You are on page 1of 12

Excretia

- aparatul excretor- anatomiePrin procesul de excretie sunt eliminate in mediu produsii finali ai
metabolismului cellular, cum sunt> co2 si h2o, produsi ai respiratiei
celulare, amoniacul (Nh3) (ammoniac) si combinatiile acestuia, rezultate din
catabolizarea proteinelor, dif ioni, subst aflate in excess au patrunse
accidental in corp, si care ameninta sa perturbe hemeostazia.(mentinerea
constanta a parametrilor mediului intern)
Excretia este realizata de dif str cum sunt: glandele sudoripare, tubul
digestive, ficatul, saliva, plamanii, productiile cornoase ale pielii si de sist
excretor renal.
Sist excretor este compus din : rinichii si caile renale( calice, pelvis renal,
uretere, vezica urinara si uretra)
- rinichii : sunt 2 organe situate in regiunea lombara, de o parte si de
alta a cv. Fiecare rinichi prezinta 2 fete, ant si post, 2 margini, lat,
convexa si mediala concava. Pe marginea concava se afla hilul renal,
la nivelul caruia se afla artera renala, nervii renali, caile urinare, vena
renala si vasele limfatice. Fiecare rinichi este invelit in capsula renala,
de natura fibro-elastica. T renal(parenchimul) este diferentiat in 2
zone :
- a) zona corticala
- b) medulara
Zona corticla contine corpusculi renali si tubi colectori.
Zona medulara cuprinde 6-19 formatiuni cu aspect triunghiular in sectiune, n
piramide Malpighii. Cu varfurile n papile renale, orientate spre pelvisul renal
si comunicand cu calicele mici, care continua calicele mari.
Unitatile structurale si functionale ale rinichilor sn nefroni.
Fiecare nefron este alc din :-corpusculul renal Malpighii si tub urinifer.
Corpuscul renal este format din glomerul si capsula Bowman.
1)Glomerulul este un ghem de 4-12 bucle capilare rezultat din ramificarea
arteriolei aferente si care se reunesc la iesirea din capsula Bowman, in
arteriola eferenta.
Endotelul glomerural este fenestrat, perforat de pori, care permit trecerea
unei amri cantitati de plasma, deproteinizata din sange, in spatiul capsular.
Aceasta plasma filtrata este materia bruta din care pe parcursul trecerii din
tubii uriniferi, va rezulta urina.

iar cel musculare ale arteriolelor.secretia tubulara 1) Filtrarea glomerulara. Acest strat visceral este constituit din celule epiteliale modificate (padocite). este primul process prin care rinichii produc urina. care se reunesc in ductele papilare. subst plasmatice sa traverseze membrane filtranta sis a intre in capsul Bowman. fortand astfel. cu corpusculii in profunzimea corticale si ansa lunga si nefroni corticali.endoteliul capsular Si are o permeabilitate de 100-500 de ori mai mare ca a capilarelor obisnuite. -fiziologieFormarea urinei Este rezultatul a 3 procese : -filtrarea glomerulara . sunt mai dense fata de cele ale restului tubului si formeaza macula densa. contin granule cu renina inactiva. permitand filtrantul sa intre sau nu in spatiul capsular. cu corpusculii in periferia corticalei si ansa scurta. celulele sunt modificate astfel cel epiteliale ale tubului urinifer.reabsorbtia tubulara . situat la contactul dintre tubul contort distal si unghiul format de arteriola aferenta si eferenta. Sangele intrat in glomerul cu presiune mare.tubul contort distal Corpusculii sunt situati in cortex.ansa Henle . aderent la capilarele glomerulare. iar ansa Henle in maduva renala. deosebim nefroni : juxtaglomerulari. Fiecare nefron prezinta o regiune n aparat juxtaglomerular.Capsula Bowman [prezinta un strat parietal catre extreior si un str visceral. Tubii uriniferi se deschid in tubii colectori. Membrana filtranta este compusa din: -endoteliul capilar . care se deschid la nivelul calicilor mici. care prezinta ramificatie asemanatoare tentaculelor cefalopodelor si care intervin in mecanismul de filtrare al plasmei sangvine. La acest nivel. care se afla in capsula Bowman. conectate la glomerul. 2) Tubii uriniferi prezinta 3 segmente : -tubul contort proximal . Dupa localizarea corpusculilor si lungimea ansei. .

daca au fost consumate. mai putini ioni se sodium si clor ajung la nivelul tubilor contorti distali si implicit. permitand subst cu molecula mica sa treaca si oprind subst cu molecula mare. cu efect vasoconstrictor asupra arteriolei aferente. Ultrafiltratul glomerular este compus din : apa. elibereaza renina. ce va determina cresterea fluxului sangvin la acest nivel si in capilarele glomerulare. alti produsi de metabolism si eventual medicamente. zilnic ( de 180 l). in reactii cu enzima de transformare a angiuotensinei prode de dif tesuturi. valoare care rep rata filtrarii glomerulare. Fortele care intervin in realizarea filtrarii glomerulare sunt : -presiunea hidrostatica a sangelui din glomerul(60ml/hm) -presiunea din spatial capsular. cl-. Aceasta se realizeaza printr-un process de autoreglare. Cand rata filtrarii glomerulare scade. aprox 20% din plasma fluxului sangvin este filtrata la nivel renal. n echilibru glomerulartubular. h+). Renina este o enzima care transforma proteina plasmatica angiotensiogeni in angiotensinaI. Angiotensina I are si efect stimulator asupra secretiei de ADH. cum sunt proteinele plasmatice din sange. . glucoza. dar si de epiteliul tubilor uriniferi proximali. produsi azotici. care stimuleaza retinerea apei si a ionilor de Na+. care se opun filtrarii (32mm/Hg) Pt mentinearea constanta a ratei filtrarii. Lichidul filtrat se n ULTRAFILTRAT GLOMERULAR sau URINA PRIMARA si rep 125 ml/ min. in aceste conditii. opusa filtrarii(18 mm/hg) . care va determina vasoconstrictie si + presiunii sangvine. ca ureea. numai 1% va constituii urina finala. timpul reabsorbtiei de sodium si de Cl creste si ca urmare. peptide mici.presiunea coloid-osmotica a proteinelor sangvine. va determina scaderii rezistentei peretilor arteriolilor aferente. In fiecare min. declansat. insumat de la toti nefronii celor 2 rinichi. Scaderea concentratiei de ioni. mai putin sunt detectati de macula densa din aparatul juxtaglomerular. saruri disociate ( na+. k+. La nivelul ansei Henle. inclusiv droguri. ambele mecanisme vor determina cresterea presiunii hidrostatice. aceasta este efectul scaderii fluxului de lichid in tub. angiotensinaI se transf in angiotensina II. Astfel. de variatiile de presiune din sangele arteriolilor. in capilarele glomerulare si revenirea ratei filtrarii glomerulare la valori normale. este necesara mentinerea presiunii hidrostatice a sangelui din capilarele glomerulare. Totodata. ce vor contribuii la + volumului sangvin.Aceasta actioneaza ca o sita. Din filtratul glomerular. aparatul juxtaglomerular. prin mechanism de feed-back. care va stimula formarea de angiotensina2.

prezinta numerosi microvili. glucoza si alte nutrimente.Aceasta este un mecanism feed-back negativ. Acidul uric este absorbit prin trasnport activ si o canbt mica este secretata in tubii renali. furnizate de ATP. intra in nefron. Ureea este pasiva reabsorbita prin difuziune. 99% din apa aflata in filtratul glomerular (178l) este reabsorbita prin procesele pasive de difuziune si osmoza. Nutrimentele. Subst reabsorbite. Cand volumul sangelui. cum sunt glucoza. de-a lungul tubului urinifer. Nivelul sodiului reabsorbit la nivelul tubilor. Reabsorbtia decurge cel mai eficient la nivelul tubilor contorti proximali. si pasiv bazele si acizii slabi. Reabsorbtia incepe in tubii contorti proximali si continua in ansa Henle. hco3) sunt partial reabsorbiti prin mecanisme active. Aceste subst provin din sangele capilarelor peritubulare (medicamente metabolizate) sau sunt secretate de cel epiteliale ale tubilor uriniferi (produsi de metabolism). ca++. 2) Reabsorbtia tubulara este procesul rpin care. o cant mare de Na+ va fi eliminata prin urina. unde cel epiteliale. amoniac). care maresc suprafata de reabsorbtie. poate fi depasita limita de absorbtie a glucozei. sau ca urmare unui consum exagerat de glucide. din ultrafiltratuol glomerular sunt recuperate anumite subst utile organismului. 3) Secretia tubulara este procesul prin care subst care nu se afla in ultrafiltratul glomerular. Ureea este un produs al metabolismului aminoacizilor. complet reabsorbite oprin mecansime de transport activ. poate fi prezenta in urina. unii aminoacizi si peptidele sunt in mod normal. dar 50% este excretata in urina. sodiul si alti ioni. vor scadea cant de sare reabsorbita si ca urmare. Ionii ( NA+. tubii contorti distali si tubii colectori. n clorura de sodiu. presiunea in arteriole si rata filtrarii glomerulare cresc. Secretia activa se desfasoara la nivelul tubilor proximali si distali. In cazul hiperglicemiei diabetice. care determina – presiunii arteriale din nefroni. din capilarele care inconjoara tubii uriniferi(peritubulare) sunt : apa. variaza si depinde de cantitatea de na introdus in organism. dar cea mai mare concentrare a urinei are loc la nivelul ansei henle. Daca o persoana consuma multa sare. . in special la nivelul tubilor contorti proximali. Na+ provine din sarea de bucatarie. si ca urmare. k+. iar pasiv si activ. Secretia tubulara se realizeaza prin mecanisme de transport activ sau pasiv. in care stimulul initial este – volumuli sangvin. consumatoare de energie. ikar acidul uric este un produs al metabolismului acizilor nucleici. sist raspunde prin oprirea raspunsului la stimuli. eliminandu-se astfel ioni (h+. rinichii acesteia. este eliminat k+.

Mictiunea este actul de golire al vezicii urinare. vezica urinara se destinde si sunt stimulati receptorii specifici din peretii vezicii.2%. Pe masura ce se acumuleaza urina. acid uric 0. 8 si 7. unde apare senzatia de necesitate. La umplerea cu 150-200 cm2. care vor determina contractia muschiului dedrusor si relaxarea . ext si int. care porpulseaza urina in vezica urinara.Compozitia urinei finale : -95% apa -5% subst anorganice si organice Subst anorganice comune. sfincterul uretral intern involuntar. amoniac 0. prezente in ruina finala sunt : na+ 0.05%. iar prezenta bilirubinei in urina. transmit impulsuri nervoase. Vezica urinara a unui adult are o capacitate de 500cm2 de urina. longitudinale si circulare. adusa de uretere si este eliminate prin uretra. In vezica e depoziteaza temporar urina. si unul circular. Impulsurile transmise de receptori ajung prin fibre aferente. In peretii vezicii urinare se afla un str muscular n muschiul detrusor. temporar sunt eclansate. Totodata are loc si contractia sfincterului vezical ext. relaxarea muschiului detrusor si contractia sfincterului vezicat int.6%. ajung la fibrele nervilor pelvici. dispuse in 2 str longitudinale. dorso-lombo-sacral. Aciditatea crescuta poate insoti starile febrile sau o dieta hiperproteica. Peretii ureterelor contin fibre musculare netede. Eliminarea urinei: Urina este eliminate din pelvisul renal in uretere. format din fibre striate voluntare.5. Variatiile comp chimice sunt indicatori a unor stari patologice. de unde impulsurile eferente. sunt stimulati centrii parasimpatici ai mictiunii din maduva sacrala.05% creatinina si urobilinogen. Astfel. pe calea nervilor rusinosi somatici. receptorii din m dedrusor. La jongtiunea dintre vezica urinara si uretra se afla 2 sfinctere. sulfati 0. care ajung la scoarta cerebrala. pe calea nervilor hipogastrici. la centrii medulari simpatici si parasimpatici. ulcer gastric obstruant. Daca sunt conditii prielnice. Subst organice : uree 2%. care consta in fibre musculare netede. Din centrii simpatici si parasimpatici. pH urinei este in jur de 6 cu limute normale cuprinse intre 4. cistite cronice. semnifica o afectiune hepatica. anemie. intre cele 2.4%. cresterea ph-ului indica retentia urinei in vezica urinara. fosfati 0. Aparitia proteinelor in urina indica o afectiune renala. intercalate. format din fibre netede si sfincterul uretral ext.005%. sub 0.

tumori. dupa analize (de urina si urocultura) 2) nefrita : -simptome : lezarea epiteliului la nivelul capsulei Bowman si a celui tubular. prezenta proteinelor in urina. dezhidratare. dureri lombare . agitatie. -trat : indicat de medic.cauze : sunt variate. hipertensiune . concomitent are loc si relaxarea sfincterului uretral ext si are lor mictiunea. litiaza renala(pietre la rinichi). urina tulbure si contine globule albe si rosii -cauze : infectii bacteriene -trat : antibiotice recomandate de medic. 4) pielonefrita -simptome : + nr leucocitelor.cauze : infectii. fara a avea nimic in vezica urinara. -trat : sub control medical dupa investigatia cauzei sau cauzelor. consta in imunosupresoare sau corticosteroizi.sfincterului uretral int. dureri in zona lombara. strai de voma.presiunii sangvine prin hemoragie. 3) insuficienta renala . bacteriurie( eliminarea bacteriilor prin urina). cefalee. electoliti.cauze : tulburari metabolice. .trat : indicat de medic. In forme grave. ameteli. dureri in timpul urinarii. transpiratie. nevoia de a urina. Ocluzia arterei renale. soc septic. Se remit in special formele postinfectioase. Medicamente cu efecte blocante. a tesutului interstitial renal. 5) litiaza urinara . . edem si defecte de coagulare .simptome : pierderea abilitatii rinichilor de a extreta produsi de metabolism. blocarea mictiunii .cause: imflamatii acute sau cornice. confuzie. febra. au loc dializa sau transplantul renal.simptome : dureri puternice in zona lombara. care determina formarea cristalelor de saruri minerale. dupa investigatii. nefrite severe. NOTIUNI ELEMENTARE DE IGINEA SI PATOLOGIE 1) cistita : -simptome : mictiuni frecvente. cu difersi agenti patogeni(streptococi sau un proces autoimun) .

cauze : infectii cu dif agenti patogeni sau un proces autoimun. realizand un cotransport. Chisturi=formatiune cu lichid.este subtire si poate fi traversat usor . present in hrana vegetala. nu este digerat de-a lungul tubului digestive al omului. Proteina trasnportoare aflata la nivelul microvililor. . alcoolul.. majoritatea nutrimentelor sunt abs prin mecanisme de transport activ. si mai putin prin transp pasiv. . la polul apical al enterocitelor. Fructoza este abs exclusiv prin mecanism pasiv. de acelasi tip de proteina transportoare si apoi trec in capilare. se combina cu monozaharidul si totodata se cumpleaza si cu un ion de na+.enterocitele prezinta microvili si sunt strans unite intre ele. ca apa. La acest nivel. la ambii poli ai enterocitelor. electroliti sunt abs la nivelul stomacului si colonului. La nivelul mucoasei intestinale. a) abs glucidelor : monozaharidele rezultate din digestia glucidelor sunt : glucoza. de difuziune. deoarece nu sunt prodeuse enzyme specifice acestuia. galactoza si fructoza.trat : ultrasunete laser. Mucoasa intestinala prezinta o serie de adaptari care favorizeaza abs : . 6) rinichi polichistic -simptome : chisturi la nivelul rinichilor.are o mare suprafata de absorbtie.trat : ca la nefrita. . insa principalele alimente sunt abs la nivelul intestinului subtire.cauze : genetice congenitale -trat : se recomanda transplant de rinichi 7) glomerulonefrita -simptome : este un subtip de nefrita in acre sunt afectati glomerulii nefronilor. b) Abs proteinelor : aminoacizii si unele di si tripeptide sunt abs prin mecanism activ. medicamente care descompun cristalele sau eliminare chirurgicala. O serie de constituienti elementari. Glucoza si galactoza sunt transp active in in enterocitelor. di si tri . ABSORBTIA INTESTINALA (LA DIGESTIE-LOC LIBER) Abs intestinala este procesul prin care nutrimentele rezulytate din dicestie trec in sange si limfa. parasind enterocitele prin difuziune.este bogat vascularizata . Polizaharidul celuloza. putand fi abs partial de mucoasa bucala si cea gastrica. datorita cutelor si vilozitatilor .

Totodata. Sodiul se abs activ. intrand in sange. Acest proces este frecvent intalnit la nou-nascuti si reflecta imaturitatea mucoasei intestinale al acestora. In enterocite. iar cei lungi. In mod obisnuit. se abs activ si pasiv. Sub aceasta forma. n CHILOMICRONI. FZIOLOGIA INTESTINULUI GROS I gros este compus din : cec. vor fi prelucrati de reticuloendoplasmatic si combinati cu glicerina. acesti produsi se abs pasiv. pot fi introduse in entorite prin endocitoza. rect. dar in rare cazuri. Fe++(fier) mai usor decat Fe+++.peptidele sunt descompuse in aminoacizi. se asociaza cu sarurile biliare si lecitina din bila. trec pasiv in sange. fiind hidrosolubila. Ca++ activ. aici se desprind din micelii si traverseaza straturile fosfolipidice prin difuziune. liposolubili. endocitoza este calea prin care imunoglobulinele din aptele matern ajung in sangele sugarilor. dupa care vor intra in vasul chilifer central al vilozitatilor intestinale. se abs in fctie de solubilitatea lor. Glicerina este abs direct. Acestia vor fi prelucrati de aparatul golgi si ulterior vor parasi enterocitele. in virtutea dif de preiune osmotica dintre continutul intestinal si cea a citoplasmei enterocitelor. acizii grasi sunt transp. stimulat de vitamina C. Cl se abs pasiv. cu peste 10-12 atomi de carbon in catena. de catre un transportor activat de vitamina D. iar acestia parasesc prin difuziune. membrana bazala a mucoasei. acizii grasi cu catena scurta. Acestea se combina cu fosfolipide si colesterol si vor fi acoperite cu proteine pt a forma picaturi solubile in apa. ca lipidele si cele hidrosolubile. hidrosolubila si acizii grasi. la nivelul mebranelor enterocitelor. . de asemenea. polul bazal. formand micelii hidrosolubile. Vitaminele. La polul apical enterocitelor. Cele liposolubile. colon. formandu-se trigliceride. proteinele integi nu sunt abs. fiind responsabil pt frecventele alergii alimentare ale acestei varste. c) Abs lipidelor: produsii digestiei lipidelor sunt glicerina. ABSORBTIA ALTOR CONSTITUENTI ALIMENTARI Apa este abs pasiv. Acizii grasi liberi. realizat la polul apical al enterocitelor si eliberarea la polul opus prin exocitoza.

cu continutul intestinului. Prin putrefactie sunt degradate proteinele pana la aminoacizi. Prin fermentatie. apa si unii electroliti. declanseaza stimularea mecanoreceptorilor si descarcarea unor impulsuri ce ajung pe cale vegetativa la centrii medulari si pe cale somatica. produsi toxici ce vor fi reabsorbiti. amoniac. in special sodiu si cl. la scoarta cerebrala. Rectul preinta superior. inervate de fibrele somatice ale nervilor rusinosi. contine glande mucoase si prezinta pliuri semicirculare. DEFECATIA: Este un act reflex. fiind procesul prin care vitaminelke. consta in contractii segmentare. i gros realizeaza functii de abs si motorie. inervate de fibre vegetative simpatice si parasimpatice si un sfincter anal ext format din fibre musc striate. Si contractii peristaltice. Alaturi de produsii activitatii florii bacteriene. un segment mai dilatat n ampula si unul inf. acetic. sunt transferati sangelui. h2. sub care se afla apendicele. Tunica musculara formeaza la nivelul cecului si colonului. 3 benzi longitudinale n tenii. In urma abs. format din fibre musc netede. Centrii n vegetative a defecatiei sunt situati in maduva lombara si sacrala. precum si sinteza unor vitamine. unde vor fi detoxificati. n canalul rectal. care realizeaza procesele de fermentatie si de putrefactie. colon transvers di descendent. care apoi sunt decarboxilati si dezaminati. Aceasta tunica prezinta o bogata flora bacteriana. care imping continutul spre rect.Cecul este in forma de sac si prezinta pe fata mediala.. indol. Abs nu este fctia majora a i gros. ca urmare a unei contractii peristaltice puternice. Mucoasa i gros. nitrogen2 si co2). Contactul materiilor fecale cu mucoasa canalului anal. rezultand acizi iritanti ( lactic. fiind subordonati de cortexul cerebral. in masa. fiind compus din 3 portiuni : colon ascendent. si care ajung la ficat. stimulate de contactul mucoasei. . puternice. rezultand amine. se formeaza materiile fecale. sunt degradate glucidele nedigerate. Colonul formeaza un cadru in jurul i subtire. butiric) si aprox 500 ml de gaze in 24 de ore (dimetil sulfuric. unde apare senzatia de necesitate. cum sunt cele din complexul B si vitamina K. care se deschide la ext prin orif anal. prin care materiile fecale sunt eliminate prin orif anal. terminat cu colondul sigmoid. Actul reflex este declansat de patrunderea materiilor fecale in rect. scatol. orificiul ileocecal. Motilitatea I gros. Anusul prezinta un sfincter anal int.

ciuperci.simtome : senzatie de arsura bucala. bogat in lichide si protectie digestiva. reprezentate de nervii rusinosi. NOTIUNI ELEMENTARE DE IGIENA SI PATOLOGIE 1) Carii dentare . febra. iar continutul rectal este impins inapoi in colonul sigmoid.tart : regim alimentar. la nivelul careia. alertarea starii generale.simptome : dureri abdominale. miros fetid al gurii.Trat : indicat de medic si insotit de igiena cav bucale si o alimentatie de protectie si spalaturi dezinfectante. accentuate la deglutitie. In conditii neprielnice. n placa dentara. dureri la masticatie. alimentatie sanatoasa. varsaturi. faringele fiind rosu si acoperit cu mucozitati de puroi si febra . iar prin fibre somatice.Cauze : actiunea unor agenti infectiosi.Trat : stomatologic. iar int dintelui. febra. iar prin fibrele vegetative simpatice. nutritionali.simptome : scaune numeroase.cauze : bacterii 15% si virusuri . 4) Enterocitele . .Cauze : actiunea acizilor. . pe calea fibrelor vegetative parasimpatice se produc contractii ale colonului si relxarea sfincterului anal intern. se produce relaxarea sfincterului anal ext si are loc defecatia. produsi de unele bacterii (streptococus mutans). 3) Faringita .simptome : dureri in gat. 2) Stomatita : .trat : diferentiat. paraziti. sfincterul anal ext se contracta. balonare si suprimarea tranzitului intestinal. alergici. . se afla pulpa dentara. indicat de medic.cauze : infectii diverse cu bacterii. de coaroana dintilor. . insa este bine sa fie evitate prin igiena orala. moi. frisoane. salivatie abundenta. apare inflamatia si durerea. toxici. . . virusuri. determina contractia sfincterului anal int . cat si pt materiile fecale. 5) ocluzie intestinala . dureri abdominale. dintele devine sensibil. atat pt gaze. . care populeaza stratul aderent. si evitarea traumatismelor dentare. la variatiile de temperatura.Daca sunt conditii prielnice. insotite de greata.simptome : distrugerea suprafetelor ext a dintilor.

(seatohepatita nonalcoolica) . pe care se depun saruri biliare.trat : chirurgical de urgentam. boli ereditare. moi intr-o zi. 8) pancreatita . si o data cu aceasta calculii biliari. .simptome : eliminarea a mai mult de 3 scaune amoase.cauze : virusurile b si c si alcolismul. . 9) diarea .cauze : suprasaturarea cu colesterol a bilei. . urmate de formarea unui tesut cicatriciar nefunctional. insotit de regim alimentar si interzicerea consumului de bauturi alcoolice. bacterii.trat : prezentare de urgenta la medic. deoarece. . leziuni directe. O anomalie asociata. este disfunctia motorie a vezicii biliare. Uneori este asimptomatica. . Parazitii intestinali si reactiile la unele medicamente. alcoolul. localizata in zona stomacului sau in zona ficatului si iradiaza in spate spre varful omoplatului drept. sedentarism. introduse cu alimentele. paraliziile intestinale. dificultati in defecatie. .tart : in fctie de cauze.trat : interventie chirurgicala.cauze : Lipsa fibrelor din dieta. determinata d actiunea directa a enzimelor digestive pancreatice asupra pancreasului si a tesuturilor invecinate si febra. greata. edeme. tulburari de personalitate.cauze : tumorile. . consum redus de lichide. care indeparteaza colicistul. urmat de o dieta corespunzatoare. evolutia catre moarte(exitus).simptome : stagnarea indelungata a materiilor fecale in colon.cauze : virusuri. 7) litiaza biliara. anumite droguri.trat : evitarea dezhidratarii. infectii virale. varice. . regim alimentar si trat recomandat de medic. 10) constipatie . fara interventie chirurgicala.simptome : dureri puternice in zona abdominala si lombara.simptome : In criza. 6) ciroza hepatica . Lipide depozitate in hepatocite. incorecta mestecare.simptome : leziuni ale hepatocitelor. durere intensa. modificari ale tegumentului. calcul renal (pietre la ficat) . herniile(perforarile membranei peritoneale si strangularea unor diverticuli intestinali) . litiaza biliara. aparitia cristalelor de monohidrat de colesterol. intarirea acestora. coma si chiar deces. Intoleranta la alimente.. oboseala. inca din faza initiala. trat va fi stabilit de medic. . hipertensiune portala.cauze : obstructii partiale ale canalelor acinilor glandulari.

cereale.trat : dieta corecta. 7%. carne 12%. cartofi 35%. grasimi mai putin.. legume. . fructe 35%. lapte 15%.