunt afectați orfanii.ele fiind recrutate în scopul prelevării de organe. însă sunt des întâlnit cazuri când prelevarea organelor se face sub conducerea părinților minorului. sustragere. există deja temei de a vorbi despre extinderea acestui fenomen şi asupra lor.. transmitere. modalităţile normative cu caracter alternativ ale acţiunii prejudiciabile analizate sunt: 1) prelevarea ilicită de ţesuturi şi/sau celule umane prin extragerea acestora din corpul persoanei vii sau decedate de către persoane neautorizate. Astfel. ori de vindere.Pe plan naţional şi internaţional identificarea cazurilor de trafic este mai bine pusă la punct atunci când e vorba de exploatarea minorilor.158 CP RM constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acţiunea de prelevare ilicită de ţesuturi şi/sau celule umane prin extragerea acestora din corpul persoanei vii sau decedate de către persoane neautorizate şi/sau în instituţii neautorizate în acest sens conform legislaţiei sau fără respectarea prevederilor legale ce se referă la consimţământul persoanei la donarea acestora. cu persoane ce au cu mult sub această vârsta. Identificarea cazurilor de trafic de bărbaţi este mai dificilă. 3) prelevarea ilicită de ţesuturi şi/sau celule umane prin extragerea acestora din corpul persoanei vii sau decedate fără respectarea prevederilor legale ce se referă la consimţământul persoanei la donarea acestora. exportare sau transportare ilegală a acestora. persoanele de sex feminin se referă şi ele la grupul de risc şi devin victime ale traficului. începând cu anul 2002 se constată o creştere acazurilor de trafic.

(1) art. 13) importarea ilegală de ţesuturi şi/sau celule umane. Conform alin.(1)art. în corespundere cu lit. 7) sustragerea de ţesuturi şi/sau celule umane. ţesuturi şi celule pentru transplant vor fi efectuate exclusiv în instituţii medico-sanitare publice autorizate de Ministerul Sănătăţii.17 al Legii privind donarea de sânge şi transfuzia sanguină.158 CP RM în cazul în care prelevarea de ţesuturi şi/sau celule umane prin extragerea acestora din corpul persoanei vii sau decedate va fi săvârşită în alte locuri decât cele care îndeplinesc criteriile stabilite în alin. prelevarea de organe. ţesuturi şi celule umane. 9) păstrarea ilegală de ţesuturi şi/sau celule umane. Diferăîmprejurările în care este comisă o asemenea prelevare. 6) procurarea ilegală de ţesuturi şi/sau celule umane. Astfel.(1) art. transfuziilor sanguine şi componentelor sanguine prin intermediul centrelor.158 CP RM. ţesuturi şi celule umane.158 CP RM reclamă că nu sunt respectate prevederile legale ce se referă la consimţământul persoanei la donarea de ţesuturi şi/sau celule umane. Ministerul Sănătăţii promovează securitatea donării de sânge. La această împrejurare ne vom referi infra.(1) art.9 al Legii privind transplantul de organe. prima din aceste modalităţi reclamă că subiectul infracţiunii este persoana care nu este autorizată să preleve ţesuturi şi/sau celule umane prin extragerea acestora din corpul persoanei vii sau decedate. la propunerea Agenţiei de Transplant. 8) utilizarea de ţesuturi şi/sau celule umane.(1) art. Astfel.a) art. 10) deţinerea ilegală de ţesuturi şi/sau celule umane. Astfel. De asemenea. Cea de-a doua modalitate normativă a acţiunii prejudiciabile analizate presupune că locul de săvârşire a infracţiunii îl reprezintă instituţia care nu este autorizată conform legislaţiei pentru efectuarea prelevării deţesuturi şi/sau celule umane prin extragerea acestora din corpul persoanei vii sau decedate. Criteriile de autorizare se aprobă de Guvern.9 al Legii privind transplantul de organe. 15) transportarea ilegală de ţesuturi şi/sau celule umane. cu ocazia analizei subiectului infracţiunii specificate la alin. 11) transmiterea ilegală de ţesuturi şi/sau celule umane. secţiilor şi cabinetelor de transfuzie sanguină. răspunderea se va aplica în baza alin.5) vinderea ilegală de ţesuturi şi/sau celule umane. Primele patru modalităţi normative din cele nominalizate mai sus au în comun faptul că presupun prelevarea ilicită de ţesuturi şi/sau celule umane prin extragerea acestora din corpul persoanei vii sau decedate. 12) primirea ilegală de ţesuturi şi/sau celule umane. în conformitate cu Legea privind donarea de [22] . 14) exportarea ilegală de ţesuturi şi/sau celule umane. Cea de-a treia modalitate normativă a acţiunii prejudiciabile specificate la alin.

Refuzul scris. activitatea de donare de sânge sau de componente sanguine se efectuează în baza principiului.10). care.(6) şi (7) art. În consecinţă. potrivit căruia donarea de sânge sau de componente sanguine este voluntară (lit.sânge şi transfuzia sanguină. despre consecinţele juridice ale donării. în cazul acestor modalităţi.19 al Legii privind transplantul de organe. contra semnătură (alin. Prelevarea de ţesuturi regenerativede la minori se poate face numai cu consimţământul autorităţii tutelare sau al fiecăruia dintre reprezentanţiilegali ai minorului.(4).date despre riscurile potenţiale. cu ocazia analizei laturii subiective a infracţiunii specificate la alin. prelevarea va fi autorizată de Comisia independentă de avizare. iar procedura în cauză comportă un risc minimal pentru donator. În acest caz.158 CP RM în cazul în care prelevarea de ţesuturi şi/sau celule umane prin extragerea acestora din corpul persoanei vii sau decedate va fi săvârşită fără respectarea prevederilor legale sus-menţionate ce se referă la consimţământul persoanei la donarea de ţesuturi şi/sau celule umane. Nu în ultimul rând.(1) art. colectarea de sânge sau componente sanguine are loc numai cu consimţământul donatorului care a luat cunoştinţă de particularităţile procedurii de colectare a sângelui.12 al Legii privind sănătatea reproducerii. metoda de săvârşire a infracţiunii este aceeaşi: extragerea de ţesuturi şi/sau celule umane din corpul persoanei vii sau decedate. Conform art. prin decizie liberă şi consimţământ informat.158 CP RM. Cea de-a patra modalitate normativă a acţiunii prejudiciabile specificate la alin. cu condiţia că donarea va fi în beneficiul persoanei cu care donatorul se află în legătură de rudenie de gradul I (pentru donatorul minor. acceptă să doneze surplusul de embrioni unui alt cuplu. donarea de celule sexuale şi de embrioni poate fi efectuată în baza unui consimţământ benevol informat semnat de donator (donatori). despre efectele secundare şi complicaţiile posibile. ţesuturi şi celule umane. aceştia sunt fratele. excepţie constituie prelevarea ţesuturilor regenerative.(1) art. [23] . nu pot fi prelevate organe şi ţesuturi de la o persoană care nu are capacitatea de a-şi exprima consimţământul.d) alin. verbal sau în orice alt mod al minorului împiedică orice prelevare. în conformitate cu alin. vom consemna că. După examinarea primelor patru metode ale acţiunii prejudiciabile specificate la alin. răspunderea se va aplica în baza alin.(3) art.158 CP RM.(1) art. La această împrejurare ne vom referi infra. Donatori de embrioni pot fi şi pacienţii programului fertilizare in vitro.(1) art. care să includă: descrierea particularităţilor procedurii medicale ce urmează a fi efectuată.158 CP RM presupune că scopul special al infracţiunii este cel de obţinere a unor venituri din prelevarea ilicită de ţesuturi şi/sau celule umane prin extragerea acestora din corpul persoanei vii sau decedate. cu acordul reprezentanţilor legali ai donatorului sau al autorităţii tutelare. sora).

).03. folosirea în cadrul unor ritualuri ezoterice sau pseudoreligioase. la clonare. acceptare ca dar. în urma unei tranzacţii ilicite. cu excepţia procurării. colecţionare. Conform lit. precum şi indiferent dacă făptuitorul este posesor primar (deoarece a prelevat ţesuturile şi/sau celulele umane) ori a procurat de la altcineva entităţile specificate. indiferent dacă posedarea se face pentru sine sau pentru altă persoană. în ascunzătoareetc. la hrănirea animalelor.Utilizarea de ţesuturi şi/sau celule umane presupune beneficierea de calităţile utile ale acestora: realizarea unui transplant (a unei transfuzii). experimente. cercetări ştiinţifice. „utilizare alogenă” înseamnă prelevarea de celule sau de ţesuturi de la o persoană şi utilizarea lor la altă persoană. în locuinţă sau în altă încăpere.Procurarea ilegală de ţesuturi şi/sau celule umane presupune obţinerea în posesie a acestora prin cumpărare. la confecţionarea de obiecte artizanale etc.(1) art.2004 privind stabilirea standardelor de calitate şi securitate pentru donarea.3 din Directiva 2004/23/CE a Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene din 31. Prin „sustragere de ţesuturi şi/sau celule umane” se are în vedere luarea ilegală a acestora din posesia alteipersoane.). oneroase sau gratuite (primire în schimbul unor bunuri. săvârşită în scop de cupiditate. [24] . primire cu titlu de împrumut. Primirea ilegală de ţesuturi şi/sau celule umane presupune obţinerea în posesie a acestora.p) şi q) art.158 CP RM. stocarea şi distribuirea ţesuturilor şi a celulelor umane [3]. la locul de muncă. al unor perversiuni sexuale. vom defini noţiunile care desemnează celelalte unsprezece modalităţi normative ale acţiunii prejudiciabile specificate la alin. obţinerea. ea poate fi alogenă sau autologă. remedii naturiste sau produse cosmetice. controlul. la prepararea unor seruri. În cazul în care utilizarea de ţesuturi şi/sau celule umane se exprimă în realizarea unui transplant (a uneitransfuzii). consumul în cadrul actului de canibalism. conservarea. în formă nealterată datorită unui anumit tratament. primire în contul unei datorii etc.În continuare. „utilizare autologă” înseamnă prelevarea de celule sau de ţesuturi de la o persoanăşi utilizarea lor la aceeaşi persoană. vampirism sau spermofagie. la crearea de instalaţii sculpturale. Prin „păstrare ilegală de ţesuturi şi/sau celule umane” se înţelege ţinerea acestora în bună stare. prelucrarea. Deţinerea ilegală de ţesuturi şi/sau celule umane presupune ţinerea acestora – în mod ascuns sau deschis –în sfera de stăpânire a făptuitorului (asupra sa. Prin „vindere ilegală de ţesuturi şi/sau celule umane” trebuie de înţeles cedarea posesiei definitive asupra acestora în schimbul unei sume de bani. Prin „transmitere ilegală de ţesuturi şi/sau celule umane” se are în vedere înstrăinarea acestora prin alte procedee decât vinderea.

numărul de modalităţi normative atestate nu influenţează asupra calificării faptei conform alin. În contextul faptei săvârşite. ţesuturi şi celule umane. Răspunderea se agravează în baza lit. Toate celelalte operaţiuni ilegale (altele decât cele nominalizate expres în dispoziţia de la alin.Exportarea ilegală de ţesuturi şi/sau celule umane constituie scoaterea acestora într-o altă ţară.158 CP RM se comite contrar dispoziţiilor legale. după caz.b) alin. 2) persoana juridică (cu excepţia autorităţii publice). Nu intră sub incidenţa acestei norme.3 Subiectul Subiectul infracţiunii specificate la alin.(1) art. cu decesul persoanei sau cu sinuciderea acesteia. însă poate fi luat în considerare la individualizarea pedepsei. în corespundere cu alin. pregătirea sau complicitatea la infracţiunea prevăzută la alin.158 CP RM se soldează cu vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii. În oricare din modalităţile sale. asupra sa ori cu utilizarea oricăror vehicule. conform criteriilor aprobate de Guvern. de exemplu.(1) art.158 CP RM este: 1) persoana fizică responsabilă care la momentul săvârşirii infracţiunii a atins vârsta de 16 ani.9 al Legii privind transplantul de organe.(1) art.(1) art. Ea se consideră consumată din momentul realizării acţiunii prejudiciabile în oricare din cele cincisprezece modalităţi ale sale. la propunerea Agenţiei de Transplant. Potrivit alin. recoltarea de sânge şi componente sanguine se efectuează de către personalul medical autorizat în ordinea şi modul stabilite de Ministerul Sănătăţii.158 CP RM.(1) art. dreptul de a preleva organe. Infracţiunea examinată este o infracţiune formală. De asemenea. În prezenţa primei modalităţi normative a acţiunii prejudiciabile prevăzute la alin. ţesuturi şi celule pentru transplant îl au doar medicii autorizaţi de Ministerul Sănătăţii.158 CP RM.(1) art.(4) art. realizate asupra ţesuturilor şi/sau celulelor umane. transmiterea de sânge sau de componente sanguine de la cabinetul de transfuzie sanguină al unei instituţii medico-sanitare către o secţie din aceeaşi instituţie în vederea utilizării lor terapeutice.Prin „importare ilegală de ţesuturi şi/sau celule umane” se înţelege aducerea acestora în ţara proprie din străinătate. acţiunea prejudiciabilă specificată la alin. prin „transportare ilegală de ţesuturi şi/sau celule umane” trebuie de înţeles deplasarea acestora dintr-un loc în altul. vor constitui.158 CP RM).158 CP RM.(1) art.158 CP RM în cazul în care infracţiunea specificată la alin.10 al Legii privind donarea de sânge şi transfuzia sanguină.(2) art. [25] . 2. subiectul are calitatea specială de persoană care nu este autorizată să preleve ţesuturi şi/sau celule umane prin extragerea acestora din corpul persoanei vii sau decedate. În fine.(2) art.

4 Latura Subiectivă Latura subiectivă a infracţiunii în cauză se caracterizează. În prezenţa celorlalte modalităţi ale acţiunii prejudiciabile prevăzute la alin.158 CP RM. Şi în prezenţa celei de-a şaptea modalităţi normative a acţiunii prejudiciabile specificate la alin. scopul infracţiunii este unul special. Se are în vedere scopul de cupiditate. Acesta reprezintă anticiparea în conştiinţa făptuitorului a stăpânirii sale definitive asupra organelor umane sau a părţilor acestora luate de către făptuitor. Se are în vedere scopul de obţinere a unor venituri din prelevarea ilicită de ţesuturi şi/sau celule umane prin extragerea acestora din corpul persoanei vii sau decedate.158 CP RM reiese că nu este obligatoriu ca scopul final al infracţiunii examinate să fie cel de realizare a unui transplant (a unei transfuzii).158 CP RM se exprimă.(1) art. ţesuturi şi celule umane. deosebirea acesteia de infracţiunea prevăzută la alin. formată din diferite ţesuturi care îi menţin structura. vascularizarea şi dezvoltă funcţiile fiziologice cu un important nivel de autonomie.(1) art. el este pasibil de răspundere conform alin. ca şi cum ele i-ar aparţinre de drept. Cât priveşte infracţiunea specificată la alin.(1) art.(2) art.(1) art. 2. în primul rând. În prezenţa celei de-a patra modalităţi normative a acţiunii prejudiciabile specificate la alin. La baza unui asemenea scop se află motivul generat de necesitatea făptuitorului de a obţine un câştig material pentru sine sau pentru terţe persoane.(2) art. dacă făptuitorul nu îndeplineşte aceste condiţii. Acesta poate fi o persoană care este autorizată sau nu să preleve ţesuturi şi/sau celule umane prin extragerea acestora din corpul persoanei vii sau decedate.2 al Legii privind transplantul de organe.Astfel.158 CP RM. organ uman se consideră partea vitală diferenţiată a corpului uman. Din dispoziţia de la alin.158 CP RM. scopul infracţiunii este unul special. în principal.158 CP RM nu se cere ca subiectul să aibă o calitate specială. în conţinutul obiectului material. în cazul infracţiunii specificate la alin.(1)art. Potrivit art. carierism. [26] .(1) art.(1) art. prin vinovăţie sub formă de intenţie directă.158 CP RM obiectul material îl reprezintă organele umane sau părţile acestora. năzuinţa de a acorda ajutor unei persoane apropiate (recipientului) pe seama victimei etc. Astfel.158 CP RM pot fi dintre cele mai variate: interes material.158 CP RM. Motivele infracţiunii prevăzute la alin.

a) alin.158 CP RM.(1) sau (2) art.158 CP RM.158 CP RM.(1) sau (2) art.(1) sau (2) art. În toate situaţiile consemnate mai sus.158 CP RM. se aplică regulile concursului de infracţiuni. stabilit la art. În altă ordine de idei. sunt prevăzute de alin.(1) sau (2) art.(3) art.158 CP RM în situaţia în care.158 CP RM.(1) sau (2) art. instigator sau complice.(1) sau (3). Circumstanţa agravantă în cauză presupune prezenţa următoarelor condiţii: 1) infracţiunea prevăzută la alin.(1) sau (2) art.(2) sau (3) ori de alin.a) alin. când circumstanţa agravantă în cauză nu este funcţională.158 CP RM în care făptuitorul a avut un alt rol juridic (de exemplu.158 CP RM este săvârşită de către o persoană care anterior a comis o faptă prevăzută la alin. Nu este admisibil a se face concomitent calificarea conform regulilor concursului de infracţiuni şi conform regulilor repetării infracţiunii.(1) sau (2) art.b) alin.158 CP RM care a fost întreruptă la o altă etapă a activităţii infracţionale (de exemplu. încât aceasta să nu-şi poată dirija acţiunile.158 CP RM este aplicabilă numai în cazul în care se succed două sau mai multe fapte care sunt prevăzute la alin. în primul caz a fost autor. de alin. este săvârşită: 1) infracţiunea prevăzută la alin.158 CP RM sau de pregătirea de o asemenea infracţiune.158 CP RM în cazul când oricare dintre infracţiunile prevăzute la alin.158 CP RM. aşa cum reiese din alin. 2) făptuitorul nu a fost condamnat anterior pentru niciuna din faptele prevăzute la alin.2. care se succed. iar în cel de-al doilea – organizator. nu se aplică răspunderea în baza lit.33 CP RM. ori viceversa). 2) infracţiunea consumată specificată la alin.60 CP RM. care se succed.158 CP RM a fost urmată de tentativa la infracţiunea prevăzută la alin.a) alin.a) alin.(1) sau (2) art.(1)art. sau invers).(1) sau (2) art. nu este aplicabilă prevederea de lit. Circumstanţa agravantă consemnată la lit.(3) sau (4) art.(3) art.(1) sau (2) art.5 Circumstanțele agravante Răspunderea se agravează conform lit. 3) nu a expirat termenul de prescripţie de tragere la răspundere penală.(1) sau (4). de alin. după infracţiunea specificată la alin. în legătură cu agravanta specificată la lit. Conform Legii [27] . sunt prevăzute doar de alin.(2) sau (4) art.(1) sau (2) art.(3) art.158 CP RM în cazurile următoare: 1) toate faptele. când infracţiunea consumată specificată la alin. De asemenea.(3) art.158 CP RM. 2) faptele.(3) art.158 CP RM – „prin constrângere fizică sau psihică” – menţionăm că termenul „constrângere” semnifică o astfel de influenţare asupra victimei.158 CP RM este săvârşită de către o persoană care anterior a săvârşit o faptă prevăzută la alin. Din contra. care se repetă.

d) alin. prelevarea oricărui transplantprin constrângere este interzisă.158 CP RM este săvârşită asupra unei femei gravide sau a unui copil.158 CP RM.158 CP RM asupra a două sau mai multor persoane.d) alin.Această agravantă reclamă întrunirea următoarelor două condiţii: 1) să existe o pluralitate de victime. constrângerea fizică poate atinge intensitatea maximăde vătămare intenţionată gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii. acesta trebuia să fi avut cunoştinţă (nu neapărat certitudine) despre graviditatea victimei (din surse medicale.d) alin. În contextul infracţiunilor prevăzute la art.privind transplantul de organe.(3) art. Pentru ca făptuitorului să-i fie imputabilă răspunderea agravată.(1) sau (2) art. victima trebuie să aibă calitatea specială de femeie gravidă.158 CP RM asupra primei victime.158 CP RM asupra a două sau mai multor persoane să se formeze fie până la săvârşirea uneia dintre aceste infracţiuni asupra primei victime. răspunderea nu-i poate fi agravată în bază lit. Dacă constrângerea fizică îmbracăforma omorului intenţionat. cele săvârşite vor forma concursul dintre două sau mai multe infracţiuni prevăzute la alin. răspunderea se agravează în baza lit.(3)) din CP RM. În caz contrar.158 CP RM.c) alin. la momentul comiterii infracţiunii. victima trebuie să nu fi atins vârsta de 18 ani.d) alin.(3) art.158 CP RM.(3) art. este important ca intenţia de a comite infracţiunea prevăzută la alin.158 CP RM dacă oricare dintre infracţiunile prevăzute la alin.158 CP RM este săvârşită asupra a două sau mai multor persoane.b)alin. 2) făptuitorul să manifeste o intenţie unică (dublată de un scop unic) de a comite infracţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2) art.158 CP RM.(1) sau (2) art.27 şi lit. 3) alin. datorită faptului că sarcina era evidentă etc. La momentul săvârşirii infracţiunii asupra unui minor.(3) art.158 CP RM.(3) art.158 CP RM. făptuitorul nu cunoştea şi nu putea să cunoască [28] . Nu însă dupăaceasta. Dacă. În alt context.(1) sau (2) art. Dacă făptuitorul nu ştia şi nu putea să cunoască despre graviditatea victimei.158 CP RM. 2) lit.ţesuturi şi celule umane şi Legii privind donarea de sânge şi transfuzia sanguină.(1) sau (2) art.c) alin. În vederea aplicării răspunderii în baza lit.(1) sau (2) art.145 şi 158 (cu excepţia lit.). cele comise trebuie calificate conform art. calificarea trebuie făcută în baza art. Nu este acceptabilă oricare altă soluţie de calificare: 1) alin.(1) sau (2) art. La momentul comiterii infracţiunii asupra unei femei gravide.158 CP RM. fie în procesul de săvârşire a uneia dintre infracţiunile prevăzută la alin. răspunderea se agravează în baza lit.158 şi lit.(1) sau (2) art.158 CP RM dacă oricare dintre infracţiunile prevăzute la alin. datorită unor relaţii de familie sau de serviciu. În cazul în care făptuitorul a considerat eronat că omoară o femeie gravidă. În altă privinţă.d) alin.(3) art.(3) art.

).158 CP RM. care nu întrunesc aceste semne (de exemplu.e) alin.(3) art. care întruneşte semnele subiectului infracţiunii.158 CP RM de doi sau mai mulţi coautori.(1) sau (2) art.(1) sau (2) art.e) alin. [29] . noţiunea „de două sau mai multe persoane” presupune pluralitatea de făptuitori.158 CP RM de către o persoană.(3) art.(1) sau (2) art.158 CP RM de către o persoană.e) alin.158 CP RM.(3) art.(3) art.158 CP RM.158 şi lit.158 CP RM dacă oricare dintre infracţiunile prevăzute la alin.). Nu este acceptabilă oricare altă soluţie de calificare: 1) alin. Comiterea infracţiunii de două sau mai multe persoane presupune oricare din următoarele trei ipoteze: 1) săvârşireainfracţiunii prevăzute la alin.d) alin.(3) art.158 CP RM trebuie aplicată alături de prevederea de laart.158 CP RM. 3) săvârşirea infracţiunii prevăzute la alin.158 CP RM.158 CP RM este săvârşită de două sau mai multe persoane. este iresponsabilă etc.despre vârsta minoră a victimei. atunci prevederea de la lit.e) alin.(1) sau (2) art. 2) lit.158 CP RM.158 CP RM. dar poate fi luată în considerare la individualizarea pedepsei. sunt iresponsabile et. în comun cu una sau mai multe persoane. În cazul în care făptuitorul a considerat eronat că săvârșește fapta ilicită asupra unui minor. instigator sau complice.158 CP RM. care nu întruneşte aceste semne (de exemplu. calificarea trebuie făcută conform art.(3) art. alături de o persoană care numai contribuie la săvârşirea infracţiunii în calitate de organizator. răspunderea penală nu-i poate fi agravată în bază lit. prin intermediul unei persoane. nu a atins vârsta răspunderii penale. săvârşită de două sau mai multe persoane.(3) art. nu au atins vârsta răspunderii penale.d) alin.(3) art. În sensul consemnat la lit.(1) sau (2) art.27 şi lit. Lipsa sau prezenţa înţelegerii prealabile dintre făptuitori nu poate influenţa calificarea celor săvârşite în baza lit.158 CP RM.208 CP RM. Un singur autor al infracţiunii. Într-un alt context. Dacă infracţiunea prevăzută la alin. răspunderea se agravează în baza lit. 3) alin. Aceşti făptuitori trebuie să aibă calitatea de autori mijlociţi (mediaţi) sau de autori nemijlociţi (imediaţi) ai infracţiunii.d) alin.presupune atragerea unui minor la activitatea criminală sau instigarea acestuia la săvârşirea infracţiunii încauză.e) alin.d) alin. nu este suficient pentru a opera circumstanţa agravantă prevăzută la lit. 2) săvârşirea infracţiunii prevăzute la alin.(3) art.(1) sau (2) art. care întruneşte semnele subiectului infracţiunii.(1) sau (2)art.

orice persoană care exercită funcţii judiciare în cadrul unei curţi internaţionale. persoana care exercită funcţia de jurat în cadrul sistemului judiciar al unui stat străin. utilizarea.(3)) din Codul penal. de către Parlament. persoana autorizată sau învestită de stat să prestezeîn numele acesteia servicii publice sau să îndeplinească activităţi de interes public. administrativ sau judiciar al unui stat străin.158 CP RM dacă oricare dintre infracţiunile prevăzute la alin. Prin ce se deosebeşte vătămarea intenţionată gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii săvârşită cu scopulde a preleva şi/sau utiliza ori comercializa organele sau ţesuturile victimei (lit. al întreprinderilor de stat sau municipale. 2) persoană cu funcţie derăspundere – persoana căreia.(2) art. organizaţie de stat sau a administraţiei publicelocale ori într-o subdiviziune a lor. al organelor apărării. inclusiv persoana cu atribuţii de grefă [30] .123şi 1231 CP RM: 1) persoană publică – funcţionarul public. permanent sauprovizoriu. angajatul din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică. al altor persoane juridice de drept public. răspunderea se agravează în baza lit. deţinerea. părţi ale acestora. primirea. 5) funcţionar internaţional – funcţionarul unei organizaţii publice internaţionale ori supranaţionale sau orice persoană autorizată de o astfel de organizaţie să acţioneze în numele ei.13 2.(3) art. importarea. al serviciului vamal. 3) persoană cu funcţie de demnitate publică – persoana al cărei mod de numire sau de alegere este reglementat de Constituţia Republicii Moldova sau care este învestită în funcţie. de o persoană cu funcţie de răspundere. exportarea sau transportarea ilegală a acestora. executiv. precum şi vinderea. prin numire. prin stipularea legii. prin numire sau prin alegere. angajatul autorităţilor publice autonome sau de reglementare.f) alin. persoana care exercită o funcţie publică pentru un stat străin. instituţie. membrul unei adunări parlamentare a unei organizaţii internaţionale ori supranaţionale.6 Diferențierea de alte infracțiuni din Codul Penal al Republicii Moldova În contextul infracţiunilor prevăzute la art. persoana căreia persoana cu funcţie de demnitate publică i-a delegat împuternicirile sale. anumite drepturi şi obligaţii în vederea exercitării funcţiilor autorităţii publice sau a acţiunilor administrative de dispoziţie ori organizatorico-economice. păstrarea. ţesuturi sau celule umane prin extragerea acestora din corpul persoanei vii sau decedate de către persoane neautorizate şi/sau în instituţii neautorizate în acest sens conform legislaţiei sau fără respectarea prevederilor legale ce se referă la consimţământul persoanei la donarea acestora. 4) persoană publică străină – orice persoană. cele comise trebuie calificate conform art. într-o întreprindere.În alt registru. numită sau aleasă. sustragerea. i se acordă. inclusiv pentru un organ public sau o întreprindere publică străină. săvârşită prin constrângere fizică concretizată în vătămare intenţionată gravă a integrităţii corporale saua sănătăţii? 13 Noţiunile care desemnează toate aceste calităţi speciale ale subiectului infracţiunii sunt definite în art. transmiterea.b)alin.145 şi 158 (cu excepţia lit.altă persoană care deţine grade speciale sau militare).158 CP RM este săvârşită de o persoană publică. de o persoană cu funcţie de demnitate publică.alegere sau în virtutea unei însărcinări. în condiţiile legii.l) alin.(1) sau (2) art. constrângerea fizică poate atinge intensitatea maximă de vătămare intenţionată gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii. de o persoană publică străină sau de un funcţionar internaţional.158 CP RM. inclusiv funcţionarul public cu statut special (colaboratorulserviciului diplomatic.151 CP RM) de prelevarea ilicită de organe. sau în scopul obţinerii unor venituri din aceasta. procurarea. securităţii naţionale şi ordinii publice. Dacă constrângerea fizică îmbracăforma omorului intenţionat. care deţine un mandat legislativ. Preşedintele Republicii Moldova sau Guvern.

În afară de aceasta. (2) sau (3) art. 165 CP RM atunci în cazul de față se va aplica prevederile anume acestei componențe aceasta înglobând în ea componența prevăzută la art. În contextul infracţiunilor prevăzute la art. atunci. În altă ordine de idei. în cazul infracţiunii prevăzute la lit.158 CP RM.(2) art.l) alin.Scopul infracţiunii prevăzute la lit.158 CP RM. În această ipoteză. La individualizarea pedepsei urmează a se lua în considerare care anume urmare prejudiciabilă din cele nominalizate la lit. în contextul infracţiunilor prevăzute la art. vătămarea intenţionată gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii are un rol de sine stătător în constituirea faptei prejudiciabile.118 CP RM. cu decesul persoanei sau cu sinuciderea acesteia. răspunderea se agravează conform lit. (2) sau (3) art.158 CP RM. 158 CP RM. fapta se califică numai potrivit lit.b) alin. constrângerea psihică presupune influenţarea asupra victimei pe calea: ameninţării cu aplicarea violenţei.(3) art.(4) art. Este obligatoriu ca făptuitorul să manifeste imprudenţă faţă de urmările prejudiciabile exprimate în vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii. [31] .l) alin.(1).158 CP RM. menţionăm că răspunderea se agravează în baza lit. infracţiunile în cauză adoptă forma unor infracţiuni materiale.158 CP RM se soldează cu vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii. Nu va fi necesară calificarea suplimentară în baza art.158 CP RM dacă oricare dintre infracţiunile prevăzute la alin. constrângerea fizică (inclusiv cea concretizată în vătămare intenţionată gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii) îndeplineşte rolul de acţiune adiacentă.158 CP RM s-a produs.155 CP RM.158 CP RM este săvârşită de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală.(4) art. În încheiere. reieşind din prevederile art.a) alin.151 CP RM.b) alin. prelevarea.158 CP RM dacă oricare dintre infracţiunile prevăzute la alin. Dacă o asemenea constrângere s-a exprimat în ameninţarea cu omor ori cu vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii. ameninţării cu răspândirea unor ştiri defăimătoare despre victimă. În opoziţie. ameninţării cu deteriorarea ori distrugerea bunurilor victimei etc.(1). utilizarea sau comercializarea ilegală a organelor sau ţesuturilor victimei poate să reprezinte acţiunea prejudiciabilă.b) alin.(4) art. În contrast. în decesul persoanei sau în sinuciderea acesteia.(2) art.151 CP RM este cel de prelevare şi/sau de utilizare ori de comercializare a organelor sau ţesuturilor victimei. Dacă suntem în prezența art. în contextul infracţiunilor specificate la art.

în scopul obţinerii de organe şi/sau ţesuturi şi/sau celule de origine umană. o astfel de abordare directă ar fi efectiv de utilizat și în conținutul articolului actual din CP RM. Traficul de organe. constituie infracţiunea de trafic de organe şi/sau ţesuturi şi/sau celule de origine umană şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani.Introducerea sau scoaterea din ţară de organe. . pentru sine sau pentru altul. în scopul transplantului.Organizarea şi efectuarea prelevării de organe. [32] . ţesuturi. 158. . .1 Reglementărea faptei ilicite de trafic de organe în legile penale ale altor state În România traficul de organe umane este reglemnta de Legea nr. . 154. familie ori terţe persoane fizice sau juridice constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani. . celule de origine umană fără autorizaţia specială emisă de Agenţia Naţională de Transplant constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani. în scopul revânzării.(1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 5 ani fapta persoanei de a dona organe şi/sau ţesuturi şi/sau celule de origine umană. Art.III. precum şi publicarea sau mediatizarea unor anunţuri privind donarea de organe şi/sau ţesuturi şi/sau celule umane în scopul obţinerii unor avantaje materiale sau de altă natură pentru sine. în scopul obţinerii de foloase materiale sau de altă natură. țesuturi și celule umane la nivel internațional 3. Încălcarea prevăzută de legislația română sună în modul următor : „prelevarea și transplantul de organe și/sau țesuturi și/sau celule umane fără consimțământul dat în condițiile legii” Astfel în cap 5 al Titlului VI (art. ţesuturi şi/sau celule de origine umană. Art.(1) Organizarea şi/sau efectuarea prelevării de organe şi/sau ţesuturi şi/sau celule de origine umană pentru transplant. 14 Art. constituie infracţiune şi se pedepseşte conform legii penale. în vederea obţinerii unui profit. în alte condiţii decât cele prevăzute de prezentul titlu. 154-159) 14 se reglementează anume această faptă ilicită.Fapta persoanei care a dispus sau a efectuat prelevarea atunci când prin aceasta se compromite o autopsie medico-legală. Urmează să atragem atenția că în lege este stabilit expres că donarea cu scopul de obține foloase materiale este interzisă și se pedepsește ocnform legii. ţesuturi şi/sau celule de origine umană. 156. (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi cumpărarea de organe. constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 3 ani. 155. Art. Art. 159. (3) Publicitatea în folosul unei persoane. Art. (3) Tentativa se pedepseşte. . (2) Determinarea cu rea-credinţă sau constrângerea unei persoane să doneze organe şi/sau ţesuturi şi/sau celule de origine umană constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani. 157.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. în scopul obţinerii unui profit material pentru donator sau organizator.Prelevarea sau transplanul de organe şi/sau ţesuturi şi/sau celule de origine umană fără consimţământ dat în condiţiile prezentului titlu constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 7 ani. solicitată în condiţiile legii.

2 lit. dar incriminează și comercializarea acestora18. Codul Penal al Spaniei incriminează această faptă ilicită în art.149 16 al Codul Penal spaniol. 117 alin. În același timp CP al Spaniei prevede că persoana este liberată de răspundere penală dacă există consimțământul celeilalte părți. 134 – constrângerea la donarea organelor Art.156 CP al Spaniei 18 Art. n).n) – vătămarea intenționat gravă cu scopul de a preleva organe. 134 – constrângerea la donarea organelor. Aici în lege sunt incriminate două fapte juridice și anume : faptul de comercializare a organelor și faptul de prelevare fără acordul donatarului. sterilitate. atragerea unei boli fizice sau psihice. 2)prelevarea de la o persoană a organelor și țesuturilor 3) comercializarea organelor. această prevedere este una mult mai largă și diferită. 135 – circuitul ilicit al sângelui Versiunea asemănătoare faptei incriminate și în CP al RM este art. Art. este pedepsit uc privațiune de libertate de la 5 la 12 ani” 17 Art. Art. în opinia mea această 15 Legea privind sacrificarea.La fel ca și în cazul României infracțiunea dată este prevăzută de o lege specială și în Germania 15 . după cum am menționat și anterior fenomenul dat este unul extrem de popular în Ucraina. totuși din structura pe care a adotato legiutorul ucrainean rezultă că suntem în prezența a 3 infracțiuni tip : 1) încălcarea ordinii stabilite de lege pentru transplant . 109 alin 2 lit. iar în urma conflictului armat intern din estul Ucrainei acest fenomen doar sa intensificat. Codul Penal Georgian incriminează diferite aspecte ale faptei ilicite în mai multe articole: Art.17 Codul penal al Ucrainei prevede atât prelevarea de organe. prelevarea organelor fiind doar o componentă a infracțiunii. prelevarea și transplantul de organe „art 149 CP Spaniei – cel ce săvârșește prin orice mijloace o vătămare corporală care a condus la pierderea ori vătămarea unui organ vital ori a unui membru sau a organelor de simț.143 CP al Ucrainei [33] 16 . De altfel legislația Germană leagă strâns această infracțiune de infracțiunile de trafic de ființe umane și de cea de trafic de copii. Cu toate acestea legiuitorul georgian a preferat să utilizeze faptul prelevării organelor ca circumstanță agravantă pentru două tipuri de infracțiuni .omorul cu scopul de preleva organe. infracțiunea prevăzută de CP al Spaniei presupune nu doar traficul de organe ci și alte tipuri de vătămpri. Structura articolului etse una complexă și încearcă să acopere mai multe laturi ale activittății infracționale.

Tratatul permite ingineria genetică doar pentru motive preventive. La nivel european principala convenție din domeniul dat era: Convenţia pentru protecţia drepturilor omului şi demnităţii fiinţei umane cu privire la aplicarea biologiei şi medicinei. cercetarea medicală. La nivel global numărul reglementărilor ce ar combae traficul de organe este scăzut.poziție a legiuitorului georgian este una corectă și ar avea ca efect o aplicare echitabilă a legii penale. 3. Convenţia pentru protecţia drepturilor omului şi demnităţii fiinţei umane cu privire la aplicarea biologiei şi medicinei: Convenţia privind drepturile omului şi biomedicina a fost deschisă semnării statelor membre ale Consiliului Europei. Convenţia stabileşte reguli referitoare la exercitarea cercetării medicale prevăzând condiţii detaliate şi precise. la Oviedo. la organizarea dezbaterilor publice asupra acestor probleme. Utilizarea tehnicilor de asistare medicală a procreării nu este admisă pentru alegerea sexului copilului la naştere. statelor nemembre care au participat la elaborarea sa şi Comunităţii Europene.2 Aspecte ale dreptului internațional în materia traficului de organe. în [34] . Acest tratat lansează ideea potrivit căreia interesul fiinţei umane trebuie să prevaleze asupra interesului ştiinţei sau societăţii. diagnostice sau terapeutice şi doar în cazul în care nu urmăreşte să schimbe zestrea genetică a descendenţilor unei persoane. se fac însă pași rapizi în ceea ce privește combaterea fenomenului la nivel regional în primul rând fiind vorba de continentul european. etc. Aceasta interzice constituirea de embrioni umani în scopuri de cercetare şi. desoeri scopul traficanților fiind anume prelevarea organelor victimilor și comercializarea ulterioară a acestora. la transplantarea organelor. drepturile şi libertăţile fiinţei umane împotriva oricărei aplicări abuzive a progreselor biologiei şi medicinei. Convenţia interzice orice formă de discriminare faţă de o persoană din cauza zestrei sale genetice şi nu autorizează teste predictive ale bolilor genetice decât în scopuri medicale. consimţământul persoanei respective. cu excepţia cazului în care este necesară evitarea unei boli ereditare grave. La nivel internațional fapta ilicită dată cel mai des era tratată împreună cu traficul de ființe umane și traficul de copii. în special pentru persoanele care nu au capacitatea de a-şi da consimţământul pentru o cercetare. Aceasta enunţă o serie de principii şi interdicţii ce privesc genetica. Această Convenţie este primul instrument juridic internaţional generator de obligaţii de natură să protejeze demnitatea. la 4 aprilie 1997. dreptul la respectarea vieţii private şi dreptul la informare.

în orice moment. Convenţia stipulează că orice pacient are dreptul de a cunoaşte orice informaţie cu privire la propria sa sănătate. care are drept scop armonizarea legislațiilor privind lupta împotriva traficului cu organe. decât în avantajul direct al acesteia.ţara în care cercetarea cu privire la embrionii în vitro este admisă prin lege.19 19 Albania. că voinţa unei persoane de a nu fi informată trebuie să fie respectată. Convenția internațională împotriva traficului cu organe umane ese una recentă ce a fost supusă semnării abia din acest an – 2015. cu excepţia situaţiilor de urgenţă. Singura excepţie priveşte. Spania. Nu se poate face abstracţie de această obligaţie decât în anumite condiţii. Polonia. atunci când sănătatea şi siguranţa publică sunt în pericol sau atunci când prevenirea criminalităţii sau drepturile şi libertăţile altor persoane sunt grav compromise. de asemenea. aceasta trebuie să asigure o protecţie adecvată a embrionului. a fost negociată de către cele 47 de state membre ale Consiliului Europei. Convenţia interzice prelevarea de organe sau ţesuturi neregenerabile de la o persoană care nu are capacitate de consimţământ. Republica Moldova. prelevarea de ţesuturi regenerabile între fraţi şi surori. Italia. Turcia și Marea Britanie. şi că aceasta poate. în special rezultatele testelor genetice predictive. Aceasta recunoaşte. Convenţia consacră principiul potrivit căruia persoana în cauză trebuie să îşi dea în mod explicit consimţământul înaintea oricărei intervenţii. dorindu-se a fi cu acoperire globală și orice țară care vrea să adere la ea o poate face. În Momentul de față a fost deja semnată de către 14 state printre acestea fiind și Republica Moldova. Comitetul director pentru bioetică (CDBI) sau orice alt comitet desemnat de Comitetul de Miniştri. Nu trebuie să fie efectuată o intervenţie asupra unei persoane care nu are capacitatea de a-şi da consimţământul. Convenția. de exmplu asupra unui copil sau a unei persoane care suferă de o tulburare mintală. în anumite condiţii. Norvegia. Austria. La nivel Consiliul Europei recent a fost creată o altă convenție ce urmează să acopere această lacună. să îşi retragă consimţământul. Republica Cehă. Convenţia recunoaşte importanţa dezbaterilor publice şi consultărilor în aceste privinţe. Grecia. – au semnat convenția din prima zi [35] . Portugalia. Luxemburg. precum şi Părţile vor putea sesiza Curtea europeană a drepturilor omului pentru exprimarea unor avize consultative asupra problemelor juridice ce privesc interpretarea Convenţiei. Belgia. Deși această convenție conține și anume prevederi cu privire la transplantu lde organe nu putem menționa că ea se referă explicit la traficul de organe.

Și 2) Lupta cu acest fenomen în Moldova este inefectivă sau ea nu există – ceea ce este mult mai posibil. Consider că ar fi eficient dacă legea penală ar prevedea în conținutul ei interzicerea expresă a donării cu socpul de a obține beneficii materiale. Mai ales ăc foarte des cetățenii noștri donează organele sale undeva peste hotare cu existența consimțământului dar prin intrmediul unor alor persoane. La agravantele prevăzute la această infracțiune ar fi oportun de suplinit cu următoarea agravantă: „ dacă victima se află într-o stare de dependență materială sau într-un alt tip de dependență cu făptuitorul” – această agravantă este utilizată și în alte componențe de infracțiuni și ar combate un fenomen nociv pentru societatea noastră și anume când persoanele îi exploatează pe cei apropiați lor. [36] . în accepțiunea atcuală doar indirect indică acest lucru.158 sunt unele benefice. Este îmbucurător faptul că la nivel internațional sau pus bazele unei noi convenții ce are ca scop stoparea fenomenului de trafic de organe.Concluzii și recomandări Încercând să analizez practica judiciară autohtonă am descoperit că aceasta în sensul formulării actuale a art. componența acestui art. O astfel de faptă la etapa actuală nu o putem pedepsi în conformitate cu legea penală a Republicii Moldova inclusiv nu suntem în prezența traficului de ființe umane. Totuși conform ultimilor rapoarte ale OSM . În această afacere sunt implicați oameni cu funcții de răspundere și cu satut înalt ce îți pot permite efectuarea unui trasnplant pentru sume enorme. oarecum statul încearcă să își aisgure o protecție la nivel internațional și asistență din partea organismelor internaționale. Republica Moldova etse printre primele state semnatare ale convenției. mai ales dacă e să analizăm aspectul comparativ cu vechea accepțiune a articolului. 158 CP RM lipsește . Fenomenul ce a cuprins Ucraina recent. ceea ar putea să ne ajute să presupunem 2 lucruri: 1) traficul de organe nu a existat în Republica Moldova pe parcursul ultimilor 2 ani – ceea ce este greu de crezut. După cum am menționat și în introducere traficul de organe. Este important de reținut că în cadrul acestei infracțiuni mereu participă lucrătorii medicali și aproape mereu participă persoanele cu funcție de răspundere. În același timp statul se angajează să întreprindă o serie de acțiuni ce ar ajuta la ocmbaterea fenomenului de trafic de organe la nivel internațional și național. făptuitorul beneficiind de stare acestuia și de dependența ce a apărut dintre ei și acționând într-un mod josnic și umilitor. foarte des victime fiind minorii. țesuturi și celule umane este o afacere de peste un miliard de euro.Moldova încă rămâne a fi o țară de export a organelor. Ultimile modificări ale art. iar unul dintre motive este nivelul sporit al traficului de organe în țara noastră.

Traficul de organe umane este acea infracțiune în care cie bogați îi exploatează pe cei săraci din aceste considerente traficul de organe umane. altele și-au mărit speranța de viață iar unele s-au îmbogățit. Din nefericire unele persoane au decedat. deoarece acestea aduc beneficii unor categorii mai speciale de persoane. [37] .atunci când a fost descoperit cămai multe cadavre ale soldaților ucraineni. civililor și rebelilor erau lipsite de organele interne ne face să presupunem că acest lucru nu putea avea loc fără susținerea și fără implicarea comandamentului militar superior. prostituția și traficul de droguri rămân a fi printre infracțiunile cel mai greu de descoperit și printre infracțiunile în cazul cărora defapt există cel mai puțin dorința de a fi combătute la nivel internațional.

Latura obiectivă a infracţiunii de constrângere a persoanei la prelevarea organelor sau ţesuturilor pentru transplantare (art.158 C. Adriana Eșanu.Bibliografie Adraiana Eșanu.С. Sergiu Brânză. Chișinău 2015 ТИХОНОВА. 3 Adriana Eșanu. Seria „Ştiinţe Sociale".2008 Convenţia pentru protecţia drepturilor omului şi demnităţii fiinţei umane cu privire la aplicarea biologiei şi medicinei Convenția internațională împotriva traficului cu organe umane [38] . Seria „Ştiinţe Sociale". 2008.04. nr. Infracţiuni legate de prelevarea organelor sau ţesuturilor umane în reglementarea legislaţiei penale contemporane. 3 (53). Circumstanţe agravante ale infracţiunii de constrângere a persoanei la prelevarea organelor sau ţesuturilor (alin. nr. pen. Санкт-Петербург:Юридический центр Пресс.03. 2007. Acte normative: Codul Penal al Republicii Modova din 18. 2012. Drept penal. RM) // Revista Naţională de Drept. țesuturi și celule umane nr.42 din 06. nr.(2) art.158 CP RM): Probleme de interpretare şi respectare a principiului legalităţii incriminării // Revista ştiinţifică a USM „Studia Universitatis".2002 Legea privind transplantul de organe. 2009. Прижизненное и посмертное донорство в Российской Федерации. Probleme de încadrare juridică a omorului intenţionat săvârşit cu scopul de a preleva şi/sau utiliza ori comercializa organele sau ţesuturile victimei // Revista ştiinţifică a USM „Studia Universitatis". 2002. Partea Specială. 6 Adriana Eșanu. Chişinău. С.