DREPTUL MEDIULUI SUBIECTE FINALE

1.Conferintele mondiale privind protectia mediului si principalele documente

adoptate
I.

1972 Stockholm delegai din 114 state. Probleme:

planificarea i gestionarea aezrilor umane n vederea asigurrii
calitii mediului
gestionarea resurselor naturale ale mediului
determinarea poluanilor de importan internaional
aspecte economice,
nconjurtor.

sociale

educative

legate

de

mediul

- 2 documente importante adoptate:

II.

Declaraia de Principii asupra Mediului nconjurtor ce conine 26

pp privind drepturile i obligaiile statelor n acel domeniu i
Planul de Aciune privin Mediul nconjurtor ce cuprinde 109
recomandri adresate statelor n acest domeniu.
1992 Rio de Janeiro Conferina secolului 189 state.

- Scop general: elaborarea de strategii i msuri care s contribuie la

ameliorarea crezei economice mondiale n contextul dezvoltrii durabile.
- Documente adoptate:
Declaraia de Principii (Carta Pmntului)
n care sunt enumerate principiile dup care omenirea tb s se conduc
n relaiile interumane i om-natur

sunt preluate cele din Declaratia de la Stockholm si adaugat un nou

principiu;
Agenda XXI

analizeaz premisele i posibilitile de punere n aplicare a pp din Carta

Pmntului, cu 4 seciuni ce privesc :
dimensiunile sociale i economice,
conservarea i gestionarea resurselor,
ntrirea rolului organizaiilor internaionale i
mijloacelor de execuie;

Convenia privind Schimbrile Climatice

repr un anagajament ferm al statelor semnatare de a-i reduce

emisiile de carbon pn n anul 2000 la nivelul celor existente n
1990;
Convenia privind Diversitatea Biologic (biodiversitatea)

cuprinde obligaiile asumate de state pt protejarea diferitelor ecosisteme

i a diverselor forme de via;
- Conferinta de la Rio a adoptat si 3 rezoluii ce se refer la schimbrile
climatice si la msurile ce tb luate de state pt asigurarea unui mod de via
satisfctor pt om.
III.

2002 Johannesburg

Obiectiv:
eradicarea srciei n rile slab dezvoltate,
asigurarea de msuri pt stoparea nclzirii globale i
msurile de protecie a mediului nconjurtor n aezrile
umane.
Din pcate, = fiasco, ntruct documentele adoptate nu sunt de talia celor
de la primele dou conferine.

2.Particularitatile poluarii agricole;

Poluarea poate fi : Natural (furtuni de nisip, praf) sau Antropic (chimic,
termic, sonor, fizic, magnetic, biologic).
Dintre activitile umane, cele mai poluante sunt: agricultura, industria i
transporturile.
Exista cateva deosebiri esentiale intre poluarea agricol i poluarea
industrial poluarea agricol fiind considerata mai sever pentru cel
putin urmatoarele motive:
1) P.A. afecteaz solul, care este principalul mijloc de producie n agriculur i
silvicultur, limitat ca ntindere i cu caracter de fixitate.
2) P.A. e mai ntins dect P.I. se refer la ntreaga suprafa de teren pe
care s-au practicat neraional chimizarea, irigaiile, mecanizarea
3) P.A. e mai periculoas pt c duce la infestarea cu substane toxice a
prodselor agro-alim
4) Dac de regul. P.I. se datoreaz eliminrii fr voie n atmosfer, pe sol sau
n ape a unor poluani, P.A. este urmarea introducerii intenionate n sol
a unor substane necesare produciei agricole.
5) Dac de regul, P.I. vizeaz (mcar la nceput) un nr restrns de pers (cei
ocupai profesional), P.A. vizeaz de la nceput ntreaga populaie
consumatoare a produselor agro-alimentare infestate.

3.Notiunea de mediu inconjurator si de resurse naturale;

2

Mediul nconjurtor st la baza ecologiei ca tiin biologic, susceptibil n

raport cu necesitile punerii n valoare a ocrotirii sale de reglementare juridic.
ECO (oikos cas, adpost, mediu de via; logos tiin) a fost introdus pt
prima dat n tiin n 1886 de biologul Darwinist Hoeckel pt a indica studiul
tuturor relaiilor animale mediul lor organic sau anorganic.
- Ecologia, ca tiin biologic, folosete date i metode din medicin, fizic, chimie,
biologie, botanic, zoologie.
n 1937, doi savani englezi gsesc termenul de bioecologie.
- Cele mai recente lucrri propun definirea ecologiei ca o tiin a ecosistemelor pt
c ecosistemele nsumeaz teoretic i fenomenele ecologice.
Ecosistem
= pri mai mari sau mai mici din natura vie, numite i
biocenoze, formnd un ntreg unitar. La nivel planetar, ecosistemul este
biosfera.
Biocenoza i biotipul sunt componente structurale i funcionale ale ecosistemelor.
Biotipul este mediul de via al unei biocenoze si ac termen este folosit mai
mult in Europa .
Habitat anglo-saxona inseamna att mediul de via al unei biocenoze,
dar i spaiul ocupat pe glob de o specie sau de catre un individ.
Definiia Mediului nconjurtor dat de Emil Racovi Mediul reprezint
ntregul nfptuirilor, a fenomenelor i energiilor lumeti, ce vin n contact
cu o fiin de care depinde soarta acesteia, i care provoac o reaciune n
acea fiin.
n literatura modern, mediul nconjurtor este definit ca ntregul condiiilor
energetice, fizice, chimice i biologice ce nconjoar o fiin sau grupurile
de fiine cu care acestea se regsesc n relaii permanente de schimb.
Conform dicionarului, mediul nconjurtor are o dubl accepiune:
cadru de via al individului i
ansamblul
condiiilor
susceptibile
organismelor vii i activitilor umane.

acioneze

asupra

ntr-o reglementare comunitar, mediul nconjurtor cuprinde apa, atmosfera,

solul, biocenozele i relaiile dintre ceastea i mediul exterior.
Mediul nconjurtor ca obiect de protecie juridic Legea proteciei mediului OUG
195/2005 definete mediul ca ansamblul de condiii i elemente ale Terrei:
aerul, apa, solul i subsolul, aspectele caracteristice peisajelor, toate
materiile organice i anorganice i fiinele vii, sistemele naturale n
interaciune cuprinznd elementele menionate anterior.
Mediul nconjurtor are dou componente majore:

natural atmosfer, ap, sol, subsol, peisaje,

monumente naturale, flor, faun, fiina unam; i
artificial (antropic) al carei continut este dat de
aezrile umane, orice fel de activitate a omului care sub
o forma sau alta produce sau poate produce un impact
negativ asupra mediului.
Conform Legii Mediului, Resursele Naturale reprezint toate elementele
naturale ale mediului ce pot fi folosite n activitatea uman:
resurse neregenerabile (minerale i combustibili fosili),
resurse regenerabile (ap, sol, subsol),
resurse inepuizabile (energie solar, eolian, geotermal, a valurilor).
4. Principiul prevenirii riscurilor ecologice si a producerii daunelor +

principiul poluatorul plateste;

Principiile interne de baz

1) Principiul aciunii preventive (OUG 195/2005, art. 3, lit. c)) este
fundamentat pe ideea c activitile de prevenire a riscurilor ecologice
sunt mai puin costisitoare dect repararea daunelor ecologice care,
de cele mai multe ori, au caracter ireversibil.
Aplicarea acestui principiu este asigurat, pe de o parte,
prin reglementarea unor msuri cu caracter preventiv, iar, pe
de alt parte,
prin promovarea unor activiti care s conduc la evitarea
producerii unor consecine negative asupra calitii
mediului.
n cadrul acestei activiti, un rol important revine impactului asupra mediului.
Principiul activitii preventive se realizeaz i prin aplicarea sectorial a
altui principiu, cel al utilizrii celor mai bune tehnici disponibile pentru
activiti care produc poluri semnificative.
Cele mai bune tehnici disponibile se refer la stadiul de dezvoltare cel
mai avansat i eficient nregistrat n evoluia unei activiti, care
demonstreaz posibilitatea practic a tehnicilor specifice de a constitui
referin pentru stabilirea valorii-limit de emisie n vederea prevenirii
polurii.

2) Principiul poluatorul pltete (art. 3, lit. e) din OUG 195/2005)

n baza cruia, prin OUG 68/2007 a fost reglementat rspunderea de
4

mediu n scopul prevenirii i reparrii prejudiciului adus mediului

(este vorba, de fapt, despre rspunderea material pentru mediu).

Acest princpiu are i o justificare economic: neefectuarea la timp a

cheltuielilor pentru protecia mediului atrage ulterior costuri mai ridicate
care trebuie acoperite.
- Acest princpiu a fost dezvoltat ca o metod de alocare a costurilor, de
meninere sub control a polurii.
- El se poate aplica direct ca o tax de poluare sau ca o penalitate.
- Sub aspect general, acest principiu este reprezentat de suportarea
cheltuielilor legate de poluare, de autorul acesteia, iar sub aspect
particular, de executarea de ctre ntreprinztorul poluator a obligaiilor
ce converg spre evitarea i limitarea polurii.
- Principiul poate fi aplicat doar coroborat cu principiul aciunii preventive, al
reinerii poluanilor la surs i al precauiilor n luarea deciziilor pentru a nu
se ajunge la consecina inadmisibil a considerrii c dac se efectueaz o plat se
permite poluarea.
- Declaraia Consiliului Europei din 1968 privind lupta mpotriva polurii aerului
afirm c toate cheltuielile privind prevenirea i reducerea polurii cad n
sarcina autorului.
- Aceeai prevedere figureaz i n principiile directoare ale relaiilor economice
internaionale care intr sub incidena politicilor de mediu adoptate de statele
membre ale Organizaiei pentru Cooperare i Dezvoltare Economic la 26 mai 1972.
5. Principiul participarii publicului la elaborarera si aplicarea deciziilor de

mediu+principiul interzicerii poluarii;

Principii decizionale

A) Principiul participrii publicului la elaborarea i aplicarea deciziei de mediu

prevzut n art. 3 lit. h) din OUG 195/2005
potrivit Declaraiei de la Stockholm (1972), omul are dreptul la un mediu
a crui calitate s-i permit s triasc n demnitate i bunstare;
acest drept include n coninutul su i:
dreptul de informare asupra politicilor i proiectelor ce pot
avea consecine negative asupra mediului
dreptul de a participa la procesele prin care se adopt decizii
privitoare la mediu i
dreptul de a dispune de mijloacele juridice adecvate pentru
repararea prejudiciilor suferite ca urmare a nerespectrii
garaniilor legale
acest principiu este prevzut n documentele Conferinei ONU pentru
mediu i dezvoltare de la Rio (1992) i Agenda XXI, precum i n

majoritatea tratatelor i conveniilor cu inciden n domeniul proteciei

mediului
n cadrul Conferinei de la Aarhus un mediu pentru Europa (1998), a fost
adoptat Convenia privind accesul la informaie, participarea
publicului la luarea deciziei i accesul la justiie n problemele de
mediu, ratificat de ROM prin Legea 86/2000; aceast Convenie
garanteaz dreptul oricrei persoane de a solicita o informaie de
mediu, fr s declare un anumit interes;
Convenia prevede situaiile n care poate fi refuzat solicitarea unei
informaii de mediu:
o autoritatea public nu deine informaia solicitat
o solicitarea este vdit nerezonabil sau este formulat ntr-o
manier prea general
o cererea privind documentele n curs de elaborare sau sistemul
de comunicaii interne ale autoritilor publice, atunci cnd o
astfel de excepie este prevzut de legislaia naional sau de
practica obinuit, lundu-se n considerare interesul public n cazul
unei asemenea dezvluiri, dac dezvluirea ar afecta:
confidenialitatea procedurilor autoritilor publice
relaiile internaionale
sigurana naional
securitatea public
cursul justiiei
confidenialitatea informaiilor comerciale i industriale
dreptul de proprietate intelectual
confidenialitatea unor date cu caracter personal
refuzul trebuie s fie fcut n scris,
dac cererea de informaii a fost formulat n scris,
ori dac solicitantul cere acest lucru
refuzul solicitrii trebuie motivat i s conin informaii cu privire la
procedura de recurs;
rspunsul cuprinznd refuzul solicitrii trebuie dat ct mai curnd
posibil, fr a se depi 1 lun, cu excepia situaiei n care
complexitatea informaiei justific prelungirea aceste perioade pn
la 2 luni de la data naintrii cererii
n cadrul legislaiei naionale, fiecare parte la Convenie se oblig s asigure
pentru orice persoan care consider c solicitarea i-a fost ignorat, greit
refuzat, sau care consider c a primit un rspuns neadecvat, dreptul de a
avea acces la o procedur de recurs n faa unei instane de judecat
ori a unui alt organism independent i imparial, prevzut de lege
statul va lua msuri ca respectiva persoan s aib acces i la o procedur
de fond, nefiind exclus nici posibilitatea unei proceduri prealabile de
recurs, n faa unei autoriti administrative
n ROM, cadrul legal pentru elaborarea i aplicarea deciziei de mediu este
dat, n afar de
Convenia de la Aarhus, i de
Constituia ROM
OUG 195/2005
HG 878/2005 privind accesul publicului la informaia de mediu

Legea 544/2001 privind accesul la informaiile de interes public

Legea 554/2004 privind CA amd
Constituia ROM prevede dreptul la un mediu sntos (art. 35), dreptul la
ocrotirea sntii (34), accesul la justiie (21), dreptul la informaie (31),
dreptul de asociere (40) i dreptul de petiionare (51)
OUG 195/2005 prevede n art. 5 c statul recunoate oricrei persoane
dreptul la un mediu sntos i echilibrat ecologic, garantnd n acest
scop:
accesul la informaie cu respectarea condiiilor de confidenialitate
prevzute de lege
dreptul de asociere n organizaii pentru protecia mediului
dreptul de a fi consultat n procesul de luare a deciziilor privind
dezvoltarea politicii i legislaiei de mediu, emiterea actelor de reglementare
n domeniu, elaborarea planurilor i programelor
dreptul de a se adresa, direct sau prin intermediul organizaiilor pentru
protecia mediului, autoritilor administrative i judectoreti,
indiferent dac s-a produs sau nu un prejudiciu, precum i
dreptul la despgubiri pentru prejudiciul suferit
dispoziiile legale menionate se completeaz cu numeroase alte prevederi
privind elaborarea i aplicarea deciziei de mediu
Principii specifice cu caracter restrns
1. Principiul nediscriminrii
2. Principiul interzicerii polurii
interzicerea polurii reprezint o problem de maxim importan, ce
necesit o cooperare susinut ntre toate statele, n vederea
prevenirii i limitrii prejudiciilor aduse mediului
limitarea i stoparea efectelor polurii mediului a fcut obiectul preocuprilor
Conferinei de la Stockholm (1972), care a elaborat i a recomandat
statelor o serie de instrumente n acest scop; astfel
pentru situaiile n care substanele periculoase nu pot fi asimilate de
mediu s-a recomandat msura interdiciei activitii generatoare
de poluare
iar pentru alte situaii mai puin grave, s-a recomandat instituirea
anumitor restricii care pot mbrca fie forma licenelor sau a
permiselor, fie pe cea a autorizaiilor
tot n cadrul Conferinei de la Stockholm, s-a propus i un sistem de
mijloace stimulative, constnd n acordarea unor mprumuturi
favorabile, a unor avantaje fiscale, iar n literatura de specialitate s-a
vorbit despre eficacitatea sanciunilor n domeniul atenurii sau mpiedicrii
polurii
un rol nsemnat n evitarea polurii revine sistemelor de supraveghere i
evideniere a schimbrilor intervenite n calitatea factorilor de
mediu n acest sens menionm Sistemul Global de Monitoring al M
(creat n 1972) n cadrul Conferinei ONU de la Stockholm, ca parte integrant
a programului Observarea planetei

 n cadrul Consftuirii interguvernamentale de la Nairobi (1974)

convocat de Programul ONU pentru M, au fost formulate principiile i
scopurile Sistemului Global de Monitoring al M, propunndu-se
urmtoarele domenii de aplicare a monitorizrii:
controlul continuu al polurii de fond a atmosferei,
precum i n zonele urbane i centrele industriale;
controlul continuu al polurii marilor i oceanelor;
controlul continuu al gradului de poluare a solurilor
se pune accentul pe obligaia statelor de a lua msuri adecvate pentru
evitarea polurii

6. Particularitatile izvoarelor formale ale dreptului mediului;

1. Toate normele de dr mediului au caracter imperativ
2. Unele din normele de dr mediului sunt norme tehnice care, prin includere a
lor n diferite acte normative, produc efecte juridice
3. Sunt izvoare speciale tratatele i conveniile internaionale, sub dou
condiii:
a)Romnia s fie parte/s le fi ratificat
b)s fie n vigoare la data invocrii lor

7. Cauzele si efectele principale ale poluarii atmosferei

Poluarea atmosferei
n 1979, la Geneva prima Conferin European privind
protecia
mediului, la care s-au adoptat Convenia i Rezoluia privind poluarea
atmosferic i transfrontier pe distane lungi.
- Convenia a definit poluarea atmosferei n general = introducerea de ctre
om direct sau indirect de substante/energie cu efecte nocive: periclitarea
sntii omului, producerea de daune comorilor vii i ecosistemelor, limitarea
beneficiilor mediului i a altro drepturi de folosire de drept a mediului;
poluarea atmosferic transfrontier pe distane lungi = acea poluare a
crei surs fizic se afl cuprins total sau parial n limitele de jurisdicie
ale unui stat, efectele producndu-se ntr-o zon supus jurisdiciei altui
stat, la o distan la care nu e n general posibil s se stabileasc
contribuia sursei generatoare de emisii.
Poluarea atmosferei tb tratat n fcie de modul de folosire de ctre om al
acestui component al mediului.

a. Privit n calitatea sa de cadru general al vieii, aerul e considerat poluat atunci

cnd concentraiile substanelor stine introduce accidental sau
intenionat se situeaz la un nivel care poate duna vieii omului, florei i
faunei.
b. Privit n calitatea de materie prim aerul e considerat poluat atunci cnd
altereaz produsele sau erodeaz construciile/instalaiile. Ex. n tursim,
poluarea aerului nu e privit neaprat dpdv al alterrii sntii omului, ci poluarea
ntr-un mod n care l face mai puin agreabil.
Poluanii atmosferei:
Primari - emii direct din surse identificate sau identificabile
Secundari - rezultai din combinaia dintre ei, sau dintre un poluant
i un factor de mediu.
Principalele efecte:
1. nclzirea global datorat cantitii uriae de de CO2 provenit de la
marile industrii raport UNESCO:
accelerarea topirii calotei de ghea
creterea nivelului mrilor i oceanelor (cu 1-1,5 m)
2. Subierea progresiv a stratului de ozon permite ptrunderea pe Terra
a unei cantiti mai mari de raze ultraviolete care conduc la inmultirea
cazurilor de cancer de piele i cataracte oculare, in paralel cu scderea productiilor
de cereale i a planctonului oceanelor.
3. Ploile acide - conin sulf i emanaii ale gazelor de eapament si duc la
distrugerea recoltelor/pdurilor i la nclzirea global.
4. Smogul - este un amestec de vapori de ap i poluani.
- este de dou tipuri : smogul londonez (reductor) i smogul
californian (oxidant).

8.Protectia atmosferei in dreptul intern;

Potrivit OG 195/2005 i OUG 243/2000 privind protecia atmosferei, se
urmrete
prevenirea,
eliminarea,
limitarea deteriorrii,
ameliorare acalitii atmosferice.
Pt prevenire, Ministerul Mediului i Dezvoltrii Durabile aprob

Strategia Naional i Planul Naional de Aciune n domeniul

proteciei atmosferei;
mai multe programe naionale de reducere a unor emisii (cum
sunt acizii de azot; pulbere de la instalaiile de ardere);
SN i PNA privind schimbrile climatice;
Sistemul Naional de Estimare a emisiilor de gaze cu efect de
ser administreaza Registrul National al emisiilor de gaze cu
efecte de sera i altele.
Regimul juridic de protecie al atmosferei are la baz respectarea principiilor
de abordare integrat a proteciei mediului, n care scop, legea stabilete:
Strategia Nationala privind protecia atmosferic
evaluarea i gestionarea integrat a calitii aerului
prevenirea
i
combaterea
fixe/mobile/difuze

poluarii

atmosferei

din

surse

participarea publicului la adoptarea si la aplicarea deciziilor

monitorizarea calitii aerului
atrib. i rspunderile autoritilor, persoanelor fizice i pers juridice n
acest domeniu
Obiectivele SN n domeniul proteciei atmosferei:
1.Meninerea calitii aerului nconjurtor n zonele/aglomerrile n care
acesta se ncadreaz n limita prevzut de normele n vigoare.
2.mbuntirea calitii aerului n zonele/aglomerrile n care acesta nu se
ncadreaz n limita prevzut de normele n vigoare.
3.Adotarea mpsurilor necesare n scopul limitrii, pn la eliminare a
efectelor negative asupra mediului, inclusiv n context transfrontier.
4.ndeplinirea obligaiilor asumate de Romnia pron acorduri/tratate
internaionale i participarea la cooperarea internaional n acest domeniu.
Liniile strategice pt 2007-2013:

Evaluarea i gestionarea integrat a calitii aerului

Respectarea prevederilor naionale n domeniul schimbrilor climatice

mplementarea cerinelor privind:

a) limitarea emisiilor de poluani n aer provenind de la
instalaiile mari de ardere

10

b) limitarea emisiilor de compui organici volatili provenii de

la anumite activiti/instalaii
c) eliminarea substanelor care distrug stratul de ozon
Strategia Naional se adopt prin HG, se reactualizeaz periodic de ctre
MMDD i se raporteaz UE.
- ca parte integrant a SN, Planul de Aciune pt protecia atmosferic
cuprinde metodele prin care se ndeplinesc obiectivele strategice:

continuarea transpunerii complete a legislaiei europene

asigurarea
progresului
n
mplementarea
reglementrilor
europene transpuse, prin asigurarea resurselor financiare.

mbuntirea
domeniu.

activitii

structurilor

administrative

din

acest

Pe tritoriul Romniei, evaluarea calitii aerului se face pe baza valorilor-limit i

a valorilor de prag, n acord cu standardele UE.
Valoarea-limit este nivelul fixat pe baza cunotinelor tiinifice pt
prevenirea i reducerea efectelor duntoare asupra omului i mediului,
care se ating ntr-o perioad dat, i care nu tb depit.
Valoarea de prag este nivelul pragurilor de alert care, o dat depite,
solicit msuri urgente din partea organelor competente.
La nivelul rii a fost creat Sistemul Naional de Evaluare i Gestionare
Integrat a Calitii Aerului, ce cuprinde:
1.SN de monitorizare a calitii aerului
2.SN de inventarieire a emisiilor de poluani din atmosfer.
- Rezultatele evalurilor se aduc la cunotina publicului i se raporteaz UE de
ctre MMDD. Pe baza acestora, MMDD ntocmete o list care cuprinde zonele i
aglomerrile n care nivelul poluanilor:
sunt mai mari dect valoarea-limit plus o marj de toleran aici
Autoritatea Teritorial pt Protrecia Mediului iniiaz, mpreun cu admin
publ locale, elaborarea Planului Integrat de Gestionare a Calitii Aerului
sunt ntre valorile-limit i marja de toleran
sunt mai mici dect valorile-limit
Activitile care constituie surse fixe de poluare se pot desfura numai pe
baza acordului i a autorizaiei de mediu, eliberat n urma abordrii
integrate a impactului asupra mediului, conform reglementrilor legale.

11

- n acest scop, operatorii economici au obligaia s solicite i s efectueze

studiul de evaluare a impactului
bilanul de mediu i
auditul de mediu.
- Dac la unele obiective se constat depiri ale valorilor.limit de emisii, la
cererea Autoritii teritoriale pt Prot Mediului, tb s se ntocmeasc un program de
conformare ce cuprinde msuri imediate i pe termen mijlociu de remediere a
situaiei constatate.
- pt reducerea poluarii aerului, legea prevede o serie de obligatii pt autorit publice,
cat si pt toti operatorii economici

9.Protectia atmosferei pe plan international;

PROTECIA ATMOSFEREI PE PLAN INTERNAIONAL
a fcut iniial obiectul jurisprudenei: prima hotrre dat de un tribunal
internaional
n 1935, SUA Canada
era vorba despre poluare atmosferic sever produs pe teritoriul SUA de
o topitorie a Canadei situat la grania cu SUA
Canada a fost considerata vinovata pentru prejudiciul economic adus SUA.
-

Codul aerian internaional a fost primul document internaional care a

cuprins norme privitoare la poluarea atmosferei referitoare la:
1. poluarea fonic
2. masuri de sanatate publica
in cazul Europei, unul dintre cele mai complexe texte referitoare la acest gen
de poluare este Declaraia de Principii asupra Luptei Impotriva Polurii
Aerului adoptat de Consiliul de Minitri a UE n 1968.
Declaraia are o viziune de ansamblu, ea recomand statelor 3 metode
care au fost deja implementate n legislaiile naionale (inclusiv n
Romnia):
1) instalaiile fixe susceptibile a cauza o cretere sensibil a polurii s nu
poat funciona fr o autorizaie individual prealabil emis de o
autoritate competent;
2) instalaiile - care, luate in mod izolat, nu sunt susceptibile a cauza creteri
ale polurii aerului, dar care, fie din cauza densitii lor, fie din alte
motive, pot cauza la un moment dat concentraii mari de poluani s fie obligate s instaleze filtre sau s aib un orar de funcionare
redus;
3) vehiculele cu motor i aparatele fabricate n serie care utilizeaz
combustibil prin a cror ardere rezult emisii poluante s fie supuse unor
revizii tehnice

12

!!!Convenia de la Geneva din 1979 privind poluarea atmosferic

transfrontalier pe distane lungi
a stabilit urmtoarele principii*:
1) protejarea omului i a mediului nconjurtor contra polurii
atmosferice n care scop prile se oblig s limiteze i n msura posibilului s
reduc treptat poluarea atmosferic transfrontalier pe distane lungi;
2) combaterea introducerii substanelor poluante pentru aer prin
consultri, schimb de informaii, politici, strategii i activiti de cercetare, innd
seama de eforturile fcute si realizarile obtinute la nivel naional,regional i
internaional;
3) organizarea de ctre pri a schimbului de informaii i verificarea
reciproca a politicilor a msurilor tehnice luate pentru combaterea polurii
aerului;
4) acordarea la cerere, a unor informaii de ctre partea n al crei
teritoriu se afl sursa poluant, a datelor pri care sufer de pe urma acestei
poluri.
Convenia de la Geneva a fost ulterior completat de 5
protocoale ,fiecare dintre acestea referindu-se la un anumit gen de
emisii de poluanti .
n cadrul UE a fost adoptat Planul Mondial de Aciune pentru Stratul de
Ozon, plan care nu a fost respectat intocmai.
De aceea, n 1985 la Viena, s-a adoptat o Convenie privind protecia
stratului de ozon.
Ea este o convenie cadru model care a pus bazele cooperrii statelor, att
pentru protejarea stratului de ozon, ct i a ozonului aflat la cea mai mare
altitudine.
Principala obligatie a partilor care rezulta din acesta conventie este
de a proteja sanatatea umana si mediul inconjurator
impotriva efectelor adverse care rezulta sau pot rezulta din
activitati umane prin care se modifica stratul de ozon.
n completarea acestei convenii, s-a semnat la Montreal n 1987
Protocolul privind substanele care epuizeaz stratul de ozon, cruia i s-a
adus n 1990 un Amendament la Londra, apoi un Amendament la Copenhaga
n 1997 i n 1999 un alt Amendament tot la Montreal.
Statele parti se obliga sa protejeze stratul de ozon prin luarea unor
masuri de precautie privind controlul echitabil al emisiilor
pe globale care contribuie la diminuarea stratului de ozon si
masuri de constrangere.
Pe diferite perioade,prevazute in protocol,partile se obliga sa
reduca cu 50% nivelul calculat al consumului de
substante,prevazut in anexa A, nivel calculat in anul 1987.

13

Pt tarile in curs de dezv se prevede un decalaj de 10 ani in

eliminarea substantelor daunatoare fata de standardul prevazut
pentru statele dezvoltate.
In 1992,la Rio,a fost adoptata Conv ONU,privind schimbarile
climatice,care a avut ca obiectiv final stabilirea concentratiei
gazelor cu efecte de sera la un nivel care sa previna
imixtiunile periculoase ale omului in sistemul climatic.
Un asemena nivel tb atins intr-o perioada suficienta de timp pt
a permite ecosist sa se adapteze in mod natural la schimbarile de
clima si sa ofere garantia ca :
dezvoltarea eco se va face intr-o maniera sustinuta
productia de alimente nu o sa fie afectat
Pt realizarea obiectivelor,partile inteleg sa se conduca dupa
urmatoarele principii:
1. Protejarea sist climatic
2. Acordarea uneia atentii deosebite nevoilor si conditiilor specifice
tarilor in curs de dezvoltare
3. Adoptarea de masuri de precautie p a anticipa ,preveni si reduce cauzele
schimbarilor climatice si a le diminua efectele
4. Promovarea unei dezvoltari sustinute si durabile
5. Cooperarea pentru dezv unui sist deschis de ajutoare care sa
conduca la o dezv sustinuta a tuturor statelor
Conv cheama partile sa realizeze urm activitati:
A) Inventarierea susrselor lor de emisii de gaze cu efect de sera
B) Aplic de procese si tehnologii pt controlul emisiilor in toate
sectoarele relevante
C) Cooperarea in adaptarea la schimbul de clima
La acesta conv a fost adus Protocolul de la Kyoto.
In prima parte intaraste oblig statelor de a-si reduce emisiile
antropice cu cel putin 5% sub niv calculat de productie al
anului 1990 , si aceasta pana in 2012
In a 2a parte se creeaza mecanisme flexibile de
tranzactionare de drept a emisiilor de gaze intre statele
membre.
Protocolul a stab 3 mecanisme flexibile pt trazactionarea
internationala a emisiilor de gaze cu efect de sera:

14

1. Implementarea in comun
2. Mecansimul de dezv durabila
3. Comertul cu credite de emisie
Dc o tara emite mai mult decat cant ce i-a fost alocata prin
protocol,ea poate folosi aceste mecanisme pt a achizitiona:
a) fie unitati de cantit alocata prin comercializarea acestora
b) fie unitati de reducere a emisiilor obtinute in urma
proiectelor Implementarii in Comun sau reducerii certificate
de emisii prin mecansimul Dezvoltarii Durabile.

10.Protectia spatiului extra atmosferic, a Lunii si a celorlalte corpuri

ceresti
Face ob de studiul al dr spatial
E reglem de multiple tratate si conv internat
Tratatul din 1967 de la Moscova
prevede princip care guverneaza activit statelor in spatiul
extraatmosferic,pe Luna si pe corpurile ceresti
Tratatul prevede de la inceput ca explorarea si exploatarea spatiului
extraatmosferic,a Lunii si a celorlalte corpuri ceresti se pot face
de orice stat in cond de egalit cu toate celelalte state si numai in
scopuri pasnice.
Art 4: statele se obliga sa nu amplaseze pe orbita in jurul Pam niciun
obiect purtator de arme nucleare sau alte arme de distrugere in
masa,sa nu instaleze pe corpurile ceresti baze si fortificatii
militare si sa nu faca manevre militare in spatiul extratm.
Studierea spatiului extratm tb astfel facut incat sa se evite
contaminarea daunatoare a pam prin aducerea de ob sau sub
extratereste
Rasp pt explorare o poarta statul care a lansat -sau a asig lansarea
de pe terit sau a unui obiect in spatiul extratm sau pe corpuri
ceresti
Dc lansarea a fost facuta de catre o org internat,ca
entitate(?),rasp statului se dubleaza:
Rasp pt daunele cauzate de org internat
Rasp si fiec stat mebru care a votat in fav acestei lansari
Tratatul prevede ca statul ,care a lansat un obiect in spatiul
extratm sau pe un corp ceresc ,ramane prop asupra acestuia nu
numai pe per in care se afla in spatiu ci si at cand revine pe pam

Dc un asem obiect sau parti compo ale sale cad pe terit

altui stat ,acest stat este oblig sa le returneze ,pe baza
datelor de identificare trim de statul prop.

15

Dc ob sau parti compo ale sale cad intr-o zona nesupusa

jurisdictiei nationale,statele parti la tratat au oblig sa
coopereze in recup si returnarea lui/lor catre statul
prop.

11. Proprietatea asupra apelor in Romania;

Apele fac parte din domeniul public al statului.
Potrivit art. 136, alin. 3 din Constituie, apele cu potenial energetic
valorificabil de interes naional, plajele, marea teritorial i resursele
naturale ale zonei economice ale platoului continental fac obiectul
exclusiv al proprietii publice.
- Bunurile aparinnd proprietii publice sunt inalienabile, ceea ce nu exclude,
ci presupune integrarea lor n circuitul economic i juridic.
- Constituia prevede ca modaliti juridice de punere n valoare a
bunurilor proprietate public: administrarea, concesionarea,
nchirierea i darea n folosin gratuit instituiilor de utilitate
public.
- Subiectele crora le pot fi date n administrare bunurile proprietate public
sunt regiile autonome i instituiile publice.
- n completarea Constituiei, L 107 prevede c aparin domeniului public al
statului
apele de suprafa mpreun cu albiile lor minore cu lungimi mai
mari de 5 km i
bazine hidrografice ce depesc 10 km ptrai,
malurile i cuvetele (fundurile) rurilor, precum i
apele de suprafa subterane,
faleza i plaja mrii cu bogiile lor naturale i potenialul
energetic valorificabil, marea teritorial i
fundul apelor maritime.
- Albiile minore cu lungimi mai mici de 5 km i bazinele hidrografice mai mici de
10 km ptrai aparin deintorilor cu orice titlu ai terenurilor pe care
se formeaz sau curg.
- Insulele care nu sunt n legtur cu terenurile cu mal la nivelul mediu al apei
aparin proprietarului albiei apei.
- n ceea ce privete apele de izvor, conform art. 579 C. civ. , cel ce este
proprietarul terenului este i proprietarul izvorului. De la aceast
prevedere exist 2 excepii:
1)proprietarul fondului vecin a dobndit un drept propriu asupra
izvorului;
2) apa izvorului este necesar locuitorilor unei localiti rurale n
acest caz suntem n prezena unei restricii aduse dreptului de proprietate.
Proprietarul izvorului poate opri apa izvorului, l poate desfiina sau i
poate schimba cursul. Din momentul n care apa curge pe terenul vecin apa
devine prin accesiune proprietatea titularului acelui fond.
-

12. Administarea si folosinta apelor in Romania;

16

- Toate apele din domeniul public sunt n administrarea Administraiei

Naionale Apele Romne, administrare ncredinat, n condiiile legii, de ctre
Ministerul Mediului i Dezvoltrii Durabile.
- Administrarea bazinelor hidrografice naionale se face la nivelul districtelor de
bazin de ctre direciile de ap ale ANAR (Administraiei Naionale Apele
Romne).
- Apele din teritoriul Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii sunt date n administrarea
Administraiei Rezervaiei.
Folosina apelor poate fi*:
1) folosin liber pentru nevoi de but, adpat, scldat i nevoi
gospodreti pentru care nu se utilizeaz instalaii de capacitate
mare;
2) folosin autorizat pentru producerea energiei electrice,
pescuit, navigaie, irigaie, alimentare cu ap potabil i
industrial, etc.
Prioriti n legtur cu folosina apei. Au prioritate:
1)asigurarea apei necesare populaiei;
2)alimentarea cu ap pentru animale;
3)refacerea rezervei de ap dup incendii;
4)debitele necesare meninerii echilibrului ecologic al habitatelor
acvatice.
- Legea chiar interzice restrngerea utilizrii apei potabile pentru
populaie n folosul altor activiti.
-

n folosirea apei se pot aplica i unele restricii temporare atunci cnd,

din cauza secetei sau a altor calamiti naturale nu pot fi asigurate debitele
pentru toi utilizatorii. Aceste restricii se stabilesc prin planuri speciale
elaborate de direciile de ape dup consultarea utilizatorilor autorizai
i cu avizul Administraiei Naionale Apele Romne.

n legtur cu folosirea apei exist i o serie de servitui. Astfel, n art. 26 din

legea apelor este instituit o servitute natural pentru deintorii
terenurilor din aval care sunt obligai s primeasc apele ce se scurg
n mod natural de pe terenurile situate n amonte.

- n art. 28 sunt reglementate servitui legale, permanente, pe care sunt

obligate s le acorde riveranilor, fr a percepe taxe, n zonele stabilite de
comun acord cu Administraia Naional Apele Romne, pentru:
1)trecerea sau circulaia personalului cu atribuii de serviciu n
gospodrirea apelor;
2)amplasarea, n albie i pe maluri, de borne, repere sau alte instalaii
necesare unor studii privind regimul apelor.
3)transportul i depozitarea temporar a materialelor i utilajelor
pentru intervenii operative privind aprarea mpotriva inundaiilor;
4)transportul i depozitarea temporar de materiale, utilaje, precum
i circulaia acestora i a personalului, n cazul executrii de
17

lucrri de ntreinere, reparaii, precum i pompri experimentale n

cazul forajelor hidrogeologice.
- Sunt scutite de servitui permanente cldirile, curile, grdinile aferente
locuinelor, monumentele publice, cimitirele i bisericile, precum i
parcurile declarate monumente ale naturii.
- n cazul lucrrilor menionate, dac aceste lucrri au fost abandonate cel
puin 3 ani servitutea se stinge. Pentru efectuarea unor lucrri n cursuri i pe
albii pot fi expropriate cu despgubiri sau ocupate temporar terenuri i cldiri n
condiiile legii.
- Pentru exploatarea apelor de suprafa i subterane, a materialelor din albii, etc.
Ministerul Mediului i Dezvoltrii Durabile poate concesiona sau nchiria
pri din domeniul public al apelor.

13)

Clasificarea apelor;

Sub aspectul administrarii lor

Ape internationale = cele cu privire la care statul nostru este
riveran cu ale state, cele care intra sau trec prin granitele tarii sau
cele cu privire la care interesele unor state straine au fost
recunoscute prin tratate si conventii internationale
Ape maritime teritoriale = cele cuprinse in portiunea dintre
tarmul t.n. spre larg, a caror intindere si delimitare sunt stabilite
prin lege
- 12 mile marine
Ape nationale = fluviile, raurile, canalurile, apele navigabile
interioare, precum si apele raurilor si fluviilor de frontiera de la
malul roman pana la linia de frontiera stabilita prin tratate si
conventii internationale
Dupa asezarea lor
Ape de suprafata (care pot fi de interes general sau de interes
local)
Ape subterane
Dupa destinatia economica concreta
Ape de folosinta generala
Ape destinate agriculturii (in special irigatii)
Ape cu destinatie speciala (folosite pt navigatie,
producerea energiei electrice, pescuit)
- raporturile juridice care se nasc, modifica sau se sting in legatura
cu folosinta apei difera astfel:
Atunci cand apa este destinata nevoilor populatiei apa apare dupa
criteriile economiei politice ca obiect de consumatie individual
raporturile juridice sunt asemanatoare celor din contr de vanzarecumparare, fie celor din contractul de furnizare

18

Cand apa este folosita in agricultura, ea apare ca obiect al muncii rap

juridice sunt asemanatoare celor din contr de cesiune sau de vanzarecumparare
Cand apa are o destinatie speciala, ea apare dupa criteriul economiei
politice ca mijloc de productie raporturile juridice sunt asemanatoare fie
celor din contr de comodat (cand folos apei se face gratuit), fie din contr
de vanzare-cumparare
Dpdv al pescuitului si al protectiei fondului piscicol
- apele nationale si maritime interne sunt grupate pe bazine piscicole, care pot fi :
naturale
artificiale (amenajate de om)

14)

Gospodarirea durabila a apelor in Romania;

Scopul gospodaririi apelor:

protecia cantitativ i calitativ,
valorificarea potenialului lor natural,
protecia resurselor acvatice,
aprarea mpotriva
periculoase.

inundaiilor

fenomenelor

meteo

- Ministerul Mediului i Dezvoltrii Durabile:

elaboreaz strategii i politici naionale n acest scop,
stabilete regimul de folosire a resurselor de ap indiferent de forma
de proprietate i
asigur aplicarea reglementrilor internaionale i naionale n
domeniu.
- Pentru realizarea obiectivului principal al Strategiei Naionale legea definete 2
moduri de abordare:
1) folosirea raional i protecia resurselor de ap prin obligaia
utilizatorului de a solicita i de a obine n faza de proiectare a lucrrilor care
se construiesc pe ape sau sunt n legtur cu apele, precum i pentru activitile
social-economice cu potenial negativ asupra apelor, avizul de gospodrire a
apelor, iar pentru punerea n funciune a acestor lucrri: autorizaia de
gospodrire a apelor;
2) desfurarea unor activiti unitare echilibrate de gospodrire a
resursei de ap, activitate fundamentat pe schema cadru de amenajare i
gospodrire a apelor realizat pe bazine hidrografice.
- Gospodrirea apelor are la baz :

19

 principiul solidaritii umane i a interesului comun prin

colaborare i cooperare la toate nivelele administraiei publice a
tuturor utilizatorilor de ap i pe
principiul poluatorul pltete, n baza cruia cei ce polueaz
trebuie s suporte costul complet al activitilor proprii i al
activitilor publice pentru a reduce poluarea produs asupra
mediului.
- Activitatea de gospodrire se realizeaz pe bazine hidrografice ca entiti
geografice distincte, lund n considerare att apele de suprafa ct i apele
subterane, urmarindu-se protectia calitatii si a cantitratii acestora
- pt evaluarea corecta a acestor parametri a fost infiintat Fondul National de
Date de Gospodarire a Apelor care se tine si se administreaza de catre
Administratia Nationala Apele Romane, fond care impreuna cu evidenta apelor
din domeniul public alcatuiesc Cadastrul apelor din domeniul public
- acest fond este constituit din informaiile hidrometeorologice, hidrografice i
de gospodrire a apelor
- Folosirea acestor informaii de ctre persoanele fizice i juridice n scopuri
comerciale se face contra cost.
- Administraia naional poate refuza furnizarea unor informaii n mod
motivat dac afecteaz sigurana naional, desfurarea unor aciuni n curs de
urmrire penal sau de judecat, sau confidenialitatea industrial sau comercial.

15)

Protectia apelor;

Sediul materiei: L 107/1996, legea apelor. Conform acesteia, conservarea i

protecia tuturor resurselor de ap are la baz:
1)principiul precauiei;
2)principiul prevenirii;
3)principiul evitrii daunelor la surs;
4)principiul poluatorul pltete.
Protecia juridic a apelor se realizeaz sub aspect cantitativ i calitativ.
Pentru protecia cantitativ a resurselor de ap utilizatorii sunt obligai:
s economiseasca apa prin recirculare,
s asigure ntreinerea i repararea instalaiilor proprii,
s foloseasc cele mai bune tehnici disponibile care permit
utilizarea unor cantitati mai mici de apa,
sa ia masuri de reducere a pierderile din retelele de distributie
etc.
- n acelai scop Administraia Naional Apele Romne poate limita sau
suspenda provizoriu folosirea unor surse de ap prin folosirea judicioas

20

pentru a face fa unui pericol, consecinelor unor accidente, secetei sau

inundaiilor.
n scopul proteciei calitative a resurselor de ap legea interzice poluarea
n orice modalitate a acestora.
-

Normele de calitate a apei sunt aprobate prin hotrre de guvern la

propunerea autoritilor publice centrale din domeniu(MMDD).

Pentru protecia calitativ utilizatorii sunt obligai s adopte tehnologii de

producie cu consumuri mici, s asigure ntreinerea i exploatarea
instalaiilor proprii, etc. .

Limitele de descarcare a poluantilor in cursurile de apa sunt limite maxime

fiind interzisa depasirea lor.
- Pt
prevenirea
polurilor
accidentale
si
diminuarea
efectelor
lor,Administraia Naional Apele Romne prin direciile de ap elaboreaza unor
planuri adaptate condiiilor specifice fiecrui bazin hidrografic si in functie
de natura substantelor poluante.
- In baza acestor planuri, titularii de folosinta autorizata a apelor elaboreaza
planul propriu.
- Persoanele fizice i persoanele juridice care au suferit daune ca urmare a
unei poluri accidentale au dreptul la despgubiri de la persoana vinovat
n condiiile prevzute de lege.
- Poluarea intenionat se pedepsete. Legea instituie o serie de interdicii
precum:
1) darea n funciune sau dezvoltarea ansamblurilor de locuit fr
dotarea corespunztoare pentru evacuarea apelor uzate i punerea
concomitent n funciune a reelelor i staiilor de epurare i canalizare;
2) sunt interzise aruncarea sau introducerea n orice mod n albiile
cursurilor de ap n cuvetele locuite i n Marea Neagr, precum si
depozitarea pe malurile acestora a substanelor i deeurilor de
orice fel;
3) se interzice splarea autovehiculelor n cursurile de ap;
4) se interzice evacuarea apelor uzate neepurate n apele de
suprafa,lacuri naturale sau de acumulare pentru protejarea
surselor de ap potabil

16)

Poluarea cursurilor de apa si a lacurilor internationale;

I. Cel mai important document n acest domeniu l constituie Regulile de la

Helsinki, document adoptat n 1966 de ctre Asociaia de Drept
Internaional.
-

Conform art. 6 din acest document, fiecare stat din cadrul unui bazin de
drenaj internaional are dreptul la o cot rezonabil i echitabil de

21

folosire a apelor bazinului, avnd n acelai timp obligaia de a se

abine n a cauza o nou form de poluare a apelor sau o cretere a
polurii existente.
Potrivit Regulilor de la Helsinki, poluarea = o schimbare duntoare n
compoziia natural, n coninutul ori n calitatea apelor, produs prin
intervenia factorului uman.
- Unii specialiti n drept internaional al mediului, pornind de la ideea c preferina
pentru una sau alta din folosinele apei trebuie hotrt, avnd n vedere
consecinele subtaniale sau serioase pe care acestea le produc, socotesc
poluarea ca unul din factorii relevani n definirea prii echitabile pe care
fiecare stat riveran o deine asupra cursului de ap.
- Prin aplicarea conceptului de utilizare echitabil i raional de drenaj internaional,
potrivit Regulilor de la Helsinki fiecare stat este obligat s nu produc
prejudicii substaniale prin poluarea pe teritoriul unui alt stat cobazinal.
II. n 1968, Consiliul Europei a adoptat Carta European a Apei. Ea anun
principiile generale n materie i prevede obilgaii generale i specifice
care revin statelor.
- Ceea ce atunci aprea ca linii ce trebuiau avute n vedere azi sunt realiti de
necontestat:
apa este patrimoniu comun;
apa nu este inepuizabil;
calitatea apei trebuie protejat n funcie de utilizarea ei;
apa nu are frontiere.
III. Tot n cadrul Consiliului Europei a fost semnat un Acord asupra limitrii
folosirii detergenilor nebiodegradabili n procesele de splare i curare.
Dei Conferina de la Stockholm din 1972 nu a prevzut expres msuri de
protecie a apelor, a stabilit totui principiul dup care rezidurile de materii
toxice sau de alte materii, precum i degajrile de cldur care prin
cantitatea i natura lor nu pot fi neutralizate de mediu s fie stopate.
Un pas nainte a fost reprezentat de Conferina Naiunilor Unite asupra
apei de la Mar del Plata (Argentina) din 1977 care, n ceea ce privete
punerea n valoare a resurselor de ap secionat de frontier, cere
statelor s coopereze pentru elaborarea n comun a programelor,
precum i pentru punerea n funciune a mecanismelor pentru
amenajarea coordonat a resurselor de ap.
n 1989 la Viena a avut loc o Reuniune a reprezentanilor statelor
europene n scopul proteciei cursurilor de ap i a lacurilor
internaionale, reuniune care a adoptat un document prin care statele se
oblig s se abin de a polua din orice surs aceste ape i de a

22

ncheia acorduri i tratate internaionale pentru protecia cursurilor

de ap.
IV. Directiva-cadru a Uniunii Europene din 1995 cunoscut sub denumirea
Directiva Apa stabilete urmtoarele principii n domeniu:
1) nivel ridicat de protecie pentru sntatea uman i ecosistemele
naturale;
2) principiul precauiei;
3) principiul aciunii preventive;
4) principiul utilizrii celor mai bune tehnici disponibile;
5) cooperarea internaional.

Principalele documente internationale privind protectia cursurilor de

apa si a lacurilor internationale;

17)

Exist peste 240 de acorduri i tratate internaionale privind protecia apelor;

dintre acestea vom studia doar cele mai importante pentru noi.

I.
n 1971 a fost adoptat la Strasbourg Proiectul de Convenie
European asupra proteciei cursurilor de ap internaionale mpotriva
polurii a intrat n vigoare n 1973.
1) este un tratat-cadru care a stat i st la baza negocierii dintre state;
2) reprezint o abordare complex a problemelor prevenirii polurii
apei coninnd obligaii generale i specifice i propun norme de calitate a
apei.
- Obligaie general: fiecare stat parte se oblig s ia, n legtur cu apele de
suprafa de pe teritoriul su, precum i cu fluviile internaionale msuri
pentru prevenirea noilor forme de poluare i pentru reducerea gradual a
polurii existente.
- Tot ca o obligaie general, prile au convenit s coopereze i s informeze
reciproc despre msurile luate pentru reducerea polurii, iar n cazul n
care a avut loc o poluare neobinuit de vtmtoare s ncheie un acord
separat pentru combaterea de urgen a acesteia.
- Ca o obligaie special, prile se angajeaz s nu deverseze n cursurile de
ap substanele vtmtoare meninute n lista A (sau lista neag). Pentru
cele din lista B (cenuie, mai puin duntoare), deversarea poate avea loc n
condiiile stipulate de reglementrile naionale.
- n privina normelor de calitate a apei documentele prevd dou
categorii:
1)norme care trebuie respectate n fiecare punct unde cursul de ap
traverseaz frontiera dintre dou state pri;
2) norme speciale concepute ca standarde de calitate a apelor.

23

II. Washington 1909 SUA si Canada au semnat Tratatul asupra

apelor de frontiera
- tratatul nu defineste nici termenul de poluare si nici cel de prejudiciu desi
prevede ca apele de frontiera sau cele care o traverseaza nu vor fi poluate
de una din parti a.i. sa aduca prejudicii societatii, populatiei sau
proprietatii celeilalte parti
III.
Ottawa, 1972, Acord relativ la calitatea apelor din Marile
Lacuri ntre SUA i Canada. El introduce 3 noiuni noi (pentru aceasta e
important):
1) cercuri concentrice n care cercul mic sau maximul restrns este
destinat numai apelor de frontier din reeaua marilor lacuri, iar cercul
mare sau minimul lrgit este rezervat ntregii reele din bazinul hidrografic
al Marilor Lacuri;
2) autoriti de regiune dei rspunderea principal revine statelor
pri, se recunosc anumite drepturi i obligaii i pentru guvernele
statelor i provinciilor riverane ori de cte ori poluarea apelor
dulci poate fi localizat;
3) substane neobinuit de poluante = orice element sau compus
identificat de pri care, deversat n orice cantitate, produce un
pericol iminent i substanial pentru sntatea public.
IV.

n 1985 la Bucureti a fost adoptat Declaraia privind

cooperarea statelor dunrene n domeniul gospodririi i ndeobte al
protejrii apelor Dunrii mpotriva polurii.
Obiectivele acestor documente sunt:
1)utilizarea raional i conservarea resurselor de ap ale Dunrii;
2)prevenirea polurii apelor Dunrii;
3)supravegherea calitii apelor Dunrii.
- Pentru atingerea acestor obiective statele pri se oblig s adopte n
conformitate cu legislaia lor naional i n limitele mijloacelor tehnice i economice
de care dispun, msuri de prevenire a polurii Dunrii, ndeosebi cu substane
nocive i radioactive precum i pentru reducerea progresiv a nivelului
polurii existente.
- Statele pri se oblig s controleze sistematic calitatea apelor uzate
deversate n segmentul de Dunre care trece pe teritoriul lor i s
autorizeze, conform legislaiei naionale, deversrile de substane uzate.
- La fiecare 2 ani o comisie alctuit din reprezentanii statelor pri se ntrunesc
ntr-una din capitale pentru a discuta situaia calitii apelor Dunrii.
-Acest document se refer i la combaterea inundaiilor provocate de Dunre,
n special prin dezgheuri, fiind prevzute msurile specifice.
- Din perspectiva cursului de ap unic Dunre-Main-Rin care va lega Marea Neagr
de Marea Nordului, problema regimului de protecie al celor dou fluvii
mpotriva polurii este aceea c regimurile juridice se vor unifica.
- Regimul de protecie a Rinului a nregistrat deja unele elemente n acest sens.
Acestea se regsesc n Convenia Relativ la Protocolul Rinului contra polurii
chimice. Ea instituie:

24

 obligaia general a statelor pri de a elimina poluarea apelor de

suprafa din bazinul Rinului prin substane periculoase prevzute
n lista neagr,
obligaia ca fiecare stat s realizeze un inventar naional al deeurilor
deversate n apele de suprafa ale bazinului, precum i
obligaia de cooperare n ceea ce privete prevenirea i combaterea
polurii acestor fluvii.
n 1986 la Szeged (Ungaria) s-a ncheiat Acordul relativ la calitatea
apei rului Tisa i a afluenilor si i a luptei mpotriva polurii.
- Potrivit acestui document se consider ape poluate cele ale cror compoziie
sau proprieti le fac total sau parial neutilizabile pentru orice fel de
folosin. n acelai timp, prin ape poluate se neleg i cele care conin chiar i
20% substane impure care impieteaz viaa ecosistemului acvatic.
- Datorit acestei prevederi s-a cerut statului romn o sum foarte mare de bani
tribunal internaional, Ungariei Romnia i-a pltit 83 de milioane euro.
- Potrivit acestui document s-a constituit o comisie care verific periodic
calitatea apei din Tisa. Divergenele care apar ntre pri n cadrul comisiei sunt
soluionate definitiv de ctre o comisie guvernamental format din
reprezentanii statelor membre implicate.

18) Definitia apelor transfrontiere si a impactului transfrontier cf.

Conventiei de la Helsinki, 1992;
- n 1992, la Helsinki a fost adoptat Convenia privind protecia cursurilor
de ap i a lacurilor internaionale, care a ntrit msurile naionale pentru
protecia cursurilor de ap de suprafa i subterane i a obligat prile s
ia msuri pentru reducerea i controlul polurii din surse fixe i mobile.
- Convenia definete apele transfrontiere ca fiind orice ape de suprafa
sau subterane care marcheaz frontierele dintre 2 sau mai multe state, le
traverseaz sau sunt localizate pe acestea, oriunde apele transfrontiere se
vars n mare, fr a forma estuare. Limita acestor ape este o linie dreapt
tras peste gurile lor de vrsare, ntre limitele lor interioare de reflux de pe malurile
lor.
- Impactul transfrontier este definit ca fiind orice efect negativ
semnificativ asupra mediului, rezultat dintr-o schimbare n condiiile
apelor transfrontiere, cauzat de o activitate uman, a crei origine fizic
se afl total sau parial n limitele de jurisdicie ale unui stat, efectele
asupra M producnd-se ntr-o zon aflat sub jurisdicia altui stat.

19.) Principiile dupa care se conduc partile conventiei de la Helsinki in

aplicarea masurilor preconizate;
n luarea msurilor preconizate de pri, acestea se conduc dup urmtoarele
principii:
a) principiul precauiunii aciunea de evitare a impactului
transfrontier prin degajare de substane periculoase nu va fi
amnat din cauza faptului c cercetarea tiinific nu a reuit s
25

demonstreze legtura de cauzalitate dintre aceste substane, pe de

o parte, i impactul transfrontier, pe de alt parte
b) principiul poluatorul pltete costurile msurilor de prevenire,
control i reducere a polurii sunt suportate de cel ce polueaz
c) principiul DD

20)

Particularitatile poluarii marilor si oceanelor;

Particularitile polurii privesc 2 coordonate :

a) natura i modul de aciune al poluanilor
Unii poluani i conserv compoziia chimic timp de decenii, n
timp ce alii se transform i devin inofensivi n cteva zile sau ore.
Unii intoxic flora i fauna prin simplul contact cu ele, alii se
aglomereaz n corpul vieii marine, rezultnd specii noi, care le
devoreaz pe altele.

b) locurile unde se produce

-

Mrile i oceanele nu sunt un spaiu omogen, masele de ap fiind

deplasate de cureni, iar flora i fauna fiind concentrate n anumite
spaii.
Cei mai nocivi poluani sunt substanele radioactive, petrolul,
hidrocarburile, pesticidele i detergenii.

21) Categoriile de norme juridice privind protectia marii teritoriale si a

apelor maritime interne;
n acest domeniu, exist dou categorii de reglementri:
a) reglementri naionale
b) reglementri internaionale, care pot fi :
cu caracter global sau universal, cele obligatorii pentru toate statele
cu caracter regional, cele obligatorii doar pentru statele riverane
Din practic, mai ales din cea privind protecia mrii teritoriale, se desprind
urmtorii numitori comuni privind categoriile de norme existente:
un grup de norme care reglementeaz operaiunea de amestecare a
petrolului cu apa, n situaii de curire a navelor i restriciile n
operaiunile de descrcare i transferare a hidrocarburile din navele
petroliere
norme care stabilesc zone prohibitive n operaiunile de descrcare i
transferare de produse poluante de la nav la nav sau la uscat

26

norme care reglementeaz dreptul de inspectare a navelor bnuite a

prejudicia mediul marin, acest drept fiind recunoscut organelor statului
riveran n spaiul marin supus jurisdiciei sale i este reglementat i ca o
obligaie de a reclama nava tuturor celorlalte nave n marea liber
norme privind pescuitul i protecia resurselor vii ale mrii

22) Reglementari nationale in legatura cu protectia mediului marin

(L.17/90+Conventia de la Bucuresti, 1992);

Reglementarea-cadru n materie o reprezint legea 17/1990, privind regimul

juridic al apelor maritime interioare, al mrii teritoriale, zonei contigue i
zonei economice exclusive a Romniei. Legea explic aceste noiuni astfel:
ape maritime interioare sunt apele dintre rm i liniile de baz,
acestea din urma reprezentnd liniile celui mai mare reflux de-a lungul rmului
sau cele care unesc punctele cele mai avansate ale rmului spre larg, acolo
unde nu exist reflux
marea teritoriala reprezint marea adiacent apelor maritime
interioare, pn la 12 mile marine de la acestea
zona contigu este cea adiacent mrii teritoriale, ntinzndu-se spre
larg 24 de mile marine de la marea teritorial
zona economic exclusiv este cea situat dincolo de limitele apelor
mrilor teritoriale, adiacent lor, unde Romnia i exercit drepturile
suverane i jurisdicia asupra resurselor naturale ale solului i
subsolului i efectueaz operaiuni de prevenire i control al traficului
ilicit de frontier, al combaterii introducerii drogurilor i a nclcrilor
legilor fiscale, vamale i sanitare.
- Legea 17 mputernicete organele romne competente:
s stabileasc norme i
s ia msuri pentru protecia i conservarea mediului marin i
s asigure respectarea aplicrii lor n porturi, n apele
maritime interioare, marea teritorial, zona contigua i n zona
economic exclusiv a Romniei.
- Conform aceleiai legi, este interzis orice fel de poluare a mrii teritoriale,
apelor maritime interioare i a zonei economice exclusive, precum i a
atmosferei de deasupra acestora, prin orice mod sau mijloace.
- Cnd o nav comercial este bnuit c a fcut deversri de substane poluante n
aceste zone, organele romneti au dreptul s:
cear navei explicaii privind faptele ce i se imput
inspecteze nava cnd oferirea de explicaii este refuzat sau acestea sunt
vdit mincinoase

27

acioneze n justiie conform legii romne, cnd elementele de prob o

justific
ordone, cu respectarea normelor internaionale, reinerea navei i
arestarea echipajului
- Dac exist dovezi evidente c nava a nclcat legea romn sau conveniile
internaionale n materie, organele romne competente o pot urmri i
dincolo de marea teritorial i pot lua aceleai msuri.
- Dac se produce o coliziune de nave, o euare sau orice alt avarie maritim, iar
aciunile ntreprinse pot avea consecine duntoare asupra mrii, organele
romne au dreptul s ia orice msuri considerate necesare pentru
reducerea prejudiciului i diminuarea polurii.
- Pentru imersarea deeurilor n marea teritorial, este necesar acordul
prealabil al organelor competente, care trebuie solicitat i acordat cu minim
45 de zile nainte de imersare.
- Conform legii, este interzis intrarea n marea teritorial a navelor care au
la bord arme nucleare, chimice sau alte arme de distrugere n mas, sau
care transport mrfuri sau produse interzise de legea romn.
Legea mai prevede i alte interdicii privind :
debarcarea sau mbarcarea de tehnic militar, de submarine sau
aparate de cercetare subacvatic fr aprobare
debarcarea sau mbarcare de mrfuri stupefiante, de bani sau persoane
contrar legii romne
orice activitate de pescuit fr aprobare
navele strine care transport substane radioactive sau alte substane
periculoase pot trece prin marea teritorial doar cu aprobare, iar aceasta
trebuie data cu 30 de zile nainte de intrare
privind bogiile solului i subsolului din zona economic, asupra
acestora, statul are drepturi suverane, n acord cu principiile internaionale
O alt reglementare naional n materie o reprezint Convenia de la Bucureti
din 1993 privind protejarea apelor Mrii Negre mpotriva polurii.
(convenia va fi predat ulterior, dar trebuie scris despre ea la acest subiect).

23) Reglementari internationale cu caracter global privind protectia

marilor si oceanelor;

Prima reglementare dup al doilea rzboi mondial a fost adoptat la Geneva n

1959, unde s-au redactat 4 documente:
1. Convenia asupra mrii teritoriale i zonei contigue
unde a fost dat pentru prima oar o definiie a zonei
contigue

28

care recunoate dreptul suveran al statului riveran n

aplicare msurilor de protecie i securitate, n
conformitate cu normele naionale i internaionale.
2. Convenia asupra mrii libere, care reglementeaz i obligaia statelor de
a evita murdrirea mrilor cu hidrocarburi rspndite de nave sau
conducte petroliere sau rezultate din explorarea i exploatarea solului i
subsolului marin, sau prin aruncarea deeurilor radioactive.
3. Convenia asupra platoului continental. Aceasta recunoate dreptul
statului riveran de a exploata n interes propriu resursele naturale ale
platoului. Resursele naturale ale platoului continental sunt definite ca resursele
minerale i alte resurse fr via din solul i subsolul marin, precum i
organismele vii aparinnd speciilor sedentare (adic organisme care, n
stadiul n care pot fi pescuite, sunt fie imobile, fie incapabile de a se deplasa singure
dac nu rmn n contact cu solul i subsolul).
4. Convenia privind pescuitul i prezervarea resurselor vii ale mrii.
Pentru combaterea polurii cu hidrocarburi i instituirea rspunderii
juridice pentru prejudiciile cauzate, au fost adoptate urmtoarele
documente:
1. n 1969, la Bruxelles Convenia Internaional asupra interveniei n
marea liber n caz de accidente care antreneaz sau pot antrena o
poluare cu hidrocarburi. Aceasta prevede dreptul statului riveran ameninat
cu o poluare cu hidrocarburi de a lua msurile necesare pentru a preveni
i a reduce un pericol grav i iminent ce-i amenin rmul sau interesele
conexe.
- De la aplicare conveniei au fost excluse :
navele de rzboi
orice nav aparinnd unui stat sau folosit de el care deservesc serviciile
guvernamentale necomerciale.
2. Tot la Bruxelles, i n acelai an, a fost adoptat Convenia privind
rspunderea civil pentru prejudiciile datorate polurii cu hidrocarburi,
amendat de Protocolul de la Londra, din 1992.
- Obiectul conveniei l reprezint garantarea unei indemnizaii echitabile
persoanelor prejudiciate prin poluarea cu hidrocarburi.
- Convenia prevede reguli de procedur uniform pe plan internaional, i
reglementeaz dreptul victimei (care poate fi orice persoana fizic sau juridic,
sau statul) de a fi despgubit.
- Principiile prevzute de convenie privesc :
rspunderea navei din momentul producerii accidentului care a
cauzat prejudiciul prin poluare,

29

cauzele exoneratoare de rspundere (act de rzboi, fenomen

natural catastrofal, aciune criminal a unui ter, neglijena grav a
unui guvern n meninerea auxiliarelor navigaiei i culpa victimei),
precum i
acoperirea prejudiciului printr-o asigurare obligatorie a
proprietarului navei.
- In cazul n care la producerea prejudiciului au contribuit mai muli proprietari de
nav, acetia vor rspunde solidar.
3. n 1971, la Bruxelles Convenia asupra crerii unui fond internaional
de indemnizare pentru pagubele produse prin poluare cu hidrocarburi.
- Scopul conveniei l-a reprezentat asigurarea despgubirii victimei n cazurile
n care convenia din 1969(prima) nu se aplic sau se aplic, dar nu
asigur o just i total despgubire. Fondul internaional este alimentat
de cei interesai n transportul de hidrocarburi.
4. 1990, la Londra Convenia privind pregtirea, rspunsul i
cooperarea n cazul polurii cu hidrocarburi.
- Prin aceasta, prile se oblig s adopte msuri pentru prevenirea i
combaterea polurii cu hidrocarburi.
- n acest scop, pentru prima dat, se prevede obligaia de a avea la bordul
navei un plan de urgen pentru poluarea cu hidrocarburi.
- n cazul producerii mareei negre, statele-pri se oblig s raporteze imediat
celorlalte state, pentru a se putea lua de urgen msuri de limitare a
efectelor. Convenia nu se aplic navelor de rzboi, precum i navelor
folosite de un stat n scopuri guvernamentale necomerciale.
Alturi de acestea, au fost adoptate alte documente internaionale,
privind prevenirea polurii marilor prin imersarea de deeuri i substane
nocive. Dintre acestea, cele mai importante sunt:
1. 1972, la Oslo Convenia privind prevenirea polurii mrilor cauzat
de operaiuni de imersare fcute de nave i aeronave. Aceasta reprezint
primul document care privete nu numai hidrocarburile, i toate substanele
nocive, clasificate n funcie de gradul lor de pericol. Convenia are
urmtoarele caracteristici:
mparte substanele nocive pe 3 liste : lista neagr (substane care nu pot
fi imersate sub nicio form), lista cenuie (substanele care pot fi imersate, dar
pentru aceasta este nevoie de un permis special) i lista alb (substanele care
pot fi imersate pe baza unui permis general)
instituie o comisie cu funcii de control, care acioneaz asupra unei arii
geografice largi.
2. 1982, la Montego Bay Convenia asupra dreptului mrii. Aceasta
conine un capitol privind protecia i conservarea mediului marin,

30

stabilete principalele resurse minerale ale adncurilor mrilor i le

declar patrimoniu comun al umanitii. De asemenea, prevede urmtoarele
obligaii pentru statele-pri:
s conserve i s protejeze mediul marin
s nu transfere pagubele dintr-o regiune n alta
s-i ntreasc legislaiile n domeniu i s coopereze
Alte particulariti ale conveniei le reprezint:
garaniile i procedurile legale n cazul n care se ncalc
normele privind prevenirea i combaterea polurii, i
reglementrile privind protecia zonelor ngheate ale
mrilor i oceanelor.
3. 1971, la Moscova Tratatul privind interzicerea instalrii unor arme
nucleare i alte arme de distrugere n mas pe fundul mrilor i oceanelor,
precum i n subsolul lor.
4. Adunarea General a ONU Declaraia asupra principiilor privind
fundul mrilor i oceanelor i subsolul lor dincolo de limitele jurisdiciei
naionale. Acest document stabilete principiul conform cruia solul i
subsolul, precum i flora i fauna lor situate dincolo de limitele jurisdiciei
naionale sunt bunuri comune ale umanitii.
5. 1993, de Organizaia Maritim Internaional Codul Internaional de
Management pentru exploatarea n siguran a navelor i pentru
prevenirea plourii.
- Acesta prevede urmtoarele obiective:
garantarea siguranei pe nave
prevenirea vtmrilor corporale i a deceselor
evitarea deteriorrii mediului (n special cel marin), pentru
asigurarea cruia fiecare companie de nave se oblig s elaboreze
i s aplice un sistem de management al siguranei care s
includ :
protecia mediului marin,
proceduri de explorare n siguran,
proceduri de raportare a accidentelor i
norme privind rspunderea juridic.

31

24) Reglementari international cu caracter regional privind protectia

marilor si oceanelor;

Ca urmare a modificarii programului pentru ONU pentru mediu privind constituirea

unui program al marilor si oceanelor, peste 120 de tari coopereaza in prezent in cele
11 regiuni din lume in vederea protectiei si conservarii oceanelor.
1. Bonn (Germania)-1969
-> prima conventie adoptata: Conventia privind protectia apelor Marii
Nordului impotriva poluarii cu hidrocarburi
-8 state europene au stabilit principiile de combatere a poluarii cu
hidrocarburi si cu alte substante periculoase a apelor, substante ce
reprezinta un pericol grav, evident.
-stabilirea unui sistem de zone in care statele individuale au
responsabilitati comune, fara a aduce atingere reglementarilor nationale pe
dreptul marii
2. Helsinki-1974
Conventia privind prevenirea poluarii mediului marin in zona Marii
Baltice
-aceasta se refera la prevenirea poluarii de origine telurica, indiferent daca
aceasta ajunge in mare prin intermediul: cursurilor de apa, asez. de litoral, ind.
de litoral, nave, echipaje de agrement, poluare prin scufundare
-in afara unor situatii exceptionale-securitatea vietii pe mare, securitatea
navigatiei-deversarea de substante periculoase in Marea Baltica a fost
interzisa
-pentru substantele mai putin periculoase, este nevoie de o autorizatie
speciala data de un organ national competent statului riveran
-conventia se aplica:
navelor si aeronavelor inmatriculate pe teritoriul statelor parti,
celor incarcate pe teritoriul lor cu substante destinate deversarii sau
imersarii, precum si
navele banuite a fi facut deversari sau imersari in marea teritoriala a
statelor parti

3. Barcelona-1976

32

Conventia privind prevenirea poluarii marine de origine telurica

(conventie sub auspiciul programului ONU pentru mediu)
-au fost semnate si 2 protocoale ce privesc prevenirea poluarii Marii
Mediterane provocate de operatiile de imersari, produse de nave si
aeronave
Protocolul relativ la cooperarea in domeniul
combaterii poluarii Marii Mediterane cu petrol
si cu alte substante nocive in situatii critice
Protocolul privind poluarea marii impotriva
poluarii de origine telurica
4. Paris-1974
Conventia privin prevenirea poluarii marine de origine telurica
-este un document regional, pentru ca se aplica intre anumite latitudini si
longitudini oceanelor Antarctic si Arctic
-in caz de poluare de origine telurica cu o substanta expres prevazuta in Conventie,
partile se obliga sa incheie separat Acordul de cooperare
5. Lima (Peru)-1981
Conventia privind protectia mediului marin si a zonelor de coasta ale
Pacificului de sud-est
-aceasta se aplica intr-o zona de 200 de mile marine in care partile isi exercita
drepturile suverane si jurisdictia, dar si dincolo de aceste zone atunci cand o
poluare produsa in largul marii afecteaza zona de 200 de mile marine la care se
refera Conventia
6. Bucuresti-1992
Conventia privind protectia Marii Negre impotriva poluarii
-parti: Bulgaria, Republica Georgia, Romania, Federatia Rusa, Turcia si ...
-Conventia face parte din categoria masurilor internationale, Marea Neagra
avand legatura cu Marea Mediterana prin Stramtoarea Bosfor si cu Marea Marmara
si Marea Egee prin Stramtoarea Dardanele
-partile au avut in vedere particularitatile Marii Negre:

este o mare aproape inchisa

este un bazin colector al unei vaste retele hidrologice(rauri si

fluvii)

se caracterizeaza prin stratificarea apelor sale de adancime si

prin sensibilitatea deosebita a florei si faunei la schimbarea de
temperatura si de compozitie a apei
33

-Conventia se aplica la Marea Neagra propriu-zisa, avand ca limita, in sud,

pentru scopurile care se urmaresc, linia care uneste Capul Kelaga si Capul Dalyan,
referitor la Marea Neagra incluzand marea teritoriala si zona economica exclusiva a
fiecarei parti din Marea Neagra.
! Elemente de superioritate al Conventiei de la Bucuresti
I)da cea mai ampla definitie a poluarii mediului marin al Marii Negre, si anume:
introducerea de catre om, direct sau indirect, de substante sau energie in mediul
marin, indus in estuare, care are sau poate avea asemenea consecinte daunatoare
cum sunt:
-vatamarea resurselor vii si a vietii marine
-pericole pentru sanatatea omului
-obstacole pentru activitatile pe mare ( inclusiv pescuitul)
-alte folosinte legitime ale marii si deteriorarea conditiilor de agrement
-fiecare parte de la conventie se obliga sa tina seama de efectele negative ale
poluarii dinauntrul apelor sale teritoriale asupra mediului marin al Marii Negre in
care ea isi exercita suveranitatea si jurisdictia, fara insa a aduce atingere normelor
de drept international.
II)conventia se refera la poluarea din orice surse, si nu numai cu substante expres
prevazute, ci si cu materiale considerate periculoase
Pentru aplicarea prevederilor conventiei, au fost semnate 3 protocoale,
care fac parte integranta din conventie
A. Primul protocol se refera la protejarea mediului marin al Marii Negre din
surse de pe uscat (descarcarile de substante poluante din surse aflate in
teritoriul statelor parti)
B. Al doilea protocol se refera la poluarea mediului marin al Marii Negre
prin descarcare
- Fara sa se foloseasca tehnica listelor, se prevede ca substantele deosebit de
nocive nu pot fi descarcate in Marea Neagra decat de la caz la caz, si in
baza unui permis special emis de o autoritate nationala competenta
-toate celelalte substante pot fi descarcate in Marea Neagra in baza unui
permis general emis de aceeasi autoritate nationala competenta
- Protocolul nu se aplica atunci cand securitatea vietii pe mare, a navei sau
aeronavei sunt amenintate de distrugerea completa, pierdere totala, sau
exista pericol pentru viata umana si e singura modalitate de inlaturare a
pericolului, existand toate posibilitatile ca daunele realizate prin
descarcare sa fie mai mici decat daca s-ar fi procedat altfel
C. Al treilea protocol se refera la cooperarea privind combaterea poluarii cu
petrol si cu alte substante nocive ptr mediul marin in situatii de
urgenta. El cuprinde, in principal, obligatiile asumate de parti in cazul
producerii mareei negre. Cooperarea partilor imbraca o paleta foarte

34

larga: cercetarea stiintifica, elaborarea de programe comune,

schimb de date, acordarea de asistenta tehnica.
Pentru a stabili prioritatile care au decurs din aceasta conventie in 1993 au avut loc
2 reuniuni ale partilor (Odessa, 1993)
-aprilie - s-a adoptat Declaratia Ministeriala asupra
Protejarii Mediului Marin al Marii Negre
-iunie - s-a adoptat un plan intitulat Programul pentru
Mediu al Marii Negre sub auspiciul Bancii Mondiale

25) Elementele de superioritate ale Conventiei de la

Bucuresti, 1992 privind protectia Marii Negre impotriva
poluarii;

a)da cea mai ampla definitie a poluarii mediului marin al Marii

Negre, si anume:
introducerea de catre om, direct sau indirect, de substante
sau energie in mediul marin, indus in estuare, care are sau poate
avea asemenea consecinte daunatoare cum sunt:
vatamarea resurselor vii si a vietii marine
pericole pentru sanatatea omului
obstacole pentru activitatile pe mare ( inclusiv pescuitul)
alte folosinte legitime ale marii si deteriorarea conditiilor de
agrement
fiecare parte de la conventie se obliga sa tina seama de efectele
negative ale poluarii dinauntrul apelor sale teritoriale asupra
mediului marin al Marii Negre in care ea isi exercita suveranitatea si
jurisdictia, fara insa a aduce atingere normelor de drept international.
b)conventia se refera la poluarea din orice surse, si nu numai cu
substante expres prevazute, ci si cu materiale considerate
periculoase
26) Notiunea de fond forestier si padure; clasificarea
padurilor din fondul forestier;
Notiunea de fond forestier si de padure

35

Cf actualului Cod silvic, aprobat prin L46/19 mai 2008:

totalitatea padurilor, a terenurilor destinate impaduririi, a celor
care servesc nevoilor de cultura, productie sau administratie silvica, a
iazurilor si a altor terenuri cu destinatie forestiera si neproductiva cuprinse in
amenajamentele silvice la data de 1 ian 1990 sau incluse in acestea ulterior,
constituie, indiferent de natura dreptului de proprietate, fondul forestier
national.
Ca urmare, FFN include:
a) paduri
b) terenurile in curs de regenerare si plantatiile infiintate in scopuri forestiere
c) terenurile destinate reimpaduririi
d) terenurile care servesc nevoilor de cultura(pepinierele, solariile)
e) terenurile care servesc nevoilor de productie agricola
f) terenurile care servesc nevoilor de administratie silvica
g) terenurile ocupate de constructii si curtile aferente acestora
h) iazurile, albiile paraielor, precum si terenurile neproductive incluse in
amenajamentele silvice
i) perdelele forestiere de protectie
j) jnepenisurile
k) pasunile impadurite, cu consistenta mai mare sau egala cu 0,4 cm
calculata numai pentru suprafata ocupata efectiv de vegetatie forestiera

- sunt considerate paduri, cf actualului cod silvic,

terenurile cu o suprafata de cel putin 0, 25 ha acoperite cu arbori care in
conditii normale de vegetatie ating o inaltime medie de 5 m.
Padurile includ:
A. paduri cuprinse in amenajamentele silvice la data de 1 ianuarie 1990,
precum si cele incluse ulterior in acestea in conditiile legii.
B. Perdelele forestiere de protectie
C. Jnepenisurile
D. Padurile cuprinse in amenajamentele silvice si pasunile impadurite cu o
consistenta mai mare sau egala cu 0,4 calculata pentru suprafata
ocupata efectiv cu vegetatie forestiera
36

Codul silvic a introdus in notiunea de padure-> perdelele forestiere de protectie care

anterior nu intrau in FFN, avand un reg jur distinct, reglementat prin 2 legi speciale.
Perdelele forestiere de protectie pot fi:
ptr protectia terenurilor agricole impotriva factorilor climatici daunatori
ptr protejarea solului impotriva eroziunii
ptr protejarea cailor de comunicatie si transport, in special impotriva
inzapezirilor
Ptr protejarea digurilor si a malurilor contra curentilor, viiturilor si a ghetii.
ptr protejarea localitatilor si a diverselor obiective economice si sociale

Clasificarea padurilor din FFN:

dupa functiile pe care le indeplinesc in fct de Codul Silvic:
padurile cu functie speciala de protectie a solului, apelor, faunei,
obiectivelor de interes national, de recreere,de ocrotire a ecofondului
padurile cu functie de productie si de protectie prin care se
urmareste redezvoltarea masei lemnoase necesare diverselor ramuri ale
econoimiei si nevoilor populatiei si alte alte prod. paduri.
-gestionarea padurilor din fiecare grupa se face in mod diferit, in raport cu
intensitatea si natura fctiei atribuite
in raport cu folosinta lor
OUG 139/2005 privind administrarea padurilor din Romania
paduri de folosinta forestiera
paduri de folosinta silvico-pastorala
=> in raport cu data intrarii in vigoare a ordonantei

27)

Proprietatea asupra fondului forestier national;

37

Conform art. 1 din Codul silvic, aprobat prin L 26/1996, constituie fond
forestier naional pdurile, terenurile destinate mpduririi, cele care
servesc nevoilor de cultur, producie ori administraie silvic, iazurile, albiile
praielor, precum i terenurile neproductive, incluse n amenajamentele
silvice, n condiiile legii, indiferent de natura dreptului de proprietate.
Dac n 1990 pdurile reprezentau 30% din suprafaa rii, azi ele
reprezint mai puin de 22 %. P
pdurile ndeplinesc numeroase funcii, fiind utilizate n industria
lemnului, a celulozei i hrtiei, n industria chimic, farmaceutic,
ndeplinind funcii de recreere i de protecie, funcii climatice de
stabilitate a solului, etc.
FFN este dupa caz proprietate publica sau privata si constituie bun de
interes naional;
ca urmare, dupa forma de proprietate, FFN este este alcatuit din:
1. FF propr. public a statului
2. FF propr. public a unit. admin. terit.
3. FF propr. privat a pers. fizice si juridice
4. FF propr. privat a unit. admin. terit.
Pt Fondul forestier-prop publica,nu se platesc taxe si impozite
FF-prop priv ata a UAT cuprinde cuprinde pasunile impadurite
incluse potrivit actualului C silvic in dom privat al acestora.
Legea interzice trecerea terenurilor forestiere din dom public
in dom privat al UAT prin hot Cons local,a Cons Judetean
respectiv al Cons Gen al Municip Buc.de asemenea,este
interzisa includ padurilor in intravilan.
Respectarea regimului silvic este oblig pt toti detinatorii de FF.
In aplicarea reg. silvic ,prop FF sunt oblig,intre altele:
1) Sa asig intocmirea si respectarea amenajamentelor silvice
2) Sa realiz lucrari de regenerare a padurii
3) Sa asig masuri de prevenire si stingere a incendiilor
4) Sa exploateze masa lemnoasa numai dupa ... autorizarea

parchetelor si elib docum specifice

38

5) Sa notifice struct terit de specialit a Min Agric si Dezv Rurale in

termen de 60 de zile cu priv la transm prop asupra

terenurilor forestiere.
Indiferent de forma de proprietate, politica de punere n valoare
economic, social i ecologic a pdurilor este un atribut exclusiv al
statului care elaboreaz politici i strategii de punere n valoare a
ntregului fond forestier i exercit controlul asupra respectrii
acestora.

28)

Gospodarirea si administrarea ffn;

Indiferent de forma de proprietate, administrarea i asigurarea

serviciilor silvice se fac prin ocoalele silvice autorizate, care sunt de
2 tipuri:
a. Ocoale silvice de stat din structura Regiei Naionale a
Pdurilor Romsilva
administreaz pduri proprietate public a statului
b. Ocoale silvice private, nfiinate n condiiile legii de unitile
administrativ teritoriale i de persoane fizice i juridice sau de
asociaii ale acestora care au n proprietate pduri

Att ocoalele silvice de stat, ct i cele private, sunt de interes

public i pot administra sau asigura servicii silvice i pentru alte
proprieti pe baz de contract.
Fondul forestier proprietate public a statului se administreaz
de instituiile publice de cercetare sau de instituii de nvmnt de
stat cu profil silvic.
Fondul forestier proprietate public a UAT se adminstreaz prin
ocoale silvice private care funcioneaz ca regimuri autonome de
interes local sau pe baz de contract cu ocoale silvice din cadrul Regiei
Naionale a Pdurilor Romsilva.
Fondul forestier proprietate privat a persoanelor fizice i
juridice
administrarea i/sau servicii silvice se realizeaz prin ocoale silvice
private care funcioneaz similar asociaiilor i fundaiilor sau pe baz
de contracte cu alte ocoale silvice.

39

Ocoalele silvice private pot fi constituite:

a) att de proprietari, ct i

b) de asociaii ale acestora

si pot funciona n subordonarea unor structuri silvice de rang superior.
La baza constituirii asociaiilor stau:
1. principiul liberei asocieri
2. principiul respectrii regimului silvic
3. principiul gospodririi durabile a pdurilor
Pentru a beneficia de sprijin din partea statului, asociaiile de
proprietari de pduri trebuie s se nscrie n Registrul Naional al
Asociaiilor de Proprietari de Pduri, care este inut de Ministerul
Agriculturii i Dezvoltrii Rurale.
29)

Circulatia terenurilor din ffn;

Potrivit art. 34 (1) din Codul silvic:

terenurile forestiere proprietate public a statului nu pot face
obiectul constituirii dreptului de proprietate sau al unui
dezmembrmnt al acestuia.
Din economia textului rezult c celelalte terenuri forestiere:
proprietate public i privat a unitilor adminsitrativ teritoriale i
proprietate privat a persoanelor fizice i juridice (indivduale sau asociate)
sunt n circuitul civil i ca urmare pot fi dobdite sau nstrinate prin
oricare din modalitile prevzute de Codul civil, cu respectarea Codului silvic
i a legislaiei completatoare.
Codul silvic stabilete 2 principii
terenurilor din fondul forestier:
I.
II.

legtur

cu

circulaia

proprietatea forestier nu poate fi divizat sub limita de 1

ha
este interzis reducerea suprafeei fondului forestier
naional.

n cazul n care prin deschidere unei succesiuni, din cauza numrului de

motenitori se creeaz posibilitatea divizrii proprietii forestiere sub limita
de 1 ha,

40

se constituie motenirea n favoarea unuia sau unor motenitori

la nivelul minim de 1 ha cu plate unei sulte de ctre cel/cei n
favoarea crora s-a constituit mostenirea.
Exceptie
este permis reducerea fondului forestier naional prin scoatere
definitiv a terenului forestier pentru realizarea obiectivelor de interes
naional declarate conform legii de utilitate public.

Solicitantul terenului pentru amplasarea acestor obiective poate s

opteze la cerere s compenseze suprafaa de terenuri ocupat cu
terenuri echivalente ca suprafa i bonitate.
Compensarea se realizeaz n echivalen valoric n condiiile n
care suprafaa terenului dat n compensare nu este mai mic dect
suprafaa terenului care este scoas definitiv din fondul forestier.
Fr reducerea suprafeei fondului forestier, cu condiia compensrii
i cu plata anticipat a obligaiilor bneti, pot fi scoase defitinitv
din fondul forestier naional terenurile necesare realizrii sau extinderii
obiectivelor expres prevzute n art. 37 (1) din Codul silvic i
anume:
1) cele necesare exploatrii resurselor minerale (crbuni,
agregate minerale)
2) cele necesare unor structuri de primire turistic, unitilor
administrativ teritoriale, unitilor de cultur, obiectivelor
sociale, sportive i medicale, construciilor hidrotehnice
de interes local i surse de ap potabil
3) cele necesare unor locuine sau case de vacant, dar numai
din fondul forestier proprietate privat
4) pentru obiectivele instalate n fondul forestier nainte de 1
ianuarie 1990 cuprinse n amenajamentele silvice n vigoare la
acea perioad n categoria ocupaii i litigii.
Amplasarea tuturor acestor obiective se poate face cu ndeplinirea
cumulativ a urmtoarelor condiii:
a. construcia

i teritoriul pe care
proprietatea aceleiasi persoane

se

amplaseaz

sunt

b. suprafaa maxim care face obiectul scoaterii definitive din

fondul forestier incluznd construcia, accesul i mprejmuirea

este de max 5% din suprafaa forestier, dar nu mai mare
de 200 m.p.
41

Compensarea se realizeaz fizic cu un teren care are de 5 ori

valoarea terenului care se scoate definitiv din fondul forestier
naional
iar suprafaa terenului dat n compensare nu poate fi mai mic
dect de 3 ori suprafaa terenului care face obiectul scoaterii
definitive din fondul forestier.

Terenurile cu care se realizeaz compensarea trebuie s fie numai din

afara fondului forestier naional, dar limitrofe acestuia i apte de
a fi mpdurite.
Compensarea nu se poate realiza cu terenuri situate n zona alpin i
sublpin i nici cu terenuri limitrofe perdelelor forestiere de protecie.
Terenurile primite n compensare ca efect al subrogaiei reale cu titlu
particular dobndete acelai regim juridic cu terenurile pe care le
nlocuiesc.
Ocuparea temporar de terenuri din fondul forestier este permis numai
pe o perioad determinat de timp pentru realizarea unor obiective
de interes naional declarate de utilitate public i a obiectivelor expres
prevazute de Codul silvic cu plata anticipat a obligaiilor bneti de
ctre beneficiarul aprobrii de scoatere temporar a terenului din fondul
forestier naional.
Scoaterea temporar se poate face pe o perioad de maxim 10 ani.
Ocuparea temporar se aprob de:
a) conductorul autoritii publice centrale care rspunde de silvicultur
(ministrul) pentru suprafeele de pn la 10 ha
b) Guvern pentru suprafeele de peste 10 ha.
Fondul forestier proprietate public a statului nu poate fi concesionat cu
excepia terenurilor aferente activelor vndute de Regia Naional a
Pdurilor Romsilva.
Legea prevede c pentru lichidarea enclavelor i corectarea
perimetrului pdurilor, administratorul pdurilor proprietate
public a statului (RNPR) poate face schimburi i/sau cumprri
de terenuri n numele statului pe baz de acte autentice.
2 modalit de lichidare a enclavelor si corectarea perim padurilor:
1) Schimbul

42

2) Cumpararea de terenuri in numele statului pe baza de acte

autentice
1)SCHIMBUL
n situaia n care unul din terenuri este proprietate public a statului,
schimbul trebuie s ndeplineasc cumulativ urmtoarele condiii:
s conduc la eliminarea de enclave din fondul forestier naional
proprietate public
s determine comasarea terenurilor forestiere proprietate public a
statului
s asigure majorarea suprafeelor mpdurite din zonele
deficitare de pduri
Schimbul se iniiaz de administratorul pdurilor proprietate public
a statului, se poate realiza doar n cadrul aceluiai jude i se aprob
prin ordin al autoritii publice centrale.
2)CUMPARAREA
O alt modalitate este cea a vnzrii de terenuri din forndul
forestier.
n ceea ce privete proprietatea privat a personanelor fizice i
juridice, se menine dreptul de preemiune al statului la cumprarea de
pduri ce constuie enclave n fondul forestier proprietate public a statului.
n acest scop, vnztorul e obligat s ntiineze n scris
adminstratorul pdurilor proprietate public a statului, statul
putnd s-i exercite dreptul de preemiune n termen de 30 de zile.
Dac n acest termen, administratorul pdurilor nu-i exercit acest
drept, vnzarea eeste liber.
Dac vnztorul nu i ndeplinete obligaia de a anuna
administratorul de intenia sa, atunci contractul de vnzarecomprare este lovit de nulitate absolut.
Dreptul de preemiune este un drept patrimonial de natur
legal, recunoscut statului n calitatea sa de persona juridic titular a
fondului forestier proprietate public..
MADR prin RNPR poate cumpra terenuri degradate proprietate
privat inapte pentru folosin agricol n vederea ameliorrii prin
mpdurire prin constituirea lor n perimetre de ameliorare.

43

Statul mai poate dobndi n proprietate terenuri cu destinaie forestier i

prin donaii.

30)

Aspecte privind protectia ffn;

Aceasta are ca scop :

-

prevenirea pierderilor provocate de fenomenele meteorologice

periculoase,

a atacurilor provocate de boli i duntori,

a practicrii braconajului,

a tierilor ilegale i altele.

Indiferent de forma de proprietate, protecia pdurilor cuprinde cel puin 6

aspecte eseniale:
1. protecia mpotriva tierilor ilegale
2. reconstrucia ecologic, ngrijirea i regenerarea pdurilor
3. protecia mpotriva polurii
4. protecia mpotriva bolilor i duntorilor vegetaiei forestiere
5. prevenirea i stingerea incendiilor
6. protecia fondului de vntoare i pescuit din apele de munte,
inclusiv lacurile de acumulare
1. protecia mpotriva tierilor ilegale
Exploatarea masei lemnoase trebuie fcut astfel nct indiferent de
natura proprietii s se asigure meninerea integritii fondului
forestier n condiiile gestionrii durabile a pdurilor.
Pentru aceasta, masa lemnoas recoltat anual pe ansamblu rii i pe
fiecare unitate de exploatare silvic se coreleaz cu cota normal de
tiere prevzut n amenajamentul silvic tinandu-se seama de
structura masei lemnoase, amelioararea factorilor de clim,
necesitatea continuitii produciei masei lemnoase.
MADR prin RNPR exercit controlul respectrii regimului silvic
pentru tot fondul forestier.

44

Dup exploatarea unui parchet (a unei suprafee limitrofe de pdure),

titularul proprietii este obligat s rempdureasc suprafaa
respectiv plantnd puiei sau o alt suprafa stabilit de
autoritile publice locale.

2. reconstrucia ecologic, ngrijirea i regenerarea pdurilor

sunt activiti care se realizeaz conform amenajamentului silvic RNPR
din Forndul de ameliorare a fondului forestier.
Dac proprietarul unui teren din fondul forestier nu realizeaz din
culpa sa lucrrile de regenerare
MADR, dup somaie, asigur prin ocoale silvice sau societi
comerciale atestate executarea lucrrilor de mpdurire i
ntreinere, costul lucrrilor fiind suportate de proprietar.
Potrivit art 33 din Codul silvic:
RNPR i proprietarul de pduri sunt obligai s nfiineze i s
menin fondul de conservare i regenerare a pdurilor,
purttor de dobnd, neimpozabil, deductibil fiscal i avnd
regimul rezervelor fiscale.
Acest fond se afl la dispoziie i n contul adminstratorului sau
al prestatorului de servicii silvice.

3. protecia mpotriva polurii

Efectele polurii asupra fondului forestier sunt extrem de rapide i
ncep cu reducerea de cretere a vegetaiei forestiere,
terminnd cu uscarea total a arborilor.
Pentru a preveni acest lucru, Codul silvic interzice amplasarea n pduri
i n imediata apropiere a obiectivelor industriale care eman
noxe ce pot prejudicia vegetaia forestier.
4. protecia mpotriva bolilor i duntorilor vegetaiei forestiere
Aceasta se realizeaz pe baza unui sistem integrat prin colaborare
ntre autoritile silvice, propietarii de pduri i autoritile
adminstraiei publice locale n cadrul sistemului naional de
monitorizare a vegetaiei forestiere.
6. protecia fondului de vntoare i pescuit din apele de munte,
inclusiv lacurile de acumulare

45

Pentru protecia fondului cinegetic i de pescuit, MADR elaboreaz

norme tehnice obligatorii privind gospodrirea fondului de
vntoare i pescuit n apele de munte care sunt obligatorii
pentru toi proprietarii, indiferent de forma de proprietate.
31)

Produsele padurii si folosinta lor;

Condul silvic clasific produsele pdurii n 2 categorii:

1. produse lemnoase, care includ:
produse principale (toate materialele lemnoase ale pdurilor
reprezentate din tieri de regenerare)
produse secundare (rezultate din activitatea de ingrijire a arborilor a
cror exploatare se face n aceste condiii)
produse accidentale (rezultate n urma aciunilor factorilor biotici i
abiotici destabilizatori)
produse de igien (rezultate din procesul de eliminare natural)
alte produse ale pdurii: - arborii i arbutii ornamentali
- pomii de Craciun
- rchit
- puieii
- diferite produse din lemn
2. produse nelemnoase
fauna de interes cinegetic
petele din apele de munte, cresctorii, bli situate n afara
fondului forestier
fructele de pdure
seminele forestiere
ciupercile comestibile din flora spontan
plantele medicinale i aromatice
rine

46

 alte produce (iarba de pe terenurile fondului forestier care se

exploateaz prin punat direct ale animalelor admise la punat
n pdure i prin cosire i valorificare ulterioar)
Exploatarea produselor lemnoase se face pe baz de autorizare emis n
condiiile prevzute de lege.
Valorificrile au loc prin licitaie cu excepia produselor lemnoase care au
fost exploatate de proprietar.
Dac masa lemnoas nu s-a putut vinde toat prin licitaie, ce rmne
se poate vinde liber.
Produsele nelemnoase se recolteaz porivit normelor tehnice care
prevd c:
a. plantele aromatice
b. fructele de pdure
c. ciupercile comestibile
pot fi culese de orice persoan n cantiti mici, pentru nevoi
personale.
Dac culgerea se face n cantiti mai mari, atunci este necesar o
autorizare special dat de RNPR dac este vorba de pduri
aparinnd domeniului public al statului sau de ctre adminstraiile
publice locale dac pdurile aparin domeniului public/privat al
unitilor adminstrativ teritoriale.
Dac pdurile sunt proprietate privat a persoanelor fizice sau juridice
atunci este nevoie de ncheierea unui contract cu proprietarul
pdurilor pentru culegerea acestor produse.
Nerespectarea prevederilor Codului silvic determin
rspunderii civile, contravenionale sau penale dup caz.
32)

atragerea

Dreptul fundamental al omului la un mediu sanatos;

Consacrarea jur a dr fund. al omului la un mediu sanatos a fost facuta pt

prima data pe plan international in Declaratia de la Stockholm in 1972
care a prevazut dreptul omului la un mediu a carui calitate sa-i
permita sa traiasca in demnitate si in bunastare.
Declaratia a prevazut in acelasi timp obligatia cu caracter universal a
statelor ca prin activitatile desfasurate in limitele jurisdictiilor
nat. sa nu cauzeze daune mediului in alte state sau in regiuni
statale dincolo de limitele jurisdictionale nat.

47

Cu un continut asemanator acest dr. a fost prevazut ulterior in Carta

Africana a dr omului si al popoarelor din 1981 , in Protocolul aditional la
Conventia Americana privind dr omului din 88 si in Proiectul de Declaratie
inter. a dr omului si mediului din 94 si altele.
o Pe plan national dr omului la un mediu sanatos apare consacrat fie
in Constitutie ca dr fundamental ,fie in legi organice.
In continutul dr fundamental al omului la un mediu sanatos surprindem 2
dimensiuni :
1.una individuala care implica dr fiecarui individ

la prevenirea poluarii,
dr de a cere incetarea activitatii generatoare de poluare,
dr de a fi despagubit pt daunele suferite in urma poluarii;
2.alta colectiva care se refera la obligatia generala a statelor de a
coopera in vederea prevenirii si combaterii poluarii, a protejarii mediului la
nivel, nat si internat.
In lit jur straina si in practica instantelor internat. discutiile s-au purtat nu
cu privire la existenta sau inexistenta acestui dr pt ca este recunoscut
de toate statele ,ci cu privire la posibilitatea intentarii unei actiuni
individuale de aparare izvorata dintr-un dr colectiv .Mai multe
rezolutii ale organismele internat. si hot ale C.I. de justirie au prevazut
posibilitea intentarii unei actiuni individuale pt apararea acestui dr.
In Romania Const din 91 nu a prevazut initial ca tare acest drept ci el a
fost introdus expres dupa revizuirea din 2003 art 35:
Statul recunoste persoanei dr la un mediu sanatos si echilibrat
ecologic. Statul asigura cadrul legislativ pt exercitarea acestui
dr ;pers fizice si jur au indatorirea de a proteja si a ameliora
mediul inconjurator.
OUG195/2005 privind protectia mediului cu modif.ulterioare pornind de la
recunosterea principiului cf. caruia statul recunoaste pers. Dr la un mediu
sanatos si echilibrat ecologic in art 5 consacra garantiile acestui dr:

48

accesul la informare privind mediul , cu respectarea cond. de

confidentialitate prevazute de legislatia in vigoare;
dr de a se asocia in organizatii pt protectia mediului
dr de a fi consultat in procesul de luare a deciziilor privind
dezbaterile politice si legislatia de mediu, emitera actelor de
reglem. in domeniu, elaborarea planurilor si programelor;
dr de a se adresa direct sau prin intermediul Org.pt
protectia mediului autoritate adm si/sau jud, dupa caz, in
problemele de mediu indiferent daca s-a produs sau nu un
prejudiciu;
dr la despagubire pt prejudiciul suferit.
In raport cu celelalte dr fundamentale acest dr este in acelasi timp
fundamental dez celorlalte dr si totodata o premisa pt aparitia de noi dr
fundamentale.
Se constata in prezent in practica inst internat. si nat. din statele
dez. o orientare cu privire la acest dr in sensul considerarii ca dr
individual si nu colectiv.
33)

Studiul de impact;

- procedura-cadru de evaluare a impactului asupra mediului inclusiv

pentru proiecte cu impact transfrontier i lista activitilor supuse
procedurii sunt stabilite prin hotrre a Guvernului la propunerea
autoritilor publice centrale pentru protecia mediului.
- studiul de impact este concretizarea unei obligaii de procedur
preliminar emiterii acordului i autorizaiei de mediu, find un act
specific dreptului mediului.
- prin evaluarea impactului asupra mediului se identific, se descriu i se
stabilesc n funcie de fiecare caz n parte efectele directe i indirecte,
cumulative, principale i secundare ale unui proiect asupra sntii
oamenilor i mediului.
- evaluarea impactului asupra mediului se efectueaz n faza de elaborare a
documentaiei care fundamenteaz fezabilitatea proiectului cuprinznd 3
etape:
o Etapa de ncadrare a proiectului n procedura de evaluare a
impactului asupra mediului
49

Etapa de definire a domeniului evalurii i de realizare a

raportului privind studiul de evaluare a impactului asupra mediului
o Etapa de analiz a calitii raportului la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului
- autoritatea competent pentru protecia mediului(ACPM), dup examinarea
fiecrui proiect, decide asupra necesitii evalurii impactului asupra
mediului i aduce la cunotina publicului decizia luat.
- dac se stabilete obligativitatea efecturii evalurii impactului asupra
mediului, autoritatea competent pentru protecia mediului pregtete i
transmite titularului de proiect un ndrumar referitor la problemele de
mediu care trebuie tratate n evaluarea de impact.
- pe baza ndrumarului referitor la problemele de mediu care au fost tratate n
evaluarea de impact de ctre titularul proiectului se efectueaz studiul de
evaluare a impactului, rezultatele acestuia fiind consemnate ntr-un raport
care se nainteaz ACPM.
- n cadrul unui comitet de analiz tehnic, autoritatea competent pentru
protecia mediului, mpreun cu alte autoriti ale administraiei publice
centrale i locale, dup caz, :
analizeaz calitatea raportului la studiul de evaluare a impactului asupra
mediului i
ia decizia de acceptare sau de refacere a raportului, respectiv de emitere
sau de respingere motivat a acordului de mediu.
- orice solicitare de acord de mediu pentru proiecte supuse evalurii
impactului asupra mediului se aduce la cunotina publicului de
autoritatea competent pentru protecia mediului.
o

- prin L 22/2001, Romnia a ratificat Convenia privind evaluarea impactului asupra

mediului n context transfrontier adoptat la Espoo, Finlanda 25 februarie 1991.

34)

Avizul, acordul si autorizatia de mediu;

-autoritile competente pentru protecia mediului, cu excepia Grzii

Naionale de mediu i a unitilor subordonate acesteia conduc
procedura de reglementare i emit, dup caz, acte de reglementare n
condiiile legii.
- ACPM emite urmtoarele categorii de avize:
1) Avizul (avize) de mediu pentru planuri i programe;
2) Avizul pentru stabilirea obligaiilor de mediu;
3) Avizul de mediu pentru produse de protecia plantelor, respectiv
pentru autorizarea ngrmintelor chimice;
solicitarea i obinerea avizului pentru stabilirea obligaiilor de mediu
sunt obligatorii n situaia n care titularii de activiti cu posibil
impact semnificativ asupra mediului urmeaz s deruleze sau s
fie supui unei proceduri de : vnzare a pachetului majoritar de
aciuni, vnzare de active, fuziune, concesionare, divizare sau n
alte situaii care implic schimbarea titularului activitii, precum

50

i n caz de dizolvare urmat de lichidare, lichidare, faliment,

ncetarea activitii in condiiile legii.
n termen de 60 de zile de la data semnrii sau emiterii
documentului care atest ncheierea uneia din procedurile
menionate prile implicate transmit n scris autoritii competente
pentru protecia mediului obligaiile asumate privind protecia mediului
printr-un document certificat pentru conformitate cu originalul.
avizul pentru stabilirea obligaiilor de mediu este valabil pn la
ndeplinirea scopului pentru care a fost emis, cu excepia cazului
cnd intervin modificri ale condiiilor n care a fost emis.

Acordul de mediu = actul tehnico-juridic emis de ACPM prin care se

stabilesc condiiile de realizare a unui proiect d.p.d.v. al impactului
asupra mediului.
- solicitarea i obinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiecte
publice sau private ori pentru modificarea sau extinderea activitilor
existente, inclusiv pentru proiecte de dezafectare care pot avea efect
semnificativ asupra mediului.
- acordul de mediu se emite n paralel cu celelalte acte de reglementare
i este valabil pe toat perioada punerii n aplicare asupra proiectului.
- acordul de mediu i pierde valabilitatea dac lucrrile de investiii pentru
care a fost emis nu ncep n termen de 2 ani de la data emiterii, cu
excepia proiectelor cu finanare extern pentru care acordul de mediu i
pstreaz valabilitatea pn la finalizarea investiiilor
- desfurarea activitilor existente, precum i nceperea activitilor noi cu
posibil impact semnificativ asupra mediului poate avea loc numai n baza
autorizaiei de mediu sau a autorizaiei integrate de mediu, dup caz.

Autorizaia de mediu = actul tehnico-juridic emis de ACPM prin care sunt

stabilite condiiile i/sau parametrii de funcionare a unei activiti
existente sau a unei activiti noi cu posibil impact semnificativ asupra
mediului, necesare pentru punerea acesteia in funciune.
Autorizaia integrat de mediu = actul tehnico-juridic emis de ACPM in
condiiile legislaiei specifice privind prevenirea si controlul integrat al
polurii.
- procedura de emitere a autorizaiei de mediu i lista activitilor
supuse acestei proceduri, precum i procedura de emitere a

51

autorizaiei integrate de mediu i normele metodologice de aplicare

a acestei proceduri sunt stabilite prin ordin al conductorului
autoritii publice centrale pentru protecia mediului.
- autorizaia de mediu, respectiv autorizaia integrat de mediu se emit
dup obinerea celorlalte avize, acorduri i autorizaii ale
autoritilor competente, potrivit legii.
- autorizaia de mediu este valabil 5 ani, iar autorizaia integrat de mediu
este valabil 10 ani
- prin excepie, cele dou emise cu program pentru conformare, respectiv cu
plan de aciuni sunt valabile pe toata durata derulrii programului sau
planului.
- perioada de valabilitate a autorizaiei de mediu, respectiv a autorizaiei
integrate de mediu nu poate depi ultimul termen scadent al
programului pentru conformare, respectiv al planului de aciune.
- avizul pentru stabilirea obligaiilor de mediu, acordul de mediu i autorizaia
de mediu se revizuiesc dac apar elemente noi cu impact asupra
mediului necunoscute la data emiterii.
- n acest caz se poate cere i refacerea evalurii impactului asupra
mediului i/sau a bilanului de mediu
- autorizaia integrat de mediu se revizuiete n condiiile legislatiei
specifice privind prevenirea i controlul integrat al polurii, OUG 152/2005
aprobat prin L 84/2006, fiind obligatorie n urmatoarele situaii:
o poluarea produs de instalaie este semnificativ astfel nct
necesit revizuirea valorilor-limit de emisie existente sau includerea de
noi valori limit de emisie n autorizaia integrat de mediu;
o schimbrile substaniale ale celor mai bune tehnici disponibile
fac posibil reducerea semnificativ a emisiilor fr a impune
costuri excesive;
o sigurana n exploatare a proceselor sau a activitilor impune
utilizarea altor tehnici;
o prevederile unor noi reglementri legale o impun.
Acordul de mediu, autorizaia de mediu i autorizaia integrat de
mediu se suspend de ctre autoritatea competent pentru protecia
mediului care a emis actele de reglementare pentru nerespectarea
prevederilor acestora, ori ale programului pentru conformare,
respectiv ale planului de actiuni dupa o notificare prealabila prin care se
poate acorda un termen de cel mult 30 de zile pentru indeplinirea obligatiilor.
- suspendarea dureaza pn la eliminarea cauzelor care au determinato, dar nu mai mult de 6 luni. Pe perioada suspendrii, desfurarea
proiectului sau desfasurarea activitii sunt intezise.

52

- ACPM dup expirarea termenului de suspendare, dac nu s-au ndeplinit

condiiile prevzute n actul de suspendare dispune anularea acordului de
mediu, a autorizaiei de mediu, a autorizaiei integrate de mediu,
dup caz.
- dispoziiile de suspendare i ncetare a actelor de reglementare sunt
executorii de drept.
- litigiile generate de emiterea, revizuirea, suspendarea sau anularea actelor
de reglementare se soluioneaz de ctre instanele de contencios
administrativ competente, potrivit legii.
- ACPM, mpreun cu celelalte autoriti ale administraiei publice centrale
sau locale, dup caz, asigur informarea, participarea publicului la luarea
deciziilor privind activitile specifice i accesul la justiie n conformitate cu
Convenia privind accesul la informaie, participarea publicului la luarea
deciziei i accesul la justiie n probleme de mediu semnat la Aarhus 1998,
ratificat de Romnia prin L 86/2000.
36)

Managementul ecologic al deseurilor

Consta in totalitatea lucrarilor, masurilor si activitatilor de

gospodarire a deseurilor destinate sa asigure protectia mediului si a
sanatatii umane.
OUG 195/2005 cuprinde norme cu caracter general cu privire la
subst chimice periculoase, la deseurile si subst periculoase care se refera la
obligatia in domeniu ce revine autoritatii pt protectia mediului si a altor
autoritati cu atributii specifice precum si pers fizice si jur si norme specifice
cu privire la calitatea apelor , solului si aerului, protectia ecosistemelor
terestre si acvatice , protectia asezarilor umane.
Autoritatea competenta stabileste norme, reguli, standarde si
adopta masuri stimulative economice si financiare pt realizarea
obiectivelor prioritare ale gestionarii prevazute de OUG 78/2000 privind reg
deseurilor, respectiv:
1.prevenirea sau reducerea generarii deseurilor si a gradului
de periculozitate a acestora prin :
dez. de tehnologii curate cu consum redus de resurse
naturale;
dezv. de tehnologii in vederea obtinerii de produse astfel proiectate
incat prin caracteristicile de fabricatie, prin comercializarea in
vederea utilizarii si prin eliminarea lor dupa utilizare sa nu
contribuie sau sa contribuie cu masura cat mai mica la
53

cresterea riscului de poluare si a gradului de nocivitate a

deseurilor;
dezv de tehnici adecvate pt neutralizarea/anihilarea subst
periculoase continute in deseurile destinate valorificarii;
2.reutilizarea, valorificarea deseurilor prin reciclare,
recuperare sau orice alt process care vizeaza obtinerea de materii
prime secundare sau utilizarea unor deseuri ca surse de energie.
In scopul asigurarii unui nivel satisfacator de protectie a mediului si
sanatatii populatiei privind activitatea cu deseuri ;
autoritatea publica centrala coordoneaza elaborarea, promovarea ,
implementarea si monitorizarea implementarii Strategiei Nat de
Gestionare a Deseurilor si a Planului Nat de Gestiune a deseurilor.
Obiectivele SNGD se impart in urmatoarele categ.:
-obligatii strategice generale pt gestionarea deseurilor
-obligatii strategice specifice anumitor fluxuri de deseuri nepericuloase
-obligatii strategice generale pt gestionarea deseurilor periculoase
-obligatii strategice specifice anumitor fluxuri de deseuri periculoase

In baza SNGD si pt realizarea obiectivelor prevazute de acesta se

elaboreaza Planul de gestionare a deseurilor la nivel nat. , regional,

judetean inclusiv al Mun. Buc.
Aceste planuri trebuie sa contina informatii privind tipurile, cantitatile si
originea deseurilor care urmeaza sa fie valorificate , eliminare, tehnici nat,
prevederi speciale pt anumite tipuri de deseuri, amplasamente si instalatii
implementate pt valorificarea , eliminarea , depozitarea sau eliminarea
finala a deseurilor.
PNGD se elaboreaza de Autoritatea publica centrala pt protectia mediului

care colaboreaza in acest scop cu autoritatea competenta din statele

membre ale UE si cu Comisia Europeana si se aproba prin OG dupa
care se notifica Comisiei Europeana (1470/2004).
Planurile Regionale de Gestionare se elaboreaza in comun de

Consiliului judetean din raza de competenta a fiecarei agentii

regionale pt protectia mediului in colaborare cu acestea sub
coordonarea Agentiei Nat pt protectia mediului si se aproba prin ordin

54

comun al conducatorului Aut.publice centrale pt protectia mediului si Aut

de gestionare pt dez regionala.
Planurile jud de gestionare a deseurilor se elaboreaza de Consiliului

jud in colaborare cu Agentiii jud. Pt protectia mediului sub

coordonarea Agentiii Regionale pt protectia mediului si respectiv pt
mun.Buc. de Consiliul General al Mun .Buc. in colaborare cu Agentia pt
ptotectia mediului Buc. sub coord. Agentiei regionale si se adopta prin hot
a Consiliului jud. ,respectiv hot a Consiliului general al mun BUC.In cadrul
Planurilor de gestionare a deseusilor aut.competenta stabileste sectiuni
speciale pt gestionarea deseurilor periculoase.
37)

Regimul juridic al deseurilor reciclabile;

Deeuri industriale reciclabile

Conform legii, acestea sunt deeuri metalice feroase i neferoase de
hrtie, cartoane, sticl, cauciuc, mase plastice i textile.
De asemenea, valorificarea este definit ca operaiunea de reprelucrare
ntr-un proces de producie a deeurilor industriale pentru a fi
reutilizate n scopul iniial sau n alte scopuri.
Reciclarea deeurilor industriale are urmtoarele principii:
principiul utilizrii doar a acelor procedee de gestionare a
deeurilor industriale reciclabile, care nu prezint risc pentru
mediu i pentru sntatea populaia
- principiul poluatorul pltete
- principiul responsabilitii productorului
- principiul utilizrii celor mai bune tehnici disponibile, fr
antrenarea unor costuri excesive
Deintorii de deeuri reciclabile sunt obligai s asigure
strngerea, sortarea i depozitarea acestora, cu respectarea normelor
de protecie a mediului i a sntii populaiei, precum i reintroducerea
lor n circuitul produciei prin:
-

a) reutilizarea n propriile procese de producie

b) valorificarea pe baz de autorizaie emis de Comitetul Naional
pentru Reciclarea Material
c) predarea ctre agenii economici specializai pentru
valorificarea deeurilor industriale reciclabile, pe baza documentelor
de provenien

55

Destinatarii de deeuri industriale reciclabile au urmtoarele

obligaii:
-

s nu depoziteze i s nu abandoneze deeuri industriale

reciclabile sau n incinte special destinate acestui scop
agenii economici care realizeaz operaii de colectare a deeurilor
industriale reciclabile de la persoane fizice i pot desfura activitatea
doar n baza autorizaiei de colectare emis de prefectur, cu
avizul primriei n care funcioneaz agenii economici respectivi, pe
baza dovezii c deine spaiul i dotrile corespunztoare pentru
depozitarea deeurilor colectate, precum i pe baza autorizaiei de
mediu emis de Autoritatea Teritorial pentru Protecia Mediului

Agenii economici care colecteaz deeuri industriale de la persoanele

fizice sunt obligai s le elibereze acestora adeverine de primire i
plat, care trebuie s conin anumite elemente prevzute de lege.
Autorizaia de colectare e valabil 1 an, cu posibilitatea prelungii
pentru nc 1 an.
Autorizaia de colectare poate fi retras, suspendat sau anulat doar
n condiiile prevzute de lege.
Activitatea de valorificare a deeurilor industriale reciclabile se poate
desfura doar n baza autorizaiei de valorificare, pentru fiecare grup
de deeuri industriale reciclabile.
Autorizaia de valorificare este valabil 3 ani, cu posibilitatea
prelungirii.
Autorizarea din punctul de vedere al proteciei mediului a activitii prin
care se realizeaz operaiunea de valorificare a deeurilor industriale
reciclabile se face de ctre autoritatea competent pentru protecia
mediului, n conformitate cu legislaia n vigoare.
Nerespectarea prevederilor privind gestionarea deeurilor
industriale reciclabile atrage rspunderea contravenional
sau penal, dup caz.
Deeurile industriale reciclabile a cror provenien nu poate fi
dovedit sau care fac obiectul valorificrii sau a unor acte de comer
neconforme cu legea se confisc i se valorific, iar
contravaloarea lor se face venit la bugetul local unde s-a fcut
constatarea, dac n-au fost returnate celor n drept
38)
Transportul peste frontiera al deseurilor si substantelor
periculoare;

56

Prin legea 6/1991, Romnia a ratificat Convenia de la Basel privind

controlul transportului peste frontiera al deeurilor periculoase i al eliminrii
acestora, din 1989.
Conform acesteia, statele pri sunt obligate s adopte msurile necesare
pentru ca gospodrirea deeurilor periculoase i a reziduurilor s fie n
concordan cu normele de protecie a mediului i sntii umane.
Statele nu pot autoriza transportul de deeuri periculoase ctre un
stat care nu e parte (sau importul de la el)
Fiecare state parte se oblig s interzic tuturor persoanelor aflate sub
jurisdicia sa naional s transporte sau s elimine deeuri periculoase fr
autorizaie sau fr s fie abilitate.
Transportul peste frontiere poate fi autorizat doar dac:
statul exportator dovedete c nu are capacitatea tehnic pentru
eliminarea acestor deeuri ntr-un mod eficient i raional
- deeurile sunt solicitate ca materii prime pentru reciclare de statul
importator
- industria se conformeaz i altor criterii convenite de pri (cu condiia
ca actul normativ s nu contravin obiectului conveniei)
Pentru ca un transport peste frontiere ntre pri s aib loc, statul
exportator trebuie s informeze sau s cear ca exportatorul s
informeze n scris autoritile competente ale statului prin care
deeurile periculoase urmeaz s treac.
-

Fiecare stat implicat trebuie s rspund n scris, acceptnd

transportul cu sau fr condiii, putnd cere i informaii
suplimentare, sau pot refuza permisiunea pentru transport.
Statul exportator nu va autoriza nceputul transportului pn nu primete
ntiinarea n scris de la statul importator, plus dovedirea existenei unui
contract ntre exportator i eliminator, din care s rezulte c deeurile vor
fi eliminate n mod ecologic i raional.
De asemenea, statul exportator trebuie s primeasc ntiinarea scris a
statelor de tranzit.
Este considerat trafic ilicit orice deplasare transfrontier a unor deeuri
periculoase sau a altor reziduuri, dac aceasta s-a efectuat:
-

fr notificarea expres a tuturor statelor interesate

fr ntiinarea unui anume stat interesat sau cu ntiinarea obinut
prin declaraie fals sau fraud
prin eliminarea deliberat a deeurilor periculoase cu nclcarea
prevederilor conveniei i a principiilor generale

57

De traficul ilicit se face rspunztor exportatorul sau productorul.

Statul exportator va trebui s asigure reimportarea deeurilor
periculoase, dac nu e posibil s le elimine n 30 de zile de cnd a fost
informat privind existena traficului ilicit.
39)

Principiile si conditile activitatilor nucleare in Romania;

Autorizarea activitatilor nucleare

Desfasurarea pe teritoriul Romaniei a unei activitati permise de lege se
face pe baza autorizatiei emise de Comisia Nationala pt controlul
activitatilor nucleare .
Autorizatia se elibereaza pesoanelor juridice la cererea acestora daca
fac dovada indeplinirii cond legale.
Autorizatia se poate elibera si unitatilor fara personalitate juridica
constituite cf legii nominalizate in Anexa 4 din legea 111/96 cu modif. si
completarile ulterioare daca fac dovada ca respecta cond legale.
? In cadrul activ. autorizate pers. care isi desfasoara activ. trebuie sa fie
posesorul unui permis de executare eliberat de aceeasi autoritate.
Atat autorizatiile cat si permisele se acorda pe o perioada determinata,
dreptul dobandit in baza acestor documente neputand fi transmis fara
acordul emitentului.
Autorizatia se poate elibera de la inceput pt intreaga activitate
nucleara sau pt diferite faze de realizare sau functionare a unor
instalatii cu cond. ca fazele anterioare sa fi fost autorizate.
Autorizatia se suspenda sau se emite din proprie initiativa sau la
sesizarea pers fizice sau jur in toate situatiile in care CNCAN( Comisia
Nationala pt controlul activitatilor nucleare) constata ca:
1. titularul autorizatiei nu a respectat prevederile legii 111/96 sau
cond. prevazute in autorizatie;
2. nu sunt indeplinite integral si la termenul stabilit masurile desprinse
de organele de control;
3. apar situatii noi dpdv tehnic sau de alta natura necunoscute la data
autorizatiei care pot afecta desfasurarea in siguranta a activitatilor nucleare;
4. titularul autorizatiei nu isi indeplineste obligatiile cu privire la
constituirea surselor financiare proprii pt constiuirea si finalizarea
definitive a deseurilor radioactive si a combustibililor uzuali si dezafectarea
instalatiilor nucleare sau cu privire la asigurarea de rasp civila pt daune catre
terti in caz de accidente nucleare.
58

5. titularul de autorizatie inceteaza sa fie legal constituit

6. titularul autoritaziei isi pierde capacitatea juridica.

La randul sau permisul de exercitare poate fi suspendat sau se

poate retrage de catre emitent in urmatoarele situatii:
1. titularul autorizatiei nu a respectat reglem. emise de CNCAN
2. titularul permisului inceteaza din viata sau isi pierde cap jur
Daca din interes de stat autorizatia se retrage titularul ei are
dreptul la compensatie din partea autoritatii care a dispus masura
cuantumului acestora urmand sa fie stabilit cu luarea in considerare a
interesului public si al titularului autorizatiei fiiind stabilit prin intelegerea
partilor sau in caz de neintelgere de inst de judecata.
Fara compensatie autorizatia se retrage in urmatoarele situatii:
1) cand titularul a incalcat prevederile legale , dispozitiile organelor
de autorizare si control sau in limitele si cond prevazute in
autorizatie;
2) cand titularul a obtinut autorizatia facand uz de declaratii false;
3) cand retragerea autorizatiei s-a desprins datorita faptului ca
personalul titularului , tertele persoane, populatia sau mediul au
fost supuse la riscuri peste limitele legale generate de
Autoritatea competenta;
Ministerul Sanatatii Publice autorizeaza introducerea in circuitul eco si soc
in vederea utilizarii sau a consumului de catre populatie produsele care au
fost supuse iradierii sau care contin materiale radioactive ,autorizeaza
introducerea in dom.medical pt diagnosticarea si tratament a
dispozitivelor generatoare de radiatii ionizante si a produselor
farmaceutice care contin materiale radioactive;
Ministerul Sigurantei Nat autorizeaza realizarea ,utilizarea, detinerea ,
proiectarea si verificarea mijl de masurare in dom, radiatiilor pt
necesitatile armatei.
Pt desfasurarea activitatilor nucleare in afara autorizatiei de functionare si
a permisului de exercitare mai sunt necesare solicitarea si obtinerea
acordurilor si autorizatiilor de mediu pe baza elaborarii studiilor
de impact.
Acordul si autorizatia de mediu prevazute de lege se emit de
Autoritatea Publica Centrala pt protectia mediului pe baza criteriilor
59

de autoritate si control prevazute de lege completate cu criteriile de

autoritate si control specifice , cuprinse in reglem. emise de aceasta
autoritate cu consultarea CNCAN si a M.Sanatatii Publice referitor la
supravegherea si raporturile evaluarilor de elementi radioactivi in mediu
precum si a contaminarii radioactive a factorilor de mediu.

41)Particularitatile elementelor constitutive ale raspunderii

delictuale in dreptul mediului;

I.

sub aspectul subiectilor raspunderii

a) persoana indreptatita la repararea daunelor

med inconjurator nu este si nu poate fi sub victima care sa reclame o
reparatiune
el este o valoare fundamentala aparata prin norme de drept atat pe
plan intern cat si pe plan international
ca urmare, in dreptul intern , un sub victima care poate reclama
reparatiunea poate fi :
statul
UAT
e persoana fizica sau juridica careia i se cauzeaza un prejudiciu
pe plan international, poate fi:
statul atunci cand mediul lezat se afla in limitele teritoriului si ale jurisdictiei
nationale sau
comunitatea internationala in ansamblul ei atunci cand mediul lezat ....
acelei comunitati
b) persoana responsabila
avand in vedere ca legatura de cauzalitate intre fapta prejudiciabila si
prejudiciu este greu de stabilit datorita caraterului difuz al daunelor in
gereneral, legislatiile nationale au mers pe un responsabil
determinabil in mod prealabil producerii pagubei
dintre sistemele mai des folosite, mentionam:
determinarea inainte de producerea prejudiciului a
persoanei responsabile care e obligata sa constituie o
garantie si din care victima este despagubita
constituirea unui fond de indemnizare a victimelor
din contributiile depuse de poluator
desemnarea in prealabil a victimei (?)
II.
sub aspectul elem constitutive ale raspunderii
in dreptul civil pt nasterea raspunderii delictuale sunt necesare a fi indeplinite
cumulativ urmatoarele elemente:

60

savarsirea unei fapte ilicite

producerea unui prejudiciu prin fapta ilicita
existenta unui raport de cauzalitate intre fapta si
prejudiciu
culpa autorului faptei ilicite
daca autorul este pers fizica nu se mai cere si capacitatea de
exercitiu a autorului in ... faptei
- si in dreptul mediului pt nasterea raspunderii delictuale se cer a fi intrunite
cumulativ aceleasi elemente, elementele comportand inca o serie de
particularitati
- in dreptul mediului, de cele mai multe ori, prejud se produc prin fapte licite
permise de lege
- de aceea regula este a rasp obiective intemeiata pe ideea de risc si de
garantie
- daca spre deosebire de dr civil in dreptul mediului raspunderea e obiectiva,
aceasta nu inseamna ca unele prejudicii aduse mediului pot fi cauzate si prin
fapte ilicite
- aceasta raspundere, avand caracter de exceptie, este expres prevazuta
atat in L protectiei mediului (OUG 195/2005), cat si in legile speciale
- in mod exceptional raspunderea poate fi si ilicita
- in dreptul civil exista o serie de situatii care inlatura caracterul ilicit al
faptei si ca urmare raspunderea delictuala:
starea de legitima aparare
starea de necesitate
indeplinirea unei indatoriri de serviciu
consimtamantul dat in mod valabil de victima
forta majora si cazul fortuit
uneori si exercitarea unui drept
- dintre aceste situatii in dreptul mediului au fost considerate drept cauze care
inlatura raspunderea delictuala;
forta majora cu caracter exceptional in anumite circumstante de
necesitate si
in domeniul daunelor nucleare starea de conflict armat, razboi
civil sau insurectie armata ori culpa grava a victimei care a
omis sa actioneze
- starea de necesitate este diferita de cea prevazuta in Codul Penal
= acea situatie in care se gaseste o persoana care nu avea la indemana
o alta posibilitate de a salva de la un pericol grav si iminent un bun al
sau sau al altuia, persoana sa sau a altuia ori un interes public
- in art 45 alin (2) C.pen. se prevede ca nu se considera in stare de
necesitate persoana care in momentul in care a actionat putea sau
trebuia sa isi dea seama ca procedand in acest mod va cauza o
paguba mult mai mare decat cea care s-ar fi produs initial
- in ceea ce priveste exercitarea unui drept, in dreptul mediului se considera
ca niciun drept subiectiv al niciunei persoane nu poate fi considerat a
fi exercitat potrivit scopului si finalitatii sale de vreme ce mediul
inconjurator a fost prejudiciat
Prejudiciul (dauna ecologica)

61

in dreptul mediului pt prejudiciu se foloseste termenul de dauna ecologica

prin care se intelege atat:
prejudiciul suferit de om si de bunurile sale, cat si
prejudiciul adus mediului sau diferitelor
componente ale acestuia
- si in dr mediului prejudiciul trebuie sa fie considerat cert si actual
- spre deosebire insa de dreptul civil se considera actual si prejudiciul
viitor :
daca este sigur ca se va produce si
sunt suficiente elemente pt a-i determina intinderea
- daca in dreptul civil exista principiul reparatiunii in natura si numai in sbsidiar
prin echivalent banesc, in dr mediului principiul reparatiunii in natura
nu poate fi aplicat pt ca daunele aduse mediului sau componentelor
de mediu au caracter ireversibil, fapt pt care se recurge la stabilirea
unei sume de bani care rareori acopera integralitatea prejudiciului
adus mediului
Raportul de cauzalitate
- in dr mediului este si mai greu de stabilit deoarece de cele mai multe ori
cauzele interfereaza cu o multitudine de conditii care pot accelera
sau intarzia producerea efectelor
Culpa
- si in dr mediului exista raspunderea subiectiva bazata pe culpa, doar ca
proba culpei este foarte greu de realizat
- trebuie si in dr mediului ca autorul sa aiba capacitate civila delictuala

42)

Raspunderea civila (OUG 195/2005);

Rspunderea civil:

Conform OUG 195/2005- noiunea de rspundere civil sugereaz

ideea de sanciune/reparaie.
= raportul social sancionat juridic pe baza cruia o persoan se afl
n relaie de obligaie fa de alt persoan creia i datoreaz
satisfacerea/repararea prejudiciului ce l-a cauzat.
- n Dr.Mediului, temeiul juridic al rspunderii pentru prejudiciul cauzat
mediului se afl n primul rnd in legea. prot. med. i n OUG 68/2007rspunderea de mediu,
OUG 195/2005 reglementeaz:
principiile aciunii preventive,al utilizrii durabile a resurselor
naturale;

62

principiul poluatorul pltete, precum i

obligaiile juridice privind protecia resurselor naturale, a
atmosferei, apei, solului, aezrilor umane, etc.
Incalcarea oricrei obligaii poate cauza prejudicii insemnate,
atrgnd rsp. jurid. a celor vinovai.
OUG
195
stabilete
principiile
caracteristice
obligaiei
rspunderii pentru prejudiciul adus mediului i prevede rspunderea
solidar n cazul pluralitii de autori
Conform Legii., art 95(2), n mod excepional rspunderea poate
fi i subiectiv., cu precizri pentru prejudiciile cauzate speciilor
protejate i habitatelor naionale, conform reglementrilor specifice.
OUG definete PREJUDICIUL = efectul cuantificabil n cost al
daunelor asupra sntii oamenilor, bunurilor sau mediului,
provocat prin poluani, activiti dunatoare ori dezastre;
43)
Raspunderea civila subiectiva si obiectiva in dreptul
mediului;
-

Pana la aparitia vechii legi a mediului,137/2005, dat fiind faptul ca

proba culpei e greu de facut,mai ales in cazul prejudiciului produs prin
poluare ,in lit juridica s-a mers pe ideea ca un prej adus mediului se
poate datora si viciului ascuns al lucrului,de care cel ce foloseste nu
avea cunostinta.
s-au interpretat dispozitiile art 1000 alin(1)C Civ ca fiind o
raspundere obiectiva si aplicabila domeniului.
Aceasta solutie garanteaza intr-o masura mai mare ,in

conditii de proba mai putin mai putin dificile ,dreptul la

despagubire al persoanei prejudiciate.
Dovada tb facuta in sensul ca activitatea celui chemat sa
raspunda i-a creat reclam un prejudiciu.
Paratul se poate exonera de rasp facand dovada fortei
majore,faptei tertului sau culpei reclam.

L 137/1995 a consacrat expres principiul raspunderii obiective pt prej

aduse ,principiu pastrat si in reglem actuala: OUG 195/2005.

Rasp subiectiva se aplica rar,cu caracter de exceptie,victima trebuind

sa dovedeasca pe langa fapta ilicita,prej si raportul de cauzalitate si
63

culpa celui care e chemat sa raspunda.

44.
Raspunderea delictuala rezultata din tulburarile aduse
starii de vecinatate si raspunderea delictuala reglementata de
art.1000 alin.(3), C.civ.pentru prejudiciile aduse mediului;
-

Plecand de la adevarul ca viata si societatea impun si suportarea unor

inconveniente asa-zise normale ,care decurg din starea de vecinatate,ca
exista o serie de poluari si daune admisibile pana la o anumita
limita,doctrina si practica au considerat ca atunci cand aceste limite
sunt depasite se naste dreptul la reparatie ,prin institutia
raspunderii civile delictuale.
Dreptul la despagubire se fundam dpdv juridic pe dreptul
fiecaruia de a nu fi privat in tot sau in parte ,de valoarea unui bun
sau a unei situatii si de avantajele pe care le poate avea aici si
deci NU pe conduita autorului daunei.
- Obligatiile speciale de vecinatate au ca scop:
mai intai,de a evita consecintele daunatoare ale vecinatatii ,iar
apoi,
in caz ca ele s-au produs ,de a repara daunele respective.
- Natura jur a rel de vecinatate este cea a servitutilor naturale si legale.
- In lit jur s-a sustinut ,in leg cu servitutile,ca acestea nu sunt in fond
servituti propriu-zise,ci un nr de obligatii juste impuse prop pe cale
naturala sau legala,ca reguli de buna vecinatate.
- Ele sunt limitari ale dr de prop care deriva din raporturile firesti de
buna vecinatate si se aplica oricarui fel de drept de prop.

Raspunderea reglementata de art 1000 alin (3) C Civ pt

prejudiciile aduse mediului
in literatura juridica exista o opinie potrivit careia raspunderea
comitentului pt faptele prepusului prin care le aduc prejudicii tertilor
trebuie sa fie o raspundere subiectiva pt ca in caz contrar,
comitentul ar suferi daune multi mai mari, neputandu-se intoarce cu o
actiune in regres in toate situatiile impotriva prepusului sau pentru a
recupera depagubirile platite tertului
aceasta deoarece potrivit art 102 C muncii, angajatii nu raspund
pt daunele produse tertilor din vina si in legatura cu munca lor
si nici pt cele care depasesc limitele legale
contrar acestei opinii, majoritatea autorilor si practica juridice au
considerat ca prin art 1000 alin (3) Cciv s-a creat o prezumtie
de raspundere a comitentului in solidar cu prepusul sau pt
paguba cauzata tertului
aceasta cu atat mai mult cu cat comitentul isi asuma de la inceput
riscul .... ales si in cele mai multe situatii are obligatia sa incheie

64

un contract de asigurare sau sa instituie o alta garantie prin

care victima sa poata fi despagubita
45.
Raspunderea de mediu reglementata de L 68/2007 sub
aspectul elementelor constitutive;

Legea 68/2007 transpune i reglementeaz integral directiva Comunitii

Europene CE 2004/35.

Natura juridic complex a dreptului mediului i caracterul su interdisciplinar

se regsesc i n principiile rspundeii juridice referitoare la pevenia i
repararea prejudiciului asupra mediului.

Rspunderea specific acestei ramuri de drept care, avnd la baz

principiile sale specifice, mbin elementele de dreptul mediului cu
elementele de drept administrativ i drept civil.

Elementele de drept administrativ decurg din :

consacrarea expres a legii proteciei mediului
este un obiectiv de interes public major, de unde rezult c
msurile reparatorii i evaluarea caracterelor semnificative ale
prejudiciului trebuie s se fac n mod unilateral de ctre
autoritile administraiei publice pentru protecia mediului;
deciziiile acestor autoriti n domeniul preveniei i a reparrii
prejudiciului pot fi atacate conform procedurii specifice contenciosului
nerespectarea obligaiilor de ctre operatorii economici n
legtur cu prevenirea/limitarea prejudiciului asupra mediului,
precum i nerespectarea de ctre autoritile competente
pentru protecia mediului a obligaiilor privind furnizarea de
informaii operatorului despre orice ameninare iminent cu un
prejudiciu asupra mediului i a altor obligaii legate de aceasta
se sancioneaz cu amenda contravenional
Elementele de drept civil :

rspunderea operatorilor economici pentru prejudiciile de mediu poate fi fie

o:
rspundere obiectiv, fie
una subiectiv n condiiile legii.

E important c la baza instituirii i funcionrii acestei rspunderi stau:

principiile dreptului mediului,

principiile dezvoltrii durabile,
65

principiile aciunii preventive,

principiile conservrii biodiversitii
cadrului biogeografic natural i

ecosistemelor

specifice

principiul poluatorul pltete.

Condiii necesare pentru existena rspunderii

1. Desfurarea unei activiti permise de lege care implic riscul cauzrii

de prejudicii mediului

OUG 68/2007 se aplic:

a) prejudiciilor asupra mediului cauzat oricrui tip de activitate profesional
expres menionat n anexa 3 i oricror ameninri iminente cu un
astfel de prejudiciu determinat de oricare dinaceste activiti.
b) prejudiciului asupra speciilor i habitatelor naturale protejate i
oricrei ameninri iminente cu un astfel de prejudiciu, cauzat de
orice activitate profesional, alta dect cele prevzute n anexa nr.3,
ori de cte ori operatorul acioneaz cu intenie sau din culp
=> prejudiciul adus mediului echivalent cu orice tip activitate
profesional public sau privat, profit/nonprofit, desfurat n cadrul unei
activiti economice, afaceri/intreprinderi, care conform anexei 3, face obiectul
procedurii de autorizare integrat de mediu, conform OUG 152/2005 priv
prevenirea i controlul integr al poluarii:
activitile de gestionare a deeurilor
toate activitile referitoare la evacurile n apele interioare de
suprafa i n apele subterane a poluanilor
producerea, depizitarea, eliberarea n mediu i transportul pe
amplasament a:
substanelor i preparatelor periculoase
produselor de protecie a plantelor i
produselor biocide
n toate aceste situaii, rspunderea este obiectiv!
OUG 68/2007 are n vedere i prejudiciile aduse speciilor i habitatelor
naturale protejate i ameninrilor iminente cu astfel de prejudicii cauzate
de orice activitate uman, alta dect cele prevzute n anexa 3, dac

66

operatorul acioneaz cu intenie/din culp. Aceasta este o rspundere

subiectiv.
OUG 68/2007 se aplic nu numai pentru prejudiciile actuale, ci i n cazurile
ameninrii iminente cu producerea unor astfel de prejudicii.
OUG nu d personelor fizice sau juridice de drept privat dreptul la
compensaie pentru prejudiciile asupra mediului/a ameninrii cu un astfel
de prejudiciu, urmnd s se aplice acestor situaii dreptul comun.
OUG se aplic fr s aduc atingere legislaiei comunitare i naionale
care reglementeaz mai sever desfurarea oricror activiti care intr sub
incidena reglementrilor care prevd reguli n cazul conflictelor de jurisdicie.
OUG 68/2007 nu are o aplicabilitate general (unele activti sunt excluse
din domeniul acesteia). Astfel, art. 4 nu se aplic prejudiciul asupra
mediului/ameninarea cu un astfel de prejudiciu produs de:
a) aciuni cu caracter de conflict armat, ostiliti, rzboi civil, insurecie
b) un fenomen natural catastrofal inevitabil i insuportabil
c) un incident pentru care rspunderea/compensarea e reglementat de
una din conveniile internaionale prevzute n anexa 4
d) riscurile nucleare/ameninarea cu riscuri nucleare, activiti ce intr
sub incidena tratatului CEEA
e) activiti
al
cror
scop
principal
l
reprezint
aprarea
naional/securitatea internaional ori al cror scop e aprarea
mpotriva dezastrelor naturale
f) utilizarea n scopuri agricole a nmolului provenit din staiile de epurare
a apelor uzate urbane
g) o emisie/eveniment/incident care a avut loc nainte de 30 aprilie
2007, pe 30 aprilie 2007 sau dup 30 aprilie 2007, produs n urma unei
emisii/eveniment/incident care a avut loc cu cel mult 30 de ani n urm.
2. Producerea unui prejudiciu
OUG 68/2007 prejudiciu general o schimbare negativ msurabil a
unei resurse naturale/o deteriorare msurabil a unui serviciu legat de
resursele naturale ce poate surveni direct sau indirect.
Definiia prejudiciului include:
schimbarea negativ msurabil a uneiresurse naturale i
deteriorarea msurabil a unui serviciu al resurselor naturale.
prejudiciu asupra mediului:
a) prejudiciul asupra speciilor i habitatelor naturale protejate oricare
prejudiciu
care
are
efecte
semnificative
negative
asupra

67

atingerii/meninerii unei stri favorabile de conservare a unor astfel de

specii i habitate;
Caracterul seminificativ al acestor efecte se evalueaz n raport cu stadiul
conservrii la momentul producerii prejudiciilor cu serviciile furnizate de activ
pe care ele oofer speciilor i habitatelor.
b) prejudiciul asupra apelor orice prejudiciu care are efecte adverse
semnificative asupra strii ecologice, chimice i/sau cantitii sau al
potenialului ecologic al apelor;
c) prejudiciul asupra solului orice contaminare a solului care prezint risc
semnificativ pentru sntatea uman afectat negativ ca rezultat al
introducerii directe/indirecte a unor substane/preparate/microroganisme
n sol i subsol;
Repararea prejudiciului adus speciilor i apelor se face prin readucerea lor
la starea iniial printr-o reparare:
primar
complementar
compensatorie.
Scopul reparrii primare: readucerea la o stare iniial sau o stare apropiat
de aceasta. Cnd nu mai e posibil acest lucru, se recurge la reparaia
complementar, al crei scop e de a furniza un nivel al resurselor
naturale/serviciilor ntr-un sistem similar cu cel ce ar fi fost furnizat dac
situl prejudiciat ar fi revenit la starea lui iniial. Repararea compensatorie
are ca scop a compensa pierderile interimare ale resurselor pn la
refacerea acestora.
3. Raportul de cauzalitate ntre activitate i prejudiciu
Acesta este menionat n preambulul directivei nu toate felurile de daune
de mediu pot fi reparate prin mijloacele mecanismului rspunderii.
-

E necesar sa se stabileasc o legtur de cauzalitate ntre daun i

poluatorul/poluatorii identificai.

Din acest motiv, rspunderea de mediu nu e un instrument juridic

corespunztor n cazul polurii extinse, cu caracter difuz, unde nu e
posibil s se stabileasc legtura de cauzalitate dintre efectele negative
asupra mediului i aciunile/inaciunile unor actori individuali

46.

Raspunderea civila in materie de daune nucleare;

68

-in cf cu prevederile Conventiei de la Paris asupra raspunderii in

domeniul energeiei nucleare din 1960,ale Conventiei de la Viena
privind rasp civila pentru daune nucleare din 1963 si a
Amendamentului ... adus la Paris in 1988 ,document ratificat de Rom
prin L 106/1992, a fost adoptata L 703/2001 ,privind rasp civila pt
daune nucleare.
-Potrivit art 3 din L 703/2001:
prin dauna nucleara se intelege:
1. Orice deces sau orice ranire
2. Orice pierdere sau orice deteriorare a unui bun
3. Orice pierdere economica care rezulta dintr-o dauna la care sa facut referire la la pct 1 si 2 neinclusa in aceste prevederi ,daca
e suferita de o persoana indreptatita sa ceara despagubiri in
ceea ce priv o astfel de pierdere.
4. Costul masurilor de refacere a mediului inconjurator deteriorat in
urma producerii unui accident nuclear
5. Orice pierdere a veniturilor care deriva dintr-un deces economic
fata de orice utilizare a mediului inconjurator,datorita deteriorarii
semnificative a mediului si dc nu e inclusa la pct 2 .
6. Costul masurilor preventive si orice pierderi sau daune cauzate
de astfel de masuri.
7. Orice alta dauna economica,alta decat cea cauzata de
degradarea mediului ,daca este admisa si de legislatia privind
raspunderea civila a instantei competente.
accident nuclear: orice fapt sau succesiune de fapte
care,avand acceasi origine,cauzeaza o dauna nucleara sau o
amenintare iminenta cu producerea unui astfel de daune.
Potrivit art 3 lit d) din 703/2001,privind raspunderea
civila pentru daune nucleare
-

In cazul in care daunele nucleare antreneaza rasp mai multor operatori si

nu se poate det cu certit partea de dauna imputabila fiecaruia dintre
acestia:

Raspund toti solidar si integral pentru dauna nucleara.

Daca mai multe instalatii nucleare ,apartinand aceluiasi operator sunt
implicate intr-un accident nuclear,operat raspund pt fiecare instalatie
implicata pana la concurenta cunatumului care ii este aplicabil in cond
prev de lege.(?)
Daca dauna nucleara este rezultatul direc si nemijlocit al unui act
de terorism din domeniul nuclear ,raspunde statul,despag urmand a fi
suportata de catre acesta din fondurile publice.
Operatorul este exonerat de raspundere in temeiul legii,dc dauna
nucleara este rezultatul unor acte de conflict armat ,razboi civil,insurectie,

69

a unui fenomen catastrofal natural sau se datoreaza total sau partial

neglijentei victimei care a omis sa actioneze sau a actionat gresit.
Raspunderea civila a operatorului este acoperita printr-un cont de
asigurare sau o garantie financiara,incheiata in cong legii 703 si a
legislatiei ce o completeaza.
Valoarea contr de asigurare sau a garantiei financiare este stab pana la
concurenta sunmei de 300 mil $ ,echivalenta in lei,pt fiec instalatie
nucleara care apartine aceluiasi operator.
In limita sumei platite victimelor cu titlu de despagubire,operatorul are
ac in regres in urm situatii:
1) At cand existenta dr de regres a fost expres prev intr-un contract
scris.
2) At cand accidentul nuclear este rezultatul unei actiuni sau
omisiuni sav cu intentia de a cauza o dauna nucleara
de asem se prevede dr la actiunea in regres si pt stat in vederea
recuperarii sumei platite ca despag din fondurile publice.
act in despagubire se prescrie in termen de 10 ani de la data
prod accidentului nuclear si a cun persoanei responsabile
Pt ca efectele accidentului nuclear sunt nelimitae in timp si practic
inca necun, legiuit a creat o exceptie de la aplicarea acestui
term,prevazand ca o astfel de actiune poate fi introd si dupa
expirarea termenului de 10 ani dc:
Victima dovedeste ca prejudiciul initial s-a marit sau au
aparut prejudicii noi,datorate aceluiasi accident nuclear
produs inauntrul ter de 10 ani si pt care a fost deja
depasgubita.
47.
Raspunderea delictuala a producatorilor pentru produsele
defectuoase calitativ;

Reglem de L240/2004 priv rasp producatorilor pt produsele

defectuoase calitativ
Cf acestei legi prin producator se intelege:
1) Fabricantul unui produs finit ,al unei materii prime sau a unei
parti componente a produsului
2) Orice pers care se prezinta ca producator pt faptul ca isi inscrie
pe produs numele ,marca sau un alt semn distinctiv
3) Orice persoana care importa un produs din comunit europeana in
ved vanzarii,inchirierii sau alte forme de comercializare.
Paguba: prejudiciu cauzat prin moartea sau vatamarea integrit
corporale sau a integritatii unei persoane.
Produs: orice bun mobil chiar daca e incorporat intr-un alt bun
mobil sau imobil,inclusiv energia electrica
Produsul este cu defecte daca nu ofera siguranta la care pers este
indreptatita sa se astepte tinand seama de toate circumstantele.
Potrivit L240, rasp producatorilor este obiectiva,dar ea se deosebeste de
rasp obiectiva din dr comun printr-o serie de particularitati:
70

1) Producator rasp atat pt prej actual cat si pt prej

viitor,cauzat de defectul produsului sau.
2) Producatorul este tinut sa rasp si in sit in care paguba
este rezultatul cumulat al defectului produsului cu
actiunea/omisiunea unei terte persoane.
3) Raspunderea e solidara
Fundamentul raspunderii producatorului este prezumtia de
rapsundere.
Cauzele exoneratoare de raspundere sunt specifice acestui domeniu:
I. Producatorul dovedeste ca nu este el cel care a pus produsul in
circulatie
II.
In fct de imprejurari,defectul care a generat paguba nu a existat la
data punerii produsului in circulatie sau a aparut ulterior acestei
date dintr-o cauza care nu ii este imputabila
III.
Produsul nu a fost fabricat pt a fi comercializat.
IV.
Defectul se datoreaza respectarii de catre producator a unor cond
obligatorii impuse prin reglem emise de autorit competenta
V.
Nivelul cunostintelor stiintifice si tehnice existente la data punerii
produsului in circulatie nu i-au permis producatorului depistarea
defectului.
VI. Defectul se datoreaza nerespectarii de catre consumator a
instructiunilor de utlizare care insotesc produsul
-

Raspunderea producatorului poate fi inlaturata sau limitata de instanta

competenta in sit in care paguba se datoreaza atat defectului produsului
cat si culpa persoanei vatamate sau altei pers pt care producatorul nu e
tinut a raspunde.
48.
Raspunderea pentru daunele aduse de animalele
salbatice special protejate;

L407/2006-legea vanatorii si a fondului cinegetic

Pt daunele produse de vanatul din speciile special protejat rasp autorit
publica centrala care rasp de sivlicultura ,in masura in care persoana
prejudiciata dovedeste ca:
ea a luat toate masurile pentru pt evitarea producerii unei astfel de
fapte
autorit publica centrala care raps de silvicultura nu si-a indepl oblig
ce ii reveneau in ac domeniu culpa MMDD
49.
Particularitatile raspunderii contraventionale in dreptul
mediului;

In cf cu legea, sanct contrav pot fi:

I.
Principale:
71

1.) Avertismentul
2.) Amenda contrav
3.) Obligarea contravenientului la prestarea unei activ in
folosul comunit
II . Complementare
1.) confiscarea bunurilor rezultate sau folosite in
savarsirea acelei contraventii
2.) anularea avizului/acordului de exercitare a activit
3.)inchiderea unitatii.
4) Blocarea contului bancar
5) Suspendarea activitatii agentului economic
6) Retragerea avizulu sau a licentei pt desfasurarea unei
anumite activit
In dr mediului,avand in vedere importanta ob protejat ,consideram aceste
incalcari ca fiind incalcari ecologice
Sanctiunile aplicate sunt sanct specifice de dr al mediului care atrag atat
rasp persoanelor fizice cat si jur(care isi au sediul in Rom)
Sanctiunile contraventionale

Sunt prev in OUG 195/2005

Contine contraventii de la regimul actelor de reglem, ale subst
periculoase ,al deseurilor de orice fel ,de la regimul desfasurarii activ
nucleare,de la regulile privind protectia atmosferei ,a apei si a ecosist
acvatice , a solului si a ecosist terestre si pana la protectia asezarilor
umane si a sanat oamenilor.
Ac sunt completate de reglem specifice cuprinse in fiecare act normativ
care se refera la protectia diferitilor factori de mediu.
Probl:
Prescriptia ca o cauza ce inlatura rasp contrav cu cele 2 efecte
ale sale:
1) Prescriptia aplicarii sanct contraventionale
2) Prescriptia aplicabila executarii sanct contrav
OUG 2/2001 prevede ca aplicarea sanct contrav se prescrie in termen de
6 luni de la data sav faptei
In cazul contraventiilor continue se va prescrie in in termen de 6 luni de la
data constatarii faptei.
In dr mediului,prescriptia termenului de aplicare a sanct este de 30 de zile
de la data la care agentul constatator a constatat abaterea
contraventionala si pers vinovata.
Dc exista un termen de prescriptie in ceea ce priveste aplicarea sactiunii
contrav ,cu priv la executarea ei nici legea nu prevede prot mediuliului si
nici legile speciale care o completeaza nu prevad vreun termen de PE.

72

 S-ar putea crede ca s-a creat o exceptie de la prevederile legii

contraventionale,dar in realitate neprevederea unui astfel de termen in
legisl de mediu face posibila aplicarea termenului prev in OUG 2/2001.
50.

Raspunderea penala in dr.med

Se inscrie in ...... rasp infractionale ,specificul angajarii ei in ac domeniu

fiind dat de natura obiectului ocrotit de lege ,a carui atingere a fost adusa
printr-o fapta cu un pericol social ridicat ,prevazuta si pedepsita penal.
Clasificare:
Dpdv al subiectului:
1) Infract cu subiect simplu
2) Infract cu sub calificatat cand agentul infractor a avut o

anum calit in dom protectiei mediului sau anum oblig

specifice de indeplin pe care le-a incalcat printr-o fapta
infractionala
Sub aspectul laturii subiective
1) Sav cu intentie
2) Sav din culpa

Dpdv al laturii obiective

Marea majoritate sunt:
1) Actiuni poluante
2) Act nepoluante de natura fizica care distrug ecosist
natural

Dpdv al obiectului
1) Infract ecologice la adresa factorilor biotici ai
mediului
2) Infract ecologice la adresa factorilor abiotici ai
mediului
-

C Pen incrimineaza un art 3022 efectuarea operat de import de deseuri

sau de reziduuri de de orice natura,periculoase pt sanatatea populatiei

73

si pentru mediul inconjurator,precum si introducerea sau tranzitarea pe

terit tarii noastre fara.....
-

Art 311: infectarea prin orice mijloace a surselor sau retelelor de apa
,daca este daunatoare sanatatii umane sau animalelor.

Art 312: Producerea,detinerea sau orice alte operatiuni privind

produsele si substantele stupefiante ,cultivarea in scop de prelucrare a
plantelor care contin stupefiante,fara drept

Prevederile C Pen in materie infract sunt completate de cele cuprinse in L prot

mediului si in reglem speciale care o completeaza.

74