You are on page 1of 16

BIOLOGIA

I. Curriculumul şcolar – document obligatoriu în proiectarea, organizarea şi desfăşurarea
demersului educaţional la biologie
În anul şcolar 2015-2016 predarea-învăţarea-evaluarea biologiei se va realiza conform
curriculumului modernizat la biologie pentru clasele de gimnaziu a VI-a-a IX-a, aprobat prin
ordinul ME nr.245 din 27. 04.2010, respectiv pentru clasele de liceu a X-a-XII-a, aprobat prin
ordinul ME nr.244 din 27.04.2010 şi Planul - cadru pentru învăţămîntul primar, gimnazial şi
liceal, aprobat prin ordinul ME nr. 312 din 11 mai 2015.
Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea demersului educaţional la biologie se va realiza în
contextul pedagogiei axate pe competenţe, care va asigura formarea la elevi a unui sistem de
competenţe funcţionale, necesare pentru adaptarea la condiţiile mereu în schimbare ale vieţii.
II. Scopul și obiectivele generale ale demersului educaţional la biologie
Scopul : Implementarea curricula modernizate la biologie pentru treptele gimnazială şi liceală.
Obiective generale:
 Optimizarea strategiei şi tehnologiei didactice în cadrul procesului de predare–învăţare–
evaluare la biologie în contextul pedagogiei axate pe competenţe.
 Promovarea principiului intra - şi interdisciplinarităţii în procesul activităţilor didactice
în vederea realizării transferului cunoştinţelor în diverse contexte.
 Utilizarea produselor curriculare: manuale, ghiduri pentru profesori, caiete pentru elevi,
soft-uri educaţionale corespunzătoare curriculumului în vederea eficientizării demersului
educaţional la biologie.
 Formarea la elevi a sistemului de competenţe reflectate în curriculumul de biologie.
III. Sugestii cu referire la proiectarea activităţii didactice
Proiectarea didactică reprezintă o activitate desfăşurată de profesor în vederea anticipării
etapelor şi acţiunilor concrete procesului de predare – învăţare – evaluare şi include proiectarea
didactică de lungă durată şi proiectarea didactică de scurtă durată realizate în conformitate cu
prevederile curriculare.
Proiectarea didactică de lungă durată se realizează în corespundere cu numărul de ore
stipulate în Planul – cadru de învăţămînt, curriculumul modernizat la biologie şi ghidurile de
implementare a curricula modernizate pentru treptele gimnazială şi liceală de învăţămînt.
NB Profesorul poate realiza reeşalonări în proiectarea didactică de lungă durată pe parcursul
semestrului sau anului de studii, referitor la alternarea unităţilor de conţinut, succesiunea
stidierii conţinuturilor şi acordarea numărului de ore pentru temele fiecărei unităţi de conţinut,
totodată, rămîne obligatorie realizarea competenţelor proiectate în curriculum.
Modele de proiectări didactice de lungă durată, recomandate pentru clasele treptei de gimnaziu,
sînt prezentate în Ghidul de implementare a curriculumului modernizat, ediţia 2011.

prin intermediul lecțiilor de Biologie În contextul formării la elevi a competențelor transversale/transdisciplinare. . locomotor. separat. în baza principiului de integrare. Sugestii și recomandări privind formarea și dezvoltarea competențelor și a comportamentului responsabil la elevi.forma atitudini și deprinderi de comportament responsabil în cazul unor situații de risc.formarea atitudinii pozitive și conștiente față de importanța creșterii. Educație sexuală . Clasa a VI-a: Efectele acțiunii omului asupra diversității mediului – dezvoltarea subcompetențelor în planificarea și realizarea acțiunilor pentru creșterea și îngrijirea plantelor de cultură. Clasa a VII-a: Igiena organelor de simț la om – dezvoltarea unui comportament conștient în aplicarea regulilor de igienă zilnică pentru menținerea stării de sănătate a organelor de simț la om. propunerea unei liste de reguli de igienă a sistemelor vitale. pentru fiecare elev cu Cerințe Educaționale Speciale (CES). plantelor decorative. . în scopul formării la elevi a competenței de planificare a acțiunilor de implicare personală în activități de protecție și menținere a propriei stări de sănătate și a celor din jur. Recomandăm unele subiecte de conținut din curriculum care pot fi valorificate în vederea formării unui comportament responsabil la elevi.menținerea stării de sănătate a sistemului reproducător pentru continuitate în dezvoltarea generației sănătoase. animalelor domestice și a celor din localitate. Igiena sistemelor vitale – formarea abilităților de elaborare a unui regim alimentar pentru menținerea echilibrată a metabolismului. reproducător) – dezvoltarea subcompetențelor în planificarea acțiunilor și a programelor optime de activitate pentru menținerea stării de sănătate a sistemelor de organe la om. PEI vor fi elaborate în baza Recomandărilor Serviciului de Asistență Psihopedagogică. maturizării organismului uman.formarea subcompetențelor în: . în caz de situații excepționale. în vederea profilaxiei maladiilor sexualtransmisibile.explora oportunitățile oferite de curriculumul la Biologie. . Clasa a VIII-a: Igiena sistemelor de organe la om (nervos. argumentarea necesității respectării regulilor de securitate pentru copii ce vin în contact cu animalele. NB Vor fi elaborate de către cadrele didactice Planuri Educaționale Individualizate (PEI).elaborarea recomandărilor și proiectarea acțiunilor. . în caz de situații excepționale. endocrin. . a deciziei Comisiei Multidisciplinare Psihopedagogice. în cadrul studierii disciplinei Biologia profesorii vor: .Proiectarea didactică de lungă durată la treapta liceală se realizează separat pentru profilul real şi umanist.dezvolta competențe de aplicare a tehnicilor interactive în cunoașterea specificului biologic a organismelor și a corelației dintre ele. dezvoltării.

Sugestii și recomandări privind utilizarea posibilităţilor curriculare în vederea ghidării în carieră a adolescenților și valorificării finalităților curriculare.Afecțiuni ale sistemului locomotor și acordarea primului ajutor în caz de afecțiuni – formarea subcompetențelor și a deprinderilor în acordarea primului ajutor în caz de entorse.și hipertermic. luxații. arsuri. luxații. au oportunitate în eficientizarea funcționalității principiului de perspectivă a integrării profesionale a elevului. Clasa a X-a: Virusuri. Clasa a XII-a: Ereditatea normală și patologică la om . prin dezvoltarea competențelor în domeniu.formarea comportamentului conștient la elevi despre necesitatea respectării igienei zilnice și a profilaxiei diferitor boli ale sistemelor de organe. degerături. alcool. Influența factorilor nocivi asupra organismului uman (tutun. indigestie. droguri etc. electrocutare. formarea abilităților de implicare în activități de respectare a igienii personale. în contextul respectării principiilor specifice pe care este fundamentat curriculumul modernizat la disciplina Biologie și care contribuie la formarea și dezvoltarea personalității elevului în procesul de implementare a acestuia. droguri) – formarea comportamentului conștient în menținerea unui mod sănătos de viață. tutun. fracturi etc. Bacterii . . respecatrea regulilor de igienă în cazul unor maladii respiratorii. alcool. gastro-intestinale. dezvoltarea subcompetențelor de proiectare a acțiunilor pentru implicare în activități de ocrotire a organismelor. Ecologia și protecția mediului – formarea competenței de a se implica personal în activități de menținere a propriei stări de sănătate și a celor din jur.formarea subcompetențelor în analiza impactului unor factori mutageni de mediu: radiație. planificarea acțiunilor de prevenire a consecințelor cu efecte nocive asupra organismului. profesorii în cadrul lecțiilor. șoc hipo. hemoragie. entorse. Clasa a XI-a: Afecțiuni ale sistemelor de organe . de ocrotire a mediului. fracturi etc. dezvoltarea abilităților de elaborare a unor recomandări pentru modul sănătos a organismului uman. de planificare și participare a activităților de salubrizarte a mediului. analiza acțiunii factorilor de mediu în apariția maladiilor ereditare la om și propunerea metodelor posibile de prevenire ale acestora. sincopă. intoxicație. prin intermediul lecțiilor de Biologie În scopul dezvoltării învățămîntului axat pe competențe.formarea atitudinii conștiente față de pericolul pe care îl pot provoca virusurile. Clasa a IX-a: Profilaxia bolilor ereditare – formarea comportamentului conștient despre existența unor boli cu transmitere pe cale ereditară la om. bacteriile în situații epidemice.formarea subcompetențelor și a deprinderilor de acordare a primului ajutor în caz de înec. lipotemie. pericolelor de intoxicație cu unele substanțe toxice. Igiena sistemelor de organe . poluanți chimici și biologici asupra organismelor și propunerea modalităților pentru profilaxia bolilor ereditare.

şi hipertermic” contribuie la formarea abilităţilor în domeniul medicinii etc.. modulul .Sistematica organismelor”. la solicitarea cadrelor didactice. Clasa a XI-a. tema lecției . tema lecției . . şoc hipo. Regnul Plante”.. aerian. modulul „Respiraţia”. activitatea de învăţare:. modulul . Clasa a XII-a. modulul . Regnul Plante”.” contribuie la formarea abilităţilor în domeniile medicinei. Pentru o realizare cu succes a lecțiilor. modulul . electrocutare. Clasa a X-a. cu tangență în biologie. în baza funcționării sistemului de protecție ecologică în Republica Moldova contribuie la formarea și dezvoltarea subcompetențelor în domeniul ecologiei. modulul . activitatea de învățare:.Ecologia și protecția mediului”. a caracteristicilor și particularităților specifice ale diferitor domeniide activitate pentru o societate prosperă” contribuie la ridicarea nivelului de manifestare a interesului față de activitatea contemporană. ecologiei. care contribuie la ghidarea elevilor în proiectarea carierei. tema lecției .Sistematica organismelor”. activitatea de învăţare:..Ecologia și protecția mediului”. Regnul Plante”.Identificarea domeniilor profesionale în care este necesară cunoașterea fenomenelor de circuit al apei.Aprecierea rolului pozitiv activităților profesionale bazate pe cunoașterea plantelor... Clasa a X-a. carbonului. acvatic și protecția lor”.Sistematica organismelor”.. unele subiecte de conținut din curriculum care pot fi valorificate în vederea ghidării în carieră a adolescenților. recomandăm.. activitatea de învățare: . Clasa a XII-a.. investigare.Determinarea calităților personale necesare pentru realizarea profesiilor din domeniul ecologiei”contribuie la identificarea și diagnosticarea trăsăturilor individuale ale elevului față de unele profesii din domeniul ecologiei.. etc..Ecologia și protecția mediului”. cu sarcini/situaţii de problemă. în două coloane pe baza unui tabel..Organizarea materiei vii la nivel de biosferă”. funcțională și utilă.Poluarea ecosistemelor terestru. etc..Identificarea posibilitățilorde creștere profesională în domeniul ecologiei. activitatea de învăţare: „Realizarea de interviuri referitoare la cauzele unor boli provocate de modul incorect de trai” contribuie la formarea abilităţilor în domeniul ziaristicii. modulul „Circulaţia substanţelor în organism”.Organizarea materiei vii la nivel de biosferă”.Diferențierea. economiei. biologice. tema lecției . ecologice. activitatea de învățare: . activitatea de învăţare: „Exerciţii de acordare a primului ajutor: în caz de înec.. tema lecției .Principiul perspectivei integrării profesionalepresupune suplimentarea activităţii educaţionale în cadrul lecțiilor. analiză în domeniile geografice. în aplicarea tehnologiilor moderne pentru prosperarea profesiilor. în diverse domenii: • pentru sănătatea omului • pentru evoluția economică • pentru calitatea mediului de viață. tema lecției .. azotului în natură” contribuie la formarea și dezvoltarea interesului față de cercetare. modulul . Clasa a XII-a... activitatea de învăţare: .Identificarea domeniilor de activitate profesională pentru care este necesară studierea plantelor” contribuie la formarea abilităţilor în domeniul botanicii.. Clasa a X-a. Clasa a XI-a. etc...

manifestată prin comportament observabil şi măsurabil. fenomenelor biologice.  Componenta Savoir/ cunoştinţe are scopul de a interioriza informaţia comunicată. reprezentările grafice. În acest caz. scheme structurate logic. modelarea. În procesul de studii aceste componente se formează prin sarcini didactice corespunzătoare şi prin adaptarea unei game de tehnici interactive care asigură o educaţie dinamică. În context. memoria şi unele operaţii elementare de gîndire). Recomandări cu referire la optimizarea strategiei didactice și tehnologiei didactice Desfăşurarea demersului educaţional în contextul pedagogiei axate pe competenţe impune proiectarea complexă a strategiei didactice oportune formării la elevi a competenţelor reflectate în curriculum. NB În perioada postmodernă un rol deosebit le revine tehnologiilor informaţionale. Aceste forme de activitate prezintă anumite valenţe formative: . proceselor. orientată spre formarea la elevi a minimumului intelectual necesar şi suficient în asimilarea cunoștințelor generale despre biologie.  Componenta Savoir faire/ priceperi şi deprinderi se axează pe dezvoltarea la maximum a capacităţilor intelectuale şi cele psihomotorii la elevi. spre exemplu: studiul de caz. prelucrarea şi prezentarea informaţiei referitoare la particularităţile structurilor. Pentru dezvoltarea potenţialului intelectual pot fi folosite taxonomiile: Tolingherova. jocul de rol. cum ar fi observaţia. se recomandă metode efeciente care posedă un caracter aplicativ şi formează la elevi priceperi şi deprinderi acţional practicela lecţiile de biologie. autoresponsabilitate etc. dezbaterea etc. scheme corelative etc. reprezintă competenţa formată. colaborare. lucrarea practică. se vor aplica metode ce formează la elevi valori şi atitudini personale. Acest scop poate fi atins în cazul. autoinstruire. lectura ghidată.IV. . raportat la o situaţie concretă. . lucrarea de laborator. Simpson. observaţia etc. Unele metode/tehnici utilizate în procesul de formare a competenţelor se realizează în cadrul activităţii în grup. cînd la elaborarea sarcinilor didactice se va folosi taxonomia lui Krathwohl. parteneriat. cooperare. luarea deciziilor etc. în contextul condiţiilor sociale bine determinate. interviul.  Componenta Savoir vivre/ atitudini urmăreşte să formeze la elevi atitudini şi comportament. Din acest punct de vedere elevii vor utiliza diverse programe computerizate pentru selectarea. altele . continuă. Competenţa / Savoir être este rezultanta a trei componente: Savoir/cunoştinţe + Savoir faire/priceperi şi deprinderi + Savoir vivre/ atitudinii. La elaborarea sarcinilor didactice pentru acest nivel se foloseşte pe larg taxonomia lui Bloom.activitatea în grup contribuie la formarea abilităţilor/competenţelor de comunicare. În acest caz sînt implicate anumite procese psihice (percepţia. formativă. motivantă. Savoir être fiind rezultanta celor trei componente descrise mai sus. interviul pe trei trepte. reflexivă. Pentru asimilarea/interiorizarea conştientă a informaţiei pot fi utilizate metode de informare/ documentare: SINELG. Bloom etc. acestea determinînd locul real al copilului în viitor. Dove. experimentul..activitatea individuală dezvoltă abilităţi de acţiune independentă/personalizată.în cadrul activităţii individuale.

realizînd astfel principiul centrării pe personalitatea celui evaluat (educat).importanţei respectarii normelor de protecție a muncii în cercetarea biologică. lucrări de laborator. utilizate în vederea evaluării capacităţii elevilor de a aplica anumite cunoştinţe teoretice. În context. . elaborate în baza taxonomiilor corespunzătoare. Notele se consemnează în procesul verbal al ședinței catedrei metodice din aria curriculară de referință. transformînd elevul în subiect al propriei formări. formîndu-le un stil de muncă intelectuală. Ea nu se efectuează în scop de "sancţionare". ci permite autoevaluarea rezultatelor obţinute. cunoștințele elevilor de asemenea. profesorul orientează şi dirijează activitatea de studiere a elevilor. V. Evaluarea realizată astfel evită caracterul de "surpriză" al rezultatelor.prin motivarea elevilor și realizarea feedback-ului. orientat spre emiterea unor judecăţi de valoare în baza unor criterii prestabilite). La ședința menționată se prezintă analiza situației școlare la disciplină. . de la . în scopul determinării nivelului de cunoștințe al elevilor la începutul anului de studii. aspect important ce deschide noi perspective în formarea personalităţii elevului şi în transformarea societăţii. evidenţiază ce şi cum trebuie să înveţe.prin stimularea la elevi a efortului de autoevaluare formativă (autoevaluarea formativă reprezintă procesul prin care elevul însuşi este pus să judece calitatea lucrului său în raport cu obiectivele definite şi cu criteriile de apreciere propuse).desfășurate în prima decadă a lunii octombrie..Abordarea unei astfel de strategii în procesul educaţional la biologie presupune diversitate şi creativitate în educaţie.. În procesul de evaluare continuă la clasă. cît şi metode interactive: investigaţii.10”. Pedagogia axată pe competenţe orientează vectorul evaluării spre o evaluare continuă/ formativă prin diverse modalităţi: .etapelor și sarcinilor pentru realizarea lucrării. Prin sarcini didactice cu divers nivel de dificultate... . se elaborează instrumente și metode variate pentru creșterea nivelului de cunoștințe al elevilor ce au obținut rezultate insuficiente sau apreciate cu nota . continuă a competenţelor la elevi reflectate în standardele educaţionale. Evaluărea formativă constă în formarea permanentă. portofoliul etc. care va oferi la fiecare lecţie un set de sarcini didactice pe nivele. în cadrul lecţiilor de biologie vor fi folosite atît metode tradiţionale de evaluare: chestionare orale şi scrise. în activitatea didactică va reuşi acel profesor. conform scalei de notare. elevii trebuie să fie avizaţi de către profesor asupra: .prin evidenţierea succesului. . . precum şi a gradului de stăpînire a priceperilor şi deprinderilor de ordin practic.tematicii și obiectivelor lucrării.1” – la . lucrări practice. sînt apreciate prin note. Strategii de evaluare Evaluărea inițială este obligatorie. .modului în care ele vor fi evaluate (baremele/grilele/criteriile de notare). fapt ce va permite valorificarea la maximum a potenţialului intelectual al fiecărui elev.prin formarea deprinderilor de evaluare reciprocă (evaluarea reciprocă constituie un proces de interacţiune evaluativă. .5” și în scopul dezvoltării competențelor necesare la disciplină. La evaluarea inițială. * Pentru realizarea cu succes a unei activităţi practice.

Clasa a VIII-a – 5 lucrări. cîteva zile. profilul. cărora orientativ le revin circa 15-20 ore. activitatea individuală a elevului. Clasa a IX-a – 5 lucrări. emiterea unor ipoteze asupra experimentului. Clasa a XI-a – 6 lucrări (profil real). prin curiozități. Clasa a VII-a – 5 lucrări. Evaluările realizate la finele anului de studii vor demonstra posedarea subcompetenţelor pentru clasa respectivă şi a gradului de realizare a competenţelor specifice indicate în curriculum. 4. necesită apreciere.prelucrarea datelor obţinute. profesorul îşi fundamentează judecata de valoare într-o apreciere obiectivă a achiziţiilor elevilor şi a progreselor înregistrate. Pot fi organizate lucrări practice la o anumită etapă din cadrul lecției. Pe baza informaţiilor accumulate. sau prin sarcini de extindere pentru o perioadă îndelungată de timp (de ex. la finele unui modul.formularea concluziilor. ce au la bază experiment cu scop de investigare sau cercetare. 2 lucrări (profil umanistic). de ex. se pot propune 3-4 probe de evaluare sumativă. Lucrările practice la biologie prezintă particularităţi metodice în funcţie de obiectivul didactic principal urmărit. de modalităţile de organizare şi în funcţie de activitatea care predomină. după cum urmează: Clasa a VI-a – 4 lucrări.. Evaluarea sumativă este evaluarea generală a materieiasimilate. prin acordarea notei fiecărui elev. recomandate de Ministerul Educaţiei în anul de studii 2015-2016: . ustensile de laborator.criteriile de evaluare a activităţi practice. sînt desfăşurate pe perioada unei lecții de descoperire şi cuprinde următoarele etape principale: 1. Clasa a XII-a – 5 lucrări (profil real). 2 lucrări (profil umanistic). luînd în considerare numărul de ore acordat disciplinei. sau a două module comasate. pe parcursul anului şcolar. care intervine în momente precise (la finele unui semestru sau an şcolar. 5.verificarea rezultatelor. 3.). 2. Metodele enumerate mai sus permit profesorului să obţină puncte de reper şi să acumuleze informaţii asupra derulării activităţii elevului.condiţiilor care le sînt oferite pentru a realiza aceste activităţi (aparate. . Asigurarea didactică a) Manuale de bază. 6. treapta de învăţămînt). În cadrul lucrărilor de laborator..etapele desfăşurării experimentului. oferindu-i astfel elevului posibilitatea de a arăta ceea ce ştie într-o varietate de contexte şi situaţii. 2 lucrări (profil umanistic). NB Se recomandă organizarea și desfășurarea lucrărilor practice și de laborator. Clasa a X-a – 6 lucrări (profil real). Stimularea interesului pentru efectuarea experimentului (crearea unei motivaţii. materiale etc. stabilirea modalităţilor de verificare a ipotezelor . 7. nu se necesită acordarea notei pentru fiecare elev. 1-2 săptămîni). Lucrările de laborator. înaintarea unei probleme. date interesante și relevante). În cadrul lucrărilor practice.

N. 2007. 9.Biologie. Editera Prim. 3. 244 din 27 aprilie 2010. Sarcini didactice. manual pentru clasa a IX-a. 2002. clasa a VI-a. Gheorghe Rudic. Ghid pentru profesori. Chişinău. Editura Lyceum. M. Chișinău. M. 2012. Clasa a VIII-a M. manual pentru cl. Gh. 2010. N. Clasa a IX-a T. Supliment al revistei „Didactica Pro”. M. Chişinău.IX-a. 2. Biologie. Biologie. aprobat prin ordinul ministrului Educaţiei nr. Bîrsan. Biologie. 2013 (reeditat). N. 2011. T. 4. Dencicov. Biologie. Editura Editera Prim. S. 6. 2010.Biologie.810 din 09 noiembrie 2010. Chişinău. Rudei.XII-a. 5. Bernaz-Sicorschi. Chişinău. Clasa a XII-a N. Biologie.12. T. Chişinău. Posibilităţi de diferenţiere şi individualizare a învăţămîntului. 2. Ghid de implementare a curriculumului modernizat în învăţămîntul gimnazial. Goraş.1001 din 23. Rudic. aprobat prin ordinul ministrului Educaţiei nr. Clasa a VI-a T. Curriculum şcolar pentru clasele a X-a . Editura Ştiinţa. 1. Editura Cartier. Editura Bons Offices. Chişinău. Galben-Panciuc. Ştiinţe. Musteaţă. 2. 2001. N. I. manual pentru clasa a XII-a. Dandara. aprobat prin ordinul ministrului Educației nr. Chişinău. Chişinău. Editura Lumina. Postolache-Călugăru. manual pentru clasa a V-a. 6. Cozari. Bernaz.245 din 27 aprilie 2010. L.2011. Biologie. A. Gînju. Recomandări practice pentru predare-învăţare-evaluare. Ştiinţe. a X-a. manual pentru clasa a XI-a. Ghid pentru profesori. clasa a VII-a. Bernaz-Sicorschi. aprobat prin ordinul ministrului Educaţiei nr. S. Biologie.597 din 30 iunie 2011. O. Chişinău. 2010. Chișinău. Editura Ştiinţa. Clasa a VII-a N. Dandara. Biologie. Melian. Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală. A. Evaluarea rezultatelor şcolare. manual pentru clasa a VI-a. 10. 2012 (reeditat). al. A. Cadru de referinţă al curriculumului naţional. O. Duca. Stoica. Cartaleanu et. Goraş.1. Clasa a X-a I. L. N. 2010. manual pentru clasa a VIII-a. Biologie. Leşanu. Ungureanu. aprobat prin ordinul ministrului Educaţiei nr. Vl. 2001. Cozari. Editura Ştiinţa. Bîrnaz. Clasa a XI-a M. Editura Prut Internaţional. Bernaz. Rudic. 2011(reeditat). Bernaz-Sicorschi. Cozari. 2006. Editura Ştiinţa. Chişinău. Curriculum şcolar pentru clasele a VI-a . Editura Prut-Internaţional. Duca. Chişinău. Curriculum de liceu. Editura Cartier. Editura Ştiinţa. Curriculum şcolar pentru clasa a V-a.. 2007. Clasa a V-a Z. . 8. Chişinău. Biologie. Guţu. 2011. Gh. Chişinău 2008. 2012 (reeditat). Bernaz. Chişinău. 2012 (reeditat). Nr. Editura Ştiinţa. Copil. manual pentru clasa a VII-a. V. Standarde de eficiență a învățării Biologiei. 7. b) Literatură metodică: 1. 2010.

C. G. V. Chişinău. (Ciuperci şi plante fără flori). III-Păsări. Compendiu pentru clasa X-a. șef adjunct Direcţie învăţămînt preuniversitar. al. 13. 6. Editura Prut Internaţional. 2005. (Plante cu flori). E. R. Cantemir. M. Editura Ştiinţa. M. M. Postolache. evaluare. B. A. II-Peşti. manual pentru clasa aVIII-a. Bocşa. Volumurile I. 2010. Nedbaliuc et. Postolache. al. M. C. Compendiu pentru clasa a IX-a. 11. al. III. doctor în pedagogie. Biologie. Chișinău. N. 13. Severin. Chişinău. M. Rotaru. 2015. N. 2013. c) Literatură suplimentară: 1. 7. Chișinău. Ştefîrţă. A. 5. Editura Lumina. NinaBîrnaz.USM. III. II. Dan Zgardan. Biologie. I. Subotin. 2004. 4. L. 12. L. A. Nedbaliuc. A. 17. A. Ungureanu. 10. Cordoceanu. Chişinău. P. Bernaz-Sicorschi et. ediție nouă). 8. . Brașoveanu. Voloşciuc. Miţelea. Biologie. ediție nouă). Modele de teste pentru examenul de Bacalaureat la Biologie. Editura Lyceum. A. Caiete de lucrări practice şi de laborator la Biologie (pe clase. Volumurile I. Donici. Crivoi. Negru. Călugaru. A. Bohanţova. UST. M. 16. Brumă. 2008. Biologie. IV( I-Animale nevertebrate. Vulpe. Cantemir. L. Biologie: Repere conceptuale. Nedbaliuc Compendiu la didactica biologiei şi chimiei. R. I. Chişinău. Tarhon. R. Goraş. E.. 2004. 2008. M. Biologie. Biologie. L. G. A. manual pentru clasa a XI-a. II. Editura Prut-Internaţional. Amfibieni şi Reptile. Postolache.2013. Negru. Bohanţova. Editura Integritas. 2. 2015. Biologie. 2004. Biologie. E. Bernaz-Sicorschi. A. Mariana Goraş. Lozanu. Standarde de competenţă la biologie. 2005. Gînju. separat a VI-a – a IX-a. Culegere de probleme la genetica generală. Editura PrutInternaţional. 9. Iordache. manual pentru clasa a VIII-a. E. Crivoi. Perciuleac et. S. manual pentru clasa a XII-a. 2005. A. Rotaru. S. M. M. ME. Editura Reclama. Cucereanu. Şevelova. Didactica generală a biologiei. Editura Lyceum. IV-Mamifere ). 2004. Dencicov. A. Chişinău. M. Goraş. Gînju. 3. Subotin. grad didactic superior. Duca. Goraş. 15. Editura Ştiinţa. Galina Comarov. Testare. Chişinău. Lumea animală a Moldovei. E. Calac. Munteanu. Chişinău. M.11. Editura Lyceum. Lumea vegetală a Moldovei. 2004. A. Editura Editera Prim. N. Goraș. Editura Ştiinţa. Calac. Teste pentru evaluare. Perciuleac. 2005. profesoară de biologie. Chişinău. Editura Bons offices. Dencicov. 2004. E. Editura Editera Prim. Chişinău. 12. Lumea vegetală a Moldovei. 2004. separat a X-a – a XII-a. Leşanu. Duca. L. Bohanțova. manual pentru clasa a VIII-a. 14. S. Ştefîrţă. V.. Chişinău. Caiete de lucrări practice şi de laborator la Biologie (pe clase. E. L.

компетенций.04.  Оптимизация дидактических стратегий и технологий. утвержденного приказом министра просвещения № 245 от 27. направленных на реальное обучение и достижение передачи знаний в различных контекстах. утвержденного приказом министра просвещения № 244 от 27.04.2010 года.БИОЛОГИЯ I.  Формирование у учеников основных модернизированном куррикулуме по биологии. II. призванного сформировать у учащихся систему функциональных компетенций.и межпредметных связей в рамках учебной деятельности. 312 от 11 мая 2015 года. используемых в образовательном процессе по биологии в контексте педагогики. утвержденных приказом министра просвещения №.2010 года и для лицейского образования.  Обеспечение и использование дидактических материалов: учебники. Проектирование и организация учебного процесса по биологии будет осуществляться в контексте дидактической науки и практики ориентированной на компетентностный подход к образовательному процессу. предложенныхв . Внедрение модернизированного Куррикулума по биологии в гимназических и лицейских классах будет продолжено и в 2015-2016 году. справочники.. основанной на компетенциях.  Осуществление внутри.соответствующих куррикулумов в целях повышения качества образовательного подхода по биологии. а также с учебными планами для начального. гимназического и лицейского образования.согласноизданию 2010 года. которые необходимы для адаптации к изменяющимся условиями жизни и активного участия в социальной и профессиональной деятельности. Школьный куррикулум – основной документ для проектирования и организации учебного процесса по биологии В 2015-2016 году учебный процесс по биологии будет организован в соответствии смодернизированным куррикулумом для гимназического образования. образовательные программы. тетради для учеников и др. Основные цели учебного процесса по биологии  Внедрение модернизированного куррикулума по биологии для гимназий и лицеев.

реальный профиль. Тематическое содержание Распределение материала К. согласно распределению по классам. Субкомпетенции  Описание основных свойств живых организмов. * Преподаватель может осуществлять перераспределение материала в рамках календарного планирования на протяжении семестра или учебного года. утвержденных в нормативных документах для изучения биологии.  Использование лабораторного оборудования и инструментария для исследования основных свойств живых организмов. Ниже представляем пример календарного планирования по биологии в X – ом классе. Рекомендации по планированию учебной деятельности Учебное планирование представляет собой процесс. Основные свойства живых организмов Фронтальная работа Индивидуальная работа Работа в малых группах  Работа c текстом  Mетаболизм 2  Воспроизводство 2  Рост и развитие организмов  Раздражимость организмов 2  Итоговый урок по модулю: „Основные свойства живых организмов” 2   Пространственные записи  Эксперимент  Практическая работа  Исследовательский проект 2 o Teст . и включает в себя календарное и поурочное планирование в соответствии с куррикулярными требованиями. осуществляемый преподавателем с целью распределения основных этапов преподавания – оценивания.  Планирование действий по исследованию основных свойств живых организмов. Календарное планирование осуществляется в соответствии с количеством часов.* * Календарное планирование по лицейскому образованию осуществляется раздельно в зависимости от реального и гуманитарного профиля.III.  Интерпретация данных в отношении основных свойств живых организмов. при этом обязательными являются формирование компетенций запланированных в куррикулуме.во Дата часов Дидактические формы работы и методы    I.

Для развития интеллектуального потенциала могут быть использованы таксономии: Толенгерова.*Примеры календарного планирования. моделирование. которые проявляются в форме определенного поведения в конкретной жизненной ситуации. корреляционные схемы и др. графическое представление. Для достижения этой цели при разработке учебных заданий предлагается использовать таксономию Кратвола и методы. В этом контексте очень важно научить учеников пользоваться компьютерными программами для сбора. представлены в методическом гиде по внедрению модернизированного куррикулума по биологии. обработки и представления информации о биологических структурах. лабораторная работа. как восприятие. Индивидуализированные Учебные Планы будут разработаны на основе Рекомендаций Психопедагогической Службы помощи и решением Многопрофильной Психопедагогической Комиссии. направленноечтение. в случае если.  Компонент Savoir/ знания направлен на восприятие и воспроизведение получаемой информации с вовлечением таких психологических процессов. Методические рекомендации по оптимизации дидактической стратегии Осуществление дидактического процесса в контексте педагогики. . отдельно для каждого ученика с особыми образовательными потребностями. память и некоторые простые мыслительные операции.  Компонент Savoir vivre/ отношенияпризван формировать у учеников собственную позицию и поведение в конкретных социальных условиях. процессах. Дава. издание 2011 года. Для сознательного накопления/воспроизведения информации используются следующие методы: SINELG. В этом случае наиболее рекомендованными методами на уроках биологии являются наблюдение.  Компонент Savoir faire/ умения и навыки имеет своей целью максимальное развитие интеллектуальных и психомоторных способностей у учеников для лучшей их ориентации в жизни. Компетeнция/„Savoire être” является обобщающим трех компонентов: Savoir /знания + Savoir faire/ умения и навыки + Savoir vivre/ отношения и представляет сфомированные компетенции. Симпсона. основанной на компетенциях требует комплексного проектирования педагогической стратегии для формирования компетенций. рекомендованные для гимназического звена. направленная на формирование у учеников необходимого и достаточного минимума интеллектуальных способностей. Все эти методы носят прикладной характер и способствуют формированию у учеников практических умений и навыков. предложенных в куррикулуме . Блюма и др. они обучаются в разных классах. практическая работа. При разработке учебных заданий для этого уровня широко используется таксономия Блюма. *Будут разработаны преподавателями Индивидуализированные Учебные Планы. явлениях. IV. В последние десятилетия все большее значение приобретают информационные технологии. трехступенчатое интервью. наблюдение и др.

Эти формы работы характеризуются разными формативными особенностями: . при котором ученик поставлен в ситуацию. так же оцениваются по шкале от “1” до “10”.формирования навыков взаимного оценивания (взаимное оценивание – это процесс оценочного взаимодействия. который будет использовать на занятиях широкий набор самых разнообразных учебных заданий и тестов.. ролевые игры. реализуя.стимулирования у учеников стремления к постоянной самооценке (формативное самооценивание является процессом. показанные в ходе предварительного тестирования.выявления и поощрениеуспеха. На данном заседании проводится анализ ситуации на данный момент по дисциплине. . интервью. -индивидуальная работа учеников развивает способности независимого действия/самообразования/ личной ответственности и др. Стратегии оценивания Первоначальное оценивание является обязательным. Значение формативного оценивания состоит в постоянном и непрерывном формировании у ученика компетенций. Такой комплексный и обобщающий подход к рассмотрению стратегии учебного процесса по биологии. и это позволит ему максимально оценить интеллектуальный потенциал каждого ученика. которые получили отрицательные результаты или оценку “5” в целях развития необходимых компетенций по предмету. отраженных в образовательных стандартах. направленный на заключение утверждений и выводов на основе раннее установленных критериев).формирующие у учеников систему личных ценностей и отношений: ситуационные задачи. Основанная на компетенциях педагогика ориентирует на непрерывное и формативное оценивание путем: . с целью определения уровня знаний у учащихся в начале учебного года.работа в группах способствует формированию способностей/компетенций общения. В этом контексте успеха добьется тот учитель. . V. разработанных с учетом соответствующих таксономий. таким образом. Оценки вносятся в протокол заседания методической кафедры в течении первой декады октября. тем самым. преподаватель направляет и управляет процессом обучения. разрабатываются формы и различные методы для повышения уровня знаний учащихся. а сам процесс оценивания не ставит целью «наказать» ученика за плохие . кооперирования. партнерства. у каждого из учеников собственный стиль интеллектуального труда. когда он должен сам оценить качество работы всвязи с поставленными целями и предложенными критериями оценки). принцип направленности учебного процесса на личность оцениваемого/обучаемого. Проводимое таким образом оценивание устраняет «случайности» и «сюрпризы» в достижении результатов. сотрудничества. совместного принятия решений и др. помогая ученику понять как и чему следует учиться. другие лучше применять для индивидуальной работы учеников. Знания учащихся. Для успешного формирования компетенцийу учеников некоторые методы используют в ходе работы в группах. дебаты и др. формируя. .имеет очень важное значение и открывает новые перспективы в процессе формирования ученика и преобразовании общества. основанный на применении разнообразных методов и творческом отношении. Используя задания разной степени сложности.мотивации учеников и реализации feedback.

X класс . 2 работы (гуманитарный профиль). .5 работ. Формулировка выводов По лабораторной работе самостоятельная работа учащихся будет оцениватьсявыставлением в журнал оценки каждому ученику. По практической работе оценка не является обязательной для каждого ученика. Установка методов проверки гипотез .с необходимостью соблюдения норм охраны труда во время биологических исследований. нескольких дней.со способом оценивания работы (баремы/матрицы/критерии оценивания). VIII класс . . так и современные интерактивные методы оценивания. 2 работы (гуманитарный профиль). Если традиционные методы направлены. Таким образом.6 работ (реальный профиль).5 работ. портофолио и др. а помочь ученику оценить себя самому. лабораторные работы. проводятся во время отдельного урока и включают в себя следующие основные этапы: 1. Выдача экспериментальных гипотез 4. ученик из объекта обучения становится активным участником своего образования. Лабораторные работы. Практические работы по биологии представляют методические особенности функции в зависимости от основной цели.результаты.с этапами и заданиями для осуществленияработы. . которые основаны на целях исследования и на базе научного эксперимента. XII класс . 1-2 недель). как например: исследовательские проекты. то последние способствуют формированию практических умений и навыков. В процессе непрерывного оценивания на уроках биологии предлагается использовать как традиционные методы (устные и письменные работы). XI класс . VII класс . Обработка полученных данных 6. лабораторное оборудование. .5 работ. * Рекомендуется организация и проведение практических и лабораторных работ. Постановка задачи 3. на применение теоретических знаний. организации работы и деятельности которое преобладает.с условиями проведения работы (аппараты. ознакомление с интересной и актуальной информацией) 2. по количеству часов.этапы хода эксперимента 5. . или расширением задач в течение длительного периода времени (например. * Для успешного осуществления практической работы преподаватель должен ознакомить учеников: .с темой и целями работы. Стимулирование интереса к эксперименту (создание мотивации. например.4 работы. Проверка результатов 7. материалы и др). IX класс . следующим образом: VI класс .5 работ (реальный профиль). в основном.6 работ (реальный профиль). Практическая работа может быть организована на определенном этапе урока. 2 работы (гуманитарный профиль).

Г. указанными в модернизированном куррикулуме для соответствующего класса. Биология. VII-й класс 1. на протяжение учебного года.Унгуреану. Ştiinţa.Копил. 2013 (переизданный). Козарь. исходя из количества часов предоставленные предмету. VI-й класс 1. . Кишинэу. VIII-й класс M. 2006. Науки. Справочник для преподавателей. T. Кишинэу. EditeraPrim. A. Ştiinţa. Биология. Биология. могут быть предложены 3-4 контрольные итоговые работы. 2012 (переизданный). учебник для VI-го класса. 2012 (переизданный). Кишинэу. Кишинэу. X-й класс И. Биология. 2012 (переизданный).Такой подход к оцениванию позволяет преподавателю иметь точные показатели оценивания. Козарь.Рудик. учебник для IX-го класса. 2011(переизданный). Н. профилю. с количеством часов до 15-20. Prut Internaţional. учебник для X-го класса. 2010. В. Итоговое оценивание в конце учебного года отражает владение учениками субкомпетенциями. учебному циклу). а также уровень реализациикомпетенций. А. VII-й класс. Ştiinţa. Биология.учебник для V-го класса. VI-й класс. Ştiinţa.Постолаке-Кэлугэру. Ştiinţa. IX-йкласс Т.Dука.Берназ-Сикорски.Deнчиков. Дидактическое обеспечение a) Основные учебники. На основе этой информации преподаватель обосновывает свое заключение в виде объективного оценивания реальных достижений и успехов ученика. Кишинэу.Рудик. Г. И.Берназ-Сикорски. 2. Галбен-Панчюк. Bons Offices. Справочник для преподавателей. Кишинэу. Н. Кишинэу. Биология.Козарь. получить полную информацию об уровне подготовки ученика и показать ученику его реальные знания и умения в многообразии возможных реальных ситуаций. в конце модуля или двух совмещенных модулей. учебник для VII-го класса.Мелиян. рекомендованы Министерствам Просвещения для 20152016 учебного года: V-й класс З. 2007.Кривой. учебник для VIII-го класса. Кишинэу. 2. Итоговое оценивание (суммативное) определяет общее оценивание изучаемого материала (в конце семестра или учебного года. Биология. T. Л.

Dука. Ştiinţa.2010 года. Биология. Chişinău. Куррикулум для гимназического образования. 2010. N. Куррикулум для гимназического образования.2011 года. Познание мира. 3. Editura Cartier. Биология. L. высшая дидактическая степень. Кишинэу. Г. 2. . Кишинэу. S. M. Bîrnaz. утвержденного приказом министра просвещения № 1001 от 23 декабря 2011 года. Ghid de implementare a curriculumului modernizat în învăţămîntul gimnazial. Editera Prim. Bîrsan. Goraș. Gînju. Биология. Х-ХII классы. b) Методическое обеспечение: 1. утвержденного приказом министра просвещения № 810 от09. 4. Prut Internaţional. учебник для XI-го класса. можно использовать и другие учебники.06.2010 года. Ştiinţa. 2008. Chișinău. Chişinău . Biologie.2010 года.Денчиков. XII-йкласс Н. Берназ-Сикорски. Куррикулум для лицейского образования. Г. Lyceum. Standarde de eficiență a învățării Biologiei. Ştiinţa. Rudei. МП. заместитель начальника Управления доуниверситетского образования. учитель биологии. Goraş. N. Д. Bernaz.Рудик. 2010. 2011. Кишинэу. утвержденного приказом министра просвещения № 244 от 27. VI-IX классы Биология. 2011. 5. которые помогут в преподавании биологии в 2015 – 2016 учебном году.10. учебник для XII-го класса. M. 2010. 6. На ряду с основными учебниками. Л. 2010. Biologie. утвержденного приказом министра просвещения № 597 от 30. Мариана Гораш. Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală.XI-й класс M. 2012. Кишинэу.04. A.Батыр. M. Кишинэу. утвержденного приказом министра просвещения № 245 от 27.Рудик. Лешану.04. V класс.