MISCARILE PAMANTULUI SI CONSECINTELE LOR

Viata si toate fenomenele de pe Terra sunt legate de lumina si caldura primite de la Soare.
Cantitatea de lumina si caldura se schimba in cursul unei zile si in cursul unui an. Aceste
schimbari se explica prin miscarile pe care Pamantul le face in spatiu: in jurul axei si in jurul
Soarelui.
Miscarea Pamantului in jurul propriei axe poarta numele de miscare de rotatie. Miscarea in
jurul Soarelui poarta numele de miscare de revolutie. Astfel de miscari executa si celelalte
corpuri din Sistemul Solar, mai putin meteoritii.

Miscarea de rotatie a Pamantului

Aceasta miscare se face de la vest spre est, in decursul a 24 de

ore. Noi nu simtim aceasta miscare pentru ca ea se produce cu viteza constanta. De aceea,
multa vreme oamenii au crezut ca Pamantul este fix, iar Soarele se roteste in jurul lui. In
schimb, putem observa miscarea Soarelui pe cer in cursul unei zile. Aceasta miscare are loc
de la est la vest, invers decat rotatia Pamantului.

Urmarile miscarii de rotatie:

turtirea la poli si bombarea la Ecuator a globului terestru

succesiunea zilelor si noptilor

modificarea orei pe glob

Ora ne indica pozitia in raport cu Soarele. Ora solara este ora adevarata a fiecarui loc. Ora 12
este indicata de momentul cand Soarele se afla deasupra meridianului locului respectiv. Dar,
din motive practice, ora solara nu poate fi utilizata. De exemplu, daca ne-am deplasa de la
Bucuresti la Pitesti, ar trebui sa dam ceasul cu cateva minute inapoi.
Ora oficiala este ora adoptata de fiecare stat si corespunde in principiu orei fusului orar.
Suprafata Globului a fost impartita in 24 de fuse orare. Un fus orar cuprinde 15 longitudine
si de-a lungul lui ora este aceeasi pentru toate localitatile.
Ora pe Glob se stabileste in functie de fusul orar care include meridianul de 0 (Greenwich).

Miscarea de revolutie
Miscare de revolutie este miscarea Pamantului in jurul Soarelui pe o orbita de forma alungita
(elipsa). Aceasta miscare se face de la vest spre est si dureaza 365 de zile si 6 ore (un an).
In calendar, anul obisnuit are 365 de zile; din cele 6 ore ramase anual, o data la patru ani se
formeaza o zi in plus, care se adauga lunii februarie. Anual are atunci 366 de zile si se
numeste an bisect.
In deplasarea sa pe orbita, Pamantul isi mentine in permanenta aceeasi inclinare si aceeasi
directie a axei.
In timpul unui an exista patru momente importante:

21 martie (echinoctiul de primavara). In aceasta zi, Pamantul este astfel plasat fata de
Soare incat razele de lumina cad perpendicular pe Ecuator; ziua si noaptea sunt egale
pe tot Globul.

22 iunie (solstitiul de vara). Razele solare cad perpendicular pe Tropicul Racului,

luminand si incalzind mai mult Emisfera Nordica. In Emisfera Nordica este ziua cea
mai lunga din an.

23 septembrie (echinoctiul de toamna). Pamantul se afla in pozitie opusa celei din

data de 21 martie, iar razele solare cad din nou perpendicular pe Ecuator, ziua si
noaptea fiind egale.
22 decembrie (solstitiul de iarna). Razele Soarelui cad perpendicular pe Tropicul
Capricornului. 22 decembrie este ziua cea mai scurta in Emisfera Nordica dar cea mai
lunga in Emisfera Sudica.

Cele patru anotimpuri se formeaza doar la latitudini medii. La poli, jumatate de an este vara
("ziua polara") si jumatate este iarna ("noaptea polara"). Astfel, la echinoctiul de primavara,
la Polul Nord incepe ziua, care va dura pana la echinoctiul de toamna. In tot acest timp este
continuu lumina. In celalalta jumatate a anului va fi iarna (noapte). La Polul Sud este invers.
Urmarile miscarii de revolutie si ale inclinarii axei:

formarea si succesiunea anotimpurilor. Din cauza inclinarii axei, in cele doua emisfere
anotimpurile sunt inversate.
durata inegala a zilelor si a noptilor in cursul unui an.