Comunicarea didactica

Precizari conceptuale.
Comunicarea educationala sau pedagogica este cea care mijloceste realizarea fenomenului educational in ansamblul sau, indiferent de continuturile, nivelurile, fenomenele sau partenerii implicati. Comunicarea didactica apare ca forma particulara, obligatorie in vehicularea unor continuturi determinate, specifice unui act de invatare sistematica, asistata. Aceasta comunicare constituie baza procesului de predare – asimilare a cunostintelor in cadrul institutionalizat al scolii si intre parteneri cu roluri determinate : profesori – elevi / studenti. Aceasta poate fi definita ca fiind “relatia bazata pe co – impartasirea unei semnificatii”. In esenta, a comunica inseamna “a fi impreuna cu, a impartasi si a te impartasi, a realiza o comuniune de gand, simtire, actiune. “

Formele comunicarii.
Comunicarea verbala este specific umana. Are forma orala si / sau scrisa. Permite formularea, inmagazinarea si transmiterea unor cotinuturi extrem de complexe. Comunicarea paraverbala . Elementele prozodice si vocale insotesc cuvantul. In aceasta categorie se inscriu : caracteristicile vocii, particularitatile de pronuntie, intensitatea rostirii, ritmul, debitul vorbirii, intonatia, pauza. Comunicarea nonverbala. Informatia este transmisa printr – o diversitate de semne legate direct de postura, miscare, gesturi, mimica, infatisare, orientarea corpului, pozitia si distant dintre parteneri. Comunicarea accidentala se caracterizeaza prin transmiterea de informatii care nu sunt vizate expres de emitator. Spre exemplu, constatatia lipsei cretei in momentul scrierii la table, ii prelungeste profesorului o paranteza – remarca la sistemul eficient, care l – ar fi scutit pe el de nervi si de blam pe elevul de serviciu. Comunicarea subiectiva exprima direct starea afectiva a locutorului. In aceasta categorie intra si exclamatia de

bucurie la un raspuns deosebit (Bravo copile!), tonul ridicat al reprosului (M-ai suparat!) si palama care se bate asupra elevului. Comunicarea instrumentala apare atunci cand : focalizarea este vadita pe un scop précis, urmarirea atingerii lui prin obtinerea unui efect anumit in comportamentul receptorului si capacitatea de a se modifica in functie de reactia partenerilor pentru a – si atinge obiectivul. Sa retinem!!! Vorbim cu ajutorul organelor vocale, dar comunicam cu intregul nostru corp si nu numai. Comunicative sunt si imbracamintea, relatiile pe care le stabilim, spatial pe care il ocupam si distantele la care ne plasma fata de interlocutor.

Jocuri pentru dezvoltarea limbajului
Obiective: dezvoltarea auzului fonetic, dezvoltarea vocabularului, pronuntarea corecta a sunetelor, fixarea ortografiei, formarea propozitiilor dezvoltate. 1. Cum face? Materiale: imagini cu diferite animale. Copilul va trebui sa denumeasca animalul din imagine sis a spuna cum face. Se urmareste pronuntia corecta a sunetelor, cuvintelor si sintagmelor. Introducand miscare se mentine treaz interesul pentru joc. 2. Joc hazliu Copiii sunt solicitati sa rosteasca cuvinte sau propozitii hazlii. Cel care greseste va trebui sa joace rolul unuia dintre personajele despre care se vorbeste in suita de rime : Caprarul crapa capul caprei pe capra in patru Pe cap un capac, pe capac un ac. Ca la mar, ca la par Ca la dinte dintelas, iesi afara iepuras. Gimnastica e buna Pentru copilasi Gelu si Gina Sunt si ei gimnasti. Gaste goale

3.

4.

5.

6.

7.

Ga, ga, ga Vreti la balta? Da, da, da. Ghiceste cine – i. Fiecare elev caracterizeaza in scris o persoana din clasa, folosind 4 – 6 adjective. Fisele astfel obtinute sunt fixate pe table si toti jucatorii, cu exceptia celui care a facut descrierea, incearca sa ghiceasca la cine se refera caracterizarea respectiva. Bila Material : o minge Copiii vor sta pe covor in forma de cerc si vor rostogoli unul spre altul mingea in interiorul cercului pronuntand numele copilului caruia ii da mingea. Un alt copil va sta in interiorul cercului incercand sa o prinda. Daca va reusi, cel care a rostogoli-o se va duce la mijloc in locul celui care a prins-o. Gaseste cuvantul potrivit Materiale: cartonase cu propozitii incomplete si cartonase cu cuvintele care lipsesc. Copilul va fi scos i fata clasei s ii se va da un cartonas cu propozitia incompleta, iar din cartonasele cu cuvinte el va trebui sa aleaga pe cel corespunzator. Ex. : Merele se culeg din ...(pom) Primavara pomii ... (infloresc) ... stropeste florile. (gradinarul) Gaseste obiectul Materiale : o cutie cu diverse obiecte cunoscute. Profesorul imparte copiii in doua grupe, iar apoi cheama pe rand reprezentantii grupelor aflate in intrecere. Le spune denumirea obiectelor déjà cunoscue de elevi, iar acesta cauta in cutie denumirea obiectului respectiv. In cazul cand ghiceste, echipa lui primeste un punct, iar daca nu, primeste un punct echipa adversa. Indiferent de cine primeste punctul, urmatoarea invitatie este adresata liderului celeilalte echipe. Pamant, vazduh, apa Material : o minge. Elevii sunt impartiti in doua grupe. Conducatorul jocului se adreseaza pe rand, reprezentantilor fiecarei echipe, spunandu – le unul di cuvintele : pamant, vazduh, apa. In acest timp poate sa arunce mingea spre unul din elevi. Cel care prinde mingea trebuie sa spuna imediat

denumirea unui obiect din sfera semantica nominalizata. Pentru un raspuns corect, echipa primeste un punct. Ex.: pamant – casa vazduh – pasare apa – barca 8. La cumparaturi Primul copil incepe jocul prin a spune: “Maine merg la Craiova. Ce trebuie sa cumpar?”. Urmaorul participant trebuie sa spuna trei obiecte care sa inceapa cu litera orasului menionat si, la randul sau, sa spuna orasul in care va merge. Daca un participant nu gaseste trei obiecte care sa inceapa cu litera respectiva sau nu poate sa redea numele unei localitati iasa afara din joc.

Bibliografie
Popa, M., “Misterioasele fatete ale jocului”, 2002, Editura Dimitrie Cantemir, Tg – Mures. Andrei Cosmovici si Luminita Iacob, “Psihologia scolara”, 1999, Editura Polirom, Iasi. Panisoara Ovidiu, “Comunicarea eficienta”, 2004, Editura Polirom, Iasi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful