You are on page 1of 15

Referat Nave Tehnice

DRAGAJUL

Student: Bodea George Valentin


Grupa 2142 A

Dragajul

Dragarea este o activitate de excavare sau exploatare de obicei,efectuata sub ap


sau cel puin parial sub apa , in marile puin adnci sau zonele de ap dulce, cu scopul de
a aduna sedimentele de pe fund i de a le elimina la o locaie diferit .Aceasta tehnica este
adesea folosita pentru a menine cile navigabile.
De asemenea, este utilizata ca o modalitate de a umple cu nisip unele plaje
publice, n cazul n care nisipul prea mult a fost pierdut din cauza eroziunii costiere.
Dragarea este folosita si ca o tehnic de pescuit pentru anumite specii de scoici i crabi.
Procesul de dragare preia excesul de material, care este transportat departe de
zona de actiune. Dragarea poate produce materiale pentru mbuntiri funciare sau n
alte scopuri(de obicei, legate de construcie), i de asemenea, a jucat un
rol istoric important n mineritul aurului. Dragarea poate crea perturbrin
ecosistemele acvatice, de multe ori cu efecte adverse.
nainte de 1850 dragajul s-a bazat exclusiv pe munca manuala. A fost o
afacere de one-man business . Nu multe echipamente erau disponibile i instrumentele
folosite au fost foarte simple, lopei, roabe,cosuri de mana, ocazional crua si
nite lepuri. n acest fel au fost construite multe canale si diguri. Cursurile mici de ap
au fost dragate cu dragi manuale iar nmolul a fost dispersate pe maluri.
Acest lucru poate fi vzut ca precursorul dragajului la scar mic.
Aproximativ in jurul anului 1600 exista un instrument de dragaj moara de
noroi, ceea ce a permis operatorilor de a aduce sol moale deasupra nivelului
apei. Aceasta drag, operata de fora manuala, a fost repede nlocuita cu una utiliznd
patru cai. Cu toate acestea, dup cum se poate imagina acest echipament a
prezentat probleme i, prin urmare, multi au cautat alte tipuri mai eficiente. n acelai
timp, de-a lungul secolelor contractanii olandez au ctigat indemanare (din generatie in
generatie, de la tat la fiu) n ingineria hidraulic, din cauza luptei mpotriva apei
din delta inferioara a rurilor mari..
Odata cu inventarea motorului cu aburi, au aparut si primele dragi cu abur, insa
pentru moment s-au dovedit a fi inadecvate pentru tipul de sol olandez. Doar dupa ce un
sistem de lanturi cu cupe a fost conceput, au fost construite sip use in actiune primele
dragi cu aburi.
Aceast evoluie poate fi privit ca precursorul de dragare la scar larg.
Industria de dragare acum a devenit un factor important pentru economia
olandez. Contractorii de dragare au avut o minte inventiv i au mbuntit
continuu echipamentul, au inventat maini noi, cum ar fi barja de depozitare si
incarcare. n jurul anului 1870,industria de dragare s-a consolidat n societi mai
mari odata cu nevoia de capital pentru mecanizarea industriei.

Cel mai mare stimulent pentru industria de dragare a venit atunci cnd primulministru olandez, a spus in 1862 c porturile olandeze a trebuit s fie accesibile
pentru cele mai mari nave maritime.
Inlaturarea de cantitati mari de sol a condus la dezvoltarea dedragilor de
aspiratie foarte puternice. Acest tip de drag a fost angajat pentru a "spa" canalul de
la Marea Nordului la portul din Amsterdam.
Contractorii olandezi de dragare s-au experimentat i au fost cunoscuti n ntreaga
lume. Ei au folosit experiena lor si au contractat lucrari si n strintate.
Impreuna cu dezvoltarea tehnologiei de dragaj, Agentiile de Consultanta au fost nevoite
sa dezvolte sis a contracteze firmele de dragaj. Consultantii si-au pus conostiintele la
dispozitia marilor clienti, ca guverne, porturi mari, si le-au reprezentat la executarea
proiectelor.
ntre timp, proiectele mai complexe au fost executate n rile de Jos, ca marele
dig armat, inchizand zona "Zuiderzee" de la Marea Nordului i oprirea inundatiilor ce
au loc de secole n satele i oraele de la marginile acesteia. Odata cu aceasta,mari zone
din "IJssellake" au fost recuperate
Contractorii si consultantii olandezi sunt cunoscuti aproape in intreaga lume.

Necesitatea dragarii
Dragarea in scopul navigarii.
Inca de la nceputurile civilizaiei, oameni, echipamente,materiale i diferite
produse au fost transportate pe ap. Odata cu evoluia tehnologic s-a mbuntit
raportul cost-eficacitate, rezultand nave mai mari si mai eficiente.Astfel s-a ajuns
la necesitatea de a mri sau adanci multe din ruri i canale "autostrzi acvatice",n
vederea asigurarii accesului adecvat la porturi i bazine. Aproape toate marile porturi din
lume au necesitat lucrari de dragare. Multe dintre aceste canale au necesitat mai
trziu dragare de intretinere, adic ndeprtarea sedimentelor acumulate pentru a se
asigura dimensiunile necesare pentru navele mari angajate n comerul intern i
internaional.
Transportul pe ap este vital atat pentru comertul intern cat si pentru cel
international, acesta fiind cel mai economic, eficient si ecologic mijloc de transport
pentru toate tipurile de mrfuri.

Dragare pentru construcii, reabilitare i minerit


Dragare este o metoda important de obtinere de nisipuri i pietriuri pentru
construcii. n ultimele dou decenii, cerererea i ratele aferente de extracie, pentru astfel
de agregate offshore au crescut semnificativ.
Agregatele de cariera au o gam larg de utilizri, inclusiv:
mbuntiri funciare: presiunile care decurg din creterea populaiei i dezvoltrii
portuare i a infrastructurii n zonele de coast au creat necesitatea de a crete cota
din zonele joase i / sau de a construi noi zone de teren. Astfel de presiuni sunt
susceptibile de a continua.
Materiale de constructii: o cantitate sporit de agregat marin este utilizat n beton.
Odata cu dezvoltarea dragilor, ele au fost folosite si in scopul mineritului aurifer,
albiile raurilor fiind deseori bogate in acest zacamant. Dei aceast metod a fost n mare
parte nlocuita de alte metode moderne, se mai practica de ctre mineri, la scar mic
folosind dragi de aspiraie. Acestea sunt maini mici, care plutesc pe ap i, de obicei,
sunt operate de ctre una sau dou persoane. Un excavator plutitor de aspiraie constand
dintr-o cutie ecluza susinut de pontoane, ataat la un furtun de aspirare, care este
controlat de un miner ce lucreaza sub ap.

Dragaj pentru mediul inconjurator


Dragarea poate fi desfasurata pentru imbunatatirea mediului inconjurator n
mai multe moduri. Materialele de cariera sunt frecvent utilizate pentru a crea sau reface
habitatele. In ultimele decenii a crescut utilizarea de materiale dragate pentru refacerea
plajelor Astfel s-a prevenit sau redus riscul de eroziune sau inundatii.Nisip ori pietris este
depus pe laturile erodate ale plajelor.Aceasta metoda este o solutie mult mai ieftina a
celei structurale, cum ar fi roca armata sau peretii din beton.
O alta utilizare a dragilor in folosul mediului o reprezinta eliminarea
sedimentelelor contaminate, mbuntind astfel calitatea apei i restabilirea strii de
sntate a ecosistemelor acvatice. Se utilizeaza pentru ci navigabile, lacuri, porturi sau
zone urbanizate. Materialul ndeprtat poate fi tratat i apoi utilizat dup aceea, sau
eliminate n conformitate cu controale stricte de mediu.

Procesul de dragaj

Procesul de dragare const n urmtoarele trei elemente:


Excavarea:
Acest proces implic dizlocarea i indepartarea sedimentelor (sol) i / sau roci de
pe fundul apei.O masina tehnica speciala - drag - este utilizata pentru a dezgropa
materiale, fie mecanic, hidraulic sau combinat.
Transportul materialului excavat:
Transportul materialelor de la zona de dragare la site-ul de utilizare, de
eliminare sau tratament intermediar, este, n general, realizat prin una dintre urmtoarele
metode: -in compartimente speciale ale dragii
-in barje
- pomparea prin conducte
-cu ajutorul forelor naturale cum ar fi valuri i cureni.
Alte metode, foarte rar utilizate de transport sunt camioane itransportoare
curea de transport. Metoda de transport este, n general, legat de tipul de drag folosita.

Utilizarea sau eliminarea de materiale dragate:


In proiecte de constructii, dragarea este determinat de cererea de materiale
dragate. n navigare i dragare de reabilitare, proiectul este determinat de obiectivul de
indepartare a materialului de la locul initial. Astfel apare ntrebarea "ce s fac cu
materialul ndeprtat "?. Ca rezultat a cresterii presiunii mediului inconjurator, gsirea
unui rspuns la aceast ntrebare a devenit ce n ce mai dificil, n special atunci cnd
materialul este contaminat.

Intrucat fundul apei nu prezinta aceeasi compozitie,in functie de tipul solului se


va alege tipul de draga, echipamentul de dragare, dar si metoda de transport a
materialului dragat.
Principalele tipuri de sol sunt: - Soluri compactate coezive
- Magmatice (granit, bazalt)
- Metamorfice (isturi, gnais)
- Sedimentare (calcar, coral, cret, sare)
- Roci sparte
-Soluri compactate necoezive
- Nisip cimentat
- Amestec argila-bolovani sau nisip-bolovani
compactat
- Argila nisipoasa
- Argila lipicioas
- Turba
- Lignit
- Soluri necompactate si necoezive
- Bolovani
- Amestec bolovani cu pietris
- Pietris
- Nisip pietros
- Nisip de granulatie medie
- Nisip de granulatie fina
- Nisip de granulatie extrem de fina
- Nmol

Tipuri de dragi
In functie modul de manevrare a materialului dragat, dragile se clasifica in:
- mecanice la care dragarea se face exclusiv cu dispozitive mecanice.
- hidraulice la care dragarea se face prin realizarea unui amestec apa-material dragat
(spoil) aspirarea si refularea acestuia.

Dragi mecanice
Draga cu cupe
Draga de tip mecanic prevazuta cu un brat mobil (elinda) care permite reglarea
adancimii. Pe elinda se instaleaza un tren rulant de cupe. Prin rularea trenului de cupe,
cupele de la capatul elindei taie in sol si se umplu cu material dragat. Acesta este deversat
in partea superioara a elindei prin rasturnarea cupelor pe un jgheab care deverseaza in
lateral materialul dragat spre salanda. Lucreaza in aproape toate tipurile de sol mai putin
piatra.
Ca dezavantaje o reprezinta adancimea limitata la care poate lucra, dictate de
lungimea bratului, de obicei sub 20m. De asemenea, nu poate fi utilizata in conditii de
valuri mari.
Neavand o acuratete foarte mare, in urma dragajului cu cupe, solul ramane denivelat, cu
numeroase gropi si adancituri.

Draga cu graifar (draglina) Grab / Clamshell dredge


Draga de tip mecanic prevazuta cu un brat de macara la care se ataseaza un
graifar. Materialul dragat este preluat de pe fundul apei prin inchiderea graifarului, ridicat
si descarcat in salanda sau la mal.
Acest tip de draga este cea mai utilizata in lume, in special in America de Nord si
Orientul Indepartat. Este o destul de simpl i uor de neles, putand cu i fr propulsie.
Are precizie mica, dar lucreaza la adancimi mari si este insensibila la vand,
curent, valuri.

Draga cu excavator Dipper / backhoe dredge


Draga de tip mecanic, in fapt un excavator plutitor si lucreaza similar cu acesta dar sub apa.
Materialul dragat este preluat de pe fundul apei de cupa de excavator, ridicat si descarcat in
salanda sau la mal.

Dragi hidraulice
Draga cu suctiune Plain suction dredge
Draga de tip hidraulic prevazuta cu o pompa care aspira spoilul (apa+materialul
dragat) de pe fundul apei si il refuleaza pe conducta de evacuare spre mal sau spre
salanda. Conducta de aspiratie este amplasata pe un brat mobil (elinda) care permite
reglarea adncimii. Pompa poate fi amplasata fie in corpul dragii (sub linia de plutire) fie
la capatul de jos al elindei.
Spoil-ul se realizeaza fie natural prin turbulentele din jurul gurii de aspiratie, fie
fortat cu jet de apa sub presiune. Jetul de apa este creat de o pompa separata si trimis la
gura de aspiratie cu o tubulatura dedicate

Draga cu suctiune si afanator Cutter suction dredge


Acest tip de draga hidraulica este o varianta a dragii cu suctiune la care la capatul
elindei i s-a atasat un dispozitiv suplimentar de creare a spoil-ului. Acest dispozitiv poate
fi un cap afanator (pentru solurile moi) sau un cap de taiere (pentru solurile compactate).
Capul afanator (de taiere) este actionat de un motor hidraulic si prevazut cu dispozitive
(lamele sau dinti) care prin rotatia lor dizloca materialul de dragat. O data dizlocat,
amestecul apa-material dragat este absorbit de pompa de dragare si refulat la mal sau
salanda.

Draga aspiranta mobila Trailing hopper suction dredge


Acest tip de draga este varianta autopropulsata a dragii cu suctiune.
Dragarea se realizeaza hidraulic prin greblarea fundului si deplasarea capului de
dragare o data cu deplasarea dragii. Capul de dragare poate fi sau nu prevazut cu
dispozitive de afanare sau taiere in functie de natura solului.
Materialul dragat este descarcat in magazia dragii (hopper) unde se materialul solid se
sedimenteaza iar excesul de apa este deversat peste bord.
Descarcarea dragii se face fie mecanic cu cupe, graifar, etc., fie hidraulic prin
injectarea de apa in magazie, crearea de spoil si pomparea lui la mal, fie gravitational prin
dechiderea portilor de fund.

Impactul dragarii de intretinere si eliminare asupra mediului


inconjurator

Potentiale efecte asupra mediului


Potentialele efecte asupra mediului de catre dragarea de ntreinere sunt, n
general, de dou tipuru, n primul rnd ca urmare a procesului dedragare n sine i n al
doilea rnd, ca urmare a eliminrii de materiale dragate. n timpul procesului
de dragare efectele pot aprea din cauza excavarii sedimentelor, pierderea materialului n
timpul transportului la suprafa; preaplinul dragii n timpul incarcarii i pierderile de
material n timpul transportului. n funcie de locul n care aceste activiti au loc, un
SAC marin poate fi afectat fie de dragare sau de eliminare, de ambele activiti sau de
ctre nici una.
Avand in vedere efectele dragajului de intretinere si eliminare asupra mediului
inconjurator,potentialele beneficii ale acestor actiuni nu trebuie neglijate.
Acestea includ eliminarea de sedimente contaminate i relocarea lor n zone sigure,
precum i posibila mbuntire a calitii apei prin refacerea adncimii si debitului.
Impactul materialului dragat si eliminat depinde n mare msur de
natura materialului (anorganic, organic mbogit, contaminat), precum i caracteristicile
zonei de eliminare (zone de acumulare sau dispersare). Potenialul impact al eliminrii de
materiale de dragare si ntreinere asupra mediului marin, cum ar fi limitarea de eliminare
a sedimentelor puternic contaminate, este ntr-o anumit msur, redus la
minimum prin procesul de acordare a licenelor FEPA de condiii impuse de
autoritatea de acordare a licenelor
efectelor asupra mediului de catre dragareatrebuie s in seama att de efectele pe
termen scurt cat si de cele pe termen lung, care pot s apar att la locul de dragare sau de
eliminare (cmp apropiat) dar i in zona nconjurtoare (de departe n cmp).Ghidul
IADC i Ceda (1998) ofer un table util care ilustreaz la scar
temporal i spaial, diferitele efecte asupra mediului de dragare ce ar putea avea loc.
In plus fa de efectele asupra mediului care pot aprea ca un rezultat direct
al activitilor de dragare i de eliminare, trebuie s se ia n considerare, de
asemenea, efectele asupra mediului care pot aprea ca urmare a modificrilor fizice
i procese hidrodinamice din urma dragarii. Deia stfel de modificri pot s apar ca
rezultat al dragarii de ntreinere, acestea sunt mai frecvent asociate cu activiti capitale
de dragare.

Bibliografie
http://www.alldredge.nl/dredging.php
http://www.ukmarinesac.org.uk/activities/ports/ph5_2.htm
http://en.wikipedia.org/wiki/Dredging
Curs Nr.5 nave de dragare
Documentatie dragaj din cadrul cursului.