You are on page 1of 4

A doua jumatate a secolului XX

Elemente istorico-geografice
Noi modele Urbanistice
Orasul gradina
Orasul industrial
City beautiful
Dezurbanismul, Broadcare City, futurismul
Orasul regional
Miscarea moderna Orasul functionalist
Locuinta ansamblul de locuinte
Caracteristicile modelului urbanistic

Scurtul decol XX- sfarsitul celui primului doilea razboi mondial pana la destramarea URSS.
Din ce in ce mai multe state nationale deja constituite. Germania este din ce in ce mai mare si
mai puternica si mai influenta pe plan politic si economic. Franta e intr-un declin dpdv al economiei.
Marea Britanie e foarte influenta.
Blocul socialist si blocul democrat. Evenimente: sf primului razboi mondial(cea mai mare drama
din istoria umanitatii la acel moment, reaseaza lumea, e o ocazie de reconstructie pe de alta parte o
incercare de a uita acest eveniment), Rusia comunista(Lennin, Rusia infranta in primul razboi modial si isi
propune revizuirea starii geo-politice), Germania (dupa un scurt episod democratic trece la regimul
national socialist sub conducerea lui Adolf Hitler), Hitler si Stalin marcheaza comportamentul si actiunile
acestor doua puteri care se vor confrunta in cel de-al doilea razboi mondial, dpdv cultural-artistic: apar
curentele artei moderne care au influenta asupra arhitecturii, orasuluil si urbanismului, un eveniment
economic important e marea criza economica care atinge aproape toata lumea si determina venirea la
putere in Germania a regimululi nazist, e un moment de restabilire a unei madri nationale si a unei
ambitii de mare putere in Germania. Se pun sub semnul intrebarii resorturile economiei liberale, al
doilea razboi mondial (distrugrea oraselor ce necesita reconstructia acestora, schimba orientarea
politica).
Orasul post-liberal intra si el intr-o stare de criza, un mom de criza de crestere, o mare parte

dintre neajsuri fusesera rezolvate dar, provocarile din ce in ce mai mari legate de cresterea oraselor,
disiparea lor samd incurajeaza problema unor modele alternative de dezvoltare:
1. Orasul gradina:
Isi are radacina intr-o gandire utopica din sec XIX. E mai mult decat un model de oras. Fondatorul
sau propune un model in care avantajele lumii urbane si rurale sa se combine intr-o noua forma de
asezare. Sistem urban de mici asezari autosuficiente(nu au nevoie de resuse dinafara, nu trebuie
sustinute) care ocupa un teritoriu cam de 5 ori mai mare decat orasul propriu zis, in mij acestui teritoriu
se gaseste acest oras care are o structura bine determinata.
Orasul trebuie sa isi separe functiunile si sa le distribuie ordonat fata de centru: in centru zona
comerciala separata de un inel de verdeata urmeaza zona de locuire si separata de un alt inel de
verdeata de zona de circulatie(orasele erau legate intre ele prin cai feroviare).
Orasele gradina au ajuns sa fie suburbii gradina nu au avut aceasta sufucienta economica si au
ajuns sa creasca in periferia oraselor. Grupare de constructii rezidentiala si fara autonomie economica.
Aceste mici ansabluri au fost aplicate si in alte modele urbane.
2. Orasul "Industrial"
E diferit fata de orasul industrial al sec 19. Difera fata de orasul gradina , accepta metropola ca
pe o realitate inevitabila si incearca sa o adapteze la o functionare corespunzatoare dpdv al locuirii si al
felului in care st articulate zonele functionale.
Dotari productive, edilitare, e constrientizata importanta echipamentelor tehnice si felul in care
ele functioneaza.
E pima data afirmata foarte clar necesitatea separarii zonelor functionale.
E un moment de cautari ale anasamblurilor de locuinte colective in diveste forme si marimi si de
articulare a acestora.
3. City Beautiful
Initaiata in SUA care incearca sa adapteze principiile monumentalitatii clasice. Fac apel la fronturi
unitare, perspective cheie, monumente etc.
Acest model incepe prin a se dezvolta in lumea extraeuropeana pe de o parte in America si mai
apoi in lumea coloniala: in noile capitale ale econimiilor importante(New Delhi). Combinarea
perspectivelor largi cu retele de bulevarde si piete alternative.
Noua capitala a Australiei Canberra: o secma care lucreza foarte mult cu
monumentalitatea,perspectiva etc.
Acest model a facut cariera in lumile mai purin democratice ca expresie a ordinii: Berlinul(nu a

fost pus in opera), Moscova(Dupa modelul dezurbanizarii esuat se revine la aceasta idee monumentala
..)

Dezurbanistii sovietici care isi propun sa desfinteze orasele si sa una in loc o mare retea de
asezari in lungul cailor de comunicatii importante si in gurul amplaseamentelor cu rezurse economice.
Acest tip de gandire poate di aplicat intr-o lume care se reinventeaza.
Incepana dcu anii 30 curentul diminant de gandire a fost acela ca orasul este cadrull in care se
manifesta lupta de clasa si e cadrul dezvoltarii lumii socialiste.
Stalingrad in forma anterioara razboiului care a fost conceput ca o suita de 3 banzi in lungul
raului volga.

Broadcare City o idee a lui Frank Loyd Wright e un model de reinventare a orasului in terir=toriu,
de reintoarcere la originile colonizatoare si de decongestionare urbana prin intermediul unor grile cu
parcele de dimensiuni mari. E un model care dunctioneaza in logica transportuluil auto. Acest proiect
propune o noua forma de asezare: sa foloseasca intr-un mod eficient marea disponibilitate de teren pe
care SUA o avea.

Futurismul- La Citta Nuova , un model mai degraba utopic. E un nou model de oras care e
esemanator cu orasul industrial al sec XX. Marile exhipamente, marile dotari complet separate de o zona
de locuire.

Orasul regional incearca sa vada locuirea in contextul unui teritoriu mult mai mare. Din aceasta
gandire a rezultat planificarea regionala(amenajarea teritoriului). Unul dintre primele plaunri e planul
facut pt dezv Londrei (facut de Aber Crombie). Propune o sistematizare a dezvoltarii, inconjurand
orasul existent cu o centura verde in spatele caruia ar fi urmat o zona in care dezvoltarea ar uram asa se
produca in mici concentrari noi.
Un alat exemplu e Amsterdamul care is propne o consecventa a aplicarii a unor principii
urbanistice de crestere. Propun dezv orasului in fuctie de nevoi. Sunt zone devoltate diferit in logici
foarte diferite.

Miscarea moderna si orsaul functionalist:

Locuinta:
In cadrul miscarii modernelocuinta a cunoscut o nationalizare foarte puternica. Locuinta in
perioada moderna e una standardizata, ea provine dintr-o gandire voit sitntifica care isi propune sa
identifice nevoile locuitoruilor tip. si care ar fi concreticarea acestei locuintei.
Ansambul de locuinte:
Initial a fost doar o aglomerare de case frumoase. Experimente inovatoare in acest sens sunt
altele: ansamblurile Siedlung care propun acest model de locuinte insiruite, avand niste spatii comune si
niste spatii private, grupate in jurul unor spatii de folosinta comuna.
Un alt tip de ansamblu e ansamblul numit Hof: se practica un urbanism inchis, sunt incinte, se
gasesc in intriorul anasmblului dotarile de interes. Poate fi folosit in mod repetitiv ca unitate autonoma.

Orasul functionalist:
Are la baza tot felul de teme concretizate intr-o teorie urbanistica foarte dominanta. Le
Corbusier spune ca ar trebui sa existe trei mari tipuri de asezari umane: orasul exploatarilor agricole,
orasul radioconcentric(al schimburilor comerciale) si orasele liniare industriale(productive). El spune ca
orasul trebuie sa indeplineasca patru functiuni importante:locuirea, munca, loisir, circulatia.
Aceste patru elemente trebuie sa fie separate.Zona de loisir nu mai treuie sa fie alcatuita din mici
parculete verzi, locuinta trebuie sa fie concentrata in mari unitati de locuire care sa ofere atat locuita cat
si acele dotari de interes comercial si care ar trebui sa fie separate unele de celelalte, bine insorite,
ventilate etc.
Locuirea: o mare strada in jurul careia se afla locuintele indiiduale pus eunele peste
celelalte:functiune individuala, autonoma, curte proprie.
Marile unitati de locuire care concentreaza multe locuinte intr-una .
Principiile orasului functionalist: segregarea functionala, primatul acordat locuirii, reinventarea
orasululi sub forma gruparii de constructii majore etc.