P. 1
M. Rades - Rezistenta Materialelor 2

M. Rades - Rezistenta Materialelor 2

5.0

|Views: 4,024|Likes:
Published by rades3702
Metode energetice. Flambajul barelor drepte. Cilindri cu pereti grosi. Placi subtiri. Solicitari elasto-plastice. Solicitari dinamice. Oboseala metalelor. Flambajul metalelor. Fotoelasticitatea.
Metode energetice. Flambajul barelor drepte. Cilindri cu pereti grosi. Placi subtiri. Solicitari elasto-plastice. Solicitari dinamice. Oboseala metalelor. Flambajul metalelor. Fotoelasticitatea.

More info:

Published by: rades3702 on Mar 06, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/26/2014

pdf

text

original

La oţelurile cu conţinut redus de carbon, diagrama caracteristică

ε
σ − are
forma din figura 16.1, a, unde se remarcă un palier de curgere pronunţat AB, urmat
de o zonă de ecruisare BC.

În calcule, se înlocuieşte curba caracteristică reală cu una simplificată,
pentru care se poate stabili o relaţie simplă

( )

ε

σ

σ =

.

Materialul elastic - ideal plastic (fig. 16.1, b) are o curbă cu o zonă de
deformaţii elastice OA, urmată de o zonă de curgere AB, în care deformaţia
specifică creşte la tensiune constantă, egală cu limita de curgere (L. Prandtl, 1903).
La materialul cu ecruisare (fig. 16.1, c) zona de deformare elastică se
termină la limita de curgere, dar se accentuează fenomenul de întărire (ecruisare),
linia AC având panta

p

E

=

β

tg

, mărime definită ca modulul de plasticitate al

materialului.

140 REZISTENŢA MATERIALELOR

Comportarea materialelor solicitate elasto-plastic poate fi descrisă cu
ajutorul modelelor mecanice din figura 16.2 formate din arcuri, caracterizate prin
rigiditatea k, şi elemente cu frecare uscată, care se deblochează atunci când forţa de
tracţiune depăşeşte o valoare limită .

c

F

Fig. 16.1

La modelul din figura 16.2, a, relaţia forţă-deformaţie are alura diagramei
din figura 16.1, b. Când forţa creşte de la zero la o valoare , arcul se deformează
liniar instantaneu (linia OA), după care se deblochează elementul cu frecare uscată,
ceea ce face ca deformaţia să crească la forţă constantă (linia AB).

c

F

Fig. 16.2

La modelul din figura 16.2, b, când forţa are valori inferioare pragului de
deblocare , lucrează numai arcul superior, relaţia forţă-deformaţie fiind descrisă
de linia OA din figura 16.1, c. Când forţa depăşeşte valoarea , se deblochează
etajul inferior al modelului, cele două arcuri legate în serie au o rigiditate
echivalentă mai mică şi se obţine dreapta AC din figura 16.1, c.

c

F

c

F

Prin legarea în paralel a trei modele (fig. 16.2, c) de tipul celui din figura
16.2, b, având diferite rigidităţi şi diferite praguri de deblocare a elementelor cu
frecare uscată, s-a obţinut o diagramă forţă-deformaţie având alura curbei
caracteristice din figura 16.1, a [38].

16. SOLICITĂRI ELASTO-PLASTICE

141

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->