!

ilrasajul lara

.

contact

~i' ;

. -t. •

~.~'

Pret: 850 lei ISBN: 973-95424-7-6

I i I

J

a

DJUNEI DAVITASVILI

paranormal sau magie?

Tradueere si adaptare :

. .

Arianna-Dana Gheorghi u

Edirura CORIDA & Editllra UNIVEllSUL

Bucuresti - Romania

1993

~'ot:, edltorulul

Prezenta luerare intitulatii de noi : "MASAJUL F ARA CONTACT, paranormal sau magie ?II prezintii, in esenia, metoda binecuno8cutei Djuna Davitasvifi, metoda de tratare a baWor $i afectiunil9T Cit ajutorul bioenergiei, Trebuie spus, de la inceput~ eli MASAJUL FARA CONTACT nn este neapurat "v,lera" Djunci Daviiasvili, ci ea, "opera", cuprinde principalete indicatii ~i modalitliti de lucru practicate de Djuna. Veti giisi, pe ldngii descrierea met jdr! ace -t=ui. $1 elemenie bioqra! ice, p1'eeum si una din prozele sale fantastice, Astfel, in ineercarea'tle jata, credem cd am Teu?it sa creioniim un portret 01 Djnnci DatJitasvili, personalitate de talie mondiald.

MA SAJU L F, ARA CONT ACT contine uncle articole $i uiiormatii pnse de Djvna Davitasvili la dispo2.itiu cUi/oriler reoistei "Zdorovic" inurnerele : ({-1 011990). Cartca de tay! prezintii un interes drosebit n11 numai pentrn persoanele dotate eu calitiiti bioenergetice, ci ?i pentru ceilalfi care sunt intcresati de fenomenele paranorrnalului, dar $i de sanatoteo propriului cnrp $i suilei. Citind CIt atentie cartea de fata, $i respecuirai eu strictete indicat/He Djnnei Daoitasnili, in momentul in care va veti decide sa vii incel'cati "propriile puteri" pentru a vii trata pe Dumncacoasira in'5ivii, sau a incerca sa Ie amdiorati celorlalfi durerilel afectiunile, aveti 8(( nsa de a an!!.' 0 rp71S} t6. in cerra t i !

~ ~ .,

Marcel Ion Fendarec

CUPRINS:

Capitolul I "-' SA COBORAM IN ADANCIMrLE

Nt'ASTRE 11

Capitolul Ii - FENOMENUL "D" - DJUNA 23

§ 1 Cine este Djuna? ...., ~3

§ 2. Irni ascult propriiJ.e maini 34

Capitolul III - NOPUNI $1 INDICATII GENE-

HALE

§ 1. Ce trebuie sa stim inainte de a incepe 39

§ 2. Principalcle proceduri 43

§ 3. Este bine sa stiti .. , 51

Ca)litolul IV - :.\IJRACOLUL POATE DEVENI

REA LIT ATE 55

§ 1 Dereglarile tensiunii artcriale ,. 56

§ 2. Edemele si durerile.plcioarelor, oboseala

dupa un rners indelungat 62

§ 3. Varicoze. 63

§ 4. Migr~nele $1 insomniile 64

§ 5. Luxatii, Iracturi 66

§ 6. Intinderile musculare 67

§ 7. Arsuriie ... 67

§ 8, Ingrunarca respiratiei, astm. 68

§ 9. Cum se poate opri o.scurgerc de sange 70

§ 10, Durerile menstruale 70

Capitolul V - ART A DE A NE CUNOA$TE

SINELE 73

§ 1. SA marim puterea noastra de conccntrare 75 § 2. Sa privim in jur 86

99 99

Capitolul VI - CREDINTA DE A FACE BINE § 1. Otita, surzenia

5

§ 2. Regenerarea gmgtilor, paradentoza 101

§ 3. Durerile si Imbolnavirilo gatulUi 101

§ 4. Scoaterea cataractei 102

§ 5. Leucemia 103

§ 6. Marirca corpului ca inaltime 103

§ 7. Alergi), eczemo, psoriazis 104

§ 8. Imbolnavir i cardiovasculara 105

§ 9. DisfuncUi ale ficatului, bilei, SUpt8-

renalelor 106

§ 10. Disf'uncti] si lmbolnaviri al€' intestinelor 107

§ 11. Dlcet' stomacal 103

§ 11. Colita, durcri ale intestinelor 109

§ 13. Pneumonia 109

§ 14. Diabetul zaharat 110

§ 13. Disfunctii renale 111

§ 16. Imbolnavirsa organelor- genitale 112

§ 17. Inflamarea ovare lor (anexita) 112

§ 18. Intreruperea sarcinii 113

§ 19. tngustarea vaselor sangvine . 114

§ 20. Neuroastenia 114

Capitolu' VII - OMDL - 0 ENIGMA 119

Alternatlva - Din prom Iantastica a

Dj unei Davitasvili .... 127

INTRODUCERE

A rta de a vindeca prin aplicarea miiinilor san

prin pase, a aparut /li a fost practicata din antichitate. Pentru elaborarea, dezvoltarea $i apliearert acestei arte au fast neeesare suie de generatii de vindecatori $i invdtati, din care cei mai dotati s-au bucurat de 0 Zarga P9pularitate, aduceau in extaz muZtimile, dar poate de cele mai multe ori eran hulii), judecati ca vriijitori ,~i arsi pe rug.

Trebuie sa recunoa$tem cd intotdeauna oamenii au avut 0 retinere fatd de nou, spaima de necunoscut, care ii face sa iasd din limitele obi$nuitului $i a cunoscutului, le provoacd aproape imediat'l 1'eactie de adversiune. eu toate aces tea, cand nevoia ii impingea din cele mai vechi timpuri pana astdzi, ei cautd calea spre eei care presupun ca ii pot ajuta.

Dar, in ultimele decenii, parca obi$nuindu-ne cu minunile tehnicii $i ale $tiintei, oamenii au ineeput sa inteleaga cu ee eapacitati $i proprietii:ti extraordinare au fost dotati, sa eaute intelegerea acestor mecanisme $i, de ce nu, sa-$i puna in valoa re posibil itiitile.

Chiar dac« consideram nivelul cunoa$terj umane destul de ridicat, necontenit, in fieeare clip a apar noi descoperiri, nonl pdtrunde spargand tiparele $i limitele a ceea ee puna ieri ne parea bine

7

stabilit. Aceasta constatare 0 putem aplica in totel.itat.e atunci cand ne referim 10. stndiul capacitatilor neobi$nuite ale omului $i anume la bioenergeticd, una din eele mai complexe si poate de aceea contl'adktorii damenii de cunoa$tere. Prin aeest domeniu se reface legdtU1'a dintre univers $i cosmosul uman. Am incepnt sa inviitiim $i sa tntelegem ce inseamnii bioenerqetica $i faptul cii a cunoaste nu este un seop in sine, ci 0 annd in mana omului care it poate ,tace puiernic $i bogat suileteste.

In acest domeniu este greu sa giisim un nume atilt de renumit ea al Djunei Duuuasotli. Djuna, denumita fenamenul "D" a reu$it ca intr-un timp extrem de scurt sii capete 0 popularitate $i a apreciere mondiaUi, nu nU1nO i datoritd extraordinarelor ei posibilitiiti bioenerqetice scrupulos veri/kate experimental, dar poate tocmai datoritd diiruirii ei totale fatd de omenire. a acelui simt de rdspundere cere a fdcut-o sd creeze propria metodologie pe care a ddndt-o omeni,rii.

Riimane undeva de domeniul trecutului simpla respingere a fenomenului Djuna, ca $i altar multe

fenomene bioeneTgetke. N ai, astiizi suntem din ce in ce mai deS'chi$i spre cunoa$tere $i perfectionare.

Djuno are de indcplinit 0 misiune grea: sa devinii ciiliucza care ne face sa reconsuieriim posibilitdtile noastre, atat de adane aseunse in noi. Descoperirea capacitiitilor ascunse, neobi$nuite este a Tidical'e a personalitiitii umane eiitre nou, ciitre un nivel mai evoluat de dezvoltare.

Metodologia creata ~i perieciionatii de Djuna, de diagnosticare, profilaxie $i tratament a imbolna-

8

virilor este un pas pentru viitorul dezvoltiirii $tiinteior, a maririi posibilitiitilor psihoenerqetice unIrme, dar in acela$i timp $i 0 spotire a ejicieniei '5i IJUcuriei omului de a $ti ce nelimitate posibilitiiti posed(t.

Din punet de vedere pragmatic, Djuna a reu$it sa produc6 0 eotiturii prin convingerea pe care ne-o

dd in posibilitiiti1e noastre, Sa privim spre viitor ...

l\I('di(' ('hil'ur!h Florin Pavelescu

1

SA COBORIM IN ADINCIMILE NOASTRE

Zi de zi, multi dintre noi se gandesc cat de nedreapta este viata. Amanunte meschine ne tulbura, vedem de prea multe ori cum adevarul si bunatatea sunt rasplatite cu m,neda nerecunostintei si a raului, un "de ce" permanent ne rascolesteo Traind in acest vartej permanent de senzatii, avem cele mai vagi notiuni despre felul cum ar fi putut sa fie viata $1 ce fel de posibilitati tainuieste

ea.

Omul. Cat de putin se cunoaste el pe sine. Cat de putine afla el despre propriile forte, des pre caile si posibilitatile de actiune pe care viata i le-a pus la dispozitie. Multora Ii se pare ca trebuie sa inceapa de la "zero", ca drumullor de la nastere spre trecerea intr-un eter neeunoscut este plin de bariere :;;1 limitari. Si ell cat devenim mai constienti de faptul ea fiinta umaria este in sine un intreg si infinit univers, realizam mai pregnant cat de putin ne cunoastem noi pe sine. Aceasta orbire, manifestare a unei separari artificiale a omului de univer-

11

sul in evolutie, desi omul este alcatuit din aceleasi elemente ca si cosmosuL este data de manifestarea fortei latente a constlintei care farmiteaza intregul, il dif'erentiaza :;;i izoleaza, constr[mgandu-l pe om sa se desprinda de univers si cosl~NS.

Inzestrat de la nastere eu un enorm si deosebit potential, care ar putea desehide portile eelor mai extraordinare realizari, omul ar trebui ~a inteleaga ca doar el isi poate determina telul e>;:istentei, ca depinde numai de el daca drumul prin viata va fi interesant, eu realizari date de implinirea propriei personalitati sau traseul vietii lui se val, derula banal si plictisitor, obositor, cu dorinte pe care nu Ie va putea indeplini niciodata, eu intrebari la care nu-si va putea raspunde niciodata. poate tocma~ datorita acestei irnposibilitati de intelegere exista atilt de multi oameni cafe considera ca nu au vreo aptitudine. Ei, apro'l,P€, nu nazuiesc niojodata catre nimic, se afla in infuneric total si in dezorientare. Se multumesc sa-si traiasca doar viata fiziologica.

De secole intregi. din copilarie omului i se imprima gandul unor imuabile legi naturale, care face viata omului scurta si turnultuoasa, cu 0 granita de echilibru data de boala, Imbatrarrit'e si morte,' Nimeni nu poate nega aceasta trista evidenta, dar oare, se poate impaca omul ell ea ? Aproape toti vom raspunde eu un ,.nu" hotarat. iar raspunsuI ar trebui sa declanseze lupta de ctescoperire a propiilor noastre posibilitati. Pentru aceasta trebuie sa ne redescoperim radacinile, sa ne cunoastern energiile si Iortele noastre, sa coboram in adancimile noastre si sa ne regasirn.

Daca privim inapoi spro veacurile ce au trecut, nu ne este greu sa constatam ea nenurl1arati filo-

12

sofi.. alchimisti sau magicieni all c~lltat cu sarguinta un "ceva" miraculos si magic care sa poata fi numit .. elixirul vieti i ". Inc-rcarile lor, de cautare a unei, substante, a unei Iicori sau proceduri ce l-ar fi putut face pe om sa evite bariera irnpusa de durata limitata a vietii, s-au soldat Cli un esec totaL Caci nu din exteriorul nostru, ci din propria noastra Iiinta vin acele forte. Fiecare dintre noi poate dezvolta In sine fortele tarnaduitoare pentru a indeparta boala sl propria batranete, dar si pentru a-si putea ajuta aproapele la nevoie.

Ce trebuie sa aflam despre noi. ce trebuie sa facem pentru a iesi din starea de necunoastere ?

Cunoasterea inseamna Iorta ; cu cat domeniile de cunoastere se extind $1 sunt asimilate ca si cum ar face parte din noi, cu atat aceasta devine mai profunda si se coreleaza prin legaturi de neinteles inca, cu 0 cunoastere ancestrala. Avand in vedere ca suntem atat atasati de probele date de stiinta, iar dezvoltarea stiintelor naturale contemporane este Iegata de rezolvarea unei intregi serii de probleme stiintifice fundamentale, este bine sa stun di nu cu mult timp in urma s-a putut realiza fotografia unui subiect uman in jurul caruia apare asa numita .Jmagine energetica", analogs celor realizate in jurul corpurilor ceresti, a stelelor si planetelor. Aceasta structura este compusa dintr-o multitudine de energii, extrem de fine. care se difuzeaza in spatiu si in infinit,

Cand stiinta contemporana a descoperit' si definit "blOcampul" (mai corect ar fi biocampurile), aceasta a fost primita si privita de foarte multi eu neincredere fiind privita ca 0 gaselnita ce aducea evidente foloase prin aria Iarga a problemelor

13

carora le gasea raspunsuri. Evident, problema a ramas la fel de controversata $1 ]a ora actuala. Taberele oamenilor' de stiinta sunt impartite, iar stiinta are de rezolvat 0 problema de principiu : are sau nu are omul Z sau alte sisteme vii / un camp biologic deosebit, diferentiat calitativ de alte tipuri de campuri cunoscute de stiinta ? Unele glasuri considera ca nu exists biocampuri care ar putea primi denurnirea de .mistice", ci doar campuri fizice reale ale obiectelor biologice. Aceste campurr sunt electrice, magnetice cu diferite tipuri de iradiere : infrarosii, radio-calorice, acustice, care modifica compozitia chimica a mediului ce inconjoara fiinta umaria. Alte glasuri se ridica pentru sustinerea punctului de vedere ca realitatea fizica a existentei blocampurilor este confirrnata de 0 intreaga serie de experimente fizice colaterale, cat si de senzatiile sublective ale experimentatorilor, $i in acelasi timp energiile biocampurilor umane sunt calitativ diferite de ceea ce cunoaste stiinta pana la ora actuala.

Stiinta antics indiana (Tantra si Vedanta) sustine ca omul are cinci invelisuri / biocampuri J care formeaza trei corpuri : fizic, astral si cauzaI. (vezi desen 1)

Conform Vedantei, intregul univers evolueaza $1 se dezvolta conform unor legi date. In univers miscarea, deci energia, are trei forme: pasiva, activa si cea de echilibru, in care tendintele contradictorii se contrabalanseaza reciproc intr-un mod ideal. In fiecare din corpurile omului si biocampurile lui predomina 0 anumita forma de miscare.

Corpul fizic, care exista intr-un plan fizic, este format din tesuturi $i are etape fixe de existenta :

14

nastere, crestere, modificare imbatranire sl moarteo La planul fizic se raporteaza universul perceput de om prin organele de simt. La corpul fizic apare un asa nurnit dublu eteric. Acest dublu eteric este o ernanatie electromagnetica, cat ~i 0 iradiere in infrarosu a tesuturilor vii, a organelor in timpul proceselor lor de functionare. De aceea, dupa moartea fizica, pe masura ce substanta materials fizica se descompune,' aceasta emanatie se reduce treptat, dublul eteric disparand intr-o perioada de trei zile. Principala forma de energie a corpului fizie si a dublului eteric este cea pasiva.

Urmeaza cele doua in velisuri ale corpului astral.

Primul biocamp se numeste energetic si repeta conturul corpului fizic, depasindu-i marginile eu 3-5 cm. Deasupra capului aeest biocamp se poate ridica la 5-35 em $i chiar mai mult, in stricta dependenta de starea fiziologica, constructia sistemica etc. a individului.

Al doilea biocamp al corpului astral este eel mental, de forma ovoidala, depasind limitele corpului fizic eu 0,5-2 m, in unele cazuri chiar mai multo Dimensiunile corpului mental sunt in functie de starea fizica, emotionala a omului, de dezvoltarea sa mentala, de puterea de concentratie, dimensiunild fiindu-i considerabil influentate de forta vointei de concentrare. Miscarea sa principala este activa.

Urmatoarele invelisuri se raporteaza la corpul cauzal. Unul din ele estd invelisul cunoasteri. sau intelectual formatdintr-o materie plastica, extrem de fina a carei principala insusire consta intr-un eehilibru ideal dat de dinamicitate :;;i mobilitate, corelata eu stabilitatea, eternitatea acestei materii.

15

Aceasta materie superioara poate sa se deplaseze arbitrar, iar daca structura se deterioreaza ea se restabileste de la sine. Animalele nu au un asernenea invelis. La om, biocampul acesta S-tl format in timpul trecerii de la starea de animal la cea de am, dezvoltandu-se in aceasta perioada considerabil, impreuna cu corpul fizic. In el se depoziteaza toate inf'ormatile privitoare la evolutia umana in milioane de ani. Miscarea caracteristica acestui biocamp este cea pura.

La fel ca invelisurile anterioare, biociimpul cunoasterii I intelectual .' depaseste in mod diferit la diversi oameni limitele ccrpului fizic, in functie de gradul lor de evolutie spirituala, sufleteasca si intelectuala.

Invelisul cauzal a primit aceasta denumire deoarece, dupa ce corpul fizic si eel astral mor, acesta treee intr-un plan superior, iar dupa indeplinirea legilor karrnei, corpul cauzal devine .. samanta vietii' prin revenirea in planul f'izic. urmand strict indieatiile karmei, acesta intra in eel mai favorabil embrion uman :;;i formeaza eorpul astral care, La randul sau, influenteaza forma :;;i aspectul noului rezervor fizic.

Experimentele contemporare, sub 0 supraveghere strict stiintifica, confrrma majoritar cunostintele date de Vedanta ..

Depistarea campurilor Ieptonicc, form')', ~ din nori de prot.oni )1 eloctroni, avand proprietfir i de plasma i-a candus pe oamenii de :;;tlinta iniai la 0 sup.JzIt;e, iar apoi la 0 concluzie Ioarte intcresanta : acestea sunt structuri energetice prin care putem directions anumite procose, si aceasta. doar gandindu-ne 1a ele, Campvrile leptonice reac-

1 'j

tioneaza la energiile declansate de procesul gandirii, structura lor suferind modificari sub influenta gandurilor, pozitivc sau negative. Daca omul- se gande9te Ja ceva rail. atunci structuriJe se pot modifica atat de mult incat pot determina prin sine raul.

Tot timpul fiinta umaria, intr-un desavarsit contact eu ceea ce 0 inconjoara, primeste si transmite semnale de diverse naturi, Candurile contin in sine 0 forta. Gandul este un produs al fiintei umane care proiecteaza si cauzeaza, cu ele construim mereu ceva din acea substanta nevazuta, care atrage puteri ce ne pot fi folositoare sau pagubitoare, corespunzator gandurilor emise. La aceasta problema vom mai reveni.

Deci, in jurul tuturor forrnelor receptate material, pe care le denumim conventional obiecte exista nori de particole incarcate atat electromagnetic, cat si cu radiatii de alta natura, ceea ce face ca in mod similar, in jurul obiectelor biologice, invizibile ochiului ornenesc, sa existe asemenea invelisuri. In dinamica invelisurtlor, biocampurile energetice rezida expresia activitatii vitale a obiectului biologic, sunt incifrate cele mai complexe $i stabile inforrnatii privind capacitatea si starea lor functionala, resursele si capacitatile organismului in sine. Bineinteies, pentru a fi puse in folosul nostru aceste inforrnatii se eer depistate, identificate si descifrate.

Aceasta problema, punte esentiala pentru cunoasterea umana, reprezinta 0 deosebita sfera de interes pentru nenumarati oameni de stiinta. Pe intreg globul, laboratoarelc de cercetare si experi.men.are au desfasurat multiple -51 complexe expert-

17

mente, de multe ori aplicandu-se aceleasi metodo .. logii si principii care stau Ia baza studiului obioctelor aflate Ia mari distante fata de Terra, mai ales pentru inregistrarea radiatiilor pe care Ie emit.

Cercetarile si experimentele, aproape in covar~itoarea lor majoritate, au confirmat premisele, supozitiile si datele deduse teoretic. Practic, in structura biocampurilor s-au depistat toate formeIe de energie cunoscute de I,'tiinta pana Ia ora actuala, dar au lasat in acelasi timp deschise intrebari fata de forme de energie necunoscute pana acum.

Atunci cand vom vorbi despre profilaxia si tratamentul imbolnavirilor, despre posibilitatea noastra de a diminua viteza fenomenelor de imbatrim ire, ne bazarn pe toate aceste cunostinte, pe nazuinta atat de umana de a ne redescoperi, de a repunc in Junette ancestralele posibilitati si forte cu care suntern inzestrati noi oarnenii de Fort" Creatoare.

Una din aceste posibilitati poate fi data de readucerea in actualitate a stravechilor traditii asiriene. In acest domeniu asirienii au reusit performante deosebite, care readaptate la cerintele omului modern devin "oaze de speranta", Anticii tamaduitori stiau sa actioneze asupra organismului uman, sa depisteze si sa ajute la vindecarea pacientului fi:iriil a-i atinge corpul fizic, $1 asta in cazul a foarte multe imbolnaviri. Forta energetica dezvoltata de ei coroborata cu forta energetica a pacientului ducea la redarea starii de sanatate, readucea speranta si fericirea.

Se sustine ca omul ar fi "programat" genetic pentru a trai un minimum de 110 ani. Irnbatrani-

18

rea celulelor corpului fizic tine de imbolnaviri, deci faptul ca putini oameni ating aceasta varsta se datoreaz.§ bolil or. Ca dovada, faptul ca. in ultimul secol durata medie a longevitatii a crescut cu aproximativ 30 de ani se datoreste in primul rand medicinei traditionale. Dar un rol important il [oaca si modul de viata,

Stirn cit cine vrea sa ajunga la 0 varsta inaintats. trebuie sa acorde atentie unei bune irigatii sangvine a creierului, cat si a tuturor organelor, dar mai ales sanatatii mintale, echilibrului psihologic, dat de rezistenta Ia atat de cunoscutul si disputatul stres.

Omul pares a uitat ca se naste intr-un contact atat de puternic cu natura care pe tot traseul vietii lui il alimenteaza din abundenta cu cele mai felurite energii. Din pacate, indepartandu-ne de natura de Ioarte multe ori, omul pierde acest contact, i:;;i cheltuieste inutil energiile, Isi deterioreazri

afluxul energetic si, implicit, i$i anuleaza capacitatile de utilizare a nenumaratelor resurse, posibilitati si rezerve, initial oferite lui din plin de catre viata,

Orice fiinta vie poate fi considerata un "obiect biologic" si poate fi comparata eu un fel de statie emisie-receptie, un generator si receptor sui-generis a celor mar felurite radiatii si energii, in jurul f,au propriile biocampuri interactioneaza continuu la cele mai diferite nivele cul toate energiile exterioare lui.

o persoana bolnava poate fi considerata un "obiect biologic" la care prin starea de disfunctie a

organelor ?i aparitia rrnbolnavlrii se modifica semnalele, a carei corp fizic transmite in eorpul astral iradierea starii de boala, suf'erinta si diseonfort. Aceste semnale pot fi receptate de eel care, prin Iorta energica a propriului biocamp, va influenta sl regIa biocampul paciontului, reechilibrimd energiile si redand starea de sanatate celui in cauza.

S-a demonstrat experimental ca magnetoscoapele si calorovizoarele Uira contact au dat cele mai bune :;oi valoroase rezultate, comparativ eu alte metode de diagnosticare si consult realizate prin contact direct. In curand, multurnita punerii la punet a acestor metode, orice persoana va putea fi exami-

nata medical si deagnosticata numai in 2-3 minute. Datele obtinute VOl' fi prelucrate pe calculator, redand starea de functionare a. organismului pe ansamblu. De aici apare perspectiva prognozarii imbolnavirilor, deschizandu-se astfel drumul prevenirii imbolnavirii in faza incipienta prin aplicarea celor mai eficlente rnasuri profilactice.

In aceasta ordine de idei, fiinta umaria dotata eu cele mai sensibile "apal'ate" poate depista si preveni orice imbolnavire. Arta rnasajului fara contact poate deveni accesibila tuturor aeelora care doresc sa 0 cunoasca, studieze si antreneze temeinie. Fiecare dinll'€ noi poate aduce eelor din jur, prietenilor, celor dragi disparitia oboselii, a durerilor de cap a starilor d2 incordare nervoasa.

Asta doar pentru ineeput. Printr-un antrenament perseverent si sustinub fiecare poate obtine rezultate miraculoase.

20

Nu mai putin adevarat este di receptivitatea 9i sensibilitatea la iradierile din jur, la cele ale obiectelor biologice, cat ~i capacitatea de a transmite directionat propriile noastre radiatii nu este dezvoltata in ega Hi masura la orice persoana. Dar aceasta sensibiIitate preexistenta in toate fiintele umane se cere doar descoperita, dezvoltata prin

antrenament si incredere in propriile forte.

lata, inca 0 data un indemn de a ne cunoaste, de a coboril in profunzimi1e noastre si de a ne regasi,

II

FENOMENUL "Dn~DJUNA

§ 1. CINE ESTE DJUNA 7

"Cine sunt eu ? De unde vin ? - se lntreaba pe

sine Djuna - "Radacinile mele sunt ascunse adanc in trecut, poate mult mai adanc decat Imi inchipui eu acum. Timpul este unic, indivizibil si vesnic",

Acestea sunt euvintele Djunei, pe numele ei adevarat Evghenia Davitasvili, minunata fiinta c~re a reusit sa. revolutioneze atat lumea rnedicala, cat si 0 parte a omenirii.

Cred ca foarte multi si-au pus intrebarea cine este aceasta femeie care prin complexele talente a capatat 0 popularitate extraordinara pe plan mondiaL Cine sunt parintii ei ? Unde s-a nascut ? Cand a simtit pentru prima data ca este dotata cu. insusiri ce apareau celor din jur iesite din comun ?

Pentru a 0 singulariza, oamenii de stiinta ~1J denumit-o fenomenul "D", termen prin care se subliniau aptitudinile ei caracteristice, Viata ',>I

23

practica au confirmat atat multiplele ei posibilitati, cat si metodologia pe care Djuna a creat-o si impartasi-o omenirii.

Dar sa patrundem in fascinanta lume a istoriei vietii ei.

La inceputul acestui veac, stramosii ei dupa mama mai traiau inca in Iran, pe malul lacului Urmia. Spatiu si tirnp de legenda. Natura ii incorjura pe oameni cu 0 forta cruda si neimblanzita, daruindu-le in acelasi timp putere, dorinta de viata .;;i lupta. Erau asirieni. Ce ne putem aminti despre vechii asirieni ? Peate doar, desenul din manualele scolare in care ni se arata cum armatele lor traverseaza 0 apa vijelioasa pe saci-burduf intr-un iures al luptei. Vechii asirieni au fost netematori :;>i duri, confirmand spiritul acelor vremuri. razboinici care au stcrs de pe Iata parnantului erase $1 cetati, Inca din primele doua veacuri ale erei noastre asirienii au imbratisat credmta crestina si nu s-au lepadat de ea oricat de multe prigoniri nu au indurat. Da tori l8. intolerantelor si conflictelor religioasc, stramosii Djunei dupa mama impreuna cu alti emigrant] csir ieni s-au mutat prin anii '20 in regiunea Kuban, unde au intemeiat satul Urrnia.

Pe stramosii tatalui ei, care sunt originari tot de pe malul lacului Urmia, Djuna nu i-a cunoscut niciodata. Doar 0 memorie ancestrala 0 leaga de ei. Tatal Djunei, Iuvas Sardis, in and prcmergatori razboiului a ajuns din Iran in satul Urrnia pentrt, afacer i. Aid a descoperit dragostea, s-a indragostit si casatorit, stabilindu-se pentru toata viata in acel sat georgian. In ac€st loe s-a nascut si a copilarit Djuna.

24

Intotdeauna Djuna a sustinut ca este 0 eopirIidela a tatalui ei ; a fost deosebit de apropiata de el si s-a inteles mai bine decat Cll oricine pe lumea aceasta, Dorintcle $1 durerile ei ii erau impartasite lui, bucurille i~i gaseau implinirea, necazurile, a11- n3l'CJ. Atunci cand prin sat, copil fiind. a inceput sa circule zvonul ca rmcuta Djuna ar fi 0 $idrcl. o vrajitoare. toate glasurile interioare au manat-o catre taUl ei. In zbucium !;.i hohote de plans i-a spus Cd s-a hotarat S[l fuga de acasa. Tatal ei a inteles foarte bine starea in care se afla si doar el a putut sa 0 linisteasca, Se Iasase inserarea. noaptea incepea s5 coboare lin pe plaiur ile Caucazului si el a ineeput sa-i povesteasca despre cerul instelat. Pentru prima data in viata Djuna, sub balta ee se revarsa in instelare, a simtit revelaua faptului ca traieste simultan pe Pamant si pe al te m ii de planetc, ca nu se poate aduna intr-un singur tot, di. existenta ei se revarsa ca si bolta instelata a cerului,

Undeva ca printr-o ceata, din franturi de am intir i, Djuna Isi aminteste ca noaptea era de multe ori trezita din somn, fiind intrebata cate ceva, iar ceea ce spunea in acele prime clipe dupa trezire era luat ea un oracol.

Cand mica-mica fiind se juca ,.de-a caii" eu tatal ei, acestuia ii treceau intotdeauna durerile de spate; iar apoi crescand. mama ei 0 ruga sa-l "calce" special pentru a-i vindeca durerile.

Cand a implinit 10 ani a zarit pe mainile priet.enei ei niste negi. I-a privit cu atentie si compatimire ~i in acelasi timp eu curiozitate. Dupa cateva zile negii au inceput sa devina vinetii, au inceput sa se usuce, se albeau vazand eu ochii ~i au cazut. Dar, pe atunci acest eveniment nu a reprezentat

23

eeva deosebit pentru Djuna si nici nu i-a dat importanta. '

Tot cam la aceeasi varsta, ea a fast la granita dintre viata ~i moarte. Dar, sa 0 lasam pe Djuna sa se destainuie.

"Fra.tiorul meu mai mic se juea pe langa. casa.

Mama rna rugase, iar apoi rna obligase sa am grija de el. Mil plietiseam ingrozitor. La randul meu imi dorearn sa rna joe, sa alerg si sa simt ce se petrecea in jurul meu. Asa ca, m-am hotarat, .<;;i i-am spus fratiorului meu : ,.Nu te apropia de fantana ! Ai sa cazi in ea". Acestea fiind spuse, linistita am ineeput s.:i rna joe. Bineinteles ea nu rn-a aseultat. In clip a mea de neatentie prezicerea mea s-a adeverit. Din ferieire rna aflam destul de aproape de el si atunci cand i-am auzit tipatul ill-am aruncat dupa el, in adancul fantanii.

Am sarit cu capul in [os, reusind sa alunec pe sub el, sa-l prind si sustin, pentru ca apoi rezemandu-ma eu mainile de peretii fantanii si printr-un efort strangand brusc picioarele sa reusesc 58.-1 scot pe fratiorul meu din fimtana.

Fantena noastra era foarte adanca, plina eu apa pana aproape de buza. Dupa ee reusisem sa-mi salvez fratiorul, epuizata. nu mai aveam forta necesara sa reusesc sa rna mentin la suprafata apei. Am inceput sa rna zvarcolcsc intre peretii fantanei. ~i deodata a inceput sf\ rna cuprinda 0 liniste extraordinara si inexplicabila, fani teama am alunecat, afundandu-ma lin spre adancurile fantanii.

Nici astazi nu-rni explic ce '>-3. intamplat. Nu o sa incerc sa va contrazic daca 0 sa sustineti cit lipsa de oxigen produce in primele momente halucinatii, Poate ca asa este, ell toate ca ... In aeea fan-

26

tana eu nu am vazut fundul, in adancimile ei se -deschidea in fata mea un eer infinit, eu incepusem sa plutese printre mii de stele sclipitoare.

Atunei cand m-arn dezmeticit eram Ianga fantina inconjurata de consateni, In jurul meu vedeam fete uimite,' pierdute de nedumerire $' intrebatoare. Chiar langa mine era Iratele meu mai mare care repeta intr-una, parca nevenindu-i sa creada : ,.E vie, e vie! ... ".

Nu as dori sa se creada dt am inclinatii spre misticism. De fapt, aici totul este muJt mai simplu si mult mai complicat. In general, noi oamenii avand cunostinte atat de recluse despre capacitetile si posibilitatile noastre fizice si energetice care stau ascunse in noi, este prea putin probabil ca am putea afirma categoric ca stim totul despre constientul, sau $1 mal mult subconstientul nostru. In afara de aceasta, din copilarie am avut extraordinar de multa fantezie!

Dar cine poate sti si spune eu exaetitate cum se VOl' modifica maine granitele dintre realitate $1 fantezie r.

Adevarui este ca Djuna poate fi numitii un ",copil rninune" al secolului nostru, in afara darului minunat de a actiona asupra organismelor vii spre a readuce sanatatea si linistea, ea este si 0 poeta deosebita. scriitoare, pictortta, actrita si chiar ... dansatoare.

Intotdeauna, 0 Iegatura extrem de puterriica eu trecutul ei a reprezentat-o pentru Djuna strabunica ei, care a trait mai mult de 0 suta de ani. Ii apare in arnintire. calda si calma. Face niste miscari ciudate eu mainile, mangaie si sopteste ceva. Ia 0 crenguta si eu aceasta face rniscari circulars dea-

supra bolnavului si iar sopteste ceva. Aceste imagini is-au intiparit deosebit de dar in suflet si in memorie. Jucandu-se, in copilarie ea i~i imita strabunica, ii repeta miscarile, cantandu-si ceva inventat de ea. Nici astazi Djuna nu stie cat de multe boli putea vindeca strabunica ei. Nimeni nu i-a putut raspundc la aceasta intrebare. Si fiica ei, sora bunicii lui Djuna vindeca prin atingerea locului bolnav cu mana, Un regret permanent 0 inconjoara ca nu reuseste sa-si faci'l timp pentru a ajunge in locurile natale.

Atunci cand i~i arninteste de mama ei, Djuna , recunoaste ca aceasta nu a fost exersata pentru a face vindecfiri, ca si cum nu ar Ii avut nici 0 daruire, in schimb era 0 bucatareasa de exceptie,

Crescand Djuna a incercat in continuare sa 0 imite pe strabunica si bunica ei. fara a constientiza sau banui ca toate acestea VOl' fi de atata folos pentru viata ei :;;i a eelor din jurul ei, Si chiar daca, 'in copilaric a fost visatoare si plina de Iantezie nu s-a gfmdil niciodata ca in viitor va deveni cea care va do omcnirii clipe de incredere si speranta prin vindecarile pe care le-a produs, schimband soarta atator oarneni.

Parintii ei au murit r-and ea era inca foartc tunaI'd.. Fratii au reusit sa se ajute intre ei, iar Djuna a absolvit 0 scoala tehnica. La terminarea scolii, Djuna a plecat la T'iflis unde s-a angajat ca barrnanita, A petrecut cativa ani in spatele tejghelei, timp in care capacitatile pi naturale, combinate

cu traditiile mostenite pe care incepuse sa le r2- descopero din zi in zi au dus-o sa-si dezvolte 0 metodologie proprio de vir decare.

28

Poate ca numai intamplarea a facut-o sa se descopere definitiv pe sine. Totul a Inceput prin a ajuta 0 prietena care avea 0 pata inestetica pe obraz. A inc=put s'1 0 tratoze eu incredere iar rezultatele nu s-au lasat asteptate. Pata inestetica a disparut ca si cum nu ar fi fost niciodata. Vestea txatamentului reusit s-a raspandit ca tot ce tine de miracol. Au inceput sa vina la diferite persoane cu rugamintea de a le ajuta. Djuna nu a putut sa le refuze. In acelasi timp era ?i deosebit de interesata de cat de mult poate realiza prin tratamentele sale $i poate ca si acest lucru a facut-o sa nu-i refuze si sa intervina, Treptat, prm acumularea de experienta si cunostinte medicale a inceput sa creada cu toat.§ convingerea in fortele si posibilitatile ei. Cand rezultatele tratimentelor efectuate de ea au devcnit vizibile si cunoseute, si cei din jurul ei, chiar oameni nccunoscuti au inceput la randul lor 5J. creada in ea.

Tot mai multa Ierne a ineeput 5&-1 ceara ajutorul,

Devenind din ce in ce m.ii constienta de posibilitatile ei, 0 intrebare a ineeput sa revi n i din ee

in ce mai des in gandurile so le : "oare CIt' fi posibila transmiterea propriei experiente altor oarneni 7". A inceput sa mearga la intalniri eu medici si oameni de stiinta, incercand ell ajutorul lor 'sa se clarifice atc':t pe sine, cat si metcdologia creata de ea

Pentru completarea cunostintelor medica Ie & absolvit Universitatea de Medicina Populara si d obtinut cu aceasta ocazie diploma de maseut-, Metodologia $1 metodelo propuse de ea au inceput sa fie

29

verificate pe bolnavii din stational', iar calitatile ei deosebite studiate cu ajutorul aparatelor.

Dar, Djuna isi dorea ceva foarte serios, profesional. Acel "ccva·' necesar pentru a face din metoda ei un bun ce sa poata fi falosit de toti oamenii, 0 metoda care sa poata fi rocomandata din punet de vedere stiintific, medical. Pentru acest lucru a avut de luptat ani de zile.

Stranepoata asirienilor, care a mostenit caracterul tenace $1 razboinic al vechilor asirieni, a reusi; si duca pana la capat lupta grea si plina de neprevazut pentru a-$1 putea impune metoda in lumen stimtifica. Un timp, zidul orb al neintelegerii, neincrederii si respingerii parea imposibrl de strapuns. El a trebuit sfaramat, bucatica eu bucatlca -51, doar atunci, a inceput sa se cunoasca si sa se afirme in practice metodologia creata de ea.

In gandul ei era dorinta eea mai intima de a darui tururor oamenilor posibilitatea invatarh metodei create de ea. Dupa confirmarea metodei, primii invatacei i-au fast medicii.: care au inceput sa aplice metoda masajului fara contact ca tratament suplirnentar la metodele de traiament traditionale. De ce in primul rand medicii ? Explicatia este Ioarte simpla. Fara cunostinte medicale de baza, tara un diagnostic exact, cat si a unui control medical sustinut in timpul desfasurarir tratamentului, nu se poate incepe actionarea si corijare 1 unui mecanism atat de complex si diferentiat ca organismul uman.

Din pacate, de multe ori, oameni care nu au nici un fel de cunostinte medicale, nici chiar pe cele elementare. folosindu-se de credulitatea celo,: care nu mai au speranta de vindeeare, aduc prin

30

.,lecuirile" pc care sustin ell le produc un gray prelud'C'ill celor din jur. De aceea, ea a preferat ca ia inceput sa lucreze eu medicii si eadrele medicale, 1a care juramantul lui Hipocrate, cat si cunostintele medieale formeaz un tot - element pozitiv pentru aplicarea metodologiei ei.

Experienta ei a fost transmisa unui mare numar de oameni care Iucreaza in domeniul medical, dar Djuna a inteles foarte bine si justificata dorinta a celor care nelucrand in dorneniul medical :;'1 fara 0 pregatire medicala speciala doresc sa-l ajutc pe cei apropiati in clipe de cumpana, VOl' ,8- usureze suferintele celor dragi. Imposibilitatea f'izica ea acestia sa apeleze Ia serviciile ei sau a alter persoane care si-au insusit metodologia ei, a celor ce cauta, "minUJl1ea" in magia a ceea ce exista in noi toti, au dus-o 113. a 0 determina sa-si Iaca publica metodologia ei, arta rnasajului fara contact pe care ea 0 recomanda.

Trebuie sa subliniem in mod deosebit ca nu este yorba despre nici un fel de "minune", aici apare doar perseverenta si staruinta, munca dificila si de Iunga durata, atat ell sine, eat 1?i eu pacientul deoarece fieeare imbolnavire cere 0 abordare separata. Boala, prin metoda data de Djuna, se vindeca nu prin valoarea magnetismului rnainii, ci prin executarea corecta a anumitor miscari intr-o perioada deterrninata de timp, mumita sedinta, Numarul si durata sedinteior sunt dependente de diagnosticul si de caracterul imbolnavirii. Intr-un mod sirnplificat se poate spune ca sedintele due 13 auto-reglari ale .,biocampurilor".

Persoanele care au cunostintele necesare m ceea ce priveste masajul traditional i$i VOl' insusi

31

mal usor :;;1 mal repede metoda propusa de Djuna, CUt ajul <;1 mcrederea in fortele noastre ne pot duee la rezultate 1 cmarcabile

Este adevarat eel istoi ra arte: dea trata imbolna \ irrle. pi In .,0 phcai eel. m.un 1101''' sau ~l mal sim plu spus prm .,Pd~e·· numara deja cateva veacui i Dai , nrcrodata soarta acelora care dU staparut aceast., arta nu a fost usoai a La Iel de des pi ec.rrn oarnenn cautau 0 cale spre ei pentru a Ie cere ajutorul, s intampla ea oamenu sa arunce ell pieti e sau Sd-I arda pe rug .

. i\_ecasta cale anevoioasa a fost aleasa in zilele noastre de Djuna Davrtasvih De mal rnult de doua deeenu, Djuna lupta pentru recunoaste.rea metodei el de catre stunta, incercand sa-l convinga pe invatat: Cd aceast.i metodologie poate ocupa un loe Important in arsenalul mijloacelor medicale.

Cal acterul C\,:eS tel f t mel. 3 p}' ent tragrle. a fo i de otel Aeeasta a dus ca pim:, la til rna ea sa invmga PI m aceasta a deschis di umul catre un nou dorr.eruu al cunoavtei n umane <;I acest lueru a f'ost socoti t in o.rce trmpui i un pi oui es

Perroada de rccunoastere in propi ia tara a fost de mat lunl,:t durata decat fauna $1 recunoasterea capatata peste hotare. Despre Djuna s-au scris carti, !:.-au turnat flIme:;;l a fost rnedahata 51 a primit di plome de 1a orgamzatnle mtei na tronale de autoritate, purmnd dreptul de a invata pe doctoru "tuturol popoarelor lumu : Djuna a prrrmr cea mal inalta distmctie medicala - Ordinul de gradul I al Hi amului de la Ierusahm. In acelas: trmp a prrrmt tnlul de Cavaler al Oi dmului Mai n Ci UCl Regale al eavalerilor lumn '31 dreptatn,

32

A1 XVIII-lea Congres International a1 Asociatiilor de medicina traditionala si alternativa ell reprezentanti din 120 de Firi au ales-o pe Djuna pre.<;>cdinte al acestei organizatii, A Iost instituit

Ordinul "Djuna" de trei grade. ,

A primit titlul de "Doamna-cavaler' al Ordinului Sfantului loan".

La oxperimentarile efectuate in colaborare de 0C1i11eni1 de :;;tij_nta rU~1 si american! pentru verificarea $1 studierea posibilitatilor si capacitatilor cu care este dotata Djuna au aratat ca iradierea produsa de mainile ei, 0 data eu radiatiile electromagnetice cstc deosebit de puternics. Experienta 8 constat in colorarea unei pelicule Ioto color leu 0 sensibilitate de 200 unit. care se aflau in plicuri de culoare ncagra protejate pentru p;:;.trundere_! lurninii din exterior. Davitasvili tinea aceste pliculete intre palme timp de 25-50 de secunde si Ie inapoia experimentatorului, Studiul peliculei a aratat C.1 .colorarea peliculei avea proprictati aparte: in cenrrul cadrului se gasea 0 pata a J} straiuc"toare, iar in jurul lui erau imprastiate mid pete de culoars albastra si rosie, uneori s-a constatat si 0 innegiire totala a peliculei. Dupa parerca unor doctori in stiintele fizico-matematice colorarea peliculei este legata de actiunea calorica a mainilor. dar unii nu exclud la aceasta actionare nici radia-

tiile Roentgen. .

In alte experiente de studiere a biocampurilor Djunei ~i a actiunii lor asupra eritrocitelor si a unci inimi izolate de la un iepurc-cobai au fost deosebil de importante. Ele au demonstrat ca Djuna este oapabila sj produca coni ractia inimn separate :;>1

.l3

extrase a animalului si sa determine numarul de eritrocite care se diferentiaza la un om bolnav si sanatos, Pe baza experientelor s-a presupus ca este posibila existenta unei asemenea radiatii despre care noi nu stirn nimic $i' 0 putem doar presupune.

§ 2. IMI ASCUL T PROPRIlLE MIINI

De foarte multe ori Djuna a fost intrebata daca oriee persoana poate sa practice, ell rezultate bune, metoda data de' ea a masajului fara contact. Raspunsul ei a fost deosebit de incurajator. Aeest raspuns i-a fast dictat de indelungata practica si de numeroasele contacte avute cu eei mai deosebiti oameni.

In mod practic, metoda ei poate fi aplicata ell rezultate foarte bune de oriee persoana, Bineiqteles, aeeasta nu sernnifica faptul ca oricine de la prima sedinta va ajunge dintr-o data la efectele dorite. Aid isi au aportul nu numai capacitatile individuale dar si exrecitiul si practice, cat si experienta acumulata in aeest domeniu.

Capacitatea diferitilor oarneni este diterita de a emite si de a receptiona semnalele. In timpul $edintelor publice, de multe ori, i-a rugat pe eei care participau sa ridice mainile cu palmele deschise :;;i intoarse catre ea, rugandu-i sa faca simultan si un efort de concentrare pentru a incerca sa receptioneze semnalele pe care Ie transmitea ea. Si nu este-

34

greu de presupus, cat de clar si evident s-au manifestat deosebirile in ceea ce priveste eapacitatea oamcnilor de a receptiona' aceste semnale, ceea ce am putea denumi vibratia energetics data de Djuna. Foarte repede unii au inceput sa simta intepaturi puternice in degete si 0 puternica incalzire a palmelor. Al\ii au avut nevoie de 0 perioada mai indelungata pana in momentul in care au ineeput sa apara aceste senzatii, iar altii nu au receptionat absolut nimic. Inca 0 data s-a demonstrat c.i aceasta capacitate de a simti si receptiona este deosebit de diferita la oameni.

Ar insemna aceasta, oare, ca eel care nu au simtit nimic sunt total lipsiti de capacitatea de a, simti radiatiile biocampului uman ? Interpretarea nu este neaparat aceasta. In covarsitoarea lor majoritate, cei care initial nu simt nimic printr-un antrenament sisternatic, i~i pot dezvolta capacitatilc , asa cum de altfel este necesar pentru capatarea dexteritatii in ori si ce fel de activitate.

Fara indoiala ca, pentru primele incercari, efectul va fi diferentiat in functie de persoana, la unii rezultatele VOl' fi mai rapide si mai puternice, altii Val' avea nevoie de 0 perioada de antrenament mai mare,

Certitudinea eu care Djuna afirma ca metoda masajului fara contact creata de ea poate fi insusit« de persoane eu cele mai diferentiate aptitudini a fast data si de orele predate de ea unor persoane de varste diferite, care nu aveau 0 pregatire me-

35

d;calft specials si care au reusit sa-si insuseasca r ietoda fdra probleme deosebite.

Toti au asimilat eu succes procedurile practice, ~\eef,t~ cursuri an inclus si notiuni de medicina general.i, ceca ce i-a f<"teut po cursanti sa inteleaga mai bine prmcipiile de functionare a metodologiei. Diferenta a constat doar in faptu1 c~1' unii au Iacut progrE"<:' mai rapide, iar altii au avut nevoie de 0 pr t-ioad., mai mare si do un antrenament sustinut pentru a obtine rezultatele dorit«.

Ec;te recomandabil ca, persoenele fiira 0 prcgatire medicala speciala, sa aplice metodologia ei doar pe directia profilactica. Pentru ca, este mai mult decat evident ca atunci cand ne ocupam de trararca unui anum it organ, influenta $j efectele tratamcntului S02 resimt asupra intregului 'organism.

Dupa 0 sedinta de interactionare a biocampurilor 5P produc schimbnri importante la niveluI circulatici $1 in sangele pacientului. Acest lueru a fast dovedit de analizele sanguine efectuate dupa scdinta prevalandu-se probe din sangele pacientului. Se mareste nivelul hemoglobinei, simultan imbunatatindu-se si alte caracteristici sanguine. La l','.nd!ll ei, tern perature corporala creste, ceee ce duce implicit la 0 mai buna circulatie a fluxului de sange. /Acest lucru a condus si 1a 0 a doua denumiro data masajului fara cont.act - "metoda de incalzire a sangelui" .

Studn recente au confirmat eil metoda produce efecte deosobite si la nivelul sistemului limfatic. Tn acest feI, organismul prirneste si in acelasi timp isi concentreaza posibilitatile si resursele de lupta

36

ell imbnlnavirea, concomitant eu 0 puternica revigorare ::l intregului organism. 0 minunata cur.i profilactica.

lata de ce indemnul Djunei este de a va asculta propriile maini, de a redescoperi contactul ell energiile date clipa de clipa de natura ce ne inconjoara. Folositi aceste energii, directionati-le in Iolosu! vostru si al celor apropiati,

III

NOTIUNI SI INDICA TIl GENERALE

§ 1. CE TREBUIE sA STIM INAINTE DE A INCEPE

,....

I nainte de a incepe descrierea :;>i metodele de aplicare ale masajului fara contact se eel'

facute cateva atentionari foarte importante, care vor trebui avute in vedere de catre toti aceia dornici sa studieze si aprofundeze metoda. Importanta lor va reiesi de la sine a data cu insusirea si exersarea metodei.

Trebnie retinut bine faptul ca boala nu se vindeca printr-un magnetism deosebit al mainii, asa cum considera multi, ci prin executarea co recta a unor manipulari ale mainilor pe parcursul unei durate determinate de timp - sedinta, Numarul si durata sedintelor sunt dependente de caracterul $i diagnosticul Irnbolnavirli.

Dac.i nu se CUn08$te diagnosticul oxact, iar eel care aplic;l metoda nu l-a putut stabili, nu se va incerca nici un Iel de actionerc asupra organismului bolnav. Nu incepetl sa va ocupari de recuperarea sau tratarea unor deficiente asupra carora nu avon certitudini f

N 1.1 uitati ca metoda completeaza ti atamentul prescris de medic,

r

Nu incercau niciodata c;a tratuti imbolnavh-ilc

grave. rnai ales in fazelo de acutizare. In aceste cazui i cste necesar.i interven tia v nui specialist, care prin experientc st pract ic i poate interveni.

Sedintele profilactice trebuie sa 5<2 c'esfasoare

pe parcursul unei saptamani, cu pauza de 0 zi, dupa care urrnoaza repetarea sedintelor timo de inca 0

, ,

saptamana. Urrnatoarea pauzf trebuie sa fie de minimum () sapEnn5.nA pentru a nu permiu, organismului sa se dezobisnuiasca sa functioneze in regim normal.

In caz de necesitate, tratamentul se va repeta. Pent ru a afla cu c2t succes Sf' desfasoara ajutorul da1 de Dv. este de dorit un control sistematic al starii de sanatate a pacientului intr-o institurie medicala.

Nu se vor face sedinte cu femei insarcinate.

Pentru elc, doar in cazuri exceptionale se pot face sedinte profrlactice care trateaza imbolnavirile renale, dar aceasta sub 0 stricta supraveghere medicala.

Pentru sedintele la copii se recomanda ca acestea sa fie efectuate in timpul somnului.

40

Este bine ca atunci cfmd porniti 1a insusirea $1 asimi1area masnjului UU'R contact sa aveti un minimum de cunostinte elernentare medicale in ceea ce priveste anatomia umana, sistemul cardio-vascular, notiuni desprc organclo respiratorii si digestive, cat si cele urogcnitale, Ideal ar fi daca avcti cunostinte despre mesajul clasic, Aeestea ar usura munea de asimilare a metodei, dar in acelasi timp, eu toate ca metodologia poarta denumirea de .masaj fara contact" la unele imbolnavirl este necesara corelarea masajului f~n'a contact cu eele ale masajului de contact. eel clasic, care cere aplicarea mainilor pe corpul pacientului. Aceste miscari due 1a 0 antrenare prin energia fizica a tesutului sanguin si a musculaturii. grabind prin efortul mecanic restabilirea starii de intrare in regim de functionare normala.

La metoda masajului fara contact se recurge in cazurile in care paeientul simte 0 stare de oboseala, 0 proasta dispozitie sufleteasca care de multe ori peate I1 in conexiune cu startle atmosferice, eu furtunile magnetice, eu starile date de tensionarile nervoase. de stres, sau in alte situatii similare,

Deci nu va grabiti sa luati medicamente. Incercati sa actionati in aceste cazuri prin caldura mainilor voastre. Sa nu credeti ea prin aceasta

actionare va epuizati fortele Dv. Daruind din concentrarea $i bunavointa Dv. celor apropiati veti constata ea acesta este un efort care nu epuizeaza organismul, dar care va fi rasplatit insutit.

Studiul masajului fara contact trebuie s~-l incepeti cu invatarea si exersarea primelor proceduri generale profilactico.

41

Nu va descurajati. Toate procedurile care vor fi descrise si com pun baza metodei profilactice trebuie executate eu rabdare si perseverenta. Insusirea si invatarea lor atenta, prin efectuarea unui antrenament sistematie de exersare a lor duee la rezultate remarcabile.

In fazele initiale procedurile se insusesc ea indemanare si dexteritate de miscare a mainii, pana la atingerea unui nivel de executie ritmic si corect. Doar dupa ee sirntiti ca ati ajuns la un oarecare automatism si ati capatat siguranta gesturilor Dv. putetr trece la desfasurarea sedintelor.

Executarea proeedurilor generale se va face ell miscari usoare si line. Mainile trebuie sa fie invatate sa nu capete niciodata 0 pozitie incordata. Misearea va fi continua, intr-un tempou constant. Pana la obtinerea unui automatism deplin in executarea acestor proceduri nu Iasati ca atentia dvs, sa fie distrasa de la actiunea pe care 0 executati. Faceti efortul de a va coneentra asupra varfurilor degetelor dv. si printr-un sustinut efort interior incercati sa va sugerati ca va indreptati energiile cafre ele.

Nu incercati sa executati procedurile care vor fi descrise dintr-o datil. Perfection at i-va in timp, festina lente, caci doar asa 0 sa puteti atinge efectul scontat al actiunii pe care 0 intreprindeti. In mod practic, dupa cum am mai spus, proceduri1e sunt aecesibi1e tuturor, dar fiecare individ si le va insusi in mod si maniera proprie, atat ca durata de timp, cat si ca rapiditate si rezultat al actlonarilor sale. De aceea, va sfatuim, sa aveti multa rabdare si sa depuneti sarguinta de la bun inceput. Chiar daca primii pasi 0 sa vi se para simpli si usori, in-

vatarea metodei necesita' un efort constructiv, des-

42

tul de extenuant, mai ales in etapele de invatare. Acest efort va fi rasplatit atunci cand yeti aduce satisfactii ~i sanatate celor din jur, cat si dumneavoastra,

Doar dupa ce sunteti convins ca actiunea executata de dv. este corecta, di va putea fi resimtita de pacient, di ii produce 0 reala senzatie de usurare prin imbunatatirea starii generale de sanatate 0 sa puteti trece la sedinte care sa fie indreptate directionat catre anumite organe.

Faceti ca miscarile dumneavoastra sa nu mai necesite niei un fel de incordare mentala speciala, ca ele sa devina automate, ritmice si continui pe 0 durata de 10-15 minute.

Dupa ce invatati si executati foarte corect aceste proceduri puteti trece lal sedinte de durata, in care 0 sa incepeti sa simtiti in mod evident legatura dintre dumneavoastra si pacient, fiira a mai constientiza miscarile pe care Ie faceti,

~ 2. PRINCIP ALELE PROCEDURI.

Sa trecem acurn in mod nemijlocit la descrie-

rea masajului fara contact. .

Vom denumi in mod conventional persoana care face manipularile "operator". Operatorul actioneaza in timpul sedintei asupra biocampulvi pacientului avand mainile la 0 distants de 5-10 em de corpul sau capul pacientului, P~intr-o miscare lenta operatoru] va simti in maini 0 senzatie de caldura, uneori chiar intepaturi in varful degetelor. Cu timpul, datorita experientei el va in cepe sa perceapa diferite starr de iradiere a corpului pa-

43

cientului, pe diferite puncte.: Va invata sa descifreze informatia pc care organismul uman 0 transmite 'in mediul inconjurator. Aceasta, sa-i spunem "abilitate" nu poate aparea dintr-o data.

Pentru inceput este suficient daca pacientul va simti caldura mainii durnncavoastra. Puteti incepe antl~enamentele.o;;i pe propria persoana. Tineti mana ell palma intoarsa in asa fel ineM ea sa fie deschisa si indreptata spre corpul pacientului, ell degetele intr-o usoara flexatie. Mainile se tin lejer, fara nici. un fel de incordare voita, dar prin GOTIcentra rea care se face asupra lor ele nu poi fi nici total destinse. Fixati atentia asupra varfurilor degeteior dumneavoastra si doriti-va intens, chiar printr-o sugestionare verbala soptita sa iradiati forta si bine. Incepeti executarea unei miscari line, plutitoare a mainilor de-a lungul corpului pacientului. La inceput de sus in jos I podul palmei indreptat in jos I, apoi in sens invers de jos in sus. Deasupra capului pacientului mainile aproape ating ! distanta dintre ele ajunge la aproape 2-3 em I, se executa 0 usoara rasucire si palmele incep sa alunece din nou in jos. (VEZI DESEN 2), Aceasta miscare trebuie sa 0 insusiti temeinic, Ea va fi

I baza de pornire pentru toate procedurile ulterioare.

Cu cat exersati mai mult si ea devine un automatism, ell atat incepeti sa simtiti mai bine legatura cu pacientul. Toata vointa dumncavoastra, toata atentia 0 indreptati catre palma, catre varful degetelor dorind intens sa simtiti, sa produceti binele, incercati sa va concentrati mintea asupra unui singur lucru si anume a binelui si sanatiHii po care vreti sa 0 capete pacientul. Fixati :)riV;r2'J. asupra degetelor dumneavoastra ~i doriti-va sa invingeti

44

rft'l.1 : impuneti-va sa percepeti iradierile cevin dinspre corpul pacient~lu~. :Va puteti im:,-~ina s!tuatia ca si cum aceste rruscari le executati In apa. Apa apune a anumita reaistenta, in acelasi timp dand si senzatia "de elasticitate a miscarii, dar nepermitand a deviere brusca de Ia traseul propus,

De regula, prin aceasta procedura se in-:ep€, sedinta. Este 0 procedure in care nu exists un contact fizic strict intre operator si pacient, dar se creaza leO';'itura dintre cei dol.

o

Nu va grabiti ! Ascultati propriile dumneavoastra mani si ele va vor conduce de la sine. Miscarile se vor executa atat pe partea din fafa, cat si cea din spate a pacientului. Miscarile descrise mai sus reprezinta una din procedurile esentiale de incepere a sedintei. An+renamentul se va face temeinic, deoarece executia corecta si eficienta a acestei procedun va determina desfasurarea in continuare a sedintei.

Alta procedura pe care trebuie sa o exersati foarte bine si cu care se face deschiderea sedintei de interaction are este cea sub forma de .Jntersectii" - ,.ochiuri". Executia acestor miscari se incepe pe deasupra capului pacientului, continuandu-se de-a lungul corpului pana in partea inferioara a bustului (VEZI DESEN 3). Mainile intr-o stare de relativa relaxare sunt indreptate cu varful degetelor catre pacient ; degetele sunt usor indoite. Incepand de la crestetul pacientului, prin miscari de intersectare (petrecere a mainilor' una deasupra alteia) cu gesturi de alunecare lina, la 0 distanta de corp de 10-12 ern, se parcurge traseul pana in regiunea salelor, la care se executa miscarea de modificare a directiei, inapoi catre crestetul pacientului, $i

aceste miscari se efectueaza atat in fata cat si in spatele persoanei supuse tratamentului.

Cele doua miscari-proceduri descrise mai sus poarta denumirea cornuna de MI$CARI DE DIFUZARE A ENERGIEI si stau la baza metodei profilactice, Prin simpla lor executare, efectuata corect sl eu rabdare, operatorul reduce starea de oboseala a pacientului, se face 0 reglare a .tensiunii arteriale, se imbunatateste regimul de sornn, intr-un cuvant - se imbunatateste radical starea generala a pacientului.

Difuzarea energiei este 0 parte! componenta a fiecarel sedinte de tratament. Dupa executarea acestor proceduri, organismul pacientului este deja pregatit pentru receptionarea sedintei de tratarnent propriu-zis. Aceste proceduri ridica tonusul general, marind capacitatea de lucru a organismului pacientului.

In timpul masajului fara contact pacientuI poate adopta trei pozitii : in picioare, sezand sau culcat. Decizia care se va lua privind pozitia pacientului va fi Iuata de operator in functie de mai multi factori ~ imbolnavirea pe care 0 trateaza, particularitatile individuale ale pacientului, dispozitia sufleteasca a pacientului, etc.

La! fiecare paragraf care trateaxa modul de executie a sedintei pentru 0 anume irnbolnavire se va recomanda si pozitia ideala de asezare a pacien-

tului, dar aceasta depinde si de decizia pe care 0 va lua operatorul.

Cand pozitia aleasa pentru pacient va fi in picioare, acesta va sta relaxat, cu mainile lasate pe langa corp, ca intr-un fel de pozitie, pe "loc repaos" ~

46

In pozitia sezand, maI011e pacientului vor fi relaxate, asezate pe genunchi, ell palmele indreptate in SU3.

Pentru pozitia culcat nu se dau indicatii speciale, dar este absolut obligatoriu ca pacientuI sa caute sa gaseasca 0 pozitie optima, in care se evita ori si ee fel de incordare si care ii da starea de reIaxare.

Locul si pozitia operatorului sunt determinate de procedura aplicata. Operatorul, In timpul sedintei, poate ocupa orice pozitie: in fata, in spatele sau lateral fata de pacient.

N u exista a ora speciala Ia care se recomanda executarea sedintelor. Daca sedinta se executa corect, orice ora aleasa va fi cea optima.

Sedinta se incepe prin procedurile de difuzare :3 energiei. Prrn aceste miscari se cupleaza organismul pacientului 1a legatura cu operatorul :;;i 11 aduce intr-o stare' de receptivitate activa.

Durata de executare a fiecarei proceduri va fi de 2-3 minute, la fieoare sedinta procedurile repetandu-se in aceeast ordine. Durata medie a unei sedinte este de 10-15 minute, dar ea variaza in functie de cazul tratat si de pacient.

La terminarea' sedintei prin masaj fara contact este obligatorie executarea unui masaj de contact a cutiei toracice $i a partii superioare a spatelui (VEZI DESEhf 4). Miscarile de masaj traditional se executa simultan pe spatele :;;i pieptul paeientutui, in sensul acelor de ceasornic. Repetam : oriee sedinta' trebuie finahzata eu aceste miscari ale masajului traditional. Ele stimuleaza activitatea imrnii, a timusului, duc la un aport fizic sporit de sange in partea superioara a pulmonilor, intrerup

intr-un mod delicat legatura creata intre operator si pacient.

Dupa ce ati insusit temeinic, aproape de starea de automatism. miscarile de difuzare a eriergiei sa trecem acum la invatarea urmatoarelor proceduri care sc executa in timpul tratamentului, ducaml asa cum yeti vedea la rezultate foarte bune.

Mj~carile de presare, constau intr-o indepartare si apropiere a rnainilor in plan orizonta1. Palmele se gasesc la 0 distants de 10-15 ern un_a fata de cealalta, degetele indreptate catre pacient, Palmele operatorului se apropie. si se indeparteaza intr-o miscare de irnbinare $1 desbinare, ca si cum ar intinde si ar destinde un fir nevazut pana la 0 distanta de 3-5 em. In functie de necesitatea $edintei misoarea se rep eta continuu pe 0 perioada de 5-10 minute.

Mi~carile sabie sunt 0 varianta a miscarii de presare. Pentru aceasta mainile se afla in pozitie orizontala, de exemplu la nivelul umerilor pacientului, palmele sunt indreptate in jos, degetele intinse catre corpul pacientului. Se executa miscari Iinie de indepartare si apropiere a mainilor eu 0 amplitudine de 5-7 em, trecand de nivelul umerilor pacJentului (VEZI DESEN 6).

Mi~carea de extractie este 0 miscare cireulara eu degetele in jurul locului bolnav. ln timpul aplicarii procedurii degetele rnainii sunt adunate in

manunchi, fa~fmdu-se miscari' de apropiere si de indepartare de locul bolnav, in plan perpendicular (VEZI DESEN 7). Dupa ce s-au executat cateva rniscari circulare 15-6 miscari I, degetele sunt indepartate de locul in care se aplica procedura pana

4B

la a distants de 7-10 em ~l se face a miscaro fina de scuturare a lor.

Mi~('area de dirijarc a energiei se realizeaza printr-o actiune dirijata in directia dorita a rnainilor, perpendicular fata de 0 anumita portiune a corpului (VEZI DESEN 8),

Miscarca, de 0 importanta deosebita in timpul oxecutarii sedintei, necesita cu obligativitate stabilirea Iegaturii dintre pacient si operator. Verificatl daca, in pozitie nemiscata, mainile dumneavoastra simt radiatiile date de corpul pacientului, care ii apar ea 11 manifestare a starii de raspuns (frig sau caldura,' intepaturi, furnicaturi in extre-

mitatile degetelor). . .

Nu va faceti nici un fel de problema, dupa ce miscarile descrise anterior au intrat in automatism, vointa dumneavoastra dirijeaza concentrarea asupra varfur'ilor degetelor, care vor resimti fara efort iradierea data de pacient.

M~carea de pompare se executa ell ambele maini aduse in parte a din fata a corpului pacientului. Mainile au podul palmei indreptat in sus. Miscare, in cepe sa se execute de la nivelul plexului solar pana in dreptul barbiei, unde se face 0 rasucire semi-brusca, podul palmei se indreapta in jos, incepand coborarea inversa (VEZI DESEN 8, PARTEA DE SUS).

Prin proeedura de pompare se poate induce si o descarcare energetica, care se va face la modificarea directiei de miscare a mainilor, printr-o scuturare energid! a mainilor intr-o parte.

Miscarea pede se executa eu mainile a carer degete foarte usor incordate, pentru a capata pozi-

49

tia unei aparente ghiare, efectneaza 0 miscare care ar sugera perierea locului bolnav.

Mi~carea de lipire se executa la 0 distanta de 7-10 em de corpul pacientului, timp in care degetul mare se uneste eu degetul aratator ~i mijlodu, ca si cum ar lipi ceva.

Mi~carea de presarare a sarii, asa cum se vede din denumirea data, degetele mainii executa 0 rniseare in care degetul mare treee pe rand peste toate celelalte degete foarte fin, intr-o maniera in care se sugereaza presararea.

*

* *

Toate procedurile descrise mai sus compun baza masajului fara contact. Va recomandam ca inceput al antrenamentelor 0 metoda prin care va dezvoltati iegatura bioenergetica intre maini si incepeti sa 0 simtiti in mod distinct. Este bine sa efectuati urmatorul exercitiu : imaginati-va ca intre palmele dumneavoastra indepartate la 0 distanta de 5-8 em tineti 0 bila elastica. Incercati sa simtiti cal dura care se degaja de la 0 palma la alta. Incepeti 0 miscare de apropiere :;;i indepartare a palmelor, ca si cum ati presa aceasta mingiuta elastica. De la amplitudini de indepartare mici 13-4 em! aj ungeti in timp sa resimtiti aceleasi senzatii si de la 0 distanta de 20-30 em del indepartare a palmelor una de aHa.

Dupa ee un timp ati exersat sistematic aceasta miscare cu dumneavoastra putetr treee la insusirea principalelor proceduri ale masajului fara contact.

50

~ 3. ESTE BINE sA ~TITI

In cazul in care ati hotarat sa incepeti practicarea antrenamentelor pentru executarea masajului fara contact este absolut indicat sa va rememorati sau insusi anatomia organismului uman. Fixati in memorie pozitia fiecarui organ, functiile pe care le are in rolul de ansamblu a organismului.

Nu tine de sfera prezentului material prezentarea acestor notiuni. Ele pot fi gasite in orice carte de anatomie a omului, destinata invatarnantului, liceal sau superior. Dar va subliniem inca 0 data recomandarea de a\ nu incepe sedinte profilactice sau si mai grav de tratament fara insusirea cunostintelor legate de anatomia umana, a ro1ului fiecarui organ si a legaturilor dintre ele.

Aceste cunostinte va VOl' da precizia miscarilor executate asupra locului pe care bolnavul il indica ca loe dureros, dar in) acelasi timp exista posibihtatea ca bolnavul sa indice alta zona decat cea :real afectata, dureri care apar prin reflectarile ce se produc la nivelul organismului intre parti corporale $1 organe.

Incercati, inainte de a incepe tratamentul, sa stiti diagnosticul exact al imbolnavirsi ; in timp 0 sa capatati capacitate a de a diagnostics dumneavoastra insiva natura imbolnavirii.

Multe suferinte sunt legate de distributia dereglata a energiilor in principalele organe interne. Acestea sunt in numar de 10 sl anume: inima, pulmoni, fieat, rinichi, stomac, intestinul gros, intestinul subtire, vezica uninara, vezica biliara si pancreas. Dezarmonizarea continutului de energie

dintr-un organ modifica automat eantitatea de energie, care se reflecta la nivelul altui organ.

Pentru 0 corecta orientare' va prezcntam pe variante tip - care este distributia energetica in cazul patologiei organelor in stricta legatura eu deteriorarea continutului lor energetic.

Atunci cand este vorba de un surplus energetic intr-un anume organ, energia lui si energia care ;'DU·C 111 cclelalte organe se distribuie in modul urmator :

In cazul in care se produce 0 acumulare energetica in STOMAC, aeeasta va creste si in intestinul gros, dar va scadea in vezica urinara si posibil in pancreas.

Un surplus energetic al inimii va fi insotit de o scadere energetics la nivelul plamanilor, energia poate scadea si in intestinul subtire. Atunci cand apare 0 slabire energetica a inimii aceasta va fi insotita ~i de 0 siabire energetica a ficatului, In mod logic, se intelege di la slabirea energetica a inimii se va produce 0 acumulare energetica in plaman si in intestinul subtire,

Un surplus energetic in plamani va duce la scaderea energiei din ficat si posibil in intestinul gros, Iavorizand incarcarea energetica a rinichilor. Deficitul de energie din plamani duce la cresterea ei in ficat, dar la scaderea energiei din pancreas.

Un surplus energetic al ficatului va duce la 0 scadere energetica a pancreasului, in vezica urinara si incarcare energetica a inirnii, Daca energia din ficat scade aceasta va scadea si in rinichi.

Un surplus energetic in rinichi este insotit de scaderea ei in inima, cat si posibilitatea scaderii ei in vezica urinara. Se poate produce si 0 incarcare

52

encrgetiea a Iicatului, Daca energia ..renalii seade, automat ea va scadea ~i in plamani, crescand in inima. De asemenea exista posibilitatea unei cresteri cncrgetice in vezica urinara.

Surplusul de energie in vezica urinara va face ca aceasta sa scada in intestinul subtire, aparand posioilitatea ea energia sa scada in ambii rinichi. In aeest timp energia din vezica biliara creste. D:1- ca encrgia scade in vezica urinara, simultan va scarlr .; 111 intestinul gros si va creste in eel subtire, exist,eli;::: posibihte tca de crestere si la nivelu! rinichilor.

Atune! cand vezica biliara va avea un surplus ene.·getw. ea va scadea in stomac si ficat, crescand in interesul subtire. Micsorandu-se, aceasta' scadere se reflecta si in vezioa urinara.

Surplusul de errergie in intestinul gros va duce la scaderea ei in vezica urinara si cea biliara, se va

produce 0 scadere in plamani, '

Un surplus de energie in pancreas va duce la scadcrea aeesteia in rinichi si stomac, eu 0 crestere in plarnaru, Daca energia pancreatica scade, vascadea si in inima, Este posibila 0 crestere energetica la nivelul rinichilor.

Variantele tip energetice, enumerate mai sus, de distribuire a energiei in functie de interconexiunea organelor se bazeaza pe 0 practica milenara,

Atunci cand am enumerat ca organ principal rinichiul de fapt perechea renala " a~easta a fost luata impreuna eu glands suprarenala, deoarece din punet de vedere anatomic aceste organe sunt strans legate, desi indeplinesc functii total diferite. Aeeste doua organe au 0 energie comuna.

Daca se produce 0 deplasare a energiilor la nivelul organelor in timpul sedintelor de tratament se va induce ~i echilibrarea lor sau revenirea la 10- cui fiziologic anterior.

Nu uitati, toate aceste cunostinte va vor fi necesare in momentul in care, capacitatile dumneavoastra senzoriale vor creste printr-un antrenament sustinut al vointei dumneavoastra 91 a inde .. manari! si automatismului de executare a masajului fara contact.

MIRACOLUL POATE D2 y'ENI REALIT ATE

A cum sa discutam despre 0 serie de imbolnaviri si neajunsuri ale sanatatii, care sunt foarte raspandite si a carer aparitie si manifestare in faza scuta pot fi preintampinate cu ajutorul masajului fara contact.

Trebuie sa nu uitarn ca procedurile deserise sunt profilactice, sarcina dumneavoastra consta in usurarea starii bolnavului, in ajutarea lui de a! invinge afectiunea, Printr-o executare corecta a rnanipularilor, eu sedinte care respects procedurile, intr-o perioada deterrninata de timp, puteti ajunge la rezultate remarcabile si vindeca, chiar in totalitate, pe pacientu1 tratat. Dar, din aceasta, nu va faceti un scop, Esential este ca primele sedinte sa Be desfasoare din momentul in care au aparut primele simptome, cand profilaxia este atat de importanta si eficienta.

Daca paeientul are 0 medioatie prescrisa de medic. nu se va renunta la ea. Tratamentul dumneavoastra va grabi vindecarea,' va fi un extraordinar fortifiant psihic pentru pacient.

53

§ 1. DEREGLI\RILE TE1\TSIUNII ARTERiALE

Acest fenomen este, poate, una din ce1e mai raspandite forme ale manifestarii starilor de imbolnavire. Foarte multe insuficiente organice se manifests la nivelul tensiunii arteriale. Acest IU<TU este total justificat, avand in vedere, functionarea organismului ca sistem, in care dereglarea unui organ duce dupa sine la disfunctiile genera1e, cat si la afectarea altar argane dependente in Iunctiohare.

Dereglarile tensiunii arteriale nu au limit~ de varsta, putand apare de la varsta copilariei 1a cea a senectutii.

In general, femeile sunt hipotensive ceea ce nu reprezinta 0 iesire din normalitate. Cele mai periculoase sunt oscilatiile de tensiune care pun in gray pericol starea fiziologica a foarte multe organe. De exemplu, a disfunctie a rinichilor va duce 101 0 crestere a tensiunii arteriale si chiar la aparitia unei tensiuni oscilatorii, care va derr->gla f;',i function area altar organe. suplimentar fata de dereglarea prod usa fizico-chimic la nivelul organelor.

Prin experienta atator ani s-a demon.strat eEi metoda masajului fara contact este deosebit de efi-

cienta atat ca metoda de profilaxie, cat si ca tratament in reglarea starilor de hipotensiune si hipertensiune. Actiunea lui pozitiva a fost rernarcata de nenumarate ori in unitatile de tratament, unde a :;.i fast aplicata de cele mai multe ori, Metoda poa-

56

te fi reeompndata spre a fi folosita pe scara larga, indifprent de conditiile / sanatoriale sau acasa ! in care se vor desfasura sedintele .de iratament.

Pentru tratarea HIPERTENSIUNII sedinta se desfa,)oara in felul urmator :

In pozitia sezand sau in picioare, pacientul sta in f'ata operatorului. Daca s-a constatat 0 tensiune arteriala Ioarte ridicata, atunci in timpul sedintei pot apare arneteli ; in astfel de cazuri este recomandabil ea pacientul sa fie asezat de la inceputul sedintei pe un scaun, eomod, eu mainile pe genunchi si podul palmei indreptat in sus. Operatorul 15i va execu ta rniscari}c d (> 13 0 distcmta de 5-10

em de pacient,

Scdinta se va incepe cu rniscarea de difuzare a energiei. Mainile operatorului se lasa U$OI' dinspre capul pacientului de-a lungul corpului pana

'in drcptul bustului, unde se executa 0 miscare de retire a palmelor, dircctionand in continuare m19- carea 111 sens invers. Mainile se readuc deasupra eapului pacientului, palmelo se apropic una de alta pima Ia 0 distanta de 3-4 ern, rotirea, continuarea mi.o;;carii in jos. Durata de executie a procedurii este de 5-7 minute fara pauza,

Apoi timp de 5 minute se VOl' executa miscari de extragere a energiei, eli miscari verticale de la nivelul capului spre extremitati.

Se continua cu miscari de distribuire a energiei deasupra capului timp de 1 minut, si 0 distribuire a energiei din cap pana 1a picioare care creeaza "lmaginea" unei scari timp de 3 minute.

37

Sedinta de masaj fara contact se terrnina eu rniscari de difuzare a energiei ell mainile deasupra capului pacientului, executandu-se I miscarea din spate in fata $1 invers de 7-10 ori (vezi desen 9, partea de jos). La terrninarea sedintei propriu-zise este absolut obHgatorie executarea unui masaj de contact a spatelui pe eoloana vertebrata din zona gatului la coccis, apoi de-a lungul pieioarelor pana la talpi, Masaj' prin freearea simultana a partii superioare a cutiei toracice, in sensu} acelor de ceasornie, eu ambele maini. Cu ele se ineheie sedinta.

Ar fi de dorit sa existe posibilitatea verificarii desfasurarii sedintei cu un tensiometru. Reducerea tensiunii arteriale este bine sa se produca treptat, pentru a fi evitata aparitia ametelii.

Se considers, medical, a fi crestere a tensiunii arteriale peste 16095 mmHg, 0 zona intermediara 140/80. Chiar in lipsa oricaror simptome ar fi de indicat pentru toata lumea 0 v€rificare de eel putin 0 data pe an a tensiunii arteriale. Se recomanda ea la oamenii varstnici sedintele de masaj sa fie executate eu atentia sporita, fiind mereu atenti la starea si fenornenele care se produc eu pacientul.

Daca sedinta se executa, pacientul fiind in pozitia eulcat, atunci proeedura de difuzare a energiei se va incep€ deasupra capului, continuandu-se de-a lungul corpului pima la talpi, Aceste miscari vor fi urmate de miscarile de presare. Amplitudinea distantei dintre maini, de la partea lombara ./ una din maini I, pana in zona gatului / cealalta mana, distanta de corp 5-10 ern, procedura se repeta de 7 ori. Miscarea de pompare, sub forma de valuri eu descarcare a en ergiei , de la cap la calcaie, de 7 ori. Miscarile se executa astfel : degetele sunt indrep-

58

tate in mod perpendicular catre corpul pacientului. podul palmei in jos. Se executa 0 miscare ampIa eu mainile de la mijlocul corpului pana 1a picioare (0 mana) si gat (cealalta mana), Ia intalnirea lor so face miscarea de intersectie eu seuturarea energiei.

Pentru hipotensiune arteriala, care se maniIesta prin tensiuni scazute permanent egale cu 90-100 mmHg, cand tensiunea scade brusc cu 30-40 mmHg sub tensiunea arteriala obisnuita. Chiar daca in general bine suportata, ea se va asocia de multe ori cu stari de oboseala, 0 rezistenta mai scazuta la efort, 0 rnai mare climato-dependentao '

Paeientul va sta in pozitia sezand, Jar operatorul va lucra in fata lui stand in picioare ; sedinta se ineepe eu miscari de difuzare a energiei (3-5 minute). Mlscarile se executa intai in partea din fata a pacientului, apoi in spatele lui. Urmeaza miscarile tip sable la nivelul umerilor (7 ori). ~edinta se term ina eu un masaj de contact, cu 0 freetionare a spatelui si a pieptului, Dupa verificarea tensiunii arteriale, sedinta se poate repeta.·

Alta metoda pentru desfasurarea sedintei de ridicare a tensiunii se executa in maniera urrnatoare : se incepe eu miscari de difuzare a energiei (3-5 minute), continuandu-se eu miscari de-a lungul mainilor pacientului, timp de 1 minut. Redistribuirea generala a energiei (1-2 minute), urrnate de 0 rniscare de varssre energetics / mainile se fae CaU$ de la nivelul plexului solar, Ie ridicam in sus !}i Ie rasturnam deasupra capului), se executa de 7 ori, Miscari de tip sabie Ia nivelul umerilor de 7 on, Miscari generaIe, pe intregul corp de impartire

39

a cnergiei timp de 4-7 minute. Distributia energiei deasupra capului - 2 minute. Se Iinalizeaza cu un masaj de contact al inimii 'si al cutiei toraeiee. fata-spate.

Ca rezultat al desfasurarii sedintoi, 18 bolnavii hipertensivi tensiunea sistolica scade de regula eu 20-60 mmHg, iar la bolnavii hipotensivi se ridica eu .10-30 mmHg, cu diastola de 0-10 mmHg.

In afara de reglarea tensiunii arteriale in timpul sedintei se constata 0 ameliorare a starii generale de Iunctionare a organismului marirea capacitaW de rnunca, aparitia bunei dispozitii, Dependent de sedintele de reglare a tensiunii se constata vindecarea insomniilor.

Ce simte paeientul in timpul desfasurarii Se~ dintei ?

Atunci cand procedurile au fost insusite corect si se actioneaza eficient asupra pacientului, el resimte foarte rapid un fel de caldura care vine din mainile operatorului, iar apoi incalzirea intregului corp. Este posibil ca pacientul sa simta 0 incalzire inegala pe anurnite portiuni corporale. De exemplu, partea dreapta se incalzeste mai mult decat partea stanga. De aici se poate deduce ca in vasele sangvine ale partii stangi, ca urmare a unor procesc de imbolnavire, circuitul este ingreunat, Prin aplicarea sistematica a sedintelor de masaj de contact aceste dereglari pot fi indepartate,

Nu uitati 0 regula de baza - "Nu trebuie sa abuzati de durata si numarul de sedinte !". Va

60

re[lmintim ca numarul de sedinte, de regula de 7 SDU 10. ell 0 zi pauza, in eaz de necesitate cu repetarea ciclului. Timpul de desfasurare al unei sedinte p~ Zl este de la 10 minute la maximum 30 de minute, in Iunctie de tipul de sedinta aplicata.

Atunci cand rezultatele eforturilor dumneavoastra VOl' incepe sa aibe efecte evidente si 0 sa puteti, fara ef'orturi deosebite, face legatura dintre dumneavoastra si pacient, veti putea actiona si in cazul unei reduceri operative a tensiunii arterials intr-o singura sedinta, in momentul de criza.

Sedinta de micsorare a tensiunii arteriale in cumpana de criza se 'executa cu deosebita atentie. Se incepe eu miscari de difuzare a energiei, tirnp de 3 minute. Miscari usoare, dirijari de la sale pana la cap - 1 minut. Se continua cu miscari de presare in zona capului, tot timp de 1 minut. Miscari de distribuire a energiei de la cap spre coccis cu aruncarea energiei - 1 minut. Miscari de presare a glandei suprarenale de 15 ori, Se face masurarea tensiunii arteriale, verificandu-se starea in care se afla pacientuL Aeumularea enorgiei cu tni:;;eari circulare deasupra capului ; distribuirca energiei deasupra capului de la 0 ureehe la alta. Repetarea masurarii tensiunii.

Se trece la masajul de contact, la inceput in zona gatului, partea cefei, Irectionarea coloanei vertebrale, masaj tirnp de 3 minute in zona ficat, ini-rna, rinichi. Cu 0 mangaiere usoara se executa. arune-area energiei de pe mainile pacientului.

61

§ 2. EDEMELE ~I DURERILE PICIOARELOR

OBOSEALA DC-PA.. UN MERS i:\DELUNGAT

In plan Iizic, aparatul locomotor este un ansamblu functional, constituit din oase unite intre ele prin articulatii si puse in Iunctiune de muschi, Aparitia durerilor in picioare pot fi date de un plus sau un minus energetic, in functie de realul motiv al tensionarii ; de unde a pornit cauza dezechilibrului.

In scopul profilaxiei edernelor si durerilor de picioare se recomanda urmatoarea sedinta :

Pacientul in pozitia culcat, operatorul incepe executia miscarilor de difuzare a energiei timp de 2-3 minute, pentru a ridica tonusul general al organismului. Se incep: apoi miscari de presare, de-a lungul fiecarui picior, de la 0 distants de 5-10 em. Mainile vin lin una spre alta, fara a se atinge, ca si cum ar presa aerul dintre ele. Se indeparteaza, ~ din nou se apropie (vezi desen 10. in

care este prezentata executia miscarilor la 0 persoana aflata in pozitia in picioare). Miscarile se continua timp de 10-12 minute.

Sedinta se incheie cu un masaj de contact, care se executa eu ambele maini, de sus in jos $1 invers de 5-6 ori. La nevoie se poate repeta miscarea de difuzare a energiei timp de 1-2 minute, urmate de frectionarea eu ambele maini a cutiei toraeice, in sensul acelor de ceasornic, care se face simultan in fata si spate.

62

Este bine ea dupa sedinta, pacientul sa-~i odihneasca picioarcIe pozitionandu-le pe ceva mai inalt, timp de 5 minute.

Aceasta procedure poate fi efectuata de opera-

tor si siesi.

§ 3. V ARICOZE

Pentru profilaxia varieozelor sedinta se incepe eli miscari de presare executate eu ambele maini

de-a lungul picioareIor. Una din maini se rnisca de la talpa in sus, spre genunchi, cealalta ii vine in intampinare, dinspre genunchi spre talpa. Miscarile se efectueaza pe ambele ~turi ale piciorului, timpul de executie 12-15 minute. Apoi timp de 2-3 minute se fae miscari de difuzare a energiei. Sedinta se termina printr-un masaj de contact, Iacandu-se 0 frectionare, ca 0 mangaiere usoara, care activeaza' fizic circulatia sangelui. Durata sedintei este de 20-25 de minute.

Aceasta sedinta, de profilaxie a varicozelor, poate fi efectuata de operator ca autotratament. Pentru aceasta ' el se aseaza picior peste picior intr-o pozitie comoda sl incepe manipularile descriss mai sus. Picioarele se maseaza pe rand. gedintele se executa regulat in fiecare zi, timp de 10 zile, cu 0 pauza de 0 zi si repetarea ciclului de tratament.

63

~ 4. MIGRENELE 51 INSOMNIILE

Migrena, acea atat de recalcitrants durere de cap, . care apare ell 0 frecventa relativ mare la atatia oameni, cat si insomnia care provoaca nu atat oboseala fizica, cat diseonfortul psihic, pot fi tratate eu sedinta profilactica descrisa rnai jos, prin parcurgcrea urmatoarelor etape :

Pacientul in pozitia sezand, bratele sprijinite de genunchi, palmele intoarse eu podul palmei in sus. Operatorul incepe sa execute cu mana dreapta dcasupra capului mlscari de la frunte catre ceafa (dispersarea energiei) de 7 ori, Se aplica mainile pe zona parietala. Podul palmei este usor curbat. atingand cu partes lateral-exterioara a degetelor capul pacientului, deci prin varfurile degetelor. timp, in care se exercita 0 foarte usoara presiune la suprafata eapului (vezi desen 11). Mainile raman in aceasta pozitie timp de 5-7 minute.

Se face dirijarea energiei catre zona urechilor (amandoua palmele sunt indrcptate intai catre 0 ureche, apoi catre alta"). In acest timp operatorul poate sa resimta 0 pulsatie a mainii, iar pacientul simte ca durerea se fixeaza in zona parietala,

gasindu-si concentraroa intr-un singur punct, care devine extrem de dureros, de exemplu, in tampla. Aceste miscari se executa timp qe 5-7 minute. Se reiau miscariie efectuate eli mana deasupra capului, de La frunte la ceafa, timp de 1-2 minute. ::;;edinta se finalizeaza eu un masaj usor de contact in zona tamplelor.

Alt traseu de derulare a sedintei pentru insomnie si durerea de cap se parcurge in urmatoarele

etape :

Durata sedintei va fi de 15-.30 de minute. Se fac miscari de intretaiere de-a lungul corpului pacientului timp de 2 minute. de sus in jos. Apoi, timp de 2 minute se fae miscari de presare deasupra capului. urmate de 0 dif'uzare a energiei deasupra capului de 7-8 ori, Deosebit de lin, se executa presiuni orizontale in regiunea fruntii eu 1nt1'etaiere - 2 minute. Iar, difuzarea energiei deasupra capului timp de 1 minut. Mainile, eu degetcle user curbate se lipesc deasupra eapului, en un crab, ramanand in zona tamplelor timp de 5-7 minute. Daca durerea se manifests la nivelul

amigdalelor energia se indreapta catre urechi, tirnp de 5 minute. Sedinta se incheie cu un masaj usor de contact a ambelor tample,

Atunci cand operatorul vrea sa aplice sedinta slesi, e1 se va aseza cornod, va aplica mainile pe cap, intai in miscari de difuzare a energiei, iar apoi va face miscari circulare de dispersare, III final iSi va frectiona tamplele timp de 3-5 minute.

*

*

*

Iar acum 0 sa va dam cateva sfaturi care va pot fi de folos in cazul unor acidente minore, sau situatii neprevazute. Fara indoiala ca un accident series va necesita de urgenta un ajutor medical. Dar, in perioada de cicatrizare si restabilire, aceste

65

procese pot fi accelerate si se poate veni in ajutorul celui care a suferit trauma prin urmatoarelo proceduri.

~ 5. LUXA TIl) FRACTlIRI

Luxatia, care se manitesta prin dureri vii, limitare a miscarilor si 0 imposibilitate Iunctionala in pozitie vicioasa, face ca printre primele remedii sa fie indepartarea durerii, folosindu-se calmantele. Trebuie sa stim cil un calmant doar reduce senzatia dureroasa, dar nu actioneaza asupra vindecarii, recapatari! tonusului normal al partii afectate.

Prin masajul bioenergetic, se regleaza biocarnpurile, care actioneaza direct la nivelul zonelor afectate, restabilindu-se starea de Iunctionalitate normala.

,

Sedinta se va Incepe prin aplicarea varfurilor

degetelor pe locul dureros, printr-o miscare orizontala a mainilor (indepartare si apropiere) timp de 10 minute. Se executa apoi miscari de presare prin incrucisare, In tot acest timp, mainile se apropie si se indeparteaza de locul bolnav. Miscarile se continua pana la aparitia legaturii dintre operator ~i pacient ; operatorul resimte furnicaturi sau intepaturi in varful degetelor, iar pacientul 0 incalzire ~i 0 stare de usurare. 0 foarte usoara masare. aproape sub forma de mangaiere a locului afectat va incheia sedinta.

66

§ 6. iNTINDERILE MUSCULARE

Sedinta dureaza 10-15 minute. Varfurile degetelor se pun pe locul afectat. Se executa 0 presume usoara, prin apasari ritmice, fara a dez-' bpi mainile.

§ 7. ARSURILE

Arsurile, aceste leziuni provocate de foe, vapori sau substante chimice, atunci cand nu cuprind o arie prea intinsa, dupa curatarea locului afectat pot £i tratatte prin metoda masajului tara contact.

Este extrem de importanta executarea corecta a m iscarilor de difuzare a energiei sl a celor d€ pompare. Ele se executa eu 0 singura mana la zona locului afectat, ca si cum s-ar aduna $1 imprastia ceva, eu 0 foarte usoara tensionare.

Se fae miscari de sus in jos :Sl de jos in sus, miscari de difuzare a energiei, timp de 1 minut., Impartirsa energiei /difuzare/ - 1 minut. Miscari de presare - 1 minut. Se continua cu miscari de presare, cu intretaierea mainilor, pe 0 durata de 2 minute. Impartirea uniforma laterala a energiei - 2. minute. Miscari de presare deasuprs eapului sl difuzarea energiei capului, cate un minut fiecare. Masaj de contact la nivelul cutiei toracice.

De regula, dupa 10-15 minute de actionare b~:;;ieutele incep sa dispara, pielea incepe sa-:;;i revina la culoaroa normala.

67

Se poate lucra si cu ,ambele maini, executandu-se miscari- de presare cu incrucisare a mainilo.:

Nu trebuic s5. ncglijam ca periodic sa f'acem difuzarea energiei, de-a lungul intregii sedinto miscarile 52 executa deasupra capului si in partil , laterale ale corpului pacientului.

§ 8. iNGREUN)\REA RESPIRr\ TIEl) AST1\1

Traheea, bronhiile 51 plarnanii sunt organo intratoracice, deci organe interne, totusi datorita structurii lor tubulare, ele comunica direct cu atmosfera, motiv pentru care sunt supuse actiunii atator factori nocivi.

Bolile respiratorii, in care apar reactii congestive ale mucoasei nasului, faringelui, traheei $1 bronhiilor, ale alveolelor, $1 pleurei, sunt frecvente, micsorand rezistenta sl puterea de aparare a aces tor organc. Rolul eel mai insemnat il joaca ra-. ceala, care debuteaza cu un guturai care poate duce la cele mai absurde complicatii,

Bronsita este 0 inflamare a mucoasei bronsice manifestata prin tuse si prin accentuarea secretinor bronsice,

Pentru tratamentul guturaiului se recomanda urmatoarea sedinta :

Dupa miscarile de difuzare a energiei timp de 3-5 minute, degetele rnainii drepte S2 aduna in manunchi ca si cum ar lua 0 boaba de sare, rotindu-se dupa aceea palma in jurul nasului si sinusu-

68

rilor in sensul acelor de ceasornic, timp de 10 minute.

Pcntru bronsita se rccornanda urmatoarea

sedinta :

, Bolnavul se aseaza in pozitia sezand sau culcat. Operalorul incepe cu miscari de difuzare a energiei timp de 2-3 minute. Miscari de-a lungul mainilor pacientului -'1 minut, de difuzaro a energiei. Se executa miscari de presare la nivelul bronhiilor de 20 de ori. Se continua cu miscari de presare orizontala eu acumulare timp de 5 minute la nivelul bronhiilor. Distribuirea generals a energiei timp de 3 minute. Miscari de presare orizontala 1a furca pieptului timp de 5 minute. Masaj de contact la inima timp de 1 rninut. Se imbraca partea bronhiilor cu ceva cald, Daca bolnavul are tensiune arteriala marita, se mai executa. urmatoarele miscari :

Miscari ondulatorii sub forma cifrei 8, de-a lungul corpului de 7 ori, presare orizontala la furca pieptului, timp de 1 rninut, urmata de presare orizontala in acelasi loc - 2 minute. Distribuirea energiei in mod uniform de-a lungul corpului pacientului - 2 minute; se mai executa timp de 2 minute rniscari de presare 13 niveiul bronhiilor cu dispersare generala a energiei - 2 minute, se fina1izeaza ell masaj de contact al cutiei toracice :;;i a inimii.

Pentru sedintele de astm, in afara celor indicate 1a tratamentul bronsitei se mai fac urmatoarele mlscari :

Miscarea de aplicare a .. mainilor sub forma de ca1.l.!il 1a nivelul capului (desen 11) pe timp de 3-5 minute. Masaj de contact parie la nivelul glandelor Suprarenale timp de 2-3 minute si aceasi miscare

69

in jurul zonei gatului timp de 2-3 minute. Masaj de contact 1a mima.

~ g. CUM SE POA TE OPRI o SCURGERE DE SiNGE

Cu degetul mare si aratator, deasupra ranii se fac miscari care amintesc de cum se canta pe cIapele unui acordeon. Se continua cu cercuri deasupra locului ranii, eu un singur deget, in sensu} aeelor de ceasornic. Daca degetul se invarte in sens invers, scurgerea de sange se intensifies. Durata sedintei 10-15 minute.

§ to. DURERILE MENSTRUALE

Operatorul isi plaseaza ambele maini in zona uterului. Se apasa pe rand, in cere, cu degetele in sensul acelor de ceasornic, In momentul in care s-au sesizat punctele dureroase I ele sunt de pana 1a 5 I degeteie isi maresc treptat intensitatea apasarii, £ara a ii luata in consideratie acutizarea durerii, pana in momentul in care se percepe pulsul. Se continua astfel timp de 15-20 de minute, adica pana in clipa in care durerea se grupeaza spre centru, pentru ca apoi sa dispara,

Se poate apJiea $i alta metoda de actionare : ell varfurile degetelor rnainii drepte se apasa pe podul palrnei pacientei, in timp ce mana stanga a

70

operatorului sustine, pe dedesupt, palma pacientei. Durata de actionare este de 10-15 minute. Urmeaza un masaj de contact de-a lungul coloanei vertebrale, in ambele directii de 7 ori.

*

*

Cand Djuna si invataceii ei trateaza imbolnavirile grave, neglijate mult timp sau cazurile grave, ei se folosesc de proceduri speciale, mult mai complicate. Aceste proceduri vor fi accesibile doar acelora care stapanesc deosebit de bine metoda profiIactica a masajului £ara contact, au studii medicale peste nivelul mediu ; este neaparat necesara 0 aparatura corespunzatoare pentru controlul starii de sanatate in timpul tratamentului.

Luand in consideratie interesul pe care profilaxia ~i tratamentul celor mai raspandite imbolnaviri I-au prod us, prin masajul fara contact, 0 sa expunem cateva sfaturi metodice pe care Ie puteti folosi pentru a acorda ajutor celor apropiati sau prietenilor. Va putem atrage atentia ca folosirea lor va deveni posibila, adica eficienta si eu efecte vizibile, doar dupa ee obtineti succese in timpul sedintelor profilaetice, eeea ce implica deplina lor cunoastere ~i stapaniro. Atunci 0 sa capatati incredere deplina in propriile dumneavoastre forte si in posibilitatile pe care Ie aveti.

71

\'

ARTA DE A NE CUNOASTE SINELE

~

O muL Cat de putin se cunoaste eI pe sine. Astfel am inceput primul capitol al acestei carti, si credem ca dupa ce ati pareurs toate capitolele pana la prezentul, acest gand va intersectat de mulco ori, Anand ca fiecare dintre noi, suntem dotati din nastere, pentru a face a face bine si a aduce linistea si usurarea celor din jurul nostru, poate ca in primele clipe vom avea crunte momente nu numai de indoiala, dar chiar si de respingere a fenomenului,

Dar sa nu uitam ca, la ora actuala, intreg domeniu al stiintelor mondiale a intrat intr-o noua etapa de dezvoltare, care se caracterizeaza printr-o stiinta integrativa, care apare prin interactiunea si intersectarea domeniilor de activitate a unor complexe discipline stiintifice, care reunesc metode, notiuni, teorii $1 realizari din cateva domenii de cercetare si experimentare stiintifica. Motivul aparitiei unor astfel de stiinte de sinteza este acela ca doar pe 0 astiel de baza reunificata se pot rezolva principalele probleme "nodale" pentru tot ce cuncastem in fizica si chimie, fiziologie si psihologie, blOlogie, rnatematica $i ecologie, etc, Astfel de dis-

73

cipline stiintifice complexe se creeaza $i rezolva unele dm cede mai importante probleme actuale, tocmai datorita sintezei de idei a celor mai diferite zone ale cunoasterii, unificand intr-un tot axiomele $i principlile lor.

Oamenii au capatat un interes din ce in ce mai mare in a se cunoastc pe sine: fiecare a inceput sa doreasca sa cunoasca perspectivele pe care i te of era viata, ce capacitati si posibilitati are, cum lo poate dezvolta 91 utiliza. in folosul lui si a celor din jurul lui. Ei nu mai sunt indiferenti fata. de fcnomenele care exista in mod real si deschid prin faptul existentei lor, noi cai de dezvoltare.

Oarnenii simt ca din jurul lor: din universuri, din natura se aduna din ce in ce mai multe posibilitati. Felul in care Ie simtim aparitia, rapiditatea de a le recepta depinde de felul in care recunoastern toate aceste forte, cum ne exersam volt-constient in vederea cunoasterii lor. deci de Iortele noastre interioare pe care am invatat sa le st8opanim.

Am constatat cu toti ca viata nu ar fi posibila, sub forma pe care 0 cunoastem, fara. acele procese informationale care modeleaza lumea inconjuratoare si pe care le denumim procese psihice, pe care le percepem sub forma de ganduri, In mod corespunzator, aceste procese sunt factorii cei rnai irnportanti pentru existenta lumii vii.

Cu cat este mai ridicat nivelul de dezvoltare si cunostinte acumulate ;;;1 asimi1ate, eu atat mai mult capata un rol major, in viata si comportament, constructia modelelor cerebrate informationale, aceasta fiind baza de pornire pentru toate tipurile de activitate, munca, creatie, daruire.

Modelele noastre despre obiectele Iumii inconjuratoare nu sunt doar 0 simpla copie "moarta" a acestora, cum ar fi de exempJu, reproducerea lor data de fotografie sau reflectarea in oglinda, Particularitatea specifica a acestor modele consta in faptul ca ele sunt vii, incarcate energetic, ceea ce inseamna ca materia din care sunt construite este

vie. Din cele spuse rezulta, ca 0 concluzie logica, cit omul este un rezultat al modului sau de a gandi, gandurile hind ca niste germeni ai faptelor, produse sau potentiale si ca, orice gand, poate sa ia, 0 data si odata, a forma perceputa de noi.

Trebuie sa stim :;;1 sa nu uitarn niciodata ca fiecare gand al nostru este 0 rea li tate , 0 adevarata forta, eli fiecare gand este piatra de temelie care in timp va determina propriul nostru destin, comportament, mod de a fi, in directie pozitiva sau negativa, totul depinde de noi. Starile noastre sufletesti predominate, pe care ni Ie vom induce prin ganduri, va fi forta ce va calliuzi evenimentele la care suntem supusi in ceea ce va fi 10105u1, sau in detrimentul nostru.

Tocmai de aceasta trebuie sa avem denlina inCfedere in posibilitatjle noastre, in capacitatea noastra de a aduce usurare si ajutor celor din jur, de a face bine.

~ 1. sA MARIM PUTEREA NOASTRA DE CONCENTRARE

Chiar daca acest paragraf face parte din metodele .masajului Hira contact, cunoasterea procedurilor simple prin care se ajunge lat aceasta, ne va a-

75

juta pentru toate domeniHe de activitate, pentru felul in care ne vom stapani si ordona gandurile, Acest fapt va fi in folosul nostru nu numai pentru a capata abilitatea stapanirii masajului tara contact, dar si pentru a capata abilitatea stapanir ii de sine. Reglarea cerebrala, pe care 0 vom prezenta aici, a activitatii psihice este absolut necesara pentru dezvoltarea capacitatilor dezvoltate ell ajutorul antrenamcntului.

Daca pana nu demult, metodele de dezvoltare umaria care au fost dobandite de anticile civilizatii, mai ales cea indiana. au fast considerate in Apus ca pura mistica, 0 data cu dezvolt.area stiintelor aceste fapte si metode nu au mai parut atat de stranii si tainice. Aceste met ode au putut Ii legate direct: de cuceriri1e neurofiziologiei si a medicinei, F'rincipiul nervismului, conform caruia toate procesele care au lac in organism, intr-o masura mai mare sau mai mica, suporta influenta directa a proceselor care au lac in celulele nervoase. Acest principiu va permite, fara indoiala, explicarea multor fenomene care anterior pareau de neexplicat $i mistice.

S-a constatat ca inS<1$1 dezvoltarea psihica at'e loc simultan ell concentrarea asupra dezvoltarii capacitatilor de dirijare a sistemelor organismului. La prima vedere aceste metode sunt extraordinar oe simple. Metoda principals este de a antrena capacitatea umaria de a-~i retine in campul atentiei un obiect oarecare,

De exemplu : Iixati pe porete 0 foaie de hartie alba cu un punct vizibil desenat pe ea, asezati-va in lata faii hi 0 distanta de 1-1.5 m intr-o pozitie comoda si concentrati-va toata atentia asupra

76

n'lndului desr-nat. Ganditi-va doar la foaia de harri~ pP ('9.r.2 ('<::1::.2 .d~senat punctul, incercand sa-l cuprindeti cu pnvlrea doar pe el.

Incercati aceasta experienta. Va yeti convinge :o;?_rte n'p'ede cat de grea este aceasta sarcina de a retine at2ntia asupra unui obiect oarecare. Initial, o sa reusiti sa retineti atentia, dar aceasta va fi posibil dear cateva secunde. Foarte curand punctul va in:::epe sa se topeasca, ca si cum ar dispare din carnpul vizual si sunt necesare sfortari destul de rnari 'ale vointei pentru ca punetul sa fie retinut in centru. N u dupa mult timp, in cap 0 sa va apara tot Ielul de ganduri colaterale, care va va indeparta de obiectul privit, Cu aceste ganduri va' fi eel mai greu de luptat.

Experimentele psihologice au dernonstrat ca nici unul din oamenii care nu au avut a pregatire anterioara a acestui exercitiu, nu au fost capabili sa Iixeze neintrerupt si sa-$i retina atentia asupra punctului mai mult de 20 de secunde. Acest lucru dernonstreaza ca celulele care coordoneaza miscarea volitiva a ochilor, poseda doar infinitezimal capacitatea de reglare. Aceste celule obosesc repede $1 privirea, care in primele secunde a fost concentrata asupra obiectului, iese din ascultarea noastra ; energia celulelor a fost epuizata,

Sa ne imaginam ca dumneavoastra in fiecare

zi va Yeti antrenal un timp oarecare (porniti de la 3-5 minute la a jurnatate de ora) sa va concentrati atentia asupra punctului. Acest lucru va duce la faptul ca un anume grup de celule nervoase vor Ii nevoite ca sistematic sa execute 0 munca stati..::a, legata. de directionarea vazului. 0 astfel de

77

Iunctie statica va duce in mod necesar la 0 irigai sporita a acestor celule. $i acest lucru este de in· teles : eu cat mai mult sunt obligate sa function, ze unele sau altele din celule, cu atat mai multrebuie sa fie alimentate cu substante hranitoan

Functionarea in corelatie cu afluxul de sang, marit va duce la intarirea acestui grup de celule, l: dezvoltarea lor. Jar mai departe, totul se deruleaz. in, acelasi mod ca si eu dezvoltarea museulaturii eelulele musculare exersate sistemtic se dezvolta Acelasi Iucru se petrece si cu celulele nervoase. P. parcursul antrenamentului veti deveni capabili St retine]i tot mai mu1t privirea, deei si atentia, asu pra punctului fixat.

In ceea ce priveste aportul sanguin el se va produce nu numai la nivelul limitat al zonei frontalc Se va iriga mai intens tot creierul. Zona frontala in acelasi timp este regulatorul cerebral superior al comportamentului. Aceasta zona dirijeaza, coordoneaza toata activitatea noastra psihica, In afara de aceasta, in partea inferioara a zonei frontale se gasese eelule care regleaza diferite process legate dr functionarea organelor interne. De aceea, aducand in partea frontala un aport sporit de sange .o;;i dezvoltand celulele ei, 0 sa puteti dobandi si 0 puterr deosebita asupra intregului organism ca intreg.

Se vede cum, in spatele unui exercitiu simplu, se ascund procese extrem de interesante si de complexe. Ele au un sens absolut determinat psihofi-

ziologic si nu con tin in sine nimic mistic. Aceasta este 0 incercare de actionare directa asupra scoartei, acelor parti ale .scoartei cerebrale, care asigura reglarea comportamentului uman. Avand in ve-

78

dere cit partile frontale sunt raspunzatoare .o;;i de nlvelul dezvoltarii personalitatii si anume : chiar a~ cest€! oclule asigura creativitatea propriei perso- 13.htati. Deci, prin aceasta 0 sa influentam nu nu-

t.

mal procesele volitive, nu numai asupra dirijarri

actelOr si "proceselcr de comportament care au loc in organele noastre interne, dar fara nici un fel de dublU VOl' fi influent ate si functiile nivelului creativ ale creierului.

Acoasta metoda de concentrare a atentiei poate sa va para incomoda si stranie. Pentru noi, europenii, plini de viata si nelinisti, eli un mod de gandire extrem de mobil, 0 astfel' de metoda legata de fixarea privirii pe un obieet determinat, apare rnult prea contemplativa. Ne este greu sa intelegem cum putem sa ne dezvoltam activitatea creativa stand :in nemiscare, fixand un singur punet. Dar in acest timp ne dezvoltam nu numai activitatea creativa, nu uitati ! Chiar daca noi intelegem ea pentru a dezvolta vointa, atentia, eoncentrarea, suntem intr-o continua activitate de depasire a piedicilor, ca o infranare a ratacirilor instinctuale, ea 0 atingere

a scopurilor complicate, toate legate de un efort considerabil. Si in cursul unei astfel de activitati, in timpul inf'ranarli anumitor rataciri fara indoiala ea pot sa se formeze si se formeaza mecanisme de reglare superioara, dar ele se vor manifesta mai dispersat decat daca au fest antrenate prin exercitii sustinute.

Nu uitati ce am spus in capitolele precedente : in fiecare exista capacitatea de a practica massjul ~ara contact si pentru aeeasta nu este nevoie sa fii lnzestrat sub 0 forma care ar soca pe cei din [ur. Daca dorinta dumneavoastra de a ajuta este sin-

79

cera, daca va yeti iubi activitatea, daca va v« antrena continuu, bineinteles, acest continuu est cuprins in limitele bunului simt, si veti executa coreet exercitiile si miscarile necesare, rezultatele obtin ute VOl' fi evidente si remarcabile. Pe drumul pe care 0 sa porniti VOl' fi nenumarate bariere date de lene, emotii negative, lacomie, iritabilitate ~i poate egoism. Trebui sa le inlaturati.

Este bine sa va precizam ca nu aveti dreptul sa va ocupati cu masajuI fara contact daca suferiti de o afectiune grava, este periculos si pentru dumneavoastra, cat si pentru pacientul pe care il Yeti trata, Exista posibilitatea de transmitere a bolii. Trebuie, in' acest caz, sa va ocupati de durnneavoastra. sa va vmdeeati, iar apoi sa mcercati tratarea altora. Avand in vedere marea Iorta a gandurilor noastre si faptul ea multe, aproape toate, gandurile care par doar firave strafulgerari de idee, 0 data si 0 data capata viata, de multe ori bolnavii Isi pregatesc singuri imbolnavirea. Un gand obsesiv, predispozitia ipohondrica,' face din unii dintre noi, in timp, bolnavi extrem de greu de tratat.

Va recornandam sa Iaceti eli dumneavoastra un .,masaj" ~i antrenament psihic, deosebit de efieient. El va pune in miscare acele resurse interne, atat de tainice pentru noi, si va avea cele mai benefice rezultate.

Dimineata, cand va treziti, dupa ce fa1:eti cateva miscari de intindere a eorpului care il va scoate din arnorteala data de somn, gasiti-va pentru 10-15 minute 0 pozitie relaxata, cornoda, dar in acelasi timp activa pentru fiecare dintre noi ea este diferita ( si incepeti un exereitiu : repetati-va de 5-7 ori, urmatoarele : "sunt puternic, sunt sa-

80

na tos", ,. as tazi va fi 0 zi foarte buna", "sun t calm si intelept'·, "sunt bun, sunt intelegator". sau tot ce dorinti S.1 se realizeze, cat si reversul fenomenelor care va dau cornplexe fata de cei din jur, Efectele unui astfel de exercitiu vor fi evidente pentru dumneavoastra intr-un timp relativ scurt. Suntem ceea ce vrem sa fim. Chiar daca nu constientizam anumite stari ale gandirii noastre, ele aparand in subconstient si inconstient, se vor reflects pe plan real in viata noastra de zi eu zi,

De undeva, dintr-un infinit necunoscut, simtim ca. tot universul este expresia vietii in continua dozvoltare. Stiinta pe care oarnenii au creat-o si pe care foarte multi dintrer noi se bazeaza inainte de toate, a demonstrat intai prin premisele propuse, apoi prin experimente si repetate verifrcari acelasi u-cru : esenta vietii este unica, Particulele neutrino studiate, descrise in fizica nucleara, au proprietatile particulelor in repaos de masa si in pcela!';>i timp proprietati energetice exprimate prin earacteristici volitive. Deci, poseda principiile vietii :;>1 capacitatea de a lua hotarari. Este adevarat, cunostintele noastre stiintifice au inca multe pete albe, multe necunoscute, dar bazele care ne due spre cunoa~;terea adanca a cailor vietii au fost puse.

Exista un plan superior al universului care, privit din unghiul nostru, ni se pare fix constand din particule neutrino, si nu numai, care este 0 lume cauzala. In acest plan superior s-e dezvo1tat forta gimdului fiintelor superioare, care au ajuns 1a con$tientizarea existentei vietii, Substantele mentale ale omului constau din particule similare, diferentiate doar prin anumite fenomene de principiu.

81

Aceste particule formeaza protoatomi, particulc mal mid - leptonii. Leptonii formeaza a doua dimensiune a universului si anume : planul astral.

Atunei cand din leptoni se forrneaza diferiti atomi, care la randul lor formeaza molecule, apare un plan fizic, adica Iumea pe care 0 percepem, in general, cu organele noastre de simt.

Toate cele ce sunt in univers apartin unuia sau altuia din aceste trei planuri sau catorva simultan, interferente pe care, 1a ora actuala, omul se straduieste sa le descifreze si expliciteze.

Mineralele, ceea ce denumim obiecte neinsufletite, care exista, au proprietatile planului fizic si ale celui astraL In general, acelasi lucru se poate spune si despre ceea ce tine de flora. 91 fauna.

Omul cumuleaza in el cele trei planuri, (VEZI CAPITOLUL I, DESEN 1). De aceea in om sunt Intruchipate toate principiile universului, jar organismul lui a fost denumit - pe merit - microcosmos. Omul este un univers in sine. Enigmele ce se ascund in el sunt la fel de greu de cunoscut si descifrat. precum ceea ce numim - macrocosmis. Deci. analog eu organizarea universului, si la om apar trei planuri : fizic, astral, cauzal. Toate planurile 9i biocampurile /invellsurile/ sunt dirijate de asa numitul "Eu" al omului care, de rapt, este reflectarea unui eu cosmic superior, dar care ea orice reflectare are erori1e sale si, in afara de aceasta, suporta rigorile acelei forte ascunse in creierul uman, data de eeea ce numim principiul egoismului. Pe de 0 parte, acest principiu este eel care ii da rezistenta ornului in planul fizic, dezvoltand instincte si cornportamente, pe de 1Cl1ta parte, il departeaza pe om de cunoasterea cosmica. Cu cat acest principiu este

82

mai bine eontrolat, adus in folosul a cat mai multi oameni ee se af1a in jurul nostru, eu cat ne stapanim mai bine, dar si iubim eu dezinteres cele din jurul nostru, cu atat ne apropiem de cunoasterea oosmica.

In nici un caz nu trebuie Sa intelegem ca acest

prindpiu ar treb.ui anihilat sau neglijat. El tr:b';lie apropiat de un Ideal comportamental, care sa includa nu numai individul separat de lume, dar privit ca 0 rotita esentlala in miscarea vietii, A iubi, nu inseamna a te darui fara discernamant. Forta iubiri i consta toemai in directionarea ei, in a avea intelepciune, intelegere si bunatate dar si in a penaliza nedreptatea. Sa nu intelegem prin bunatate acceptarea nedreptatilor, compromisurilor de iertare. Sa indreptam eu tot ee ne sta in putinta, chiar prin masuri ce pot parea aparent dure, gesturile s~ gandurile, care aparand in jurul nostru fac rau, Nu uitati, totul se plateste !

Door la prima vedere, prin cele spuse am facut 0 digresiune. Tot ce s-a spus intra in arta de a ne cunoaste, de a ne mari puterea de concentrare. Doan cunoscand cine suntem noi, care sunt realele noastre posibilitati putem avea baza pentru a porni pe drumul unui antrenament al eapacitatilor existente in noi ..

Atunci cand incepeti exercitiile de concentrare fiti plini de incredere ca reusita va fi de partea dumneavoastra. Alegeti, pentru a ceasta , acele momente ale zilei in care agitatia din jurul dumneavoastra se reduce, sau chiar puteti ramane singur. La inceput, exercitiul de concentrare vi se va pa[ea. di~icil. Cu timpul el va deveni complet controabil ~l-l veti putea folosi decuplandu-va de ceea ce

83

va inconjoara si oboseste, nu .numai pentru a c. sau gandi, dar si pentru a va relaxa.

Exercitiile respiratorii nu sunt obligatorii. D'J.ca doriti sa aflati descrierea lor, utilizati un manual de yoga. Dar, atunci cand incepeti sa va antrenati, faceti in asa fel incat sa aveti 0 respiratie calma, -egala, care iriga bine plamanii furnizand acele componente ale aerului atat de necesare bunei

functionari a organismulul. Imaginati-va eel sunteti departe, nu numaii de zgomotele orasului t}i a industrializarii, dar si de mirosurile care exalts din ceea ce este in jur. Sunteti undeva pe malul marii, sirntind briza cu gustul sarat si de alga, al carui simplu miros vii da satisfactia respiratiei, sau' sunteti undeva pe un platou de munte, in care aerul te obliga de la sine sa inspiri ~i sa expiri, pastrand un moment de reculegere. In acest fel, se iriga partea superioara si infe1'ioa1'a a pulmonilor, calmul respiratiei va duce la 0 calmare a intregului organism.

Incepeti exercitiile cu punctul desenat pe hartie. Dupa ce ati reusit sa mentineti atentia un timp care vi se pare rezonabil asupra punctului, puteti trece si la utilizarea pentru fixarea atentiei 111 obiecte simple, care va. sunt Ia indemana in timpul zilei.

In timpul exercitiuiui faceti tot posibilul, parra reusiti sa va rupeti gandurile de ceea ce va inconjoara, de toate grijile si problemele care va framanta si a caror rezolvare incercati sa 0 gasiti. In acea clipa, sunteti door un privitor a carui ochi se fixeaza asupra obiectului, tara ernotie si tarn amintiri. Punctul este doar un punct. Puteti sa vi: ganditi de ce este asa, care este notiunea punctului.

84

Cand ati inceput sa aveti rezultate, prin reali-

rca unei concentrari asupra punctului, va reco~a~dam »u exercitiu, pe care a~um Yeti consta~a ea este U:;?Ol' de efectuat. Efectuati-le pe ambele, In anumite intervale de timp.

EX2Tcitiul consta : aprindeti 0 lumanare pe care 0 amplasati la circa 1 m de dumneavoastra, asezativa in fata ei, intr-o pozitie comoda, care nu va v-a face sa cautati, timp de 10-15 minute, alta. Lumanarea se recomanda sa, fie la nivelul oehilor. Fixati privirea asupra micii flacari. Gandul se a$terne numai pe imaginea flacarii. Concentrati atentia asupra flacarii timp de cinci minute. Faceti efortul ca privirea si atentia dumneavoastra sa fie fixate tot timpul asupra Ilacaeii. Dupa 5 minute inchideti ochii si acoperiti-i eu palma. Incercati sa va reproduceti in minte forma si intensitatea flacarii. Nu de la prime1e exercitii acest lueru va fi posibil, Atunci, cand in momentul in care inchideti ochii, imaginea flacarii 0 sa va apara la fel de intensa si clara ca si atunci cand aveti ochii deschisi, incercati sa faceti ca distanta dintre dumneavoastra $i Ilacara sa se mareasca. Deplasati in gand, incet, Ilacara inainte pana ce devine doar un punct luminos. Acest lucru produceti-l cat mai lent, ceea ce va f'avorizal dezvoltarea puterii de control asupra capacitatii si modu1ui de vizualizare. Dupa ee a ajuns un punet luminos, incepeti sa readuceti flacara inapoi spre dumneavoastra. Cu cat 0 sa 0 apropiati in gand mai mu1t de dumneavoastra, cu atat aceasta va crests in dimensiune si claritate.

Continuati sa 0 deplasati catre dumneavoastra pan_a cand 0 sa aveti senzatia ca este atat de aproape meat va reuniti eu ea. Se produce 0 stare in ea-

85

re va pare cil plutitl, gandul si constiinta se urnplu de lumina clara. Poate apare chiar 0 identifieare a personalitatii dumneavoastra cu lumina Ilacarii, Sunteti un tot, 0 unitate in care nu va mai separa nimic. Incercati sa mentineti aceasta stare de unitate. InceputuriIe, ca orice inceputuri VOl' fi dificile si de foarte scurta durata, Nu disperati, chiar si cateva secunde sunt deosebit de importante. Cu cat veti practica acest exercitiu vreme mal indelungata, aceasta stare se va mentine un timp mai lung.

Dupa 5 minute de vizualizare, deschideti oehii.

Exercitiul de concentrare poate dura intre 10 si 30 de minute.

Nul va faceti probleme in ceea ce priveste acele 5 sau 10 sau "x" minute. Ceasul dumneavoastra biologic va intra automat in functiune si va prelua functia de masurare a timpului, indicandu-va durata. El exista in fiecare individ uman. door atat ca, din cele mai diverse considerente, nu prea il Iuam in seama.

Antrenati puterea dumneavoastra de concentrarel Doar dupa cateva luni 0 sa simtiti cum deveniti parca de Ia sine mai putin supus la ceea ce omenirea a denumit .,factorii de stres " , 0 sa reu~iti sa priviti ce va inconjoara, ca pe un ansarnblu, in care totul i~i va avea rostul sau.

~ '2. sA PRIVIM IN JUR

Minunatele forte ale eternitatii sunt in noi ~i in jurul nostru. Oare cat de des uitam cu desavarsire cat de minunata este caldura :;;i lumina soare-

86

1 .. eate nostalgii si regasiri ne da cerul instelat,

u~~l indireat de aroma floriior, zambetul si mana ?~tinsa de urr prieten ? Mult prea des. Ne facem ~anduri pentru atatea probleme, ne incarcam sufletul eu regrete :;;i gasim, far :pentru noi, clipele si mai rar, eeasurile in care suntem linistiti, simtind bucuria de a tral, constientizand eternitatea noas-

tra.

Nimeni: nu va sustine ea nu apar in existenta noastra cotidiana probleme majore legate de cele mai diferite zone ale vietii noastre. Ele sunt incerearea la care suntem supusi continuu, cad acea lege Imuabila pe eare poporul a denumit-o destin este 0 incercare de regaslre a noastra. Cei care inteleg acest lucru vor incerca sa-si modeleze in asemenea chip viata, sa adopte 0 conduita care ii va duce spre injelepciune, intelegere, putere si desavarsire sufleteasca. Totul este sa in cercam, sa ne apropiem de momentul trezirii cunoasterii de sine ~i universale, cand toate energiile cosmice vor fi la

dispozi tia noastra, caci noi facem parte din ele.

Omul s-a dezvoltat in decursul secolelor. Fiecare etapa a dezvoltarii lui I-a apropiat Ili indepartat de cosmos, depinde door de noi ce cale vom alege, niciodata nu este prea tarziu.

Pastrarea echilibrului nostru emotional! este pus la grea incercare de ceea ce a fost denumit in secolul XX-lea ),stres". Grice excitatie ' care vine din alara poate primi denumirea de stres. Un zgomot, un insucces, un cuvint, arice i poate deveni stres, cu toate consecintele negative pentru organismul nostru.

Il?

Dar sa ne amintim $1 ornul preistoric era supus stresului, Pentru el frigul, foamea, spaima fata de Iortelc naturn si animale erau factori la fel de stresanti ca $1 in cazul omului civilizatiei actuale suo perindustrializate, in care tipurile agentilor stresanti s-au diversificat. Medical stresul e:ste apreciat ca 0 boala. desi nu este 0 boala, dar atunci cand il .. primim si gazduim" in sine sta 1a baza a numeroase imbolnaviri ale organismului, dintre care unele deosebit de grave.

Viata cotidiana face sa resimtim in organismul nostru efectele stresului atat la nivel psihic, cat si fiziologic. Sa luam 0 zi obisnurta din viata unui om obisnuit : dimineata zbarnaitul ceasului desteptator ne irita atat prin sonoritate, cat si prin faptul ca santem obligati sa ne trezim 1a comanda pentru a incepe trava1iul zilnic (in apartamente prost izolate fonic, mal ales in timpul verii cand geamurile sunt deschise, ca un ecou incep sa taraie ceasurile din apartamentele vecme, slaba consolare), in viteza se

mananca ceva sau se da pe gat cafeaua, pentru ca apoi sa incepem enervarea din rnijloacele de transport, atat de aglomerate. Ajunsi la serviciu intram In alt cere vicios. Insatisfactia data de realizarile personale, 0 munca care ni se pare de rutina, tensiunile care domnesc la locut de rnunca si discutiile care apar, bern cafea. fumam, ne biciuim, simturile cu excitanti, Pornim catre casa teleghidati, ganduri obsesive legate de manoare, curatenie, copii, rude. Nu mai contmuam. Fiecare stie ce se intampla, iar efectele stresului sunt cumulative. in timp, nocivitatea lor ne erodeaza.

88

In anul 1980, in revista "SIENCE ET VIE" .NR. 748 a aparut 0 lista eli princlpal~l~ evenimente si )' ndel"ea lor in declansarea reactiei de stres. Acest ~~be1 a Iost alcatUlt de profesorul american DR. HOLMES, care a evaluat de la 1 la 100 dozele de st res : peste 300 de puncte acumulate intr-un an de zile pot duce pima la infarct.

Redam acest tabel mai jos :

1. J10ARTEA SOTULUI-SOTIEI . " 100

2. DIVORT . . . . . . . . " 73

3. DESPARTIRE CONJUGALA . '. 65

4. JI1ARTEA UNEI RUDE APROPIATE 63

5. BOALA SAU RANIRE. . 53

6. c.4SAl'ORIE . . . . . . 50

7. PIERDEREA SERVICIULUI. . " 47

o. /JIPACARE CONJUGALA . . '. 45

9. PENSIONARE . . . . . . . . . 45

10. PROBLEME DE SANATATE ALE UNEI

PERSOA.NE APROPIATE . 44

11. SA.RCINA . . . . . . . 40

12. l\~A$TEREA UNUI COPIL . 39

13. SCHIMBAREA VENITURILOR 38

14. MORT1:;A UNUI PRIETEN . 37

15. SCHIMBAREA MESERIEI . ., 36

16. JISA! MULTE CERTURI IN FAMIL1E. . 36

17. IMPRUl\IUTUR1 MAl MARE DE 30 000 ~ E1

1., ••••••••••••• 31

18. CRE$TEREA RESPONSAB1LIT ATn PRO-

FESlO:V.t1.LE 29

19. UN COPIL PARASE$T'E CA8A' PARiN~ TEASCA

. . . . . . . . . . . 29

89

20. GREUTATl CU SOCRII 29

21. MARE REUSlTA PROFESlONALA. 28

22. SOrIA SE ANGAJEAZA SAU PARASE$-

TE SERVIClUL . 28

23. DIFlCULTAri CU $EFUL . 23

24. SCHIMBAREA DOMICILIULUI . . . 20

25. SCHtMBAREA DISTRACTIEI PREFE-

RATE 19

26. iMPRUMUT MAl MIC DE 30000 LEI 17

27. SCHlMBAREA OBICEIURILOR (SOMN,

MASA) . . 15

28. CONCEDII. . v , 13

29. MlCI INFRACTIUNI 11

Dupa cum se poate constata, mai ales emotiile negative genereaza declansarea unor procese daunatoare organismului, Dar :;d ernotiile pozitive supun organismul la aproximativ aceleasi suprasohcitari nervoase.

Testari si experiente efectuate au demonstrat dar ca felul in care ernotiile pozitive sau negative actioneaza asupra organismului sunt in dependenia de factorii de personalitate. Deci, un rol deosebit il [oaca faotorii individuali, felul in care psihicul si deci organismul raspunde la agentii stresanti.

Trebuie sa devenim constienti ca doar inteligenta :;;1 rezistenta noastra ne vor face sa facem lata, in mod progresiv, acestor atat de cotidiene agresiuni, care pun organismuI nostru intr-o stare de adaptare si readaptare continua. Suntem nervosi, iritati si nu stim de ceo Avem reactii neprevazute, total nepotrivite momentului.

Si, in aceasta privinta trebuie sa facem antrenamente eu sine insusi, Prima data sa incepem prin a ne observa pe noi insine dintr-un punet neutru,

90

tru a inregistra si a cunoaste cat mai bine care

pen _ . - ..

sunt reactiile noastre. Daca re.u~m~ .sa ne pl:lv~m c,:

impartialitate, foartc multe s;t~mtn ca,re. pana mal ieri puteau produce grav,; s!ar~ de. mame .o;;1.ener_vare, VOl' reusi sa ne faca s~ z.a~blm sau. chiar sa n1dem. Nu urtati ceea ce ati citit sau auzit de nenumerate ori ; rasu1 vindeca. Asa cum ne vom antrena puterea de concentrare sa facem efortul de a antrena felu1 nostru de a percepe ce se intampla in jur. Putem avea :ele mai. diferite ~emperamente :?i personalitati. daca ~eveZ:lm .c~n:)tIentl de ceea ce ni se mtampla. reU$Jrn sa privim cu detasare evenimentele, privind parca de undeva din viitor, multe neajunsuri si imbolnaviri se', VOl' indrepta de la sine. Aduceti-va aminte: un eveniment, 0 in tamplare chiar foarte neplacuta rememorata la interval de 0 saptamana, un an este privit deja dintr-o stare de echilibru. Incercati sa atingeti aceleasi rezultate in c1ipa producerii lui.

Nu este usor. Perseverenta trebuie sa va insoseasca continuu. Atunci cand aveti scapari, nu va blamati, Fiti incrozatori in Iorta dumneavoastra, Atunei cand dorinta este sincera si intensa, intotdeauna reusita va fi de partea dumneavoastra, Trebuie sa fim sinceri eu noi, rezultatele nu VOl' ajunge niciodata mai rnult de 75-8'00.10, dar si aceasta performanta va face din dumneavoastra 0 persoana care poate strabate eu mai putine dificultati drumul vietii, va ajuta pe eel ce se ~afla in nevoie.

Traim intr-o conexiune perfecta cu natura.

Doar daca 0 sa avem 0 sanatate psihica si fizica bunil putern ajuta alt om,

Un alt factor deosebit de important pe care il luam din [urul nostru este hrana pe care. 0 mtro-

91

ducem in organismul nostru ; hrana' care asigur; existenta organismului fizic si hrana energetica.

Vom face cateva referiri sumare la ambele .

. Posibil ca proverbul "spune-mi C2 mananci $1 iti voi spune cine esti' sa fie perfect adevarat. De aceea, saj acordam atentie alimentatiei, Sa nu De imbuibarn, amestecand cele mai diferite produs, pentru a capata senzatia satietatii. In timp ce man. cati, faceti in asa fel ca masticatia sa fie cat ma] buna. 0 masticatie buna duce la un stomac sanatos,

Alegeti pentru hrana dumneavoastra, in mod echilibrat, hrana vegetala si animala. Proportia ve~ getalelor sa fie marita fata de aportul produselor animale (ne referim la carne, mai ales grasa ; la produse din carne), care chiar daca sunt absolut necesare pentru pastrarea aportului proteic, nu sunt de lac indicate sa fie consumate in cantitats mare. Nu ncglijati si nu minimalizati valoarea pe care 0 au pentru organism legumele si verdeturile, zarzavaturile si fructele, laptele si mierea. Un proverb englezesc spune : "un mal' pe zi, il tine pe doctor departe". In el se ascunde ext rem de mult adevar.

Mancati intr-a atmosfera de buna dispozitie, Nu va asezati Ia masa in clipa in care sunteti indispusi. Incercati sa reglati tonusul psihic si doar dupa aceea sj'i va asezati 1a masa. Incercati !

Hranirea cu energie cosmica trebuie sa 0 realizati constientizat. Energia cosmica se indreapta clipa de clipa catre noi, trebuie daar sa dorim sa o primim in toate aspectelo ei bune si sa sirntim cum se strecoara in noi, nevazut, intarindu-ne fortole. Nu este nevoie sa practicati tehnici speciale, ci door, atunci cand priviti soarele, cerul, natura

92

, va inconjoara sa simtiti eli faceti parte intecare ~ t r t d . . granta din ele, ca nu sun eu separa e umvers Cl

to n:1 eli a ::::c-st I.

i Aee3sta hranirc energetics estc deosebit de im-

portanta pentru atingerea realizarii de 'sine care cste scopul final al dezvoltarii oricarei fiinte evolUJ.te. Oroul are in el incifrate semnele care se trrmsmit si sc receptioneaza din mediul inconjurator. Depindc de noi cum le utilizam.

Sa profitam de toate ocaziile care ne due mai departe de civilizatia orasului, Sa ne deconectam, Dar, sa :;;i gasim 15-3.0 de minute in care inspirand adanc, cu palmele intoarse catre soare sa constientizam prin gand cal ne scaldam in energie, sa rcpetam dorinta noastra de a cuprinde for1;a si echilibru. Lumina care va apare in noi are 0 uimitoare capacitate de a regenera, este ca un elixir vital. Emanatiile solare patrunzand in noi. ne vor invada, daruindu-ne faria. Sa nu stam la soare dorindu-ne doar sa ne bronzam. Noua, oamenilor ne este dat acel discernamant care ne poate face sa ne folosim in mod constient de toate aeeste forte, chiar daca multe legaturi sunt inca ascunse ratiunii noastre. Nici sa nu abuzam de acest exercitiu. 0 supraincarcare poate duce la cele mai nedorite rezultate. Cum am spus 30 de minute de concentrare si dorinta sunt suficiente.

Aceste aptitudini, pe care le vom dobandi in tirnp, nu trebuie privite ca un scop in sine, ele sunt benefice doar daca drumul ales este eel coreet. Microcosmosul uman trebuie sa fie in rezonanta perfecta eu macrocosmosul.

_ Un alt factor important in felul in care receptam lumoa din jur si cum ne raportam la ea este

93

culoarea. Vedem in culori, deci traim intr-o Iurn , a culorilor. Coloristica mediului ambiant este dQ multe ori factorul de extrema importanta, prin ('. (ectele constiente sau inconstiente, pe care le pro. duce asupra psihicului nostru, deterrninandu-ne to. nusul si stare a interioara. Fiira sa stim de ee, uno-

.ori ne simtirn deconectati sau, dimpotriva, incarca, tura noastra de iritabilitate si anxietate creste.

Un spatiu in care culorile sunt lipsite de tonuri, de luminozitate, mediul devine surnbru ~L 'rece, incepem sa resimtim 0 stare de ostilitate de undeva din nedefinit predispunandu-ne spre stari de train negative, palla la declansarea reactiilor de spaima si agresivitato. In sens opus un spatiu in care culorile sunt vii, luminoase, predispun spre stari pozitive.

Culorile compenseaza Iipsa de lumina prin iradierile p,e care Ie produc, sau absorb luminozitatea

spatiului, depinde de saturatia lor si ton. .

Chiar daca perceptia culorilor la nivelul psihicului uman este diferita in functie de particularitatile psihoindividuale, se pat da cateva semnificatii universale in Iunctie de culoare, care dau aceleasi stari la toata lumea, indiferent de varsta, grad de educatic, stare sociala.

ALBASTRUlJ . inchis reprezinta calmul total.

Contemplarea .acestei culori are un efect linistitor asupra intregului sistem nervos. Se constata 0 reduccre a vitezei fluxului sanguin si respiratie., concomitent cu intrarea in functie a mecanismelor de autoprotectie care lucreaza pentru incarcarea organismului. Astfel, albastru, reprezinta granitele pe care 0 persoana Ie construieste in jurul sau, reprezinta unificare si un sens al apartenentei, Per-

94

tarea sa senzonala reprezinta suavitate, albas-

cep . t' . t I . E t

t reprezinta profunzimea sen imen U UL S e a-

devar si incredere, dragoste si daruire, renuntare

5i devotament. .'

. Conternplarea alba5trulUl cerului este de reco-

mandat acelor persoane care au un temperament ce-i duce spre agitatie, a carer ganduri sunt intr-un zbucium continuu. care cauta liniste, tocmai datorita atilt de beneficului, pentru astfel de f'iri, caracter calmant. Contemplarea se va face pe un obiect oarecare care se afla in raza campului vizual. Intai se vor examina si resimti toate tonurile de albastru pe care le percepe ochiul in jurul obiectului. Treptat, ne vom imagina cum toate culorile albastre se topeso intr-un albastru uniform daruind in JUT Iiniste si putere.

Atunci cand contemplarn cerul fara nori, putem atinge destul de repede starea de liniste. Albul norilor, concomitent cu un echilibru dinamic, care aparent ne da 0 stare neutra, intareste albastrul cerului, trezind potentialurile noastre.

CULOAREA RO$IE este expresia Iortei vitale, are intelesul dorintei fiind legat de neeesitatea de a obtine rezultate, dorinta acelor lucruri care conf'era vietii intensitate. Simbolic, rosul eorespunde sangelui, flacarii. ROI;ml este prezentul. Conternplarea rosului este creatoare. Aceasta euloare se fixeaza usor, ceea ce creaza 0 stare favorabila concentratiei. Concentrares' asupra lui produce 0 dorinta

a trair ii, a daruirii. .

GALBENUL trezeste ~i stimuleaza exprirnand expansivitate neinhlbata, larghete si relaxare. Simbolic eorespunde caldurii solare care deschide nabanUlte cai, aspiratiei catre un spirit vesel si fericit.

Se recornanda concentrari asupra culorii galbene acelor persoane care au a gfuldire mai inceata, parca 0 negura pluteste deasupra lor. Galbenul direc, twne3za gandirea spre viitor.

VERDELE, mai ales eel care are un anumo continut de albastru duce la incarcarea de valoare 3. .Eur-lui personal. Perceptia sa I senzoriala este astringenta, continutul sau emotional esb mandria Contemplfmd verdele copacilor vom inspira real ~i pur ritmul spirituall al infinitului. Sa simtim copacii ca pe 111-5te fiinte vii, care raspund sentimentelor noastre. Ei ne VOl' incarca cu emanatii care regenereaza si vindeca, pun 0 bariera in fata tensiunilor.

NEGRUL este negatia insasi, abandonul, anxietatea. Negrul este negarea culorii. Cei care aleg negrul ca pe 0 culoaf'€ preferata ar dori sa renunto furtunos la tot ce a realizat, parca sirntind ca nimic nu este asa cum ar trebui.

Sa incercam sa tinem cant de cele spuse pana acum despre culoare, Sa incercam sa alegem coloritul hainelor, a mediului ambiant in care evoluam in Iunctie de cele spuse. Sa reinvatam daca am uitat cat de mult ne da culoarea in toata evolutia noastra spirituals.

Privind in jurul nostru, reunindu-ne in sens spiritual cu natura ce ne inconjoara, concentrandu-ne asupra celor mai favorabile stari ca de Ia sine va apare intelegerea fata de oamenii, copacii :;,i pietrele din JUL Vom resimti compasiune, adica daruire a noastra si iubire.

96

Maruntele meschinarii nu ne vor mai tulbura raul va fi mult mai U90r de inlaturat din calea noastra si a celor din jur, Daca dorinta noastra tinde intr-adeV31' spre a fi noi, atunci toate fortele latente din noi se vor trezi prin aceste simple recomandari pe care le-arn Iacut. Instinctiv toti Ie cunoa$tem, trebuie dear sa Ie deschidem catle pentru a ft con~tientizate.

VI

CREDINTA DE A FACE BINE

""'I n capitolul "Miracolul poate deveni realitate"

au fost prezentate sedintele profilactice, a unor imbolnaviri frecvente si relativ simple, pe care cei care vor executa coreet procedurile masajului fara contact vor reusi sa le fadi cu succes.

In prezentul capitol vor fi prezentate sedinte de tratament care necesita in afara executiei corecte si : cunostinte medicale, 0 buna concentrare a atentiei, 0 spiritualizare mal inalta, 0 vie ineredere in proprii1e forte si. nu in ultimul rand, daruire iubitoare. Aceasta daruire nu insearnna epuizare, caci dumneavoastra veti fi veriga de legatura intre pacient si energiile cosmice, simulian cu a-I ajuta sa-si regaseasea propriiie energn, care Be retrezesc.

§ 1. OTIT A. SURZENIA

~edmt~ se ineepe cu difuzarea energiei deasupra capului cu mana dreapta, La Inceput de la

99

frunte spre ceafa, iar apoi in sens invers. Difuzarea energiei se continua si de la 0 ureche la alta, timp de 2-3 minute. Distribuirea energiei deasupra urechii (palma mainii drepte cu degetele indreptato perpendicular fata de ureche) timp de 1 minut. So continua cu absorbtia (ea si cum am trage un tir) de jur imprejurul urechii, eu aruncare energica a mainii intr-o parte. Degetele sunt adunate rna. nunchi, degetul mare separat iar rnijlociul cu aretatorul la uri loco In mod similar se poate face gedinta si pentru durerile de dinti (absorbtia se va desfasura la nivelul dintilor), ehiar si a durerilor

date de aparitia dintilor de lapte.

Un alt tip de sedlnta pentru aceste imbolnavirse parcurge in urmatoarele etape : Se fac miscari de catre operator de-a lungul rnainilor pacientului - 1 minut. Distribuirea uniforrna a energiei pe lateralul corpului - 1 minut. Apoi, timp de 1 minut se fac miscari de presare deasupra capului si indreptarea energiei spre ureche - 1 minut. La terminarea lor se incep miscari de extragere sub forma de spirala din ureche de 3 ori. Miscare de presare la niveluI urechii - 2 minute. Extragerea cu aruncare brusca a mainii intr-o parte - 2 minute. Masaj de contact al capului timp de 2 minute. Cu buricele degetelor se maseaza capul spre centru. Masaj de contact la in~ma - 1 minut. Dupa aceasta, cu degetul mijlociu se distribuie energie in ureche, timp de 1 minut.

Dupa sedinta, urechile se acopera pentru a fi la caldura, chiar eu ceva cald.

100

Pentru copii mid este mai mult decat recomandabil sa-i tratam in timpul somnului. Mana stanga, operatorul 0 va tine sub spatele copilului, jar cu cea dreapta va lucra deasupra urechii.

§ 2. REGENERAREA GJNGIILOR.

PARADONTOZA

Dupa difuzarea energiei in zona capului, timp de 2-3 minute se fac miscari de presare in jurul gurii (1-2 minute),' urmate de difuzare locala a energiei in jurul Iocului afeetat, eu degetele mainii drepte de la 0 distanta de 5 em, timp de 1 minut. Absorbtia durerii, eu deplasarea ei usoara intr-o parte ~i scuturare lina de aruncare a durerii, executata doar din degete, 1 minut. Acest ciclu se repeta de 7 ori. Se executa un masaj de contact in zona inimii - 1 minut. Durata sedintei este de 12-15 minute.

§ 3. DURERILE $1 tMBOLNA VIRILE GiTllLU[

PacientuI sta in pozijia asezat, Operatorul incepe prin a face miscari de presare (fara incrucisaro) pe care le executa in zona gatului. Miscari de absorhtie in zona tiroidei. Se executa miscari de pompaTe eu ambele miini. Procedeul se executa in

101

maniera urmatoare : degetele sunt adunate ma~ nunchi, fara a fi foarte stranse, cu palmele intoarse in sus se ridica de la nivelul plexului solar panii 1a nive1u1 barbiei. Urmeaza 0 rasucire a mainilor, palmele in jos, executandu-se miscarea de cobora. reo In zona superioara, Ia modificarea directiei de miscare a mainilor, se face 0 scuturare eu aruncarea energiei din degete. Miscarile de presare si de absorbtie se repcta pe 0 durata de 1 minut, Cielul se repeta de 7 ori, Se Imalizeaza eu un masaj de contact 1a inima, Durata sedintei nu trebuie sa depaseasca 10-15 minute. Metoda poate fi aplicata ~i in cazurile de distonie vasculara a eapului.

§ 4. SCOATEREA CATARACTEI

Sedinta se executa Cll pacientul in pozitie sezand sau culcat. Se lucreaza de 1a 0 distanta de 10-15 em. de ochi. Pacientul tine oehii inchisi. Operatorui incepe eu miscarile de difuzare a energiei deasupra capului timp de 2-3 minute. Dupa aceasta, operatorul executa miscari de taiere (ca si cum ar taia cu un toporas) de 3 ori ~i se matura eu mana deschisa. Se executa miscari de distributie a energici

timp de 1 minut, ceea ce duce la egalizarea energiei. Miscari de spirala, scos, ars, miscari sabie. In tot acest timp, operatorul trebuie sa-::;;i repete ca ceea ce executa el este "scos gunoiu1 acesta, il arune, H rasucesc si it ard". Miscarile masajului de contact 1a nive1ul inimii :;;i cutiei toracice.

102

§ 5. LEUCEMIE

Durata ;;edintei de 15 minute. Pacientul in pozit: a c ulc at , relaxat: ~if,uzar€'a generals a en~rgiei timp de 1 minut. Ml:;;ca~l d: presare, a colo~ne~ ,:,ertebrale pe directia v,:rhcala - 1 mmu,t. Ml~c~n ~~ presare ell interseetl~ la sp~t€ - 1 mm,ut. Ml$C~n de presare in zona Ilcatului - 3-5 mmute. Misdid de presare a glandei tiro ide 3-5 minute. Aplicarea ffiilinilor su~ form~ de ~rab in cent:ul capului. cu repetarea intensei dorinte de a vindeca. - 2 minute. Masaj de contact in zona inimii.

§ 6. MARl REA CORPULUI CA iNAL TIME·

,

Se ineepe cu difuzarea generals a energiei timp de 2-3 minute deasupra hipofizei. Mi:;;diri de presare si "sare" deasupra hipofizei. timp de 1 minut. Miscari de presare si crab deasupra gIandeJor suprarenale ~i a emisferelor seoartei cerebrale timp de 2-3 minute, Masaj de contact al cutiei toracice. In acest caz intervalul dintre sedinte trebuie sa fie de 7 ore.

Pentru paclentii la care se constata aparitia eocoa$:i ,se efectueaza exercitiul : se aseaza pacientul eu plCloarele lipite de perete ~i Be indreapta coloana vedebrala alipind ornoplatii de perete. Se incepe eu 0 durata de 5 minute pana Ja 30-40 de minute pe zi, timp de 0 luna.

103

§. 7. ALERGIl, ECZEME, PSORIAZIS

Sedintele mai pot vindeca : neurodermitele, datoza ttroide]. Se incepe cu miscarile de difuzare a energiei de-a lungul mainilor pacientului timp de 1 minut, Distribuirea generals a energiei pe tot corpul - 1 minut. Miscari de presare orizontale pe glanda tiroida de 40 de ori. Miscari sabie orizontal la nivelul tiroidei - I minut. Distribuirea generals a energiei pe tot corpul - 1 minut. Miscari de presare verticale la nivelul coloanei vertebrale - 1 minut. Din nou, miscari de distribuire a energiei.

Masaj de contact (numai cu 0 palma) a coloane: vertebrate - 1 minut. Distribuirea' uniforma a energiei generale de la. frunte spre ceafa 9i de la 0 ureche spre alta - 1 minut. Miscari de presare orizontale la rinichi - 2 minute. Distribuirea generaUi. a energiei pe partile Iaterale ale corpului pacientului - 1 mtnut. Masaj de contact la rinichi (de sus in jos) - 1 minut. Ap1icarea mainilor caus (crab) pe rinichi - 2-3 minute. Miscarile "sare" pe locurile bolnave de eczema, dermatita, etc. Miscar! ale mainii care pares ar "unge'/ cu unt ceva, cu scoaterea unsorii de 7-9 ori. Mi9cari de contact 1a inima,

Pentru autotratament, noi avand deja un control al energiei din noi, vom face numai mlscari de presarare a sarii pe locul afectat. Durata sedintei 15-20 minute.

104

9 8. tMBOLNA VIRI CJ\RDIJ- V ASCULARE

Miscari tip sabie (mainile in pozitia orizontala 1a nive'lul umeriJor pacientului, cu podul palmei indreptat in jos, d~getele ca~re pacient, ~r.n~na sta11:(fa 52 aWl S115), DIn aeeasta pozitie mamIle se rrdica -5i sc wboar§. lin, ell 0 amplitudine a miscarii care sa nu depa~easc§. nivelul umerilor, de 7-10 ori. Se fae miscari de pompare incetinite, eu resimtirea legaturii inverse. de 7-10 ori. Se repeta miscarile sabie si pompare. Se continua. Masaj de contact a1 cutiei toracice. Durata sedintei de 12-Ui minute.

ARITMIE, DISTONIE. BOLl ISCHEMICE

1. Miscari de difuzare a energiei de-a lungul corpului pacientului - 1 minut.

2. Distribuirea uniforma a energiei - 2 minute.

3. Aplicarea crabului (caus) pe ambele part! ale inirnii spate-lata - 2 minute.

4. Repetarea punctului 2 - 1 minut.

5. Aplicarea rniscarii sabie pe verticals in regiunea inimii, ell foarte mare atentie - 1 minut.

PENTRU ARITMIE:

6. Miscar] de presare orizontale la nivelul inimii - 1 minut.

p7. Pomp are locals la inirna - 1 minut,

ENTRU DISTONIE :' toate punctele pana I 6

plus 10. 8, 9. a ,

10)

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful