Carte Tehnica PEHD

.
Va multumim pentru ca ati ales produsele noastre.

VALROM INDUSTRIE S.R.L. produce in Romania tubulatura din polietilena si polipropilena.
VALROM este o societate care priveste dincolo de granitele traditionale si patrunde fara temeri pe
plan national si european cu o gama larga de produse necesare realizarii retelelor de apa, canalizare sau
gaze. La fabrica situata in Bucuresti - Bd. Preciziei nr. 9, sector 6, personalul societatii, format din manageri
si tehnicieni specializati in Italia in domeniul materialelor plastice, asigura:
o inalta calitate a produsului;
cea mai buna organizare a procesului productiv;
o strategie comerciala adecvata.
Bazandu-se pe propriile cunostinte si capacitati tehnice si umane, VALROM ofera la preturi
competitive produse de o calitate superioara, ce corespund in totalitate cerintelor Dumneavoastra.
Aceasta carte tehnica a fost elaborata pentru a servi la intocmirea proiectelor si executia retelelor de
apa, gaze si canalizare din polietilena. Pentru datele tehnice complete privind modul de punere in opera al
retelelor folosind tubulatura din polietilena de inalta densitate, va rugam sa va adresati serviciului tehnic al
firmei noastre. Pentru sugestii si observatii privind prezenta documentatie precum si pentru orice detalii si
lamuriri suplimentare, va ramanem in continuare la dispozitie.
DATE TEHNICE GENERALE

Informatiile pe care vi le prezentam provin din experiente diferite si din date extrase din literatura de
specialitate. Datele sunt cu caracter general. Este recomandabil ca in cazuri deosebite sa contactati serviciul
nostru tehnic pentru a obtine informatii mai detaliate.
O parte din formulele din aceasta carte sunt empirice.
CONVERSIA UNITATILOR DE MASURA IN SISTEMUL S.I. (EXPRIMATE IN UNITATI DERIVATE,

MULTIPLI SI SUBMULTIPLI DE UZ TEHNIC COMUN).
Marime
lucru-energie
forta
greutate (forta de greutate)
momentul unei forte
sarcini unitare
modul de elasticitate
rezilienta
presiune (*)
tensiune
putere
cantitatea de caldura
caldura specifica
flux de caldura
conductivitate termica
volum
debit volumic
rezistivitate electrica
vascozitate dinamica
impartiti valorile
exprimate in
cu
kgf x m
kgf
9,80665
9,80665
pentru a obtine
echivalentul in unitati
S.I.
J
N
kgf x m
2
kgf / mm
9,80665
9,80665
Nxm
2
N / mm
9,80665
0,0980665
0,101325
9,80665
0,735499
4,1868
4,1868
1,163
4,1868
1
0,1
0,01666
0,01
0,001
J / cm
M Pa
kgf x m / cm
2
at. kgf / cm
atm
2
kgf / mm
CP
cal
cal / (g x C)
kcal / h
cal / (s x cm x C)
l
hl
3
dm / min
x cm
CP
N / mm
kW
J
J / (g x C)
W
W / (cm x C)
3
dm
3
m
3
dm /s
x m
Pa x s
CUPRINS
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
41.
42.
43.
44.
45.
46.
DOMENII DE UTILIZARE
GAMA DE PRODUCTIE
MATERIA PRIMA
CARACTERISTICILE GENERALE ALE CONDUCTELOR VALROM
CALCULUL GROSIMII PERETELUI
NORMATIVE
CONTROLUL CALITATII
MARCA DE CONFORMITATE - SISTEMUL DE CALITATE
ATOXICITATE
REZISTENTA LA PRODUSE CHIMICE
COMPORTAMENTUL LA FOC
COMPORTAMENTUL LA RADIATII
ELECTRICITATE STATICA
INTERACTIUNEA CU MEDIUL
RECUPERAREA SI REFOLOSIREA POLIETILENEI FOLOSITE DE VALROM
TRANSPORT SI DEPOZITARE
POZAREA
SISTEME DE IMBINARE
RACORDURI FIXE
RACORDURI MOBILE
RACORDURI SI PIESE SPECIALE
ANCORAREA PARTILOR SPECIALE
LOVITURA DE BERBEC
REZISTENTA LA PROPAGAREA FISURII
TUBULATURI IN ZONE SEISMICE
REZISTENTA LA ABRAZIUNE
TUBULATURI IMPAMANTATE SUPUSE LA INCARCARI
MODALITATEA DE CALCUL A STRIVIRII
DILATAREA TERMICA
TUBULATURI SUSPENDATE
CONDUCTE DE CANALIZARE
CURBAREA CONDUCTELOR
TRACTAREA CONDUCTELOR
TESTE DE TRAGERE
REALINIEREA
CONDUCTE SUBACVATICE
VERIFICAREA LA PLUTIRE
VERIFICAREA ANCORARII
REZISTENTA LA PRESIUNEA EXTERNA
VERIFICAREA
TUBULATURI SUB PRESIUNE
TUBULATURI CARE NU SUNT SUB PRESIUNE - CANALIZARI
CONDUCTE DE GAZ
DEFECTIUNI SI REPARATII
PRELUCRAREA MECANICA A PE de inalta densitate.
VOPSIREA
LIPIREA
PIERDERI DE SARCINA PENTRU APA
GRAFICELE PIERDERILOR DE SARCINA IN TUBURI
DIN PE i.d. UNI 7611/7613 MRS 8 PE 80 6,3
GRAFICELE PIERDERILOR DE SARCINA IN TUBURI
DIN PE i.d MRS 10 PE 100 80
CONDUCTE DE GAZ
TABELELE PIERDERILOR DE SARCINA IN CONDUCTELE DE GAZ TIPUL 316
COSTUL DE POZARE
pag. 3
pag. 3
pag. 5
pag. 7
pag. 8
pag. 10
pag. 10
pag. 11
pag. 12
pag. 12
pag. 20
pag. 20
pag. 20
pag. 21
pag. 21
pag. 21
pag. 21
pag. 22
pag. 22
pag. 25
pag. 26
pag. 26
pag. 27
pag. 28
pag. 28
pag. 28
pag. 29
pag. 30
pag. 33
pag. 35
pag. 39
pag. 43
pag. 43
pag. 44
pag. 45
pag. 45
pag. 45
pag. 46
pag. 46
pag. 47
pag. 47
pag. 47
pag. 47
pag. 48
pag. 48
pag. 49
pag. 49
pag. 67
pag. 51
pag. 57
pag. 59
pag. 60
pag. 63
1.
DOMENII DE UTILIZARE
Tubulatura produsa de VALROM are o gama larga de utilizare, lucru pus in evidenta de valabilitatea
tehnica a acestor produse, increderea in ele, simplitatea la montaj si intretinere.
In cele ce urmeaza, va prezentam cateva domenii de utilizare a produselor VALROM:
Retele de distributie a apei potabile;
Retele de irigare;
Instalatii mobile de irigare;
Retele antiincendiu;
Linii de transport a lichidelor alimentare;
Linii de transport a lichidelor industriale;
Retele de distribuire gaz;
Retele de canalizare urbana;
Instalatii de tratare a apelor;
Sisteme de drenaj;
Sisteme de drenaj in medii speciale;
Scurgeri civile la interiorul constructiilor;
Sisteme de protectie a cablurilor electronice;
Sisteme de protectie a retelelor telefonice;
Conducte de ventilare speciale;
Conducte pentru lichide abrazive.
2.
GAMA DE PRODUCTIE
Productia VALROM este stabilita dupa normativele nationale si internationale specifice domeniului si,
data fiind diversitatea sa, pune la dispozitia utilizatorilor o gama larga de tubulatura pentru satisfacerea
cerintelor ridicate de diferite domenii de utilizare.
Extern
1/2
3/4
1
1 1/4
1 1/2
2
2 1/2
3
4
mm
20
25
32
40
50
63
75
90
110
125
140
6
160
180
8
200
225
250
10
280
315
355
16
400
450
500
560
Extern
TUBURI DIN P.E.I.D. UNI 7611 - tip 312 - PE 80

DIMENSIUNI - PRESIUNI NOMINALE - GREUTATI
SDR 41
SDR 26
SDR 17,6
SDR 11
PN=2,5
PN=4
PN=6
PN=10
Gros. Greut. Gros. Greut. Gros. Greut. Gros. Greut.
mm
kg/m
mm
kg/m
mm
kg/m
mm
kg/m
1,6
0,10
1,9
0,118
2,0
0,151
2,3
0,172
2,0
0,197
3,0
0,281
2,3
0,287
3,7
0,433
2,9
0,444
4,6
0,671
3,6
0,693
5,8
1,060
2,9
0,681
4,3
0,984
6,9
1,497
3,5
0,986
5,1
1,400
8,2
2,141
2,7
0,95
4,3
1,474
6,3
2,097
10
3,172
3,1
1,244
4,9
1,892
7,1
2,686 11,4 4,113
3,5
1,557
5,4
2,342
8,0
3,364 12,8 5,158
3,9
1,969
6,2
3,069
9,1
4,389 14,6 6,724
4,4
2,505
7,0
3,869 10,2 5,525 16,4
8,5
4,9
3,076
7,7
4,733 11,4 6,843 18,2 10,474
5,5
3,89
8,7
6,007 12,8 8,625 20,5 13,256
6,1
4,799
9,7
7,431 14,2 10,644 22,8 16,361
6,9
6,031 10,8 9,255 15,9 13,311 25,5
20,5
7,7
7,571 12,2 11,773 17,9 16,846 28,7 25,934
8,7
9,624 13,7 14,859 20,1 21,346 32,3
32,9
9,8 12,193 15,4 18,823 22,7 27,108 36,4 41,753
11,0 15,369 17,4 23,902 25,5 34,258 41,0 52,853
12,2 18,981 19,3 29,445 28,3 42,240 * 45,5
13,7 23,804 21,6 36,864 31,7 52,942 * 51,0
SDR 41
SDR 26
SDR 17,6
SDR 11
SDR 7,4
PN=16
Gros. Greut.
mm
kg/m
2,8
0,156
3,5
0,243
4,5
0,396
5,6
0,614
6,9
0,944
8,7
1,497
10,4 2,128
12,5 3,064
15,2 4,552
17,3 5,882
19,4 7,378
22,1 9,610
24,9 12,156
27,6 14,975
32,12 18,997
34,5 23,389
* 38,6 29,20
* 43,4 36,90
* 49,0
* 55,2
SDR 7,4
Ext
Mm
20
25
32
40
50
63
75
90
110
125
140
160
180
200
225
250
280
315
355
400
450
500
560
Ext
PN=2,5
PN=4
PN=6
PN=10
PN=16
Gros. Greut. Gros. Greut. Gros. Greut. Gros. Greut. Gros. Greut.
mm
kg/m
mm
kg/m
mm
kg/m
mm
kg/m
mm
kg/m
630
15,4 30,104 24,3 46,654 35,7 67,044 * 57,3
710
17,4 38,296 27,4 59,241 40,2 85,105
800
19,6 48,546 30,8 74,960 45,3 107,00
900
22,0 61,216 24,7 94,980 51,0 135,50
1000
24,4 75,496 38,5 117,09
* Neprevazuta in norma
mm
Mm
630
710
800
900
1000
TUBURI DIN P.E.I.D. UNI ISO 4437 - tip 316 - PE 80 PENTRU GAZ
DIMENSIUNI - SERIE - GREUTATI
SDR
26
SDR 17,6
SDR 11
Extern
Ext
Seria S 12,5
Seria S 8
Seria S 5
mm
Gros. Greut. Gros. Greut. Gros. Greut.
mm
mm
kg/m
mm
kg/m
mm
kg/m
1/2
20
3,0
0,164
20
3/4
25
3,0
0,213
25
1
32
3,0
0,281
32
1 1/4
40
3,0
0,359
3,7
0,433
40
1 1/2
50
3,0
0,457
4,6
0,671
50
2
63
3,6
0,693
5,8
1,06
63
2 1/2
75
4,3
0,984
6,9
1,497
75
3
90
5,1
1,40
8,2
2,141
90
4
110
6,3
2,097
10,0
3,172
110
125
7,1
2,686
11,4
4,113
125
140
8,0
3,364
12,8
5,158
140
6
160
6,2
3,069
9,1
4,389
14,6
6,724
160
180
7,0
3,869
10,2
5,525
16,4
8,497
180
8
200
7,7
4,733
11,4
6,843
18,2
10,474
200
225
8,6
6,00
12,8
8,625
20,5
13,256
225
250
9,7
7,431
14,2
10,644
22,8
16,361
250
10
280
10,8
9,255
15,9
13,311
25,5
20,5
280
315
12,2
11,773
17,9
16,846
28,7
25,934
315
355
13,7
14,859
20,1
21,346
32,3
32,9
355
16
400
15,4
18,823
22,7
27,108
36,4
41,753
400
450
17,4
23,902
25,5
34,258
41,0
52,853
450
500
19,3
29,445
28,3
42,240
45,5
65,193
500
560
21,6
36,864
31,7
52,942
51,0
81,786
560
630
24,3
46,654
35,7
67,044
57,3
103,34
630
SDR
PN
e
mm
50
63
75
90
110
125
140
160
SDR
PN
Gros.
mm
2,2
2,7
3,1
3,5
4,0
41
4 bar
I
mm
85,6
104,6
118,8
133,0
152,0
41
4 bar
TUBURI DIN P.E. MRS 10 - PE 100 80 - ISO 4427

STANDARD / DIMENSIUNI - PRESIUNI NOMINALE - GREUTATI
27,6
17
6 bar
10 bar
Greut. Gros.
Greut. Gros.
Greut. Gros.
i
i
kg/m
mm
kg/m
mm
kg/m
mm
mm
mm
2,0
46,0
0,31
3,0
44,0
0,46
4,6
2,3
58,4
0,46
3,8
55,4
0,73
5,8
2,8
69,4
0,65
4,5
66,0
1,03
6,8
0,65
3,3
83,4
0,93
5,4
79,2
1,50
8,2
0,94
4,0
102,0 1,36
6,6
96,8
2,34
10,0
1,23
4,6
115,8 1,78
7,4
110,2 2,79
11,4
1,54
5,1
129,8 2,21
8,3
123,4 3,51
12,7
1,98
5,8
148,4 2,86
9,5
141,0 4,57
14,6
27,6
17
6 bar
10 bar
11
16 bar
Greut.
i
kg/m
mm
40,8
0,67
51,4
1,06
61,4
1,47
73,6
2,14
90,0
3,18
102,2 4,11
114,6 5,12
130,8 6,73
11
16 bar
e
mm
180
200
225
250
280
315
355
400
450
500
560
630
710
800
900
1000
Gros.
mm
4,4
4,9
5,5
6,2
6,9
7,7
8,7
9,8
11,0
12,3
13,7
15,4
17,4
19,6
22,0
24,5
Greut. Gros.
I
kg/m
mm
mm
171,2 2,49
6,6
190,2 3,06
7,3
214,0 3,87
8,2
237,6 4,78
9,1
266,2 6,01
10,2
299,6 7,55
11,4
337,6 9,60
12,9
380,4 12,17 14,5
428,0 15,35 16,3
475,4 18,97 18,1
532,6 23,80 20,3
599,2 30,11 22,8
675,2 38,31 25,7
760,8 48,58 29,0
856,0 61,28 32,6
951,0 75,59 36,2
Greut. Gros.
i
kg/m
mm
mm
166,8 3,66
10,7
185,4 4,50
11,9
208,6 5,68
13,4
231,8 7,00
14,8
259,6 8,78
16,6
292,2 11,02 18,7
329,2 14,02 21,1
371,0 17,77 23,7
417,4 22,48 26,7
463,8 27,73 29,7
519,4 34,80 33,2
584,4 43,91 37,4
658,6 55,77 42,1
742,0 70,86 47,4
834,8 89,65 53,3
927,6 110,64 59,3
i
mm
158,6
176,2
198,2
220,4
246,8
277,6
312,8
352,6
396,6
440,8
494,0
555,8
626,4
705,8
794,0
882,2
Greut. Gros.
kg/m
mm
5,76
16,4
7,10
18,2
9,01
20,5
11,04 22,7
13,86 25,4
17,57 28,6
22,35 32,2
28,25 36,3
35,80 40,9
44,10 45,4
55,11 50,8
69,68 57,2
88,39
112,28
141,99
175,33
Greut.
i
kg/m
mm
147,2 8,50
163,6 10,48
184,0 13,27
204,6 16,32
229,2 20,46
257,8 25,90
290,6 32,92
327,4 41,79
368,2 52,86
409,2 65,28
458,4 81,77
515,6 103,59
3.
MATERIA PRIMA
Materiile prime utilizate de VALROM sunt selectionate cu rigurozitate de la cei mai buni furnizori
europeni. Aceste produse, rezultate din polimerizarea etilenei, sunt rezultatul unor studii indelungate si
amanuntite, efectuate in laboratoarele de cercetare a produselor de polimeri din Europa. Rezultatele obtinute
pana in prezent confirma valabilitatea folosirii polimerilor in domeniul tubulaturilor sub presiune.
Polimerul folosit pentru tubulatura are o structura moleculara care garanteaza pastrarea
caracteristicilor mecanice pentru cel putin 400.000 - 500.000 ore de functionare, la presiunea de lucru si la o
temperatura a fluidului de 20C. Sub aspectul tehnico-economic, durata medie de viata a unei instalatii a fost
fixata la 50 ani, depasirea acestei perioade marind invechirea retelei cu consecinta imediata a inlocuirii
acesteia. Cercetari recente demonstreaza mai aproape de adevar perioada de lucru de 20 - 30 de ani, dat
fiind marea viteza de modificare a mediului definit ca un intreg de elemente: urbane, sociale, economice, etc.
Metoda de a verifica valabilitatea unor polimeri pentru tevi consta, in principal, din prelevarea mostrelor de
tub produs in instalatii industriale si supunerea lor la teste de presiune. Conform procedurilor ISO, sunt
stabilite solicitarea de perete si temperatura de proba T, obtinandu-se durata unei serii de probe.
Totalitatea rezultatelor de durata sunt date pe graficul bilogaritmic (solicitarea , timpul t pentru diverse
temperaturi T), si prin intermediul elaborarii ISO, se obtin grafice = f(timp) la diferite temperaturi, numite
Curbe de regresie. In baza acestor curbe, caracteristice pentru fiecare material, functie de solicitarea ,
se poate determina durata de viata a produsului. Functie de marimea solicitarii , se calculeaza grosimea
peretilor. In continuare, va prezentam formulele pentru determinarea grosimii (1) si a solicitarii specifice (2):
PN D
(1) s =
2 + PN
PN = presiunea nominala a tubului [MPa]

D = diametrul exterior al tubului [mm]
s = grosimea tubului [mm]
= tensiunea tangentiala la perete [MPa]
PN ( D s)
(2) =
2s
O caracteristica a acestor curbe este un varf ce desparte doua faze ale comportamentului
vascos, care determina tipul de ruptura. Deasupra varfului avem comportament ductil cu mare deformare
inainte de rupere; in regiunea situata sub varf avem o microfisura, nu o deformare. Actuala tendinta este de
a produce polimeri cu curbe de regresiune de joasa inclinare pentru a obtine prestatii mai bune pe termen
lung. Aceasta evolutie este vizibila in curbele de regresiune tipice ale unui polimer traditional si ale unui
polimer la prestatii inalte.
E
F
O
R
T
T
A
N
G
E
N
T
I
A
L
[MPa]
Curbe de regresie PE 80 MRS 8,0 63

(inalta densitate traditionala)
E
F
O
R
T
Curbe de regresie PE 80 MRS 8,0 63

(densitate medie)
T
A
N
G
E
N
T
I
A
L
[MPa]
DURATA [h]
DURATA [h] 50 ani
DURATA [h] 50 ani
E
F
O
R
T
T
A
N
G
E
N
T
I
A
L
[MPa]
Curbe de regresie
PE 100 MRS 10 80
(inalta densitate la prestatii
inalte)
DURATA [h]
50 ani
CARACTERISTICI TIPICE PENTRU POLIETILENA DE INALTA DENSITATE PE80

Caracteristici fizice
Metode
Unitati
Valori
3
Masa volumica standard, la 23C
ISO R 1183
Kg/m
954
ASTM D 1505
Indice de fluiditate cu 2,16 Kg (MI2,16)
g/10 min
<0,15
DIN 53735I
ISO 1133
Indice de fluiditate cu 5 Kg (MI5)
g/10 min
0,45
ASTM D 1238
Caracteristici mecanice
Metode
Unitati
Valori
Rezistenta la tractiune, la 23C
la 50 mm/min
DIN 53455
MPa
24
la 100 mm/min
Test special Nr. 4
MPa
25
Rezistenta la rupere, la 23C
la 50 mm/min
ISO R 527
MPa
35
la 100 mm/min
Test special Nr. 2
MPa
36
Alungirea la rupere, la 23C
la 50 mm/min
%
>600
la 100 mm/min
%
>600
Modul de elasticitate la tractiune la
ISO R 527
MPa
1200
23C
Duritatea SHORE, la 0C
DIM 53505
64
20C
ASTM D 2240
58
40C
55
60C
51
80C
49
Caracteristici termice
Metode
Unitati
Valori
Punct de inmuiere VICAT (1 Kg)
DIN 53460
C
127
ISO 306
Punct de inmuiere VICAT (5 Kg)
C
72
ASTM D 1525
DIN 52612
Conductibilitate termica la 23C
W/mK
0,45
-1
-4
ASTM D 696
Coeficient de dilatare liniara
K
1,3 x 10
Caldura specifica, la 23C
kJ/kg K
1,8
Calorimetrie
100C
kJ/kg K
3,3
ASTM D 746
Temperatura de fragilitate
C
>-100
Caracteristici electrice
Metode
Unitati
Valori
14
Rezistenta superficiala de izolare
DIN 53482
>10
17
Rezistivitate electrica de volum la
VDE 0 303/3
>=10
cm
23C
Factor de pierderi dielectrice la 23C
DIN 53482
-4
la 1 kHz
VDE 0 303/3
3 x 10
3
-4
la 10 kHz
DIN 53483
7 x 10
Constanta dielectrica la 23C, intre
VDE 0 303/4
3
0,1 kHz si 10 kHz
DIN 53483
2,6
VDE 0 303/4
DIN 53481
2
Rigiditate dielectrica
VDE 0 303/2
2,2 x 10
kV /cm
Caracteristici determinate pe placi de 2 mm grosime
Alte caracteristici
Metode
Unitati
Valori
Rezistenta la fisurare sub tensiune
ASTM D 1693
h
>1000
Test BELL TELEPHONE, T50
4.
CARACTERISTICILE GENERALE ALE CONDUCTELOR VALROM

Folosirea materiilor prime de inalta calitate, alaturi de utilizarea liniilor de extrudare de mare
productivitate (moderne si specifice pentru aceste materiale), permite producerea constanta a tubulaturilor cu
calitati tehnologice deosebite, cu urmatoarele rezultate:
rezistenta optima la stress-cracking cu fiabilitate mare in timp a conductelor sub presiune;
excelenta rezistenta chimica;
protectie ridicata la raze UV, garantata de folosirea materiilor prime aditivate la origine cu negru de fum;
siguranta totala si intr-o plaja larga a normativelor de atoxicitate nationale si internationale;
insensibilitate la fenomenele de coroziune electrochimica;

rezistenta buna la temperaturi mai scazute de -40C;
mare flexibilitate;
caracteristici hidraulice optime care se mentin constante in timp;
rugozitate foarte scazuta, ceea ce face ca aceste tuburi sa intre in categoria tuburilor netede;
rezistenta exceptionala la abraziune le fac ideale pt. transportul de maluri si lichide abrazive;
masa scazuta;
siguranta si simplitatea sistemelor de imbinare;
inalta productivitate la montare.
[MPa]
[KJ/m ]
C
Variatia cu temperatura (T - C) a rezistentei
2
la soc (KJ / m ).
Variatia cu temperatura (T - C) a modulului

de elasticitate la tractiune (E - MPa).
[MPa]
C
Variatia cu temperatura (T - C) a solicitarii
la tractiune (MPa).
Variatia cu temperatura (T - C) a alungirii (%).
5.
CALCULUL GROSIMII PERETELUI

In baza premizelor paragrafului 3 (Materia prima), se calculeaza grosimea tubulaturilor folosind
urmatoarea formula:
s
= grosimea tubului [mm]
PN * D
PN
= presiunea nominala [MPa]
s=
D
= diametrul extern al tubului [mm]
2 + PN
= tensiunea tangentiala de calcul la 20C [MPa]

Valoarea luata de este o caracteristica a fiecarui material, fiind extrasa de pe diagrama curbelor de
regresie la 20C, extrapolate la 50 de ani. Valoarea este corecta la un coeficient de siguranta de 1,25.
Dupa clasificarea ISO 4437 se identifica diferitele familii de PE, denumite dupa cum urmeaza:
DEFINIREA MATERIALULUI SI A TENSIUNII DE PROIECTARE
Denumire
Rezistenta minima admisibila (MRS)
Tensiune de proiectare (HDS)
(
MPa
MPa
PE 100
10,0
8,0
PE 80
8,0
6,3
PE 63
6,3
5,0
PE 40
4,0
3,2
PE 32
3,2
2,5
in care: MRS = Minimum Required Strength = rezistenta minima admisibila (MPa) extrasa dupa ISO 4437
de la curbele de regresie la 20C
= Tensiunea hidrostatica de proiectare (Mpa) = HDS = Hydrostatic Design Stress

Cu aceste elemente este posibil sa calculati grosimea tuburilor folosite la diferte PN.
In cazul folosirii continue a tuburilor la temperatura superioara temperaturii standard de 20C, pentru
a lucra in siguranta, trebuie aplicati urmatorii coeficienti (c)* tensiunii de proiect (HDS):
TC
c
20=
T=HDST [MPa]
20 =HDS20 [MPa]
20
5,0
x
1,00
=
5,00
25
5,0
x
0,78
=
3,90
30
5,0
x
0,62
=
3,10
35
5,0
x
0,48
=
2,40
40
5,0
x
0,37
=
1,85
45
5,0
x
0,29
=
1,45
50
5,0
x
0,23
=
1,15
55
5,0
x
0,18
=
0,90
60
5,0
x
0,15
=
0,75
* - exemplu pentru material PE 63
Ca urmare, s-au obtinut valorile prezentate in tabelul de mai jos, valori ce au fost omologate UNI
7611 pentru PE 63 (50):
C
Presiune de lucru MAX [bar]
20
2,5
4,0
6,0
10,0
16,0
30
1,6
2,5
4,0
6,0
10,0
40
1,0
1,6
2,5
4,0
6,0
50
0,6
1,0
1,6
2,5
4,0
60
0,4
0,6
1,0
1,6
2,5
vizualizata pe graficul urmator:
PN - presiune
nominala [bar]
Tubulaturile din PE de inalta densitate sunt
definite dupa urmatoarele criterii:
PN = presiune nominala [bar]
S = serie
SDR = raport intre dimensiunile standard
In Italia se folosesc de regula primele
doua (PN, S), cel de-al treilea fiind intalnit in alte
tari europene. Normativa UNI imparte tuburile din
PE de inalta densitate in trei tipuri:
- Tipul 312: pentru lichide sub presiune pentru
clasele de presiune nominale (PN): 2,5 - 4 - 6
- 10 - 16 bar
- Tipul 316: pentru gaz pentru seriile (S): 12,5 8-5
- Tipul 303: pentru scurgeri civile si industriale
Temperatura
continua de
lucru [C]
DEFINIREA TERMENILOR UTILIZATI

PN = presiunea interna maxima admisibila (bar) pentru lucru continuu la 21C
S = serie dupa ISO E4065
SDR = Standard Dimension Ratio - raport intre diametrul extern nominal (E) si grosimea nominala (s)
Relatii intre:
, S, SDR, PN.
SDR =
E
,
s
MRS
,
1,25
S=
SDR - 1 10
10
20
=
, PN =
=
2
PN
S
SDR - 1
Nota: 1,25 este coeficientul de siguranta si este stabilit referindu-l la presiunea unei coloane de apa la 20C
pentru durata de 50 de ani (pr EN 32162).
SDR
41
33
27,6
26
22
21
17,6
17
13,6
11
9
7,4
6
DENUMIREA DUPA NORMA CEN TC 155 S.S. 20

S
PE 63
50
PE 80
63
PN - bar
PN - bar
20
2,5
3,2
16
3,2
4
13,3
12,5
4
5
10,5
6
10
5
8,3
6
8
8
6,3
8
10
5
10
12,5
4
12,5
16
3,2
16
20
2,5
20
25
PE 100
80
PN - bar
4
5
6
8
10
12,5
16
20
25
32
6.
NORMATIVE
La nivel international, normativele sectorului (tuburi si racorduri) au ca referinta normele ISO
(International Organization for Standardization); aceste normative au fost adoptate ca atare de catre tarile
producatoare si respecta elementele fundamentale:
criterii dimensionale
criterii calitative
criterii de proba
La aceasta organizatie, nascuta in 1947 (90 de tari membre), s-a alaturat, in 1961, Comitetul
European de Normare (CEN), din care fac parte peste 18 tari care apartin C.E.E. si E.F.T.A., pentru a
armoniza normele pe scara europeana. Prin intermediul Comitetelor Tehnice sunt redate proiectele de norma
(prEN) care, odata aprobate de CEN, devin norme europene, si sunt adoptate de fiecare stat in parte ca
Norme Nationale. Tubulatura produsa de VALROM este in conformitate cu normativele UNI si cu
principalele normative nationale europene, avand prestatii si caracteristici adecvate in functie de ceea ce este
indicat, in prezent, in proiectele de norma CEN publicate.
Principalele norme UNI, referitoare la tubulatura din PE, sunt indicate mai jos:
- UNI 7611+FA 1 (tuburi din PE de inalta densitate pentru conducte de lichide sub presiune: tipuri,
dimensiuni, accesorii).
- UNI 7612 (racorduri din PE de inalta densitate pentru conducte de lichide sub presiune: tipuri, dimensiuni,
accesorii).
- UNI 7613 (tuburi din PE de inalta densitate pentru conducte de scurgere: tipuri, dimensiuni, accesorii).
- UNI ISO 4437 (tuburi din PE pentru conducte impamantate pentru distribuirea de gaz combustibil: seria
metrica-specifica).
- UNI 7615 (tuburi din PE de inalta densitate pt. conducte de presiune si metode de proba).
- UNI 7990 (tuburi din PE de joasa densitate pentru conducte de lichide sub presiune: tipuri, dimensiuni,
accesorii).
- UNI 7991 (tuburi din PE de joasa densitate: metode de proba).
- UNI 8451 (tuburi din PE de inalta densitate pentru conducte de scurgere de la interiorul constructiilor: tipuri,
dimensiuni, accesorii).
In cele ce urmeaza, indicam normativele ISO:
ISO 161 - Tuburi din materiale termoplastice pentru distribuirea lichidelor: diametre nominale exterioare
si presiuni nominale.
ISO 1167 - Tuburi din plastic pentru distribuirea lichidelor: determinarea rezistentei la presiunea interna
ISO/TR 7474 - Tuburi din PEHD si fitinguri: rezistenta chimica raportata la lichidele transportate.
7.
CONTROLUL CALITATII
Existenta laboratorului de probe si testari asigura verificarea procesului de productie si garanteaza
calitatea tubulaturii.
VALROM a elaborat un program propriu de control al calitatii pentru a garanta intr-o maniera
performanta compatibilitatea produsului finit cu standardele interne si internationale.
10
Controalele sunt efectuate in timpul fiecarei etape de productie a tubului, de la materia prima la
parametrii de productie, de la controlul dimensional al produsului la determinarea caracteristicilor sale.
Prin aceste faze, printr-un control atent si teste de laborator, rezulta un sistem de productie cu un
control al calitatii bine definit.
Urmarind constant procesul de productie, de la polimer la produsul finit, controlul tehnic de calitate
este o componenta fundamentala a filozofiei VALROM.
Calitatea produsului final este rezultanta cunoasterii si stapanirii tehnicilor si problematicilor de
productie.
10
12
16
20
25
32
40
50
63
75
90
110
125
140
160
180
200
225
250
280
315
355
400
450
500
560
630
710
800
900
1000
1200
Diametru extern
min.
10,0
12,0
16,0
20,0
25,0
32,0
40,0
50,0
63,0
75,0
90,0
110,0
125,0
140,0
160,0
180,0
200,0
225,0
250,0
280,0
315,0
355,0
400,0
450,0
500,0
560,0
630,0
710,0
800,0
900,0
1000,0
1200,0
max.
10,3
12,3
16,3
20,3
25,3
32,3
40,4
50,5
63,6
75,7
90,9
111,0
126,2
141,3
161,5
181,7
201,8
227,1
252,3
282,6
317,9
358,2
403,6
454,1
504,5
565,1
635,7
716,4
807,2
908,1
1009,1
1210,8
DIMENSIUNI SI TOLERANTE UNI 7611-7613

SDR 41
SDR 33
SDR 26
SDR 17,6
SDR 11
Presiunea nominala PN - bar
2,5
3,2
4
6
10
Grosime - mm
+0,4
2,0
+0,4
2,0
+0,4
+0,5
2,0
2,3
+0,4
+0,5
2,0
3,0
+0,4
+0,5
+0,6
2,0
2,3
3,7
+0,4
+0,5
+0,7
2,0
2,9
4,6
+0,4
+0,5
+0,6
+0,8
2,0
2,5
3,6
5,8
+0,4
+0,5
+0,7
+0,9
2,0
2,9
4,3
6,9
+0,5
+0,6
+0,8
+1,1
2,2
3,5
5,1
8,2
+0,5
+0,5
+0,7
+0,9
+1,2
2,7
3,5
4,3
6,3
10,0
+0,6
+0,6
+0,7
+1,0
+1,4
3,1
3,9
4,9
7,1
11,4
+0,6
+0,8
+1,0
+1,5
3,5
5,4
8,0
12,8
+0,6
+0,7
+0,9
+1,2
+1,7
3,9
5,0
6,2
9,1
14,6
+0,7
+0,9
+1,3
+1,9
4,4
7,0
10,2
16,4
+0,7
+0,8
+1,0
+1,4
+2,1
4,9
6,2
7,7
11,4
18,2
+0,8
+0,9
+1,1
+1,5
+2,3
5,5
7,0
8,7
12,8
20,5
+0,9
+1,0
+1,2
+1,7
+2,5
6,1
7,8
9,7
14,2
22,8
+0,9
+1,1
+1,3
+1,8
+2,8
6,9
8,7
10,8
15,9
25,5
+1,0
+1,2
+1,5
+2,0
+3,1
7,7
9,8
12,2
17,9
28,7
+1,1
+1,3
+1,6
+2,3
+3,5
8,7
11,1
13,7
20,1
32,3
+1,2
+1,5
+1,8
+2,5
+3,9
9,8
12,4
15,4
22,7
36,4
+1,3
+1,7
+2,0
+2,8
+4,3
11,0
14,0
17,4
25,5
41,2
+1,5
+1,8
+2,2
+3,1
12,2
15,5
19,3
28,3
+1,6
+2,0
+2,4
+3,4
13,7
17,4
21,6
31,7
+1,8
+2,2
+2,7
+3,8
15,4
19,6
24,3
35,7
+2,0
+2,4
+3,0
+4,3
17,4
22,0
27,4
40,2
+2,2
+2,7
+3,3
19,6
24,9
30,8
+2,4
+3
+3,7
22
28
34,7
+3,2
+3,4
+4,1
24,4
31
38,5
+3,2
+4
29,3
37,2
-
8.
SDR 7,4
16
+0,4
2,0
+0,4
2,0
+0,5
2,3
+0,5
2,8
+0,6
3,5
+0,7
4,5
+0,8
5,6
+0,9
6,9
+1,1
8,7
+1,3
10,4
+1,5
12,5
+1,8
15,2
+2,0
17,3
+2,2
19,4
+2,5
22,1
+2,7
24,9
+3,0
27,6
+3,4
31,1
+3,7
34,5
-
SISTEMUL DE CALITATE
Fabricatia este realizata pe instalatii de extrudare complet automatizate, iar controlul este realizat
zilnic in laboratoarele VALROM in conformitate cu norma de control ISO 9004. De asemenea, se efectueaza
un control periodic din partea unor institute nationale autorizate si de catre Institutul Italian de Plastic (IIP).
11
pentru urmatoarele marci de tuburi:

- PE de i.d. UNI 7611 - Tip 312
- PE de i.d. UNI 7613 - Tip 303
- PE de i.d. UNI-ISO 4437 - Tip 316
9.
ATOXICITATE
Una dintre caracteristicile fundamentale ale conductelor VALROM este respectarea in totalitate a
normativelor sanitare nationale si internationale referitoare la transportul de apa potabila si lichide alimentare.
Aceasta compatibilitate este obtinuta atat prin folosirea polimerilor netoxici, cat si printr-o eficienta
tehnologie de stocare si transport.
10.
REZISTENTA LA PRODUSE CHIMICE

Tubulaturile VALROM prezinta o excelenta rezistenta la agentii chimici in general, atat organici cat si
anorganici.
PEHD poate fi atacat relativ usor doar de hidrocarburi alifatice si aromatice cu derivatii lor halogenati
la temperaturi mai mari de 90C.
Oxidantii cu concentratie ridicata ataca PEHD in mod mai mult sau mai putin evident, de aceea, in
anumita cazuri, nu este recomandabila folosirea tuburilor PEHD.
Pentru a permite o corecta folosire a PEHD la transportul de lichide industriale a fost elaborata
norma ISO TR 7474; aceasta norma indica comportamentul tubulaturilor din PE de inalta densitate in
prezenta produselor chimice specifice in stare lichida si gazoasa.
Este deci posibila verificarea compatibilitatii conductelor VALROM la transportul produselor chimice;
inainte de a transporta lichide speciale, este recomandata verificarea corectitudinii folosirii si la oficiul nostru
tehnic.
Legenda:
R = rezistent
RL = rezistenta limitata
N = nesatisfacator
Sol. sat. = solutie saturata la 20C
Sol. = solutie apoasa cu concentratie mai mica de 10% dar nesaturata
Sol. dil. = solutie apoasa diluata cu concentratie 10%
Conc. sol. ap. = concentratie obisnuita de solutie apoasa
12
Reactiv sau produs
Concentratie
Acetat (vezi norma pentru acetati)

Acetic, acid glacial
Acid acetic
Aldehida acetica
Anhidrida acetica
Acid acetic
Acetona
Acid (vezi numele acidului)
Apa
Apa de clor
Apa oxigenata
Apa oxigenata
Apa regala
Acid adipic
Alcool
Sulfat
Clorura de aluminiu
Fluorura de aluminiu
Sulfat de aluminiu
100%
R
R
R
R
R
RL
RL
R
RL
RL
R
RL
Sol. sat.
30%
90%
HCL/HNO3=3/1
Sol. sat.
96%
Sol.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
100%
100%
100%
100%
Sol. dil.
Sol. sat.
Sol.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol.
100%
90%
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
R
RL
R
R
N
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
N
R
N
N
R
R
R
R
R
R
RL
RL
R
R
R
R
R
R
R
R
RL
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
RL
R
R
R
R
R
N
N
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
RL
RL
RL
R
R
R
R
N
NR
R
R
R
R
RL
R
R
>96%
10%
100%
100%
Amoniac (gaz)
Amoniac (lichefiat)
Apa amoniacala
Clorura de amoniu
Fluorura de amoniu
Nitrat de amoniu
Sulfat de amoniu
Sulfura de amoniu
Anilina
Clorura de antimoniu
Acetat de argint
Cianura de argint
Nitrat de argint
Arsenic
Anhidrida (vezi norma anhidridelor)
Carbonat de bariu
Clorura de bariu
Hidroxid de bariu
Sulfat de bariu
Benzaldehida
Benzen
Benzina (hidrocarburi alifatice)
Acid benzoic
Bere
Sare borica
Acid boric
Brom (lichid)
Brom (vapori uscati)
Acid bromhidric
Acid bromhidric
Butan (gaz)
Alcooli butilici
Acid butiric
Carbonat de calciu
Clorat de calciu
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
100%
100%
Sol. sat
Sol. sat
Sol. sat
100%
100%
50%
100%
100%
100%
100%
Sol. sat.
Sol. sat.
13
Temperatura
20C
60C
Reactiv sau produs
Concentratie
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. dil.
100%
100%
100%
100%
10%
100%
100%
Sol. sat.
Clorura de calciu
Hidroxid de calciu
Hipoclorit de calciu
Nitrat de calciu
Sulfat de calciu
Sulfura de calciu
Anhidrida carbonica (uscata)
Oxid de carbon
Tetraclorura de carbon
Sulfura de carbon
Acid cianhidric
Ciclohexanol
Ciclohexanon
Acid citric
Clorhidrat
Acid clorhidric
Acid clorhidric
Clor acetic, monoacid
Clor (gaz) uscat
Cloroform
Acizi metil-benzoici
Acid cromic
Acid cromic
Decaldronaftalina
Dextrina
Dioxan
Diotilftalat
Heptan
Etanol / etandiol (vezi alcool etilic)
Etil acetat
Alcool etilic
Eter etilic (dietil eter)
Fenol
Clorura de fier (II)
Sulfat de fier (II)
Clorura de fier (III)
Nitrat de fier (III)
Sulfat de fier (III)
Acid fluorhidric
Acid fluorhidric
Acid fluorhidric
Fluor
Acid fluorsilicic
Formaldehida
Acid formic
Acid formic
Triclorura de fosfor
Acid fosforic
Acid fosforic
Alcool furfurilic
Glucoza
Glicerina
Glicol etilenic
Acid glicolic
Hidrogen
Hidrogen peroxid (vezi apa oxigenata)
14
Temperatura
20C
60C
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
RL
RL
R
R
R
R
N
RL
N
RL
R
R
R
R
RL
R
R
R
10%
Conc.
Sol.
100%
100%
Sol. sat.
20%
50%
100%
Sol.
100%
100%
100%
R
R
R
RL
N
RL
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
N
N
RL
RL
RL
R
R
RL
N
100%
40%
100%
Sol.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol.
Sol. sat.
4%
60%
100%
100%
40%
40%
50%
98% 100%
100%
50%
95%
100%
Sol. sat.
100%
100%
Sol.
100%
R
R
RL
R
R
R
R
R
R
R
R
RL
N
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
N
RL
RL
R
R
R
R
R
R
R
RL
N
N
R
R
R
R
RL
R
RL
RL
R
R
R
R
R
Reactiv sau produs
Concentratie
100%
Sol. sat.
100%
Hidrogen sulfurat
Hidrochinina
Acid lactic
Lapte
Drojdie de bere
Carbonat de magneziu
Clorura de magneziu
Hidroxid de magneziu
Nitrat de magneziu
Acid maleic
Melasa
Mercur
Nitrat de mercur
Cianura de mercur
Clorura de mercur
Metanol (vezi alcool etilic)
Clorura de metil
Clorura de metil
Alcool metilic
Clorura de nichel
Nitrat de nichel
Sulfat de nichel
Acid nicotinic
Acid nitric
Acid nitric
Acid nitric
Acid nitric
Acid oleic
Uleiuri si grasimi
Uleiuri minerale
Acid oxalic
Oxigen
Ozon
Acid proplonic
Acid proplonic
Acid picric
Acetat de plumb
Piridina
Bicarbonat de potasiu
Bicromat de potasiu
Bisulfat de potasiu
Bromat de potasiu
Bromat de potasiu
Carbonat de potasiu
Clorat de potasiu
Clorura de potasiu
Cromat de potasiu
Cianura de potasiu
Fericianura de potasiu / Ferocianura de potasiu
Fluorura de potasiu
Fosfat de potasiu
Hidroxid de potasiu
Hidroxid de potasiu
Hipoclorit de potasiu
Nitrat de potasiu
Perclorat de potasiu
Sol.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Conc. sol. ap.
100%
Sol.
Sol. sat.
Sol. sat.
100%
100%
100%
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. dil.
25%
50%
75%
100%
100%
Sol. sat.
100%
50%
100%
Sol. sat.
Sol. sat.
100%
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
10%
Sol.
Sol.
Sol. sat.
Sol. sat.
15
Temperatura
20C
60C
R
R
R
R
R
R
R
R
RL
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
RL
N
RL
R
R
R
R
R
RL
N
N
R
R
R
R
R
RL
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
N
R
R
R
R
R
N
N
N
RL
RL
RL
R
RL
N
R
RL
RL
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
RL
R
R
Reactiv sau produs
Concentratie
20%
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol.
Sol.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
40%
Sol.
15% clor
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
100%
10%
50%
Permanganat de potasiu
Persulfat de potasiu
Sulfat de potasiu
Sulfit de potasiu
Sulfura de potasiu
Clorura de cupru
Nitrat de cupru
Sulfat de cupru
Acid salicilic
Benzonat de sodiu
Bicarbonat de sodiu
Bisulfit de sodiu
Bromura de sodiu
Carbonat de sodiu
Cianura de sodiu
Clorat de sodiu
Clorura de sodiu
Fericianura de sodiu
Ferocianura de sodiu
Fluorut de sodiu
Fosfat de sodiu
Hidroxid de sodiu
Hidroxid de sodiu
Hipoclorit de sodiu
Nitrat de sodiu
Nitrit de sodiu
Sulfat de sodiu
Sulfura de sodiu
Anhidrida sulfuroasa
Acid sulfuric
Acid sulfuric
Acid sulfuric (oleum)
Anhidrida sulfurica
Acid sulfuros
Clorura de staniu (II)
Clorura de staniu (IV)
Revelatoare foto
Acid de taniu
Acid tartaric
Clorura de tionil
Toluen
Tricloretilena
Trietanolamina
Uree
Urina
Vinuri si spirtoase
Xilina
Carbonat de zinc
Clorura de zinc
Oxid de zinc
Sulfat de zinc
100%
30%
Sol. sat.
Sol. Sat.
Conc. sol. ap.
Sol.
Sol.
100%
100%
100%
Sol.
Sol.
100%
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
16
Temperatura
20C
60C
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
N
N
N
N
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
N
N
N
RL
N
N
RL
R
R
R
R
R
R
R
N
RL
R
R
R
R
R
R
R
R
Lichide pentru care este posibil transportul, fara presiune, (canalizari) pana la 60C prin intermediul
tuburilor din PE de inalta densitate nesupuse la presiuni mecanice
Reactiv sau produs
Concentratie
Acetat
Acid acetic
Apa
Apa oxigenata
Acid adipic
Alcool
Sulfat
Clorura de aluminiu
Fluorura de aluminiu
Sulfat de aluminiu
Amoniac (gaz)
Amoniac (lichid)
Amoniac (solutie)
Clorura de amoniu
Fluorura de amoniu
Nitrat de amoniu
Sulfat de amoniu
Sulfura de amoniu
Clorura de amoniu
Acetat de argint
Cianura de argint
Nitrat de argint
Arsenic
Carbonat de bariu
Clorura de bariu
Hidroxid de bariu
Sulfat de bariu
Acid benzoic
Bere
Sare borica
Acid boric
Acid bromhidric
Acid bromhidric
Butan (gaz)
Alcooli butilici (butanoli)
Carbonat de calciu
Clorat de calciu
Clorura de calciu
Hidroxid de calciu
Hipoclorit de calciu
Nitrat de calciu
Sulfat de calciu
Anhidrida carbonica (uscata)
Oxid de carboniu
Acid cianhidric
Ciclohexanol
Acid clorhidric
Acid clorhidric
Clor acetic (monoacid)
Acid citric
Dextrina
Dioxan
Etandiol (vezi glicol etilenic)
Fenol
Clorura de fier (II)
Sulfat de fier (II)
Clorura de fier (III)
Nitrat de fier (III)
Sulfat de fier (III)
Acid fluorhidric
Acid fluorsilicic
10%
30%
Sol. sat.
96%
Sol.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
100%
100%
Sol. dil.
Sol. sat.
Sol.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol.
90%
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
50%
100%
100%
100%
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol.
Sol. sat.
Sol. sat.
100%
100%
10%
100%
10%
Conc. sol. ap.
Sol.
Sol. sat.
Sol.
100%
Sol.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol.
Sol. sat.
4%
40%
17
Reactiv sau produs
Concentratie
Formaldehida
Acid formic
Acid formic
Acid fosforic
Glucoza
Glicerina
Glicol etilenic (etandiol)
Acid glicolic
Hidrochinina
Hidrogen
Hidrogen sulfurat
Lapte
Acid lactic
Drojdie de bere
Carbonat de magneziu
Clorura de magneziu
Hidroxid de magneziu
Nitrat de magneziu
Acid maleic
Melasa
Mercur
Cianura de mercur
Clorura de mercur
Nitrat de mercur
Metanol (vezi alcool metilic)
Alcool metilic
Clorura de nichel
Nitrat de nichel
Sulfat de nichel
Acid nitric
Acid oxalic
Bicarbonat de potasiu
Bicromat de potasiu
Bisulfat de potasiu
Bisulfit de potasiu
Bromat de potasiu
Bromura de potasiu
Carbonat de potasiu
Cianura de potasiu
Clorat de potasiu
Cromat de potasiu
Fier cianura de potasiu
Fier cianura de potasiu
Fluorura de potasiu
Fosfat de potasiu
Hidroxid de potasiu
Hidroxid de potasiu
Nitrat de potasiu
Perclorat de potasiu
Permanganat de potasiu
Persulfat de potasiu
Sulfat de potasiu
Sulfura de potasiu
Acid propionic
Clorura de cupru
Nitrat de cupru
Sulfat de cupru
Acid salicilic
Benzoat de sodiu
Bicarbonat de sodiu
Bisulfit de sodiu
Bromura de sodiu
Sodiu carbonat
40%
50%
96% 100%
50%
Sol. sat.
100%
100%
Sol.
Sol. sat.
100%
100%
100%
Sol.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Conc. sol. ap.
100%
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol.
100%
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
25%
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
10%
Sol.
Sol. sat.
Sol. sat.
20%
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol.
50%
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol.
Sol. sat.
Sol. sat.
18
Reactiv sau produs
Concentratie
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
40%
Sol.
15% clor
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
100%
30%
10%
50%
Sol. sat.
Sol. sat.
Conc. sol. ap.
Sol.
Sol.
Sol.
Clorat de sodiu
Cianura de sodiu
Fericianura / ferocianura de sodiu
Fluorura de sodiu
Fosfat de sodiu
Hidroxid de sodiu
Hidroxid de sodiu
Hipoclorit de sodiu
Nitrat de sodiu
Nitrit de sodiu
Sulfat de sodiu
Sulfura de sodiu
Anhidrida sulfuroasa
Acid sulfuros
Acid sulfuric
Acid sulfuric
Clorura de staniu (II)
Clorura de staniu (III)
Revelatoare foto
Acid tanic
Acid tartric
Uree
Urina
Vin si spirtoase
Carbonat / clorura / oxid / sulfat de zinc
Sol. sat.
Lichide pentru care este posibil transportul, fara presiune, (canalizari) pana la 20C prin intermediul
tuburilor din PE de inalta densitate nesupuse la presiuni mecanice
Reactiv sau produs
Concentratie
Acetaldehida
Acid acetic, acid glacial
Anhidrida acetica
Apa oxigenata
Acid acetic amidon
Acid amidon
Anilina
Benzaldehida
Benzina (hidrocarburi alifatice)
Acid butiric
Ciclohexanona
Acid cromic
Acid cromic
Decalina
Diotilftalat
Heptan
Etanol / Alcool etilic
Acetat de etil
Acid fluorhidric
Acid fosforic
Triclorura de fosfor
Alcool furfurilic
Acid nicotinic
Uleiuri, grasimi si uleiuri minerale
Acid oleic
Oxigen
Acid picric
Acetat de plumb
Piridina
Hipoclot de potasiu
Acid propionic
Acid sulfuric
Trietanolamina
100%
>96%
100%
90%
100%
100%
100%
100%
100%
100%
20%
50%
100%
100%
100%
40%
100%
60%
95%
100%
100%
Sol. dil.
100%
100%
Sol. sat.
Sol. sat.
100%
Sol.
100%
98%
Sol.
19
Lichide al caror transport nu este posibil prin intermediul tuburilor din PE de inalta densitate
Reactiv sau produs
Concentratie
Sol. sat.
HCl/HNO3=3/1
100%
100%
100%
100%
100%
100%
Sol. sat.
100%
100%
50%
75%
100%
100%
Apa de clor
Apa regala
Brom lichid
Brom (vapori uscati)
Sulfura de carboniu
Tetraclorura de carboniu
Clor (gaz) uscat
Cloroform
Acizi metil-benzoici
Fluor
Clorura de metilen
Acid nitric
Acid nitric
Acid nitric
Ozon
Acid sulfuric (oleum)
Anhidrida sulfurica
Clorura de tionol
Toluen
Tricloretilen
Xilen
100%
100%
100%
100%
100%
11.
COMPORTAMENTUL LA FOC
Polietilena este un produs combustibil care, pus in contact cu flacara, arde lent, cu flacara putin
luminoasa de culoare galbuie. Produsul incendiat tinde sa faca sa picure material topit.
In timpul arderii de degaja CO, CO2, H2O, precum si obisnuitele produse de ardere ale
hidrocarburilor; nu se degaja gaze corozive.
Dupa normativele DIN IEC 707/VDE 0304 T.3. si UL 94, comportamentul la foc este clasificat dupa
cum urmeaza:
BH 3 - 15 mm/min
FH 3 - 15 mm/min
UL 94 HB
Temperatura de autoaprindere dupa ASTM D1929 este de 350C.
Indicele Limita de Oxigen (ILO) a PE de inalta densitate este de 17,4%, iar caldura de ardere are
valoarea de 46.500 KJ/Kg.
Opacitatea fumului este scazuta, ASTM D2843 indicand o valoare de 15.
Toxicitatea fumului este de asemenea redusa.
12.
COMPORTAMENTUL LA RADIATII
Tubulaturile din PE de inalta densitate nu prezinta contraindicatii pentru conductele de apa cu emisie
de raze beta sau gama; un exemplu il constituie conductele defluente de la instalatiile nucleare.
Iradierea PE de inalta densitate cu raze , raze X si flux de electroni, genereaza fenomene de
reticulare care, in absenta oxigenului, imbunatatesc rezistenta polimerului, modificandu-i numai valorile de
alungire la tractiune.
13.
ELECTRICITATE STATICA
Tubulaturile din PE de inalta densitate sunt supuse la fenomene electrostatice datorita valorii ridicate
18
a rezistivitatii materialului (>10 cm.). In cazul conductelor pentru produse gazoase, prin prezenta in flux a
particulelor solide sau a micropicaturilor, se pot crea acumulari de electricitate statica in mod special pe
componentele metalice ale conductei (flanse, vane, etc). Tubulaturile impamantate sunt supuse la acumulari
de sarcini, data fiind umiditatea mediului si amplul contact tubulatura - teren.
Exista situatii particulare ambientale si de instalatie (ex: tub de gaz, suspendat in mediu uscat,
ventilat si in prezenta unor produse usor inflamabile) in care trebuie evaluata importanta fenomenului.
Trebuie luat in considerare faptul ca o mare umiditate ambientala reduce in mod drastic posibilitatea de
acumulare de sarcini electrostatice.
Daca trebuiesc efectuate interventii pe tubulaturi pentru transportul de gaz combustibil, este
recomandabil, unde se opereaza in siguranta maxima, sa puneti in pamant partea de tub manipulata
imbaiata cu apa aditivata cu produse tensioactive (ex.: detergenti) in asa fel incat sa o mentineti umeda;
legati-o la pamant cu o bucata de material mentinut umed.
20
14.
INTERACTIUNEA CU MEDIUL
Inertia termica ridicata a conductelor VALROM, datorata tipului specific de polimer folosit, nu
produce nici o interactiune cu mediul inconjurator, si aceasta inca din faza de fabricare.
Tubulaturile nu sunt supuse la actiuni biochimice de catre microorganisme, fiind fabricate din
materiale care nu pot oferi suport nutritiv.
Pozarea conductelor din PE de inalta densitate in sisteme cu puternica agresivitate microbiologica, in
prezenta animalelor rozatoare sau a insectelor, nu genereaza probleme particulare, confirmand si in acest
caz valabilitatea produsului.
15.
RECUPERAREA SI REFOLOSIREA POLIETILENEI FOLOSITE DE VALROM

Polietilena este un material termoplastic, prin urmare, deseurile rezultate din procesul de productie
se preteaza a fi prelucrate in instalatii de reciclare. Caldura de ardere ridicata si calitatea produselor sale de
combustie fac din polietilena un material interesant pentru arderea in instalatii de incinerare.
16.
TRANSPORT SI DEPOZITARE
Transportul corect al tubulaturilor VALROM necesita un plan de prindere neted, lipsit de asperitati.
Sarcina trebuie sa fie fixata cu fasii si benzi in colivii nemetalice. In punctele de lucru de legare, in cazul
tuburilor de grosime mica, se recomanda folosirea suportilor de distributie a solicitarilor de legare.
Descarcarea si eventualele mutari pe santier trebuie sa fie efectuate cu ajutorul motostivuitoarelor,
macaralelor sau excavatoarelor dotate cu balanta .
Este indicata depozitarea tuburile in stive, pe o fundatie plana, lipsita de asperitati; colacii pot fi
depozitati in pozitie inclinata si sprijiniti de un perete vertical, plan; pentru tipurile cu grosime mica (tip PN
4/6), este indicata stivuirea pe orizontala, pentru a fi mai bine protejate de eventualele deformatii.
Barele trebuie sa fie depozitate pe teren curat, in stive (nu mai inalte de 1,50 m in cazul tuburilor tip
PN 2,5; 3,2; 4). Va amintim ca o depozitare corecta usureaza in mod sensibil viitoarele operatii de manipulare
a tubulaturilor.
17.
POZAREA
Dupa executarea excavatiilor in conformitate cu indicatiile proiectului, se recomanda nivelarea
fundului santului cu un strat de nisip. Dupa pozarea conductei, spatiile libere ramase intre tub si peretele
santului vor fi umplute cu pamant selectionat.
In locurile in care exista cele mai bune conditii de prestatii tub/economicitate, se recomanda
pastrarea unei largimi a fundului gropii egala cu diametrul tubului la care se adauga 40 cm; de asemenea se
va pastra o zona alaturata de protectie avand cel putin 15 cm de nisip deasupra si sub conducta.
Deasupra stratului superior de nisip se accepta material fin provenit din sapatura, in straturi tasate,
de circa 30 cm grosime. (vezi figura de mai jos).
Pentru o umplere ulterioara a santului se poate folosi materialul
de recuperare; acesta trebuie sa fie bine batatorit, excluzandu-se astfel
materialele imbibate cu apa, turba, mal, etc.
Umplerea trebuie efectuata intr-o singura directie si pe cat
posibil in timpul orelor diminetii.
Este indicat sa lasati libere extremitatile tubului pentru a putea
executa cu usurinta operatiile ulterioare de montare.
In conditii speciale, operatia de pozare poate fi in mod sensibil
imbunatatita (vezi figura de mai jos) utilizand materiale geotextile in
scopul stabilizarii fundului gropii (1), peretilor (2), protectiei tubului (3);
metoda este utila si pentru a ancora conducta (impiedica plutirea
conductei pe panza freatica) (4).
O pozare corecta a tubului permite obtinerea celor mai bune rezultate in exploatare.
Utilizarea materialelor geotextile in pozare
21
18.
SISTEME DE IMBINARE
Tubulaturile VALROM se preteaza la diferite metode de imbinare si prezinta o varietate larga de
posibilitati de alegere a acestora in baza evaluarilor tehnico-economice specifice.
Racordurile sunt impartite in doua categorii fundamentale:
1. asamblari nedemontabile
2. asamblari demontabile
ASAMBLARI NEDEMONTABILE
Asamblarile nedemontabile se realizeaza utilizand unul din urmatoarele procedee de sudare:
sudarea cu jet de aer cald
sudarea cu extruder portabil
sudarea cap la cap cu termoplaca
sudarea cu mufa electrosudabila
sudarea cu mufa
SUDAREA CU JET DE AER CALD

Cele doua extremitati care urmeaza a fi lipite se incalzesc cu un jet de aer cald (circa 230C) care
aduce in stare plastica si firul de material (intotdeauna din PE) adaugat de-a lungul imbinarii, dupa care se
realizeaza contactul intre ele (sudarea propriu-zisa).
Odata sudura racita, se obtine un racord de o buna etanseitate; pe de alta parte, prezinta limite
mecanice datorate procedurii de sudura si sectiunii reduse de material interesat.
Aceasta metoda de imbinare este folosita pentru parti supuse la presiune, piese speciale pentru
descarcare, structuri cu forme complexe cum ar fi cazi, turnuri de spalare, etc.
SUDURA CU EXTRUDER PORTABIL
Prin intermediul unui mic extruder portabil (in greutate de 10 - 12 Kg) se extrudeaza, pornind de la
granule, un cordon de sudura care este inglobat de cele doua extremitati; cele doua extremitati se incalzesc
in prealabil cu un jet de aer la circa 210 C. Se poate considera o evolutie a sistemului cu fir la un ordin de
marime superior. Folosind acest tip de sudura se obtin imbinari grele, puternice, de o mare siguranta.
Domeniul de aplicabilitate este cel al pieselor care nu sunt supuse la presiuni; sistemul este frecvent
folosit cu rezultate optime la construirea pieselor pentru canalizari (in special puturi de mari dimensiuni D.1000 si D. 1200).
SUDURA DE CAP CU TERMOPLACA
Este o metoda de imbinare tipica a rasinilor termoplastice care s-a dezvoltat odata cu evolutia
polimerilor; este caracterizata de o mare incredere derivata din simplitatea intrinseca a operatiei. Procedura
de sudura cuprinde urmatoarele faze:
1. introducerea capetelor de sudura intr-un suport cu menghine reglabile
2. curatirea si asezarea in acelasi plan a celor doua capete cu ajutorul unei freze cu cutite
3. preincalzirea suprafetelor care vor fi lipite prin compresia catre o termoplaca (210C) teflonata
4. extragerea placii incalzite si imediata compresie a celor doua capete
5. racire in masina pana la circa 60C
6. scoaterea din masina si inceperea unei noi suduri
Masina de sudat este formata dintr-un suport cu menghine mobile care se pot deschide. Miscarea de
apropiere si indepartare este realizata prin intermediul unui piston hidraulic alimentat si comandat de la o
centrala oleodinamica portabila. Freza este formata din doua placi rotitoare, cu lame cutit, care sunt presate
intre cele doua capete prin intermediul prinderii hidraulice a tuburilor. Placa termostatica are rezistente
inecate si este acoperita cu un strat antiadeziv de teflon pentru a evita lipirea polietilenei incalzite.
Temperatura este controlata de un termostat. Fiecare masina este prevazuta cu o gama proprie de de
sudat. Procedura de sudare este extrem de simpla, dar pentru a se obtine rezultate optime, este necesara
respectarea urmatoarelor cerinte:
o buna aliniere axiala a conductelor;
control si corectii ale eventualelor ovalizari prezente la capetele tuburilor;
curatirea corpurilor straine, urmelor de unsoare, a apei, a suprafetelor de sudat, a masinii si a frezei;
spalati-va pe maini;
buna functionare a sculelor;
2
respectarea presiunilor specifice de preincalzire si sudare, aplicand 0,5 Kg/cm pentru sudare;
22
respectarea temperaturii placii (210C);

respectarea timpilor de preincalzire, sudare si racire;
fiecare masina de sudura trebuie sa indice parametrii tipurilor de tub pe care le poate suda;
racirea trebuie sa se faca natural; evitati metodele de racire brusca (cu apa sau cu aer);
fixarea sudurii trebuie sa fie ferita de intemperii si de temperaturile mai joase de 0C prin intermediul unor
suporti sau al altor acoperitori;
temperatura mediului in jurul sudurii trebuie sa fie cuprinsa in plaja 0 45C.
SUDURA CAP LA CAP - SCHEMA CE INDICA DIFERITELE FAZE
P
T
1
2
3
4
5
presiune de sudura
timp
timp de adaptare
timp de preincalzire
timp de apropiere
timp de crestere a presiunii
timp de sudura/racire
TIMPI IN FUNCTIE DE GROSIMILE TUBURILOR ( INDICATIV )
s
[mm]
4,3 - 6,8
7,1 - 11,4
12,7-18,2
20,1 - 25,5
28,3 - 36,4
Timp de incalzire la Timp de intrerupere

Timp pentru
atingerea presiunii
presiunea de 0,5
a incalzirii si
Kgf/cm2
apropierii de
de sudare de 1,5
2
[sec]
extremitatile tubului
Kgf/cm
[sec]
[sec]
60 - 70
4-8
6-8
70 - 120
6 - 10
8 - 12
120 - 170
7 - 15
10 - 15
170 - 210
10 - 20
15 - 20
210 - 250
10 - 25
20 - 25
2
N.B.: valorile 0,5 si 1,5 Kgf / cm se refera la suprafata de sudat
23
Timp de racire a
sudurii
[min]
6 - 10
10 - 16
17 - 24
25 - 32
33 - 40
Grosimea tubului [mm]
TIMPUL PTR. ATINGEREA

PRESIUNII DE SUDURA
S
U
D
U
RA
PRE
INCA
LZIR
E
INALTIMEA BORDURII
Inaltimea maxima a bordurii [mm]
Timp pana la atingerea pres. de sudura [sec]
INCALZIREA MATERIALULUI
TIMPUL TOTAL DE SUDARE
Timp de incalzire [min]
Timp total de sudare pana la

racirea la 70 grd. C [min]
SUDAREA CU RACORDURI ELECTROSUDABILE

Aceasta metoda de sudare, care data fiind simplitatea si siguranta in functionare, se dezvolta
continuu, se bazeaza pe realizarea unui manson electric ca mod de racord.
Mansonul din PE, obtinut de obicei prin turnare, contine la interiorul peretelui o rezistenta electrica
care uneste suprafata interioara a mansonului cu cea externa a tubului.
In timpul racirii, fenomenul de contractie comprima straturile topite, generand conditiile optime de
sudura.
Operatiile de sudare, excluzandu-le pe cele de aliniere, fixare si curatire a tuburilor, sunt efectuate cu
ajutorul unui aparat de sudare portabil (poate fi si autoprogramabil) care recunoaste modelul mansonului,
temperatura mediului, fixandu-se la parametrii de sudare, respectiv timpul de incalzire.
Ca si la tipurile de sudare precedente, este de mare
importanta o buna curatire a suprafetelor de contact
tub/racord raschetand tubul si scotand protectia mansonului
in momentul folosirii.
In cazul in care este ceruta de tipul de racord,
folosirea mai multor suporturi de fixare permite recuperarea
timpilor morti de racire, marind viteza de pozare.
O mare simplificare a sistemelor de imbinare este
obtinuta prin folosirea unui singur element baza, foarte
simplu, cum ar fi mansonul, pentru a uni toate
componentele (curbe, T, reductii, etc.) care sunt in mod
special desenate.
24
MANSON ELECTRIC
SUDAREA IN MUFA
Este o metoda putin raspandita care se foloseste in mod special la sudarea pieselor cu diametre
foarte mici. Se foloseste o termoplaca profilata in asa fel incat sa incalzeasca simultan suprafata externa a
tubului si cea interna a piesei speciale (210C). In momentul incalzirii se introduce tubul in piesa speciala,
evitand orice rotire si se asteapta racirea imbinarii.
CONCLUZII: Siguranta in exploatare a sudurii PE de inalta densitate, pe langa faptul ca este legata de
caracteristicile polimerului (mare docilitate), depinde in egala masura de normele simple de sudare, aplicabile
la toate metodele:
curatirea suprafetelor si planaritatea acestora
corecta fixare a pieselor de unit
respectarea parametrilor de sudare: temperatura, timpi, presiuni
respectarea timpilor de racire
protectia impotriva timpului nefavorabil.
N.B.:
In timpul sudarii nu se degaja fum sau vapori nocivi iar temperatura de sudare este mult
inferioara temperaturii de inflamabilitate a materialului.
ASAMBLARI DEMONTABILE
Aceste racorduri se impart in doua categorii:
racorduri hibride
racorduri pur mecanice
RACORDURI HIBRIDE
In acest mod se pot defini racordurile
care se realizeaza prin sudarea unei flanse
la capatul tubului.
Faceti sudura inainte de a folosi
flansele libere si buloanele pentru efectuarea
imbinarii.
Acest racord este fara indoiala mai
costisitor decat sudura directa, dar este
necesar la imbinarea cu metal sau armaturi.
Flansa libera
Cartela de
prindere Garnitura din
neopren
RACORDURI MECANICE
Se bazeaza esential pe doua concepte:
1. se obtine etansarea prin intermediul unei garnituri toroidale (OR) care lucreaza pe exteriorul tubului
2. se obtine incastrarea la tub prin intermediul colierelor de prindere dintate anti-desfacere
Totalitatea acestor exigente genereaza racorduri de metal (alama/fonta) care, pe langa faptul ca sunt
introduse, se incastreaza in tub si in acelasi timp comprima OR-ingul, marind etansarea.
Aceste racorduri se folosesc la imbinarea tuburilor cu diametre cuprinse intre 16 si 110 - 125 mm,
pana la PN 10, sunt simplu de folosit si sigure, dar pot prezenta costuri ridicate la diametre mari, fapt care
implica o confruntare cu alte tipuri de imbinare.
In situatii logistice dificile, cu asistenta personalului specializat, pot fi rezolvate multe probleme de
montaj.
25
19.
RACORDURI SI PIESE SPECIALE

Pentru a rezolva diferitele situatii intalnite in proiectarea si instalarea conductelor VALROM, a fost
realizata o serie de piese speciale (curbe, T, reductii, derivatii). Aceste piese sunt obtinute prin injectie sau
prin lipire cu elemente fabricate, plecand de la tubul profilat in mod corespunzator.
Pentru diametre mici se vor prezenta o serie de fitinguri uzuale (mansoane, T, reductii, coturi, prize,
etc.) realizate fie din materiale plastice speciale, fie din materiale metalice (alama, bronz).
P I E S E S P E C I A L E T I P IC E
C O T L A 9 0 g rd . P R O F IL A T
C O T L A 9 0 g r d .I N S E G M E N T E
T P R O F IL A T
T IN S E G M E N T E
F L A N S A L IB E R A
FLANSA O ARBA
C A R T E L A D E P R IN D E R E
T RED US
R E D U C T IE C O N C E N T R IC A
R E D U C T IE E X C E N T R IC A
DOP
P R IZ A C U C O L IE R R E G L A B I L
M A N S O N E L E C T R IC
P R IZ A S U B S A R C I N A
20.
ANCORAREA PIESELOR SPECIALE

Atunci cand se folosesc piese speciale sudate sau cu componente anti-desfacere, tubulaturile din PE
de inalta densitate nu necesita - in mod normal - sisteme de ancorare pentru ca partea tubulatura-teren este
suficienta pentru a le mentine fixate pe pozitie.
26
In cazul pozarii tuburilor cu sectiune mare in terenuri cu consistenta scazuta, sprijiniti aceste puncte
speciale cu o sapa de beton pentru a lega complet conductele si pentru a le descarca de eventualele
solicitari parazite. Forta la care este supusa piesa speciala are valoarea data de:
F = K P S in care:
F = forta pe piesa [Kgf]
K = coeficient de forma
2
P = presiune maxima de proba [Kgf/cm ]
S = aria sectiunii piesei speciale supusa la
2
forta [cm ]
K:1
dopuri, reductii, T
K:1,4
coturi la 90
K:0,7
coturi la 45
Piesele speciale cum ar fi vanele, robinetii cu sertar, etc., trebuie sa fie sustinute de un suport daca
sunt de greutate ridicata si supuse la miscari bruste.
21.
LOVITURA DE BERBEC
Un fenomen care apare in retelele hidraulice sub presiune este lovitura de berbec: ridicarea presiunii
care se datoreaza variatiilor vitezei lichidului transportat; aceasta variatie a vitezei apare in urma manevrarii
rapide a vanelor si a robinetilor cu sertar. In cazul in care nu este riguros controlat, acest fenomen poate
duce la serioase disturbari si defectiuni.
Folosirea tubulaturilor din PE de inalta densitate VALROM reduce in mod evident acest impediment;
in speta, modulul de elasticitate scazut al tubului taie in mod drastic punctele de presiune protejand intreaga
instalatie.
Situatia in care avem suprapresiune maxima apare cand timpul de inchidere al robinetului este mai
mic sau egal cu timpul de propagare al perturbatiei pe parcursul robinet - rezervor - robinet (2L).
2L
c
Calculul valorii maxime de presiune se poate efectua, cu o buna aproximatie, cu ajutorul formulei lui
Allievi:
c=
Cs
D
1+
i
Ep S
[m/s]
C = viteza de propagare a perturbarii [m/s]

Cs = viteza sunetului in apa la 15C = 1.420 m/s
8
2
= modulul de elasticitate al apei 2 x 10 Kgf/m
8
2
Ep = modulul de elasticitate al PE i.d. 0,9 x 10 Kgf/m
DI = diametrul intern al tubului [m]
S = grosimea tubului [m]
Calculati viteza de propagare a perturbarii; valoarea h a suprapresiunii este data de:
h =
c
V0
g
[mH2O] in care:
c
V0
g
= viteza de propagare a perturbarii [m/s]

= viteza apei in tub [m/s]
2
= acceleratia gravitationala [m/s ]
Valorile calculate pentru h sunt in medie de 3 pana la 5 ori mai mici in comparatie cu valorile
obtinute pentru tubulaturile din otel.
27
22.
REZISTENTA LA PROPAGAREA FISURII
Propagarea fisurii este un fenomen care,

data fiind aparitia sa in structurile metalice (tuburi si
placi), s-a dorit examinat si in sectorul conductelor
din material plastic.
Studiul clasic este realizat cu ajutorul
testului Robertson care consta in crearea in mod
controlat a unei spargeri in peretele unei conducte
presurizate cu gaz si masurarea lungimii propagarii.
Una dintre problemele esentiale ale acestui
test este dificultatea de formare a spargerii: se
supune o extremitate a tubului de proba, (oportun
profilata si crestata) la o lovitura de energie
calibrata.
Deoarece incepe ruperea, punctul de
instalare trebuie racit la circa -110C cu azot lichid.
Testul se considera trecut daca lungimea
sparturii este mai mica sau egala cu 5,5 diametrul
tubului.
Conductele VALROM se incadreaza lejer in
limitele de proba.
batator
structura
crestatura pentru
formarea fractionarii
(-110 grd. C)
fund de etansare
mostra de tub
postament
23.
TUBULATURI IN ZONE SEISMICE
Acceleratia [cm/s ]
Tubulaturile VALROM se preteaza foarte bine la folosirea in zonele seismice datorita

caracteristicilor mecanice speciale ale PE de inalta densitate care prezinta un raspuns optim la
solicitarile aparute intr-un eveniment seismic.
In afara mentinerii continuitatii retelei, supusa cu usurinta la desprindere in cazul
imbinarilor mufate, exista si tendinta de a reduce sensibil inevitabilele lovituri de berbec care iau
nastere in conducte.
Teste efectuate pe modele in mod special monitorizate au confirmat aceste prestatii la
evenimente seismice de ordinul a 7 grade pe scara RICHTER si IX grade pe scara MERCALLI,
situatii in care se produc grave leziuni la tubulaturile impamantate.
Inregistrarea unui fenomen seismic

24.
Timp [sec]
Tubulaturile VALROM din PE de inalta densitate probeaza si in cazul transportarii lichidelor care
contin particule abrazive exceptionalele calitati ale acestui polimer.
Modulul de elasticitate scazut, tenacitatea, rugozitatea scazuta, hidrofobicitatea, coeficientul scazut
de frecare, inalta inertie chimica, permit un transport excelent si cu o mare eficienta tehnica si economica a
lichidelor si malurilor abrazive. Testele accelerate, efectuate in conditii extreme, au demonstrat ca durata de
viata a tubulaturilor din PE de inalta densitate este mai mare de 4 pana la 10/15 ori in comparatie cu
tubulaturile din otel si materiale din beton.
28
In acest mod, proiectarea si gestionarea sistemelor de transport ale lichidelor abrazive devine
posibila, exploatand la maximum greutatea redusa, flexibilitatea si rezistenta la coroziune a conductelor
VALROM.
Capacitatea ridicata de prelucrare a acestui material permite, odata identificate punctele critice ale
unei instalatii, construirea de piese speciale cu forma optima pentru a reduce uzura si a facilita inlocuirea.
Masa redusa, autocuratirea si absenta rugozitatilor prezentate de aceste conducte simplifica
considerabil eventualele operatii de intretinere cu economii notabile in domeniul tehnic si in timp.
Aceste caracteristici recomanda tuburile VALROM in instalatii miniere, de dragare, si in toate
domeniile unde se cauta materiale rezistente la abraziune.
PEHD
GRES
PVC
Fe
Ciment centrif.
MATERIALE
GRP. Ciment amiant.
25.
TUBULATURI IMPAMANTATE SUPUSE LA INCARCARI

Tubulaturile din PE de inalta densitate sunt in cvasitotalitate impamantate si, daca pozarea se face
dupa procedurile uzuale, nu apar probleme de strivire (in special pentru conductele sub presiune).
In cazul conductelor de suprafata care prezinta o valoare mare a raportului diametru/grosime, se
cere verificarea comportamentului sub sarcini externe cu consecinta determinarii grosimii adecvate.
Tuburile tip 303 corespunzatoare PN 3,2 sunt prevazute de norma 7613 pentru folosirea la lichide cu
temperatura pana la 40C; impamantarea se va face la o adancime de pana la 6 m pentru groapa ingusta si
pana la 4 m pentru groapa larga.
Este luat ca referinte un teren cu masa
3
volumica de 2100 Kg/m si unghi de frecare in
valoare de 22,5.
Acoperirea de 1 m pentru <600 mm
si de 1,5 m pentru >600 mm, permite traficul
pana la 12 tone; acoperirea de 2,0 m pentru
>600 mm permite traficul de 20 tone (vezi
tabelul alaturat).
12 tone
20 tone
Conditiile de pozare si lucru diferite cer o

verificare la strivire. Este necesar sa va amintiti ca PE ,
ca toate materialele plastice, are un comportament
mecanic vascoelastic legat de valoarea solicitarii, de
durata si temperatura de lucru.
In timp ce materialele traditionale au proprietati
mecanice care se pot schematiza simplu cu modele rigide
(ex. ceramic) sau elastice (ex. metale), PE este definibila
cu un model mai complex (vezi figura alaturata) care
reuneste componenta de deformare pur elastica (1),
deformatia intarziata complet reversibila (2) si deformatia
permanenta ireversibila (3). Pornind de la acest model, se
pot ataca si defini corect caracteristicile mecanice ale
acestor polimeri si ale prefabricatelor sale.
29
<600 mm
1,0 m
1,5 m
>600 mm
1,5 m
2,0 m
Modelul comportamentului
vascoelastic
Se poate face o analogie cu materialele metalice daca se considera comportamentul acestora

sub solicitari la temperaturi inalte, ca de exemplu tevile cazanelor sau ale reactorilor chimici.
Examinand fenomenul strivirii, se remarca flexibilitatea peretelui tubului si se observa un fenomen
interesant: notabila participare a terenului la prestatiile tubulaturii. In timp ce un tub traditional suporta
sarcina situata deasupra sa, tubul din PE de inalta densitate descarca o parte importanta a solicitarii
pe terenul din imediata vecinatate. In acest mod, tuburi cu caracteristici mecanice sensibil diferite pot
obtine prestatii finale echivalente, daca nu superioare.
26.
MODALITATEA DE CALCUL A STRIVIRII

VALROM, in baza experientei acumulate, foloseste metoda IMHOFF-GAUBE-ROTTNER
care, in baza dimensiunilor tubului, a gropii, a tipului de teren si de sarcina permite calcularea sigura a
deformarii tubului in timp.
TIPUL TUBULUI
TIPUL TERENULUI
MODEL DE CALCUL
DIMENSIUNILE GROPII
SARCINA PE TUB
DATORATA TERENULUI
TIPUL TRAFICULUI
SARCINA PE TUB
DATORATA TRAFICULUI
SARCINA TOTALA
A TUBULUI
SARCINA PE TUB
CAUZATA DE APA
PANZA DE APA
SOLICITAREA
TUBULUI
CARACTERISTICILE
MATERIALULUI
CONDITII DE
MEDIU
>5%
DEFORMATIA
<=5%
OK
STOP
Calculul pentru verificarea strivirii tuburilor din PE de inalta densitate impamantate

(metoda IMHOFF-GAUBE-ROTTNER)
A
C
D
E
F
Tub din PE de inalta densitate

Diametru
Grosime
Latimea santului
Inaltimea de acoperire
..........x s..........PN..........
D=..........cm
s=........cm
B=..........cm
H=...........cm
H/B=..........
Teren
3
Tip ..........cu =..........Kgf/cm
Temperatura de lucru 20C
Durata prevazuta in operare 50 ani
Determinarea coeficientului Cg
din diagrama lui MARSTON
Cg=..........
30
Sarcina q a terenului pe inelul de conducta lung de 1 cm
Sarcina qT datorata traficului stradal

1. Sarcina P pe tubulatura
Cg B D = q =..........Kgf / cm
nT
= P =.......... Kgf / cm2
2 2
n=coeficientul terenului, n=3 compact, n = 6 nisip netasat

T = sarcina max. pe roata........Kgf (vezi tabelul)
H = acoperirea tubului..........cm
2. Sarcina qT pe un inel de conducta lung de 1 cm
1,5 P Bm = q T .......... Kgf / cm
Bm= largimea medie a gropii..........cm

Sarcina totala qC pe un inel de conducta lung de 1 cm
q+qT=qC..........Kgf/cm
Tensiune de perete
2
qC/2s=t=..........Kgf/cm
Modulul elastic ET al materialului functie de T(C) de
lucru si de durata prevazuta de punere in opera
2
ET=..........Kgf/cm
Deformarea diametrului tubului
I
L
M
D s = D diametru mediu =..........cm

O
Clasa
Trafic max.
Trafic mediu
Trafic min.
Autodeschidere
Deformarea maxima admisibila
Sarcina
totala
Kgf
Sarcina
totala
pe roata
Kgf
600.000 100.000
450.000
300.000
120.000
80.000
30.000
75.000
50.000
20.000
20.000
10.000
D 0,05 = max
P
Deformarea
3
q D
0,005 C = =.......... cm
ET s
Comparatie cu max (<max)
Modul de elasticitate E (MPa)
In cazul valorilor >max este

necesara trecerea la o conducta cu o
grosime mai mare, sau folosirea unei
protectii adecvate.
MODUL DE ELASTICITATE
FLEXIUNE (E - t - 20
20C)
MPa
DIGRAMA LUI MARSTON

a)
b)
c)
d)
e)
teren fara coeziune = 1,7

teren cu piatra de rau/nisipos = 1,9
teren umed/argilos = 2,0
argila compacta = 2,1
argila compacta hidrosaturata = 2,2
31
LA
raportul H/B
raportul H/B
coeficient C
coeficient C
32
27.
DILATAREA TERMICA
O caracteristica a materialelor plastice, implicit si a PE de inalta densitate, este valoarea
ridicata a coeficientului de dilatare lineara (t) in comparatie cu cea a materialelor traditionale folosite
in producerea tuburilor (de la 15 la 20 de ori mai mare decat t metale).
Pentru tubulaturi neimpamantate expuse la mari variatii termice se impune examinarea
fenomenului de dilatare termica.
In cazul tubulaturilor impamantate, in afara situatiilor particulare, odata ce s-a facut fixarea
termica de pozare, problema dilatarilor termice este neglijabila.
Calculul variatiilor de lungime ale conductelor din PE de inalta densitate fabricate de
VALROM se efectueaza cu formula clasica:
L = t L T
in care: L
= variatia lungimii
L
= lungimea tubului
-4 -1
= coeficient de dilatare conventional 2 x 10 K
t
folosita pentru intocmirea nomogramei L/T/L anexate (la pagina 34).
Odata calculata variatia lungimii maxime

posibile in conditiile de proiectare, va trebui aleasa o
metoda mai buna pentru a compensa aceasta situatie.
Sistemul cel mai la indemana si care rezolva cea mai
mare parte a cazurilor este folosirea imbinarilor de
dilatare; imbinarile de dilatare sunt de trei feluri:cu
racord elastic, luneta si cu manson. Imbinarea cu
racord elastic descarca miscarile axiale si unghiulare
pe o componenta de elastomer, avand pe de alta parte
o flexibilitate si etansare hidraulica ridicate
Alungirile nu sunt mari. Imbinarea cu luneta
permite alungiri mari dar este mai sensibila decat
celelalte tipuri fiind, din aceasta cauza, mai putin
folosita.
Imbinare cu racord de dilatare
Imbinarile cu manson sunt similare cu

imbinarile cu luneta dar sunt mai simple si
mai
putin
costisitoare,
distribuind
lungimea utila pe un numar superior de
tronsoane, rezolva mai bine si adesea
economic problemele de miscare ale
conductei; pot fi aplicate tuburilor cu
diametre pana la 500 PN 4.
In anumite cazuri se impune
blocarea conductei, fortele generate fiind
absorbite de catre tubulatura si de catre
mediul inconjurator.
Imbinare de dilatare cu manson
Din aceasta cauza este necesar un calcul al structurii cu aceleasi valori ale
caracteristicilor mecanice ale polimerului in conditiile de lucru. Se considera segmentul de tub
incastrat intre doua margini ca o tija incarcata la maxim; se impune verificarea lungimii critice de
presoflexare.
LK = 0,354
de 2 + di 2
T
in care: LK
de
di
T
T
33
= lungimea tubului [mm]

= e tub [mm]
= i tub [mm]
-4 -1
= coeficientul de dilatare termica = 2 x 10 K
= saltul termic
Nomograma T / L / L pentru tuburi din PE

L = lungimea tubului [mm]
I = variatia lungimii [mm]
T = diferenta de temperatura [C]
= coeficientul de dilatare
liniara [mm/mC]
Exista si posibilitatea, preferabila in anumite cazuri, de a efectua compensatia prin

intermediul unui brat dilatator sau a unei lire de dilatare.
A) Compensatie cu brat dilatator
B) Compensatia cu lira de dilatare
L
2
H 26 L
H 26
L= variatia lungimii [mm]

= diametrul extern al
tubului [mm]
H = lungimea bratului [mm]
Nota: B>L, L = L1 + L2
Se recomanda introducerea
punctului fix la jumatatea
meandrei.
COLIERE PENTRU FIXARE SI SUSTINERE
SUSTINERE
FIXARE
34
28.
TUBULATURI SUSPENDATE
In cazul instalarilor externe sau in galerii subterane sustinerea tubulaturilor din PE de inalta
densitate poate fi efectuata cu suport continuu sau pe puncte cu coliere de reglare.
In ambele cazuri este bine a se interpune o perna antifrictiune din material sintetic intre tub
si sustinere (ex. PE).
Suportul continuu se recomanda a imbratisa conducta pentru cel putin 90/120 atat timp
cat nu avem de-a face cu concentrari de solicitare pe tub.
Pentru sustinerea cu suporturi distantate este posibila verificarea distantei maxime la care
acestea sunt puse, in functie de tipul de suport folosit:
A) perfect incastrat la o extremitate si prins de alta
B) prins la cele doua extremitati
Referinta este sageata maxima de inflexiune care este considerata, in mod normal, admisibila cu
valori de 0,2% in 10 ani. Este introdus factorul timp pentru ca este vorba de un material
vascoelastic care prezinta un comportament mecanic legat de timp.
Modulul E se citeste pe graficul E/t/, cu determinat de:
A)
Tubul incastrat la o extremitate este prins la cealalta ,avand o sarcina uniform distribuita
FMX =
FMX
P
P L c
8 J
L
J
E
c
PL3
185EJ
= Sageata maxima admisibila [m]
= Sarcina totala =
= Greutatea tubului + lichidul
transportat +suprasarcina [kgf/m]
= Distanta intre suporti [m]
= Momentul de inertie al tubului
= Modulul elastic al materialului [Mpa]
= Distanta de la axa neutra [m]
Calculati , cititi E; daca valoarea lui FMX este mai mare decat 0,2% atunci trebuie redusa
distanta dintre prinderi.
B)
Tubul prins cu o sarcina uniform distribuita
FFMX
MX
PL3
== PL
384
384EJ
EJ
Modulul E se citeste pe graficul E/t/,
cu determinat de:
P L c
8 J
Calculati , cititi E; daca valoarea lui FMX este mai mare decat 0,2% atunci trebuie
redusa distanta dintre prinderi.
35
Modulul elastic E (MPa)
Modulul de scurgere la flexiune al PE de inalta densitate f (,

, t ) pentru T= 20 C
MPa
Interaxele suportilor ptr. tuburi suspendate din PE de inalta densitate clasa PN 2,5 cu:
0
Interaxele suportilor [cm]
Sageata max. = 2 /00 a interaxelor suportilor

T = 20 C
T = 10 ani
Sarcina complexa pe unitatea de lungime [Kgf/m]

Interaxele suportilor ptr. tuburi din PE de inalta densitate suspendate clasa PN 3,2 cu:
36

T = 20 C
T = 10 ani
Sarcina totala pe unitatea de lungime [Kgf/m]
Interaxele suportilor ptr. tuburi din PE de inalta densitate suspendate clasa PN 4 cu:
0

T = 20 C
T = 10 ani
37

T = 20 C
T = 10 ani
0

T = 20 C
T = 10 ani
0
38
T = 20 C
T = 10 ani
29.
CONDUCTE DE CANALIZARE
Sistemele de canalizare civile si industriale cer o mare eficienta si siguranta de transport

(egala cu cea a retelelor de presiune) datorita cantitatilor si sarcinilor mari de apa uzata.
Aceste prestatii sunt pe de o parte dificil de realizat cu produsele tubulare traditional folosite,
iar pe de alta parte nu se poate face studierea si proiectarea in teritoriu cu sisteme rafinate de
colectare si tratare a descarcarilor speciale fara a exista in acelasi timp o totala siguranta de
functionare a etansarii tubulaturilor folosite. Culegerea descarcarilor poluante si concentrate in
directii determinate contribuie la o crestere a potentialului de risc al contaminarii mediului; de aceea,
este de maxima importanta folosirea acelor produse si tehnologii care garanteaza din plin absoluta
etansare a retelelor de colectare.
Tubulaturile din PE de inalta densitate VALROM raspund in totalitate acestor cerinte,
permitand proiectarea si realizarea optima a retelelor de canalizare civile si industriale. In afara
proprietatilor mecanice necesare pentru aceste intrebuintari, tuburile noastre ofera, prin sudura si
prelucrari, posibilitatea de a crea linii de serviciu monolitice (fara discontinuitati) cum ar fi puturile de
culegere si inspectare care pot fi usor construite din acelasi material si cu un design care mentine
continuitatea tubulaturii. In acest mod creste calitatea de etansare a conductelor, incomparabil mai
buna decat cea pentru tubulaturile traditionale. Urmatorii factori de siguranta sunt: capacitatea
tubului de a se adapta fara probleme la eventualele stivuiri pe planul de pozare si lungimea standard
a barelor (12 m) care reduce numarul de imbinari si prin urmare de puncte critice.
Rugozitatea scazuta a suprafetelor interne (=0,03), data de tehnologia de productie
moderna, este mentinuta in timp din cauza inertiei chimice ale PE. Aceasta garanteaza o prestatie
hidraulica constanta in timp si o buna capacitate de autocuratire, in timp ce inalta rezistenta la
abraziune permite viteze mari de scurgere a lichidelor transportate.
Prestatiile hidraulice ale tuburilor din PE de inalta densitate VALROM pentru canalizari (tip
303 PN 3,2 - tip 312 PN 2,5) sunt calculate cu o buna aproximatie cu formula lui CHEZY:
39
V = K R i in care:
V = viteza lichidului transportat [m/s]
I = inclinarea tubului [m/m]
K=
87 R
R+c
in care:
R = S/P raza medie a sectiunii udate [m]

2
S = sectiunea udata a tubului [m ]
P = perimetrul sectiunii udate a tubului [m]
C = coeficientul de rugozitate a tubului 0,06
Q = S V =
87 S R i
R + 0,06
in care:
Q = debitul conductei [m /s]

Cu aceste metode este posibila calcularea
Q/r/i si V/r/i. In mod normal, se ia ca referinta
inclinarea de 1% si se corecteaza apoi cu un
factor de inclinare.
V ` = V 10 i
Q` = Q 10 i
VALORI ORIENTATIVE ALE DIMENSIUNILOR

PUTURILOR DE INSPECTARE
Trebuie sa tineti cont ca in timpul turnarii invelisului,

acesta supune tubul la strivire; prin urmare, este
necesara o umplere a tubului cu apa pentru a limita
intensitatea fortei sau efectuarea de turnari partiale,
succesive, lasand invelisul sa se intareasca pe rand; se
pot astfel adapta pentru realizarea pozarii tuburilor de
aceeasi grosime minima (PN 2,5) prevazute de norma
UNI 7611, in afara tuburilor de grosimi care corespund
normei UNI 7613 (tip 303).
d1
mm
110
125
160
200
250
315
400
500
630
710
800
900
1000
1200
d2
mm
L
mm
h
mm
H
mm
500
300/400 d1/2 + 100
800
700
900
300/400 d1/2 + 100

300/400 d1/2 + 150
800
1000
1000
1200
400/500 d1/2 + 150 1000/1400

500/600 d1/2 + 150 1400/1500
1400*
600
d1/2 + 150 1500/1600
(*) neprevazuta in norma
PUTURI DE INSPECTARE
PN 2,5: TUB [mm] - UMPLEREA (r) - VITEZA (v) [m/s] - DEBIT (Q) I/s
Inclinarea de referinta 1%
40
PN 3,2: TUB [mm] - UMPLEREA (r) - VITEZA (v) [m/s] - DEBIT (Q) I/s
PN 4: TUB [mm] - UMPLEREA (r) - VITEZA (v) [m/s] - DEBIT (Q) I/s
41
PN 6: TUB [mm] - UMPLEREA (r) - VITEZA (v) [m/s] - DEBIT (Q) I/s
VALORILE LUI 10
i0/00
0,005
0,1
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,7
0,8
0,9
1,0
1,2
1,4
30.
10
0,071
0,100
0,141
0,173
0,200
0,224
0,245
0,265
0,283
0,300
0,316
0,346
0,374
i0/00
1,6
1,8
2,0
2,2
2,4
2,6
2,8
3,0
3,3
3,4
3,6
3,8
4,0
10
0,400
0,424
0,447
0,469
0,485
0,510
0,529
0,548
0,566
0,583
0,600
0,616
0,632
i pentru inclinatii cuprinse intre 0,050/00 si 1000/00
i0/00
4,2
4,4
4,6
4,8
5,0
5,2
5,4
5,6
5,8
6,0
6,2
6,4
6,6
10
0,648
0,663
0,678
0,693
0,707
0,721
0,735
0,748
0,762
0,775
0,787
0,800
0,812
i0/00
6,8
7,0
7,2
7,4
7,6
7,8
8,0
8,2
8,4
8,6
8,8
9,0
9,2
10
0,825
0,837
0,849
0,860
0,872
0,883
0,894
0,906
0,917
0,927
0,938
0,949
0,959
i0/00
9,4
9,6
9,8
10,0
11
12
13
14
15
16
17
18
19
10
0,970
0,980
0,990
1,000
1,049
1,095
1,140
1,183
1,225
1,265
1,304
1,342
1,378
i0/00
20
22
24
26
28
30
32
34
36
38
40
42
44
10
1,414
1,483
1,549
1,612
1,673
1,732
1,782
1,844
1,897
1,949
2,000
2,049
2,098
i0/00
46
48
50
55
60
65
70
75
80
85
90
95
100
10
2,145
2,191
2,236
2,345
2,449
2,550
2,646
2,739
2,828
2,915
3,000
3,082
3,162
CURBAREA CONDUCTELOR
Marea flexibilitate a tubulaturilor din PE de inalta densitate VALROM permite rezolvarea imediata a
problemelor de proiectare, montare si pozare altfel dificile (daca nu imposibile) folosind alte materiale.
Aceasta proprietate impune o siguranta maxima de functionare pe langa economii in privinta vitezei de
pozare si recuperare economica. In evaluarea curburilor admisibile se pot identifica doua situatii tipice date
de raportul tub/grosime tub:
1. /s >= 25
2. /s < 25
valabil pentru PN 2,5 - 3,2 - 4

valabil pentru PN 6 - 10 - 16
42
In canalizari (numai cazuri de tip 1.) se considera situatia peretelui in presoflexiune care necesita
raza de curbura de 20, calculabila cu formulele A) sau B)
A) RPF =
2T
112
, s
B) RPF =
100 T
PN
in care: RPF
T
PN
s
Nota: Formula B) simplificata este mai

des folosita.
= raza de curbura [mm]

= diametrul tubului [mm]
= presiunea nominala a
tubului [bar]
= grosimea tubului [mm]
In cazurile de tipul 2., pentru tuburile folosite in mod normal pentru conducte sub presiune sau pentru
intrebuintari dificile, se impune evaluarea alungirii a fibrelor externe ale peretelui tubulaturii.
Aceasta alungire, care in mod normal se limiteaza la 2%, duce la o raza de curbura R:
R = T
2
in care: R = raza de curbura [mm]

T = diametrul extern al tubului [mm]
= alungirea de referinta [%]
In cazul caracteristicilor termoplastice ale tuburilor, a fost facut un tabel continand razele de curbura
ale tubulaturilor din PE de inalta densitate care se refera la PN si la temperatura de pozare.
Presiune nominala - raza de curbura - temperatura
Raza de curbura R
PN
T 20C
T 10C
2,5
48
83
3,2
39
68
4,0
30
52
6,0
30
52
10,0
25
52
16,0
25
52
T 0C
120
98
75
75
75
75
31.
TRACTAREA CONDUCTELOR
Flexibilitatea remarcabila, greutatea mica si incasabilitatea tubulaturilor din PE de inalta densitate
VALROM permit folosirea metodelor de pozare simple si economice ale sistemelor traditionale. Exista
posibilitatea de a folosi tehnicile de prefabricare in santier si de a tracta segmentele pregatite la locul de
pozare. Tubulaturile, chiar si cele de lungimi notabile (100 m si mai lungi), sunt tractabile cu usurinta data
fiind usurinta de alunecare pe teren. Tractarea este facilitata de rulouri sau perne de curgere pentru a
proteja conductele de asperitatile solului.
In cazurile speciale se cere o evaluare a solicitarilor de tractiune pentru a putea determina cu
exactitate lungimea conductei tractabile. Calculul se bazeaza pe confruntarea solicitarii maxime de tractiune
admisibila (adm) a materialului, corectata cu un coeficient de siguranta, cu T calculata in baza solicitarilor
prevazute. Elementele importante sunt: durata solicitarii continue, temperatura de lucru si modalitatile de
scurgere.
O metoda de calcul valabila in marea parte a situatiilor foloseste urmatoarea procedura: calculul
fortei de tractare pentru un tub orizontal
Valori indicative
F = P L
in care: F = forta de tractare [N]
P = greutatea unitara a tubului
2
[N/mm] Kg/m x 10
= coeficientul de frecare
L = lungimea tubului [mm]
Tipul suprafetei
PE/teren compact
PE/asfalt curat
PE/sapa
PE/fier
43
static
0,50
0,45
0,50
0,45
dinamic
0,30
0,25
0,40
0,35
in care:
T =
F Ks
A
T
F
A
Ks
= solicitarea la tractiune [N/mm ]

= forta de tractiune [N]
2
= aria sectiunii peretelui tubului [mm ]
= coeficientul de siguranta de evaluat in baza
conditiilor de pozare
Valoarea lui T va fi confruntata cu adm. Pentru determinarea lui adm este posibila folosirea
graficului (t, T, ) de mai jos; fiind definita o durata (t) a solicitarii de tragere si evaluata temperatura medie
(T) la care va lucra tubul, se determina valoarea lui adm.
Se considera adesea adm 0,5 grafic pentru a compensa incertitudinile solicitarii efective a
conductei. Daca T > adm, se reduce lungimea partii sau, daca este posibil, se imbunatatesc conditiile de
tragere.
TESTE DE TRAGERE
Miscarea tubulaturilor se efectueaza cu ajutorul masinilor

operatoare si motostivuitoarelor.
Pentru tractare, tubul este prins de capete cu materiale moi
(fasii de nylon si poliester) si tractat cu o viteza care, in comparatie cu
dimensiunile tubului, poate atinge 100 mm/min la alunecare.
In cazuri speciale de folosire (ex. relining), esentiala pentru
probleme de gabarit, este pregatirea unui cap de tragere racordat la
interiorul tubulaturii prin intermediul unui stecher cilindric (ca exemplu).
Numarul si dimensionarea stecherelor si a respectivelor gauri
sunt calculate in functie de valorile limita de rezistenta la compresie si la
taierea materialului.
VERIFICAREA LA COMPRESIE
F
c =
Z Ds
c = 10 N / mm 2 la 20C 1h
Solicitarea [N/mm 2 ]
32.
T[grd. C]
c = sarcina de compresie [N/mm ]

F = solicitarea [N]
Z = numar de gauri
D = diametrul gaurilor [mm]
s = grosimea peretelui [mm]
Timp
VERIFICAREA LA TAIERE
F
t =
2Z bs
t = 4 N / mm2 la 20C 1h
t = sarcina de taiere [N/mm ]

F = solicitarea [N]
Z = numarul de gauri
b = distanta de la gaura la
bordura tubului [mm]
Capete de tragere
In cazul in care nu au fost respectate

limitele c si t este necesara interventia la
dimensionarea pe racord.
Este indicat sa se
mentina viteza constanta in timpul operatiilor de
tractare.
44
33.
REALINIEREA
Modificarile structurii urbane si ale teritoriului contribuie la o imbatranire rapida a retelelor de servicii
existente care, fie prin cresterea cererilor, fie prin decaderea prestatiilor, adesea devin insuficiente.
Fenomenul capata amploare in cazul apeductelor, canalizarilor si conductelor de gaz la care, datorita
defectelor si pierderilor ridicate, se constata carente majore.
Tubul din PE de inalta densitate, pe langa faptul ca este utilizabil in marea majoritate a
cazurilor pentru renovarea instalatiilor, se preteaza in diferite situatii la solutii interesante pentru reutilizarea
parcursurilor de servicii vechi. Operatia clasica de aliniere - relining - se efectueaza introducand in vechile
conducte sau in locasurile create tubulaturi din PE de inalta densitate care, data fiind marea rezistenta si
flexibilitate, pot fi pozate cu usurinta chiar si pe lungimi considerabile. Se lucreaza optim cu diametrul intern al
cavitatii mai mare cu 10% decat diametrul tubulaturii introduse.
Aceasta metodologie reduce timpii de intrerupere a serviciului si elimina eventualele neplaceri cu
consecinta impactului scazut asupra traficului de mijloace si persoane precum si asupra curateniei de pe
santier. Odata tubul ales, procedura consta in pregatirea gropii in zonele de introducere si tragere, in
tractarea conductei, de exemplu prin intermediul unui cap tractant.
In functie de caracteristicile de lucru este posibila prepararea partilor in lungime de cateva sute de
metri. Operatiile de introducere se efectueaza in timp minim; un tub cu 400 mm poate fi introdus cu viteza
de 1,5/3 m/min. fara nici o problema. Daca se impune, se pot efectua, in timpi succesivi, gropi punctiforme
pentru eventualele prinderi. Cavitatea dintre noul tub si vechea canalizare poate fi reumpluta cu apa si nisip.
In timpul tractiunii este indicat sa nu depasiti solicitarile la tractiune care genereaza alungiri mai mari de 3 4%.
INTRODUCEREA TUBULUI CONTINUU
34.
INTRODUCEREA TUBULUI IN BARE
CONDUCTE SUBACVATICE
Instalarea conductelor subacvatice, in special in mediu marin, prin agresivitatea si prezenta de situatii
statice si dinamice dificile, isi gaseste rezolvarea optima in tubulaturile din PE de inalta densitate. Experiente
efectuate pe o perioada de peste 20 de ani asupra conductelor submarine confirma prestatiile excelente ale
acestor tubulaturi exploatate in aceste conditii vitrege. Se poate afirma cu obiectivitate maxima ca acest
material este folosit cu precadere pentru acest tip de instalatii. Data fiind inatacabilitatea PE de catre mediul
marin, principala problema a conductelor subacvatice consta in definirea situatiilor dinamice reale,
considerandu-se dificila prevederea conditiilor efective de pozare si lucru care adesea trebuiesc luate in
calcul cu evaluari statistice. Comportamentul vascoelastic al PE, alaturi de marea siguranta in functionarea
imbinarilor sunt elemente cheie care contribuie la cresterea domeniului de siguranta in exploatare al acestor
instalatii. Viteza si simplitatea in pozare sunt si ele elemente determinante de confirmare a validitatii de
alegere tehnico-economica a tubulaturii din PE de inalta densitate. Existand o faza de plutire pentru aceste
conducte, se pun probleme de verificare la plutire, urmate succesiv de verificari de prindere.
115
, Cs 1,20 si
S = ( volumtub + volumaccesorii ) apa
VERIFICAREA LA PLUTIRE
cu
Avand greutatea specifica de

3
950 Kgf/m , PE de inalta densitate
prezinta o impingere spre suprafata apei.
Deoarece conducta pluteste,
trebuie verificat daca:
apa
apa
= 1.000 Kgf/m (apa dulce)

3
= 1.030 Kgf/m (apa de mare)
Calculul se aplica pe unitatea

de lungime sau pe module de tubulatura.
P = Ptub + Plichidtransportat + Paccesorii Cs < S
45
VERIFICAREA ANCORARII
La tubulaturile pozate pe fundul apelor, ancorarea trebuie calculata astfel incat sa impiedice
conducta sa se mute sub actiunea situatiilor particulare de functionare (ex: bule de aer) sau datorita
solicitarilor externe ale curentilor laterali. Impingerea acestor curenti se calculeaza in situatia extrema in care
acestia au directia perpendiculara pe conducta:
S = 0,052V 2 K
S
V
Ancora folosita va trebui sa satisfaca:
in care:
Z>
= impingerea pe conducta [Kg/m]

= viteza curentului [m/s]
= diametrul tubului [m]
= coeficientul de forma al ancorarii
K = 0,6 pentru ancorarea pe inele
K = 0,9 pentru ancorarea pe paralelipipede
S
F
in care
Z = ancorarea folosita [Kg/m]

S = impingerea laterala a curentului [Kg/m]
F = coeficientul de frecare conducta / fund marin
F=0,1 (fund malos)
F=0,3 (fund nisipos)
Aceste valori vor trebui ulterior adaptate situatiilor de risc maxim. Ancorarea trebuie sa fie uniform
distribuita de-a lungul tubului pentru a evita solicitarile excesive de flexiune. Ancorarea este alcatuita din
semiinele prefabricate din sapa montate pe conducta cu tiranti si buloane. Pentru a evita deteriorari ale
tubului, precum si alunecari ale ancorarii, se interpun intre bloc si tub, in timpul operatiilor de centrare, fasii de
cauciuc sau de tesut din polipropilena. In timpul operatiilor de centrare efectuate prin tragere sau impingere
(se lucreaza cu viteze care pot fi superioare celei de 10 m/min.) trebuie sa fie ingrijita si usurata alunecarea
conductei pe teren pentru a evita abraziunile si suprasolicitarile. Scufundarea se face innecand conducta; in
timpul coborarii tubului pe fund avem solicitari mai mari de flexiune datorate formei de S pe care o ia tubul.
Trebuie verificat ca solicitarile la tractiune si flexiune sa fie compatibile cu materialul; daca este cazul, se va
lucra cu accesorii (plutitoare) pentru a corecta conditiile de pozare. In cazuri particulare este posibila
protejarea conductei infundand-o in transeea excavata anterior cu draga.
In aceste aplicatii dificile apar evident calitatile conductelor din PE de inalta densitate VALROM:
flexibilitatea, greutatea mica, rezistenta si manevrabilitatea.
35. REZISTENTA LA PRESIUNEA EXTERNA
PRSEIUNEA EXTERNA [bar]
Presiunile de strivire sunt elaborate dupa

date experimentale relevate pe tuburi din PE de
inalta densitate la temperatura de 20C.
Date fiind caracteristicile termoplastice ale
PE de inalta densitate, prestatiile tubulaturilor sunt
strans legate de temperatura de lucru si, deoarece
temperaturile de lucru in aceste cazuri sunt mai mici
decat 20C, prestatiile obtinute sunt superioare.
In cazul tubulaturilor impamantate, cu o
compactare optima a materialului care inconjoara
tubul, obtinem o crestere notabila a presiunii de
colaps care oscileaza intre 1,5 si 3 ori valoarea din
tabel.
In cazul depresiunilor generate de situatii
de instalare sau manevra, se poate recomanda
folosirea accesoriilor ca: vane de inchidere lenta
sau aerisiri automatice.
DURATA SOLICITARII [h]
46
36.
VERIFICAREA
Aceasta operatie consta, in esenta, in verificarea etansarii sistemului, luand in consideratie conditiile
de lucru majorate cu un coeficient de siguranta.
In baza tipului de instalatie, apeduct, conducta de gaz, canalizare, exista modalitati de verificare
definite de normele legale si de capitolele specifice ale proiectului.
Tubulaturi sub presiune
Verificarea efectuata pe bucati si in baza indicatiilor de proiect este facuta inainte de impamantarea
completa a tubului. Punctele speciale si imbinarile sunt lasate descoperite pentru a verifica eventuala
prezenta a pierderilor.
Acest control poate fi efectuat fie in mod hidraulic fie cu aer sau gaze inerte; asigurati toate
exigentele cerute de aceste operatii. Verificarea lucrarii este efectuata dupa indicatii, pe faze care vor trebui
sa respecte urmatoarele prescriptii:
Pverificare=1,5 Plucru
pastrati valori superioare in mod expres indicate (de evaluat cu atentie)
Presiunea de verificare Pverificare trebuie sa respecte:
2
Pverificare=Plucru +2 Kgf/cm
Presiunea in timpul verificarii, odata stabilizata, trebuie sa ramana constanta timp de 24 de ore; este
oricum necesar sa considerati ajustarile datorate variatiilor de volum ale retelei (deformare elastica si variatia
de temperatura).
Exista o formula propusa cateodata pentru verificari de tubulaturi din PE de inalta densitate pentru
conducte de apa dar care prezinta lipsuri; in cazul in care se doreste folosirea sa, se recomanda atentie data
fiind varsta formulei si evolutia polimerilor cu consecinta modificarii caracteristicilor mecanice. Aceasta
procedura pleaca de la urmatorul concept:
h
volumul de apa integrat pentru proba de 1 este de 0,125 l/Km, pentru fiecare 3 bar de presiune si
fiecare 25 mm de diametru intern al tubului:
Q = 0,125
L PN i
1000 3 25
Nota: temperatura de referinta este de 20C
in care: Q = volumul de integrare [l]

L = lungimea conductei [m]
PN = presiunea nominala a tubului [bar]
I = diametrul intern al tubului [mm]
Pentru probe mai mari de 1 valoarea lui Q va fi multiplicata cu numarul de ore de proba.
Tubulaturi care nu sunt sub presiune - Canalizari
Verificarea finala trebuie efectuata astfel: conducta este impartita in bucati cu diferenta de nivel de
0,50 m si se verifica etansarea la presiunea determinata de coloana de apa egala cu diferenta de nivel dintre
axe a conductei si planul stradal sau teren.
Conducte de gaz
Controlul preliminar de etansare a imbinarilor este efectuat in mod hidraulic sau in derogare cu aer
sau gaze inerte astfel incat sa fie intotdeauna observate toate accesoriile pentru a opera in conditii de
siguranta pentru materiale si persoane. Conductele de tipul 4 si 5 sunt probate la 1 bar, conductele de
tipurile 6 si 7 fiind probate la 2 bar. Odata testul de etansare depasit, se efectueaza verificarea finala folosind
apa si in derogare aer sau gaze inerte, pentru ca intotdeauna, odata puse in practica, toate functiunile de
operare sa fie in conditii sigure pentru materiale si oameni. Conductele de tipurile 4 si 5 vor fi verificate la
presiunea de 1,5 x presiunea de lucru in timp ce conductele de tipurile 6 si 7 sunt probate la presiunea de 1
bar.
Odata stabilizata, presiunea va trebui sa ramana constanta pentru 24 h. Va fi necesar sa luati in
consideratie efectele variatiei de temperatura asupra oscilarilor de presiune.
NB: In orice caz, presiunea de verificare nu trebuie sa depaseasca presiunea folosita la verificarea hidraulica
a tuburilor in lucru (1,5 PN).
47
37.
DEFECTIUNI SI REPARATII
Data fiind particularitatea PE de inalta densitate, nu exista defectiuni tipice ale acestui material. Prin
urmare avem de-a face cu daune cauzate de excavatoare (in majoritatea cazurilor) si eventuale defecte de
sudura sau montare eronata a racordurilor; situatia ultima putand rezulta din operatiile de verificare.
Existand probleme comune tuturor retelelor de servicii, este indicat sa se puna benzile metalice de
semnalizare in groapa, la circa 30 cm deasupra tubului, pentru a limita la maximum manevrele gresite de
excavare sau cercetare.
In caz de defectare este necesara identificarea pozitiei de pierdere, izolarea bucatii si punerea ei in
loc descoperit in vederea interventiei. Conductele de gaz pot necesita operatii de aerisire. Eficacitatea unei
ramificatii corecte a instalatiei se face simtita in aceste cazuri, recompensand timpul folosit in aducerea la zi a
desenelor care arata distributia conductelor.
In prezenta gravelor leziuni, cu deformari evidente ale conductei, se indica inlocuirea partii distruse
cu un trunchi care poate fi racordat in diferite moduri:
-
sudat cap la cap

Folosirea unei imbinari de
dilatare cu racord de cauciuc poate,
sudat cap la cap si flansat
in anumite cazuri, sa rezolve
flansat
anumite probleme de spatiu pentru
sudat cu mansoane electrice
reparatie.
imbinat cu mansoane mecanice
Daca exista mici leziuni, se pot folosi benzi de reparare (ex. tip GF), prize cu coliere reglabile
mecanice sau electrice, lasate oarbe. In toate cazurile este necesara interventia pe tubulaturi curate si
uscate pentru a obtine o siguranta maxima in functionare.
Nota: pentru repunerea in lucru a tubulaturilor, pentru conducte de apa, sunt suficiente normele tehnice si
procedurile standard.
38.
PRELUCRAREA MECANICA A PE
Asemeni majoritatii materialelor plastice, PE de inalta densitate poseda un scazut coeficient de
2
conductibilitate (0,45 W/mK) si o scazuta forta de taiere specifica ( 100N/mm ). Aceste caracteristici
recomanda o mare viteza de operare, avansare scazuta si unghi mic de exfoliere superioara, toate acestea
pentru a optimiza aducerea spanului si a smaltului la temperatura de lucru. O racire insuficienta a sculei de
lucru conduce la topirea spanului facand dificila indepartarea acestuia, cu consecinta imediata a scaderii
finisarii superficiale a bucatii. Pe de alta parte, o supraincalzire poate duce la arsuri, rezultand deteriorarea
materialului. Se recomanda, in majoritatea cazurilor, sa se dirijeze un jet de aer pe unelte; se raceste astfel
si spanul, indepartandu-se cu usurinta. Uneltele din otel rapid satisfac diferitele exigente de lucru si sunt
comparabile cu uneltele din aliaje lejere.
PRELUCRAREA TUBULUI DIN PE DE INALTA DENSITATE
CU AJUTORUL UNELTELOR ASCHIETOARE
PARAMETRII INDICATIVI
Gaurirea
= unghi de degajare
3 5
= unghi de varf
60 90
v = viteza de taiere
50 150 m/min
s = viteza de avans
0,1 0,5 mm/rotatie
Strunjirea
= unghi de degajare
0 15
= unghi de asezare
5 15
100 250 m/min
s = viteza de avans
0,2 0,5 mm/rotatie
Frezarea
= unghi de degajare
<15
<1.000 m/min
Taierea
= unghi de degajare
0 5
M = numarul de dinti
2 4 dinti/cm
600 1.500 m/min
s = viteza de avans
0,5 6 mm/rotatie
48
39.
VOPSIREA
Folosind procedurile uzuale, vopsirea tubulaturilor din PE de inalta densitate este extrem de dificila.
De fapt sunt necesare operatii speciale de tratament superficial si se recomanda luarea in calcul a acestor
masuri.
40.
LIPIREA
Data fiind inalta inertie chimica, lipirea PE de inalta densitate este actualmente dificila. Pentru
aceasta sunt necesari adezivi speciali greu de procurat. Folosirea adezivilor de contact cu pregatirea
suprafetelor de unit pemite o discreta adeziune de filme si pelicule; ramane o operatie care nu este eficienta.
41.
PIERDERI DE SARCINA PENTRU APA
Conductele VALROM apartin clasei tuburilor extrem de netede, caracteristica data de tehnologia de
productie. Pentru calculul prestatiilor hidraulice ale unei retele este fundamental coeficientul de rugozitate .
Deoarece are o valoare constanta in timp, este un ajutor considerabil pentru proiectare si prezinta o mare
siguranta; rafinamentul calculului este foarte ridicat datorita valorilor reale luate de , valori care nu se
inrautatesc in timp. O buna prestatie hidraulica duce in mod natural la o imbunatatire a prestatiilor globale
ale unei retele de serviciu, cu o ulterioara crestere a eficientei tehnice si economice a sistemului. Calculul
pierderilor de sarcina este efectuat cu ajutorul formulei DARCY-WEISBACH:
H=
V2
D 2g
in care valoarea lui este

calculata
cu
formula
lui
COLEBROOK care se preteaza
bine calculului automat:
in care:
H
D
V
g
L
= pierderea de sarcina [mCA]

= factorul de rezistenta hidraulica
= diametrul intern al tubului [m]
= viteza lichidului condus [m/s]
2
= acceleratia gravitationala [m/s ]
= lungimea tubului [m]
= coeficientul de rugozitate 0,007 mm
Re = numarul lui Reynolds = (V x D) /

Este
utilizabila,
intr-o
alta
alternativa, diagrama lui MOODY pe care
se citesc valorile luate de , numarul lui
Reynolds si rugozitatea relativa / D.
-6
x 10
5
1,520
10
1,308
12
1,240
15
1,142
16
1,109
20
1,007
25
0,857
2
= vascozitatea cinematica [m /s]
TC
49
2,51

= 2 Log
+
Re 3,715D
Nota: In aceasta diagrama

si in urmatoarele, s-a pastrat
notatia din limba engleza
pentru scrierea numerelor
zecimale
DIGRAMA LUI MOODY
NUMARUL LUI REYNOLDS Re
Curbe de rugozitate relativa
/D intre .000001 si .050
Re =
NMARUL LUI REYNOLDS R =
VD
= dimensiunea rugozitatii
superficiale [cm]
D= diametrul intern al tubului [cm]
V D
Valorile lui [cm]

Interval
Val.
de protectie
Alama
.00015
.00015
Cupru
.00015
.00015
Ciment
.03 - .3
.012
Fonta neprotejata
.012 - .06 .024
Fonta reimbracata in asfalt
.006 - .018 .012
Fonta reimbracata in ciment
.00024
.00024
Fonta imbracata in bitum
.00024
.00024
Fonta centrifugata
.0003
.0003
Fier galvanizat
.006 - .024 .015
Fier sudat
.003 - .009 .006
Otel comercial sudat
.003 - .009 .006
Otel nituit
.09 - .9
.18
Tub din PE de inalta densitate .0023
- apeducte
.0007
- canalizari
.003
Tip de tubulatura sau de
invelis (nou)
50
42.
GRAFICELE PIERDERILOR DE SARCINA IN TUBURI DIN PE DE INALTA DENSITATE

UNI 7611/7613 MRS 8,0 PE 80 6,3
formula lui DARCY WEISBACH

factorul de rezistenta calculat dupa COLEBROOK
rugozitatea = 0,007
temperatura de referinta 12C
apa
DEBITUL Q [l/s]
PIERDERI DE SARCINA IN TUBURI DIN PE de inalta densitate PE 80 / PN 2,5
PIERDERE DE SARCINA H [ m.c.a. /Km ]
51
D E B IT U L Q [l/s ]
PIERDERI DE SARCINA IN TUBURI DIN PE de inalta densitate PE 80 / PN 3,2
52
DEBITUL Q [m/s]
PIERDERI DE SARCINA IN TUBURI DIN PE de inalta densitate PE 80 / PN 4
53
DEBITUL Q [l/s]
54
DEBITUL Q [l/s]
55
DEBITUL Q [l/s]
56
43.
GRAFICELE PIERDERILOR DE SARCINA IN TUBURI DIN PE DE INALTA DENSITATE

CEN TC 155 WI MRS 10,0 PE 100 80
formula lui DARCY WEISBACH

factorul de rezistenta calculat dupa COLEBROOK
rugozitatea = 0,007
temperatura de referinta 12C
apa
DEBITUL Q [l/s]
PIERDERI DE SARCINA IN TUBURI DIN PE de inalta densitate PE 100 PN 10
57
DEBITUL Q [l/s]
PIERDERI DE SARCINA IN TUBURI DIN PE de inalta densitate PE 100 PN 16
58
44. CONDUCTE DE GAZ

Folosirea tubului din PE in distribuirea de gaz metan
O proba elocventa a evolutiei si sigurantei in functionare a tubului din PE este introducerea sa in
constructia retelelor de distribuire a gazului metan.
Omologarea transportului, distribuirii, acumularii si folosirii gazului natural cu densitate nu mai mare
de 0,8 este probata de experiente laborioase efectuate de mai bine de 25 de ani de lucru in intreaga Europa.
Usurinta de folosire, siguranta functionarii in timp, lipsa necesitatii de intretinere, au determinat marile
societati europene de distribuire a gazului sa opteze pentru alegerea acestui material.
Se poate spune, in linii largi, ca in Europa zilelor noastre s-a deschis o noua faza de experimentare,
sau mai bine zis de aplicare a gamei de tubulaturi din PE in vederea armonizarii proiectelor de retele cu
prestatiile lor.
VALROM produce tubulatura din PE de inalta densitate tip 316, special pentru folosirea in sectorul
distribuirii de gaz metan. Calitatea materiei prime si a tehnologiei de productie impun elemente de baza
pentru acest domeniu de utilizare. Tubulaturile tip 316 sunt identificate de marcarea dupa UNI 4437 de
culoare galbena si pot fi produse cu o serie de benzi coextrudate (nu pot fi sterse), de asemenea galbene;
astfel se identifica, in orice circumstanta, conducta pentru transportul de gaz.
FOLOSIREA TUBULUI DIN PE de inalta densitate UNI ISO 4437 TIP 316
Tipul de conducta
clasa
a
4
a
5
a
6
a
7
Presiunea de lucru [bar]

MIN <
MAX >
1,5
4
0,5
1,5
0,04
0,5
0,04
Diametrul max. admis

[mm]
160
315
630
630
TUB DIN PE de inalta densitate UNI ISO 4437 TIP 316

MODALITATE DE PUNERE IN OPERA
Adancimea de impamantare
Tip de teren
normal
de tara
gropi
pietros
Adancime minima de impamantare [m]

clasa conductei
a
a
a
a
4
5
6
7
0,90
0,90
0,60
0,60
0,50
0,50
0,50
0,50
0,50
0,50
0,50
0,50
0,40
0,40
0,40
0,40
adancimi inferioare ale valorilor indicate cer o protectie adecvata

Distanta fata de cladire
Conducte clasa
A
a
4
a
5
a
6
a
7
Conducta
clasa
a
4
a
5
a
6
a
7
3,0
3,0
1,5
0,8
Paralelism
[mm]
1,0
0,8
0,5
0,2
Categoria de pozare
B
C
distanta L [m]
2,0
2,0
2,0
2,0
1,0
1,0
0,8
0,8
Traversare
[m]
>= 0,5
>= 0,5
>= 0,5
Q.B.
D
1,0
1,0
0,8
0,5
Distanta fata de
galerii sau alte
linii de servicii
A) teren cu manta superficiala

impermeabila:
asfalt, placi din piatra,
ciment, etc.
B) teren fara manta superficiala impermeabila cu
latimea >= 2 m deasupra conductei.
C) teren de tip A cu
aditivare pentru cresterea permeabilitatii si prezenta aerisirilor.
D) prefabricate speciale de
protectie pentru aerisiri.
45. TABELELE PIERDERILOR DE SARCINA IN CONDUCTELE DE GAZ TIP 316
59
PE 80
MRS 8,0 Mpa
6,3 - 5,0 Mpa
Pierderea de sarcina [mm H2O/Km]
TUB DIN PE 80 - S 5
Debit [ m3 / h ]
60
Pierderea de sarcina [mm H 2O/Km]
TUB DIN PE 80 - S 8
Debit [ m3 / h ]
61
Pierderea de sarcina [mm H2O/Km]
TUB DIN PE 80 - S 12,5
Debit [ m3 / h ]
62
46.
COSTUL DE POZARE
Comparatia a fost efectuata intre tubulaturi sub presiune care prezinta analogii dimensionale si
modalitati de instalare comparabile (ex. sudura), eliminand produsele cu imbinare mecanica sau mufare; este
luat ca referinta tubul de otel imbracat.
Analiza costurilor a fost facuta pe diferiti parametri, considerand factorii urmatori:
costul tubului
transportul
desfasurarea
piesele speciale
sudura
situatiile neprevazute
protectia catodica
Pozarea a fost considerata in zona extraurbana.
COSTUL UNITAR AL POZARII
COSTUL POZARII
Tub din otel imbracat

Tub din PE
63
VALROM INDUSTRIE S.R.L., Bucuresti, Bdul Preciziei 9, sector 6,

tel./fax: (01)221.20.75, 493.41.47, 493.41.48, 493.41.73
64

Carte Tehnica PEHD

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Carte Tehnica PEHD

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

.

Va multumim pentru ca ati ales produsele noastre.

DATE TEHNICE GENERALE

CONVERSIA UNITATILOR DE MASURA IN SISTEMUL S.I. (EXPRIMATE IN UNITATI DERIVATE,

TUBURI DIN P.E.I.D. UNI 7611 - tip 312 - PE 80

TUBURI DIN P.E. MRS 10 - PE 100 80 - ISO 4427

PN = presiunea nominala a tubului [MPa]

Curbe de regresie PE 80 MRS 8,0 63

Curbe de regresie PE 80 MRS 8,0 63

DURATA [h] 50 ani

CARACTERISTICI TIPICE PENTRU POLIETILENA DE INALTA DENSITATE PE80

CARACTERISTICILE GENERALE ALE CONDUCTELOR VALROM

siguranta totala si intr-o plaja larga a normativelor de atoxicitate nationale si internationale;

insensibilitate la fenomenele de coroziune electrochimica;

Variatia cu temperatura (T - C) a modulului

Variatia cu temperatura (T - C) a alungirii (%).

CALCULUL GROSIMII PERETELUI

= tensiunea tangentiala de calcul la 20C [MPa]

= Tensiunea hidrostatica de proiectare (Mpa) = HDS = Hydrostatic Design Stress

DEFINIREA TERMENILOR UTILIZATI

DENUMIREA DUPA NORMA CEN TC 155 S.S. 20

DIMENSIUNI SI TOLERANTE UNI 7611-7613

pentru urmatoarele marci de tuburi:

REZISTENTA LA PRODUSE CHIMICE

Reactiv sau produs

Acetat (vezi norma pentru acetati)

Reactiv sau produs

Reactiv sau produs

Reactiv sau produs

Reactiv sau produs

Reactiv sau produs

RECUPERAREA SI REFOLOSIREA POLIETILENEI FOLOSITE DE VALROM

SUDAREA CU JET DE AER CALD

respectarea temperaturii placii (210C);

SUDURA CAP LA CAP - SCHEMA CE INDICA DIFERITELE FAZE

TIMPI IN FUNCTIE DE GROSIMILE TUBURILOR ( INDICATIV )

Timp de incalzire la Timp de intrerupere

N.B.: valorile 0,5 si 1,5 Kgf / cm se refera la suprafata de sudat

Grosimea tubului [mm]

TIMPUL PTR. ATINGEREA

Grosimea tubului [mm]

Inaltimea maxima a bordurii [mm]

Timp pana la atingerea pres. de sudura [sec]

Grosimea tubului [mm]

TIMPUL TOTAL DE SUDARE

Timp de incalzire [min]

Timp total de sudare pana la

SUDAREA CU RACORDURI ELECTROSUDABILE

RACORDURI SI PIESE SPECIALE

ANCORAREA PIESELOR SPECIALE

C = viteza de propagare a perturbarii [m/s]

Calculati viteza de propagare a perturbarii; valoarea h a suprapresiunii este data de:

= viteza de propagare a perturbarii [m/s]

REZISTENTA LA PROPAGAREA FISURII

Propagarea fisurii este un fenomen care,

TUBULATURI IN ZONE SEISMICE

Tubulaturile VALROM se preteaza foarte bine la folosirea in zonele seismice datorita

Inregistrarea unui fenomen seismic

GRP. Ciment amiant.

TUBULATURI IMPAMANTATE SUPUSE LA INCARCARI

Conditiile de pozare si lucru diferite cer o

Se poate face o analogie cu materialele metalice daca se considera comportamentul acestora

MODALITATEA DE CALCUL A STRIVIRII

Calculul pentru verificarea strivirii tuburilor din PE de inalta densitate impamantate