You are on page 1of 16

Anul IV, nr.

38
apare
martie 2010 cu sprijinul
Publicaþie lunarã editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº

Din cuprins: „Luxul” Bisericii Ortodoxe
Cum ne spovedim?
Ce înseamnã Spovedania ºi
cum ne pregãtim pentru ea -
un îndrumar pentru copiii de
7-11 ani. (pag. 12)
Rostul, greutãþile ºi
frumuseþea cãsniciei
În viaþã veþi avea multe
greutãþi. Nu va fi uºor sã du-
ceþi o viaþã creºtineascã. Însã
nu vã temeþi. (pag. 10)
Ascultã ce vrea sã-þi
spunã copilul tãu!
Adesea copiii ne vorbesc fã-
rã cuvinte. Prin gesturile lor ei
spun însã foarte mult.(pag. 11)
Mãnãstirea
Sfântului Efrem Sirul
Un pelerinaj virtual în Gre-
cia, la mãnãstirea care adã-
posteºte pãrþi din mâna dreap-
tã a Sf. Efrem Sirul. (pag. 8)
(pag. 5)
Editorial de Diac. Claudiu Pãun frãmântãm adesea cã viaþa noastrã e me- cineva la Cuviosul Pimen ºi l-a întrebat:
reu aceeaºi, cã nu reuºim sã schimbãm ma- „Pãrinte, cum se rãsplãteºte rãul cu rãu?”,
Noroiul din noi re lucru, cã zãcem în aceleaºi neputinþe. la care bãtrânul a rãspuns: „Frate, rãul cu
Era un împãrat în vârstã Dar ce facem noi, ca sã schimbãm cu ade- rãu se rãsplãteºte întâi în gând, dupã aceea
de 30 de ani, care era ne- vãrat ceva? A ne conºtientiza neputinþele în priviri ºi apoi în cuvânt ºi la urmã în
mulþumit de rãul din lume. e un prim pas, însã nu putem rãmâne la faptã. Dacã înlãturi însã rãul din gând, la
ªi-a spus cã pânã la 40 de simplul stadiu de conºtientizare, cãci asta celelalte nu mai ajungi.”
ani va încerca sã-i schimbe ar însemna sã rãmânem în noroi. O tânãrã Este esenþial sã ne pãzim simþurile! Sã
pe toþi supuºii sãi, pentru ca deznãdãjduitã a mers la Pãrintele Sofronie nu uitãm cã în societatea actualã, atât de
sã nu mai existe rãutãþi. Dar la 40 de ani, Saharov ºi i-a cerut cu durere: „Pãrinte, informatizatã, mult rãu vine de la infor-
dupã ce ºi-a „admirat” eºecul - ºi-a propus rugaþi-vã pentru mine, cã sunt în noroi!” maþia pasivã: de la gândurile ºi imaginile
ca mãcar curtenii sã-i schimbe. Termen: Pãrintele i-a rãspuns cu blândeþe: „Nu-i pe care nu le analizãm critic înainte de a le
pânã la 50 de ani. Dupã trecerea a încã 10 nimic, sorã, din noroi cresc nuferii!” primi. Sã ne pãzim ochii, pentru cã nu
ani cu acelaºi eºec ºi-a propus ca pânã la Cât de puþinã importanþã acordãm degeaba se spune: „Ochii sunt oglinda
60 de ani sã-ºi schimbe mãcar familia. gândurilor noastre! Fãrã sã ne dãm seama sufletului!” Auzul, dacã nu este pãzit, pro-
Când a împlinit 60 de ani ºi-a spus mâh- cã de la gânduri pleacã totul, ele fac sã voacã mari patimi! Cine e sãtul de rãu-
nit: „Mãcar pe mine sã mã schimb!” încolþeascã în inimã sentimente de urã, tatea lumii în care trãieºte, poate începe sã
Maica Domnului ne priveºte înlãcrima- deznãdejde, mândrie, invidie. Cu câtã uºu- o opreascã, începând cu nedreptatea din
tã, iar sufletul nostru slãbãnogit de atâtea rinþã dãm frâu liber buzelor pentru a rosti el. Pentru cã cel mai mare rãu din lume nu
pãcate plânge ºi el când întâlneºte atâta cuvinte deºarte ºi de clevetire la adresa este cel pe care îl vãd în aproapele, ci rãul
curãþie ce transpare din sfânta icoanã. Ne aproapelui! Patericul ne spune cã s-a dus din mine, în care mã complac mereu.
CMYK
2 Viaþa în Hristos
Pãrintele Gheorghe Leonte s-a mutat la cele veºnice
Dupã o suferinþã de mai mulþi ani, ca ºi paroh al comunitãþii de aici. A
pãrintele Gheorghe Leonte, parohul comu- avut doi copii, Monica ºi Sebastian.
nitãþii din ªoarº, a plecat la cele veºnice Amintirea sa va rãmâne în suflete-
vineri, 12 februarie, la vârsta de 58 ani. le tuturor celor care l-au cunoscut, pã-
Pãrintele Gheorghe Leonte a rintele Gheorghe Leonte fiind un preot
fost înmormântat duminicã, 14 simplu, care a cunoscut iubirea lui
februarie, în cimitirul parohiei pe Dumnezeu. Cu adevãrat, înmormân-
care a slujit-o timp de 30 de ani. tarea unui slujitor al altarului nu este o
Slujba înmormântãrii a avut loc în încercare a credinþei, ci împlinirea unei
biserica din ªoarº ºi a fost oficiatã vieþi de slujire cu fidelitate. Cel care,
de Preasfinþitul Andrei Fãgãrãºea- pe tot parcursul vieþii sale, putea fi o
nul, Episcopul vicar al Arhiepis-
copiei Sibiului, împreunã cu un
sobor de 23 de preoþi ºi diaconi, în
prezenþa numeroºilor fii ai comu- Ciocan a dat citire cuvântului Înalt-
nei, care s-au alãturat familiei îndurerate. preasfinþitului Laurenþiu, Mitropolitul
Rãspunsurile la stranã au fost date de un Ardealului, apoi a prezentat datele bio-
grup condus de prof. Gheorghe Malene. grafice ale fostului paroh al satului ªoarº.
La finalul slujbei, pãrintele protopop Ioan Pãrintele Gheorghe Leonte s-a nãscut
la 26 august 1952 din gemeni, sora sa
Sãrbãtoare la Fãgãraº-Galaþi murind însã la scurt timp. Copilãria
ºi-a petrecut-o în oraºul natal, Braºov,
Parohia ,,Sf. Ioan Botezãtorul'' din Fã- unde a fãcut ºi ºcoala primarã. A urmat
gãraº-Galaþi a organizat duminicã, 21 fe- Seminarul teologic din Cluj, apoi Faculta- torþã aprinsã ºi putea vesti mângâierea lui
bruarie, dupã rânduiala stabilitã, Taina Sf. tea de teologie din Sibiu, pe care a absol- Dumnezeu în bisericã, lângã sicrie, la
Maslu, cu participarea a 23 de preoþi ºi dia- vit-o în 1979. În acelaºi an s-a cãsãtorit cu paturile bolnavilor, este la rândul lui pro-
coni. Cu aceastã ocazie, credincioºii au soþia Georgeta ºi a fost hirotonit preot pe hodit la plecarea sa din lumea aceasta. ªi
avut bucuria de a primi în mijlocul lor seama parohiei Felmer-ªoarº. În 1996 ªoar- pentru viaþa lui sunt adevãrate cuvintele: e
moaºtele Sfântului Ierarh Nectarie ºi ale ºul, care pânã atunci era filie, a devenit o împlinire când Dumnezeu îºi cheamã
sfinþilor mucenici din pustia Hozevei, din parohie, iar pãrintele Gheorghe s-a mutat acasã slujitorul, e împlinirea unei vieþi!
Þara Sfântã, care au poposit la Galaþi prin
Dumnezeu sã-l odihneascã!
bunãvoinþa Pãrintelui Matei Bilauca, sta- ÎPS Laurenþiu a oficiat Sf. Liturghie Pr. protopop Ioan Ciocan,
reþul schitului de la ªinca Nouã ºi respectiv
a Pãrintelui Iosif Toma, stareþul Mãnãstirii la biserica de la spital Diac. Claudiu Pãun
Berivoi.
Totodatã, Pãrintele stareþ Ilarion Urs ºi
Credincioºii bisericii „Sfinþii Cosma ºi Dami-
an”, de pe lângã Spitalul Municipal Fãgãraº, au par-
Preasfinþitul Andrei
pãrintele Mihail, de la Mãnãstirea Brânco- ticipat duminicã, 28 februarie, la prima Liturghie la Cincºor
veanu - Sâmbãta de Sus, au adus în bisericã arhiereascã oficiatã în acest locaº. În mijlocul cre- Comunitatea parohialã din
o parte din Sfânta Luminã, care a rãmas sã dincioºilor, dar ºi al celor suferinzi, a fost Înaltprea- Cincºor s-a bucurat duminicã,
vegheze chilia vrednicului de pomenire Pã- sfinþitul Laurenþiu, Mitropolitul Ardealului. 21 februarie, de oficierea Tai-
rinte Teofil Pãrãian. Cu puþin înainte de ani- „Ne-am rugat bunului Dumnezeu ca toþi cei ce nei Sfântului Maslu de cãtre un
versarea Pãrintelui, care ar fi împlinit la 3 mar- sunt aici, în acest aºezãmânt de sãnãtate, sã pri- sobor de opt preoþi. Bucuria
tie 81 de ani, toþi cei prezenþi, preoþi ºi cre- meascã dar ºi binecuvântare. Sfinþii «Doctori fãrã enoriaºilor a fost sporitã anul
dincioºi, ºi-au adus aminte cu dragoste cum, de arginþi» sã fie mijlocitori pentru ei, iar doctorii acesta de prezenþa Preasfinþitu-
timp de 20 ani, în fiecare an, la Duminica care lucreazã în acest aºezãmânt sã primeascã bine- lui Andrei, Episcopul vicar al
Ortodoxiei Pãrintele Teofil era nelipsit din cuvântarea lui Dumnezeu ca sã-ºi poatã împlini Arhiepiscopiei Sibiului, care a
mijlocul lor, bucurându-le sufletele cu ale- misiunea lor de mediatori la tãmãduirea pe care o venit în Duminica Ortodoxiei
se cuvinte de zidire sufleteascã. dã Dumnezeu” - a declarat Înaltpreasfinþitul sã îi întãreascã în dreapta cre-
Biserica s-a dovedit neîncãpãtoare pen- Laurenþiu pentru Trinitas TV. dinþã sãrbãtoritã în aceastã pri-
tru numãrul mare de credincioºi, care au ve- Biserica cu hramul „Sfinþii Cosma ºi Damian”, mã Duminicã a Postului Mare.
nit, cu nãdejde ºi dragoste, sã dobândeascã grabnic ajutãtori celor aflaþi în boli ºi suferinþe, a Pãrintele episcop ºi soborul de
tãmãduire sufleteascã ºi trupeascã. Sf. Mas- fost ridicatã în anul 2001 din lemn, pe fundaþie de preoþi au slujit Sfântul Maslu
lu a fost pentru toþi cei prezenþi balsamul beton ºi acoperitã cu tablã. Din 2003 paroh este în biserica parohialã ridicatã în
duhovnicesc cu care ne-am uns rãnile pãca- preotul Lucian Bârsan, iar în prezent sunt în 1849 din piatrã ºi cãrãmidã, cu
telor, aducând slavã Tatãlui Ceresc pentru desfãºurare lucrãrile de picturã, la finalizarea cãro- multe sacrificii din partea ro-
toate binecuvântãrile revãrsate cu priso- ra urmeazã ca locaºul de cult sã fie sfinþit. mânilor din sat.
sinþã! Diac. Claudiu Pãun Pr. protopop Ioan Ciocan Pr. protopop Ioan Ciocan
Eveniment 3
Vizitã arhiereascã la Ucea de Jos Ca recunoºtinþã pentru darul vizitei
arhiereºti, pãrintele paroh a pregãtit la
Cercul de picturã pe sticlã al
Preasfinþitul Andrei Fãgãrãºeanul a parohiei icoane pictate de cursan-
fost prezent în Parohia Ucea de Jos dumi- þii cercului ºi de coordonatorul
nicã, 7 februarie, unde a slujit Sfânta acestuia, doamna profesoarã
Liturghie ºi a rostit un cuvânt de învãþã- Elena Bânda, fiica vrednicului de
turã. Slujba arhiereascã este darul fãcut pomenire Pr. Grigore Untilã de la
de Preasfinþia Sa credincioºilor Parohiei Feldioara. Astfel, Preasfinþitul
Ucea de Jos ºi pãrintelui paroh Ion Andrei a primit o icoanã cu Sfân-
Tãrcuþã în cinstea Naºterii Domnului. tul Apostol Andrei, iar noi o
În calitate de vestitori ai Naºterii icoanã cu Sfântul Ioan Botezã-
Domnului prin colind, copiii ºi tinerii torul.
Parohiei Ucea de Jos au primit, înainte Ca recunoºtinþã ºi semn de
cu câteva zile de Praznicul Naºterii Dom- preþuire pentru bunãtatea, dra-
nului, promisiunea unei Liturghii arhi- gostea, susþinerea ºi sprijinul de
ereºti la ei acasã, ca un rãspuns la dra- care se bucurã din partea Pãrin-
gostea cu care aceºtia l-au colindat la re- de sachelar, în semn de cinstire ºi de apre- telui profesor Ioan Glãjar, înain-
ºedinþa episcopalã. Gândul Preasfinþitului ciere faþã de toþi credincioºii parohiei, faþã taºul sãu, pãrintele paroh i-a rânduit ºi
Andrei s-a împlinit în aceastã duminicã pe de membrii Consiliului ºi ai Comitetului acestuia o icoana pe sticlã, având repre-
care o putem numi o „duminicã a darului” Parohial, care, împreunã cu pãrintele pa- zentat pe Sf. Grigore Decapolitul. Prin
în parohia de la Ucea, din cauza numeroa- roh, poartã grija Casei lui Dumnezeu. grija coordonatorului cercului de picturã,
selor daruri fãcute. Primul dintre ele a fost De asemenea, la sfârºitul Sfintei ºi pãrintele paroh a primit în dar o icoanã
faptul cã Preasfinþitul, la propunerea noas- Liturghii, pãrintele Adrian Zepa de la Pa- cu Sf. Ioan Botezãtorul.
trã, a oferit pãrintelui Ion Tãrcuþã, din rohia Feldioara a primit hirotesia întru La final Preasfinþitul i-a binecuvântat
partea Înaltpreasfinþitului Dr. Laurenþiu duhovnic, putând deci, de acum înainte, pe toþi credincioºii, rostind cuvinte de
Streza, Mitropolitul Ardealului, distincþia sã-i spovedeascã pe credincioºii sãi. apreciere la adresa lor ºi în special pentru
doamna preoteasã Doina Glãjar, „sufletul”
De ziua Pãrintelui Teofil Corului Parohiei Ucea de Jos.
Pr. protopop Ioan Ciocan
Ziua de 3 martie însem- memoria Pãrintelui, deoa- Concurs de retoricã pentru
na pentru mulþi dintre cei rece au venit ºi credin-
care l-au iubit pe Pãrintele cioºi din þarã care veneau copiii de 11-14 ani
Teofil o vizitã la Sâmbãta. de obicei sã-i spunã la Copiii care au vârsta între 11-14 ani pot
Anul acesta este primul în mulþi ani” - a spus pãrin- participa la Concursul naþional de retoricã
care Pãrintele nu a fost de tele stareþ Ilarion Urs. organizat de Patriarhia Românã în cadrul
gãsit în chilia sa în aceastã La slujba de pome- proiectului „Hristos împãrtãºit copiilor”, cu
zi a anului, când ar fi îm- ocazia anului omagial al Crezului ortodox.
plinit 81 de ani. Însã ple- Cei care doresc sã se înscrie trebuie sã rea-
carea sa la Domnul nu le-a lizeze un eseu de maxim o paginã cu tema
stricat obiceiul vizitatorilor „Crezul meu!”, în care sã exprime cum vãd
obiºnuiþi, care au venit ºi mãrturisirea de credinþã pe care o rostim la
în acest an, de data aceasta fiecare Sfântã Liturghie.
ca sã aprindã o lumânare la Pentru copiii din Þara Fãgãraºului
mormântul celui care i-a lucrãrile trebuie trimise la Protopopiatul
povãþuit mereu, la necaz ºi Ortodox Fãgãraº pânã la data de 31 martie
la bucurie. 2010. În Sãptãmâna Luminatã va fi organi-
„În fiecare an, în apro- zat un eveniment festiv, în cadrul cãruia se
pierea zilei Pãrintelui, do- vor acorda premiile I, II, III ºi diplome de
ream sã organizãm un eve- Pãrintelui ºi au simþit participare pentru toþi copiii care s-au
niment în cinstea aniver- prezenþa vie a acestuia în înscris. Cea mai bunã lucrare va fi trimisã
sãrii sale. Pãrintele dorea chilia care îi pãstreazã la etapa eparhialã, organizatã la Sibiu, iar
sã fie sâmbãta, deoarece amintirea. În memoria câºtigãtorul la nivel de eparhie va merge în
putea sã vinã mai multã felului în care Pãrintele etapa finalã de la Bucureºti. În aceastã
lume la aceastã aniversare. Teofil îºi primea oaspeþii, etapã vor fi alese 5 lucrãri care vor fi
Dupã trecerea sa la cele nire au participat zeci de pãrintele stareþ Ilarion a susþinute oral la Bucureºti, cu ocazia hra-
veºnice noi ne-am gândit credincioºi ºi fii duhov- pregãtit pentru aceºtia câte mului catedralei patriarhale „Sfinþii
ca în ziua de 3 martie sã or- niceºti, care s-au rugat un pahar cu suc. Împãraþi Constantin ºi Elena”, la 21 mai.
ganizãm un eveniment în împreunã la mormântul Natalia Corlean Pr. protopop Ioan Ciocan
4 Actual

Trecând pe lângã moarte…
Suferinþa aduce rãbdare ºi rãbdarea încercare ºi încercarea nãdejde (Rom. 5, 3-4)
toate celelalte feluri de
rãbdare", spune Sf. Ioan
Gurã de Aur.
Biserica mi-a pus la
Cel puþin unora dintre noi li s-a întâmplat "sã treacã pe lângã moarte" sau "sã îndemânã ºi alte cãi creº-
vadã moartea cu ochii". ªi dacã nu nouã, altora li s-a întâmplat. ªi zicem atunci: tine de vindecare: împãrtãºirea cu Trupul
"am (a) avut un dram de noroc". De fapt pentru creºtin nu existã noroc, decât aºa, ºi Sângele Domnului, ungerea cu unt-
ca fel de a vorbi. Ceea ce alþii numesc "noroc" este pentru noi un ajutor evident de delemn sfinþit de la Sf. Maslu, folosirea
la Dumnezeu, acordat pe mii de cãi, unele mai subtile, altele mai fãþiºe. apei sfinþite, însemnarea cu sfânta cruce,
care pune în lucrare energiile Preasfin-
Fragilitatea umanã tei Treimi ºi este semn puternic al biru-
Am avut ocazia unor astfel de trãiri. inþei lui Hristos asupra morþii ºi puterii
Mi s-a dat sã trãiesc suferinþa pornind de diavolului.
la O CLIPÃ în care am fost foarte aproa-
pe sã mã despart de viaþã într-un accident
Ajutorul Domnului
rutier. Am simþit într-o fracþiune de se- prin oameni
cundã fragilitatea condiþiei omeneºti. Nu doresc sã minimalizez rostul ºi
Am realizat atunci (ºi mai pe urmã) cã aportul medicului. Îi sunt recunoscãtor
sãnãtatea ºi viaþa biologicã nu sunt bu- ortopedului meu, pentru pricepere, sâr-
nuri pe care sã le posedãm veºnic. guinþã, respect ºi cinste. Datoritã ºi dân-
M-am trezit într-un spital strãin din- sului, îmi pot continua viaþa ºi munca,
tr-un oraº important, printre oameni ne- ortodoxã! Am avut ocazia în zilele din pot reînnoda o strãduinþã pusã de câteva
cunoscuþi, într-un pat neprimitor, având urmã sã-mi verific prima virtute teologicã zeci de ani în slujba Bisericii lui Hristos.
asuprã-mi obiecte care nu-mi erau fami- (credinþa), s-o sporesc prin rugãciune ºi Adaug rãbdarea, puterea de jertfã,
liare (tije, fixatoare, ghips). Mi-am adus meditaþie. "Rugãciunea, scrie Isaac Sirul, multul devotament ºi dragostea venite din
aminte cã toate sunt în ºtirea ºi în mâna lui este ajutorul cel mai tare în boalã". Iar Sf. partea familiei, fãrã de care n-aº fi putut
Dumnezeu ºi m-am hotãrât sã încerc sã Varsanufie spune despre ucenicul sãu, ajunge la liman.
depãºesc aceastã încercare. grav bolnav, cã se ruga nu sã-l vindece În încheiere, îl pomenesc pe acelaºi
Dumnezeu, nici sã-i uºureze durerea, "ci Sfânt Varsanufie, cu alt cuvânt care mi-a
Boalã fãrã bolnav sã-i dea rãbdare ºi mulþumire". Am putut, fost de folos: "Avându-l pe Dumnezeu, sã
Am constatat în timpul spitalizãrii o în timpul bolii, sã-mi cultiv rãbdarea. nu te temi, ci aruncã-þi întreaga grijã întru
realitate prezentã destul de pregnant, cel "Dacã rãbdarea, în general, întrece cele- El ºi El Însuºi se va ocupa de tine".
puþin într-o anumitã laturã a medicinii: lalte virtuþi, rãbdarea în durere întrece Pr. Marcel Dobrea
boala este o evidenþã consideratã în ea
aminte la ceea ele ne descoperã referitor
însãºi ºi pentru ea însãºi, independentã de
cel pe care îl afecteazã. În loc de a se da Foloasele bolii la condiþia
suferinþa
umanã.
trupului,
Or,
omului
în neputinþa ºi
i se fac simþite
îngrijiri persoanelor, se trateazã boli sau
Dacã se are în vedere doar boala în ºi vãdite slãbiciunea fãpturii sale pã-
organe. Astfel cã are loc o deposedare a
sine, inevitabil se ajunge la o viziune nega- mânteºti, caracterul efemer al existenþei
bolnavului de boala ºi suferinþele sale ºi
tivã ºi sterilã, care favorizeazã iruperea de sale în aceastã lume ºi, în general, fragili-
implicit o reducere a mijloacelor prin
patimi: fricã, angoasã, mânie, akedie, re- tatea, relativitatea, limitele ºi întreaga sa
care sã le facã faþã, fãcându-l sã creadã cã
voltã, deznãdejde. Asemenea stãri sufle- nevolnicie, spune Sf. Ioan Gurã de Aur.
destinul sãu se aflã exclusiv în mâinile
teºti nu uºureazã cu nimic durerea trupului, Pentru aceasta, boala ºi suferinþa sunt
medicilor. Fiindcã, într-adevãr, consi-
ba chiar, dupã cum aratã Sf. Ioan Gurã de leacuri ale mândriei ºi prilej de smerire.
derând boala ºi suferinþele ca realitãþi de
Aur, adesea îi sporesc suferinþa, îmbolnã- Sfântul Nichita Stithatul, în ceea ce-l
naturã pur fiziologicã, o anumitã medi-
vind pe deasupra ºi sufletul. Astfel primitã, priveºte, spune cã ele „subþiazã simþirea
cinã le trateazã într-un mod exclusiv
boala devine „o suferinþã zadarnicã”. De pãmânteascã a sufletului”, adicã îl scot din
tehnic ºi numai în plan trupesc. Iar bol-
aceea Sf. Ioan îºi îndeamnã ascultãtorii sã alipirea ºi împovãrarea cu cele pãmânteºti,
navului nu i se oferã alt mod de a le trãi,
fie cu luare-aminte la vremea bolii. ridicându-l la o existenþã mai înaltã.
decât aºteptând pasiv de la medicinã uºu-
Sfântul Maxim Mãrturisitorul, la rân- Astfel înþeleasã ºi trãitã, boala nu-l mai
rarea ºi vindecarea.
dul sãu, sfãtuieºte ca atunci când vine zdrobeºte pe om sub povara acestui „trup
Încercare, ajutor ºi biruinþã încercarea sã-i cercetãm înþelesul, pentru a al morþii” în care-i este dat sã vieþuiascã
Mulþumesc lui Dumnezeu pentru afla calea de a ne folosi de ea duhovni- (Rom. 7, 24), ci, dimpotrivã, îl întoarce
aceastã încercare. A fost o experienþã de ceºte. De aceea, când se iveºte suferinþa, sã ºi-l apropie de Dumnezeu. „Dumnezeu
viaþã necesarã, în care m-am putut verifi- nu ne lãsãm doborâþi de ea ºi sã ne strã- îngãduie boala nu ca sã ne înjoseascã -
ca pe mine însumi, cine sunt, ce sunt, câtã duim sã ieºim din strâmtorarea care ne spune Sf. Ioan Gurã de Aur - ci pentru a ne
credinþã mãrturisesc în condiþii speciale, cuprinde sufletul, întreaga fiinþã ºi însãºi face mai buni, mai înþelepþi ºi deplin supuºi
cum pot rãbda o suferinþã grea. Slavã lui existenþa noastrã. voii Sale, cãci acestea sunt temeiurile mân-
Dumnezeu pentru cã m-am nãscut ºi am A face din boalã ºi suferinþã prilej de tuirii noastre.”
trãit o viaþã de om în credinþa noastrã filosofare înseamnã mai întâi de toate a lua Jean-Claude Larchet

CMYK
Actual 5
cu multe argumente. Dau mereu
„Luxul” Bisericii Ortodoxe exemple de alte religii, ai cãror preoþi
sunt simpli, într-o robã neagrã sau chiar în
„Ar fi interesant sã dezbateþi într-un ºi veºmintele strãlucitoare ale preoþilor, nu costum.... Oare Dumnezeu trebuie sã fie ve-
articol ideea de strãlucire, de aur ºi gran- le vãd rostul! Când Domnul ne îndeamnã nerat prin strãlucirea Casei Lui sau prin
doare a Bisericii Ortodoxe, ºi vã spun ºi de sã fim smeriþi ºi sã nu ne facem casteluri strãlucirea sufletului nostru? Poate cã exis-
ce... Uneori vorbesc cu colegii sau priete- pe pãmânt, ci bogãþia sã ne fie în Ceruri... tã niºte tradiþii vechi, niºte simboluri ºi ritu-
nii mei despre Biserica Ortodoxã, de care Toþi sunt tineri inteligenþi, buni, poate rãtã- aluri, însã tinerii ºi lumea asta vãd ºi... nu
aparþinem cu toþii, ºi pãrerea majoritãþii e ciþi printre teorii ºi frustrãri - care ar avea ne- cu ochi buni, mai ales când vedem o mul-
clarã: se îndepãrteazã de BISERICÃ (nu voie de Bisericã, de slujbele profunde, dar þime de cazuri triste în jurul nostru, când
de credinþã) ºi o resping într-un fel datori- aceastã bogãþie excesivã îi dezgustã ºi îi vedem atâþia copii sãraci sau bãtrâni
tã bogãþiei ei exagerate... Nu le plac aurul aud mereu ºi mereu criticând acest aspect, abandonaþi. Liliana (18 ani)”
Preotul în afara sãvârºirii serviciului liturgic este Dragã Liliana,
îmbrãcat simplu. Într-o hainã neagrã, numitã reverendã. sunt o altã tânãrã cititoare a Apostolatu-
În momentul în care pãºeºte în faþa Sfintei Mese a altaru- lui ºi mã alãtur dezbaterii legate de aºa-
lui, el se transformã. Îmbrãcãmintea sa devine una numitul lux al Bisericii Ortodoxe. E o între-
deosebitã, specialã ºi frumoasã. Pentru cã el, preotul, nu bare care ºtiu cã stãruie ºi în mintea altor
mai este un om obiºnuit, ci instrumentul lucrãrii lui creºtini - mai mult sau mai puþin practi-
Dumnezeu între oameni. Din punct de vedere cronolo- canþi. Iatã ce gândesc eu: Cred cã oamenii
gic, veºmintele preoþeºti de astãzi au un corespondent în împodobesc ceea ce iubesc ºi îi reprezintã -
veºmintele din cultul Vechiului Testament, pe care le deci împodobim casa sufleteascã (biserica)
purtau arhiereii, preoþii ºi leviþii, confecþionate nu dupã aºa cum ne împodobim casele în care
mintea omeneascã, ci urmând indicaþiile prescrise chiar locuim. Împodobirea îmbracã multe forme
de Dumnezeu, prin Moise (Ieºire 28, 1-43; 39, 1-31; - gãsim catedrale poleite în aur, dar ºi schi-
Levitic 8, 7-9 etc.). Pe de altã parte, a existat o evoluþie turi sãrãcãcioase, de lemn; vedem uneori
pânã la stabilizarea unui anumit port în bisericã pentru candelabre strãlucitoare, dar alteori sfeºnice
cler. Din primele secole creºtine îmbrãcãmintea folositã de lut; în faþa altarelor ard pe alocuri
de preoþi, purtând semnul Sfintei Cruci, era utilizatã doar beculeþe colorate, dar ºi simple lumânãri de
în timpul slujbelor, urmând ca mai apoi, treptat, sã fie stabilite cearã. Poate poleiala iese mai repede în evidenþã, dar existã
veºminte pentru fiecare treaptã a clerului. Iatã deci cã încã de la înce- ºi locaºe nepoleite, care þin de aceeaºi Bisericã. Nu ºtiu dacã
put slujitorii lui Dumnezeu au avut, pentru a sluji, veºminte deose- cele luxoase sunt mai multe, dar ºtiu cã suntem liberi sã le
bite de cele obiºnuite. ªi nu pentru cã Dumnezeu ar avea nevoie de cãutãm pe cele în care ne gãsim liniºtea, în care ne simþim
aºa ceva, aºa cum nu are nevoie de nimic din cele ale lumii, dar El, acasã. Nu ºtiu dacã luxul ortodox e mai opulent decât
Împãratul ºi Stãpânul a toate, se cuvine sã fie cinstit prin toate. grandoarea catedralelor catolice sau a unor biserici protes-
În ceea ce priveºte strãlucirea Casei Domnului ºi strãlucirea tante, dar nu cãutãm a justifica o eventualã greºealã cu alta.
sufletului, problema nu se pune disjunct, sau-sau. Dumnezeu este ªtiu doar cã cei care îºi gãsesc liniºtea în catedrale, sunt
venerat ºi prin cele exterioare ºi prin strãlucirea sufletului nostru. Sã liberi sã intre în ele, iar dacã ele ne tulburã, nu avem decât sã
nu uitãm faptul cã Iisus nu a condamnat-o pe femeia care a venit ºi ne alegem duhovnici ºi biserici potrivit cu nevoile noastre.
a spãlat picioarele Lui cu un mir care valora o avere. Din contrã, a Revenind, totuºi, la grandoare. ªtiu cã fiecare obiect, ele-
apreciat gestul ei în faþa ucenicilor contrariaþi cã s-a fãcut o aºa mare ment ºi moment are o însemnãtate aparte în bisericã. Cum ar
risipã de bani care, în viziunea lor, mai degrabã ar fi putut fi de folos arãta niºte „uºi împãrãteºti” din fier forjat? Sau o bisericã
sãracilor (cf. Matei 26, Marcu 14). goalã? Poate la fel cu o mireasã în pijamale, de ziua nunþii.
Sã nu uitãm cã în Ortodoxie, în timpul slujbelor, preotul Îl Vã imaginaþi o bisericã-halã cu un altar fãrã iconostas? Sau
reprezintã pe Hristos. Iar Hristos S-a arãtat apostolilor la Schimbarea un preot slujitor în trening? Frumuseþea Ortodoxiei stã ºi în
la Faþã în slava Lui. Sfântul Simeon al Tesalonicului spune cã: „se aceste simboluri, în aceastã solemnitate a manifestãrii. Sunt
cuvine ca veºmintele Bisericii sã se facã din materii scumpe”. De ce? ºi exagerãri grandomane, desigur, fãcute, însã, de unii
„Cãci Dumnezeu S-a îmbrãcat în bunãcuviinþã ºi în chipul oameni - deci sã nu le punem pe seama întregii Biserici.
Dumnezeieºtii Bunãtãþi ºi Slãvi. ªi la Bisericã sunt podoabe scumpe Mai cred, pe de altã parte, cã cei care nu practicã
pentru cã El are Slavã, Frumuseþe, Cuviinþã ºi multã bogãþie a Ortodoxia vor gãsi întotdeauna ceva de reproºat. ªi bine fac,
Darurilor Lui ºi tot locul este plin de bunã mireasmã…” ªi ne o revoltã cinstitã e mai bunã decât nepãsarea. Va primi
aducem astfel aminte ºi de momentul istoric al convertirii poporului fiecare rãspuns, pe mãsura cãutãrii sale. Dar tocmai de asta
rus, ai cãrui trimiºi la Constantinopol, dupã ce au fost în biserica Sf. sunt de pãrere cã nimeni nu poate fi convins, iar discuþiile
Sofia, au relatat cneazului Vladimir: „N-am mai ºtiut dacã eram în contradictorii cu cei revoltaþi nu duc departe. Niciun rãspuns
cer sau pe pãmânt. Cã nu se mai aflã pe pãmânt asemenea vedere ori nu cred cã va convinge pe nimeni. Dar e important ca noi,
frumuseþe ºi nici nu ºtim cum s-o înfãþiºãm. ªtim numai cã acolo fiecare, sã avem rãspunsurile noastre, pentru a nu ne clãtina
Dumnezeu sãlãºluieºte între oameni”. în faþa neîncrederii celor din jur.
Aºadar, sã cãutãm dreapta socotinþã în toate ºi mai ales sã avem ªi mai e important sã îi primim cu dragoste pe cei care
dorinþa curatã sã înþelegem toate aspectele credinþei noastre. nu înþeleg.
Pr. Marius Corlean Te îmbrãþiºez, Ioana
CMYK
6 Catehism pe înþelesul tuturor
În numerele trecute am vorbit Pavel le spune: „Nu vã amãgiþi: Dumne-
despre credinþa descoperitã nouã de Nãdejdea creºtinã zeu nu Se lasã batjocorit; cãci ce va semã-
na omul, aceea va ºi secera” (Gal. 6, 7).
Dumnezeu, cele mai importante dintre
adevãrurile ei fiind cuprinse în cele 12 arti- teri decât în Dumnezeu este o nãdejde gre- Deznãdejdea este pãcatul lipsei de nã-
cole ale Crezului. Este esenþial pentru a ne ºitã, pãmânteascã, iar mai devreme sau dejde în milostivirea lui Dumnezeu. De
mântui sufletele sã fim în credinþa cea ade- mai târziu acesta îºi va da seama cât este obicei aici ajung cei care pãcãtuiesc peste
vãratã, dar credinþa nu este suficientã. de neputincios. Se va asemãna cu Aposto- mãsurã în mod conºtient ºi cred cã Dum-
Viaþa creºtinã se întemeiazã pe credinþã, se lul Petru care a crezut cã va merge cu nezeu nu îi mai poate ierta. Dar Dumnezeu
trãieºte în nãdejde ºi se manifestã în iubire. propriile puteri ºi la moarte pentru Hristos,poate ºi chiar vrea sã facã acest lucru.
dar în numai câteva ceasuri a ajuns sã se Unde s-a înmulþit pãcatul El vrea sã priso-
Ce este nãdejdea creºtinã? jure cã nu-L cunoaºte pe Mântuitorul. seascã harul Sãu, are dragoste faþã de toþi.
Nãdejdea creºtinã este certitudinea cã Este pãcat ºi nãdejdea greºitã în mi- În rugãciunea Ceasurilor spunem: Care pe
toate cuvintele lui Dumnezeu se vor împlini. lostivirea lui Dumnezeu, pe care o au cei cei drepþi iubeºti ºi pe cei pãcãtoºi mi-
Nãdejdea este putere ºi dar de la Dumne- care pãcãtuiesc considerând cã oricum îi luieºti; Care pe toþi chemi la mântuire pen-
zeu. Este puterea prin care un fiu al Biseri- iartã Dumnezeu. Aceºtia uitã de dreptatea tru fãgãduinþa bunãtãþilor ce au sã fie.
cii doreºte bunurile viitoare mântuitoare ºi lui Dumnezeu ºi cutezanþa lor îi duce la
este un dar, pentru cã aceastã dorinþã este pieire. Dumnezeu este cu adevãrat milos- Cum ne întãrim nãdejdea?
sãditã de Dumnezeu în fiinþa omului. Îl do- tiv, dar pentru cei ce se pocãiesc ºi se oste- Mijlocul cel mai sigur pentru a ne întã-
rim ºi Îl iubim pe Dumnezeu pentru cã El nesc sã nu mai greºeascã, împlinind po- ri nãdejdea în Dumnezeu este rugãciunea,
ne-a iubit cel dintâi: „Domnul nostru Iisus runcile lui Dumnezeu. Celor care pãcãtu- despre care vom vorbi în numãrul viitor.
Hristos ºi Dumnezeu Tatãl nostru, Care ne-a iesc uitând de dreptatea Lui, Sf. Apostol Pr. Ovidiu Bostan
iubit pe noi ºi ne-a dat, prin har, veºnicã
mângâiere ºi bunã nãdejde” (II Tes. 2, 16). Iar roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, îndelungã-rãb-
darea, bunãtatea, facerea de bine, credinþa, blândeþea, înfrânarea,
Care este temelia ei? curãþia; împotriva unora ca acestea nu este lege. (Gal. 5, 22-23)
Temelia nãdejdii creºtine este per-
În epistola sa cãtre ga- priile pofte nici nu mai are de ce sã se
soana Domnului nostru Iisus Hristos. El
lateni, Sf. Apostol Pavel mânie. Izvorul certurilor sunt poftele ºi
este nãdejdea noastrã (I Tim. 1, 1). Bunã-
enumerã 10 virtuþi pe care mânia, iar omul care a urcat pe aceste
tatea, credincioºia ºi atotputernicia Lui
le numeºte roade ale Du- prime trei trepte, curãþia, înfrânarea ºi
sunt cele care ne dau nãdejde. Bunãtatea
hului Sfânt. Fiecare dintre blândeþea, nu se mai ceartã cu nimeni.
Lui ne fãgãduieºte bunurile cele veºnice,
noi am vrea sã le avem. Am vrea sã se spu- Cea de a patra treaptã este credinþa.
iar atotputernicia ºi credincioºia Lui ne
nã despre noi cã suntem blânzi sau rãbdã- Încã de la începutul acestui urcuº este ne-
determinã sã credem cã ne va dãrui cu
tori, am vrea sã avem pace ºi bucurie ºi voie de credinþã, dar aceea a fost credinþa
adevãrat toate bunurile fãgãduite.
nicio rãutate sã nu ne mai afecteze. Avem începãtorului, iar aceastã treaptã este cre-
Care sunt bunurile mântuitoare? deci 10 bunãtãþi duhovniceºti vrednice de dinþa întãritã de Duhul Sfânt care vine ºi
Mântuitorul ne-a fãgãduit cã ne va da dorit. Dar cum le vom dobândi? Cu care se sãlãºluieºte în omul curãþit de patimi.
viaþa veºnicã (I In. 2, 25), cã va fi cu noi în sã începem? Pãrintele Teofil Pãrãian le Astfel ajunge credinciosul pe a cincea
toate zilele pentru a ne întãri în viaþa du- prezintã ca niºte trepte pe care putem urca, treaptã, facerea de bine. Faptele bune
hovniceascã ºi de asemenea cã ne va da începând de la cea din urmã pânã la cea sporesc credinþa ºi alcãtuiesc bunãtatea,
Duhul Sfânt. Datoritã milostivirii Sale a dintâi. Adicã nu putem ajunge la dragoste cea de a ºasea treaptã. Osteneala omului
fãgãduit cã ne va da iertarea pãcatelor, dacã nu am dobândit mai întâi curãþia. Deci ajuns la bunãtate este aceea de a se asemã-
dacã ne pocãim; a fãgãduit cã ne va ascul- treptele sunt: curãþia, înfrânarea, blândeþea, na tot mai mult cu Cel bun, cu Dumnezeu.
ta rugãciunile ºi ne va împlini cererile. credinþa, facerea de bine, bunãtatea, înde- De aceea orice întâmplare din viaþa lui, fie
lungã-rãbdarea, pacea, bucuria, dragostea. bunã, fie rea, din perspectiva noastrã, el
Ce rol are nãdejdea? Prima treaptã este curãþia ºi pe ea o o va considera un dar de la Dumnezeu.
Creºtinul cu sufletul plin de nãdejde dobândim atunci când am înlãturat pofta Pentru el toate sunt bune ºi prilej de a
este rãbdãtor în necazuri ºi lucreazã cu trupeascã. Cea de a doua treaptã, înfrâna- mulþumi lui Dumnezeu.
spor. Este stãruitor în ostenelile sale pentru rea, o avem atunci când am înlãturat din Ultimele trei trepte prezentate de
a dobândi bunurile mântuitoare ºi neîn- viaþa noastrã poftele, când viaþa noastrã nu Sfântul Apostol Pavel, pacea, bucuria ºi
fricat în faþa morþii. Sfântul Apostol Pavel mai e trãitã pentru împlinirea propriilor dragostea, vin în viaþa omului ca o con-
spune cã „nãdejdea… o avem ca pe o dorinþe ºi plãceri, ci dupã voia ºi porunca secinþã a purtãrii sale ca rãspuns la dra-
ancorã a sufletului” (Evr. 6,18-19). lui Dumnezeu. Dacã suntem îndrumaþi de gostea lui Dumnezeu. Pacea, bucuria ºi
curãþie ºi înfrânare, atunci în mod automat dragostea se instaureazã în viaþa omului ca
Existã pãcate împotriva nãdejdii? vine în viaþa noastrã ºi blândeþea, a treia rãsplãtiri din partea lui Dumnezeu pentru
Da, existã situaþii în care unii oameni treaptã. Blândeþea o dobândeºte cel care ostenelile depuse în lupta cea bunã. Deci
îºi pierd nãdejdea în mântuirea propriului nu mai este cuprins de mânie în împre- dacã vrem sã dobândim roadele Duhului,
suflet sau întrebuinþeazã nãdejdea în mod jurãrile vieþii. Omul este mânios întot- atunci trebuie sã le cucerim în ordine, una
greºit, împotriva propriei mântuiri. Nãdejdea deauna din cauza neîmplinirii poftelor, iar câte una, cu ajutorul lui Dumnezeu.
celui ce se încrede mai mult în propriile pu- odatã ce nu mai este mânat în viaþã de pro- Pr. Ovidiu Bostan
7 Psihoterapie ortodoxã
Mânia noastrã cea de toate zilele ºi tãmãduirea ei (2)
În numãrul trecut am vorbit despre cauzele ºi efectele mâniei, aceastã pornire da curs mâniei: ne vom controla gesturile
a firii umane bunã în esenþa ei, pe care însã omul o foloseºte greºit, îndreptând-o ºi vorbele, ne vom liniºti gândurile ºi iu-
spre aproapele sãu, în loc sã o utilizeze în lupta împotriva rãului. Mânia ca patimã þimea prin rugãciune ºi ne vom pãzi de a
ne pare adesea ceva de nestãvilit, incontrolabil. Dar ea poate fi vindecatã cu aju- primi gânduri care ne provoacã sufletul la
torul lui Dumnezeu, iar Sfinþii Pãrinþi ne spun cum. Folosim aceeaºi sintezã rea- mânie împotriva cuiva.
lizatã de Jean-Claude Larchet, „Terapeutica bolilor spirituale”. Liniºtirea gândurilor trebuie însã
neapãrat însoþitã de iertarea faptei
Smulgând buruieni ºi cultivând celui care ne-a greºit ºi uitarea, altfel
plante tãmãduitoare va încolþi în suflet altã patimã, sub
Nimeni nu ne cere sã nu mai avem forma supãrãrii, urii ºi amintirii rãu-
mânie. În niciun caz nu ni se cere sufo- lui; iar dacã stãruie în gândul nostru
carea ºi anularea acestei puteri a sufletu- pomenirea rãului nu avem cum sã
lui, bunã în sine, pentru cã omul s-ar lipsi scãpãm de mânie ºi de urã. Aproape
de un mijloc de luptã absolut necesar în de iertare trebuie sã fie împãcarea cu
viaþa duhovniceascã, de o forþã care dã aproapele. Aceasta implicã recu-
imbold ºi tãrie vieþii noastre sufleteºti. noaºterea faptului cã ºi noi suntem
Sfântul Vasile cel Mare spune: „dacã nu vinovaþi într-un fel sau altul, de
te-ai mânia împotriva pãcatului, n-ai aceea sã ne cerem iertare pentru
putea sã-l urãºti atât cât trebuie… Mânia partea noastrã de vinã.
este un nerv al sufletului, care îi dã impuls
spre sãvârºirea faptelor bune, fãcându-l Toate aceste remedii trebuie neapãrat Leacuri preventive
sever ºi energic. Acesta este ajutorul cel însoþite de rugãciune. Dintre toate for- Exploziile de mânie împotriva seme-
mai bun ºi cel mai potrivit dat de puterea mele de rugãciune citirea psalmilor este nului pot fi prevenite prin câteva leacuri
de a se mânia pãrþii raþionale a sufletului”. cea mai potrivitã pentru stingerea iuþimii concrete, adevãrate antidoturi:
Pentru cã pricina relei folosiri a mâniei sufletului aprins de mânie. „Psalmul este - blândeþea - izvor al liniºtii, al odih-
este iubirea de plãcere, legatã de patimile liniºte a sufletului, conducãtor al pãcii, nei ºi al pãcii lãuntrice, care întãreºte
trupeºti (mai ales de lãcomie, desfrânare ºi potoleºte tulburarea ºi vâlvãtaia gându- sufletul ºi-l face puternic în faþa ispitelor
de iubirea de bani), aceasta este cea pe rilor, înmoaie mânia sufletului ºi înfrâ- venite de la semeni, fiind maica iubirii,
care trebuie mai întâi de toate sã ºi-o smul- neazã pornirile pãtimaºe”, ne spune Sf. sprijin al smereniei ºi izvor de bucurie
gã omul din suflet, dacã vrea sã se vindece Vasile cel Mare. duhovniceascã;
de patima mâniei. Iar pentru ca aceastã - rãbdarea - are aceeaºi putere de a se
lucrare sã reuºeascã, patimile smulse tre-
Nimic nu îndreptãþeºte mânia împotrivi mâniei ºi a feri sufletul de ea.
buie înlocuite cu roade bune, adicã vir- împotriva aproapelui Este o virtute socotitã de cãpetenie: „Este
tuþile care se opun lor. Pe un alt plan, tãmãduirea mâniei se mai bun cel rãbdãtor decât cel puternic ºi
Astfel, pentru a lupta împotriva face prin stãruinþa de a ne feri sã ne fo- cel ce-ºi stãpâneºte mânia decât cel ce
lãcomiei, iubirii de bani ºi de bunuri mate- losim de ea împotriva aproapelui. Iar ca cucereºte o cetate” (Pilde 16, 32). Rãb-
riale, avem de cultivat milostenia, care punct de plecare este important sã înþe- darea constã în a suferi în liniºte relele care
devine un leac foarte puternic împotriva legem cã nimic, dar absolut nimic!, nu ne vin de la întâmplãrile vieþii sau de la
mâniei. Milostenia este o formã a iubirii îndreptãþeºte mânia împotriva semenului. semeni ºi a suporta fãrã tulburare criticile,
care poate tãmãdui iuþimea sufletului. Sfântul Ioan Casian spune cã „tãmãduirea ofensele, vorbele rele. Ea se câºtigã numai
Mila pentru semen micºoreazã mânia. de aceastã boalã va cere mai întâi sã cre- prin dragostea de Dumnezeu, din iubirea
Apoi luptând împotriva mândriei ºi a dem cã nu este îngãduit în niciun chip a ne aproapelui ºi din rugãciune, pentru ca ºi
slavei deºarte iarãºi putem sã ne tãmã- mânia, fie pentru cauze drepte, fie Dumnezeu sã ne dea har ºi putere în a o
duim de mânia rea. Virtutea care lucreazã nedrepte”. Astfel, faptele sau vorbele rele dobândi.
împotriva acestor patimi este smerenia. ale cuiva îndreptate împotriva noastrã nu - iubirea: „îngãduiþi-vã unii pe alþii în
Dacã scoatem din purtarea noastrã îngâm- pot în niciun chip îndreptãþi mânia ºi nu iubire” (Efeseni 4, 2). Pentru a ajunge la
farea ºi pãrerea bunã despre sine, patima sunt o explicaþie pentru ea; cauza ei trebuie iubirea faþã de semeni este nevoie ca oste-
mâniei nu mai are prilej sã se iveascã. cãutatã numai ºi numai în noi înºine. Noi neala noastrã sã fie stropitã cu rugãciune
Astfel se spune cã „smerenia nu se mânie, suntem singurii care avem puterea de a pentru cei din jurul nostru ºi mai ales pen-
nici nu mânie pe cineva”. Se recomandã scãpa de ea, iar pacea sufletului nostru nu tru cei care ne-au rãnit, ne rãnesc ºi toþi cei
chiar ca omul sã primeascã cu bucurie depinde de cei din jur. Dacã devenim care ne fac rãu: „Þi-a venit vreo ispitã de
ocara ºi dispreþul: „Dacã te ocãrãºte fratele conºtienþi cã nu cuvintele unuia sau altuia la aproapele ºi supãrarea te-a dus la urã?
tãu sau te mâhneºte în vreun fel, roagã-te provoacã în noi supãrare, ci mândria Nu te lãsa biruit de urã, ci învinge ura cu
pentru el, cum au spus Pãrinþii, cu gândul noastrã de a ne socoti mai buni ºi pre- dragostea. ªi vei învinge în chipul acesta:
la binele pe care þi-l face vindecându-þi þuirea pe care fiecare o avem despre noi, rugându-te pentru el cu adevãrat lui
sufletul de iubirea de plãcere. Aºa þi se va atunci avem ºansa sã ne vindecãm ºi vom Dumnezeu”. (Sf. Maxim Mãrutirisitorul)
stinge mânia, iubirea fiind frâul mâniei”. face tot ceea ce þine de noi pentru a nu mai A consemnat Pr. Marius Corlean
8 Jurnal de pelerin
Mãnãstirea Sfântului Efrem Sirul Cãlãuza pelerinului
Urmând autostrada care coboarã
Sfântul Efrem Sirul este cunoscut în întreaga lume ortodoxã pentru rugã- de la Tesalonic spre sud, cãtre Atena, la 60-70
ciunea care îi poartã numele, o îmbinare dumnezeiascã de profunzime ºi sim- de km de Tesalonic veþi avea ieºire de pe
plitate, pe care o rostim cu toþii, însoþind-o cu metanii, în perioada Postului autostradã spre oraºul Katerini. La câþiva kilo-
Mare. Mai puþin cunoscutã este însã mãnãstirea sfântului din Grecia, unde se metri dupã ce treceþi de ieºirea spre Katerini,
aflã pãrþi din mâna lui dreaptã, cu care a scris minunatele sale imne ortodoxe. veþi întâlni ieºirea spre Nea Efessos, pe care
O OAZÃ NECUNOSCUTÃ. trebuie sã pãrãsiþi auto-
Mãnãstirea Sfântului Efrem strada. Urmeazã apoi lo-
din Grecia, aflatã în apro- calitãþile Nea Efessos ºi
pierea oraºului Katerini, nu Kontariotissa. Mãnãstirea
este cunoscutã nici mãcar se aflã la câþiva km nord-
de mulþi dintre cei care cãlã- vest de Kontariotissa.
toresc destul de des prin moaºte, aflate într-o raclã
comoara spiritualitãþii orto- deosebitã în formã de
doxe elene. Nu este inclusã mânã, ºi admirãm fru-
în traseele turistice locale, museþea Casei Domnului.
deºi se aflã foarte aproape Ieºim apoi în curte ºi
de litoralul olimpic, în spe- ne plimbãm pe alei în
cial de staþiunile Paralia atmosferã caldã de gal-
Katerini ºi Olympic Beach, ben, maroniu, cãrãmiziu
unde ajung foarte mulþi (clãdirile) ºi verde (vege-
români. Noi am aflat de ea taþia). Totul este aranjat în
prin dragostea unei bune detaliu, cu mici colþuri
prietene, care o include me- speciale: o apã peste care
reu în traseul pelerinajelor treci pe un pod, o scenã
în Grecia, pentru cã pur ºi din purtarea Crucii de
simplu nu te saturi sã o cãtre Domnul, un baptis-
revezi, sau îþi doreºti mult sã teriu, mici grupuri de
o descopere ºi alþii. aranjamente florale…
SAMARINEANUL GREC. BUNÃTÃÞI DIN PRO-
Pentru cã nu am avut o „cã- DUCÞIE PROPRIE. Viaþa în
lãuzã a pelerinului”, cu indi- mãnãstire înseamnã ºi
caþii clare de drum, am por- foarte multã muncã, nu
nit cãutând localitatea Kontariotissa, din Dupã vreo 5-6 km de urmãrire, la o doar rugãciune. ªi mâinile maicilor
apropierea oraºului Katerini. Unelte de intersecþie grecul se opreºte ºi ne dã de ocrotite de Sf. Efrem sunt mãiestre. Aflãm
drum: o hartã ºi un gps care ne comunica înþeles cã noi trebuie sã o luãm la stânga. asta de la pangar, unde gãsim multe obi-
indicaþiile cu o voce serioasã, numitã de Ajungem în dreptul geamului ºi îi mulþu- ecte lucrate de ele: icoane, cruci, diverse
noi mai întâi Marcel, apoi, în situaþii pro- mim bucuroºi, impresionaþi de altruismul cutiuþe, felicitãri, broderii. Iar imaginea ni
blematice, când informaþiile lui nu se mai cu care ne-a urmãrit, vãzând cã ne rãtãcim, se completeazã la magazinul mãnãstirii,
potriveau cu realitatea de pe teren, Vasi- apoi ne-a condus atâþia kilometri pentru a unde gãsim tot felul de dulceþuri, miere,
licã. ªi în acest caz, urmând instrucþiunile ne scoate la liman. La mâna stângã a vinuri, sucuri naturale, toate preparate na-
lui Vasilicã, ne-am rãtãcit, ajungând la o tânãrului zãrim un ºirag de metanii. tural, în cadrul aºezãmântului, cu materie
periferie ciudatã. Cu inima strânsã, nu CÃLDURÃ ARHITECTURALÃ. De la primã din producþie proprie.
ºtim ce sã facem… Domnul, însã, purtãtor intersecþia respectivã ieºim din oraº ºi Monahia care este de serviciu la cele
de grijã pentru fiecare fir de pãr al capului ajungem în scurt timp la mãnãstire, fãrã douã magazine ne spune cã ansamblul
nostru, ne trimite un grec care (ce minu- prea multe greutãþi. Înconjurat de plantaþii monahal este ridicat abia în 1985 ºi ne
ne!), vãzându-ne pe ce coclauri o apucãm, agricole, aºezãmântul se aflã la câþiva ki- invitã cu multã dragoste sã trecem ºi pe la
ne urmãreºte, opreºte maºina lângã noi, lometri de satul Kontariotissa. Frumuseþea trapezã. Gãsim ºi aici acelaºi bun gust de-
deschide geamul ºi ne aruncã o întrebare. arhitecturalã ne copleºeºte încã din par- corativ ºi ne bucurãm de tradiþia mãnãsti-
Intuiesc doar ce vrea sã spunã ºi rãspund: care, amenajatã în acelaºi stil cu ansam- rilor greceºti, care servesc pelerinilor apã,
Kontariotissa! Rãspunsul ni-l aducem ºi blul monahal, în care intrãm cu nerãbdare. cafea ºi dulciuri greceºti. Savurãm o mi-
acum aminte cu mare haz: „Aa, 'Konta- Ne surprinde din toate pãrþile o armonie nunatã dulceaþã de piersici, o cafea micã,
riotiþa'? Follow me!” (adicã, pentru cei mai dumnezeiascã ºi nu ºtim încotro sã ne dar tare, ºi apa dãtãtoare de viaþã, atât de
puþin familiarizaþi cu limba englezã: îndreptãm. Alegem însã biserica, pentru necesarã pelerinului. Deºi e greu sã pleci
Urmaþi-mã!). Întoarcem maºina fericiþi ºi cã aºa se cade, sã salutãm mai întâi pe dintr-un asemenea loc, ne desprindem
pornim în mare vitezã pentru a ne putea stãpânul casei ºi ocrotitorul ei, Sfântul mulþumind Domnului pentru darul clãtirii
þine dupã automobilul Alfa Romeo care îºi Efrem, prãznuit în Biserica noastrã la 28 duhovniceºti ºi Sfântului Efrem pentru
aratã din plin calitãþile. ianuarie. Ne închinãm pe rând la sfintele ospitalitate. Natalia Corlean
CMYK
Fii tânãr cu Hristos 9
Trup frumos ºi suflet mort dat-o are o valoare enormã. Suntem
orbi ºi ne place sã vedem ºi sã auzim
numai cele lumeºti, iar de cele du-
Ne îngrijim deseori de aspectul fizic, de aspectul exterior ºi nu hovniceºti ne ruºinãm complet. Când
de cel interior. Suntem nemulþumiþi de felul în care ne-a plãsmuit ne îngrijim de aspectul nostru, ajun-
Dumnezeu în pântecele mamelor noastre, ºi începem sã ne creãm gem sã ne slujim nouã înºine, ºi nu
singuri o imagine pe care ceilalþi sã o aprecieze, sã o admire. Mai Lui. ,,Dumnezeu te-a fãcut frumoasã?
ales tinerii sunt atât de preocupaþi de acest aspect, încât au uitat cã Apoi de ce atunci te sluþeºti pe tine?
frumuseþea chipului vine din interior, vine din inimã. Dupã cum o statuie de aur ar mânji-o cine-
FRUMUSEÞEA TRUPULUI NU ARE VA- ci doar atunci când sun- va cu noroi din mocirlã, tot aºa fac ºi
LOARE FÃRÃ CEA A SUFLETULUI. Credeþi tem apreciaþi pentru ceea femeile care întrebuinþeazã sulimanuri pe
cã toate produsele make up, tot ceea ce ce suntem cu adevãrat feþele lor; de altfel, ce câºtig ai de la fru-
vedeþi la televizor sau pe internet, vã ajutã înãuntrul nostru. ªi fãrã frumuseþea sufle- museþe? Niciunul, ci lupte mai multe,
sã îmbunãtãþiþi ceva? Machiajul pentru tului, nimeni nu este apreciat cu adevãrat. bârfe mai multe, primejdii mai multe,
mine este o mascã. O mascã ce acoperã TOTUL PENTRU TRUP. Dar sã nu cre- bãnuieli mai multe” (Sf Ioan Gurã de
toate „defectele”. Dar care „defecte”?! - dem cã cel ce este frumos pãcãtuieºte. Sã Aur).
stau ºi mã întreb. Defecte care de fapt El ni credem însã cã cel ce se înfrumuseþeazã Când ne împodobim trupul sau ne
le-a dãruit, dar acestea nu se numesc pãcãtuieºte, cãci precum aratã Creatorul mascãm chipul, din interiorul nostru se
defecte, deoarece noi suntem creaþi dupã aºa trebuie sã arate ºi chipul omului. S-au ºterge Chipul Lui. Renunþãm la Chipul
chipul ºi asemãnarea lui Dumnezeu. Iar în inventat numeroase emisiuni în care rolul Sãu pentru a ne crea nouã înºine un alt
Dumnezeu nimic nu este defect. Înfru- principal îl are „operaþia esteticã”, însã chip; o împotrivire sau chiar o modificare
museþarea trupeascã are rolul de a aduce aceasta nu are ºi un rol pozitiv, pentru cã a zidirii Sale. Cum am putea sã aducem
întunericul în sufletele noastre, pe când în noi nu suntem mulþumiþi cu ceea ce El din nou acest Chip înãuntrul nostru? Un
Dumnezeu întuneric nu este, ci Lumina ne-a dat. De aceea apelãm la „îngrijirea chip al Smereniei ºi al Iubirii? Iatã, Sfântul
Lui este nepãtrunsã ºi neapropiatã. Însã nu trupeascã” prin fel ºi fel de intervenþii. Ioan Gurã de Aur ne rãspunde iarãºi:
toþi ºtiu aceasta. Sau cei ce ºtiu, nu vor sã Sã amintesc ºi cât de mult rãu facem ,,Cum poate cineva sã-L poarte în sufletul
creadã. Nu vor Lumina. celor nevoiaºi din jurul nostru, cãci pe sãu pe Dumnezeu? Practicând virtutea,
Când ne mândrim cu trupurile noastre, când noi irosim bani pe înfrumuseþarea împodobindu-ºi sufletul, mai ales cã nimic
sufletul devine mort. Smochinul acoperit lutului propriu, alþii de lângã noi mor de nu-l poate împiedicã de la aceasta”.
de frunze este arãtos la vedere, dar nu s-a foame, lipsuri ºi de boli netratate? Aceasta Sã ne împodobim sufletele aºadar ºi
învrednicit de bunãvoinþã Domnului, din cauzã cã iubirea creºtineascã ce tre- sã-L slãvim pe Domnul, cãci frumuseþea
fiindcã nu avea roade; iar roade nu avea buia sã le-o dãruim s-a transformat în iu- de care ne-a învrednicit este mult mai
fiindcã nu avea putere lãuntricã de rodire. birea propriului trup. Iatã cum iubirea de mare decât orice altã frumuseþe trupeascã.
Câþi asemenea smochini nu sunt în viaþa sine loveºte în aproapele pânã la moartea Ionela-Georgiana Tofoleanu
duhovniceascã?! (Sf. Teofan Zãvorâtul). lui trupeascã. Iatã câtã milostenie
La arãtare totul e frumos, dar înãuntru, am putea face cu banii pe care îi Despre gândurile deºarte
gol. Cãci mândrindu-ne cu trupul nu do- risipim pe trupul nostru degeaba!
bândim bucurie sau plinãtate, ci golirea IDOLUL DIN NOI. Din pricina
privind cãsãtoria
„Tare mult doresc sã nu vã gândiþi la cãsãto-
bunãtãþii din suflet. ªi putem spune cã nu superficialitãþii, nu vrem sã vedem ria voastrã, absolut deloc. Cu cine mã voi mãrita?
suntem împliniþi atunci când arãtãm bine, cã frumuseþea pe care Domnul ne-a Cum va fi el? Cine va fi el? Etc. Sunt gânduri
cine sã îi spele hainele, are inutile, fãrã sens, deºarte. Aceste preocupãri aratã
Pot orice în Hristos sufletul mai alb decât mine. cã în sufletul vostru încã nu s-a stabilit certi-
Când mã cred Aleg sã fiu ultima tudinea adâncã a adevãrului. Sã aveþi o singurã
buricul pãmântului, nu dintre ei pentru cã ºtiu grijã. Sufletul. Sã trãiþi curat, în frica lui
vorbesc cu X pentru cã cã fiecare este mai Dumnezeu. Sã iubiþi pe Hristos, sã vã dãruiþi toatã
nu am ce învãþa de la vrednic decât mine ºi fiinþa Lui, printr-o trãire curatã, în rugãciune.
el; nu iau masa cu Y în plus am timp mai În ceea ce priveºte cãsãtoria: O, sã n-aveþi nicio
pentru cã nu mãnâncã mult sã mulþumesc lui grijã, dar absolut nicio grijã, cãci se gãsesc atâtea
elegant; nu îl ascult pe Dumnezeu pentru cã suflete dornice de a întâlni suflete curate de
Z pentru cã este bãtrân ºi de data aceasta fecioare, pentru a se uni cu ele ºi a zidi un cãmin
ºi mã plictiseºte. acceptã sã se întâl- creºtin fericit.
Când mã simt fãcând parte din neascã cu mine. Dacã voi aþi înþelege acest adevãr pe care vi-l
Biserica lui Dumnezeu, mã aºez în ªtiind cã în Sfânta Împãrtãºanie mãrturisesc, v-aþi convinge mai târziu cã
spatele pãrintelui cu bebeluºul în Dumnezeu Se împarte pe Sine, eu, cea dragostea de Dumnezeu este Esenþialul, v-aþi
braþe, o las sã meargã înaintea mea pe care în mod obiºnuit nu aº împãrþi lin- convinge de adevãrul spus de Mântuitorul:
doamna bolnavã de cancer, nu mã tem guriþa decât cu câteva persoane foarte „Cãutaþi Împãrãþia Cerurilor, ºi toate celelalte vi
sã stau în spatele domnului care apropiate, sunt în stare sã fiu ultima se vor adãuga vouã”.
tuºeºte, îi fac loc ºi bãtrânei care, chiar dintr-un lung grup de fraþi întru Valeriu Gafencu, scrisoare
dacã miroase un pic pentru cã nu are Hristos. Adriana Popescu cãtre surorile lui, Aiud, 15 mai 1946
CMYK
10 Pas în doi
Rostul, greutãþile ºi frumuseþea cãsniciei riei înseamnã pen-
tru bãrbat ºi feme-
ie împingerea îm-
1. cãsãtoria = cale a durerii preunã a carului pe drumul urcãtor al vie-
În viaþã veþi avea multe greutãþi. Vor fi þii. „N-ai suferit? Atunci n-ai iubit”, spune
o sumedenie de probleme. Grijile vã vor un poet. Doar cei ce suferã pot iubi cu ade-
înconjura, ºi nu va fi uºor sã duceþi o viaþã vãrat. ªi, de aceea, tristeþea este o însuºire
creºtineascã. Însã nu vã temeþi. Dumnezeu necesarã a cãsãtoriei. „Cãsnicia”, zice un
vã va ajuta. Faceþi ce vã stã în putinþã. filosof din vechime, „e o lume înfrumuse-
Puteþi citi cinci minute în fiecare zi dintr-o þatã de nãdejde ºi întãritã de nãpastã”. Aºa
carte duhovniceascã? Sã citiþi. Vã puteþi cum oþelul se cãleºte în furnal, aºa ºi omul
ruga cinci minute în fiecare zi? Rugaþi-vã. se întãreºte în cãsãtorie, în focul greutãþi-
ªi dacã nu izbutiþi cinci minute, rugaþi-vã lor. Când vã priviþi cãsãtoria de la depãr-
douã. Celelalte þin de Dumnezeu. cã viaþa sa n-a cunoscut clipe grele? Dar tare, toate par minunate. Însã când vã apro-
Când veþi întâmpina greutãþi în cãsãto- nu e lucru mic sã ºtii cã în clipele-þi grele, piaþi, veþi vedea ce multe clipe grele are.
rie, când veþi vedea cã nu sporiþi în viaþa în griji, în ispite, vei þine mâna celui iubit
þie. Noul Legãmânt spune cã tot omul va
Hristos pãtimeºte cu tine
duhovniceascã, sã nu deznãdãjduiþi. Sã nu
vã mulþumiþi, însã, nici cu sporirea pe care suferi, mai ales cei ce se cãsãtoresc. Dumnezeu zice cã „nu este bine sã fie
aþi dobândit-o pânã acum. Înãlþaþi-vã ini- „Dezlegatu-te-ai de femeie?” - adicã, eºti omul singur” (Fac. 2, 18), aºa cã i-a pus
mile cãtre Dumnezeu. Urmaþi celor ce au necãsãtorit? - întreabã Apostolul Pavel. „Nu alãturi un tovarãº, pe cineva care sã-l ajute
dat totul lui Dumnezeu, ºi faceþi ce puteþi cãuta femeie. Iar de te-ai ºi însurat, nu ai gre- în viaþã, mai ales în luptele sale de credin-
ca sã vã asemãnaþi lor, chiar dacã tot ce ºit, ºi de s-a mãritat fecioara, nu a greºit; în- þã, fiindcã pentru a-þi pãstra credinþa tre-
puteþi face este sã vã doriþi în inimã sã asuprealã trupului vor avea unii ca aceº- buie sã pãtimeºti ºi sã rabzi multã durere.
asemãnarea cu ei. Lãsaþi fãptuirea în tia; iarã eu cruþ pre voi” (1 Cor. 7, 27-28). Þi- Dumnezeu ne trimite tuturor harul Sãu. El
seama lui Hristos. ªi, când veþi urca pe neþi minte: din clipa în care te cãsãtoreºti, ni-l trimite, însã, atunci când vede cã sun-
calea aceasta, veþi simþi cu adevãrat care zice el, vei avea parte de multe dureri, vei tem gata sã suferim. Unii, de îndatã ce vãd
este rostul cãsãtoriei. Altfel, veþi orbecãi în suferi, ºi viaþa ta va fi o cruce, însã o cruce o piedicã, o iau la fugã. Uitã de Dumnezeu
viaþã asemenea unui nevãzãtor. ce înfloreºte cu flori. Cãsãtoria va avea bucu- ºi de Bisericã. Însã credinþa, Dumnezeu ºi
riile sale, surâsurile sale, lucrurile sale minu- Biserica nu sunt o cãmaºã pe care s-o dai
Acelaºi pahar al lipsurilor, nate. Sã vã amintiþi, însã, în zilele cu soare cã jos de îndatã ce ai început sã asuzi.
tristeþilor, cãderilor toate aceste flori preafrumoase ascund o Cãsãtoria este, aºadar, o cãlãtorie prin-
Care este, aºadar, rostul cãsãtoriei? Vã cruce, care poate ieºi în orice clipã la luminã. tre necazuri ºi bucurii. Când necazurile par
voi spune trei din þelurile de cãpãtâi ale copleºitoare, ar trebui sã-þi aminteºti cã
Cãsnicia se întãreºte în focul Dumnezeu este cu tine. El îþi va ridica
acesteia. Mai întâi de toate, cãsãtoria este o
cale a durerii. Tovãrãºia dintre bãrbat ºi fe-
greutãþilor crucea. El a fost Cel ce þi-a pus pe frunte
meie se cheamã „împreunã-înjugare”, a- Viaþa nu e o petrecere, aºa cum cred cununa cãsãtoriei. Dar când Îl rugãm ceva
dicã lucrarea celor doi cu o sarcinã comu- unii, care, dupã cãsãtorie, se prãvãlesc din pe Dumnezeu, El nu ne dã de îndatã
nã. Cãsãtoria este o împreunã-mergere, o cer pe pãmânt. Cãsãtoria este o mare întin- soluþia. Ne îndrumã înainte foarte încet.
porþie comunã de durere ºi, bineînþeles, de sã, ºi nu ºtii când te va arunca pe þãrm. Te Uneori, îi ia ani ca s-o facã. Trebuie sã cer-
bucurie. Dar, de obicei, ºase strune ale însori cu persoana aleasã cu fricã ºi cutre- cãm durere, altfel viaþa nu va avea înþeles.
vieþii rãsunã trist, ºi doar una vesel. Soþul mur, ºi cu mare grijã, apoi, dupã un an, Veseleºte-te, însã, cãci Hristos pãtimeºte
ºi soþia beau din acelaºi pahar al lipsurilor, doi, cinci, descoperi cã te-a tras pe sfoarã. cu tine, ºi Sfântul Duh „se roagã pentru noi
tristeþilor ºi cãderilor. La slujba cununiei, Sã credem cã nunta ar fi un drum spre cu suspinuri negrãite” (cf. Rom. 8, 26).
fericire este o mãsluire a cãsãtoriei, aseme- (va urma)
preotul le dã noilor cãsãtoriþi sã bea din Pãrintele Emilian Simonopetritul
acelaºi pahar, numit „pahar de obºte”, nea unei tãgãduiri a crucii. Bucuria cãsãto-
Degeaba spui cã îþi iubeºti
pentru cã împreunã vor purta poverile
cãsãtoriei. Paharul se mai cheamã ºi
Dragostea se aratã prin lucruri mãrunte soþul dacã atunci când
„unire”, pentru cã ei se unesc spre a De multe ori uitãm cã dragostea se vede ajunge acasã sari pe el cu toate problemele
împãrtãºi bucuriile ºi necazurile vieþii. din lucrurile mãrunte. Televiziunea ne ºi nemulþumirile zilei, nepãsându-þi de fap-
otrãveºte încet cu ideea cã iubirea e legatã tul cã poate ºi el a avut o zi grea.
O cruce ce înfloreºte cu flori de fapte extreme de eroism gen „o iubesc Iubirea se construieºte zi de zi, prin ges-
Când doi oameni se cãsãtoresc, e ca ca un nebun”, „nu pot sã trãiesc fãrã ea/el” turi mãrunte: o canã de ceai fierbinte iarna
ºi cum ar zice: Împreunã vom merge înain- sau alte romantisme ieftine. Imaginaþia sau rece vara, când el meºtereºte la ceva, un
te, mânã de mânã, prin vremuri bune ºi bogatã a scenariºtilor nu are însã prea mult scurt masaj de relaxare când ea a lucrat
rele. Vom avea ceasuri întunecate, cea- de-a face cu realitatea ºi în special cu reali- toatã ziua la calculator sau trebãluieºte prin
suri de tristeþe, împovãrãtoare, ceasuri tatea cãsniciei. Degeaba spui cã nu poþi sã bucãtãrie, o mânã de ajutor, un zâmbet
plictisitoare. Însã, în adâncul nopþii, vom trãieºti fãrã ea, iar când vii de la serviciu te cald, o îmbrãþiºare duioasã, un bucheþel de
crede pe mai departe în soare ºi-n lu- trânteºti în faþa televizorului ºi aºtepþi sã îþi ghiocei, un desert preferat sau orice altceva
minã. O, dragi prieteni, cine poate spune punã masa, deºi e la fel de obositã ca tine. care aratã cã îþi pasã. Natalia Corlean
Educaþie creºtinã 11
Ajutã copilul
Ascultã ce vrea sã-þi spunã copilul tãu! sã se exprime
Trântitul uºii ºi ªi atunci, ce-i de fãcut? Ajutã copilul
îmbrãþiºatul pisicii sã se exprime, atunci când observi la el
un comportament neobiºnuit. Sã nu uiþi
Mãmica C. îmi spune cã joi, Flori a cã întotdeauna are nevoia de a exprima
venit de la pregãtirea la englezã, a alergat ceva foarte important pentru el, atunci
pe scãri, a intrat în sufragerie, a trântit uºa când ajunge sã facã deodatã ceva neplã-
ºi a luat pisica în braþe... A intrat ºi ea cut. Când o poate face în cuvinte, ca
totuºi, sã vadã ce are. Fetiþa i-a spus Flori, e foarte bine. Când e copil micuþ ºi
plângând cã a trebuit sã mintã cã familia nu poate vorbi, ajutã-l prin întrebãri sã-þi
ei e întreagã, cã are trei membri: mamã, arate unde simte cã-l doare. Apoi lasã-l sã
tatã ºi copil, cã nu a putut sã spunã ade- aleagã dintr-o grãmadã de jucãrii una
vãrul (cã pãrinþii s-au despãrþit) pentru cã cã este important sã înlãture acest obicei care sã semene cu durerea lui. ªi învaþã-l
era de faþã colegul de clasã Andrei, ºi cã e nedorit apãrut deodatã, bate copilul la fund sã aibã grijã de acea jucãrie - de nevoia lui
o „tainã” mare despãrþirea lor. ªi cã pe sistematic, ca sã aibã efect. Nu dupã mult de fapt, pânã va putea sã o identifice ºi sã
viitor nu mai vrea sã mintã, cã vrea ca timp, copilul începe sã facã crize de astm o exprime exact. Dar sã-l asculþi, sã fii pe
mama sã-i schimbe profesoara. bronºic, boalã care s-a instalat pe deplin ºi recepþie. Nu începe cu „nu trebuie sã...”,
Mama ºi fiica ei Flori se iubesc ºi îºi i-a marcat puternic viaþa de copil ºi apoi, „nu ai voie sã faci aºa!” Comunicarea se
exprimã iubirea foarte frumos. Ce înseam- de adult. Astmul bronºic presupune o anu- opreºte aici ºi copilul va trebui sã ducã sin-
nã, deci, acest comportament al fetiþei? E mitã contracþie a muºchilor traheei, iar con- gur apãsarea lui, care va izbucni în mod
clar cã se simte frustratã, dar de data asta tracþia aceasta cu senzaþie de sufocare apa- nedorit în afarã, fiind pentru el ceva atât de
nu aleargã la mama sã primeascã mân- re, în mod obiºnuit, într-un plâns paroxis- important ºi de greu de dus.
gâiere; acum doar pisica o ajutã sã-ºi trã- tic. Iatã cum s-a „descurcat” copilul, pro- Centrul de formare ºi consiliere
iascã durerea. Atunci când un copil curându-ºi la început crize sporadice, dar „Sfinþii Arhangheli” Iaºi
deschis ºi tandru în mod obiºnuit trânteºte grave ºi în final, o boalã cronicã. www.sfintiiarhangheli.ro
uºa ºi se duce direct sã ia în braþe pisi-
ca, el vrea sã exprime ceva. Datoria mamei este sã se împãrtãºeascã împreunã cu copilul!
Cum vor copiii Care este datoria capãt necurãþiei, fii curat ºi
sã ne transmitã ceva duhovniceascã a mamei împãrtãºeºte-te! Sigur cã nu
înainte de împãrtãºirea te împãrtãºeºti cu vrednicie,
Mãmica acestei fetiþe i-a dat oca- copilului? De câte ori nu poþi spune cã meriþi
zia sã exprime ceea ce o supãrã. Dar trebuie împãrtãºit Sfânta Împãrtãºanie. Împãr-
câþi copii sunt ascultaþi în clipa în ca- copilul pânã la 7 ani? tãºania este un dar, pentru
re afiºeazã un comportament neo- Datoria mamei e sã se noi, cei pãcãtoºi. Dar cât ne
biºnuit? De obicei, pãrinþii trec peste împãrtãºeascã împreunã stã în putere sã ne curãþim
asta sau, atunci când comportamentul cu copilul! Eu sunt con- viaþa, simþirile ºi fiind „ca
este supãrãtor, încearcã sã suprime trariat când vin la împãr- pruncii”, cum ne vrea Mân-
acest comportament nedorit folosind tãºit mamele cu copii în tuitorul, ne vom putea împãr-
poziþia lor de autoritate în faþa copilu- braþe ºi împãrtãºesc doar copiii, când are mai tãºi împreunã cu pruncii.
lui ºi chiar violenþa. multã nevoie de Împãrtãºanie mama decât Ce folos cã împãrtãºeºti copilul pânã la 7
Un copil care are la un moment copilul! Dar mamei îi e fricã sã se apropie… ani ºi dupã aceea o ia copilul razna, înjurã
dat un comportament surprinzãtor ºi Deci sã se împãrtãºeascã împreunã ºi atunci Sfintele Taine ºi înjurã Biserica, de exem-
nepotrivit, are nevoie, de fapt, sã poate sã se împãrtãºeascã cât de mult, de câte plu? E bine cã mamele ºi taþii duc copiii la
exprime ceva foarte important pentru ori are nevoie. Noi la fiecare Sfântã Liturghie împãrtãºit, dar mi se pare cã cei care ei înºiºi
el. Dacã nu i se dã ocazia sã exprime, suntem chemaþi sã ne împãrtãºim. Sf. Vasile nu se împãrtãºesc iau asta ca pe ceva magic.
sau pãrinþii încearcã suprimarea aces- cel Mare rãspunde într-o scrisoare la între- Sã îi dea copilului ceva aºa, care lucreazã
tui comportament, lucrurile se vor barea cât de des sau cât de rar sã se împãr- magic în viaþa lui. ªi asta este foarte greºit!
agrava; copilul poate sã apeleze la o tãºeascã creºtinul: „Noi ne împãrtãºim de Noi împãrtãºindu-ne nu facem o practicã
modalitate ºi mai neobiºnuitã de a patru ori pe sãptãmânã: miercurea, vinerea, magicã, ci îl primim pe Hristos în viaþa noas-
exterioriza acea nevoie pe care cautã sâmbãta ºi duminica”. Adicã de câte ori se trã ºi e Hristos cu crucea Lui! Ne hrãnim cu
sã o exprime. fãcea Sf. Liturghie, ºi spune: „iar când sunt darul Crucii ºi al Învierii Lui ºi ne facem noi
Iatã un caz. Un copil mic are sãrbãtori ºi mai des”. Aceasta este rânduiala înºine purtãtori de cruce. Aºa trebuie sã vinã
nevoie ca pãrinþii sã-i arate mai multã Sfintei Împãrtãºanii, pe care oamenii de azi mama cu copilul la împãrtãºit, ºi atunci sigur
iubire. Pentru a le atrage atenþia, în- au pierdut-o. ªi au pierdut-o pentru cã nu mai cã este minunat cã vin mama ºi tata ºi copilul
cepe sã facã pipi în pantaloni, deºi ºtie sunt curaþi, sã se poatã împãrtãºi. Deci fii ºi copiii, toþi împreunã, ºi se împãrtãºesc!
deja sã foloseascã oliþa. Când vede cã curat, pune capãt necurãþiei; vrei sã mergi cu Pr. prof. Vasile Mihoc, în conferinþa
a ajuns o obiºnuinþã, tatãl, considerând ea pânã la moarte ºi sã mori tot necurat? Pune „Copiii, dar al lui Dumnezeu”
Cum ne cerem iertare
lui Dumnezeu? Cum ne spovedim? cient, mâncând sãnãtos? Trupul nostru
ºi sãnãtatea sunt un dar de la Dumnezeu,
de care trebuie sã avem grijã.
Iertarea este un lucru foarte Sunt invidios faþã de alþi oameni? Cred
important. Atunci când greºim faþã de ci- cã sunt mai bun decât alþii? Mã enervez
neva ne cerem iertare, iar când suntem ier- des? Sunt egoist ºi mereu vreau totul
taþi ne împãcãm cu persoana faþã de care pentru mine? Sunt leneº?
am greºit, iar apoi ne simþim mult mai
bine. Tot aºa, atunci când greºim ºi nu ªi…
ascultãm de ceea ce ne învaþã Dumnezeu, Îmi pare rãu pentru ce am greºit? Îmi
Care ne iubeºte foarte mult ºi vrea tot pare rãu cã îi supãr pe cei din jur? Îi
ce este mai bun pentru noi, noi Îl iert pe cei din jur atunci când mã
întristãm. De aceea trebuie sã ne cerem supãrã?
iertare, iar El ne-a învãþat sã facem Vreau sã îmi schimb comportamentul
acest lucru prin Taina Spovedaniei. ºi sã mã port aºa cum îi place lui
Cum mã pregãtesc pentru Dumnezeu?
Spovedanie? Cred cã sunt copilul lui Dumnezeu, Dum-
nezeu mã iubeºte ºi mã va ajuta sã nu mai
Mai întâi trebuie sã ne gândim la ce fac rãu ºi sã fiu mai bun? Cred cã Dumne-
am greºit ºi cu ce L-am supãrat pe zeu mã va ierta ºi va fi cu mine întotdeauna?
Dumnezeu, ce porunci am încãlcat. Iatã
câteva întrebãri care te vor ajuta: Am vorbit urât despre cineva? Am fost Gândeºte-te la greºelile pe care le-ai
rãu cu cineva? fãcut. Dacã vrei, poþi sã le scrii pe o hâr-
Cum m-am purtat
faþã de Dumnezeu? M-am purtat bine cu lucrurile pe care le-am tiuþã, pe care o vei rupe dupã ce te spove-
deºti. Iartã-i pe toþi cei care au greºit faþã
M-am rugat în fiecare zi? Mi-am primit teni?
de la Dumnezeu, pãrinþi sau prie-
M-am purtat frumos faþã de animale? de tine ºi cere-þi iertare de la cei faþã de
amintit sã-I mulþumesc? - dimineaþa, la care ai greºit. Gândeºte la Dumnezeu,
masã, seara sau oricând mi-am adus Faþã de mine care te iubeºte ºi este trist pentru pãcatele
aminte de lucrurile bune pe care Dum- Am ascultat sfaturile pãrinþilor sau ale tale. Mulþumeºte-i pentru toate lucrurile
nezeu le-a revãrsat asupra mea? profesorilor despre cum sã am grijã de bune pe care le-ai primit ºi roagã-L sã te
Îl iubesc într-adevãr pe Dumnezeu ºi trupul meu, spãlându-mã, dormind sufi- ierte ºi sã te ajute sã nu mai greºeºti.
încerc sã trãiesc aºa cum porunceºte El?
Sau uit repede de El ºi calc cu uºurinþã
poruncile Lui? Mi s-a întâmplat ca la
Rugãciuni înainte de Spovedanie
supãrare sã înjur sau sã vorbesc urât? Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Hristos pentru pãcatele lumii. El ºi-a dat
Dumnezeu, Tu îi iubeºti atât de mult pe viaþa ca sã dãruiascã mântuire ºi viaþã
Faþã de familie ºi prieteni oameni, încât Þi-ai dat viaþa pentru ei. veºnicã oamenilor ºi a suferit ºi pentru
M-am rugat pentru familia mea ºi pen- Iatã, acum vin în faþa Ta ºi-mi mãrturi- greºelile ºi pãcatele mele. Ajutã-mi,
tru toþi prietenii ºi cunoscuþii? Am fost sesc greºelile ºi faptele mele rele. ªtiu cã Preacuratã Fecioarã, sã nu mai greºesc
bun cu ei, m-am purtat frumos? nimic nu poate fi ascuns de privirea Ta faþã de Dumnezeu ºi faþã de oameni ºi
Am fost sincer cu ei ºi am spus întot- atotputernicã ºi atotvãzãtoare. De aceea, dãruieºte-mi putere sã duc o viaþã curatã
deauna adevãrul? Sau am minþit, am fost Te rog sã-mi luminezi sufletul ca sã mã ºi bunã. Amin.
neascultãtor? M-am enervat, am supãrat mãrturisesc înaintea preotului Tãu. ***
pe cineva? Sfinte Împãrate, dãruieºte-mi iertare ºi Sfinte Îngere, pãzitorul vieþii mele,
Am fost amabil cu bunicii sau cu per- pune în mine putere sã împlinesc sfintele roagã-te Mântuitorului Hristos pentru
soanele mai în vârstã, i-am ajutat când au Tale porunci. Întãreºte-mã, Doamne, mine, ca sã-mi pot mãrturisi toate
avut nevoie? prin împãrtãºirea cu Trupul ºi Sângele greºelile ºi pãcatele mele. Amin.
Am fost bun cu surorile sau fraþii mei? Tãu ºi-mi dãruieºte bucurie, liniºte, sãnã- Pe drum spre bisericã ºi în timp ce
Sau am fost egoist, am luat eu mai mult tate sufleteascã ºi trupeascã. Amin. aºtepþi sã îþi vinã rândul sã te spovedeºti,
decât ei ºi i-am necãjit? *** repetã aceastã rugãciune scurtã:
Am fãcut ce m-au rugat pãrinþii mei Preasfântã Nãscãtoare de Dumne- Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui
(ordine, cumpãrãturi etc.)? zeu, tu ai fost de faþã la rãstignirea Fiului Dumnezeu, miluieºte-mã pe mine, cã am
Am încercat sã fac bine, sã ajut pe cineva? tãu ºi ºtii cât de mult a suferit Domnul greºit înaintea Ta.
Paginã realizatã de Natalia Corlean
CMYK
Actual 13
Cu dragoste, despre Mama ªi pe acest drum pornesc cei mai
mulþi, plângându-se apoi mereu de neferi-
ciri ºi, la rândul lor, de rebeliunea copiilor
Venirea primãverii - anotimp al înfloririi, lor.
al învierii naturii - este marcatã de ziua celei Cred cã cel mai important în legãtura
dãtãtoare de viaþã, Mama. Sãrbãtoritã în lume dintre pãrinþi ºi copii este iubirea dupã
la 8 martie, Mama este celebratã în Bisericã modelul Maicii Domnului ºi a Fiului ei.
odatã cu Buna Vestire. Aºadar, ziua de 25 Mama sã iubeascã necondiþionat, ca ºi
martie, ziua Maicii Domnului, este ziua în Maica Domnului, iar copilul sã îºi iu-
care le cinstim pe toate cele care au dat viaþã. beascã mama ca ºi Hristos, care i-a purtat
De Buna Vestire, Arhanghelul Gabriel mereu de grijã. Sigur cã suntem oameni ºi
îi vesteºte Fecioarei Maria cã Îl va naºte pe greºim, de aceea este importantã înþele-
Fiul lui Dumnezeu. Fecioara Maria s-a gerea celuilalt, cãci nu existã o regulã, ca
supus cu smerenie acestei mari chemãri ºi mama sã aibã mereu dreptate, sau doar
a devenit Maica Domnului, model de copilul… Sã nu uitãm însã cã fiecare ma-
mamã pentru toate mamele. Iar legãtura mã vrea binele copilului ei, chiar dacã
dintre mamã ºi copil este astfel sfinþitã de binele înseamnã pentru fiecare altceva ºi
Dumnezeu; nici mãcar Hristos nu a venit de multe ori ni se pare cã binele pãrinþilor
pe pãmânt altfel decât prin pântecul nu e bine pentru noi. Fiecare mamã rãmâ-
binecuvântat al unei mame! ne veºnic mamã pentru copiii ei ºi aºa tre-
Din pãcate, lumea modernã în care buie sã rãmânã ºi iubirea dintre ei… Iar
trãim se îndepãrteazã tot mai mult de ide- cele mai mari douã piedici sunt înde-
alul unei familii, femeile considerã mater- pãrtarea de Dumnezeu ºi superficialitatea
nitatea drept o piedicã în calea carierei lor, mama, îngrijoratã ºi mereu binevoitoare, cu care ne trãim relaþiile familiale.
în calea frumuseþii sau a libertãþii lor, iar devine cea „enervantã ºi demodatã”… Liliana Popa
copiii îºi desconsiderã pãrin- permanent nevoie de ajutorul nos-
þii, de multe ori punând prie-
tenii ºi distracþiile pe primul Dãruind vei Dobândi ºi tru. Parafrazând titlul unui cuvânt al
Pãrintelui Nicolae Steinhardt pot
loc în viaþa lor. Mulþi consi-
derã cã pot fi fericiþi ºi sin-
guri, cã astfel vor avea mai
Dobândind vei Dãrui! spune cã numai Dãruind Vei Do-
bândi fericirea. Tre-
ªtim cu toþii buie sã înþelegem cã
multã libertate… De ce se nu e om sã nu pri-
zicala: „Mai fericit
fuge de familie? meascã. De aceea se
este a da, decât a lua!”
Cu siguranþã, dacã oame- ºi spune: „Dã, cã
Adevãrul ei e unul
nii ar fi mai apropiaþi de simplu ºi toþi îl aprobã. þie-þi dai!” Când
Dumnezeu ºi ar þine cont de Cred cã sunteþi de mângâi pe cel întris-
poruncile Lui („Cinsteºte pe acord ºi cu faptul cã tat nu primeºti oare
tatãl tãu ºi pe mama ta, ca toþi doresc sã aibã o un zâmbet ºi-o lacri-
bine sã-þi fie ºi mulþi ani sã viaþã fericitã. Acum o mã de mulþumire de
trãieºti pe pãmânt”), ar preþui sã zic ºi ceva cu care la el? Nu primeºti
mai mult familia ºi marea bi- nu o sã mai fiþi de asemenea ºi de la cel
necuvântare de a avea copii… acord: ne minþim sin- bolnav pe care-l ca-
Fiecare mamã ar descoperi o guri. Noi nu vrem sã uþi? Dai mângâiere ºi
bucurie fãrã seamãn în mater- fim fericiþi. Acum mã gândesc cã mã întrebaþi de primeºti mulþumire. DAI ºi PRIMEªTI!
nitate ºi fiecare copil ar gãsi ce am zis aºa o vorbã. Nu vã grãbiþi sã mã cer- Fericit e ºi cel care dãruieºte ºi cel care
exact liniºtea ºi libertatea taþi. Sã stãm ºi sã ne gândim. De vreme ce zicem primeºte. Dar mai fericit e cel care dãruieºte. E
supremã alãturi de pãrinþii lui. cã vrem sã fim fericiþi ºi ºtim cã fericit e cel ce mai fericit pentru cã ceea ce primeºte e de
Dar, desigur, libertatea este dã, atunci de ce bombãnim de cele mai multe ori nepreþuit. Gândiþi-vã cam cât costã un zâmbet
înþeleasã în mod greºit (sus- atunci când cineva ne cere ceva? De ce nu sincer? Sau gândiþi-vã, mai bine, cât costã o
þinutã de reclamele, filmele ºi cãutãm mereu prilejul de a dãrui? lacrimã de mulþumire? Orice sumã de bani
emisiunile josnice de la tele- Am întâlnit chiar creºtini care cârtesc dãruieºti e infinit mai micã decât ceea ce
vizor); îndeosebi adolescenþii nemulþumiþi atunci când se adunã bani, sau ali- primeºti. Toate pãlesc în faþa unor asemenea
considerã cã a fi liber înseam- mente, sau haine pentru sãraci, sau pentru cei daruri. În Hristos nu mai este de fapt un dãruitor
nã a putea fuma, a te îmbrãca care au fost greu încercaþi de un cutremur sau de ºi un primitor, ci doi dãruitori ºi doi primitori
cât mai ciudat ºi decoltat, a-þi o inundaþie. ªi chiar justificã bombãneala lor, în (dãruitorul primitor ºi primitorul dãruitor). ªi iatã
petrece timpul în distracþii, fel ºi chip. Alþii bombãne cã prea des se solicitã cum (în Hristos): Dãruind vei Dobândi ºi
înþelegând cã rãul îmbrãcat în ajutoare pentru nevoiaºi. Uitã însã cã sãracii sunt Dobândind vei Dãrui!
sclipiri înseamnã binele… iar pururea cu noi (dupã cum Hristos ne spune) ºi au Pr. Marius Demeter

CMYK
14 Ofertã educaþionalã
Cu Dumnezeu în casã 15
Regulile de aur ale unui somn bun  4. Ultima masã sã
fie cu cel puþin 2 ore
La gura sobei
1. Alungaþi grijile zilei. înainte de culcare.
5. Culcaþi-vã devreme (ora 22 -
Mâhnire....
2. Munca, hãrnicia este Ne-am învãþat sã ne minþim aiurea,
o condiþie a somnului bun: 22:30).
„Dulce este somnul lucrã- 6. Faceþi întuneric în camerã ºi Sã ne ferim de noi ºi chiar de adevãr,
torului, fie cã mãnâncã scoateþi aparatele din prizã (TV, Nu mai rostim nimic fãrã urzealã
mult, fie cã mãnâncã radio, telefon mobil etc.) ªi nu mai ºtim când e nevoie sã tãcem.
puþin” (Eclesiastul 5, 11). 7. Preferabil ca patul sã fie orien- Ne-am învãþat sã spunem cã ne doare
 3. Cumpãtarea: „Cu tat nord (capul) - sud (picioarele). ªi nu mai ºtim nimic de bucurii.
somn sãnãtos se odihneºte 8. Nu dormiþi mai mult de 8 Deºi copiii ne zâmbesc aievea
pântecele celui cumpãtat; se scoalã ore. Ne-am învãþat în poze sã-i privim.
dimineaþa ºi sufletul lui e limpede” 9. Nu consumaþi alimente sau medica-
(Înþelepciunea lui Isus Sirah 31, 22). mente excitante. Nu vrem sã ºtim ce e frumos în lume
Dr. Pavel Chirilã ªi doar ce-i negru vrem sã studiem,
Aproape toate felurile
tradiþionale de mâncare
Mâncãrurile de Paºti niate de un exces de alcool,
poate declanºa crize pan-
Scrâºnim din dinþi la orice-i bunãtate
ªi am uitat de mult sã ne iertãm.
(stufat de miel, ciorbã de miel/ied, fripturã creatice acute extrem de periculoase sau
de miel/ied, ouã fierte tari, pascã, cozonac indigestii, care ne pot strica uºor sãrbã- Nu mai vedem Lumina-n întuneric
etc.) sunt îmbinãri necompatibile între toarea. Astfel mesele trebuie abordate cu ªi-n patru despicãm orice cuvânt,
ingrediente, rezultând alimente greu de di- mare cumpãtare, împãrþind bucatele în De mult nu mai rostim o rugãciune
gerat, hipercalorigene, care stropite gene- reprize mici ºi dese, cu pauze de plimbare ªi-n haine ne-mbrãcãm, nu ºi-n trãiri.
ros cu alcool ne pot duce urgent la spital. în aer curat. Ne-am învãþat la rãu sã-i spunem bine,
Însãºi carnea de miel ºi ied este, ca orice Nu înfulecaþi, nu vã grãbiþi, mestecaþi, Privim la Soare ºi-l vedem opac,
carne de pui de animale, greu de digerat, cu mai ales acum, îndelung mâncarea, pe care Apa ce-o bem în noi îngheaþã
un conþinut mare de þesut colagenic ºi nu o stropiþi din abundenþã cu alcool. Când Iar ura ni se pare nouã leac.
purine care îngreuneazã metabolismul. vã aºezaþi la masã sã fiþi odihniþi, faceþi-vã
Trebuie avut în vedere ºi faptul cã unii rugãciunea în liniºte, creaþi o ambianþã plã- Nu mulþumim nici de primim degeaba
dintre noi au þinut post, iar consumul brutal cutã de calm ºi armonie, cu muzicã de cali- ªi credem, doar cã nu în Dumnezeu,
de astfel de mâncãruri indigeste, acompa- tate, specificã sãrbãtorilor, dar în surdinã. Suntem creºtinii ce-au uitat sã ierte,
Prof. dr. Gheorghe Suntem glumeþii care nu zâmbesc.
Colivã a t h o n i t ã Mencinicopschi Pr. Marius Demeter

1 canã arpacaº
1 canã nucã
1 canã migdale
Chiftele d e l e g u m e
1 canã alune de pãdure Ingrediente:
stafide (1/2 canã) pune în tavã, se presarã 4 cartofi
zahãr (1/3 dintr-o canã) nuca de cocos, peste care se 2 morcovi
zahãr vanilat (1 plic) pune tiparul cu model 1 þelinã
nucã de cocos mãcinatã (crucea) ºi se presarã cu o 1 rãdãcinã de pãtrunjel
(1/4 canã) sitã micã praful de cacao. 1 dovlecel
cacao Acest tip de colivã este 1 legãturã frunze de pãtrun-
Nuca, migdalele ºi alu- mai uscat, perfect pentru jel legumele se curãþã, iar apoi se
nele se macinã ºi se ames- zilele cãlduroase. 1 lingurã de muºtar rad crude mãrunt într-un castron.
tecã cu zahãrul, dupã gust. Reþetã oferitã de pãrin- 100 g pâine umezitã cu un pic Frunzele de pãtrunjel se taie
Arpacaºul se fierbe 25-30 tele Eftimie de la Chilia de apã mãrunt ºi, alãturi de sare ºi de
de minute, apoi se lasã 2 „Înãlþarea Domnului” - 100 g fãinã pâine, se adaugã în castron. La
ore la umflat în vas acope- Schitul Lacu, sare dupã gust sfârºit, se adaugã lingura de
rit (dacã trebuie se com- Muntele Athos Mod de preparare: Toate muºtar ºi se amestecã toate
pleteazã cu apã). Apoi, în
BINE DE ºTIUT pentru a fi întãriþi ºi a împiedica ingredientele. Apoi se
strecurãtoare, se spalã sub modeleazã chiftelele ºi
jet de apã ºi se lasã o orã sã O coajã de lãmâie înnodatã în- momentul fatidic în care fug firele, se tapeteazã cu fãinã,
se scurgã bine toatã apa. tr-un tifon ºi pusã în apa din maºina spãlaþi-i numai cu mâna ºi adãugaþi dupã care se prãjesc în-
Într-un vas se amestecã de spãlat va face lenjeria mai albã. puþin zahãr pudrã în apa de clãtit. tr-o tigaie, în ulei încins.
arpacaºul fiert cu amestecul Ciorapii albi care s-au colorat Pentru a pãstra cât mai mult Reþetã oferitã de
de nucã, migdale ºi alune din cauza pantofilor vor redeveni culoarea închisã a blugilor, înmu- doamna preoteasã
mãcinate ºi se adaugã zahã- albi dacã înainte cu o zi de a fi iaþi-i o noapte întreagã în apã cu Mihaela Tatu-
spãlaþi se înmoaie în apã cu sare. sare grunjoasã.
rul vanilat ºi stafidele. Se Mihaela Bîlbã Voivodeni
Ciorapii de mãtase rezistenþi,
16 Trecut ºi prezent
Biserica „Sfântul Nicolae” din Vãleni
Satul Vãleni, aparþinând comunei Jibert, este unul din satele vechi ale acestei
zone, fiind pentru prima datã atestat documentar în anul 1206; cu un relief armo-
nios de deal, specific nordului Þãrii Fãgãraºului, localitatea este situatã în zona
izvorului Vãii Costiºului. Despre bisericile ridicate de-a lungul timpului de românii
din Vãleni ne povesteºte pãrintele Iulian Ungureanu, paroh de la 1 februarie 2006.
O PRIVIRE ÎN TRECUT. Denumirile
satului au fost de-a lungul vremii
VOLDORF, WALLENDORF ºi
VÃLENI. Zona Vãii Costiºului era la
anul 1206 proprietatea nobilului de ori-
gine francezã Johannes Latinus, iar
numele satului întemeiat de el este de
origine latinã: Villa Latina. În epoca
medievalã satul a aparþinut administra-
tiv de judeþul Alba, dupã 1876 de jude-
þul Târnava Mare, iar începând cu anul
1968 de judeþul Braºov.
În Evul Mediu, majoritatea locuito- preotului Ioan Drãghici.
rilor erau iobagi, plãtitori de dijmã. În sec. Construcþia a fost fãcutã
XVII se cristalizeazã tot mai bine cele do- în stil bizantin, fiind zidi- multe lucrãri de reabilitare: s-a consoli-
uã clase sociale ale satului, mica nobilime tã pe locul unde a fost bi- dat turnul, s-a zugrãvit exteriorul în strop
ºi iobãgimea, ºi tot în aceastã perioadã se serica unitã, locul fiind de terasit cu decoraþiuni de culoare ocru,
construieºte biserica reformatã, în 1645. cumpãrat dupã îndelungi se rezugrãveºte în interior, se pun geamuri
Însã spre sfârºitul secolului iobãgimea sã- stãruinþe la Blaj, deoarece de tip termopan, gresie în hol ºi pe
seascã a scãzut vertiginos ºi în anul 1709 mai exista în sat doar un singur Pr. paroh Iulian scãrile bisericii. Finalizându-se lucrã-
ultimul preot reformat din „Wallendorf” membru al acestei confesiuni. Ungureanu
rile de reparaþie, în 21 noiembrie 2003
s-a mutat la Drãuºeni. În prezent, în Vãleni Biserica este construitã în stil bizantin, Preasfinþitul Visarion Rãºinãreanul, îm-
mai sunt în jur de 15 credincioºi reformaþi. în formã de cruce, din piatrã ºi cãrãmidã. preunã cu un sobor de preoþi, a oficiat o
BISERICILE DIN VÃLENI. Românii au Cheltuiala s-a fãcut din contribuþia credin- slujbã de binecuvântare a locaºului de cult.
locuit în aceste locuri încã de la înteme- cioºilor ºi din vânzarea unei pãduri, pro- În noiembrie 2006 se înlocuieºte þigla
ierea satului. Despre biserica în care ei îl prietate a bisericii. Planul bisericii a fost veche de pe bisericã cu þiglã metalicã, iar
cinsteau pe Dumnezeu, în credinþa orto- realizat de arhitecþii Gheorghe Roureanu în octombrie 2009 se înlocuieºte ºi tabla
doxã, pãrintele Aurel Marian spune cã a ºi Cristea de pe lângã Prefectura Fãgãraº, de pe turle ºi de pe absidele Sfântului Altar
fost mai întâi de lemn. A doua bisericã a iar execuþia au fãcut-o câþiva meºteri saºi cu tablã de aluminiu, lucrare executatã de
fost aºezatã în deal, deasupra satului, lângã din Agnita. Strãnile ºi iconostasul sunt o echipã de meºteri din Cornu Luncii,
o pãdure de brad (unde a fost ºi vechea opera sculptorului Moise ªchiopu, din Ru- judeþul Suceava.
aºezare a satului) fiind ziditã în anul 1760, pea. Sfinþirea bisericii s-a fãcut în 21 no- PREOÞI SLUJITORI. Începând cu anul
din piatrã ºi cãrãmidã, preot paroh fiind în iembrie 1941, de cãtre Mitropolitul Ar- 1760, la altarul bisericii „Sf. Nicolae” din
acel timp Nicolae Popovici (1760-1784). dealului, Nicolae Bãlan, într-o zi rãmasã Vãleni au slujit: Pr. Nicolae Popovici, Pr.
Fondurile bisericii nu erau mici, cãci vie în memoria localnicilor, preot în vre- Samoilã Popovici, Pr. Bucur ªchiau, Pr.
pãdurea numitã „Faþã”, din hotarul comu- mea aceea fiind Vladimir Turuºancu. Zaharie Popovici, Pr. Ioan Popovici, Pr.
nei Jibert, în suprafaþã de 30 de iugãre, asi- LUCRÃRI DE-A LUNGUL TIMPULUI. În Ioan Popoviciu, Pr. Bucur Mircea, Pr. Ioan
gura existenþa. Dar oamenii în cea mai mare 1961 s-a zugrãvit biserica pe exterior cu Mircea, Pr. Samoilã Popoviciu, Pr. Nico-
parte susþineau cu tãrie: „Sã nu fie cheltu- strop de ciment ºi s-au dublat ferestrele de lae ªolcã, Pr. Ioan Drãghici, Pr. Vladimir Tu-
iþi banii în zadar cu reparaþii! Sã se facã o la cupolã. În 1964 se introduce curentul ruºancu, Pr. Aurel Marian, Pr. Remus Mir-
bisericã nouã!” Biserica veche a fost demo- electric, iar în 1966 se zugrãveºte în inte- cea, Pr. Ioan Ciucian, Pr. Aurel Grama, Pr.
latã în 1937, iar între anii 1938-1941 s-a rior de cãtre zugravii Olteanu din Copãcel. Marius Chindriº ºi Pr. Paul Lupu.
ridicat biserica actualã, prin grija ºi strãdania Între anii 2001-2003 s-au fãcut mai Pr. paroh Iulian Ungureanu
Fãgãraº, str. A. Mureºanu Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Bîlbã (To- Corecturã: Amalia Dragne
nr. 2. Tel. 0268211790 deriþa), Pr. Ovidiu Bostan (Olteþ), Pr. Iosif Ciolan Tehnoredactor: Natalia Corlean
(ªinca Veche), Pr. Marius Corlean (Bucium), Aºteptãm opiniile dvs. la adresa
www.apostolatintarafagarasului.blogspot.com Pr. Marius Demeter (Felmer), Arhidiac. Nicolae redacþiei sau pe e-mail la
Preºedinte fondator: Lie (Fãgãraº), Pr. Adrian Magda (Victoria), apostolatfagaras@yahoo.com
Pr. protopop Ioan Ciocan Diac. Claudiu Pãun (Fãgãraº), Pr. Alexandru Stanciu
Redactor ºef: Natalia Corlean (Ucea de Sus), Pr. Ion Tãrcuþã (Ucea de Jos) ISSN 2065 - 765X
Tiparul: SC TIPOGRAMM SRL NOU! Acum vã puteþi abona! Detalii la tel. 0743/097245
CMYK