1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Formarea aliantelor politice si militatre din Europa in secolele XIX – XX Cauzele razboiului Pretextul Razboiul ‘’Butoiul cu pulbere” din Balcani Batalia de pe raul Marna Batalia de la Verdun din 1916 Lupta de la lacurile Mazuriene dinte nemti si rusi Armata romana: Marasti, Marasesti, Oituz Dreptul la autodeterminare

10. Tratatele de pace 11. Organizarea postbelica a lumii

 Aliaţii din primul război mondial sunt uneori denumiţi şi Puterile Antantei. Principalii aliaţi au fost Franţa, Imperiul Rus şi

Imperiul Britanic, Italia şi Statele Unite ale Americii. Franţa, Rusia şi Anglia au intrat în război în 1914, ca urmare a înţelegerilor lor anterioare stabilite prin tratate de alianţă (Tripla Antantă). Multe alte ţări au intrat în război de partea aliaţilor.
 Principalii Aliaţi  Imperiul Rus (până în 1917)  A treia republică franceză  Imperiul Britanic  Italia (din 23 mai 1915)  Statele Unite ale Americii (din 7 aprilie 1917)  China  Belgia  Canada  Imperiul Japonez  Grecia (din 1917)  Muntenegru  Portugalia (din 1916)  România (din 1916)  Serbia

Puterile Centrale (în limba germană: Mittelmächte) au fost naţiunile Germaniei, Austro-Ungariei, Imperiului Otoman şi Bulgariei, care au luptat împotriva Aliaţilor (Antantei) în timpul primului război mondial. Numele acesta a fost dat deoarece cele cinci naţiuni erau localizate între Imperiul Rus la răsărit şi Franţa şi Regatul Unit la apus. Germania şi Austro-Ungaria s-au aliat oficial pe 7 octombrie 1879, alăturându-li-se lor şi Italia pe 20 mai 1882, (Vezi şi Tripla Alianţă), ţară care însă s-a angajat în secret în 1902 să nu-şi onoreze angajamentele împotriva principalului adversar al Germaniei, Franţa. Italia a intrat în primul război mondial pe 23 mai 1915 în alianţă cu Anglia. Totuşi, după încheierea conflagraţiei mondiale, fasciştii italieni au reorientat alianţele ţării către Germania şi regimul nazist. Imperiul Otoman a intrat în război împotriva Rusiei în octombrie 1914, provocând declarea războiului împotriva sa şi de către Celelalte puteri ale Antantei – Anglia şi Franţa. Bulgaria, care se mai resimţea încă după înfrângerea din 1913 în al doilea război balcanic, a intrat în război alături de Germania şi Austro-Ungaria împotriva Antantei prin invadarea Serbiei în octombrie 1915. Bulgaria a semnat un armistiţiu cu Antanta pe 29 septembrie 1918, ca urmare a atacului aliat încununat de succes din Macedonia. Imperiul Otoman a urmat la scurtă vreme exemplul Bulgariei, în faţa victoriilor britanice şi arabe din Palestina şi Siria. Austria şi Ungaria au semnat păci sepatate în prima lună a lui noiembrie 1918, după dezintegrarea Imperiului AustroUngar, iar Germania a semnat armistiţiul în dimineaţa zilei de 11 noiembrie, după o serie de atacuri de neoprit ale forţelor reunite ale belgienilor, francezilor, britanicilor şi americanilor în nord-estul Franţei şi Belgiei.

Puterile Centrale Aliaţii (Antanta)

Puterile implicate in razboi:       Puterile Centrale (negru)       Aliaţii (Antanta)(albastru)

• • • •

Principalele cauze ale declansarii Primului Razboi Mondial au fost :
- lupta pentru impartirea si reimpartirea lumii intre marile puteri; - dorinta Germaniei de a-si intari pozitiile, prin toate mijloacele posibile, fata de Rusia, Franta, Marea Britanie. Tendinta Germaniei de a deveni cea mai mare putere militara a Europei si de a sparge suprematia navala a Marii Britanii a produs tensiuni mari intre cele doua tari; - formarea trusturilor si a monopolurilor capitaliste; - formarea oligarhiei financiare; - formarea sferelor de influenta; - formarea blocurilor politico-militare: Puterile centrale si Antanta;

• • • •

Pretextul Razboiului
In ziua de 28 iunie 1914 Franz Ferdinand,
arhiducele Austriei si moştenitorul tronului Austro-Ungar, a fost asasinat la Sarajevo de Gavrilo Princip, un student sarb bosniac. Acesta a facut parte dintr-un grup de cincisprezece asasini, sustinuti de Mana Neagra, o societate secreta fondata de nationalisti pro-sarbi, cu legaturi in armata Serbiei. Asasinatul a amorsat tensiunea grava, care exista deja in Europa. Rebeliunile de la Sarajevo provocate de asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand au fost instigate de minoritatea sarba. Desi acest asasinat a fost considerat ca detonatorul direct pentru Primul Razboi Mondial, cauzele reale trebuie cautate in deceniile premergatoare, in reteaua complexa de aliante si contrabalansuri care s-au dezvoltat intre diferitele puteri europene, in urma infrangerii Frantei si a formarii statului german sub conducerea lui Otto von Bismarck, in 1871. Cauzele Primului Razboi Mondial constituie o problema complicata din cauza multitudinii factorilor implicati, printre care: nationalismul, disputele anterioare nerezolvate, sistemul de aliante, guvernarea

•Arhiducele avea motive intemeiate sa viziteze capitala Bosniei pe 28 iunie 1914, acesta fiind un prilej ideal pentru a se infatisa cu sotia sa in public, aceasta fiind adesea supusa la umilinte si jigniri. •Arhiducele, care scapase cu viata din trei incercari de asasinare in ultimii 12 ani, era un fatalist, astfel ca certificatul de casatorie al acestuia a devenit intr-o oarecare masura si condamnarea lui la moarte. Ce era Mana Neagra ? Aceasta grupare s-a format in capitala Serbiei, Belgrad in 1911 si dorea sa puna capat dominatiei austro-ungare in Balcani si sa uneasca minoritatile sarbe cu popoarele Serbiei independente si avea ca si conducator pe Dragutin Dimitrijevic, seful spionajului militar sarb.

Cum a dus asasinatul la razboi?
In timp ce restul Europei isi tinea rasuflarea, Imperiul Austro-Ungar dezbatea problema pedepsei ce se cuvenea sarbilor pentru asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand. De aceea,pe 23 iulie, Serbiei i s-a dat un ultimatum in zece puncte, despre care austriecii stiau ca era inacceptabil. Sarbilor li se dadeau 48 de ore pentru a satisface toate pretentiile Austriei.

Austria,la 28 iulie a ordonat armatei sale sa se pregateasca de razboi.In ziua urmatoare Rusia a inceput imobilizarea trupelor.Pe 31 iulie,Germania i-a somat pr rusi sa opreasca mobilizarea in 24 de ore.Pe 1 august Germania a declarat razboi Rusiei.Doua zile mai tarziu,Germania a declarat razboi Frantei. In septembrie 1914,alianta francobritanica a facut posibila

 A fost una dintre cele mai

improtante batalii din timpul Primului Razboi Mondial;
 Germanii dorind sa

incercuiasca Parisul,au trimis trei armate care au intrat pe teritoriul francez;
 La inceputul luptei armatele

franceze au rezistat tentativelor germane de a rupe frontul pe Marna;
 Armata britanica a venit in

ajutorul francezilo fortandu-I pe germani sa se retraga,punand capat inaintarii lor in Franta;
 Armata germana s-a retras la

nord de raul Aisne unde a inceput sa sape transee,stabilindu-se o noua

Batalia de la Verdun din 1916
• • In 21 februarie 1916 incepe batalia de la Verdun, supranumita “Abatorul” datorita numarului impresionant de victime: peste 700000 de persoane. A fost cea mai lunga batalie din Primul Razboi Mondial si a inceput cand germanii, condusi de Printul Frederick William, au pornit sa atace localitatea Verdun, care reprezenta o puternica linie de aparare franceza, pentru a distruge armata franceza. Francezii au avut de suferit cand cele 2 forturi din jurul orasului, Donaumont si Hardaumont, au fost distruse. In cele din urma s-au redresat sub conducerea generalului Pétain (“Ei nu vor trece”). Francezii au recuperat o parte din terenul pierdut cu ajutorul ofensivei britanice pe raul Somme. Batalia s-a incheiat la 18 decembrie 1916 lasand 328000 de victime armatei germane si 348000 celei franceze.

• •

Bataliile de la Tannenberg si lacurile Mazuriene

• Sodaţi ,pe fontul de est

În primele zile ale războiului,Rusia atacă Prusia Orientală,provincie germană,pe frontul de est; Datorită infrastructurii economice şi militare inferioare,trupele ruseşti sunt înfrante de trupele germane ,conduse de generalii Hindenburg şi Ludendorff.( Tannenberg 2030 august 1914 şi Lacurile Mazuriene 6-15 septembrie 1914); Scopul acestui atac, acela de a atrage Gemania pe două fronturi de luptă, a dus la facilitarea victoriei armatelor franceze; Cea de a doua bătălie de la Lacurile Mazuriene, din 1915,a dus la retragerea stategică a ruşilor din Prusia ;

• •

A doua campanie pe frontul roman
In iarna si primavara anului 1917 s-a reorganizat armata si s-a refacut potentialul ei de lupta. Inzestrarea trupelor cu mijloace tehnice de lupta furnizate de aliati, conform prevederilor tratatului de alianta, si instruirea lor in raport cu cerintele razboiului modern au marit capacitatea de lupta a armatei noastre. La reorganizarea armatei a contribuit si misiunea militara franceza, venita in tara noastra inca din toamna anului 1916.

Batalia de la Marasti
• La 11 iulie 1917, trupele Armatei 2 romane au declansat ofensiva impotriva pozitiilor germane si austro-ungare din sectorul Marasti. Inamicul, care dispunea in aceasta zona de 21 batalioane de infanterie isi sprijinea apararea pe un sistem dezvoltat de lucrari genistice. Raportul de forte era de 2,7/1 in infanterie; 1,6/1 in artilerie si 2/1 in cavalerie, in favoarea trupelor noastre. Un fapt demn de semnalat era ca, spre deosebire de campania anului 1916, acum unitatile Armatei 2 romane aveau aproape de trei ori mai mult armament automat decat inamicul din fata sa.

Batalia de la Marasesti
Desfasurarea evenimentelor pe timpul bataliei de la Marasti a determinat schimbarea planurilor de campanie ale fortelor ce se confruntau pe frontul roman. Comandamentul german, a conceput un nou plan potrivit caruia lovitura principala a Armatei 9 germane se muta in sectorul Marasesti. Aici inamicul isi propunea sa realizeze un cap de pod la est de Siret, in timp ce grupul Gerock 3 din Armata 1 austro-ungara trebuia sa treaca la ofensiva in sectorul Oituz. Pe plan valoric cantitativ, in batalia de la Marasesti , inamicul avea superioritate numai in artilerie. El a reusit insa ca in sectorul de rupere, larg de circa 12 km, sa concentreze un numar insemnat de unitati, realizand densitati superioare trupelor aflate in aparare. Ofensiva Armatei 9 germane, pe directia FocsaniMarasesti-Adjud, s-a declansat in dimineata zilei de 24 iulie 1917, dupa o intensa pregatire de artilerie. In primul esalon si pe directia loviturii principale a atacat Corpul 1 armata german care a reusit sa strapunga apararea Diviziei 34 ruse silind-o sa se replieze spre nord. Succesul ce se contura pentru inamicul dezlantuit a fost de scurta durata, deoarece, in spatele fortelor ruse ce se retrageau, Divizia 5 infanterie romana reusise sa intre in pozitie.


Batalia de la Oituz
In dimineata de 26 iulie 1917, la doua zile dupa declansarea bataliei de la Marasesti, inamicul a trecut la ofensiva si in valea Oituzului, atacand pozitiile aparate de trupele Armatei 2 romane. El urmarea sa patrunda in valea Trotusului spre Onesti, apoi spre Adjud, unde spera sa faca jonctiunea cu Armata 9 germana care lupta la Marasesti. Dupa o puternica pregatire de artilerie, fortele austroungare si germane au trecut la ofensiva. Dupa doua zile de lupte, diviziile inamice reusisera sa patrunda doar 3-5 km in dispozitivul nostru. La 28 iulie, introducand in lupta forte proaspete, inamicul a reluat ofensiva. Lupte de o mare intensitate s-au dat in ziua de 29 iulie pe frontul Diviziei 7 infanterie unde inamicul reusise sa cucereasca varful Ciresoaia, unul din stalpii apararii trupelor noastre. Dealurile Cosna si Stibor, ultima bariera spre valea Trotusului, au cazut, de asemenea, in mainile inamicului.

Dreptul la autodeterminare

Dreptul la autodeterminare a fost introdus prima oara  constiinta politica  timpul primului razboi mondial, la 8 ianuarie 1918, de catre presedintele american de atunci Wilson, care 1-a proclamat ca atare, la punctul 10 din cele 14 ale proclamatiei sale, atunci c a promis autodeterminarea tuturor popoarelor din Monarhia Austro-Ungara. Dar nu presedintele Wilson a inventat acest drept, dreptul la autodeterminare este unul natural, care i se cuvine oricarui popor de pe lume. Discursul lui Wilson prelua multe dintre principiile progresiste care fuseseră folosite pentru reformele interne din SUA şi le transpusese în politica externă: libertatea comerţului, tratatele deschise, democraţia şi autodeterminarea. Discursul celor 14 puncte a fost singura declaraţie oficială prin care un participant la conflagraţia mondială îşi recunoştea public obiectivele participării la război. Alţi participanţi la războiul mondial au oferit cel mult indicaţii cu privire la obiectivele lor în conflagraţie, adevăratele motive, precum ocuparea de teritorii inamice, neputând fi declarate public.

Tratatele de pace din primul razboi mondial
între Rusia şi Puterile Centrale , marcând ieşirea Rusiei din primul război mondial .

Tratatul de la Brest-Litovsk un tratat de pace semnat pe 3 martie 1918 la Brest , - a fost
importanţa lui majoră, a fost aceea de declanşator al procesului de cucerire a independenţei Finlandei, Poloniei, Estoniei, Letoniei şi Lituaniei. Armistiţiul şi negocierile pentru pace : Efectele de durată ale tratatului : Daunele de război : Negocierile pentru pace au început pe 22 decembrie 1917 la o săptămână după declararea armistiţiului dintre Rusia şi Puterile Centrale, la Brest-Litovsk.

Tratatul a avut efect numai pentru opt luni, fiind denunţat de Guvernul bolşevic în noiembrie 1918, după înfrângerea Germaniei şi a aliaţilor ei la sfârşitul primului război mondial . Un nou tratat, semnat la Berlin pe 2 august 1918, a impus Rusiei plata unor daune de război substanţiale.

Tratatul de la Brest-Litovsk a marcat o reducere importantă a teritoriului controlat de bolşevici. În timp ce independenţa Poloniei şi Finlandei a fost acceptată în principiu, pierderea Ucrainei şi a ţărilor baltice a creat o baza primejdioasă pentru acţiunile antibolşevice în Războiul civil rus care avea să vină, (1918 – 1920). Deşi cea mai mare parte a Ucrainei a fost recucerită până în 1920, Ţările Baltice şi districtele poloneze din Ucraina şi Belarusul din zilele noastre au rămas în mâinile antibolşevicilor până la finele celui de al doilea război mondial.

Tratatul de la Trianon

A fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în primul Război Mondial şi Ungaria .

- Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România) pe de o parte şi de Ungaria de altă parte. Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele între statele succesoare ale Austro-Ungariei: Austria, Ungaria, Regatul Sârbilor Croaţilor şi Slovenilor, Cehoslovacia, , precum şi între România şi Ungaria . Tratatul este divizat în
1. Prima parte include

3. Partea a treia conţinea o serie de clauze privind relatiile dintre Ungaria şi statele Pactul Ligii Naţiunilor. vecine si dispoziţii referitoare la cetăţenie. 4. Partea a patra conţinea prevederi 2. Partea a doua defineşte frontierele referitoare la renunţarea de către Ungariei cu statele vecine Ungaria la tratatele încheiate de către Dubla Monarhie cu Maroc, Egipt, şi China. Aplicarea dispoziţiilor tratatului : Dispoziţiile tratatului referitoare la minorităţile din Ungaria au fost aplicate parţial, Ungaria fiind în prezent unul din statele cele mai omogene etnic din Europa.

patru părţi :

Regatul Ungariei, statul rezultat în urma Primului Război mondial, a urmărit revizuirea Tratatului de la Trianon, aliindu-se în acest scop cu statele revizioniste, Germania şi Italia. Deşi în perioada 1938-1941 s-a reuşit anexarea unor teritorii care aparţinuseră Dublei Monarhii frontierele de la Trianon au fost consfinţite.

Frontiera românomaghiară stabilită în tratat.

Organizarea postbelica a lumii dupa 1918
Primul Razboi Mondial a insemnat pierderi uriase: 10 milioane de morti si 22 de milioane de raniti, mii de localitati distruse, economie dezorganizata. SUA devine cea mai mare putere din lume. Se creeaza Liga Natiunilor, cu sediul la Geneva si cu rolul de a preveni declansarea unui nou razboi si de a pastra pacea. Germania era obligata sa cedeze Alsacia si Lorena dar si toate coloniile din Africa. A fost nevoita sa o suma de bani ca despagubire de razboi. Armata trebuia sa se reduca la numai 100.000 de soldati iar serviciul militar obligatoriu era interzis. Imperiul Austro-Ungar se destrama, popoarele din Imperiu si-au castigat dreptul la autodeterminare : Austria, Ugaria, Cehoslovacia. Popoarele slave de la Marea Adriatica formeaza regatul “Slavilor de sud”: sarbi + croati + macedoneni + sloveni + bosnieci = Iugoslavia Imperiul Rus s-a destramat din cauza revolutiei bolsevicesi astfel apar noi tari pe harta Europei: Polonia, tarile baltice. Dupa un razboi civil care tine din 1919-1922 comunistii raman la putere si apare in loc de Rusia URSS-ul.

Romania si-a desavarsit unitatea nationala, a aparut pe harta Romania Mare: 27 martie 1918 s-a unit cu Romania Basarabia; 28 noiembrie 1918 s-a unit cu Romania Bucovina; 1decembrie 1918 s-au unit cu Romania Transilvania si Banatul.

•Cand, Unde & Cum s-a intamplat, Reader’s Digest, Bucuresti, paginile 302,303,304, 305, 310, 311. •http://ro.wikipedia.org/wiki/Primul_R %C4%83zboi_Mondial •http://www.pbs.org/greatwar/maps/index.html

1. Ondrobot Adriana 2. Naltu Carmen 3. Pasca Nausica 4. Tudorache Maria 5. Costea Silvana 6. Dana Soit 7. Bobariu Madalina 8. Popa Cristina 9. Tidrea Alexandra 10.Mihailovici Dragan 11.Taroi Radu 12. Galbinasu Marius 13.Ploscaru Gabriel 14.Magulescu Oliviu Profesor coordonator :Farcas Tamara