You are on page 1of 11

1.

Clasificarea vitaminelor
Vitaminele sunt substante chimice organice, necesare organismului pentru ca el sa
fie sanatos. Majoritatea vitaminelor nu pot fi sintetizate de catre organism, deci ele
trebuie obtinute din alimente. Termenul de vitamina a fost pentru prima data
introdus de catre biochimistul polonez CashemirFung in 1912. Vita din latina
inseamna viata, iar sufixul mina - de la amine.
Clasificarea vitaminelor
1. Solubile
1. Dupa grad
1. liposolubile A, D, E, K
2. hidrosolubile complexul B si vitamina C
2. Dupa mecanismul de actiune
1. care au efect nuclear influenteaza transcriptia ADN
2. cu efect membranar impiedica actiunea unor radicali liberi in
organism, cum este vit E
3. transferarea unor grupari functionale
4. transferul de electroni
2. Insolubile

Clasificarea vitaminelor dup . Petrovski i V. Vanhanen [8]:


Vitaminele liposolubile
Vitamina A (retinolul)
Provitamina A (carotenul)
Vitamina D (calciferolul)
Vitamina E (tocoferolul)
Vitamina K (filochinonul)
Vitaminele hidrosolubile
Vitamina B1 (tiamina)
Vitamina B2 (riboflavina)
Vitamina B6 (piridoxina)
Vitamina B12 (ciancobalamina)
Vitamina Bc(acidul folic)
Vitamina B3 (acidul pantotenic)
Vitamina H (biotina)
Vitamina C (acidul ascorbic)
Vitamina P (citrina)
Vitamina PP (niacina,nicotinamida)
Substanele cu efecte vitaminice
Acidul pangamic (vitamina B15)
Acidul paraaminobenzoic (vitamina H1)
Colina (vitamina B4)
Inozitolul (vitamina B8)
Carnitina (vitamina BT)
Vitamina F, vitamina U
2. Importanta fiziologica si necesitatea organismului in vitamine
hidrosolubile

Caracterele generale ale vitaminelor hidrosolubile

Deoarece sunt solubile n ap, ele se pot pierde uor n timpul preparrii culinare sau industriale:
splarea, pstrarea i fierberea n ap i nefolosirea acestei ape. Se absorb relativ uor i n mare
proporie din tubul digestiv, dar pentru majoritatea dintre ele este necesar prezena acidului
clorhidric n sucul gastric.
Dup ce sngele i esuturile primesc cantiti adecvate de vitamine, excesul lor se elimin prin
urin. n general, organismul nu-i face rezerve importante de aceste vitamine. n caz de aport
alimentar insuficient, semnele carenei apar destul de repede.
i transpiraiile abundente i repetate sunt o important cale de pierdere vitaminic.
Din punct de vedere metabolic, o mare parte din vitaminele hidrosolubile intr n structura unor
enzime, fiind cofermentul acestora. Majoritatea intervin n catalizarea proceselor eliberatoare de
energie. Necesitatea de aceste vitamine este influenat de intensitatea cheltuielii de energie i
pentru o parte din ele raia se i exprim la 1000 kcal.
Vitaminele grupei B. Din vitaminele grupei B fac parte vitamina B1 (tiamina), vitamina B2
(riboflavina), vitamina PP (niacina), vitamina B6 (piridoxina), acidul folic, vitamina B12
(ciancobalamina) etc.
3. Produsele alimentare surse ale vitaminei C

Una dintre cele mei importante vitamine, care ndeplinete mai multe funcii, se consider
vitamina C (acidul ascorbic). Vitamina C influeneaz rezistena capilarelor, reactivitatea
organismului, gradul de rezisten fa de agenii patogeni i fa de factorii nocivi externi,
particip la procesele de oxidoreducere celular i constituie un puternic agent reductor. Una
din funciile ei importante este de a asigura structura i funcionarea normal a celulelor care
sintetizeaz colagenul, un component de baz al substanei intercelulare.
Perturbarea sintezei colagenului explic simptomele carenei de vitamina C. Astfel, datorit
modificrii colagenului dintre celulele endoteliului vascular, peretele capilarelor se rupe i apare
sindromul hemoragipar, care se manifest prin pete pe tegumente i mucoase, hemoragii
intraarticulare, intramusculare, gingivale, nazale etc.
Gingiile i mai ales papilele interdentare se tumefiaz, sngereaz cu uurin, ulcereaz i se
infecteaz, denundnd rdcina dinilor, din care cauz ei devin mobili i cad.
Cicatrizarea plgilor se face defectuos, pentru c fibrele conjunctive sunt rare i puin rezistente.
Avitaminoza C apare la sugarul care nu este alimentat la sn i nu primete vitamina C. La aduli,
avitaminoza C apare, n special, la brbaii mai n vrst, la adolesceni, care consum puin
hran vegetal. Principalele simptome ale scorbutului pot fi: scderea apetitului, ncetarea
creterii, diminuarea sensibilitii, astenia, anemia. Acidul ascorbic mrete capacitatea de
aprare a organismului la infeciile microbiene i virotice. Experimental, s-a constatat c
anticorpogeneza i puterea fagocitar sunt mult diminuate la animalele supuse unui regim
alimentar lipsit de vitamina C, comparativ cu lotul martor.
Acidul ascorbic mrete rezistena organismului la aciunea unor noxe chimice din mediul
ambiant: plumb, mercur, benzen. Necesarul de vitamina C este mrit la persoanele care depun
efort muscular intens i la cele care i desfoar activitatea n locuri reci.
Necesitatea organismului n vitamina C depinde de intensitatea muncii, de vrst, de starea
fiziologic etc. Pentru oamenii care efectueaz o munc de intensitate medie necesitatea zilnic
este de circa 70 mg.
Sursele principale de vitamina C sunt zarzavaturile, fructele, pomuoarele(tab. 2.10).
Deosebit de mult acid ascorbic conin coacza neagr, mceul uscat, ardeiul gras, ptrunjelul,
fragii, merele acre, agriul. n zona noastr climateric nu se simte nici o caren de vitamina C,
deoarece avem multe legume i fructe. ns primvara devreme poate surveni o
oarecare insuficien. Fiind pstrate timp ndelungat, fructele pierd din cantitatea de acid
ascorbic. n caz de caren a vitaminei C n produsele alimentare, se recomand vitaminizarea
bucatelor finite.

ConinutuldevitamineCiP(mg/100gprodus)
Produsele

Mce uscat
Coacz neagr
Ptrunjelverde
Mrar verde
Fragi
Agri
Varz alb
Varz roie
Mcri
Mere de iarn
Citrice
Ceap
Ceap verde
Cartofi
Morcovi
Sfecl
Struguri negri
Aronie(scoru negru)
Prune
Rodii
Pere
Viine

VitaminaC

VitaminaP

1200
200
150
100
60
30
45
70
43
16
40-60
10
35
20
5
10
6
15
10
4
5
15

680
10001500
157
170
180210
225650
1069

500
1070
500

1535
50100
3775
290430
4000
110300
200700
100250
13002500

4. Ce factori influenteaza asupra continutului de vitamina C in


produsele alimentare si in bucatele gata?

Vitamina C se distruge uor sub aciunea oxigenului din aer, la aciunea termic, n prezena
srurilor metalelor grele (cupru, fier), n mediul alcalin. Deci, fiind o vitamin solubil n ap
i uor oxidabil, se poate pierde sau inactiva n timpul preparrii i pstrrii alimentelor

n mediul acid vitamina C se pstreaz mai bine. Astfel, bucatele cu PH acid conin cantiti mai
mari de acid ascorbic. Unele produse alimentare fixeaz acidul ascorbic, acesta pstrnduse n
alimente (amidonul, crupele, fina, oule, zahrul). Produsele de origine animal, ca i
derivatele cerealiere, sunt foarte srace n vitamina C sau lipsite de ea. Lund n consideraie
importana colosal a vitaminei C pentru organism, labilitatea ei n mediul extern, e necesar
controlul sistematic de laborator al coninutului de vitamina C n bucatele finite i n raiile
alimentare zilnice.

5. Importanta vitaminelor din grupul B in alimentatie; sursele acestor


vitamin

Vitamina B1 (tiamina, vitamina antiberiberic)


Dup fosforilare cu acid fosforic, sub form de tiaminpirofosfat, aceast vitamin intr n
structura unor enzime cu rol important n metabolismul glucidelor. n carena vitaminei B1, n
organism se acumuleaz acid lactic i acid piruric, crend o stare de acidoz, resimit mai ales
de sistemul nervos, care are o unic surs de energie glucoza. Boala provocat de carena
vitaminei B1, numit beri-beri, se ntlnea frecvent n Extremul Orient, din cauza consumului
orezului decorticat. Aceast boal are, n primul rnd, o simptomatologie psihoneurologic ce se
manifest prin astenie, irascibilitate, insomnie, cefalee, scderea memoriei. Formele foarte severe
de caren se manifest prin nevrit cu parestezii, pareze, asociate cu atrofia masei musculare.
Acest sindrom psihoneurotic se asociaz cu tulburri cardiovasculare (tahicardie, dispnee la
effort i palpitaii), manifestri digestive (anorexie, constipaie). Un consum exagerat de produse
rafinate poate determina o caren vitaminic care diminueaz capacitatea de efort fizic i
intelectul, favoriznd sau agravnd maladiile psihice de tipul neuroasteniilor.
Copiii sunt foarte sensibili la insuficiena vitaminei B1. Dac n alimentaia lor predomin
produsele rafinate i tratate termic intens (zahr, orez decorticat, gri, paste finoase), se poate
manifesta carena (beri-beri infantil).
Vitamina antiberiberic intr n compoziia fermenilor care particip la procesele de respiraie
celular i care regleaz metabolismul celular. Prezena tiaminei este indispensabil desfurrii
normale a metabolismului glucidic. Ea particip, de asemenea, la metabolismele proteic i lipidic
i joac un rol important n funcionarea normal a sistemului nervos central i a celui periferic.
Necesitatea n vitamina B1 variaz n funcie de vrst, starea fiziologic, efortul depus, condiiile
de mediu i de munc. La un efort fizic moderat nevoia adultului n tiamin este de 2mg n 24
ore. Odat cu creterea efortului, aceast necesitate crete pn la 2,1 mg, iar uneori,
chiar pn la 3 mg. Comitetul de experi FAO/OMS recomand 0,40,6 mg la 1000 kcal.
Necesitatea n tiamin crete i n condiiile de munc la temperaturi ridicate sau sczute.
Tiamina este larg rspndit n natur. Sursa de baz a tiaminei sunt cerealele. Deoarece ea se
afl n stratul superior al bobului, rezult c pinea alb va fi foarte srac n tiamin. n cantiti
mai importante se gsete n carnea de porc i n organele interne, mai ales n ficat. Cel mai mare
coninut de tiamin l are drojdia de bere (20 mg%).

Vitamina B2 (riboflavina)
Dup esterificare cu acid fosforic, intr n structura enzimelor flavinice ca flavinmononucleotid
(FMN) iflavinadenin dinucleotid (FAd), cu rol important n respiraia celular.
Carena vitaminei B2 determin modificri ale troficitii buzelor (cheilita), care se manifest prin
culoarea roie, se fistuleaz, sngereaz i formeaz cruste. Aceste modificri sunt mai vizibile la
comisura bucal (semnul zbluei). Mucoasa lingual este roie-purpurie, cu papilele tumefiate.
Pe regiunea median a feei, pe aripile nasului i pe brbie, apare o dermatit seboreic. n jurul
corneii, se observ o vascularizare bogat a conjunctivei. Particip la sistemele fermentative care
realizeaz procesele oxidoreductoare la nivelul celulelor. Ea joac un rol important n procesele
de cretere i regenerare a esuturilor, de vindecare a rnilor.
Riboflavina particip la metabolismele glucidic i proteic.
Necesitatea organismului n riboflavin este de 2 mg n 24 de ore, 0,6 mg la 1000 kcal.
O cantitate mare de riboflavin conin produsele de origine animal: ficatul, carnea, laptele i
derivatele lui, oule. n cantiti mai mici: pinea neagr, legumele i fructele, leguminoasele
uscate. Un coninut foarte mare de riboflavin l are drojdia de bere. Ea este sensibil la lumin i
se distruge uor n mediul alcalin.
Vitamina B3 PP Cuprinde acidul nicotinic si unii derivati ai lui. Nucleul de baza al
vitaminei este nucleeul pirimidinic cu 5 atomi de C si un atom de N. Acidul nicotinic
si amina nicotitnica sunt substante cristaline, incolore, solubile in apa, alcool, sunt
termostabile.

Absorbtia si metabolismul:
Sunt absorbiti la nivelul intestinului, de unde patrind in singe. Se elimina prin urina,
fecalii, transpiratie. Vitamina B3 previne si vindeca pelagra, caracterizata prin
tabloul simpomatic a celor 3 D(dementa, diaree, dermatita). Ea participa la
procesele de oxido-reducere, la metabolismul glucidelor, proteinelor, a produselor
pigmentare, are o actiune vasodilatatoare.
Sursele:
alimente vegetale, ami ales in coaja boabelor de cereale, drojdia de bere
carne
rinichi
ficat
Vitamina B4 adenina
Are functii si indicatii terapeutice. Impreuna cu alte vitamine intervine in functia
SNC si a sistemului hematopoetic. Carenta de vitamina modifica echilibrul leucocitar
prin producerea leucopeniei si granulopeniei.

Sursele:
alimente de origine vegetala, mai ales drojdia de bere
Absorbtia se realizeaza la nivelul intestinului subtire. In singe conc cea mai mare
este in hematii. Eliminarea se face prin urina, fecalii, transpiratii.
Vitamina B6
Cuprinde piridoxina. Este sensibila la lumina. Absorbtia ei se realizeaza la nivelul
intesinului sub forma libera si mai bine se combina cu proteinele. Intervine in
metabolismul substantelor organice, intra in compozitia unui mare numar de
enzime cu fucntia de oxido-reducere. Participa la sinteza sfingozinei, cu rol in
metabolismul lipidelor. Se elimna prin fecalii si pe cale renala si scade cu virsta.
Vitamina B12
Este compusa din substante cristalizate, de culoare rosie, solubile in apa si alcool,
stabile in aer si mediul alcalin. Rezista la temperatura de 120 grade 20 minute. Se
gaseste putin in alimene de origine vegetala, mai mult in animala ficat, creier,
splina, muschi. Principala sursa de vitamina B12 este sinteza microbiana.
Absorbtia si metabolismul:
Se realizeaza la nivelul mucoasei intestinale.

Coninutul mediu de vitamine B1, B2,


PP (mg/100gprodus)
Nr.
crt.

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.

Produsele

Carne de porc semigras


Carne de vit semigras
Carne de gin
Ficat
Pete
Rinichi de vit
Brnz(telemea, cacaval)
Lapte de vac
Ou
Pine neagr
Pine alb
Orez decorticat
Mlai
Fasole uscate

B1

B2

PP

0,75
0,15
0,15
0.37

0,39
0,03
0,04
0,12
0,20
0,07
0,08

0,54

0,4
0,10,4
0,5
1,7-3,0

0,82,5
0,3
0,10,2
0,25
0,15
0,06
0,04

58

7,7
17
3-4
5,7
1,5
0,2
0,2
1,6
0,8
1,6
2,1
2,5

15.
16.
17.
18.
19.
20.

Mazre verde
Cartofi
Ardeigrasrou
Varzaalb
Mere
Drojdie de brutrie

0,11
0,11
0,1
0,07
0,01
0,60

0,150,30
0,07
0,08
0,07
0,03
2,53,0

2,3
1,5
1,0
0,34
0,23
11,4

Necesarul zilnic de vitamine pentru copii i adolesceni

Vrsta

Vitaminele

Sexul
C(mg)

A
(mkg),
retinol
echiv.

E(mg),to
coferol
echiv.

D(m
kg)

B(

B(

B(

mg)

mg)

mg)

Niacin(
mg),nia
c.echiv.

Acid
folic
(mkg)

B(mk
g)

03luni

30

400

10

0,3

0,4

0,4

40

0,3

46luni

35

400

10

0,4

0,5

0,5

40

0,4

712luni

40

400

10

0,5

0,6

0,6

60

0,5

13ani

45

450

10

0,8

0,9

0,9

10

100

1,0

46ani

50

500

2,5

0,9

1,0

1,3

11

200

1,5

6ani(elevi)

60

500

10

2,5

1,0

1,2

1,3

13

200

1,5

710ani

60

700

10

2,5

1,2

1,4

1,6

15

200

2,0

1113ani

Biei

70

1000

12

2,5

1,4

1,7

1,8

18

200

3,0

1113ani

Fete

70

800

10

2,5

1,3

1,5

1,6

17

200

3,0

1417ani

Adolesceni

70

1000

15

2,5

1,5

1,8

2,0

20

200

3,0

Grupa

Vrsta
(ani)

Vitaminele
C(
mg)

A
E(mg),to
D(m B(
(mkg),ret coferol
inol
kg)
mg)
echiv.
echiv.

B(

B(

mg)

mg)

Niacin
(mg)

Acid
folic
(mkg)

B(m
kg)

Brbai

1829

70

1000

10

2,5

1,2

1,5

16

200

II

1859

70

1000

10

2,5

1,4

1,7

18

200

III

1859

80

1000

10

2,5

1,6

2,0

22

200

IV

1859

80

1000

10

2,5

1,9

2,2

26

200

1859

100

1000

10

2,5

2,1

2,4

28

200

Femei
I

1829

70

800

2,5

1,1

1,3

1,8

14

200

II

1859

70

800

2,5

1,1

1,3

1,8

14

200

III

1859

80

1000

2,5

1,3

1,5

1,8

17

200

IV

1859

80

1000

2,5

1,5

1,8

1,8

20

200

20

200

10

0,4

0,3

0,3

200

40

400

10

0,6

0,5

0,5

200

40

400

10

0,6

0,5

0,5

200

Gravide
Supliment
Mame care alpteaz copii
(16luni)
Mame care
Alpteaz copii (712luni)

6. Importanta vitaminelor liposolubile

Aceste vitamine sunt solubile n lipide i n solvenii acestora i practic insolubile n ap.
Din aceast cauz, ele se gsesc numai n alimentele grase. Excluderea lipidelor din alimentaie
duce implicit la srcirea n aceste vitamine. Insolubilitatea lor n ap explic pierderile minime
n timpul operaiilor de splare i meninere n ap a alimentelor fragmentate.
Coeficientul de utilizare digestiv a vitaminelor liposolubile este dependent de digestia i
absorbia grsimilor alimentare. Orice perturbare a acestui proces pericliteaz aprovizionarea
organismului cu vitaminele respective. Aa se ntmpl n cazul insuficienei de lipaz i n
afeciunile hepato-biliare care scad secreia de bil i de sruri biliare sau mpiedic ajungerea
acestora n duoden.
Dac sunt ingerate n cantiti mai mari dect necesarul zilnic, excesul se depoziteaz n lipidele
tisulare, mai ales n cele hepatice, formnd astfel rezerve care pot fi folosite n perioadele de
caren alimentar. n acest caz, semnele clinice ale insuficienei vitaminelor apar dup o
perioad mai ndelungat de aport alimentar deficitar.
Tezaurizarea vitaminelor liposolubile explic apariia fenomenelor patologice de
hipervitaminoz, atunci cnd se consum alimente foarte bogate n vitamine, mai ales dac se
administreaz, parenteral, cantiti foarte mari de produse farmaceutice.
Referitor la modul de aciune, putem spune c vitaminele liposolubile particip mai ales la
procesele anabolice, acionnd oarecum asemntor cu hormonii. Din acest motiv, copiii,
adolesceniii femeile n perioada maternitii au necesiti mai mari i sunt mai sensibili la
caren dect alte grupe de populaie.

Vitamina A retinol
Este o vitamina antixeroftalmica, sau vitamina cresterii. In stare pura se prezinta
sub forma de ulei (vit A2) sau cristale de culoare galbena (vit A1). Este extrem de
sensibila la lumina, in special la radiatii ultraviolete. In plante se afla sub forma de
provitamina carotenoidele, dintre care cea mai cunoscuta este beta-caroten.. La
nivelul ficatului si intestinului acestea sunt transformate in retinol. Beta-carotenul
este un colorant natural netoxic, care se foloseste in industria alimentara,
farmaceutica, cosmetologie, in hrana animalelor, se gaseste in toate legumele si
fructele, dar in cantitati mari se afla in morcov, spanac, urzica, varza. Cantitatea
zilnica necesara de beta-caroten este de 5000-8000 unitati internationale.
Sursele de vitamina A:
uleiuri de peste
ficat
lapte
galbenus de ou
unt
Hipovitaminozele A provoaca fenomene toxice si fragilitate.
7. Ce factori influenteaza necesitatea organismului in vitamine?

Coninutul n vitamine al raiei alimentare are o importan deosebit pentru sntatea populaiei.
Astfel, vitaminele joac un rol important n prevenirea unor mbolnviri. S-a constatat c excesul
i insuficiena lor n raia alimentar pot provoca o serie de tulburri patologice, care conduc la
declanarea unor boli specifice.
Rolul vitaminelor n organism nu se limiteaz doar la prevenirea unor mbolnviri. Este dovedit
rolul vitaminelor n desfurarea normal a proceselor metabolice din organism, n asigurarea
unei funcionaliti optime a sistemului nervos central, a aparatului digestiv, a sistemului
hematopoietic etc. De asemenea, este cunoscut faptul c vitaminele mresc rezistena
organismului la infecii, toxine, c favorizeaz adaptarea organismului la diverse condiii de
mediu i de munc.
Toate acestea ne demonstreaz c vitaminele, pe lng rolul lor n prevenirea unor mbolnviri,
contribuie i la asigurarea unei funcionaliti i stri de sntate optime ale organismului.
Datorit acestui rol, organismul are nevoie de cantiti mai mari de astfel de vitamine dect de
cele care previn mbolnvirile.
Pentru asigurarea efectului favorabil al vitaminelor este necesar un aport constant de vitamine, n
proporii bine definite, ingerate concomitent cu factorii nutritivi, n al cror metabolism intervin.
Acest aport trebuie realizat prin asigurarea unui coninut corespunztor de vitamine n raia
alimentar, i nu prin consumarea preparatelor vitaminice.
Necesitatea diurna de vitamine creste:
La femeile gravide sau care alapteaza
In caz de eforturi fizice sau neuropsihice
Hipertermie sau boala
Lucrul in mine
Actiunea sbs toxice
In timpul administrarii unor medicamente
La boli infectioase
Dereglari endocrine
Boli ale tubului digestiv

8. Hipovitaminozele si hipervitaminozele. Cauzele, manifestarile,


masurile profilactice
Hipovitaminoza e termenul utilizat pentru definirea insuficientei unor vitamine.

O mare importan o are echilibrul dintre vitamine. Surplusul unora i insuficiena altora pot
influena metabolismul general, provocnd diferite dereglri. Dei necesitatea n vitamine este de
miligrame, nu este att de uor s o asiguri. Aprovizionarea organismului cu vitamine depinde de
anotimp. Iarna i primvara devreme (sau n cazul consumului fructelor i legumelor pstrate
timp ndelungat), pot surveni hipovitaminoze mai mult sau mai puin pronunate.
Spre deosebire de avitaminoze, hipovitaminozele sint mai frecvente.
Cauze:
Dieta saraca in anumite produse alimentare
Pastrarea si prepararea culinara nerationala a alimentelor
Tulburari digestive care impiedica asimilarea vitaminelor
Primavara si iarna se accentueaza hipovitaminozele
Manifestari: oboseala precoce, scaderea capacitatii de munca si a rezistentei
organismului.
Masuri de profilaxie:

Depistarea si raspindirea cat mai larga a plantelor bogate in vitamine


Crearea unei industrii solide de productie a vitaminelor
Imbogatirea alimentelor atat cu vitamine naturale cat si cu preparate de
vitamine.

Hipovitaminoza C si P:

Edemarea si laxitatea gingiilor


Hemoragii gingivale
Hiperkeratoza foliculara

Hipovitaminoza B1:
Oboseala psihica si fizica rapida
Slabiciunea musculara
Dureri in picioare
Dispnee
Hipovitaminoza B2:
Cheiloza
Stomatita angulara
Dermatita seboreica
Conjunctivita
Blefarita
Hipovitaminoza B6:
La copii:
Retinerea cresterii
Dereglarea intestinala
Supraexcitare
Convulsii epileptice
La adulti:

Voma
Dermatita seboreica, conjunctivita
Glosita
Depresie, insomnie

Hipovitaminoza PP:
Neurastenie
Excitatie, insomnie
Dureri neuromusculare
Paloare a buzelor
Limba soburata, zmeurie, dureroasa
Hiperkeratoza
Hiperpigmentatie
Hipovitaminoza A:
Paloare, uscaciune, descuamarea pielii
Acnee
Afectiuni purulente
Matitatea parului
Fragilitatea unghiilor
Conjunctivita, blefarita
In urma unor cercetari amanuntite, unii specialisti evidentiaza faptul ca excesul de
vitamine sau dozarea acestora in mod necorespunzator poate produce efecte toxice
grave, transformandu-le din suplimente nutritive preventive sau curative in
adevarate otravuri. In acest sens vom enumera cateva astfel de cazuri de
hipervitaminoza si efectele nocive ale acestora:

- hipervitaminoza A (retinol) se manifesta prin hipertensiune intercraniana, cu


cefalee, hiperexcitabilitate, prurit, hepatosplenomegalie;
- hipervitaminoza D - administrarea prelungita sau utilizarea unor doze
mari determina fenomene de hipervitaminoza caracterizate prin
hipercalcemie (absorbtie crescuta de calciu) si mobilizarea acestuia din
oase.Aceasta se manifesta prin oboseala, slabiciune, dureri de cap (cefalee),
greata, stari de voma, diaree.La copii se manifesta prin oprirea cresterii si
mai apare o insuficienta renala;
- hipervitaminoza E (tocoferol) - poate produce tulburari de
spermatogeneza, involutia ovarelor, tulburari de menstruatie;
- excesul de vit. B6 (piridoxina), supranumita si vitamina "bunei dispozitii",
poate dauna tocmai sistemului nervos pentru a carui buna functionare este
necesara;
- excesul de vit.C (acid ascorbic) - cunoscuta ca un bun antioxidant si care
contribuie la tratarea cancerului poate influenta rezultatul anumitor analize
biologice precum creatinina, glucoza sangvina si urinara. Cantitati mai mari
de 5g de vit. C pot provoca greturi, diaree si pot afecta litiaza renala; de
asemeni unii specialisti sustin ca administrarea de vit.C si mestecarea gumei
de mestecat duce la distrugerea smaltului dentar;

9. Vitaminizarea produselor alimentare si a alimentelor masura de


profilaxie a hipovitaminozelor.

In caz de alimentatie variata organismal uman se asigura deplin cu toate vitaminele


necesare, pe cind alimentatia omogena sau limitata din cauza bolii poate provoca o
carenta de vitamin aparte sau a mai multora (polihipovitaminoze).
Cantitatea de vitamin scade considerabil la pastrarea si prepararea culinara
nerationala a produselor alimentare. Cea mai inconstanta e vitamin C, mai stabili
sint retinolul si tiamina, aproape ca nu se distrug riboflavin, piridoxina, calciferolii,
tocoferolul, filochinonele.
Cantitatea de vitamin din alimente este variabila permanent. In produsele vegetale
ea depinde de soiul de plante si de conditiile de cultivare, in cele animale- de
conditiile de intretinere a animalelor si de anotimp.

Problema asigurarii populatiei cu vitamin se rezolva prin depistarea si raspindirea cit mai larga a
plantelor bogate in vitamin se rezolva prin depistarea si raspindirea cit mai larga a plantelor
bogate in vitamin, prin crearea unei industrii solide de productie a vitaminelor, prin imbogatirea
alimentelor atit cu vitamin naturale, cit si cu preparate de vitamine. Astfel exista conditii nu
numai pentru profilaxia hipovitaminozelor, dar si pentru asigurarea necesitatilor optime ale
populatiei in vitamine.
Organele ocrotirii sanatatii, indeplinind functiile de control (inspectia sanitara asupra
alimentatiei) si educative (educatia sanitara), realizeaza si respecta aceste posibilitati si conditii.