HIMIE Manual pentru clasaa 12-a ION BACIU / DANIELA BOGDAN GEORGE LOLOIUCHIMIE Manual pentru clasaa12-a ION BACIU / DANIELA BOGDAN GEORGE LOLOIU Gi filiera teoretica / specializarile: matematic&-informatica, stiinje ale naturi; filiera tehnologica / profil resurse naturale si protectia mediului / specializarile: chimie industrial& si protectia mediului, agricol, agromontan, veterinar. (éeeatQOC0Aprobat de Ministerul Educatiei si Cercetirii cu OMEC nr. 3918 din 11 iunie 2002 CHIMIE. Manual pentru clasa a XII-a: Cl Ton BACIU, Daniela BOGDAN, George LOLOIU Copyright © 2002, 2003 - ALL EDUCATIONAL Toate drepturile asupra prezentei editii apartin Editurii ALL, EDUCATIONAL, Nici o parte din acest volum nu poate fi copiati fari permisiunea scrisi a editurii Drepturile de distributie in strdinitate apartin in exclusivitate editurii. Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale Baciu, Ion Chimie: manual pentru elasa a XI-a: C1 / Ton Baciv, Daniela Bogdan, George Loloiu ~ Bucuresti: ALL EDUCATIONAL, 2002, 2003 112 p, il; 26 em. — (Liceall 2000) ISBN 973-684-529-X L Bogdan, Danicla IL Loloiu, George 54(075.35) Redactor: ing. Mariana Crbunar i Florian Bulmez Stelian Stanciu Tehnoredactare: Florian Bulmez Hustiati: Florian Bulmez EdituraALL EDUCATIONAL: —_Bd Timisoara, nr. 58, sector 6, 76548 — Bucuresti Tel: 402 26 00 Fax: 402 26 10 Distribute: Tel.: 402 26 30; 402 26 34 Comenzi la: comenzi@all.ro URL: http://www.all.ro in prezenia editie sunt folosite elemento grafce si fotografi din publicayt ce mu aparin edituri, ALL EDUCATIONAL au a sexsi st Contacteze detinttorii de copyright, dar va achila la cerere proprietarilor de drept costrile’ de reproducere PRINTED IN ROMANIACUPRINS Compusi organici cu functiuni mixte Capitolul 1 3.1. Aminoacizi lzomeria compusilor orga Autoevaluare (extindere) Aplicatii 4.1. lzomeri de sterici 6 eaeDiele Autoevaluare 13 pa carat ae Teaaalard Test de evaluai 9a eee Autoevalual Aplicatii Test de evaluare Capitolul 2 Compusi organici cu functiuni simple Capitolul 4 Compusi organici cu importanta practica (extindere) 2.1. Compusi carboni Autoevaluare ... Aplicati..... Test de evaluare 2.2. Acizi carboxilici Autoevaluare 4.1. Medicamente.... Autoevaluare Aplicatii _ 4.2. Polimeri sintetici ; Test de evaluare . Autoevaluare .100 2.3. Derivati functionali ai acizilor Aplicatil 100 carboxili 45 Test de evaluare . 101 Autoevaluare Agenti poluanti ai mediul 102 Aplicatii Test de evaluare finals 105 Test de evaluare Raspunsuri.....CAPITOLUL IZOMERIA COMPUSILOR ORGANICI 1.1. Izomeri stericilzomeri de constitutie: = de catend: 1-4; 2-4; 3-4 si 5-6; = de pozitie: 1-2 si 1-3; — de functiune: 1-5; 1-6; 2-5; 2-6; 3-5; 3-6; 4-5 si 4-6. Stereoizomeri: = geometrici: 2-3. |: &) NOTIUNI FUNDAMENTALE @ izomeri @ izomeri sterici © enantiomeri © izomeri de constitutie @ chiralitate @* mezoforma © Compozitia se refera la raportul elementelor dintr-o substanta (determinat prin analizé elementala) si se exprima prin diferite formule: procentuala, brut (empirica), molecular © Izomerii sunt compusi cu aceeasi formula moleculara, dar cu structuri moleculare si proprietati diferite (gr. isos-aceleasi; meros-part). Izomerii se clasifica astfel: ~— lzomeri —, de constitutie 4 de conformatie | de configuratie | » de catena | » conformeri > de pozitie > geometrici > de functiune > optici !zomerii de constitutie (de catend, de pozitie, de functiune) difera prin modul de legare a atomilor in molecula. !zomerii de configuratie si conformatie, numiti si stereoizomeri (gr. stereos — spatiu) (geometrici, optici si de conformatie), difera prin aranjamentul atomilor in spatiu, dar au constitutii identice. Formulei moleculare C,H, ti corespund urmatorii 6 izomeri: H.C. CH. H,C H CH,=CH—CH,—CH, * Yc=c(* * \c=oK H H H CH. 4-butena (1) cis-2-butena (2) trans-2-butend (3) CH,=C—CH, H,C—CH, H.Q—CH—CH, | Ieéad ch, CH, H,C—CH, 2-metilpropens (4) ciclobutan (8) meticiclopropan (6)Izomeri de configuratie Configuratia desemneaza aranjamentul spatial, rigid al ato- milor faté de planul legaturii x sau al unui ciclu saturat, in cazul izomerilor geometrici, sau fafa de un atom de carbon (centru) cu patru substituenti diferiti pentru izomerii optici. Izomeri geometrici 1, Alchene. Legatura n impiedica rotatia in jurul legaturii o,__ din dubla legaitura (fig. 1.1). De aceea, alchenele, care contin substituenti diferifi la atomii de carbon implicati in legatura dubla, prezinta doi izomeri geometrici. Acestia difera prin aranjamentul spatial al atorni- lor (sau grupelor de atomi) faté de planul legaturii duble: Hox eteg 4, oo am CH, ae of H ae oe W/o \CH,CH, cis-2-pentena sau Z2-2-pentena trans-2-pentena sau E-2-pentend 2. Cicloalcani. Cicloalcanii disubstituiti negeminal prezinta izomeri geometrici; acestia difera prin aranjamentul atomilor (sau al grupelor de atomi) faté de planul general al ciclului: H CoH why he cis~1,2-dimetilciclopropan Izomeri optici Priveste cu atentie figura alaturata! Vei observa ca mana stanga se afla in relatia obiect-imaginea sa in oglinda cu mana dreapta. Indiferent de migcarile realizate, cele doua maini nu se suprapun una peste cealalta (sunt nesuperpozabile). Un astfel de obiect, care nu se suprapune cu imaginea sa in oglinda, se numeste chiral (gr. cheir — mana). Obiectele chirale nu au plan de simetrie; cele care prezinté un plan de simetrie (le imparte in dou’ parti, fiecare fiind imaginea in oglinda a celeilalte) se numesc achirale. trans—1,2-dimetilciclopropan J obiecte chirale obiect achiral Acelasi rationament se poate aplica si in cazul moleculelor. Prin studierea unui numar mare de compusi organici, s-au stabilit Fig. 1.1. Legatura dubla carbon-carbon (model). Retine! Izomerul cis are substi- tuentii identici situati de aceeasi parte a planului legaturii x sau a ciclului. Izomerul trans are sub- stituentii identici situati de o parte gi de alta a planului. e In cazul alchenelor cu patru substituenti diferiti la atomii de carbon din dubla legatura, pentru desemnarea izomerilor geometrici se folo- seste sistemul Z-E de nomen- claturé. + Izomerii cis-trans se pot denumi si cu ajutorul prefixe- lor Z si E.* Nomenclatura IUPAC reco- manda utilizarea termenului de centru de chiralitate in locul celui de atom de carbon asimetric (Pure and Applied Chemistry, Vol. 68, Nr. 12, p. 2193, 1996). ?Se cunosc gi alte tipuri, mai complexe, de chiralitate. Fig. 1.2. Moleculele enantiome- rilor difer& prin aranjamentul spatial al atomilor (sunt ca obiectul gi imaginea sa in oglinda). Refine! * Atomii de carbon implicati in legaturi multiple nu sunt centre de chiralitate, deoare- ce nu contin patru substi- tuenti diferif. elementele structurale care determina aparitia chiralitatii molecule- lor. Astfel, un atom de carbon de care se leaga patru substituenti diferiti se numeste centru de chiralitate sau atom de carbon asi- metric’ (simbolizat cu un asterisc) si confera moleculei, in an- samblu, chiralitate? (fig. 1.2). De exemplu, atomul de carbon 2 din molecula 2-bromobuta- nului este centru de chiralitate, deoarece se leaga de patru substituenti diferiti. In schimb, atomul de carbon 2 din molecula 2-bromopropanului nu este centru de chiralitate, doi dintre substituenti fiind identici: 2-bromobutan moleculdi chiral Moleculele cu un centru de chiralitate (de exemplu, 2—bromo- butanul) care, din punct de vedere structural, se gasesc in relatia obiect si imaginea sa in oglinda existé sub forma a doi izomeri. H ‘2-bromopropan moleculs achiral i ; i CHy—G-CH,—CH, | HjO-H,C—F*-CH, Br ! Br oglinda Cei doi izomeri se numesc enantiomeri (gr. enantion - opus), deoarece nici unul nu este identic (este opus) cu imaginea sa in oglinda. Exerseaza! 4. De ce alchenele cu doi substituenti identici legati de un atom de carbon implicat in dubla legatura nu prezinta izomeri geometrici (de exemplu, 1-butena)? 2. Reprezinta formulele de structura ale izomerilor geometrici pentru: a) 3,4—dimetil-3-heptena; b) 1,2—dimetilciclobutan. 3. Care dintre moleculele redate prin urmatoarele formule de ‘structura prezinté un centru de chiralitate: a) COsrea Sint b) CH,—CHBr,; NH. 1, 3) CU eet d) CH.—CH,—Br? OH 4, Pentru moleculele chirale de la exercitiul 3. reprezinta for- mulele de structura ale perechilor de enantiomer. Enantiomerii sunt substante care se pot separa printr-o me- toda adecvata. Spre deosebire de izomerii de constitute, care auproprietati fizico-chimice diferite, enantiomerii au aceleagi puncte de fierbere sau de topire, aceeasi densitate si solubilitate. Deoarece s-a mentionat cA nu sunt substante identice, apare intrebarea fireasca: prin ce proprietate difera totusi enantiomerii? In anul 1815, fizicianul francez Jean Baptiste Biot (1774-1862) a descoperit ca anumite substante prezinta proprietatea de a roti planul luminii polarizate (sunt optic active). Enantiomerii sunt substante optic active (antipozi optici) si diferé prin modul cum interactioneazé cu lumina plan-polarizata. Astfel: @ un enantiomer roteste planul luminii polarizate in sensul acelor de ceasornic (spre dreapta) cu un anumit numar de grade (a) si se numeste dextrogir (lat. dextro — la dreapta) (fig.1.3, a): acesta este simbolizat cu (+); @ celalalt enantiomer roteste planul luminii polarizate cu acelagi numar de grade (a), dar in sens invers rotatiei acelor de ceasornic (spre stanga), si se numeste /evogir (lat. laevo — la stanga) (fig.1.3, b); lumina acesta este simbolizat cu (-). plar-polanzala © Fig. 1.3. Enantiomer! rotesc planul lumini eres @ — spre dreapta (+); b - spre stanga (-). Rotatia planului luminii polarizate este o caracteristica a substantelor chirale (optic active). Moleculele achirale (v. 2-bromopro- panul) nu rotesc planul luminii polarizate (sunt optic inactive). Amestecul echimolecular al doi enantiomeri se numeste ames- tec racemic si este simbolizat (+); acesta este optic inactiv, deoarece jumatate dintre moleculele din amestec rotesc planul luminii polarizate spre dreapta, cu un anumit unghi, iar celelalte molecule rotesc planul luminii polarizate spre stanga, cu acelasi unghi (fig.1.4). -Gtl/ho- ee FAcutativ lzomeri optici cu doua centre de chiralitate Compusii organici cu n centre de chiralitate prezinta un numar maxim de stereoizomeri dat de formula 2”. De exemplu, 2—bro- mo-3-—clorobutanul are doua centre de chiralitate; numarul de stereoizomeri ai acestui compus este 2? = 4. H. Se CH, i store oniCHs Hea oe ena ' oe Hor BH Bro ' Hooter CH, CH, CH, : CH, 41 2 3 4 Lumina normala consta in unde electromagnetice care oscileaza in toate planurile pe directia de propagare. Tn lumina plan-polarizata, undele electromagnetice os- cileazé intr-un singur plan, perpendicular pe directia de propagare; aceasta se obtine prin trecerea luminii normale printr-un polarizor (pris ma Nicol): ae a ne SS plan-polarizata ‘Schema optic’ a unui polarimetru. oO, Zs Fig.1.4. Amestecul racemic (+) este optic inactiv (c ~ a = 0). ual eee Br Cl 2-brome-3-clorobutan om |In ce relatie se gasesc cei patru stereoizomeri? @ Perechile 1-2 i 3-4 sunt perechi de enantiomeri. Stereoizomerii de configuratie care nu sunt enantiomeri se numesc diastereoizomeri (izomeri de distanté), deoarece au distante diferite intre substituentii nelegati direct (de exemplu, intre atomii de Br si Cl in compusii 1 si 3). ®@ Stereoizomerii 1-3, 1-4, 2-3 si 2-4 sunt in relatia de dias- tereoizomerie. Spre deosebire de enantiomeri, diastereoizomerii au proprietati fizice (puncte de fierbere si de topire, densitate, solubilitate) si chimice diferite. ‘Anumiti compusi organici cu doua centre de chiralitate pre- zinta numai trei stereoizomeri. Un astfel de compus este Retine! 2,3-dibromobutanul, care contine aceiasi substituenti la cei doi a _ atomi de carbon chirali: * Izomerii de configuratie cis- trans (2 - E) sunt diastereo- CH, CHK Wee izomeri, deoarece au dis- | i tante diferite intre substitu- 1 Br—C*—H entii nelegati direct. ; $ © Mezoforma este un compus | HC Br cu mai multe centre de ’ | chiralitate, dar optic inactiv, { CH deoarece are un plan de simetrie. Stereoizomerul 1 are un plan de simetrie care trece prin mijlocul legaturii C,—C, si imparte molecula in doua parti identice. De aceea, compusul 1 este identic cu imaginea sa in oglinda, deci este optic inactiv.si se numegte mezoforma (gr. mesos — mijloc). Mezoforma 1 este in relatie de diastereoizomerie cu enantiomerii 2 si 3 g Probleme rezolvate 1. Reprezint structurile stereoizomerilor urmaitorilor compusi: a) ae b) eee cH, OH OH 4-meti-2-hexena 2,4-hexandio| Rezolvare: Hees YF ' HOH a) 4—metil-2-hexena jOmGy + t sO exista sub forma a 4 stereo- H.C cist ' hGH THG CH, izomeri, deoarece fiecare ‘ dintre cei doi izomeri cis- CH, ' CH, cis-4—metil-2-hexend [(+) i (-)] trans are un centru de chiralitate (2 enantiomer). HC H ' H CH. : 2 Me cee . pe H Rec H CH, : CH, trans-4-melil-2-hexena [(*) si -)]: : rs HH, it Hy, Hy , H, : t H—C'—OH | HO—C'-H = HHC*—OH | HO—G"H | one en he H, he H, H-6*—0H ' Home H HO | H—Ct—OH : ‘ CH,CH, | CH,CH, —CH,CH, | CH,CH, 5 oe 3 4 2. Precizeaza daca si in ce sens va roti planul luminii polarizate © proba obfinuta prin amestecarea a: a) 10 mL solutie 0,1 M enan- tiomer (+) si 10 mL solutie 0,1 M enantiomer (—); b) 10 mL solutie 0,1 M enantiomer (+) si 20 ml solutie 0,1 M enantiomer (-). Rezolvare: a) 10-* moli (+) si 10-* moli (-) > amestec racemic; b) 10° moli (+) si 2:10 moli (-) > spre stanga. Facunraniv Izomeri de conformatie Conformatia desemneaz& un aranjament spatial al moleculei unui compus organic, rezultat al rotatiei atomilor de carbon — cu substituentii atasati lor — in jurul legaturii (axei) simple (o,_,) care-i uneste (fig. 1.5). Pentru fiecare molecula poate exista un numéar infinit de astfel de structuri spatiale, numite izomeri de conformatie sau conformeri. in cazul etanului, molecula poate adopta doua conformatii extreme: una eclipsata si una intercalata (fig.1.6). H H. H HH cH es H oH EH FHZCA A: H +S, HOW H H” OH "4 H a Fig. 1.6. Etanul: 2 — conformatie eclipsata; b — conformatie intercalata In conformatia eclipsaté (fig. 1.6, a) cea mai putin stabila, atomii de hidrogen de la primul atom de carbon se gasesc in fata atomilor de hidrogen de la cel de al doilea atom de carbon, astfel ca privind modelul moleculei etanului de-a lungu! axei ce uneste cei doi atomi de carbon nu se vad decAt cei trei atomi de hidrogen legati la primul atom de carbon, ceilalti trei, legati de al doilea atom de carbon, fiind situati in spatele lor (sunt eclipsati). in conformatia intercalata (fig. 1.6, b) cea mai stabilA, interactiile intre atomii de hidrogen nelegati la acelasi atom de carbon sunt minime (distantele intre ei fiind maxime). In cazul moleculelor cu mai multe legaturi simple C—C, numérul conformatiilor posibile creste foarte mult si diferentele de stabilitate dintre acestea sunt greu de apreciat. In moleculele compusilor ciclici, rotatiile in jurul legaturilor o,_, sunt limitate $i numéarul conformatiilor posibile scade foarte mult. Molecula ciclo- hexanului adopta, practic, numai doud conformatii (fig. 1.7). b) Molecula 2,4—hexan- diolului are doua centre de chiralitate, deci 2°= 4 ste- reoizomeri: doud perechi de enantiomeri (1-2 si 3-4); stereoizomerii 1-3, 1-4, 2-3 gi 2-4 se gasesc in relatia de diastereoizome- rie. Fig, 1.5. Legatura 6, ,: a ~ simetrie cilindric’; b — sectiune transversala. Fig. 1.7. Conformatile ciclohexanului: a forma scaun (cea mai sta- bila); b — forma baie. " |enantiomer (+) enantiomer (-) ig. 1.8. Reprezentarea schema- ticd a interactiunii unei enzime cu un singur enantiomer {(-)]. > organismele vii biosin- tetizeaza, de obicei, numai un singur enantiomer? NUROFEN = PACEALAS eh Fig. 1.9. Nurofenul, obtinut in anul 1961, contine un compus fiziolo- gic activ sub forma de amestec racemic (+ ibuprofen). Je Chimia gi organismele vii Majoritatea substantelor din organismele vii sunt compusi organici. Procesele chimice care asigura functionarea organismelor sunt catalizate de enzime, compusi organici chirali, cu structuri mai complicate. Cei doi enantiomeri reactioneaza in acelasi mod cu compusii achirali. In schimb, acestia au proprietati chimice diferite cand reactioneaz& cu compusii chirali. Pe acest principiu se bazeaza si interactiunea enzimelor cu substantele organice din organismele vii. Cu alte cuvinte, o enzima va interactiona numai cu un anumit enantiomer, al c4rui aranjament spatial al atomilor corespunde celui al enzimei (asa cum un lacat este descuiat numai de o anumit& cheie) (fig. 1.8). De exemplu, receptorii, situati la exteriorul celulelor nervilor senzitivi, sunt proteine (compusi chirali), care interactioneaza diferit cu enantiomerii. Receptorii alfactivi pot percepe si diferentia aproxi- mativ 10 000 de mirosuri. Astfel, (-) carvona se gaseste in menta, iar (+) carvona in chimen. Cei doi enantiomeri sunt perceputi cu mirosuri foarte diferite, deoarece fiecare interactioneaz4 cu un anumit receptor. Enantiomerii pot avea actiune fiziologica diferita in organism De aceea, in cazul medicamentelor pe baz& de compusi chirali, trebuie testata actiunea ambilor enantiomeri; date recente au demonstrat ca unul dintre enantiomeri nu numai c& nu are actiunea fiziologica a celuilalt, dar poate fi extrem de nociv pentru orga- nism. Medicamentele izolate din surse naturale contin un singur enantiomer, ins& prin sintez se obtine, de regula, un amestec racemic. Companiile farmaceutice, fie le utilizeaz ca atare (fig. 1.9), fie in anumite cazuri sunt obligate s4 separe amestecul racemic, Chimistul francez Louis Pasteur (1822-1895) a separat pentru prima data doi enantiomeri, cei ai acidului tartric (sub forma de tartrat dublu de sodiu $i de amoniu). Acidul tartric (acid 2,3-di- hidroxi—1,4—-butandioic), obtinut din struguri, se mai numea acid racemic (lat. racemus — ciorchine de struguri) si, de aceea, Pas- teur a introdus termenul de amestec racemic, pentru a sugera ca acidul tartric este de fapt amestecul al doi enantiomeri. Acest termen se foloseste astazi pentru orice amestec echimolecular de doi enantiomeri.Concluzté @ Izomerii sunt compusi organici cu aceeasi formula moleculara, dar cu structuri moleculare diferite. @ Ei se clasifica, dupa modul de legare a atomilor in molecula, in izomeri de constitutie si, dupa aranjamentul spatial al atomilor, in stereoizomeri. © Configuratia desemneaza aranjamentul spatial, rigid al atomilor din molecula fat de un element geometric de referinta. ‘@ Conformatia reda aranjamentul spatial al atomilor unei molecule, ca urmare a rotatiei substituentilor in jurul leg&turii o,_.. ‘@ Izomerii geometrici difera prin aranjamentul atomilor sau al grupelor de referinta fata de planul legaturii x sau fafa de planul unui ciclu din molecula respectiva. @ Chiralitatea se refer la neidentitatea (nesuperpozabilitatea) unei molecule cu imaginea sa in oglinda gi este o proprietate a intregii molecule. @ Un atom de carbon cu patru substituenti diferiti constituie un centru de chiralitate. @ Moleculele chirale nu au plan de simetrie. @ Enantiomerii diferaé prin aranjamentul atomilor fata de centrul de chiralitate si au: a) proprietati fizice identice, cu exceptia sensului in care rotesc planul luminii polarizate: enantiomerul dextrogir (+) roteste planul luminii polarizate in sensul acelor de ceasornic (spre dreapta), cu un anumit numar de grade («), iar cel levogir (-) roteste planul luminii polarizate cu acelasi numar de grade (a) in sens invers rotatiel acelor de ceasornic (spre stanga); b) proprietati chimice identice, cu exceptia reactiilor cu alti compusi chirali. @ Amestecul echimolecular a doi enantiomeri se numeste amestec racemic gi este optic inactiv. ‘@* Mezoforma este un compus cu mai multe centre de chiralitate, dar optic inactiv, deoarece are un plan de simetrie (molecula si imaginea sa in oglinda reprezinta structuri identice). e* Numarul maxim de sterecizomeri pentru un compus organic cu n centre de chiralitate este 2”. @* Stereoizomerii de configuratie, care nu sunt enantiomeri, se numesc diastereoizomeri (izomeri de distant&), deoarece au distante diferite intre substituentii nelegati direct. NNSA. AUTOEVALUARE Skamania Bifeaz& in cdsutele urmatoare, dacd ai dobandit competentele specifice corespunzatoare: SA definesti termenii: izomeri, constitutie, configuratie, conformatie, centru de chiralitate, molecule chirale si achirale, enantiomer dextrogir (+) si levogir (-), diastereoizomeri*, amestec racemic, mezoforma*. Sa recunosti si sd clasifici izomerii in functie de caracteristicile structurale ale moleculelor. SA stabilesti si s4 denumesti corect izomerii posibili pentru o formulé molecular data. SA identifici caracteristicile structurale care fac posibilé aparitia izomeriei optice. Sa reprezinti si sa diferentiezi enantiomerii, diastereoizomerii” si mezoforma* pentru o for- mul de constitutie data SA reprezinti antipodul optic (imaginea in oglinda) al unui enantiomer. Aplicatiile urmatoare te vor ajuta s&-ti Imbunatatesti performantele: oa o ooo0APLICATII Izomeri de constitutie 1. Completeaza spatiile libere. a) Izomerii sunt compusi cu aceeasi for- mula dar cu ..... diferite. b) Izomerii de catena difera prin . c) Izomerii de ...... difera prin pozitia unei grupe functionale. d) Izomerii de functiune difera prin ............ grupelor functionale. e) Tautomerii (de exemplu, alcoolul vinilic si acetaldehida) sunt izomeri de functiune si difer prin pozitia unel .... $i @ UNUE ......0.-. 2. Reprezint& izomerii de constitutie cu formula moleculara: a) C,H,; b) C,H,O (ex- ceptand enolii care sunt instabili). 3. Grupeaza compusii urmatori in: a) identici; b) izomeri; c) omologi. A. C(CH,),; B. (CH,),CHCH(CH,),: ie ( SCE D. CGC cH, CH 5 CH, H,C. CH. : singp@Uaniemert F. CH OH CH. Hc’ CH,CH, | cH, Stereoizomeri 4. Reprezinta, acolo unde este cazul, izomerii cis-trans (Z—E): a) 1-pentena; b) 3-metil-2-pentend; ©) 1-cloropropena; d) 1-bromo~1-cloropropendi; e) 1,1-dimetilciclohexan; f) 1,2-dimetilciciohexan. 5. Precizeazé numarul de stereoizomeri de configuratie tn cazul urmatorllor compusi: a) 2-pentanol; b) 2,4- HCOOH aldehida formica Nomenclatura Aldehidele aciclice se denumesc (conform IUPAC) prin adaugarea sufixului -a/ la numele hidrocarburii cu acelasi numar de atomi de carbor wd H,C=O CH,—CH=O —CH,—CH—CH,—CH=0 ‘Metanal ‘etanal ‘3-metiibutanal formaldehida acetaldenida izovaleraldehida B-metilbutiraldehida Dialdehidele se denumesc prin adaugarea sufixului -dia/ la numele hidrocarburii corespunzadtoare: O=HC—CH=0 O=CH—CH,—CH,—CH=0 etandial butandial lioxal aldshida succinica Denumirea aldehidelor, in care grupa formil (—CHO) se leaga de un atom de carbon al unui sistem ciclic, se formeaza prin ad&ugarea sufixului -carbaldehid& la numele compusului ciclic corespunzator: © benzencarbaldehida benzaldehida aldehida benzoica Aldehidele se denumese, uzual, si prin analogie cu acizii car- boxilici pe care fi formeaza prin oxidare: cH, nono cis~2-metilciclohexancarbaldehida ‘CH=O0 o) fo CH,—CH=0 1, CH,—COOH ‘acid formic aldehida acetica acid acetic Denumirea IUPAC a cetonelor se poate forma in doud moduri: © prin adaugarea sufixului -ond la numele alcanulul cu acelasi numéar de atomi de carbon (propanona, butanona etc.); ® cuvantul cetona se adauga la numele substituentilor grupei carbonil (dimetil-cetond, etil-metil-cetona etc.). ie a xchat iil basa, propanona 2-butanona ‘4—metil-2-pentanona dimetil-cetona etil-metil-cetona izobutit-metil~cetona aceton’ ben, ©)-ben,-c OLD fenit-metit-cetona etil-fenil-cetond difenil-cetona acetofenona propiofenona benzofenondTabelul 2.1 \CULTATIV i ici i i Prioritatea grapelor Denumirea compusilor organici cu mai multe grupe funcjionale , Fiterieten Sram se formeaza astfel: crescatoare) conform IUPAC se alege catena cea mai lung, care contine si grupa priori- tara, desemnatd prin sufixul corespunzator (tab. 2.1); Clas celelalte grupe se denumesc, prin prefixe, in ordine alfabetic&: | ac: carboxilici Oi CoS Ester alcoxi- CH,—CH=CH—CH,—CHO Hi H=O eels ee Nitrili it ciano- 3-pentenal 4-hidroxi-3-metoxibenzaldehida | aidehide Reni ‘ vaniling, colons ‘Oxo: Izomerie Alcooli hidroxi- Aldehidele si cetonele au aceeasi formula moleculara si sunt | Achene ae izomeri de functiune cu alcoolli nesaturati cu o dubia legaturs. | “Aicani ‘alchil- Exerseazil Reprezint& si denumeste izomerii cu formula molecular& C,H,O. Indicatie. N.E. = 1 — aldehid& (1 compus), cetond (1 com- pus), alcool cu dubla leg&turé (3 compusi, dintre care doi enoli instabill), alcool cu ciclu saturat (1 compus), eter cu dublé lega- tura (1 compus), eter ciclic (2 compusi). Structura ‘© Compusii carbonilici contin o leg&tura dublé carbon-oxigen, formata dintr-o legatura o,_, si o legatura n,_, (fig. 2.1, a). @ Atomul de carbon din grupa carbonil si cei trei atomi care se leaga de acesta sunt coplanari, iar intre valentele lor se formea- zA unghiuri de ~120°(fig. 2.1, a). @ Legatura dubla C=O este polara, deoarece atomul de oxi- gen este mai electronegativ decat atomul de carbon (fig. 2.1, 6). Fig. 2.1. Grupa carbonil: @ ~ Structura; b — polaritate. Facorrariv Atomii de carbon gi de oxigen carbonilici sunt hibridizati sp. Prin intermediul celor trei orbitali hibrizi sp?, atomul de carbon formeaza legaturile o (fig. 2.2). Unul dintre orbitalii hibrizi sp? ai oxigenului formeaza legdtura o cu atomul de carbon, iar ceilalti doi contin perechile de electroni neparticipanti. Orbitalii p nehibridizati ai carbonului si oxigenului formeaz8, prin intrepatrun- dere lateral, legatura t._.. Fig. 2.2. Formarea legaturilor chimice in formaldehida.Tabolul 2.2 Punctele de fierbere ale unor compusi carbonilici Metanal Etanal Propanal Butanal Propanona Butanon’ 2-Pentanona Tabolut 2.3 Solubilitatea in apa a unor compusi carbonilici Compus —_Solubilitate (g!100 g apa/25°C)| Metanal - Etanal _ Propanal 16 Butanal 7 Octanal insolubil Propanona - Butanona 25,6 2-Pentanona 55 2-Octanoné insolubila Exerseaza! Compara polaritatea mole- culelor aldehidelor si ce- tonelor, utilizand datele din tabelul 2.3. |” Proprietati fizice @ Starea de agregare a compusilor carbonilici depinde de masa lor moleculara. Astfel, formaldehida este gaz, acetaldehida si acetona sunt lichide ‘© Punctele de fierbere cresc 0 dat& cu cresterea masei mo- leculare si au valori comparabile pentru aldehidele si cetonele izomere (tab. 2.2). Compusii carbonilici au puncte de fierbere mai mici dec&t ale alcoolilor cu mas molecular comparabila, deoarece interactiunile dipol-dipol dintre moleculele lor sunt mai slabe decat legturile de hidrogen dintre moleculele alcoolilor. at Ser a ! ay male) : omit 16: vee CH,CH,CH, —_CH,CH,CH, Spill ad 1-propanol (pf. = 97°C) propanal (p.f. = 49°C) © Solubilitate. Datorita electronilor neparticipanti ai atomului de oxigen din aldehide si cetone, acestea formeaza legaturi de hidrogen cu moleculele de apa: R H wore HG De aceea, compusii carbonilici cu mas& molecular mica sunt solubili in apa (tab. 2.3). O dat& cu cresterea masei moleculare scade insa solubilitatea in apa a compusilor carbonilici (creste marimea radicalului hidrocarbonat, care este hidrofob). Proprietati chimice ‘© Compusii nesaturati dau trei tipuri de reactii caracteristice: aditie, oxidare si polimerizare. Reactii de aditie Reactiile de aditie ale aldehidelor $i ale cetonelor decurg dupa urm&toarea schema generala: a = Gg Ro RR ‘Zz — i iz Adifia hidrogenului Prin hidrogenarea catalitic’ a legaturii duble carbon-oxigen din aldehide gi cetone se obtin alcooli. Catalizatorii metalici folositi sunt, de regula, nichelul fin divizat sau paladiul depus pe car- bune.—CH=0 Ni_, CH,—CH,—CH,—CH,OH olan CH,—CH,—CH;—CH=0 + H, —> CH,—CH,—CH,—CHy Ce alcooli se obtin prin butanal 1-butanol {aldehida) {alcool primar) ooh laa omnes oo OH a) 2-metilpropanal; u i b) benzaldehida; CH,—C—CH,—CH, + H, “> CH,—CH—CH,—CH, ©) ciclohexanon’; 2-butanond ‘2-butanol ) acetofenona? (cetona) {alcool secundar) CH,=CH— 3-buten-2-ona 2-putano! Facurrariv Reducerea compusilor carbonilici cu borohidruré de sodiu (NaBH,) sau hidrura de litiu gi aluminiu (LiAIH,) conduce, de aseme- nea, la alcooli: hate th MPH CH,=CH—CH—CH, Sebuten-2-ond S-buten-2-o1 Aditia acidului cianhidric , Prin aditia acidului cianhidric (HCN) la aldehide si cetone se Retine! formeaza cianhidrine. Acestea contin cu un atom de carbon mai * Acidul cianhidric este un mult decat compusii carbonilici initiali: gaz foarte toxic. De aceea, OH acesta se genereaz& in | mediul de reactie din cia- CH,—CH=0 + H—C=N —> CH,—C—CN- nur de sodiu, NaCN (sau | KCN), gi acid clorhidric: H NaCN + HCI > HCN + NaCl acetaldenida cianhidrina eeapisshicet oO ca ids ee + H-C=N — cH ae H, 3 acetona, cianhidrina acetonei \CULTATIV Cianhidrinele sunt intermediari in sinteza altor compusi orga- nici. Astfel, prin hidroliza in catalizé acida a grupei nitril, cianhi- drinele se transforma in o-hidroxiacizi: fe ie a +2H,0 “a, CH-¢- 06H + NH, ‘3 CH, cianhidrina acetonei acid 2-hidroxi-2-metilpropanoicPrin reducerea catalitic’ a grupei nitril se obtin aminoalcooli: OH OH | | Soe en 2H, ——> ono ae CH, ch, cianhidrina acetone 1-emino-2-metil-2-propanol Reactii de condensare Condensarea reprezinta procesul de eliminare a unor compusi cu molecule mici (de obicei, apa sau un alcool) in reactia a doi compusi organici. Condensarea aldolica gi crotonica Reactia are loc intre doi compusi carbonilici, cu eliminarea unei molecule de apa. Procesul decurge in doua etape: 1. aditia aldolica; 2. deshidratarea aldolului intermediar (crotonizare). 1. Aditia aldolic& poate avea loc Intre: Observi! © dou aldehide: Produsul condensarii alde- 4 H = hidelor contine doua functi- CHR, Bet cto ao cH,—CH—CH—cHO uni: aldehida si alcool => aldo! De aceea, reactille se nu- acetaldehida 3-hidroxibutanal “4 4 component componenté (B-hidroxialdehida) ee carbonilic& metilenicd * © molecula participa la © doud cetone: reactie prin intermediul gru- Pa pei carbonil (componenta ye I carbonilicé), iar cealalta prin CHE + Lia Ma efile == CH, poke grupa metil din pozitia ‘CH; (componenta metilenica). acetona 4 hides AARpEHEE pontanond (G-hidroxiceton’) * o aldehida si o cetond sau doud aldehide (sau doua cetone) Exerseazal diferite. Pe baza modelului alaturat_ -—- Daca la reactie participa doi compusi carbonilici diferiti (A si B), (A-B) reprezinté structurile _teoretic, se formeaza amestecul a patru produsi de reactie, deoarece gi denumeste produsii de fiecare compus poate reactiona cu el insusi (A + A > A-A; Teacie B-A, AA, respectiv, B + B—> B-B), dar si cu celdlalt (A+ B > A-B; B + A > B-A): BB. ocr 9 CH, ee + ie _—G-cH, CH, ater: propanal (A) propanona (8) 4-hidroxi-2-hexanona (A-B) + BA+AA+ BB In reactia dintre o aldehida gi o cetona, aldehida este, de obicei, componenta carbonilica, fiind mai reactiva.Aldehidele si cetonele care nu contin hidrogen la atomul de carbon din pozitia a faté de grupa carbonil pot fi numai compo- nente carbonilice. In practica, conditiile de reactie se aleg astfel incat sA se obtina majoritar unul dintre aldoli. 2. Deshidratarea aldolului intermediar (crotonizare). Prin Incdlzirea aldolilor, in mediu acid sau In mediu bazic, acestia se deshidrateaza (ca orice alcool), cu formarea unei legaturi duble carbon-carbon: 2CH,— paar == CH,—CH—CH}-cHo —7 CH,—CH=CH—CHO + H,O etanal S-hidroxibutanal 2-butenal acetaldehida aldehida crotonica (aldehida o,, B-nesaturaté) Aldolii intermediari ai aldehidelor si cetonelor aromatice sunt instabili; acestia se deshidrateazd pe masur’ ce se formeaza, iar din reactie se obtine direct compusul carbonilic a, B-nesaturat. Condensarea formaldehidei cu fenolul. Fenoplaste Reactia se aplicd industrial datorité importantei practice a produsilor de reactie, numiti fenoplaste sau rasini fenol-formalde- hidice. In functie de conditiile de lucru, se obtin compusi diferiti. Astfel: « in mediu acid, se formeaza, mai intai, derivati hidroxilici ai difenilmetanului; prin condensarea acestora in pozitile orto si para ale nucleului benzenic se confine’ un produs macromolecular, numit. novolac; * in mediu bazic, la rece, rezult& alcoolii o- si p-hidroxibenzi- lici; prin incalzire la 150°C, acesti intermediari se transforma in bachelité C, numita gi rezita. 1H OH IH IH Zn CH, J + ~ ‘CH; novolac. bachelita © structurd filiforma © structura tridimensionala © solid termoplastic ® solid termorigid * solubil in alcool @ insolubila * solutia alcoolica se foloseste ca lac —_—* folosita in electrotehnica ca anticorosiv si electroizolant material izolant Exerseaza! 4. Scrie ecuatia reactiei de obtinere a benzilidenacetonei din benzaldehida(componenta carbonilic&) si acetond (com- ponenta metilenica). 2. Reprezinta structure si denu- meste produsii obtinufi prin incalzirea cu acid sulfuric a aldolilor A-B, B-A, A-A, B-B (A: propanal; B. propanona). HH IH CH,OH + H,OH alcool o- si paeete J 150°¢ OH _CH, CH, oe CH, cH; CHy esFacurrativ Condensarea cu derivati ai amoniacului Aldehidele si cetonele reactioneazé cu aminele primare (R—NH,) sau cu alfi derivafi ai amoniacului (Z—NH,) si formeazé imine, Compusi organici care contin o legatura dubla carbon-azot: R R, \ - nyeno” os Gee a 6 cones H,0 aldehida sau cetona imin’ alchil, aril — amina primara baz Schiff Z=OH — hidroxilamina oxima Z=NH, = hidrazina hidrazona Z=C,H,NH - fenilhidrazind fenilhidrazona In practica, iminele se utilizeaz’ pentru caracterizarea alde- hidelor si cetonelor respective. Astfel, compusii carbonilici se pot Fig. 2.3. Reactia 2,4-dinitro- identifica prin reactia lor cu 2,4-dinitrofenilhidrazina (2,4-DNPH), fenilhidrazinei cu acetaldehida. 4nd se formeaza, ugor, produsi de reactie (2,4—dinitrofenilhidra- zone), colorati in galben panda la portocaliu (fig. 2.3), cu puncte de topire caracteristice: NO: NO; CH,—CH=0 + H,! wid — cH-cuan ni acetaldehid’ 2,4-dinitrofenilhidrazina 2,4-dinitrofenilhidrazona acetaldehidei Experimenteaza! Reactivi $1 ustensil Mod de lueru Concluzit 1. Prepararea solutiei de|e 2,4-DNPH ‘© Introdu intro eprubeta 0,25 g 2,4-DNPH | Reactia serveste 2,4-dinitrofenithidrazina |e etanol si 5 mL etanol. la identificarea (2,4-DNPH) '¢ acid sulfuric conc. | ¢ Adauga apoi in picaituri 0,5 mL. H,SO, | Compusilor carbonilici © eprubeta concentrat gi fitreazé. datoritA culoril gi temperaturli de topire 2. Condensarea '* acetaldehida —_| e introdu intr-o eprubetd 1 mL solutie| caracteristice @ acetaldehidei cu (sau alt compus | de aldehida sau cetona, solubilizata in | produsilor de reat 2,4-DNPH carbonilic) alcool etic. /¢ eprubeta Adauga 2 mL solutie de 2,4-dinitro- je baie de ap | fenihidrazin& (sau fenilhidrazin’) gi Incdlzeste amestecul 2-3 minute. © Prin récire, precipita fenilhidrazona corespunzatoare. Exerseaza! Identificd substantele a, b si A din urm&toarea schema de reactil fo) © +b (aortas 5 "ay (ya ciclohexanol ciclohexanonoximaAldehidele si procesul vederii In procesul vederii are loc condensarea dintre o al- dehida (11-cis-retinal) si grupa amino a unei proteine (opsina): R—CH=0 + H,N—opsin’ R-CH=N—opsina + H,O 11-ois-retinal rodopsina Imina format (rodopsina) absoarbe lumina din domeniul vi- zibil gi se izomerizeaz’. Aceasta modificare a geometriei mole- culei de rodopsina este insofité de transmiterea unui impuls elec- tric c&tre creier, care este perceput ca imagine vizuala: Rodopsina —— > izomer > ... > vitamina A — impuls nervos Regenerarea rodopsinei din vitamina A se realizeaza enzi- matic, in ficat. Formaldehida, formaté in organism prin metabolizarea me- tanolului, reactioneaz& mai usor cu grupa amino din opsind sau enzime (proteine); de aceea, apare orbirea. in cantitate mai mare, formaldehida provoacd moartea, prin distrugerea functillor vitale ale enzimelor. Reactii de oxidare (reactii specifice aldehidelor) bminterte-til @ Alcoolii primari se oxideaza cu dicromat de potasiu gi acid sulfuric la aldehide, care apoi se transforma ugor in acizi carboxi- lici: CH,—CH,—OH Sra [CH,—CH=0) —°!, cH,—cooH alan ‘etanal acid_etancic, In conditii similare, alcoolii secundari se oxideaza la cetone: OH i CH,—CH—CH, aa cH,—C—cH, —21 nu reactioneaza 2-propanol propanona Aldehidele si cetonele se pot diferentia pe baza reactivitatii lor diferite faté de agentii oxidanti: © K,Cr,0, in mediu acid; * O, (autooxidare); * sdruri ale unor metale grele (Ag, Cu) in mediu bazic. Oxidarea aldehidelor cu reactiv Tollens Aldehidele reactioneazai cu reactivul Tollens (oxid de argint amo- niacal) si formeaza acizil carboxilici corespunzaitori. Argintul metalic se depune pe perefii vasului de reactie (oglinda de argint) (fig. 2.4). CH,—CH,—CH=0 —ZAMMOMON, chy _cH,—COOH + 2Agl + propanal ci propancio + 4NH, + H,O Refine! * Aldehidele, spre deosebire de cetone, au caracter re- ducator. Experimenteaza! Autooxidarea benzaldehidei Pe o sticla de ceas toarna cétiva mililitri de benzaldehida. Dupa cAteva ore vei observa aparitia cristalelor albe de acid benzoic. Fig. 2.4. Oglinda de argint. 2s fjExperimenteaza! Reactivi si ustensile | Mod deluery Concluzii 1. Prepararea @ 1g AgNO, ® Dizolva 1 g azotat de argint in 10 mL apa | Reactia este specifica reactivului 1g NaOH distilata si, sep: 1g hidroxid de sodiu | aldehidelor, care Tollens @ sol NH, In 10 mL apa. formeazé un acid © apa distilata © Amestecd volume egale din cele doua | carboxilic si argint ‘© pahare Berzelius | solutii i picuré amoniac (25 %) pana cand | (oglinda de argint). oxidul de argint depus initial se dizolva complet. 1. Oxidarea alde-| @ 2 mL sol CH,CHO| ® Introdu intr-o eprubeta curata 2 mL solutie hidei acetice cu} e reactiv Tollens | diluaté de aldehid& acetica si picuré apoi reactiy Tollens| @ dou’ eprubete | reactiv Tollens pana la aparitia oglinzii de argint (eprubeta se poate Incdlzi usor). Ecuatiile reactiilor chimice care au loc sunt urmatoarele: 2AgNO, + 2NaOH - Ag,O + 2NaNO, + H,0 ‘Ag,O + 4NH, + HO > 2[Ag(NH,),JOH reactiv Tollens PAS a CH,—C% + 2[Ag(NH,),JOH > CH,—C% + 2Ag) + 4NH, + H,0 H OH aldehid acetica acid acetic Oxidarea aldehidelor cu reactiv Fehling Aldehidele (cu exceptia celor aromatice) se oxideaza, prin incdlzire cu reactiv Fehling, la acizii carboxilici corespunzatori. Experimenteazal , Reactivi gi ustensile ‘Mod de tucrs Coneluzii 7. Prepararea |e 0,7 g CuSO,SH,O | © Reaclivul Fehling, colorat in albastru in- | Reactia este specifics reactivului |e 3,5 g sare Seignette | tens, se obfine prin amestecarea unor | aldehidelor, care Fehling le 1g NaOH volume egale din doua solutji: Fehling! | formeaza prin oxidare 'e apa distilata (0,7 g CuSO, 5H,O in 10 mL apa disti- | un acid carboxilic si Je doud pahare Berzelius | ata) si Fehling 1! (3,5 g tartrat de sodiu si | Cu,O (pp. rogu). potasiu-sare Seignette, 1 g NaOH si 10 mL apa distilata). 1. Oxidarea 4 mL acetaldehida | Introdu intr-o eprubeté curata 2 mL re- acetaldehidei cu]~@ 2 mL reactiv Fehling | activ Fehling si 1 mL acetaldehid&: reactiv Fehling |~ eprubeta Incaizeste apoi eprubeta pana le aparitia Je surs& de Mncalzire | precipitatului rogu caracteristic de oxid de coupru (I). Ecuatile reactiilor chimice sunt urmatoarele: CuSO, + 2NaOH + Cu(OH), + Na,SO, ° ° CH,—C% + 2Cu(OH), > CH—C% + Cu,O! + 2H,0 ee , Fetes z acetaldehida pp.rogu(DY Problema rezoivata identifica si denumeste substantele din schema urmatoare, stiind c A, B si G sunt compusi carbonilici, iar F, un acid carboxilic: 9 ©. 0 Se + 2F AH (C,,H,,0) Se 2A am C (C,,H,,0) fe H (eq) HO E 10] 2F + 3CO, + 3H,0 Calculeazé volumul solutiei de KMnO, 0,1 M necesar oxidarii a 0,1 moli de compus H. Rezolvare: (F) CagH,,0 + 6[0] - C,H,O, = CyH,,0, : 2 = C,H,O, = CJHy—COOH acid benzoic H.C, (H) C,gH,,O => (G): ( )=0 ciclohexanona dibenzilidenciciohexanon (B) C,H,,0 - 20,H,CHO + 2H,0 = C,H,0 = CH,—F—CH, acsions HG ML cH—CH, a C,H,CHO denzaldehida = 9 (C) C,,H,,0 > C,H,—CH=CH— b_cH=cH—o,H, + 3H, 1 Ni OH (D) C,H,—CH,—CH,—CH—CH,—CH,—C,H, Haq) 1 - H,0 (E) C,H,—CH,—CH=CH—CH,—CH,—C,H, *“"l, 2¢,H,COOH + 3C0, + 3H,O 2KMnO, + 3H,SO, > K,SO, + 2MnSO, + 3H, + 5(0] 2 moli KMnO, . 5 moli [O] 1L solutie ............... 0,1 moli KMnO, Se 0,6 moli [O] (pt. 0,1 moli H) y 0,24 moli KMnO, x KMnO,; y = 2,4 L solutie 0,1M KMnO,. 0,24 moli Proba practica Identificarea unor compusi organici cu oxigen In patru eprubete se afla: un alcool Mo ,,0 = 140 + 16; primar(A), un eter(B), 0 aldehida(C) si o 16 T4n fades cetona(D). Compusii sunt doi cate doi izomeri oe aE = 1084 0 = 3. oe functiune cu urmatoarele formule generale: ean S to H,,..0 si C,H,,0. Identific& substantele, sti- C,H,0: CH,—CH,—CH,OH gi CH, —O—CH,CH, : ca raportul ‘dintre continutul de oxigen a ) 1-propanol (A) etil-metil-eter (B) doua dintre ele este 1,034. CH,—CH,—CH=0 gi CH,— ae Rezolvare (NE. = 1) § > M, = 14n + 18; Hone propanal (C) propanona (D) nttone 27» \dentificarea substantelor din fiecare _lul urmator precizeaza substantele (A — D) din eprubeta. eprubetele 1-4 gi scrie ecuatiile reactillor chi- 1. Adauga in fiecare eprubeta o bucaté mice corespunzatoare. mica de sodiu; in aceste conditii reactioneaza numai alcoolul (A) (degajare de H,) Eprubetal Na | Tollens | 2,4-DNPH Ecuatia reactiei 2. Cu [Ag(NH,),JOH reactioneaza numai al- chimice dehida (C) (oglinda de argint). 1) = 3. Prin reactie cu 2,4-dinitrofenithidrazina [~a\...) x 5 (2,4-DNPH) se identificd cetona (D), deoarece | 3(.) | x eterii nu dau aceasta reactie. 4() T = Pe baza testelor pozitive marcate in tabe- 1 r= Fig. 2.5. Formolul se utilizeazé la conservarea preparatelor anato- mice. Stiaé cé... > in organismul bolnavilor de diabet se formeazé ace- toné? Aceasta se elimina prin urin& si prin respiratie si se recunoaste usor da- torité mirosului dulce caracteristic. Fig. 2.6. Acetona se foloseste ca solvent. |» Utilizari Formaldehida. Se utilizeaza sub forma de solutie apoasa de 35-40% (formol) la conservarea preparatelor anatomice (fig. 2.5). Datorit& toxicitatii mari (iritant al ochilor, nasului si gatului, pro- voaca orbirea si chiar moartea), laboratoarele de biologie folo- sesc uneori 0 solutie 2-5% fenol in etanol. Formaldehida se foloseste la obtinerea oglinzilor (reactia Tollens), Formaldehida formeazé ragini sintetice, prin tratare cu fenol, in mediu acid (novolac) sau in mediu bazic (bachelita); acestea se folosesc ca materiale protectoare, avand rezistenta chimica si mecanica ridicata. Acetona. Ca gi celelalte cetone lichide, se foloseste ca sol- vent (fig. 2.6). Datorita volatilitatii (p.f. = 56°C) si solubilitatii sale in apa se foloseste la uscarea vaselor de laborator. Esente si parfumuri Unele aldehide cu aroma placut& sunt utilizate in industria esentelor: benzaldehida (din migdale), vanilina (din vanilie), cinam- aldehide, C,H,—CH=CH—CH=0 (din scortigoara). Cateva cetone ciclice sunt compusi naturali cu mirosuri ca- racteristice; de exemplu, camforul (din arborele de camfor), car- vona (din chimen). Parfumurile pe baz de mosc natural folosesc cetone ciclice de origine animala (cibetona si muscona). In concentratii mari, acestea au mirosuri neplacute, dar utilizate in cantitati extrem de mici conferé parfumurilor persistenta si intensitate.Couclagte Compusii carbonilici contin in molecula grupa carbonil, ero; aldehidele au cel pufin un atom de hidrogen legat de atomul de carbon carbonilic, iar, in cetone, atomul de carbon carbonilic se leag& de alti doi atomi de carbon (din radicali alifatici sau aromatici). ‘@ Denumirea compusilor carbonilici se formeaza prin adaugarea sufixului -al (aldehida) sau a sufixului ona (cetona) la numele hidrocarburii cu acelagi numar de atomi de carbon. © Datorita diferentei de electronegativitate dintre atomii de carbon si de oxigen, grupa carbonil este polara; astfel, Intre moleculele compusilor carbonilici se exercita interactiuni dipol- dipol. @ Termeni inferiori sunt solubili in apa. @ Compusii carbonilici nu formeaza legaturi de hidrogen intermoleculare, deoarece nu contin un atom de hidrogen legat de un atom cu electronegativitate mare (O, N, F). @ In natura se intalnesc compusi carbonilici cu arome specifice (de migdale, vanilie, chimen, scortigoara s.a.) sau cu rol fiziologic in organism (hormonii sexuali masculini si feminini). © Principalele reactii chimice ale compusilor carbonilici sunt: > Aditia: — hidrogenului: R—CH=O +H, “EPSPS, R_CHLOH (elcoo! primar) R de=o +H, ee Roti {alcool secundar) R oH = acidului cianhidric: i Ye=o —*8" __, R_C_CN (ciannidrina) (H)R R(H) » Condensarea aldolicé $i crotonizarea: OH | Hy(aq), °C 2RCH,—CH= RCUrattts CS CHOMS x BE CRe CHO R R » Policondensarea formaldehidei cu fenol = bachelita si novolac. » Oxidarea: See | 5 R-COOH HO, |-_0: (+ RCHO) | oR COOH R—CH=0 —| _ (autooxidare) |_2ettihOH | R-COOH + 2Agl + 4NH, + H,O 2.cu0H), R—COOH + Cu,O! + 2H,0AUTOEVALUARE Bifeaza in casutele urmatoare, daca ai dobandit competentele specifice corespunzatoare: ale acestora. SA definesti reactia de condensare. oo00 oOo oa observatiilor experimentale. Sa identifici grupa carbonil si sa diferentiezi aldehidele de cetone. Sa denumesti compusii carbonilici, conform IUPAC, gi si reprezinti formulele de structura Sa explici proprietattle fizice ale compusilor carbonilici pe baza interactiunilor dipol-dipo! si a formarii legaturilor de hidrogen cu moleculele de apa. Sa efectuezi calcule chimice pe baza ecuatillor reactillor chimice de aditie, condensare si oxidare. Sa diferentiezi aldehidele de cetone, folosind reactia de oxidare Sa realizezi, practic, reactii ale compusilor carbonilici si sa formulezi concluzit pe baza Aplicatiile urmatoare te vor ajuta sa-ti Imbunatatesti performantele: APLICATII Structura 1. Completeaz spatiile libere. a) Grupa functionala formata din legatura dubla carbon-oxigen se numeste ..... ...... « b) in aldehide, atomul de carbon din gru- pa carbonil este ... spre deosebire de cetone In care atomul de carbon din grupa carbonil este secundar. c) Grupa carbonil confine o legatura ....... si o legatura . ; d) Atomul de carbon din grupa carbonil si ceilalti trei atomi care se leaga de acesta sunt , jar intre valentele lor, unghiul este de 2. Clasifica urmatoarele substante in alde- hide, cetone si, respectiv, alte clase de compusi: a) CH,—CH,—CHO; b) CH,—CH,—O—CH,: c) eae 0 d) CH,—CH=CH—CHO; eG e : SocH, lzomerie. Nomenclatura 3. Compusil carbonilici cu formula genera- 18 C,H,,0 sunt izomeri cu alcoolii si eterii care contin un ciclu sau o leg&tura dubla in molecula. Denumeste urmatorii compusi si precizea- 24 in ce relatie de izomerie se gasesc a) CH,=CH—O—CH, si CH,—CH,—CHO; 30 ° HH “ded OH | ¢) CH, —CH=CH—CHO gi HC=C—CH—CH,. 4. Reprezint& structurile si denumeste compusii carbonilici cu formula C,H,O, care nu reduc reactivul Tollens. 5. Reprezinta structurile urmatorilor compusi: a) 2-metilbutanal; b) 3-etilpentanal; c) 4hexenal; d) y-bromobutiraldehida; e) eta dial (glioxal); f) 2-pentanon&; g) 2,4—dimetil— 3-pentanona; h) 2-metilciclohexanona. 6. De ce sunt incorecte urmatoarele denu- miri: a) 2-butanal; b) 1-butanonai; c) 5-hexanona? 7. Denumeste urmatorii compusi a) Oro: b) ()-ct-g—cn; ° c) Sea ae eal CH, CH, Proprietati fizice 8. Aldehidele si cetonele formeaza legaturi de hidrogen cu: a) alti compusi carboni b) apa; c) alcoolii.9. Aranjeaz& pentanalul, 1-pentanolul gi n-hexanul in ordinea cregterii punctelor de fierbere. 10. Alcoolii au solubilitate mai mare In apa decat aldehidele cu masa moleculara asemana- toare. De ce ? Proprietati chimice 11. Scrie ecuatiile reactillor chimice care pot avea loc intre propanal, respectiv, butanona si: HJNi, HCN, KMnO,/H,SO,, [Ag(NH,),]OH. 12. Identifica formulele structurale ale com- pusilor cu formula moleculara C,H,O, care reactioneaza cu reactivul Tollens, iar prin aditie de hidrogen se transforma in produsi cu for- mula molecular& C,H,,0. 13. Scrie ecualiile si denumeste compusii implicati in urmatoarele reactii chimice: a) 2a HOM, g 2, +butanol co (UMF, 2000) Teste complement grupat Noteaza cu litere variantele corecte: A-pentru 1, 2, 3; B— pentru 1 si 3; C — pentru 2 si 4; D — pentru 4; E — pentru 1, 2, 3, 4. 20. Care dintre urmatorii compugi carboni- lici nu poate fi componentaé metilenica intr-o reactie de condensare aldolica: 1) benzaldehi- da; 2) formaldehida; 3) 2,2-dimetilpropanalul; 4) 2-metil-propanalul? (UMF, 2000) 21. Urmatorii compugi sunt produsi de con- densare crotonica: 1) CH rg aera cae CH, ae 2) C,H,—CH=C—CH,—CH,: H—CO—CH=CH—CH,; 22. Acetona formeaza legaturi de hidrogen intermoleculare cu: 1) acetaldehida; 2) etano- lul; 3) eterul etilic; 4) apa 3 |TEST DE EVALUARE Timp de lucru; 50 minute |. Alege cuvantul din parantez4 care com- pleteaz corect fiecare dintre urmatoarele afirmatii: 1. Alcoolul vinilic si acetaldehida sunt izomeri_ de ... (pozitie/functiune). 2. Propanalul si propanona sunt izomeri de ... (catend/pozitie). 3. Etanalul are solubilitate mai . decat butanalul (mare/mica). 4. Atat etanalul cat si etanolul se pot oxida cu .... ([AQ(NH,),JOH / K,Cr,0, + H,SO,] In apa 1p I. Inscrie in spatiul liber din stanga nume- relor de ordine din coloana A, literele care co- respund izomerilor din coloana B. A 1. pentanal a. metil-vinil-eter 2. propanal —_b. acid acrilic 3. butanond —_¢. 3-buten-1-ol 4. 3-butenald. 2-butenal 5. propandial e. pentanona f. dietileter 1,25 p Ill. Punctul de fierbere al butanalului este 76°C, iar al 1butanolului 118°C. Solubilitatea in apa este 7,0 g/100 mL apa pentru butanal si 7,9 9/100 mL apa pentru 1-butanol. De ce punc- tele de fierbere ale celor doi compusi sunt cife- rite, iar solubilitatile in apa sunt foarte apropiate? tp IV. 1. Denumeste urmatoarele substante: a) Ec ete HO: CH, »Ope-O 3 °) CH=CH CHO. CHO 2. Reprezinta structurile urmatorilor compusi: a) butirofenona; b) 4—hexen—2-ona; c) hexandial; d) 2-ciclohexenona. ie 1,75 p V. Se da schema de reactie: +2H A> OT eet eecrs oo OH + react Tolens py (CH.0,) 1, Identific& si denumeste compusii din schema. 2. Calculeazé masa de argint depus in reactia Tollens pentru 0,5 moli A, daca randa- mentul procesului este de 90%. 1,25 p VI. Testosterona (I) si progesterona (II) sunt hormonii sexuali masculin (1) si feminin (it). i HH he H.C §=O Hic ke 2 ° testosterona (|) progesterona (I!) 1. Determina formulele moleculare si N.E. pentru cei doi compusi. 2. Identifica grupele functionale cu oxigen. 3. Cati moli de hidrogen aditioneaza un mol din fiecare compus ? 125) VII. Completeaza ecuatiile urmatoarelor reactii chimice: 9 + 2H, bce ) +HCN b) 2CH,—CH=0 + CH,—c—cH, 2 3 componenta componenta carbonilica metilenic&d 45) 1p din oficiu2s Acizi carboxilici F % HCOOH o NOTIUNI FUNDAMENTALE © grupa carboxil @ deshidratore/anhidride acide © coracter acid © coruri acide © esterificare/esteri © amide PAmtuteste-tt @ Prin oxidarea energica a hidrocarburilor, a alcoolilor sau a aldehidelor se obtin acizi carbo» (01 Oo (0) R-CH=CH-R —— R—C%_ <— R-CH,OH aac oF fog vr en -CH=O ° ° 4 R—C* Arce C°%eizii carboxilici sunt compusi frecvent intalniti in natura: A Taek acidul citric in citrice, acidul tartric in drojdia de vin, acidul salicilic grupe acil ‘in florile de musetel, acidul acetic in otet etc. O° Acizii carboxilici sunt compugi organici care contin in molecula S una sau mai multe grupe carboxil (COOH). ‘OH grupa carboxil Formula generala a acizilor carboxilici este R-COOH unde R este un radical alifatic sau aromatic. ° ° 2 2 Clasificare ee eee 1, Dup& natura radicalului de care se leagé grupa carboxil, ‘acil ‘calbonilel acizli sunt (tab. 2.4): saturati © nesaturati © aromatici CH,—COOH —_-H,C=CH—COOH €N-c00n acid acetic acid acrilic ‘acid benzoic 2. Dupa numarul grupelor carboxil din molecul&, acizii se clasi- ficd ®@ monocarboxilici @ dicarboxilici © policarboxilici Nomenclatura Acizii monocarboxilici alifatici se denumesc (conform IUPAC) prin adaugarea sufixului -oic la numele hidrocarburii cu acelasi numar de atomi de carbon (v. tab. 2.4). Acid + Nume hidrocarbura + -oicTabelul 2.4 Denumirea acizilor monocarboxilici alifatici Denumirea Formula acidului Denumirea IUPAC Denumirea Clasificare hidrocarburit monocarboxilic uzuala metan HCOOH acid metanoic ‘acid formic etan CH,—COOH acid etanoic acid acetic propan CH,CH,COOH acid propanoic acid propionic buten CH,(CH,),COOH acid butanoie acid butiric pentan CH,(CH,),COOH acid pentanoic acid valerianic | — Acizi saturati hexan CH,(CH,),COOH acid hexanoic acid capronic hexadecan CH,CH,),,COOH acid hexadecanoic acid palmitic octadecan CH,(CH,),,COOH acid octadecanoic acid stearic propend H,C=CHCOOH acid propenoic acid acrilic cis-9-octadecend | GH(CH,),COOH ‘acid cis-9-octadecenoic | acid oleic. ‘Acizi nesaturati i CH(CH,),CH, Acizii aromatici se denumesc folosind sufixul -carboxilic: Acid + Nume nucleu aromatic + -carboxilic ‘OOH COOH OOH Retine! Z ie AS * Acizii palmitic, stearic si = rae oleic fac parte din categoria acid benzencarboxilic acid 2-metilbenzencarboxilic acid 1-naftalencarboxilic acizilor gragi, constituenti de acid benzoic acid o-toluic acid a-naftoic eS Acizii dicarboxilici se denumesc prin adéugarea sufixului -dioic la numele hidrocarburii corespunzatoare: foe eget foo COOH CH,—COOH =CH,—CH,—CH,—CH,—COOH acid etandioic acid propandioic acid hexandioie acid oxalic acid malonic acid adipic Facurratiy Numerotarea catenei acizilor carboxilici se face astfel incat grupa functionala prioritaraé sa primeasca indicele minim (v. tab. 2.1): sete ial danmntaar a peas coon cH, acid 3-fnatibutanoic acid 2-oxopropanoic acid B—metilbutanoic acid a-—cetopropanoic acid izovalerianic acid piruvic Br Gi=cH, CH,—€H,—CH—CH—CH,—COOH atid 4-bromo-3-ctinexanoieExerseaza! Denumeste, conform IUPAC, compusii reprezentafi prin urma- toarele formule structurale: CH,—CH, Sal soap eae —CH—CH,—CH,—COOH; e b ves ° on{ com t IH Izomerie Stiaé Chis. Acizii carboxilici prezinta urmatoarele tipuri de izomerie: » denumirea de acid provine @ de catena: oh , din limba latina (acidus — CH,—CH,—CH,—COOH _CH;—CH—COOH See a dadaoas or gio: CH. tul acru al acidului acetic, 3 cunoscut Inca din antichi- acid butanoie acid. 2-metilpropanoic tate? eis oe acid izobutine ee ea acy ae zl Jor sugereaza originea sau COOH is 4 unele proprietati ale aces- tora? De exemplu: om a. © acidul formic produs de fur- niiai (lat. formica — furnica); Sac ‘COOH OOH © acidul acetic din ofet (lat. acetum — ofet); acid 1,2-benzen- __acid 1,3-benzen- _acid 1,4-benzen. PNaEERS EET dicarboxilic dicarboxilic dicarboxilic ee UEP on Cea eanc acid flalic acid izoftalic acid tereftalic ECO necle ese uuaniey proprietati asemanatoare cu ale acizilor grasi (gr. pro = primul si prion - © de functiune; de exemplu, formule! moleculare C,H,O, fi corespund izomerii stabili cu urmatoarele formule structurale: ° ° aie - on grasimey; CH cH gama CRORE. heer Soct © acidul butiric din untul aH rénced (let. buthyrum— unt); acid propionic formiat de etil acetat de metil lela cldlili capronlocoon fer (esteri) mirosul caracteristic lapte- CH; Gr SHS Che —-CH,—CH=0 CH, ago OH lui de capra (lat. capra — capra). OH OH : 2-hidroxipropanal 3-hidroxipropanal hidroxipropanona: (hidroxialdehide) (hidroxicetona) LZ OH ee H H H H OH cis-1,2-ciélopropandiol. _trans-1,2-cicloprapandiol (dioli ciclici) © geometrica: HOOC, _,COOH HOOC, _,H H” SH H’ COOH acid cis-butendioic acid trans-butendioic acid maleic acid fumaricEXTinDERE © optica: £ooH ‘ COOH a age t ae CH, ' CH, Oo (+) ‘acid (+}-2-hidroxipropanoic (acid lactic) Exerseaza! Pentru acidul butanoic reprezinta si denumeste cate un izomer de functiune din fiecare clas. Structura Formal, grupa —COOH este alcatuita dintr-o grup& carbonil gio grupa hidroxil. Atomul de carbon este legat de unul dintre atomii de oxigen aS printr-o leg&tura dubla (6 gi x), iar de celalalt printr-o legatura o HLO% (fig. 2.7). In realitate, acizii carboxilici au proprietati fizico-chimice speci- fice (nu sunt comune cu ale alcoolilor sau cu ale aldehidelor), Fig. 2.7. Legaturle chimice din datorit conjugarii electronilor p ai atomului de oxigen din grupa acidul formic (model). —OH cu electronii x din dubla legatura: ¢. nee CO-H Astfel are loc o modificare a lungimii legaturilor C=O si C—O, fata de cele din compusii carbonilici si, respectiv, alcooli, confir- mat de masurarile experimental. Proprietati fizice Tabelul 2.5 © Stare de agregare. Acizii monocarboxilici saturati infe- riori sunt lichizi la 25°C, iar cei superiori (incepand cu C,oH,,0,) sunt solizi. @ Punctele de fierbere cresc o data cu cresterea masei Punctele de fierbere i solubilitatea unor acizi organici Acid | pf. (°C)) Solubilitate | moleculare (tab. 2.5). eae Acizii monocarboxilici au puncte de fierbere mai mari decat ale alcoolilor sau ale compusilor carbonilici cu acelagi eae |e e numér de atomi de carbon in molecula: etanoic | 118 ed isiopanckc | Meat = CH,COOH = CH,CH,OH_-—CH,—CHO. butanoic | 164 “ pf +18C + 78°C + 20°C Pee ae 120 wemneealats legaituri de hidrogen dipol-dipo! hexanoic 205 0,96 calaneiee laa nae Explicatia const in asocierea moleculelor de acizi, prin idacarone: | Soar cots | legaturi de hidrogen, sub forma de dimeri: benzoic 250 0,34 36RC HO j0—-R OH 20 Leg&turile de hidrogen dintre moleculele acizilor sunt mai puternice decat cele ale alcoolilor, datorita polarizarii mai mari a legaturilor -O—H din acizi. Structura de dimer se pastreaza partial gi in stare de vapori. Astfel, datorité masei moleculare mai mari a dimerilor, punctele de fierbere ale acizilor carboxilici sunt mai mari decat ale alcoolilor corespunzatori (ale caror legaturi de hidro- gen se desfac la vaporizarea acestora). ® Solubilitatea in apa a acizilor carboxilit i inferior (v. tab. 2.5) se explica prin formarea legaturilor de hidrogen intre moleculele de apa si grupele carboxil ale acizilor: H ‘O—H ipa ‘ H Fo) wd HO, rd ae Cu cresterea radicalului de hidrocarbura (hidrofob) scade insé solubilitatea in apa a acizilor carboxilici, Experimentea za! Fig. 2.8. Sublimarea acidului ben- zoic. Reactivi si ustensile Mod de lucru Coneluzii 4. Solidificarea $i topirea acidului acetic le acid acetic glacial je eprubeta e pipeta je baie de apa © Introdu aproximativ 5 mL. acid acetic glacial intr-o epru- beta. Raceste intr-o bale de apa cu _gheata. Incdizeste apoi eprubeta Intr-o baie de apa Acidul acetic la temperatura de 16,6°C se solidificd sub forma de cristale aciculare. 2. Sublimarea acidului benzoic je 1 9 acid benzoic fe sticld de ceas je palnie ¢ hartie de fitru © Pe o sticls de ceas pune acid benzoic (fig. 2.8). Aco- perd cu o hartie de filtru per- forata si deasupra asaza o palnie de sticla ‘® Incalzeste usor sticla de c5eas, Acidul benzoic are proprietatea de @ sublima (trece din stare solida direct in stare de vapori), 3. Verificarea solubilitatil in apa a acidului acetic si a acidului benzoic} \e 1 9 acid benzoic le 1 mL acid acetic le doua pahare Berzelius 'e pipet le baie de apa le apa distilata '* Introdu in cele dou pahare Berzelius cate 20 mL apa dis- tilata @ Adauga acid benzoic tntr-un pahar, iar in celdlalt acid ace- tic @ Incdizeste paharul cu acid benzoic, apoi raceste-| sub jet de apa. Acidul acetic este miscibil cu apa. Acidul benzoic este putin solubil in apa rece; solubilitatea lui creste 0 data cu cresterea temperaturii. La racire, acidul benzoic cristalizeaza si se poate separa prin filtrare. Me- toda se utilizeaza pentru purifi- care. a]Proprietati chimice |. Reactii comune cu ale acizilor anorganici reactia cu metale =. ga seactia cu carbonati R—COOH reactia cu oxizii metalelor Experimenteazal Compararea proprietatilor chimice ale CH,COOH cu cele ale HCI “Lp teactia cu hidroxizi Reactivi gi ustensile Mod de tueru © solutii 10% de HCI in eprubetele 1, 2, 3, 4, 5 sunt solutii de HCI, iar H,COOH eprubetele 6, 7, 8, 9, 10 sunt solutii de CH,-COOH, ¢ fenolftaleina a. In eprubetele 1 si 6 picura metiloranj. metiloranj b. Introdu in eprubetele 2 si 7 panglicd de magneziu, . Introdu in eprubetele 3 si 8 oxid de calciu. d. Introdu in eprubetele 4 si 9 cateva cristale de @ Mg, CaO, CuCo,, solutie de NaOH 10% Coneluzii In toate experimentele, acidul ace- tic se comport asemdinditor acidu- lorhidric (tab. 2.6). Acidul acetic este un acid mai slab decat acidul clorhidric; legatura O-H se rupe astfel mai greu decat © eprubete CuCO,, (In locul CuCO, se poate utiliza NaHCO, sau | legatura HCI orice alt carbonat.) Acidul acetic este un acid mai tare e. In eprubetele 5 si 10 picurd fenolftaleind si adaugé | decat acidul carbonic, deci NaOH pana cand observi o modificare a culori indi- | reactioneaza cu carbonatii, punand catorului. in libertate dioxid de carbon. om Mg (‘2 re aa = a [ x rc a let Saueeae . zs c . _ HCI CH,—COOH HCI CH;-COOH =—-HCI_CH, COOH CH—COOH nee i Faeais’s eamoae Tabelul 2.6 Reactiv Reacfia cu HCl Reaotia cu CH,—COOH Mg | 2HCI+ Mg — MgCl, +H, 2CH,COOH + Mg ~ (CH,COO),Mg + H, acetat de magneziu Cad | 2HCI + Cad — CaCl, + H,0 2CH,COOH + CaO + (CH,COO),Ca + H,0 acetat de calciu CuCo, | 2HCI + CuCO, > CuCl, + CO, +H,0 | 2CH,COOH + CuCO, — (CH,COO),Cu + CO, + H,0 acetat de cupru NaOH | HCI + NaOH — NaCl + H,0 CH,COOH + NaOH -> CH,COONa + H,0 acetat de sodiu . Exerseaza! Serie ecuatiile reactillor dintre acidul propanoic [3 i Zn, Na,O, (NH,),S, respectiv, Ba(OH),.Taria acizilor carboxilici e Acizii sunt substante care in solutie apoasa ionizeaza si pun in libertate protoni (H*,aq). @ pH-ul unei solutii de acid se calculeaza cu formula: PH = — Ig [H,0*] @ Acizii mai tari pun in libertate acizii mai slabi, din sarurile lor. @ Constanta de aciditate, K,, este o expresie a tariei acidul cu cat K, este mai mare cu atat acidul ionizeaza mai puternic, este un acid mai tare, deci, in solutie, concentratia ionilor H,O* va fi mai mare. Acidul acetic este un acid slab, care ionizeaza partial, con- form ecuatiei: CH,COOH + H,0 CH,COO- + H,0° ic = [CHCOOTH.OT * ~~ [CH,COOH} Cu ct radicalul hidrocarbonat este mai mare cu atat carac- terul acid este mai slab (tab. 2.7) 8 - 10° mol/L. Exerseaza! Scrie ecuatille reactillor dintre acidul formic gi etoxid de sodiu, fenoxid de sodiu si, respectiv, butirat de sodiu. I, Reactii specifice acizilor carboxilici Reactia de esterificare Reactia dintre un acid carboxilic si un alcool conduce la un ester organic: r ° eee @ oe RE LP a See ester Para ‘OH acid + HOR’ + H,0, AH? <0 alcool Esterificarea este o reactie reversibila; reactia invers’ se numeste hidroliza Experimenteazal Obtinerea acetatului de etil Reactivi si ustensile Mod de lucru ‘2 mL CH,COOH Introdu intr-o eprubeta ¢2 mL CH,—OH solutile de acid acetic, © 1 mL H,SO, concen-| etanol si acid sulfuric trat concentrat. © eprubeta ‘© Agita eprubeta gi incal- @ sursa de incalzire zegte treptat In flacard. Concluzii Mirosul placut al vapo- rilor se datoreazé for- marii unui ester — ace- tatul de etl Tabelul 2.7 Constante de aciditate ale unor acizi Acid | K, » 10 (mol-L) metanoic 17,72 etanoic 18 propanoic 1,33 butanoic 1,54 hexanoie 1,31 benzoic 6.48 Explicit e Ce fel de proces este reactia de esterificare din punct de vedere termic? ¢ Cum se poate influenta deplasarea echilibrului chimic in sensul formarii unei cantitati mai mari de ester? ‘@ Reactiile chimice rever- sibile sunt caracterizate de constanta de echilibru, care tn cazul reactiei de esterificare este: [RCOOR']H,O]} {RCOOH)[R'OH] |