You are on page 1of 106
> a z fe] pa Fa 4 a = KAREN HORNEY eu Ale AD NOASTRE INTERIO Sociologizand conceptul de nevrozi, Karen Homey a deschis noi perspective practicii curative, in lumina adevarului c& piatra de Incercare a oricirei teori psihanalitice rine terapeutica, Fara a exclude incursiunile investigative in trecutul indepartat al pacien- {ilor (perioada copiliviei), ea pune accentul pe descifrarea in primul rind a structurié caracterului, unde gasestecifrul pentru un demers terapeutic realist, in msura in care personalitates umand este modelati dupa liniile de fort ale societti. De aici si cerinta ca psihanalistul si alba orizont social, eit gio constimts social (culture-consciousness) functional’ in plan profesional Deci mai pusind speculatie si mitologie psiho-biologicd si mai multi perceptie si imerpretare realist-sociologic’, pragmatic din perspectiva relativitiit conceptului de nevrozi: 0 ,.nofiune intoideauna individual, greu de inscrs intr-o tipotogie. Dr. LEONARD GAVRILIU ISBN 973-96377-2-7 CONFLICTELE NOASTRE INTERIOARE editura IRI Coordonatoralcolecie: dr. LEONARD GAVRILIU Redactor de carte: MARIA STANCIU ‘Conceptia grafic coperte colectiei: VENIAMIN & VENIAMIN “Tehnoredactare computerizatl: MARIANA MARZEA. ISBN 973-98377-2-7 MICA BIBLIOTECA DE PSIHOLOGIE, KAREN HORNEY CONFLICTELE NOASTRE INTERIOARE O teorie constructiva asupra nevrozei Traducere, avanprefas si note de dr. LEONARD GAVRILIU FRO EDITURA IRI Bucuresti, 1998 © 1945, WW. Norton & Company, Inc. ‘Traducerea sa fcut dup’ Karen Homey, M.D., Our Inner Conflicts ‘A Constructive Theory of Neurosis, WW. Norton & Company, New York / London, 1992 ‘Toate drepturile pentru traducerea in limba romain sunt rezervate Editurt IRT CUPRINS Avanprefati de dr. LEONARD GAVRILIU | Prefati (KHL) Introxucere PARTEA 1 CTE NEVROTICE § TENTATIVE DE SOLUTIONARE CONF Caracterl chinuitor al conflictelor nevrotice Conflctal fundamental Trebuinta de afectiune umanit Agresivitatea fay de semeni Puga de oameni Tmaginea idealizats Exteriorizarea conflctelor Demersuri auxiliare Mntru instalarea une armoniatifciale PARTEA a Ila CCONSECINTE ALE CONFLICTELOR NEREZOLVATE 9, Angoase 10, Sizteirea personaltitt n a 30 2 4 68 82 7 no ia 130 11. Disperarea 12. Tendinte sadice ‘CONCLUZIE: Rezolvarea conflictelor nevrotice Indice de nume 150 16 181 203 AVANPREFATA NEVROZELE, MALADII ALE CARACTERULUL Life itself sill remains avery effective therapist KAREN HORNEY Psihanalista Karen Homey (Hamburg, 1885 — New York, 1952), american mumai in cele din rma (cick are steimost scandinavi,s-a nfseut pe plimant german, iar pind la 47 de ani a {nSit si s-a afirmat fa Germania), a recunoscut intotdeauna eit de rmult datoreaz‘i ui S. Freud, adeviratul ei mentor in teoria i practica psihoterapeutic. Cind se refer la alte inluente, citeazai thucuroasi indeosebi pe Erich Fromm, H. S. Sullivan, Franz Alexander, Otto Rank, Wilhelm Reich sau G. Schultz-Hencke. Niciodati pe Alfed Adler, deedt tangential, cum face si fn cartea de fat, cu refetite Ia ceea ce austriacul numeste complex de superioritat, In capitolul consaerat ,imaginitiealizate™. Cu toate acestea, adevirata filiatie psihanalitied a fondatoarei ,culturalis- ‘mului” american teebuie cSutath in directa operei lui Adler. ines fn [912 acesta publica vastl stadiu Uber den Nervdsen Character (Cu privire la caracterul nevroticilor), iar in 1927, in Menschenkennmnis (Cunoasterea omului), includea nu mai putin de cinci capitole de caracterotogic,caracterul definindu-se pentra cl dept. luares de atiline, modul in care omal se raporteaza la ‘mediul sau, 0 linie directoare impregnata de impulsul de aftrmare ‘asociat cu sensimentul de comuniune sociala". Neveozele suat, in fond, caractere degradate, acumuliri de wisituri de caracter vicioase, ,patologice” (Inscrise, desigur, in structura si proce- sualitatea cerebral), care Tl pun pe individ fnr-un dureros conflict, 1 LEONARD GAVRILIU cu semenii, provoetind suferintl si de o parte si de alta, Mai vldit ecit in clrtile sale precedente, in Our Inner Conflicts (1945) Karen Homey acordi o atentie deosebit!intelegeri a ceea ce ea nnumeste neurotic character structure, recunoscind c% aceasta este Ja urma urmei cheia oricirei nevroze, pe fundalul intregi personalititi, Formuliile ei nu Iasi nici un dubit in aceasts PriviniS, ,Deoarece — indiferent edt de dramatice si de aparent personale sunt simptomele — orice nevroza este 0 tulburare de caracter (is a character disorder), surcina terapied este sa ‘analizeze intreaga structura a caracterului nevroti.*® Intro- dducerea erteriului moral este mai mult decit o consecintd logic este o necesitate psihologiet; la drept vorbind, una psibosocial Asadar, nimic ,misterios*, ancestral .arhaie" in nevroze, care Si justifice pesimismul terapeutic. De aici si constatarea psibanalistei de Ja American Institute for Psychoanalysis e% multe nevroze, chiar grave, se vindec& spontan, in contact cu realititile curative” al viefi, viola instsi flind un terapeut extrem de ficient. Viata ca terapeut insii — noteaz Karen Homey — este lipsit de mild: imprejuriri care pentru uni nevrotei sunt salute, Pe alfi fi duc Ia catastrofi, Pind la ubmi este de preferat inter Venta beneficd a psibanalistulu, bazath pe o cunoastere exacts a structurii caracterului nevrotic si a intregit personalititi a pacientuli Dr, LEONARD GAVRILIU NOTE " Alfted Adler, Cunousterea omulu,traducere, studi introduetiv gt note de dr Leonard Gavriin,Eaitura Suinplic®, Bucuresti, 1991,p. 131; Eadtura IRI, Bucures 1996, p. 168. 7 Karen Homey, Our Inner Conflict. A constructive Theory of Neurosis, WW, Norton & Company, New York, Londoa, 1992, p. 220 PREFATA Cartea de fag este consacratl marettii progreselor psiha- nalize. Ea este rezuliatol experiontei pe care am acum in practic pshanalteS, att eu pacentit mc, ct i cu mine ism J timp ce teoria prezentath a fost elaboraté pe parcussul mai rultr ani, idle mele nu sau cristalizat faint deaf inteprins 6 serie de conferini, sub auspieile Instituuhii American de PaihanalizS. Prima dinte acestea, axatS pe aspectele tenive ale subiectului, sa iniulat Probleme ale tehniit psihanaltce™ (1983). A doua serie, eare cupinde problemele de care m’ ocup fn aveasih carte, a fost Gut in 1944, sub cilul megrarea Subiecte selectate de aici — ntegearea ‘erapia psibanaliticd ,Psihologia insingurii” si _Semnificaia tendingeor sae” — au fost prezentate la Academia de Medicng sia Asociata pentru Progwesul Psihanaizi ‘Sper eX aceass carte va fide folospsibanalistilor cu adevirat interesati im perfectionarea toriei si terapied noaste. Sper, de asemenca, cf ei vor face ca ideile prezenate aici si fie utile ma doar paienilor lo, i lor ins. Progresul in psinanalizl poate fi fécut doar pe calea dificil eare ne include pé noi insine si fncurciturile noastre. Dacirimanem statici si potrivniei schimbini, tore noaste sunt sorte sf devind dogmatice si neproductive KAREN HORNEY ‘Oricum, sunt convins 8 orice cane care ese din earl peo- emetor pur tehnice sa al tenet psinolgice absiacte va f de folos tur celoe ce doresc si s€ Cunoasc pe e ngs imu au ahandonat apt pet propria lor deoltare. Cet mat mt ite noi, care tres n acest civilize extenuant, sant vitima con: Miter deserve ais a cto nevoie de auton pe ca Ti pitem da, Des tatamental nevroveloe graves in mie exper- ior. 6 net mai cred 3, ct pet un efor aids, ne pater 8 no insine pe lings eale a ehibere de propile noaste conflict Primal sem de rctnostint i arse pacenior mei cae, in trad noses fmpredn at leu si ftley mai bine nevtoza Sut, de asemenea, indo aE de cole care ma neta im munca mea. prin inleresil artot st prin intlegerea. lor simpatete. Mi refer ma numa a coli main vse i lace maine, format in Institut nostra, secre evbatet erie 2 Fost stimlatoare gi ractvase Dorese si mentionez tei persoane din afara_sferet psihanalizi, ere, cae in fell iu, ava sprint in resizes Teri, Ma refer ia dr. Alvin Johnson, care ma dt pel f-mi ezntieile Ia New School for social Research, fates veme Sind psianaliza rewind clasca erasing scoal de tore gi Dractcd psihanaiict recumoscutd, In mod special i sumt indatorath Cleci Mayer, decan al Seok de Filesofie 51 Are Titerale a New Schoo! for Social Research, Prin interest ei personal neobosi ma ncurajt, an deans adc in dst orice roi descoperin tezaorzate de atvitatea mea pshanaii. fi sunt po natoateitovlat meu, WW, Norton a eri fat altar 4\condus Ia mle imbunstti i eile mel. Last bur not least dorese si exprim apreciezea mea pentra Minette Kun, care m aja foarte malt fm mah buna organize material i in formalarea mi clark clo. KH INTRODUCERE Oricare ar fi punctul de porite si oriedt de intortocheat ar fi persoan In misura in cate este nevrtic™ Adesca singurcle Sentiments tite in mod consents la sunt eeatile de fed i de Furie, prin socunleresmiite im curt wun. Dae chi $i acestea pot fi reprimate, Oricit Je autentice ar fi ideale cnistente, cle sont imbicste de regu compulsive, fet sunt lipste de puterea do oricotare. Sub dominafi acestortendinie compulsive, capacitaten dea enunta este redo la mpoten ae apacittea de ai asuma rsponsabilitata este cas perdu Confictele nevrotice pt fi axate pe accleayi probleme generate care pun in dfcultatepersoana normals. Dar natra lor ste att de diets nets ps problema dacs este permis 83 se foloseast acelgitrmen pentru amindows. Sunt de rere c8 da, dar tebuie st fim constcnti de eosin. Care sunt, asada caracterscle conficeloenevrotce’? Un exer oarecum simpiiatr nev aja se ist. Un ingner, care lier im colaborare ct alti lao cercctare din domeniul mecanii,suferea frecvent de accese de oboseal si initabltate, Unul gine aceste acese a fost eauzat de urmitoral incident. Ino escute privind unele probleme tehnice.cpnile Sale a fost mai putin recepate dee aele ale coegiloe si. La Scurt timp dup acea fost ito deci in absent s na 8 ert ulterior ni 0 ocazie sisi preinte sugestile. In aceste Iimprejuri, el ae fi putt prvi procedcol ca injust st si se iimptrvesse8, sa ar fi pa accepta cu complezent® deciria aj. Orcare dine aceste react arf fost adecvat, dar nd Si pentra dinsul, Desi se simiea profund desconsierat, mu a Tanifestt nico impotrivre. Nu sim, in mod consent, decit 0 Simpldintare. Fura uigitoare din el se exprima doar in vise. 25 KAREN HORNEY Aceasti furie refulati — un amestec al pornirii impotriva ccelorlalti, dar si impotriva sa, din cauza moticiuni sale — era ia principal responsabili de oboseala manifests ‘Absenta de reactie adeevati era determinatd de mai multi factor El igi Giurise o imagine exagerat de poritiv’ despee sine, feare cerea respect din partea celorlali.. Acea imagine era inconslient: pur si simplu actiona potrivit premisei c& nimeni na fra atit de inteligent si de competent ea in domeniul siu de activitate, Orice desconsiderare putea periclita aceasté premis i putea provoca furie. Pe de alti parte, avea pomiri sade de 2 ‘mustra $i umili pe ceilalti,o atitudine att de inadmisibild pentru

You might also like