You are on page 1of 14

Ranfluarea Epavelor

Mihalcea Stefan-Adrian

Ranfluarea este operaia de ridicare de pe fundul apei i


repunere n stare de plutire a unei nave scufundate.

Unele dintre cauzele scufundrii navelor pot fi: inundarea navei datorat
deteriorrii unor valve, unor conducte, a tablelor fundului, avarierea prin
lovire a navei de un obiect submers i gurirea tablelor bordurilor,
crearea de sprturi n corpul navei prin coliziunea cu o alt nav sau
structur plutitoare, aprovarea sau apuparea navei sub ac iunea valurilor
mari etc.
Operaiunile de ranfluare pot fi simple sau complexe n func ie de diver i
factori ca mrimea, vechimea i starea navei, adncimea apei etc.

Investigaiile pentru gsirea locului unde se afl epava navei se pot face
cu ajutorul scafandrilor i/sau cu ajutorul unor echipamente specializate
cum ar fi sonarele, magnetometrele, fotografie sau filmare subacvatic.

nainte de a se alege metoda de ranfluare este necesar s se cunoasc


poziia navei scufundate i deteriorrile pe care le-a suferit corpul
acesteia (gurile de ap) prin ntocmirea unui plan de ranfluare.

ntocmirea unui plan de ranfluare poate consta din mai multe etape:

elucidarea istoricului navei, i procurarea documentelor epavei (cum s-a


produs dezastrul, cum era ncrcat, planurile de construc ie etc.);
inspecia att exterioar ct i interioar a corpului epavei avnd urmtoarea
succesiune:
o

marcarea extremitilor prova, pup, centru (tribord i babord) cu cte


o baliz;

cercetarea suprastructurii epavei, urmrindu-se cunoa terea strii i


poziiei uilor, tambuchiurilor, hublourilor, trombelor de aerisire, precum
i starea i poziia diferiilor apendici de pe punte;

cercetarea bordajului i fundului navei, urmrindu-se existen a


babalelor, gurilor de ap, deschiderilor n bordaj, pozi ia ancorelor,
prezena depunerilor marine i natura solului fundului marin pe care se
sprijin epava;

determinarea adncimilor din zona epavei

astuparea tuturor gurilor de ap i deschiderilor prin care apa poate


ptrunde n corpul navei de ranfluat. Aceast activitate este realizat de
scafandri cu ajutorul unor panouri (paie i) confec ionate din lemn, prin
sudarea unor plci din oel, sau cu ajutorul unor batardouri din beton. Paie ii
i plcile din oel sunt de diferite tipuri i dimensiuni n func ie de mrimea
gurii de ap i se monteaz dup tierea i modificarea corespunztoare a
deschiderilor.

evacuarea apei din corpul navei cu ajutorul pompelor i/sau a compresoarelor


de aer comprimat

efectuarea calculelor pentru a se redobndi stabilitatea i flotabilitatea navei

stabilirea variantei optime de ranfluare a epavei

Determinarea forei totale Pt necesar ridicrii epavei la suprafa este deosebit de


important n operaiunea de ranfluare a unei epave. Aceast for total poate fi
exprimat, cu relaia:

P t = P e + P d + Fa
unde, Pe este greutatea epavei, Pd greutatea depunerilor de pe exteriorul i din
interiorul epavei, iar Fa fora de adeziune a epavei de fundul apei, exprimate n tf
(tone for).

Metode de ranfluare

Dintre metodele de ranfluare, cele mai importante i cel mai des utilizate
sunt metodele bazate pe:

utilizarea exclusiv a forelor exterioare de ridicare: sunt metode


navale specializate, utiliznd pentru ranfluarea epavelor, nave
specializate, pontoane i lepuri ridictoare, macarale plutitoare,
cilindri de ranfluare (flotori metalici) i baloane (para ute) de
ranfluare.
o cilindrii de ranfluare sunt construii din oel, cu corpul etan
i compartimentat se scufund dup un anumit plan n

bordurile navei scufundate, de care sunt legai prin cabluri


rezistente din oel. Prin evacuarea apei din interiorul
cilindrilor cu ajutorul aerului comprimat, acetia i recapt
treptat flotabilitatea, se desprind de pe fund i ridic spre
suprafa nava scufundat.

utilizarea flotabilitii navei de ranfluat: evacuarea apei din epav


i/sau din nlocuirea ei cu aer comprimat, crescndu-se astfel
flotabilitatea necesar epavei pentru a se ridica la suprafa .

combinaie a primelor dou metode: combin utilizarea for elor


exterioare cu cele interioare de flotabilitate. Ca for e exterioare se
pot utiliza i forele ascensionale create de baloane sau flotori de
ranfluare de mare capacitate.

distrugerea parial sau total a epavei i ridicarea acesteia pe


buci, la suprafa: epava este tiat n tronsoane care sunt
scoase la suprafa cu ajutorul instalaiilor de ridicare, a flotorilor
sau a baloanelor de ranfluare.

http://www.youtube.com/watch?v=7a6UHQg955g&feature=related

Tierea n tronsoane a epavei este de obicei o opera ie costisitoare,


dificil i care necesit un timp ndelungat de execu ie. Aceast
operaie se poate efectua prin diferite metode de tiere
subacvatic, cum ar fi:

tiere oxi-gaz (oxiacetilenic, oxihidric, oxi-propan etc.)


tiere oxielectric (cu electrozi tubulari sau cu electrozi nveli i)

tiere cu ajutorul discurilor abrazive pentru debitat ac ionate de


unelte subacvatice pneumatice sau hidraulice

tiere cu ajutorul ncrcturilor explozive protejate sau a celor de


configuraie special (ncrcturi liniare)

tiere cu ajutorul unui lan ce poate fi acionat fie de o macara cu


un crlig sau cu dou crlige, fie de dou macarale. Acest
procedeu a fost utilizat pentru scoaterea epavei Rostock ce s-a
scufundat la 2 Septembrie 1991 pe canalul Sulina, n dreptul
localitii Partizani.

n apele cu maree se folosesc pontoanele de ridicare. Ele sunt dispuse


simetric n bordurile navei scufundate, care se ncinge cu cabluri dup un
sistem specific; pontoanele desprind nava de pe fund i o antreneaz ctre
suprafa odat cu creterea apelor datorit mareei. n acest sistem, mijloacele
de ridicare nu intr deci n imersiune.

http://www.youtube.com/watch?v=VDPjwjMuFdY&feature=related

Legislatie
Scoaterea navelor scufundate sau esuate in apele nationale
navigabile. Regimul bunurilor gasite
Art. 102. - Navele esuate, scufundate, parasite sau abandonate in apele nationale
navigabile reprezinta un pericol pentru siguranta navigatiei.
Art. 103. (1) Daca o nava esueaza sau se scufunda in apele nationale navigabile, proprietarul
sau operatorul navei are obligatia de a dezesua sau de a ranflua nava si de a curata
albia. Capitania de port in a carei zona de activitate s-a produs evenimentul va
notifica, in scris, proprietarului sau operatorului navei termenul limita de incepere a
acestor operatiuni.
(2) In functie de situatia concreta acest termen va fi cuprins intre 10 si 60 de zile de
la data notificarii.

(3) In caz de neindeplinire a obligatiei prevazute la alin. (1) de catre proprietar sau
operator, capitania de port va solicita administratiei portuare si/sau de cai navigabile
a zonei respective sa efectueze aceste operatiuni in contul si pe cheltuiala
proprietarului sau operatorului navei, direct sau prin intermediul unui agent economic
specializat.
Art. 104. - Prevederile art. 103 se aplica si in cazul marfurilor sau al altor bunuri
scufundate in apele nationale navigabile.
Art. 105. (1) In situatiile prevazute la art. 103 alin. (3) si la art. 104, administratia portuara
si/sau de cai navigabile a zonei respective este indreptatita sa vanda, in conditiile
legii, cu avizul capitaniei de port, bunurile ce nu se pot pastra sau a caror conservare
necesita o cheltuiala mai mare decat valoarea lor.
(2) Sumele obtinute prin vanzare vor fi pastrate de catre administratia portuara
si/sau de cai navigabile respectiva si vor sta la dispozitia celor care fac dovada ca au
fost proprietarii acelor bunuri, mai putin sumele care reprezinta cheltuielile de
scoatere la suprafata, precum si cele privind valorificarea acestora.
Art. 106. (1) Dupa terminarea operatiunilor de scoatere a navei si a incarcaturii capitania de
port in a carei zona de activitate s-a intamplat sinistrul va face publicitate pentru
instiintarea persoanelor interesate, invitandu-le sa dovedeasca drepturile ce le au
asupra bunurilor salvate. Instiintarea se va face prin publicarea anuntului intr-un ziar
local, intr-unul national si, dupa caz, intr-unul de circulatie internationala, precum si
prin mijloace electronice si afisarea la sediul capitaniei de port.
(2) Daca in termen de 90 de zile de la data instiintarii cei interesati nu se prezinta
pentru a-si lua in primire bunurile salvate, administratia portuara si/sau de cai
navigabile a zonei respective va proceda la vanzarea acestora, in conditiile legii.
Sumele rezultate din vanzare sunt utilizate de aceasta pentru acoperirea cheltuielilor
efectuate cu ocazia operatiunilor de ranfluare a navei, a cheltuielilor si a primei de
salvare, dupa caz, a platii taxelor si a altor plati catre bugetul de stat, precum si a
altor cheltuieli generate de indeplinirea procedurilor prevazute in acest capitol. Suma
ramasa este consemnata de capitania de port si este pastrata intr-un cont distinct de
catre administratia portuara si/sau de cai navigabile a zonei respective.
(3) Daca pana la implinirea unui an de la data consemnarii sumei ramase, conform
alin. (2), cei interesati nu si-au valorificat drepturile sau daca pretentiile formulate
inauntrul aceluiasi termen in fata organelor de jurisdictie au fost respinse prin
hotarare definitiva si irevocabila, atunci suma consemnata se face venit la bugetul de
stat.
Art. 107.
(1) In cazul in care capitania de port considera ca esuarea sau scufundarea unei
nave in apele nationale navigabile constituie un pericol iminent pentru navigatie,
aceasta va notifica, in scris, proprietarului sau operatorului navei sa procedeze in
maximum 24 de ore de la notificare la inceperea operatiunilor de scoatere a navei si
la curatarea fundului albiei.
(2) In cazul in care proprietarul sau operatorul navei nu incepe aceste operatiuni in
termenul prevazut la alin. (1), capitania de port va proceda in conformitate cu
prevederile art. 103 alin. (3).
(3) In situatii exceptionale, in care pericolul de navigatie sau poluare determina
actiunea imediata, capitania de port dispune administratiei portuare si/sau de cai
navigabile a zonei respective efectuarea operatiunilor, fara notificarea scrisa
prevazuta la alin. (1).

Art. 108. (1) Daca proprietarul sau operatorul navei nu restituie cheltuielile ocazionate de
operatiunile de dezesuare sau ranfluare si de curatare a albiei, nava si toate bunurile
recuperate, ramase in custodia administratiei portuare si/sau de cai navigabile a
zonei respective, vor fi vandute de catre aceasta, in conformitate cu prevederile
legale.
(2) Sumele obtinute din vanzare vor fi utilizate pentru acoperirea cheltuielilor
ocazionate de operatiunile de dezesuare sau ranfluare si de limitare si indepartare a
consecintelor, precum si de curatare a albiei, plata creantelor catre capitania de port
si administratia portuara si/sau de cai navigabile care greveaza nava, eventuala
diferenta ramanand la dispozitia proprietarului sau a operatorului navei.
(3) In cazul in care cheltuielile prevazute la alin. (2) depasesc suma obtinuta prin
vanzare, proprietarul/operatorul navei sau reprezentantii acestora raman obligati la
plata diferentei.
Art. 109. (1) Documentele de confirmare a operatiunilor de scoatere a epavelor, de ranfluare a
navelor scufundate sau esuate, de scoatere a bunurilor scufundate, de curatare a
albiei, precum si de limitare si indepartare a consecintelor, intocmite de capitania de
port si insotite de calculele justificative privind cheltuielile ocazionate de efectuarea
acestor operatiuni, precum si cele privind paza si administrarea bunurilor salvate
constituie titlu executoriu.
(2) Executarea titlului prevazut la alin. (1) de catre unitatea creditoare se face cu
prioritate inaintea oricarei alte creante.

Curatarea Dunarii de nave scufundate costa zeci de milioane de euro

Ranfluarea epavelor scufundate in Dunare este una dintre cele mai proaste afaceri
facute de statul roman. Dupa ce au platit pentru aducerea la suprafata a navei Rostock (epava evaluata la 500.000 de dolari - n.r.) aproximativ cinci milioane de euro,
autoritatile romane sunt pe punctul sa finalizeze, nu fara peripetii, si ranfluarea navei
Transilvania, care a fost scufundata in Portul Galati in urma cu 30 de ani.
Epavele esuate in Delta sau cele scufundate in Dunare au fost, dintotdeauna, o
bataie de cap pentru autoritatile de mediu, dar si pentru Ministerul Transporturilor,
care a decis, inca din 2003, sa scape de aceasta problema. Dupa ce Capitania
Zonala Galati si Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii au notificat
armatorii sa-si ridice epavele, navele de soarta carora nu s-a interesat nimeni,
acestea au fost scoase la licitatie de catre Directia Finantelor Publice.

Cu banii obtinuti din vanzarea lor la fier vechi urma sa se acopere macar o parte din
valoarea operatiunilor de ranfluare si dezafectare. Procedura, care ar fi trebuit sa se
incheie la sfarsitul anului 2004, a fost insa una extrem de greoaie, chiar si in
momentul de fata, dupa sase ani de la inceperea ei, fiind departe de finalizare. La un
an de la demararea programului, care, initial, a generat costuri de doua milioane de
euro, din cele 214 nave abandonate, identificate initial pe teritoriul Deltei Dunarii, mai
ramasesera doar 98, 30 dintre ele urmand sa intre in reparatii capitale.
Navele nerevendicate au fost transportate la combinatele siderurgice din tara, iar
autoritatilor le-a ramas misiunea ingrata de a incerca sa recupereze 90% din
costurile generate de dezafectarea navelor de la vechii proprietari, care in unele
cazuri au fost imposibil de gasit, intrucat navele erau esuate chiar si de mai bine de
30 de ani. Actiunea demarata in forta nu a fost finalizata nici pana astazi, cand o
firma privata se chinuie inca sa scoata din apele Portului Galati epava navei.
Nava este adusa la mal de un SRL
Desi au trecut 30 de ani de cand s-a scufundat, prima bucata din Transilvania, care
a fost singura nava de pasageri aflata in dotarea flotei comerciale maritime a Romaniei, a fost scoasa la suprafata abia in acest an de echipele de lucru ale unei firme
din Galati (SC Superquatro Grup SRL), care a castigat licitatia organizata de
Compania Nationala Administratia Porturilor Dunarii Maritime SA.
Pentru serviciile prestate, firma urmeaza sa incaseze suma de 14,3 milioane de lei.
Pentru scoaterea epavei au fost prevazute fonduri de la Bugetul de stat prin
Ministerul Transporturilor si prin intermediul CN APDM Galati, care a organizat si
derulat procedura de licitatie in conformitate cu prevederile OUG 34/2006. Asa cum
era simplu de anticipat, firma, care nu are prea multa experienta in operatiuni de
acest gen, a depasit termenul initial de finalizare, de 10 luni, iar Administratia
Portuara a Dunarii Maritime Galati a anuntat, in luna iunie, prelungirea cu trei luni a
contractului firmei Super Quatro SRL.
Directorul APDM, Mihai Ochialbescu, a declarat ca autoritatea a acceptat prelungirea
contractului pentru ca au aparut situatii neprevazute, cum ar fi epiuri (dig de piatra)
sub nava cu o lungime de 30 de metri, care au ingreunat lucrarile de ranfluare a
epavei, dar si din cauza naturii terenului, care a fost extrem de dur. Desi, initial, a
anuntat ca firma Super Quatro nu va primi penalizari pentru ca nu a respectat termenul initial de finalizare, Ochialbescu se pare ca s-a razgandit in aceasta privinta,
dupa ce a aflat ca si al doilea termen, 23 octombrie, ar putea fi prelungit intrucat,
pana acum, a fost adus la suprafata aproximativ un sfert din epava.
Reprezentantii firmei le-au comunicat autoritatilor ca bucata ramasa pe fundul
Dunarii este prea grea pentru a putea fi ridicata cu macaralele angrenate in lucrarile
de ranfluare si ca echipele de lucru sunt obligate sa apeleze la o noua strategie.
Surse bine informate spun ca firma va fi nevoita sa traga corpul navei la mal, unde
sa il taie in bucati si abia apoi sa il ridice pe cheu.

Epava a fost cumparata cu 1,5 milioane de lei


Partea proasta este ca aceasta operatiune dureaza si ca APDM nu mai are rabdare,
amenintand cu penalitati de 1.000 de euro pe zi. Exista si o explicatie pentru aceasta
graba a autoritatilor dunarene, care au de respectat un alt contract incheiat in urma
cu o luna cu o firma din Constanta, care a castigat licitatia organizata de Directia
Generala a Finantelor Publice Galati pentru vanzarea epavei navei Transilvania.
Jaguar Trading SRL din Constanta si-a adjudecat, in schimbul sumei de 1.550.080
de lei, cele 3.460 de tone de fier vechi ale epavei. Pretul de pornire, stabilit de
Finante, a fost de 254 de lei pe tona, dar, in final, firma constanteana a oferit un pret
aproape dublu - 448 de lei pe tona, oricum mult mai putin decat va obtine vanzand
fierul vechi la export. La licitatia cu strigare au mai participat alte sase societati
comerciale: trei din Galati si cate una din Brasov, Ramnicu-Valcea si Matasari,
judetul Gorj.
Chiar si asa, este simplu de remarcat ca ranfluarea navei nu a fost vreo afacere
pentru statul roman, care a incasat doar 10% din banii ce urmeaza sa ii plateasca
firmei din Galati, care se ocupa cu aducerea epavei la mal. In conditiile in care
lucrarile de ranfluare a navei Transilvania, aflata in Dana 18 a portului, nu s-au
incheiat, firma constanteana a acceptat ca fierul vechi sa ii fie livrat pe masura ce
este scos la suprafata, dar autoritatile au apucat sa comunice ca termen de finalizare
data de 23 octombrie.
In plus, autoritatile portuare de la Galati sunt nemultumite de faptul ca epava
blocheaza frontul danelor 18-21 in lungime de 440 de metri si ca se afla in
imposibilitatea de a executa lucrari de drenaj in siguranta in zona. In plus, epava are
un impact negativ asupra mediului si exista pericolul de poluare chimica a mediului
acvatic.
Povestea navei de pasageri de lux
Transilvania s-a scufundat in 1979 din cauza unor manevre gresite, in timp ce se
afla in proces de modernizare. Aceasta nava, cu o lungime de 132 de metri, o latime
de 17 metri, un pescaj de 5,7 m si o greutate de 5.160 TDW, a fost construita in
1938 la un santier din Danemarca, iar, inainte sa se scufunde, oferea celor peste
400 de pasageri conditii de lux, nava fiind solicitata frecvent de companii internationale de turism pentru organizarea de croaziere pe Marea Neagra si pe Marea
Mediterana.
Nava are corpul din otel nituit, trei punti, compartimentul masini asezat la prova,
doua motoare Diesel in doi timpi cu simplu efect,
12 cilindri, doua elice si puterea totala de 23.000 CP.

Doar 12 la sut din epava navei Transilvania, scufundat acum 30 de ani la Dana 18
din Portul Galai, a fost scoas pn n prezent la suprafa de firma Superquatro
SRL, dei termenul limit stipulat n contract este 21 iulie 2009.
Lucrrile pentru ranfluarea epavei navei Transilvania din Portul Comercial Galai au
nceput nc de anul trecut i sunt executate de firm romneasc - Superquatro
Grup.

V
aloarea total a contractului cu tot cu TVA se ridic circa 15 milioane de lei noi,
Contractul a fost semnat pe 21 iulie 2008.
Reprezentanii firmei susin c operaiunea de ranfluare va fi finalizat la timp, cu
toate acestea exist nc din iarn o cerere de amnare a termenului cu circa trei
luni.

Bibliografie

Lexicon maritim englez-romn, Ed. tiinific, Bucureti, 1971


Dinu Dumitru, Vlad Constantin : Scafandri i vehicule subacvatice. Ed.
tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1986.

Mircea Degeratu, tefan Georgescu, Sergiu Ioni : Lucrri subacvatice


realizate cu scafandri. Control nedistructiv i utilizare de explozivi sub ap.
Lucrri tehnice sub ap. [1][2]. Ed. Matrixrom, Bucureti, 2005.