P. 1
2068734 Cercetari de Marketing

2068734 Cercetari de Marketing

|Views: 189|Likes:
Published by AnomaliY

More info:

Published by: AnomaliY on Mar 07, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/27/2015

pdf

text

original

cercetari de marketing1 True/False Indicate whether the sentence or statement is true or false.

____ ___ _ ____ ____ ____ ____ 1. Operatorii de marketing sunt adeseori nemultumiti de fa ptul ca nu dispun de suficiente informatii utile. 2. Mediana poate fi utilizata pentru determinarea tendintei centrale in cazul in formatiilor obtinute cu ajutorul scalei ordinale. 3. Scala ordinala are urmatoar ele caracteristici : origine unica, intervale egale, nu permite clasificari, nu permite ordonari, este o scala parametrica. 4. Ansamblul raporturilor de interac tiune in care intra agentii economici in lupta pentru asigurarea surselor de apr ovizionare si a pietelor de desfacere formeaza sistemul relatiilor de concurenta . 5. In functie de locul de desfasurare, cercetarile de marketing pot fi : explo ratorii, instrumentale, descriptive, explicative si predictive. 6. Metodele de c ercetare directa se grupeaza in doua categorii, dupa modul de antrenare a subiec tilor, si anume: metode care implica participarea constienta a purtatorilor de i nformatii si metode ce nu implica, in mod constient, subiectii in cercetare. 7. Experimentul este metoda stiittifica de baza pentru investigarea cauzalitatii. 8 . Partea din esantionul sau populatia care a fost supusa experimentului, expusa manipularii variabilei independente, este cunoscuta sub numele de grup de tratam ent (unitate experimentala). 9. Grupul in cadrul caruia, intr-un experiment de m arketing, variabila independenta ramane neschimbata poarta numele de grup experi mental. ____ ____ ____ ____ 10. Metoda soldului conjunctural exprima tendinta unui fenomen oarecare, ca lculata ca o medie aritmetica ponderata a raspunsurilor specialistilor, masurate pe o scala ( +2 cr estere accentuata, +1 crestere, 0 stagnare, -1 scadere, -2 scadere accentuata). ____ 11. Consumatorii cauta, mai intai, sa stabileasca avantajele oferite de o m arca sau alta, fiecare produs fiind definit printr-un set de atribute, care pot furniza anumite avantaje sau d impotriva. ____ 12. Raspunsul latent este metoda de scalare. ____ 13. Scala ordinala indica relativa pozitie a doua sau mai multe categorii, clase in privinta unei anumite caracteristici si marimea diferentei intre cele doua sau mai multe categorii co nsiderate. ____ 14. Scala de ordonare a rangurilor este metoda de scalare. ____ 15. Prelucrarea datelor culese folosind scala lui Stapel conduce la informatii s pecifice scalelor proportionale. ____ 16. Diferentiala semantica este o metoda c omparativa de scalare. ____ 17. Patratele latine sunt o forma unifactoriala de p roiectare a cercetarii directe utilizata pentru a reduce numarul de observatii. ____ 18. Patratele greco-latine sunt o simpla extensie a proiectarii cu ajutorul patratelor latine, care permite introducerea unei a treia variabile controlabil a.

____ 19. Pentru testarea semnificatiei statistice a diferentelor dintre grupuri in cazul scalelor nemetrice se poate utiliza si coeficientul de elasticitate. __ __ 20. Informatiile secundare reprezinta informatii care servesc indeplinirii ob iectivelor secundare ale unei cercetari. ____ 21. Scala interval este metoda de scalare? ____ 22. Un tip de scala este si scala de ordonare a rangurilor. ____ 2 3. Sondajul exhaustiv este atunci cand indicele de sondaj I ____ 24. Scala ordin ala are urmatoarele caracteristici: origine unica, intervale egale, nu permite c lasificari, nu permite ordonari, este o scala parametrica. ____ 25. Experimentul este metoda stiintifica de baza pentru investigarea cauzalitatii. ____ 26. Scal a de ordonare a rangurilor este metoda de scalare. ____ 27. Prelucrarea datelor culese folosind scala lui Stapel conduce la informatii specifice scalelor propor tionale. ____ 28. Diferentiala semantica este o metoda comparativa de scalare. _ ___ 29. Pentru testarea semnificatiei statistice a diferentelor dintre grupuri i n cazul scalelor nemetrice se poate utiliza si coeficientul de elasticitate. ___ _ 30. Informatiile secundare reprezinta informatii care servesc indeplinirii obi ectivelor secundare ale unei cercetari. ____ 31. Familia este cel mai tipic exem plu de grup de apartenenta. ____ 32. Observarea este o metoda de cercetare deose bit de utila in situatiile in care informatiile nu pot fi verbalizate cu usurint a. ____ 33. Pentru evaluarea contributiei informatiei obtinute prin cercetarea d e marketing la procesul decizional, se folosesc urmatoarele criterii: acuratetea , actualitatea, insuficienta, disponibilitatea, irelevanta. ____ 34. Cercetarea de birou este cea mai costisitoare metoda de obtinere a informatiilor si cea mai precisa. ____ 35. Multiplicarea cu sau divizarea unui numar de pe scala la altu l sunt posibile in cazul scalelor metrice. ____ 36. In cadrul experimentului de marketing, variabilele manipulate se numesc variabile independente? ____ 37. Anc heta este metoda de cercetare utilizata pentru culegerea de date primare referit oare la persoane, obiecte sau fenomene, in cazul careia cercetatorul nu interact ioneaza sau nu comunica direct cu subiectii, obiectele sau situatiile supuse inv estigatiei. ____ 38. Pentru datele obtinute cu ajutorul unei scale interval, det erminarea tendintei centrale a seriei se realizeaza cu ajutorul mediei aritmetic e. ____ 39. Oamenii sunt influentati de trei tipuri de grupuri de referinta: gru purile de apartenenta, grupurile de aspitatii si grupurile asociative. ____ 40. Dupa frecventa desfasurarii, cercetarile de marketing se clasifica in :cercetari de birou si cercetari de teren. ____ 41. Cercetarea de marketing se incheie pri n redactarea studiului si elaborarea concluziilor, iar raportul tehnic este un r aport complet care nu omite detaliile si prezinta toate datele prin modul lor de analiza si interpretare fiind destinate cercetatorilor experimentati. ____ 42. Masurarea poate fi definita ca fiind asocierea unor numere diferitelor caracteri stici ale obiectelor, persoanelor sau fenomenelor, numere care pot fi adunate, d ivizate sau multiplicate.

 

____ 43. Scalele interval constau in numere care ordoneaza caracteristici intre care exista diferente egale pe scala, reprezentand diferentele egale existente i n cazul proprietatilor masurate si au un punct zero unic. ____ 44. Intrebarile p use in ancheta prin telefon sunt mai ales intrebari deschise. ____ 45. Inregistr arile contabile sunt considerate a fi surse interne de informatii. ____ 46. Vari abila care reflecta impactul variabilelor independente, in experimentul de marke ting, se numeste variabila dependenta ____ 47. Factorii intamplatori (accidental i) determina abaterea temporara a pietei de la tendinta. ____ 48. Media geometri ca se utilizeaza pentru determinarea tendintei centrale in cazul scalelor metric e. ____ 49. Testul neparametric χ ²(hi-patrat) se utilizeaza pentru determinarea tendintei entrale in azul s alei nomonale. ____ 50. Informatiile obtinute pri n experiment sunt informatii primare. ____ 51. Diferentiala semanti a si s ala l ui Stapel ondu la informatii spe ifi e s alelor de tip interval. ____ 52. Obse rvarea este o metoda de ulegere a informatiilor deosebit de utila in situatiile in are informatiile nu pot fi verbalizate u usurinta. ____ 53. Cer etarea de marketing se impli a in pro esul de fundamentare a de iziilor firmei. ____ 54. S ala lui Likert fa e parte din ategoria s alelor de tip ordinal, ondu and la i nformatii de natura neparametri a. ____ 55. În general, se garanteazã ã de izia fundamentatã pe informtia produsã de er etarea de marketing este ea optimã. _ ___ 56. Cer etarile de birou furnizeaza informatii are de ele mai multe ori se afla la indemana dar ni iodata nu au fost apre iate la justa lor valoare? ____ 57. Cer etãrile de marketing are urmãres stabilirea oordonatelor fenomenului er etat, definirea variabilelor si ipotezelor are stau la baza unor er etãri ulterioare se numes er etãri expli ative. ____ 58. Pentru realizarea er etãri i de marketing, firma poate opta pentru efe tuarea u forte proprii a er etãrii . ____ 59. Con eptul de “ er etare de marketing” aratã ã organizatiile realizea zã er etãri de marketing pentru a identifi a si pentru a rezolva o problemã de marketing. ____ 60. Rolul er etãrilor de marketing în etapa de lansare din adr ul i lului de viatã al produsului este de a arãta ãile pentru reîntinerirea pr oduselor, prin în orporarea de noi elemente sau gãsirea de noi piete. ____ 61. M arketingul strategi reprezintã un pro es orientat ãtre analizã. ____ 62. Cer e tãrile predi tive prives fenomenele din pun t de vedere al auzalitãtii a estor a. ____ 63. Cer etãrile des riptive testeazã validarea unor instrumente si metod e de er etare um ar fi: metode de esantionare, lo ul er etãrii, hestionare, metode statisti e de analizã si previziune. ____ 64. Calitatea er etãrilor de m arketing (utilitatea lor pra ti ã) se aflã în strânsã legãturã u profesionalism ul e hipei de er etãtori, u sediul a tivitãtii de organizare si desfãsurare ef e tivã a er etãrilor. ____ 65. Rezultatul al ulelor de efi ientã stã la baza o ptiunii firmei u forte proprii sau u ajutorul partial sau în totalitate al ser vi iilor oferite ( ontra ost) de alte firme spe ializate în efe tuarea de er etãri. ____ 66. Cer etãrile exploratorii urmãres stabilirea oordonatelor fenom enului er etat, definirea variabilelor si ipotezelor are stau la baza unor er etãri ulterioare.

 

 

 

 

 

   

           

 

 

 

   

       

 

 

 

 

 

 

   

 

 

 

 

 

 

 

 

 

   

 

 

   

 

 

 

 

   

   

 

     

 

 

 

   

   

 

 

   

   

 

 

 

 

     

     

 

 

   

   

 

   

         

 

 

   

   

 

   

   

 

   

   

   

   

 

 

   

stiintifi e de investigare se realizeaza masurarea, ulegerea si interpretarea i nformatiilor de marketing; . un ansamblu de a tivitati prin are, u ajutorul u nor on epte, metode si tehni i stiintifi e de investigare se realizeaza masurar ea, ulegerea, analiza si interpretarea informatiilor de marketing; d. un domeni u nou, are este in plin pro es de restru turare si definire on eptuala si meto dologi a.

 

 

____ 67. Studierea potentialului pietei, studierea otei de piatã, er etãrile d e imagine, analiza vânzãrilor fa parte din ategoria er etãrilor are identifi ã problemele de marketing. ____ 68. Cer etãrile are rezolvã problemele de mark eting vizeazã produsul, preturile, segmentele de piatã, promovarea, distributia. ____ 69. Operatorii de marketing onsiderã informatia un element ajutãtor în ad optare unei de izii si o adevãratã valoare de marketing are poate oferi detinãt orului un semnifi ativ avantaj ompetitiv. ____ 70. Informatiile din surse monit orizate rezultã din s anarea periodi ã a anumitor surse. ____ 71. Rapoartele guv ernamentale, rapoartele anuale ale on urentilor, a tivitãtile publi e ale on u rentei fa parte din ategoria informatiilor periodi e. ____ 72. Sin ronizarea i nformatiilor din sistemul ontabil intern presupune a informatiile sã fie dispo nibile atun i ând este nevoie de ele, raportarea prea târzie diminuând sau hia r anulând utilitatea lor. ____ 73. Cunoasterea stiintifi ã are ara ter general. ____ 74. Erorile legate de rãspunsuri apar atun i ând o persoanã, in lusã în e santion nu poate fi gãsitã de ãtre an hetator. ____ 75. Pentru realizarea er e tãrii de marketing firma poate opta numai prin apelarea la servi iile oferite de alte firme spe ializate în er etarea de marketing. ____ 76. Un esantion este onsiderat o reprezentare a elementelor populatiei tintã la s arã generalizatã. M ultiple Choi e Identify the letter of the hoi e that best ompletes the stateme nt or answers the question. ____ 77. Cu ajutorul er etarilor de marketing, omp ania obtine: a. o restere insemnata a profitului; b. vanzarea produselor noi; . date spe ifi e nerepetitive ne esare SIM; d. o promovare a imaginii de mar a. ____ 78. Cer etarile de marketing se impli a: a. in pro esul de fundamentare a d e iziilor firmei; b. in asigurarea alitatii superioare a produ tiei; . in deru larea ontra telor e onomi e; d. in demersul de restru turare a ompaniei. ____ 79. Cer etarea de marketing poate fi definita astfel: a. un pro es de investigar e omputerizata a pietei si stabilire a oordonatelor a esteia; b. un ansamblu d e a tivitati prin are, u ajutorul unor on epte,metode si tehni i

   

   

 

 

 

                 

 

 

     

   

 

 

 

 

             

     

   

 

 

   

 

 

 

 

     

 

 

 

 

 

     

 

 

 

   

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

   

   

 

 

 

 

 

 

 

         

 

   

 

 

____ 80. Cer etarea de marketing in lude o serie de a tivitati um ar fi: a. sup ravegherea s himbarilor de omportament, estimarea profiturilor, abordarea

estimarea profiturilor, er etarea auzelor are au dus la aparitia unor problem e, previzionarea ererii; . supravegherea s himbarilor survenite in mintea lie ntilor despre ompanii, er etarea auzelor are au dus la aparitia unor problem e,identifi area de noi piete de desfa ere, estimarea pofiturilor; d. supravegher ea s himbarilor survenite in mintea lientilor despre ompanii, er etarea auze lor are au dus la aparitia unor probleme, identifi area de noi piete de desfa e re, identifi area unor produse sau servi ii pentru piata proprie. ____ 81. Fun tiile er etarilor de marketing sunt: a. obtinerea de informatii pe ntru fa torii de de izie, furnizor de servi ii pentru e hipa manageriala; b. investigarea pietei si a ererii, unoasterea omportamentului onsumatorilor ; . identifi area probelemelor u are se onfrunta managerii, er etarea fa to rilor de influenta a ererii; d. investigarea pietei si a ererii; er etarea fa torilor de influenta a ereri i. ____ 82. Da a o ompanie are timp indelungat o a tivitate profitabila, de su es, va a epta

ne esitatea derularii de er etari de marketing: a. da; b. nu; . depinde de pre t; d. onsidera a stie totul despre lientii si piata sa si nu are nevoie de re zultatele unor er etari de marketing. ____ 83. In on eptul de marketing oexis ta: a. trei omponente: de analiza, de interpretare si de a tiune; b. doua ompo nente: de analiza si de a tiune; . doua omponente: de analiza si de interpreta re; d. trei omponente: de analiza, de interpretare si de previziune. ____ 84. C omponenta de a tiune este omponenta operationala, pra ti a e de ide asupra: a. a tivitatii de piata a ompaniei; b. elor 4 P : produs, pret,promovare si plas ament; . elaborarii strategiei de piata; d. oportunitatii a tiunilor de marketi ng, impli it asupra er etarilor de marketing. ____ 85. Calitatea er etarilor d e marketing si, de i, utilitatea lor pra ti a se afla in stransa legatura u : a. profesionalismul e hipei de er etatori; . desfasurarea efe tiva a er etari lor; b. sediul a tivitatii de organizare; d. a+b+ . ____ 86. Prin ipalele tipuri le de informatii vehi ulate in sistemul informational de marketing sunt: a. info rmatii la erere, informatii din surse monitorizate b. informatii la erere, inf ormatii din surse monitorizate, informatii periodi e . informatii la erere, in formatii periodi e d. informatii la erere, informatii din surse monitorizate, i nformatii periodi e, informatii valide

 

 

 

 

 

   

 

     

   

   

 

   

     

 

 

 

 

     

 

 

 

 

   

   

 

   

 

pietelor externe, identifi area de noi piete; b. supravegherea s himbarilor survenite in mintea

lientilor despre ompanii,

 

 

 

 

     

     

 

 

 

 

   

 

 

 

 

 

 

     

   

   

 

 

 

   

 

         

   

 

 

 

     

 

 

 

 

   

     

 

   

 

 

 

 

 

             

   

  

 

   

 

   

     

 

____ 87. ____ 88. ____ 89. ____ 90. ____ 91. ____ 92. ____ 93. ____ 94. ____ 95. ____ 96. valide In azul informatiilor masurate u ajutorul s alei interval, ara terizar ea tendintei entrale se fa e u ajutorul: a. mediei aritmeti e; b. distributia de fre vente umulata; . mediana; d. media geometri a. Una dintre urmatoarele m etode nu permite omparatii: a. s ala omparatiilor pere hi; b. s ala u suma o nstanta . s ala de ordonare a rangurilor; d. s ala pro entuala. Companiile ond use pe prin ipii de marketing urmares satisfa erea nevoilor: a. produsului; . angajatilor; b. organizatiei; d. umparatorilor. Studiile pilot sunt er etari: a. exploratorii; b. instrumentale; . des riptive; d. predi tive. Masurarea ore latiei, in azul informatiilor masurate u ajutorul s alei interval se realizeaz a utilizand: a. oefi ientul de orelatie; . oefi ientul de orelatie a rangur ilor; b. oefi ientul de ontingenta; d. oefi ientul de variatie. Mediana poate fi utilizata pentru: a. determinarea tendintei entrale in azul s alelor ordin ale; b. testarea semnifi atiei statisti e a diferentelor dintre grupuri in azul s alei interval; . masurarea orelatiei in azul s alei proportionale; d. anal iza statisti a a s alelor neparametri e. Cer etarea dire ta presupune: a. prelua rea informatiei fara antrenarea purtatorului ei; b. furnizarea informatiei de a tre purtatorul a esteia; . generarea informatiei u ajutorul experimentelor de marketing; d. utilizarea analogiilor in lo ul fenomenelor reale. Pentru testarea gradului de semnifi atie a diferentelor de opinie intre mai mult de doua subesa ntioane independente, se poate utiliza: a. testul hi-patrat; b. testul U; . tes tul Fisher; d. testul Student. Cer etarile predi tive urmares : a. sa des rie t endintele in evolutia viitoare a fenomenelor analizate; b. tendintele in evoluti a viitoare a fenomenelor analizate, s himbarile e se pot produ e in dimensiunil e si modul de manifestare ale a estora; . sa testeze anumite instrumente si teh ni i de er etare; d. sa stabileas a oordonatele prezente si viitoare ale fenom enului er etat. Investigarea preliminara, etapa in organizarea si desfasurarea er etarilor de marketing, onsta in : a. identifi area problemei, definirea s o pului er etarii, elaborarea ipotezelor de lu ru; b. definirea s opului er etar ii, elaborarea ipotezelor de lu ru si estimarea valorii informatiei; . identifi area problemei, definirea s opului er etarii, elaborarea ipotezelor de lu ru; d. identifi area problemei, definirea s opului er etarii, elaborarea ipotezelor de lu ru si estimarea valorii informatiei.

     

 

 

 

 

   

 

   

 

   

 

 

 

 

 

 

 

 

   

 

 

     

 

     

 

 

 

   

 

 

 

 

 

       

 

 

 

 

   

 

       

 

 

 

 

   

 

 

 

   

 

 

 

 

       

 

 

 

 

 

 

   

 

 

 

 

   

 

     

 

       

 

 

 

   

   

   

   

 

estimarea valorii informatiei. ____ 97. Erorile e pot apare la obtinerea de inf ormatii se pot datora urmatoarelor auze: a. lipsa reprezentativitatii esantionu lui, lipsa de raspunsuri, ontinutul raspunsurilor; b. lipsa reprezentativitatii esantionului si ontinutul raspunsurilor; . lipsa reprezentativitatii esantion ului, lipsa de raspunsuri, ontinutul raspunsurilor si abordarea subie tilor int erviului; d. lipsa reprezentativitatii esantionului, ontinutul raspunsurilor si abordarea subie tilor interviului. ____ 98. S ala reprezentata in figura de mai jos, este o s ala: 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10 % 0% Complet satisfa ut Delo satisfa ut a. u suma onstanta; . s ala pro entuala; b. diferentiala semanti a; d. s ala Stapel. ____ 99. Din grupa s alelor de evaluare a atitudinii fa parte urmatoare le s ale: a. s ala u suma onstanta, s ala Stapel, . diferentiala semanti a, s ala pro entuala, s ala Likert s ala omparatiilor pere hi b. diferentiala seman ti a, s ala Stapel, s ala d. s ala nominala, s ala Stapel, s ala Likert Likert _ ___ 100. Observarea, metoda de obtinere a informatiilor in er etarile de market ing, poate fi realizata prin urmatoarele tehni i: 1. u o hiul liber; 2. u mijl oa e tehni e de observare; 3. masurarea urmei fizi e; 4. tehni a inventarierii; 5. teste “oarbe”; 6. teste prospe tive. a. 1+4+5+6; . 1+2+3+4; b. 2+3+5+6; d. 3 +4+5+6. ____ 101. S hema experimentala, redata mai jos, reprezinta: MB X MA

¡

. proiect re in inte si dup cu control; c. schem p tr tului reco-l tin; . s chem p tr tului l tin; d. experiment ne le tor. ____ 103. D c s- utiliz t sc l nomin l , pentru c r cteriz re tendintei centr le se v c lcul :

 

a. proie tare “numai dupa”; b. proie tare”inainte si dupa u ontrol”; . proie tare aleatoare; d. proie tare “inainte si dupa”. ____ 102. S hema prezentata est e: F1 F2 F3 G1 Aα Bγ Cβ G2 Bβ Cα Aγ G3 Cγ Aβ Bα

£

 

 

¡

 

 

 

¡

 

¡ ¡

 

¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¢

     

 

     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

¡ ¡

 

 

 

 

 

 

¡ ¡

 

 

 

 

¡

   

   

 

 

¡ ¡

 

 

   

 

¡

 

  ¡

 

   

 

 

¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡

     

 

 

   

¡

  ¡

. rupul mod l; . medi ritmetic ponder t ; c. medi n ; d. nici un r spuns n u este corect. ____ 104. Medi ritmetic ponder t se c lcule z cu formul : . c. ;

.

____ 105. C lcul re v lorii lui Hi-p tr t c lcul t . .

____ 106. Coeficientul de el sticit te (E), utiliz t in c r cteriz re cererii, se c lcule z folosind formul : c. . x 100; ; . ; d. x 100. ____ 107. Et p imedi t premer to re execut rii cercet rii in c drul procesului cercet rii de m rketin este: . investi re prelimin r ; . el or re ipotez elor de lucru; c. el or re pro r mului de m rketin ; d. n liz si interpret r e d telor. ____ 108. Este et p procesului cercet rii de m rketin : . invest i re prelimin r ; . selecti ideilor; c. pl tform de m rketin ; d. nici un r spuns corect. ____ 109. Inform tiile prim re pot fi o tinute prin: . o serv re , nchet ; . inform tii din reviste de speci lit te; c. nchet , experiment, o serv re; d. + +c. ____ 110. Nu este sc l nemetric : . sc l nomin l ; . sc l interv l; c. sc l lui Likert; d. nici un dintre v ri ntele de m i sus nu est e corect . ____ 111. Nu este dev r t enuntul: . tipurile de sc l sunt in num r de p tru: nomin l , ordin l , interv l, proportion l ;

¡

£ ¡

¡

¡

¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ £ £ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ £ ¡ ¡ ¡ ¡ £ £ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡¢ ¢ £ ¡ ¢ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¢ ¡ ¡ ¡ ¢ £ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¢ ¡ ¡¢ ¡ ¡ ¡

¡ ¡

¡ ¡ £ ¡

£

¡ ¡

¡ ¡ ¡

¡ ¡

¡

£

¡ ¡ ¡¢

¡

¡

¡ ¡

¡ ¡

¡

¡ ¡

¡ ¡ ¡

¡ ¡

; ; d. . se re lize z

cu formul : c. ; x 100; d. ; x 100.

¡ ¡

¡

¡ ¡

¡ ¡ ¡

¡ ¡

¡ ¡

¡

¡

¡ ¡

¡ ¡

£

¡

¡

¡ ¡

¡

¡

¢ ¡

£ £

____ 112. ____ 113. ____ 114. ____ 115. ____ 116. ____ 117. ____ 118. ____ 119. ____ 120.

¡ ¡ ¡ ¡

£ ¡

¡

¡

¡ ¡ ¡

¡ ¢ ¡ ¡ ¡ ¡ ¢ ¡ ¡

¡

¡ ¡

¡ ¡

¡ ¢

¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ £ ¡

¡ ¡ ¡ ¡

¡

¡

¡ ¡ ¡

¡

¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡

¡

¡

¡ ¡ ¡

¢

¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ £ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ £ £ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¢ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡¢ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ £ £ ¡ ¡ ¡¢ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ £ ¡ £ ¡ ¡ ¡¢ ¡ ¢ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ £ £ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ £ £ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ £ ¡ ¡ £ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ £ ¡ ¡ ¡ ¡ ¢ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ £ £ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ £ ¡ ¡ ¡ £ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¢ ¡ £ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ £ £ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ £ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ £ ¡ ¡ ¡ ¡

. tipul de sc l prefer t de cercet tori este sc l proportion l ; c. intre tip urile de sc l si metodele de sc l re nu exist nici o diferent ; d. sc l lui L ikert este sc l ordin l . Ce metod de sc l re solicit respondentului s ev lu eze titudine f t de un o iect s u c r cteristicile cestui , pe o sc l cu m ximum 7 nivele, interc l te intre dou tri ute ipol re: . sc l de ordon re r n urilor; . sc l lui St pel; c. sc l lui Likert; d. diferenti l sem ntic . Ce metod de sc l re solicit respondentului s divid o sum , in ener l 10 s u 100, intre dou s u m i multe o iecte ( tri ute) pentru reflect rel tiv p referint respondentului pentru fiec re o iect: . sc l de ordon re r n uri lor; . sc l lui St pel; c. sc l cu sum const nt ; d. testele de diferentiere - triun hi. Prelucr re d telor culese cu jutorul diferenti lei sem ntice cond uce l inform tii specifice sc lelor tip: . nomin le; . ordin le; c. interv l; d. proportion le. Gr dul in c re procesul de m sur re nu este fect t de eroril e v ri ile po rt numele de: . relev nt ; . v lidit te; c. cur tete; d. puri t te. Gr dul in c re un proces de sc l re este lipsit t t de erori sistem tice, c t si v ri ile se numeste: . relev nt ; . purit te; c. v lidit te; d. cur tete. Nu f ce p rte din metodele si tehnicile de cercet re direct : . nchet s electiv de teren; . o serv re ; c. experimentul de m rketin ; d. testele psiho metrice. Din c te ori restrictiilor or niz torice, c re intervin in st ilire m rimii es ntionului, nu f c p rte: . fondurile nesti ferente cercet rii; . n tur zei de sond j; c. num rul si pre tire perso nelor ce vor efectu so nd jul; d. pro ilit te cu c re se r nte z rezult tele. Coeficientul de con tin ent po te fi c lcul t: . num i in cele situ tii in c re Hi-p tr t se po t e c lcul ; . tunci c nd se solicit de enefici rul studiului de pi t ; c. nic i un dintre v ri ntele de m i sus nu este corect . Coeficientul de contin ent i v lori cuprinse in interv lul: . [0;1); . [0;1]; c. (0;1); d. nici un dint re v ri ntele de m i sus nu este corect .

____ 125. Gradul de semnifi atie a diferentelor de opinie intre subie tii unui e santion de 200 persoane, in fun tie de venit a fost analizat u ajutorul testulu iχ . In azul in are valoarea teoreti a a lui este de 6,235 pentru e valoare a lui χ ipoteza nula se respinge? a. 6,230; b. 6,245; . 6,092; d. 5,235. ____ 12 6. Valoarea maxima a erorii limita a eptata in azul unui esantion neexhaustiv este de: a. 1%; . 6%; d. 8%. b. 5%; ____ 127. C.Parlin si-a in eput ariera de er etator de marketing, in 1911, numarand: a. ambalaje de Co a Cola b. ambalaje de sapun . ambalaje de tigari d. ambalaje de produse osmeti e

____ 129. Germenii gandirii e onomi e pe prin ipii de marketing s-au fa ut remar ati, in se torul privat: a. dupa 1989 b. dupa 2000 . dupa 1995 d. dupa 1970 ____ 130. Cer etarea de marketing in lude o serie de a tivitati um ar fi: a. su pravegherea s himbarilor de omportament; estimarea profiturilor; abordarea

 

 

pietelor externe; identifi area de noi piete b. supravegherea s himbarilor survenite in mintea

lientilor despre ompanii,

 

 

 

____ 128. In Romania, er etarea a fa ut obie tul studiului sistemati u : a. 1990 b. 1970 . 1980 d. 1960

in epand

 

____ 121. In functie de m rime coeficientului de el sticit te, cerere popul ti ei pentru diverse produse po te fi c lific t drept el stic tunci c nd: . E 1 ; . E 1; c. E 1. ____ 122. El sticit te este unit r (E=1) tunci c nd modific re cererii este .................cu modific re venitului. . proportion l ; . invers proportion l . ____ 123. Pentru un t el de contin ent de tipul 3x3, i n conditiile plic rii testului χ , numarul de grade de libertate aferente valor ii tabelate a lui χ este: a. 3; b. 4; . 6; d. 9. ____ 124. Pentru un tabel de ontingenta de tipul 2X2 oefi ientul de ontingenta al ulat poate lua valori in intervalul: a. ; b. ; . d. ; .

£

¡

¡ ¡

¡

¡ ¡ ¡    

 

 

¡ ¢ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡        

 

 

¡ ¡ ¡ ¡        

¡ ¡ £¡      

¡ ¡

¡ ¡        

  

¡  

 

 

¡ ¡

 

 

¡

 

 

 

¡

     

   

¡ ¡ ¡  

 

 

¡    

 

 

 

¡ ¡        

£

estimarea profiturilor, er etarea auzelor are au dus la aparitia unor problem e; previzionarea ererii . supravegherea s himbarilor survenite in mintea lien tilor despre ompanii; er etarea auzelor are au dus la aparitia unor probleme ;identifi area de noi piete de desfa ere; estimarea pofiturilor d. supravegherea s himbarilor survenite in mintea lientilor despre ompanii; er etarea auzelo r are au dus la aparitia unor probleme;identifi area de noi piete de desfa ere; identifi area unor produse sau servi ii pentru piata proprie. ____ 131. Domenii le er etarilor de marketing sunt: 1) analiza ara teristi ilor pietei, 2) deter minarea pietei potentiale, 3) studii de segmentare, 4) analiza vanzarilor 5) er etari privind imaginea produselor 6) studii in legatura u preturile 7) teste d e produse 8) se toarele de varf ale e onomiei nationale 9) produ tia de mijloa e publi itare a. 1+2+3+4+5+6+7 . 1+2+3+4+5+8+9 b. 1+2+4+5+8+9 d. 2+3+4+5+6+8+9 ____ 132. Nu e ste etapa a pro esului er etarii de marketing: a. investigarea preliminara b. r eda tarea studiului si elaborarea on luziilor . sele tia ideilor d. elaborarea programului de er etare Cate tipuri de s ale sunt? a. 4 . 12 d. in jur de 50 b. 10 Nu este adevarat enuntul: a. tipurile de s ala sunt in numar de patru: nom inala, ordinala, interval, proportionala b. tipul de s ala preferat de er etato ri este s ala proportionala . intre tipurile de s ala si metodele de s alare nu exista ni i o diferenta d. s ala lui Likert este s ala ordinala Este s ala de e valuare a atitudinii: a. s ala omparatiilor pere hi b. s ala u suma onstanta . s ala de ordonare a rangurilor d. s ala lui Stapel Este metoda de re oltare a informatiilor de marketing: a. s ala lui Likert b. investigarea surselor statis ti e . grupul modal d. ni i un raspuns ore t 2 ____ 133. ____ 134. ____ 135. ____ 136. ____ 137. Testul neparametri χ se utilizeaza pentru: a. determinarea tendintei entrale

 

 

   

       

 

 

 

   

 

 

 

 

 

 

 

 

 

   

 

 

 

 

 

 

       

 

 

 

 

 

   

 

 

   

 

 

 

 

 

                 

   

   

 

 

 

 

     

         

   

   

     

χ 2 . In azul in are valoarea teoreti a a lui χ 2 este de 3,84 pentru e valoa re al ulata a χ2 5,86 3,74 3,92 3,85 ipoteza nula este a eptata?

. atun i and fre ventele are se

asteapta sa rezulte din observare nu trebuie sa aiba valori prea mari (de regula mai mari de at 5) b. atun i and fre ventele are rezulta d. asteapta sa rezulte din observare nu trebuie sa aiba valori prea mi i, iar efe t ivul ole tivitatii er etate sa fie de el putin 40 de subie ti ni i un raspuns ore t, testul χ se poate utiliza tot timpul in azul s alelor nominale 2 din observare nu trebuie sa aiba valori mai mi i de 5 ____ 140. Cum se determina numarul gradelor de libertate in azul testului nepar ametri : a. (r-1)(N-r) b. (r-1)(k-1) . (k-2)(r-1) d. (rN-1)(k-1) ____ 141. Pra ti a er etarilor de marketing a aratat a eroarea limita a eptata ia de obi e i valori: a. de el putin 95% b. uprinse intre -1 si +1 . uprinse intre si d. de el mult 98% Este metoda de s alare are permite omparatii: a. diferentiala semanti a b. s ala lui Stapel . s ala de ordonare a rangurilor d. s ala lui Li kert Este instrument de ulegere a datelor: a. er etarea dire ta; . hestionar ul; b. observarea; d. sondajul. Valoarea maxima a erorii limita a eptata in az ul unui esantion neexhaustiv este: a. 61%; b. 65%; . 66%; d. 68%; Pentru un tab el de ontingenta de tipul 6x6, oefi ientul de ontingenta maxim poate fi: a. + 1; ____ 142. ____ 143. ____ 144. ____ 145.

 

 

 

          

   

 

____ 139. Cand χ nu se poate apli a? a. atun i and fre ventele 2

are se

 

b. testarea gradului de semnifi atie a diferentelor dintre grupuri . masurarea orelatiei dintre variabilele analizate d. a +b + ____ 138. In adrul unei er etari sele tive, pentru testarea gradului de semnifi atie a diferentelor de opin ie intre subie ti s-a utilizat lui a. b. . d.

 

 

 

 

 

      

 

 

 

 

 

 

   

   

 

 

 

 

 

   

 

 

 

 

 

 

 

 

   

 

   

   

 

 

  

 

 

 

 

 

 

 

 

   

 

 

         

 

   

 

   

 

 

     

____ 146. ____ 147. ____ 148. ____ 149. ____ 150. ____ 151. ____ 152. b. 0.912; . 0,816; d. 0,707. A tivitatea are onsta in aso ierea de simboluri, onform unui pro edeu prestabilit, datelor ulese se numeste: a. s alare; b. ma surare; . odifi are; d. editare. Da a s-a utilizat s ala nominala, pentru ara terizarea tendintei entrale se va al ula: a. grupul modal; b. media aritmeti a ponderata; . mediana; d. ni i un raspuns nu este ore t. Tipurile de s ale su nt in numar de : a. 2; b. 4; . 8; d. 10. Metodele si tehni ile de er etare dir e ta sunt: a. an heta sele tiva; b. testele psihometri e; . observarea; d. expe rimentul de marketing. e. simularea. a. 1+3; b. 4+5; . 1+2+3; d. 1+2+3+4+5. Dup a fre venta desfasurarii, er etarile de marketing pot fi: a. permanente si de t eren; . permanente si o azionale; b. o azionale si de birou; d. de teren si de birou. In onditiile apli arii testului ξ″, pentru un tabel de contingenta de ti pul 6 6, numarul gradelor de libertate este egal cu: a. 6; b. 12; c. 25; d. 36. Marketingul strategic reprezinta: a. un proces orientat catre analiza b. un proces orientat catre actiune c. un pr oces orientat atat catre analiza cat si catre actiune ____ 153. Rolul cercetaril or de marketing in etapa de lansare din cadrul ciclului de viata al produsului e ste: a. Cercetarea de marketing arata cum se poate construi o marca sau avantaju l competitiv. Studiul privind satisfactia consumatorului evidentiaza punctele fo rte si punctele slabe ale produsului b. Cercetarea de marketing arata caile pent ru reintinerirea produselor, prin incorporarea de noi elemente sau gasirea de no i piete

 

 

 

   

 

 

   

 

 

   

 

 

 

 

   

 

 

 

   

   

 

   

 

   

 

 

     

 

   

¤

   

 

noi elemente sau gasirea de noi piete c. Cercetarea de marketing e ploreaza nevo ile nesatisfacute pentru produsele noi si ajuta la estimarea cererii. Poate fi f olosita pentru fundamentarea pretului sau a specificatiilor produsului ____ 154. Conceptul “cercetare de marketing” arata ca, organizatiile realizeaza cercetari de marketing din doua motive: a. pentru a identifica si pentru a rezolva o prob lema de marketing b. pentru a identifica si a analiza informatiile de marketing c. pentru a identifica si pentru a interprea rezultatele unei cercetari de marke ting ____ 155. Cercetarile de marketing care urmaresc stabilirea coordonatelor f enomenului cercetat, definirea variabilelor si ipotezelor care stau la baza unor cercetari ulterioare se numesc: a. cercetari e plicative c. cercetari descripti ve b. cercetari instrumentale d. cercetari e ploratorii ____ 156. Pentru realiza rea cercetarii de marketing firma poate opta pentru: a. efectuarea cu forte prop rii a cercetarii b. serviciile oferite (contra cost) de alte firme c. a sau b d. nici una dintre variantele de mai sus nu este corecta ____ 157. Operatorii de m arketing considera informatia: a. un element ajutator in adoptarea unei decizii b. o adevarata valoare de marketing care poate oferi detinstorului un semnificat iv avantaj competitiv; c. un element ajutator in adoptarea unei decizii si o ade varata valoare de marketing care poate oferi detinatorului un semnificativ avant aj competitiv d. nici una dintre variantele de mai sus nu este adevarata ____ 15 8. Informatiile din surse monitorizate rezuta din: a. repetarea unor investigati i anterioare ce si-au demonstrat eficienta in furnizarea de informatii b. scanar ea periodica a anumitor surse; c. solicitarea e presa a directorului de marketin g. ____ 159. Indicati care dintre elementele de mai jos se constituie in compone nte ale SIM: 1. Sistemul contabil intern; 2. Informatiile provenite din mediul e tern; 3. Sistemul cercetarilor de marketing. a. 1+2; b. 1+3; c. 2+3; d. 1+2+3. ____ 160. Rapoartele guvernamentale, rapoartele anuale ale concurentilor, activi tatile publice ale concurentei fac parte din categoria informatiilor: a. din sur se monitorizate; b. la cerere; c. periodice. ____ 161. Sincronizarea informatiil or din sistemul contabil intern presupune:

¤

¤ ¤

¤

¤

a. ca informatiile sa fie disponibile in formate diferite si detaliate astfel in cat accesul la informatiile specifice sa fie neingradit b. ca informatiile sa fi e disponibile atunci cand este nevoie de ele, raportarea prea tarzie diminuand s au chiar anuland utilitatea lor c. ca nivelul de acuratete sa corespunda conditi ilor decizionale concrete, si informatiile sa nu abunde in detalii d. ca informa tiile sa poata fi accesate rapid, cu usurinta de catre factorii de decizie, fiin d necesar sa fie prezentate intr-un format clar si practic de utilizat (sintetic , pe aceeasi pagina, etc). ____ 162. În vederea pregãtirii si prezentãrii raport ului de cercetare se aplicã metoda elaborãrii: a. unui singur raport numit rapor t rezumativ b. unui singur rapor numit raport tehnic c. a douã rapoarte unul rez umativ si unul tehnic ____ 163. Efectuarea unei cercetari de marketing se aprobã atunci când: a. costul cercetarii este mai mare decât contributia ei la perfect ionarea unei decizii date b. costul cercetarii este mai mic decât contributia ei la perfectionarea unei decizii date; c. nu e istã nici o legãturã între costul cercetãrii de marketing si decizia de a efectua cercetarea de marketing; d. deci de conducerea departamentului de marketing. ____ 164. Erorile legate de rãspunsu ri : a. apar atunci când o persoanã inclusã în esantion nu poate fi gãsitã de cã tre anchetator; b. apar în colectarea informatiilor atunci când valorile comunic ate diferã de valorile efective alee factorului în cauzã; c. se manifesã prin di ferente semnificative între mãrimile caracteristicilor populatiei studiate si es timãrile acelorasi mãrimi pe baza sondajului. ____ 165. Pentru realiazarea cerce tãrilor de marketing firma poate opta pentru: efectuarea acestora cu forte propr ii sau prin apelarea la serviciile oferite de alte firme; numai prin apelarea la serviciile oferite de alte firme specializate în cercetãri de marketing; efectu area acestora cu ajutorul fortelor de de vânzare; efectuarea acestora cu forte p roprii sau prin apelarea la serviciile oferite de alte firme specializate în efe ctuarea de cercetãri. ____ 166. Una din urmatoarele metode nu permite comparatii : a. b. c. d. a. scala lui Likert; b. scala lui Stapel; c. diferentiala semantic a; d. scala de ordonare a rangurilor. ____ 167. Erorile sistematice sunt: a. ero ri care apar intamplator in procesul de masurare; b. erori cunoscute ca si tendi nta; c. erori datorate operatorului de interviu; d. erori datorate neatentiei re spondentului ____ 168. Permit transformari de forma f( )=a +b (unde a si b sunt doua constante) scalele:

¤

¤

¤

a. ordinale c. proportionale b. interval d. metrice ____ 169. Din grupa scalelor de evaluare a atitudinii nu face parte: a. diferentiala semantica c. scala lui Stapel b. scala de ordonare a rangurilor d. scala lui Likert ____ 170. 5. Scala lui Likert conduce la obtinerea de informatii specifice scalei: a. nominale c. i nterval b. ordinale d. proportionale ____ 171. Un esantion este considerat o rep rezentare a elementelor populatiei tinta la scara: a. nationala c. redusa b. reg ionala d. generalizata ____ 172. Proiectarea INAINTE si DUPA cu CONTROL se e pri ma astfel: X MA MB X MA R MB1 X MA1 R MB2 MA2 ____ 173. In practica cercetarilor de marketing eroarea limita acceptabila se inscrie intre: a. 1 si 3% b. 1 si 5% c. 1 si 10% ____ 174. Informatiile de marketing pot fi obtinute cu ajutorul a . .....grupe de metode de recoltare a acestora: c. 5 a. 2 b. 4 d. 6 ____ 175. Meto da de analiza statistica descriptiva are in vedere: a. descrierea parametrilor p opulatiei, testarea ipotezelor b. restrangerea datelor c. determinarea e istente i diferentelor intre grupuri d. determinarea e istentei asociatiilor e. previzio narea pe baza unui model statistic ____ 176. Pentru caracterizarea tendintei cen trale, atunci cand se utilizeaza scala nominala, se calculeaza: a. grupul modal c. media aritmetica b. mediana d. media geometrica ____ 177. Formula dupa care s e determina media aritmetica pentru determinarea tendintei centrale este: a. b. c. d. a. b. c.

¤

¤

¤

____ 178. Testul neparametric (Hi-patrat) se utilizeaza pentru testarea gradului de semnificatie statistica a diferentelor dintre grupuri in cazul scalei: a. no minala c. interval b. ordinala d. proportionala ____ 179. Asocierea dintre doua variabile spunem ca este tot mai puternica pe masura ce valoarea calculata a lui C (Coeficientul de contingenta) se apropie tot mai mult de : a. -1 b. 0 c. 1 __ __ 180. Din categoria metodelor calitative directe fac parte: a. tehnicile proie ctive b. focus grupul si tehnicile asociative c. interviul în profunzime si tehn icile proiective d. focus-grupul si interviul în profunzime ____ 181. Componenta focus-grupului este alcãtuitã din: a. b. c. d. ____ 182. Cercetãrile calitative , de tip focu-grup se realizezazã: a. structurat, pe bazã de interviu b. nestruc turat dar folosind un chestionar c. nestructurat, cu moderator si schemã detalia tã de discutii ____ 183. Informatiile obtinute din interviurile în profunzime su nt rezultatul aplicãrii a : a. 2 tehnici de lucru: analiza simbolicã si etapizar ea b. 3 tehnici de lucru: etapizarea, analiza simbolicã si întrebari cu scop asc uns c. nici o variantã nu este corectã ____ 184. Tehnicile proiective presupun : a. interventia moderatorului b. interventia directã a respondentului c. nici o variantã nu este corectã ____ 185. Efectuarea unei cercetãrii de marketing se ap robã atunci când costul cercetãrii este ................. decat contributia ei l a perfectionarea unei decizii date. a. < b. > c. = d. nu e ista nici o legatura intre costul si contributia ei la perfectionarea unei decizii date ____ 186. În functie de mãrimea coeficientului de elasticitate, cererea populatiei pentru div ersele produse poate fi calificatã drept inelasticã atunci când E < ..... a. -1 c. 1 grupuri omogene, mai putin de 8 persoane grupuri neomogene, intre 8-12 pers oane grupuri omogene, 8-12 persoane, selectate grupuri neomogene, selectate, mai putin de 8 persoane

¤

b. 0 d. 2 ____ 187. În functie de mãrimea coeficientului de elasticitate, cerere a populatiei pentru diversele produse poate fi caracterizatã prin elasticitate u nitarã când E < ..... a. -1 c. 1 b. 0 d. 2 ____ 188. In cadrul unei cercetari se lective efectuate pe un esantion de 2.000 persoane, opinia utilizatorilor unui a numit produs privind pretul acestuia a fost masurata cu ajutorul diferentialei s emantice cu cinci trepte. Distributia opiniilor a fost urmatoarea: Opinia Nr.per soane f.favorabila 300 favorabila 500 nici-nici 440 nefavorabila 360 f.nefavorab ila 400 ____ 189. ____ 190. ____ 191. ____ 192. Care este scorul mediu e primand opinia esantionului despre pretul produsului re spectiv? a. 1,10 c. 3,21 b. 2,97 d. 4,22 În urma intervievarii unui numar de 50 de specialisti, referitor la evolutia pietei automobilelor in Romania, 15 au ind icat o crestere semnificativa, 18 o usoara crestere, 6 o stagnare, 5 o reducere usoara si 6 o scadere accentuata. Care este soldul conjunctural mediu? a. 0,74 c . 2,41 b. 1,23 d. 5,27 Pentru un tabel de contingenta, de tipul 4 X 4, numarul g radelor de libertate este de: a. 7 c. 9 d. 10 b. 8 Sa se calculeze cota de piata a companiei X, stiind ca volumul total al vanzarilor pe piata romaneasca la pro dusul A a fost de 1500 mil.u.m. iar compania X a vandut in produse similare in s uma de 50 mil.u.m. a. 2,33 c. 4,66 b. 3,33 d. 5,33 Sa se determine si sa se inte rpreteze media generala a opiniilor celor 1200 consumatori intervievati cu privi re la gustul produsului Coca Cola Light.Rezultatele anchetei de teren sunt preze ntate in tabelul de mai jos: acord total acord indiferent dezacord dezacord tota l Coca Cola 371 420 230 90 89 Light are gust placut a. 0,33 c. 5,66 b. 1,09 d. 6 ____ 193. Sa se determine valoarea coeficientului d e elasticitate stiind ca : cererea initiala a fost de 230 u.m., cererea la momen tul t1 a fost de 350 u.m. iar pretul a crescut de la 5 u.m.pe bucata la 8 u.m. p e bucata. Interpretati rezultatul obtinut. a. 0,87 c. 2,67 b. 1,87 d. 3,11 ____ 194. In urma unui sondaj efecuat in randul a 600 de consumatori, privind atitudi nea lor fata de campania de promovare derulata, s-au obtinut urmatoarele rezulta te: f.favorabila favorabila nici-nici nefavorabila f.nefavorabila atitudine 121 123 143 175 38

¤

Care este scorul mediu ce e prima atitudinea componentelor esantionului fata de campania de promovare derulata? a. 2,18 c. 4,44 b. 3,19 d. 4,66 ____ 195. Vanzar ile intreprinderii erau in anul 2004 de 12 mld. lei, in timp ce vanzarile concur entului aflat pe pozitia secunda s-au ridicat la valoarea de 10 mld. lei. Care a fost cota relativa de piata a intreprinderii anul trecut? a. 0,09 c. 2,33 b. 1, 11 d. 2,99 ____ 196. Sa se determine opinia generala a consumatorilor privind pr odusul ciocolata cu rodie al firmei , stiind ca in urma unei anchete s-au obtinu t urmatoarele informatii: Opinia foarte buna buna acceptabila satisfacatoare nes atisfacatoare Nr. persoane 60 50 18 35 15 a. 1,33 c. 3,58 b. 2,45 d. 4,21 ____ 1 97. In cadrul unei cercetari selective efectuate pe un esantion de 600 de persoa ne, opinia utilizatorilor unui produs privind gustul acestuia a fost masurata cu ajutorul unei scale cu cinci trepte. Distributia opiniilor a fost urmatoarea: o pinia foarte favorabila nici-nici nefavorabila foarte favorabila nefavorabila nr . persoane 180 250 20 75 75 Care este scorul mediu ce e prima opinia esantionulu i despre gustul produsului respectiv? a. 2,09 c. 4,23 b. 3,64 d. 5,65 ____ 198. Sa se determine opinia generala a consumatorilor intervievati cu privire la gust ul produsului Coca-Cola Vanilla, stiind ca rezultatele anchetei de teren au fost : Coca-Cola acord total acord indiferent dezacord dezacord Vanilla are total gus t placut nr. de 160 150 38 75 27 persoane a. 0,02 c. 1,71 b. 0,75 d. 1,99 ____ 1 99. In cadrul unei cercetari selective s-a intentionat cunoasterea parerii celor intervievati cu privire la mirosul parfumului Vanderbilt. Raspunsurile au fost: dezacord indiferent acord acord total dezacord produsul total Vanderbilt are mi ros placut nr. pers. 200 115 25 155 105 Care este scorul mediu realizat la nivel ul esantionului? a. 0,25 c. 2,23 b. 1,54 d. 2,67 ____ 200. Sa se determine cota relativa de piata a liderului, stiind ca firma a avut vanzari de 70 mld. euro, i ar vazarile concurentului aflat pe pozitia secunda s-au ridicat la 66 mld. euro. a. 0,06 c. 1,06 b. 0,50 d. 2,10

¤

¤

____ 201. Sa se determine cota de piata detinuta de firma , stiind ca volumul va nzarilor acestei firme pe piata A, in anul 2004 a fost de 30 milioane euro, iar volumul total al tranzactiilor pe piata respectiva a fost de 300 milioane euro. a. 5% c. 10% b. 7% d. 15% ____ 202. Sa se determine marimea unui esantion stiind ca populatia totala este de 350.000 persoane, probabilitatea de garantare a rez ultatelor este de P = 95%, valoarea coeficientului t = 1,96, iar eroarea limita acceptabila este de . a. 365 persoane c. 576 persoane b. 475 persoane d. 657 per soane ____ 203. Sa se determine marimea unui esantion stiind ca populatia totala este de 700.000 persoane, probabilitatea de garantare a rezultatelor cercetarii este de 80%, coeficientul corespunzator probabilitatii de garantare a rezultate lor este de 1,44, iar eroarea limita acceptata este de 1%. a. 4300 persoane c. 6 100 persoane b. 5200 persoane d. 6150 persoane ____ 204. Sa se determine marimea unui esantion stiind ca populatia totala este de 100.000 persoane, probabilitat ea de garantare a rezultatelor cercetarii este de 80%, coeficientul corespunzato r probabilitatii de garantare a rezultatelor este 1,44, eroarea limita acceptata este de , proportia elementelor care detin caracteristica cercetata este de 74% . a. 300 persoane c. 750 persoane b. 500 persoane d. 1000 persoane ____ 205. Sa se determine valoarea coeficientului de elasticitate stiind ca pretul a crescut in perioada curenta fata de perioada de baza de la 10 u.m. pe bucata la 12 u.m. pe bucata, in timp ce cererea initiala a fost de 285 bucati, iar cererea in peri oda curenta este de 335 bucati. a. 0,9 c. 2,9 b. 1,9 d. 3,9 ____ 206. Sa se dete rmine valoarea coeficientului de elasticitate stiind ca: cererea initiala a fost de 200 kg, iar cererea in perioada curenta este de 400 kg, in timp ce venitul a crescut de la 210 u.m. la 260 u.m. a. 1,15 c. 3,13 b. 2,16 d. 4,16 ____ 207. Pe ntru studierea semnificatiei statistice a diferentei de opinie dintre subiectii cuprinsi in 5 subesantioane (sub 18 ani, 18-25 ani, 26-45 ani, 46-65 ani, peste 66 ani) asupra preferintelor fata de un produs de folosinta indelungata (prefera , nedecisi, nu prefera) s-a aplicat testul . Care este numarul de grade de liber tate aferente valorii tabelate a lui ? a. 4 c. 8 b. 6 d. 10 ____ 208. Sa se dete rmine opinia generala a consumatorilor privind un nou automobil marca X, stiind ca in urma unei anchete s-a obtinut urmatoarea distributie de frecvente: Aprecieri referitoare la: gradul de confort consumul de carburant usurinta manev rarii pret foarte favorabila 65 78 82 31 51 42 29 26 34 31 35 11 20 27 21 42 foarte nefavorabila 30 22 33 90

calitatea vopselei 63 58 43 26 10 ____ 209. ____ 210. ____ 211. ____ 212. ____ 213. ____ 214. ____ 215. ____ 216. a. 2,66 c. 4,33 b. 3,33 d. 4,66 Sa se determine marimea esantionului cunoscanduse: probabilitatea de garantare a rezultatelor de 95,5% si coeficientul corespun zator t = 2,00, iar eroarea limita acceptabila este de 5%. a. 100 persoane c. 30 0 persoane b. 200 persoane d. 400 persoane Sa se determine marimea esantionului necesar pentru efectuarea unei cercetari de marketing asupra unei populatii de 1 0.000 persoane cunoscandu-se: -probabilitatea de garantare a rezultatelor este d e 97%, coeficientul corespunzator acestei probabilitati este 2,17; -eroarea limi ta acceptabila este de 1,5%; -proportia elementelor din esantion care poseda car acteristica cercetata este de 72%. a. 3151 c. 5321 b. 4218 d. 6200 Vanzarile fir mei Y erau in anul 2004 de 40 miliarde $, in timp ce circulatia totala de marfur i a tarii A a fost in acelasi an de 2515 miliarde $. Care a fost cota de piata a firmei Y in anul 2004? a. 0,59 c. 2,66 b. 1,59 d. 3,21 Sa se determine marimea unui esantion, necesar pentru o ancheta selectiva privind ”Studiul intentiilor d e cumparare a noului tip de pasta de dinti al firmei X”, astfel incat sa fie rep rezentativ pentru colectivitatea generala. Cercetatorul decide sa lucreze in con ditiile unei probabilitati de garantare a rezultatelor cercetarii de 95%( careia ii corespunde un coeficient t=1,96) si a unei valori limita acceptabile de 3%.D e asemenea, se cunoaste valoarea p=0,74, reprezentand proportia componentelor es antionului care sunt dispuse sa cumpere noul tip de pasta de dinti. a. 288 perso ane c. 488 persoane b. 344 persoane d. 822 persoane Elasticitatea in functie de venit a cererii pentru produsul X este de 0,6. Daca cererea pentru produsul resp ectiv este in perioada t de 15.000 lei, in perioada t cand se asteapta o crester e a veniturilor cu 17%, cat va fi cererea pentru produsul respectiv (c )? a. 165 30 c. 18530 b. 17530 d. 18630 Care este valoarea coeficientului de contingenta, corespunzator unei cercetari desfasurate pe un esantion de 400 de persoane, in c onditiile in care valoarea calculata a lui χ este 10,53, iar probabilitatea de g arantare a rezultatelor este de 80%, pentru are valoarea t= 1,44. a. 0,01 . 1, 01 b. 0,16 d. 1,16 Sa se determine marimea esantionului ne esar pentru a realiza o er etare de marketing, intr-o ole tivitate de 200.000 de onsumatori, stiin d a probabilitatea de garantare a rezultatelor este de P= 90%, eroarea limita a eptata +/- 3,5%, oefi ientul t= 1,65. a. 556 persoane . 756 persoane b. 665 persoane d. 765 persoane Sa se determine valoarea oefi ientului de elasti itate

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

     

  

stiind a pretul a res ut in perioada urenta fata de perioada de baza de la 8 u.m. pe bu ata la 10 u.m. pe bu ata, in timp e ererea initiala a fost de 285 bu ati, iar ererea in perioda urenta este de 335 bu ati. a. 0,70 . 1,20 b. 0, 90 d. 1,40

 

 

   

 

   

 

 

   

 

 

     

Yes/No Indi ate whether you agree with the senten e or statement. ____ 217. Info rmatiile interne, are ir ula intre diferite ompartimente, trebuie sa fie eval uate de ompartimentul de marketing numai in privinta formei lor de prezentare p entru utilizator? ____ 218. Situatia sto urilor, asa um este stru turata in do umentele de inventariere, poate fi pun tul de pornire in evaluarea efi ientei st rategiei de produs si a elei de distributie? ____ 219. Studierea elasti itatii ererii in fun tie de pret este posibila folosind datele din evidenta ontabila a ompaniei? ____ 220. Rapoartele agentilor de vanzari onstituie surse de infor matii se undare pentru sistemul informational de marketing (SIM)? ____ 221. Cer etarea de birou reprezinta ea mai ostisitoare metoda de obtinere a informatiil or si ea mai pre isa? ____ 222. Informatiile din surse externe intrunes toate onditiile de validitate, veridi itate, a tualitate, detaliere pentru a fi utili zate in realizarea unor an hete de teren. ____ 223. Fa torii intamplatori (a id entali) determina abaterea temporala a pietei de la tendinta? ____ 224. Cer etar ile exploratorii urmares stabilirea oordonatelor fenomenului er etat, definir ea variabilelor si ipotezelor are stau la baza unor er etari ulterioare. ____ 225. In adrul experimentului de marketing, variabilele manipulate se numes var iabile independente ? ____ 226. Varibila are refle ta impa tul variabilelor ind ependente, in experimentul de marketing, se numeste variabila dependenta? ____ 2 27. Cer etarea de birou reprezinta ea mai ostisitoare metoda de obtinere a inf ormatiilor si ea mai pre isa? ____ 228. In adrul experimentului de marketing, variabilele manipulate se numes variabile independente? Completion Complete ea h senten e or statement. 229. Etapele pro esului de adoptare a de iziei de umpa rare sunt mentionate in reprezentarea s hemati a de mai jos. Completati asuta g oala u denumirea etapei are lipseste.

    

 

 

 

 

 

 

 

 

   

 

 

   

 

 

 

 

 

   

   

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

             

 

 

 

 

 

       

 

 

 

 

   

Re unoasterea nevoii Cautarea informatiilor De izia de umparare Comportamentul post/ umparare 230. Informatiile primare se pot obtine prin urmatoarele metode: observare,..... .................., experiment . 231. Pentru asigurarea imbinarii rigurozitatii stiintifi e u on iziunea soli itata de pra ti ieni se apli a metoda elaborarii a doua tipuri de rapoarte asupra er etarii de marketing efe tuate si anume: un raport rezumativ si un raport................. 232. Definirea on eptuala isi p ropune instituirea ideii entrale sau a esentei on eptului pe are-l definim (d efintie e se regaseste, de exemplu, in di tionarul expli ativ), larifi area .. ..............................majore ale on eptului respe tiv si fa e diferenti eri intre on epte oare um similare a nume, dar in fapt foarte diferite. 233. E rorile de masurare pot fi : erori .......................si erori variabile. 234 . In pra ti a urenta sunt folosite mai multe s heme de esantionare, grupate in doua mari ategorii : esantionare nealeatoare si esantionare aleatoare. Esantion area aleatoare poate fi esantionare fixa si esantionare.................... 235. Experimentul impli a manipularea uneia sau a mai multor variabile expli ative, in asa fel in at efe tul a esteia sau a estora asupra uneia sau a mai multor var iabile...............sa poata fi masurat. 236. Cele patru metode de determinare a tendintei entrale, diferite in fun tie de tipul de s ala sunt: grupul modal, ....................,media...................., media geometri a 237. Se numes s ale nemetri e (neparametri e): s ala nominala si s ala ...................... 238. Metoda de s alare el mai fre vent utilizata pentru evaluarea atitudinii in er etarile de marketing si are soli ita respondentului sa evalueze atitudinea fata de un obie t sau ara teristi ile a estuia, pe o s ala u nivele inter ala te intre doua atribute bipolare se numeste........................ 239. Metoda d e er etare utilizata pentru ulegerea de date primare referitoare la persoane, obie te sau fenomene, in azul areia er etatorul nu intera tioneaza sau nu om uni a dire t u subie tii, obie tele sau situatiile supuse investigatiei este de numita .......................... 240. Se numes s ale metri e (parametri e): s ala...................................si s ala proportionala.

 

 

 

 

 

 

 

 

       

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

   

   

 

 

 

   

 

 

 

   

 

 

   

 

 

 

   

 

   

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

   

   

 

 

       

   

 

 

   

 

   

 

 

       

   

   

 

 

241. Tipurile de s ale sunt(in ordinea importantei lor):...................., or dinala, ........................, proportionala 242. Cer etãrile efe tuate asupr a firmei însãsi urmãres stabilirea potentialului a esteia, a stabilitãtii sale pe piatã, apa itatea sa de rea tie la s himbãrile mediului. Pentru a evalua fir ma sub a este aspe te, se er analizate urmãtoarele ategorii de resurse de are dispune a easta: resurse materiale, resurse finan iare, resurse umane si resurs e.................... 243. Cer etãrile de marketing, în fun tie de obie tul er etãrii pot fi si expli ative sau altfel spus......................... 244. Monit orizarea performantelor de marketing presupune printre multe alte tipuri de stud ii si asanumitele studii de tra king are presupun urmãrirea.................... .............. 245. În vederea pregãtirii si prezentãrii raportului de er etare se apli ã metoda elaborãrii a douã rapoarte unul rezumativ si unul ............ .......... 246. Un esantion este onsiderat o reprezentare a elementelor populat iei tintã la s arã .............. 247. În pra ti a er etãrilor de marketing ero area limitã se îns rie între 1 si .....%. 248. Informatiile de marketing pot fi obtinute u ajutorul a ....... grupe de metode de re oltare a a estora. 249. Pen tru ara terizarea tendintei entrale, atun i ând se utilizeazã s ale nominale, se al uleazã ............... modal. 250. Din ategoria metodelor alitative di re te fa parte ..............- grupul si interviul în ..............

 

 

   

 

 

   

 

 

 

       

 

 

 

 

 

   

 

 

 

   

 

 

 

 

 

     

   

   

             

   

____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ 10. Pretestarea hestionarului verifi a da a s alele utilizate sunt inteles e si ore t folosite de respondenti. ____ 11. Intr-un experiment er etatorul a uta sa masoare efe tele pe are le are una sau mai multe variabile independente asupra uneia sau mai multor variabile dependente. ____ 12. In vederea pregatirii si prezentarii raportului de er etare se apli a metoda elaborarii unui singur raport, numit raport rezumativ. ____ 13. Diagnosti area nevoii de informatii, pr esupune o buna relatie intera tiva intre de ident si analistul de piata. Multipl e Choi e Identify the letter of the hoi e that best ompletes the statement or answers the question. ____ 14. Apli atie: “Considerati ã Co a-Cola este o bãutu rã gustoasã si rã oritoare?” a. Întrebarea este ore t formulatã ontinând 2 rãs punsuri afirmative b. Întrebarea este in ore t formulatã deoare e un rãspuns afi rmativ poate sã însemne ã bãutura fie este gustoasã, fie ã doar este rã oritoa re, fãrã a fi neapãrat gustoasã, fie ã sunt valabile ambele ara terizãri, adi ã în egalã mãsurã gustoasã si rã oritoare. . Ni i una dintre variantele de mai sus nu este ore tã ____ 15. Un hestionar trebuie sã:

 

er etari de marketing True/False Indi ate whether the senten e or statement is true or false. ____ ___ _ ____ 1. Cer etãrile alitative, de tip fo us-grup se realizeazã nestru turat, u moderator si s hemã detaliatã de dis utii. 2. Cer etãrile antitative, de tip fo us-grup se realizeazã nestru turat, u moderator si s hemã detaliatã de dis utii. 3. Printre prin ipalele abilitãti ale moderatorilor de dis utii în adrul fo us-grupurilor se numãrã si afisarea unei unoasteri superfi iale a temei de d is utii pentru a in uraja respondenti sã ofere rãspunsuri at mai distin tive. 4 . Sondajul este numit nerestri tiv sau simplu aleator, atun i ând esantionul es te extras din totalitatea nedivizatã a populatiei, astfel în ât toate unitãtile populatiei au a eeasi sansa absolutã de a fi sele tionate. 5. Mãsurarea si s ala rea fenomenelor de marketing presupune mãsurarea obie tului supus investigatiei. 6. În er etarea de marketing se atribuie numere ara teristi ilor obie telor s upuse investigatiei pentru a permite analize statisti e asupra datelor rezultate si pentru a usura omuni area regulilor mãsurãrii si rezultatelor a esteia. 7. Informatiile obtinute prin er etari de birou se refera la informatii privind me diul de marketing, privind stru tura pietei si dimensiunile a esteia, privind pr odu tia si distributia produselor. 8. In adrul an hetei prin telefon nu se re o manda sa se puna intrebari u mai mult de 5 ategorii de raspuns 9. Pretestarea hestionarului reprezinta o etapa importanta a pro esului de proie tare a hesti onarului.

 

 

 

 

 

 

 

     

 

   

 

 

 

 

 

 

       

 

     

 

 

 

 

       

 

   

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

     

 

 

       

 

 

   

   

 

   

 

 

   

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

   

 

   

 

 

   

 

 

 

               

a. sesizeze erorile de rãspuns b. minimizeze erorile de rãspuns ____ 16. Durata medie a an hetei prin telefon este de : a. 11-15 minute b. 20-30 minute . elimine erorile de rãspuns d. ni i una dintre variantele de rãspuns de mai su s nu este ore tã

20 30 40 50 60 70 80 a. S ala Likert b. S ala de lasifi are de tip ontinuu . S ala Stapel d. Difer entiala semanti ã ____ 21. Diferentiala semanti ã poate avea un numãr de : a. 2, 4,6 trepte b. 3,5,7 trepte . 1,3,5 trepte d. 10 trepte (5 u semnul + si 5 u s emnul –) ____ 22. În formularea urmãtoarei întrebãri a fost utilizatã una dintre ele 4 tipuri de s ale folosite în er etarea de marketing:

 

. peste 30 minute d. ni i una dintre variantele de rãspuns de mai sus nu este ore tã ____ 17. An heta prin postã are o ratã de rãspuns are atinge un pro ent de: a. 5-10 % . 20-30 % b. 10-20 % d. 30-50 % ____ 18. Tipul de întrebare de ma i jos: “Ierarhizati mar a “X” pe o s alã de la 1 la 5, unde 1= “foarte slab” si 5= “foarte bun” se utilizeazã pentru a exprima unul dintre on eptele investigat e într-o er etare de marketing are se realizeazã u ajutorul unui hestionar. Pre izati a est on ept. a. Cunoasterea mãr ii b. Cunoasterea ara teristi ilor produsului . Cât de familiarã este mar a d. Fidelitatea fatã de mar ã ____ 19. Tipul de întrebare de mai jos: “Pentru fie are enunt privind benefi iile produsu lui, indi ati in e mãsurã sunteti de a ord u a easta?” se utilizeazã pentru a exprima unul dintre on eptele investigate într-o er etare de marketing are se realizeazã u ajutorul unui hestionar. Pre izati a est on ept. a. Cunoasterea ara teristi ilor produsului b. Cât de familiarã este mar a . Întelegerea bene fi iilor produsului d. Fidelitatea fatã de mar ã ____ 20. Pre izati tipul de s a lã utilizat în exemplul de mai jos: “Cum apre iati magazinul Carrefour a hiperm arket?” Probabil el mai slab 0 10 Probabil el mai bun 90 100

 

 

 

 

 

 

 

   

 

   

 

         

 

 

 

 

     

 

 

   

   

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

   

 

 

 

 

 

 

   

 

   

 

 

 

 

 

   

   

       

   

 

 

 

 

 

 

 

 

   

“Care este opinia dvs. privind alitatea pixurilor?” Mont Blan Parker Cross f. bunã 5 5 5 4 4 4 3 3 3 2 2 2 f. slabã 1 1 1 a. s ala nominalã . s ala interval b. s ala ordinalã d. s ala proportionalã ___ _ 23. În formularea urmãtoarei întrebãri a fost utilizatã una dintre ele 4 tipu ri de s ale folosite în er etarea de marketing: “Indi ati în e mãsurã sunteti de a ord u urmãtoarele afirmatii, în er uind numãrul are orespunde opiniei dv s:” A ord Deza ord total total a. Întotdeauna 1 2 3 4 5 aut un hilipir b. Îmi pla e sã 1 2 3 4 5 gãtes . Îmi pla e sã 1 2 3 4 5 stau în aer liber a. s ala n ominalã . s ala interval b. s ala ordinalã d. s ala proportionalã Desemnati tip ul de sondaj utilizat în exemplul de mai jos: “Populatia uprinde 30.000 persoan e si esantionul urmeazã a fi 300, iar intervalul de sondaj este 100. Numãrul ale s la întâmplare între 1 si 100 este 65. Se sele tioneazã pentru esantion, din li sta de 30.000 de persoane pe ele u numerele 65,165, 265, 365, et .” a. sondaj nerestri tiv sau simplu aleator b. sondaj sistemati . sondaj stratifi at d. so ndaj prin ote e. ni i una dintre variantele de rãspuns de mai sus nu este ore tã În azul utilizãrii testelor de marketing din adrul unor er etãri de market ing mãrimea minimã a esantionului este de : a. 10 magazine . 45 magazine b. 30 magazine d. 50 magazine S ala interval permite transformari de forma: a. f(x)= a x²+bx+ . f(x)= ax+b b. f(x)= ax+bx²+ d. f(x)= a²x+b In formularea intrebarii de mai jos “Care este probabilitatea a dvs. sa apelati la un agent imobiliar in a est an?” identifi am tipul de s ala: ____ 24. ____ 25. ____ 26. ____ 27. a. s ala nominala . s ala interval b. s ala ordinala d. s ala proportionala ___ _ 28. In adrul an hetei prin telefon nu se re omanda sa se puna intrebari u ma i mult de: a. 5 ategorii de raspuns . 8 ategorii de raspuns

 

 

 

 

 

 

 

 

   

   

 

 

   

 

 

   

   

 

 

 

 

 

   

   

   

 

 

 

 

 

 

 

         

   

 

 

     

 

 

 

 

   

 

 

   

 

 

     

 

 

 

____ 29. ____ 30. ____ 31. ____ 32. ____ 33. ____ 34. ____ 35. ____ 36. ____ 37. ____ 38. ____ 39. ____ 40. d. ni i una dintre variantele de raspuns de mai sus nu este ore ta In etapa de aranjare a hestionarului in pagina trebuie sa se evite pe at posibil folosirea a mai mult de ............. pentru a nu disipa informatia sau a rea onditii d e a rata i pagini sau hiar a le ameste a u raspunsurile inregistrate de la alt i subie ti. a. 1 pagina . 3 pagini b. 2 pagini d. 4 pagini Numarul hestionarel or multipli ate va fi determinat: a. pe baza marimii esantionului . u ajutorul formulei de al ul a testarii semnifi atiei statisti e a diferentelor dintre gr upuri ( ²). b. pe baza marimii populatiei din are este d. ni i una dintre varia ntele de mai sus nu extras esantionul este adevarata. In azul in are reste ve nitul u 10 %, iar ererea pentru imbra aminte reste tot u 10 %, elasti itatea este: a. E = 1 . E < 1 b. E > 1 d. ni i una dintre variantele de mai sus nu es te adevarata Aso ierea dintre douoa variabile spunem a este din e in e mai sl aba pe masura e valoarea al ulata a lui C ( oefi ientul de ontingenta) se ap ropie tot mai mult de : a. -1 . 1 b. 0 d. ni i una dintre variantele de mai sus nu este adevarata. Fo us-grupurile reprezinta: a. ea mai importanta pro edura de er etare . o metoda de s alare antitativa b. ea mai importanta pro edura de er etare d. s ala proportionala alitativa Urmatoarele valori numeri e: +2; +1; 0; -1; -2 se ataseaza afirmatiilor u ara ter favorabil in azul : a. s ale i lui Stapel . Diferentialei Semanti e b. s alei Likert d. S alelor de lasifi are de tip ontinuu Masurarea atitudinii si imaginii produselor se realizeaza u ajutorul: a. S alei Likert . Diferentialei semanti e b. S alei lui Stapel d. S alelor de lasifi are de tip ontinuu Analiza informatiilor in azul er etaril or alitative: a. foloseste statisti i b. nu foloseste statisti i Durata dis uti ilor in adrul metodei de interviu tip fo us-grup este de : a. 1-1,5 ore . 2-3, 5 ore b. 1,5-2 ore d. 3,5-4 ore Interviul in profunzime reprezinta : a. o metoda dire ta de ole tare a datelor . o metoda indire ta de ole tare a datelor al itative antitative b. o metoda dire ta de ole tare a datelor d. o metoda indir e ta de ole tare a datelor antitative alitative Cuvintele de interes utilizat e in azul tehni ilor proie tive sunt numite: a. uvinte- heie b. uvinte- test . uvinte - u s op as uns Metodele: fo us-grup si interviul in profunzime fa p arte din ategoria: b. 6 ategorii de raspuns

 

 

 

 

 

 

 

     

   

 

 

 

 

 

   

 

 

 

   

   

   

 

 

 

 

     

 

 

 

 

 

 

 

 

   

 

 

 

 

 

   

 

 

 

                 

 

 

   

 

 

 

     

 

 

 

   

 

     

 

 

 

   

   

 

   

 

 

 

 

 

 

 

       

 

         

 

       

       

 

   

 

 

 

a. metodelor alitative dire te b. metodelor antitative . metodelor alitative indire te ____ 41. In azul tehni ilor proie tive respondentii sunt rugati sa a nalizeze: a. omportamentul lor personal b. sa interpreteze omportamentul altor persoane Completion Complete ea h senten e or statement. 42. Informatiile obtin ute din interviurile în profunzime sunt rezultatul apli ãrii a 3 tehni i de lu r u: ............., analizã simboli ã si întrebãri u s op as uns.( uvântul ores punzãtor rãspunsului ore t este nearti ulat). 43. Tehni ile proie tive presupun interventia ............... a respondentului. 44. Experimentul de marketing imp li ã manipularea uneia sau mai mai multor variabile expli ative în asa fel in at efe tul a esteia sau a estora asupra uneia sau a mai multor variabile.......... .... sã poatã fi mãsuratã. 45. Pretestarea hestionarului presupune realizarea u nui test pe un numãr ................. de respondenti pentru a fi în mãsurã sã s esizãm eventualele erori de onstru tie a a estui instrument. 46. Chestionarul r eprezintã o formã .................... de ulegere a informattiilor are onstã într-o serie de întrebãri s rise sau ................... , la are subie tii an hetei sunt rugati sã rãspundã. 47. În exemplul de mai jos s-a utilizat s ala.... ........... ex: Pentru fie are dintre pere hile de magazine, în er uiti pe el p referat: Carrefour vs. Metro Metro vs. Cora Cora vs. Carrefour 48. Grupul de on trol in adrul aruia variabila independenta ramane nes himbata poarta numele si de ................ de ontrol 49. Furnizorii externi de er etari de marketing sunt divizati in 2 mari grupe: furnizori de servi ii ................ si furniz ori de servi ii partiale. 50. Dupa fre venta desfasurarii, er etarile de market ing se lasifi a in: permanente , and se desfasoara sistemati , fara intreruper e; periodi e, and se efe tueaza la anumite intervale de timp; ................. and nu se mai repeta in timp.

 

 

 

 

 

     

   

 

   

   

 

     

   

 

 

   

 

 

 

 

 

 

   

 

   

 

 

 

 

 

   

 

 

 

 

 

 

 

 

 

   

 

 

   

   

 

 

 

 

   

 

 

 

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->