You are on page 1of 44

CURS: saptamanile 1 - 7 (2 ore/sapt.

)  nota NC1

Sef lucrari dr.ing.
Claudia Petcu

PROIECT : saptamanile 1 – 7 (2 ore/sapt.) nota NP1

Asistent ing. Mihai
Lobaza

 nota N1 (0.5NC1 + 0.5NP1)

Asistent dr.ing. Alina
Burlacu
CURS: saptamanile 8 - 14 (2 ore/sapt.)  nota NC1
PROIECT : saptamanile 8 – 14 (1/2 ore/sapt.) nota NP1
 nota N2

Nota finala examen = 0.5N1 + 0.5N2
Cai de comunicatii si poduri

sef lucrari .dr.ing. Claudia PETCU

CURS: 1 test
Sapt. 1 - curs 1 – PREZENTARE DESFASURARE CURS SI PROIECT
Sapt. 2 – curs 1 - Noţiuni introductive. Definiţii. Nomenclatură
- Calculul elementelor traseului în planul de situaţie.
Elementele profilului longitudinal
Sapt. 3 – curs 2 - Elementele profilului longitudinal. Profile transversale la căi de
comunicaţii rutiere
Sapt. 4 – curs 3 - Profile transversale la căi de comunicaţii rutiere
- Calculul sistematizării verticale a unui tronson de stradă
Sapt. 5 – curs 3 - Amenajarea unui parcaj de lungă durată
Sapt. 6 – curs 6 - Calculul elementelor de amenajare a platformei industriale
Sapt. 7

EXAMEN
Cai de comunicatii si poduri

TEST 1 din cursurile 2, 3, 4, 5, 6

TEST 1
sef lucrari .dr.ing. Claudia PETCU

PROIECT
Sapt. 1 - Prezentare tema proiect
Sapt. 2 - Calculul elementelor geometrice in plan ale curbelor circulare
Sapt. 3 - Profilul longitudinal şi calculul elementelor în profil longitudinal
Sapt. 4 - Profilul longitudinal şi calculul elementelor în profil longitudinal
Sapt. 5 - Profil transversal tip de stradă şi de drum cu detalii; profile transvesale
caracteristice
Sapt. 6 - Detaliu de parcare de lungă durată
- Planul de situaţie definitivat: cu elementele geometrice ale curbelor, picheţi,
parte carosabilă, trotuare/acostamente, clădiri, parcaj de lungă durată
Sapt. 7 - PREDARE PROIECT
Nota PROIECT
Cai de comunicatii si poduri

sef lucrari .dr.ing. Claudia PETCU

C 1. Notiuni introductive. Definitii. Nomenclatura
Transporturile îndeplinesc un rol important atât social cât şi economic,deoarece asigură
circulaţia bunurilor şi a oamenilor în procesul producţiei,reparaţiei şi schimburilor
materiale şi spirituale.
Pentru efectuarea transporturilor sunt necesare căile de comunicaţii şi mijloacele de
transport.
Căile de comunicaţii sunt medii naturale sau realizate de om în modspecial, care asigură
circulaţia mijloacelor de transport pentru transportul oamenilor şi a bunurilor materiale.
Din punct de vedere al mediului ce serveşte drept cale de comunicaţie,transporturile pot
fi:
- aeriene: deservesc oraşele mari, se efectuează pe distanţe mari(500 – 5000
km) cu încărcături mici (≤ 50tf) şi viteze mari (250 –1000 km/h);
- pe apă (maritime sau fluviale): pe distanţe mari cu încărcăturimari (1000 -200
000 tf) şi viteze mici (20 – 40 km/h);
- terestre(drumuri,căi ferate). Căilor ferate le sunt caracteristice transporturile la
distanţe relativ mici (100 – 1000km) cu încărcături şi viteze relativ mici (500 – 1000 tf şi
40 – 120 km/h). Transporturile pe drumuri sunt caracterizate de distanţemici (până la
100 km) cu încărcături relativ reduse.
Cai de comunicatii si poduri

sef lucrari .dr.ing. Claudia PETCU

dr.ing. Cai de comunicatii si poduri sef lucrari . Încă din anul 1964 acest procent era de aproximativ 50 %. Căile de comunicaţie trebuie să asigure transporturile ieftine.C 1. transportul rutier ocupă un loc important. În ansamblul transporturilor care se efectuează în ţara noastră. Nomenclatura Între diversele modalităţi de transport există o interdependenţă. Claudia PETCU . Notiuni introductive. Definitii. în condiţiide siguranţă şi confort maxim. regularitate şi punctualitate. independent de condiţiile climatice. Volumul mărfurilor transportate cumijloace auto reprezintă un procent important din totalul transporturilor efectuate. ele împletindu-se în mod armonios în funcţie de caracteristicile tehnice şi economice ale fiecăruia dintre ele şi de necesităţile de transport.

2 % . Nomenclatura Structura transportului de mărfuri şi călători.4 % . pe moduri de transport.căi navigabile – 4 % .dr.5 % transport de pasageri pe moduri de transport: .5 % .transport rutier – 63. Definitii. este urmatoarea: transport de mărfuri pe moduri de transport: .transport aerian – 4 % Cai de comunicatii si poduri sef lucrari . la nivelul anului 2000.transport feroviar – 20 % .transport feroviar – 36. Claudia PETCU .ing.transport rutier – 73. Notiuni introductive.conducte petroliere – 2.C 1.

prevăzute cu roţi de construcţie specială. Şoseaua (provine de la franţuzescul „chausée”) este un drum lucrat. relativ subţire. Când şoseaua traversează o localitateea se numeşte stradă. realizată din şine de oţel. Notiuni introductive.dr.ing.amenajat în mod special pentru satisfacearea circulaţiei vehiculelor şi oamenilor în orice condiţii de anotimp. Nomenclatura Ce este drumul? Drumul (provine de la grecescul „dromos”) este o fâşie îngustă şi lungă de teren. circulă pe o cale metalică proprie lor.C 1. Ce este calea ferată? Calea ferată este acea cale de comunicaţie la care vehiculele. Cai de comunicatii si poduri sef lucrari . În general noţiunea de „drum”se referă la „şosea”. care în mod natural sau amenajată înmod special. este destinată exclusiv circulaţiei. Claudia PETCU . Definitii.

greu. Claudia PETCU . slab) . execuţie şi întreţinere a elementelor geometrice.intensităţii (foarte intens. a infrastructurii drumului. animal sau mixt) .numărului de vehicule grele (foarte greu. mijlociu. tehnologiilor. intens.punctelor pe care le leagă vehiculele (local.ing. Prin trafic se înţelege totalitatea vehiculelor care circulă în ambele sensuri pe un drum sau pe o reţea de drumuri în scopul efectuării unei călătorii sau a unui transport. uşor) .C 1. Prin tehnică rutieră (în franceză. de tranzit) Cai de comunicatii si poduri sef lucrari .dr. Notiuni introductive.omogenităţii (omogen.felului tracţiunii (mecanic. principiilor de proiectare. Traficul poate fi caracterizat din punct de vedere al: . mijlociu. Definitii. Nomenclatura Terminologia în domeniul drumurilor este legată de noţiunea de „tehnică rutieră”. eterogen) . route – drum) se înţelege totalitatea metodologiilor. a suprastructurii.

Viteza vehiculelor se exprimă fie în kilometri pe oră (km/h) şi în acest caz se notează cu V. Claudia PETCU . presupunând că starea suprafeţei este bună şi condiţiile climatice favorabile.dr. caz în care se notează cu v. fie în metri pe secundă (m/s).ing.intensitatea traficului. Viteza de proiectare este viteza maximă ce trebuie asigurată unui autoturism în punctele cele mai dificile ale traseului astfel încât circulaţia să se desfăşoare în condiţii de maximă siguranţă şi confort. Notiuni introductive. Definitii. Între cele două există următoarea relaţie: Drumurile se proiectează pe baza unui parametru important numit viteză de proiectare (de referinţă sau de bază).caracteristicile constructive ale vehiculului. Cai de comunicatii si poduri sef lucrari .C 1.viteza de circulaţiecomponenţa traficului. Nomenclatura Caracteristicile traficului care intervin în problemele rutiere sunt:.

dr. Notiuni introductive. Nomenclatura În funcţie de clasa tehnică a drumului şi de condiţiile de relief se prevăd mai multe categorii de viteze de proiectare. În afara vitezei de proiectare este necesar să se cunoască şi viteza medie cu care circulă vehiculele pe un anumit traseu.C 1. Această viteză medie se stabileşte pe baza vitezelor efective cu care se realizează circulaţia autovehiculelor. Claudia PETCU . Clasa tehnică a drumului se stabileşte în funcţie de intensitatea traficului de perspectivă (vehicule etalon) exprimată prin media zilnică maximă sau prin debitul maxim orar. Definitii.ing. Pe baza vitezei de proiectare se determină elementele geometrice ale unui drum nou şi se sistematizează elementele geometrice ale unui drum existent. Cai de comunicatii si poduri sef lucrari .

calitate depind şi se calculează în funcţie de trafic. Notiuni introductive. Nomenclatura Elementele geometrice reprezintă totalitatea elementelor componenteale unui drum în plan.dr. rezemarea suprastructurii. Infrastructura reprezintă totalitatea lucrărilor care au ca scop susţinerea. colectarea şi evacuarea apelor şi asigură stabilitatea şi continuitatea drumului. Cai de comunicatii si poduri sef lucrari .C 1. Definitii. Claudia PETCU . Suprastructura (structura rutieră) este partea consolidată care este alcătuită dintr-un pachet de straturi a căror ordine.ing. grosime. în secţiune longitudinală şi în secţiune transversală. Prin sistematizare a unui drum se înţelege adaptarea elementelor geometrice ale drumului existent la cerinţele circulaţiei autovehiculelor.

Clasificarea drumurilor este prevăzută în Legea Drumurilor publicată înMonitorul Oficial al României. industriale şi altora asemenea. ele sunt administrate de persoane fizice sau juridice care le au în proprietate sau în administraţie. ale populaţiei şi de apărare a ţării. Din punct de vedere al destinaţiei. Ele sunt căi decomunicaţie terestră special amenajate pentru circulaţia vehiculelor şi pietonilor. energetice. forestiere. petroliere. Nomenclatura Drumurile fac parte din sistemul naţional de transport. de acces în incinte.ing. Claudia PETCU . ca şi cele din interiorul acestora. agricole.C 1. drumurile se împart în: a) drumuri publice:obiective de utilitate publică destinate transportului rutier în scopul satisfacerii cerinţelor economie naţionale. Definitii. Cai de comunicatii si poduri sef lucrari . Notiuni introductive.dr. precum şi cele pentru organizări de şantier. acestea aparţin proprietăţii publice. b) drumuri de utilitate privată: servesc activităţilor economice. miniere.

Nomenclatura Din punct de vedere al circulaţiei drumurilor. Din punct de vedere funcţional şi administrativ-teritorial. acestea se împart în: a) drumuri deschise circulaţiei publice. b) drumuri închise circulaţiei publice.dr.C 1. care cuprind toate drumurile publice şi acele drumuri de utilitate privată care servesc obiectivelor turistice ori altor obiective la care publicul are acces. în ordinea importanţei. drumurile publice se împart în următoarele categorii: a) drumuri de interes naţional b) drumuri de interes judeţean c) drumuri de interes local Cai de comunicatii si poduri sef lucrari . care cuprind acele drumuri de utilitate privată care servesc obiectivelor la care publicul nu are acces. Definitii. Claudia PETCU . Notiuni introductive.ing.

Definitii. porturi.autostrăzi . Notiuni introductive. precum şi cu ţările vecine şi pot fi: .drumuri naţionale europene (E) .oraşe şi municipii între ele Cai de comunicatii si poduri sef lucrari . Nomenclatura Drumurile de interes naţional aparţin proprietăţii publice a statului şi cuprind drumurile naţionale care asigură legătura cu Capitala ţării.municipiile reşedinţă de judeţ şi reşedinţele de comune.drumuri expres . municipii.C 1.dr. Claudia PETCU . obiective importante legate de apărarea ţării şi obiective istorice importante. oraşe. . cu obiectivele de interes strategic naţional.drumuri naţionale principale .ing. staţiuni balneoclimaterice şi turistice.drumuri naţionale secundare Drumurile de interes judeţean fac parte din prioritatea publică a judeţuluişi cuprind drumurile judeţene care asigură legăturile între: . cu oraşele reşedinţă de judeţ. aeroporturi. între ele.

După gradul de perfecţionare tehnică drumurile se clasifică după cum urmează: .fundătură. Definitii. alee. .drumuri moderne cu îmbrăcăminţi semipermanente: şosele executate din materiale aglomerate şi/sau pavajele din blocuri fasonate.C 1. splai. uliţă etc. cale. Notiuni introductive. Nomenclatura Drumurile de interes local aparţin proprietăţii publice a unităţii administrative pe teritoriul căreia se află şi cuprind: a) drumurile comunale care asigură legăturile între reşedinţa de comună şi satele componente sau între oraşe şi satele care îiaparţin. Cai de comunicatii si poduri sef lucrari . indiferent de denumire: stradă. precum şi alte sate b) drumurile vicinale sunt drumuri care deservesc mai multe proprietăţi. fiind situate la limitele acestora c) străzile sunt drumuri publice din interiorul localităţilor. cu o durată de serviciu de 15 – 30 ani. chei. şosea.drumuri moderne cu îmbrăcăminţi permanente: . bulevard. Claudia PETCU .dr.şosele executate din materiale aglomerate şi/sau pavajele din blocuri fasonate.ing. cu o durată de serviciu de 5 – 10 ani.

dr. piatră spartă cilindrată sau macadamuri. autostrăzi b) drumuri de clasă tehnică II: trafic intens. .drumuri naturale: în general nu sunt amenajate. drumuri cu patru benzi de circulaţie c) drumuri de clasă tehnică III: trafic mediu. astfel: a) drumuri de clasa tehnică I: trafic foarte intens.C 1.ing. Definitii. Nomenclatura . Claudia PETCU . drumuri cu două benzi de circulaţie e) drumuri de clasă tehnică V: trafic foarte redus. drumurile de pământ îmbunătăţit şi drumurile de pământ stabilizat. În această categorie intră drumurile de pământ profilate. Notiuni introductive.drumuri de pământ: infrastructura şi lucrările de artă sunt executate pe baza unui proiect. iar platforma este sumar amenajată ca să poată suporta o circulaţie uşoară. nu au o cale amenajată pentru circulaţie. drumuri cu una sau două benzi de circulaţie Cai de comunicatii si poduri sef lucrari . drumuri cu două benzi de circulaţie d) drumuri de clasă tehnică IV: trafic redus. Cele mai multe sunt drumuri de cultură şi pot avea cel mult unele amenajări în punctele dificile de circulaţie.drumuri cu îmbrăcăminţi provizorii: sunt drumurile împietruite cu pietriş natural. Din punct de vedere tehnic drumurile se clasifică în cinci clase. .

ing. iar straturile de acoperire şi îmbrăcămintea sunt de natură bituminoasă).drumuri cu structură rutieră rigidă (structură rutieră care are îmbrăcămintea din beton de ciment sau macadam cimentat). Claudia PETCU .drumuri cu structură rutieră mixtă (structură rutieră care are înalcătuirea sa un strat sau straturi din materiale stabilizate cu lianţi hidraulici sau puzzolanici. iar îmbrăcămintea este de natură bituminoasă).dr.drumuri cu structură rutieră suplă (structură rutieră în alcătuirea căreia nu intră nici un strat care conţine lianţi hidraulici sau puzzolanici.C 1. Cai de comunicatii si poduri sef lucrari . Notiuni introductive. Definitii. . drumurile se clasifică în: . Nomenclatura Din punct de vedere al tipului de structură rutieră. .

în raport cu intensitatea traficului şi funcţiile pe care le îndeplinesc. care preiau fluxurile de trafic din zonele funcţionale şi le dirijează spre străzile de legătură sau magistrale. care asigură accesul la locuinţe şi pentru servicii curente sau ocazionale. astfel: a) străzi de categoria I – magistrale.dr. Claudia PETCU . în zonele cu trafic foarte redus. care asigură circulaţia majoră între zonele funcţionale şi de locuit. b) străzi de categoria a II a – de legătură. Străzile din localităţile rurale se clasifică în: a) străzi principale: au două benzi de circulaţie pentru trafic în dublu sens. care asigură preluarea fluxurilor majore ale oraşului pe direcţia drumului naţional ce traversează oraşul sau pe direcţia principală de legătură cu acest drum. d) străzi de categoria a IV a – de folosinţă locală. au o bandă de circulaţie. au minimum 6 benzi de circulaţie. c) străzi de categoria a III a – colectoare.C 1.ing. b) străzi secundare: au o singură bandă de circulaţie şi platforme de încrucişare pentru trafic de intensitate redusă. au 4 benzi de circulaţie. au 2 benzi de circulaţie. Cai de comunicatii si poduri sef lucrari . Definitii. Nomenclatura CLASIFICAREA STRAZILOR Străzile din localităţile urbane se clasifică. Notiuni introductive.

C 1. Axa drumului este locul geometric al punctelor de pe partea carosabilă egal depărtate de marginile căii (exceptând supralărgirile). soluţia concepută este reprezentată grafic în proiecţie ortogonală pe un plan orizontal. Reprezentările grafice obţinute din proiecţia ortogonală pe cele trei planuri poartă denumirea de plan de situaţie. profil longitudinal şi profil transversal al căii de comunicaţii.dr. Traseul drumului în plan reprezintă proiecţia pe un plan orizontal a axei drumului. pe un plan vertical paralel cu axul căii şi pe un plan vertical perpendicular pe axul căii. profilul longitudinal şi profilul transversal. Claudia PETCU . Elementele caracteristice ale căii de comunicaţie rutiere care apar în reprezentarea ei proiectivă pe cele trei planuri sunt: traseul drumului. Cai de comunicatii si poduri sef lucrari .ing. Calculul elementelor traseului in planul de situatie La elaborarea proiectului unei căi de comunicaţii rutiere.

Cai de comunicatii si poduri sef lucrari .racordate între ele prin curbe (arc de cerc.ing.C 1. arce de curbă progresivă sau combinaţii ale acestora) – porţiuni curbilinii Problema principală care se pune la proiectare este determinarea elementelor geometrice astfel încât să asigure o circulaţie sigură şi comodă. cu viteza cerută prin condiţiile de proiectare. Calculul elementelor traseului in planul de situatie Traseul drumului reprezintă o succesiune de aliniamente – porţiuni rectilinii . Claudia PETCU . iar lucrările pentru realizarea căii să fie cât mai reduse ca volum şi ca preţ de cost.dr. la care să se obţină un traseu cu lungime cât mai mică.

C ≥ 1.4V (în care L şi C sunt exprimate în metri iar V în Km/h) De asemenea lungimea aliniamentelor se limitează la cca 3 .ing.dr. Cai de comunicatii si poduri sef lucrari .4 km din condiţii estetice şi de siguranţă. Calculul elementelor traseului in planul de situatie Determinarea elementelor geometrice ale traseului se face pe baza vitezei de proiectare şi a condiţiilor tehnice naturale şi economice. Lungimea aliniamentelor (L) ca şi cea a curbelor (C) trebuie să fie mai mare decât spaţiul parcurs de vehicul în 5 secunde. Claudia PETCU . aceasta corespunde unei valori convenţionale L ≥ 1. În general pe drumuri se preferă un traseu uşor sinuos deoarece:.în timpul nopţii farurile din sens opus stânjenescse încadrează mai bine în peisaj şi relief.aliniamentele lungi sunt monotone şi produc somnolenţă .C 1.4V.

Planul de situaţie este planul ce conţine curbele de nivel (curbe ce unesc punctele de egală cotă) şi traseul drumului. Calculul elementelor traseului in planul de situatie Axa drumului rezultă prin studiu pe planul de situaţie cu metoda axei zero. Axa zero se geometrizează (traseul sinuos se înlocuieşte prin aliniamente şi curbe) şi astfel rezultă axa drumului. Axa zero este un traseu sinuos.ing.C 1. Claudia PETCU . informativ. ce se desfăşoară cu declivitate constantă pe sectoare de o anumită lungime (pas de proiectare) la suprafaţa terenului. Cai de comunicatii si poduri sef lucrari .dr. cu lucrări minime de terasament şi artă.

Din puncte de vedere al dezavantajului traseului în curbă trebuie precizat faptul că pentru a se asigura circulaţia autovehiculelor în curbă cu viteza de proiectare. Claudia PETCU . se adoptă o serie de măsuri. frecvenţa curbelor şi mărimea razelor depind de relieful regiunii. Calculul elementelor traseului in planul de situatie Lungimea aliniamentelor. de viteza de proiectare.ing. în afară de faptul că se caută folosirea unor curbe cu raze cât mai mari. hidrologice şi de alte condiţii naturale şi locale care determină existenţa unor puncte obligate sau evitarea unor sectoare necorespunzătoare şi deci fac necesară frângerea aliniamentelor şi racordarea lor prin curbe. de condiţiile geologice.dr. Cai de comunicatii si poduri sef lucrari . ca: introducerea unor curbe progresive între aliniamente şi arcul de cerc supraînălţarea căii în curbă supralărgirea căii în curbă asigurarea vizibilităţii în curbă prin îndepărtarea obstacolelor din partea interioară a curbei.C 1.

U (în grade centesimale sau sexagesimale) . prin curbe arcde cerc.dr. B (în m) Cai de comunicatii si poduri sef lucrari .unghiul la vârf. C (în m) .mărimea tangentei. Elementele curbelor circulare Curbele folosite pentru racordarea aliniamentelor traseului se definesc prin elementele lor caracteristice.lungimea arcului de cerc.mărimea bisectoarei. cel mai frecvent. T (în m) . Elementele pricipale care definesc curbele arc de cerc sunt următoarele: . R (în m) .mărimea razei arcului de cerc. Calculul elementelor traseului in planul de situatie Aliniamentele se racordează între ele. Claudia PETCU .ing. a căror rază trebuie să fie mai mare sau egală cu raza minimă.C 1.

> 100g (90o) Cai de comunicatii si poduri sef lucrari .C 1. Unghiul la vârf este unghiul interior pe care îl fac cele două aliniamente succesive ce urmează să fie racordate. U. Valoarea unghiului la vârf se stabileşte prin metoda grafo-analitică.dr. Claudia PETCU .ing. în felul următor: a) unghiul la vârf. Calculul elementelor traseului in planul de situatie Elementele curbelor circulare Calculul acestor elemente va fi prezentat în continuare.

care determină punctele m şi n.C 1. Se formează un triunghi isoscel cu αc unghiul dintre laturile “a”(αc = 200g – U).ing. minute şisecunde: Cai de comunicatii si poduri sef lucrari . Se măsoară latura “b” şi se determină unghiul αc: Unghiul la vârf. Calculul elementelor traseului in planul de situatie Elementele curbelor circulare În acest caz se prelungeşte unul din cele două aliniamente şi se consideră câte un segment de mărime “a” (de regulă egal cu 50 m) atât pe prelungirea aliniamentului cât şi pe celălalt aliniament. U se calulează în funcţie de αc în grade.dr. Claudia PETCU .

C 1. Calculul elementelor traseului in planul de situatie Elementele curbelor circulare b) unghiul la vârf. U. Din triunghiul isoscel care s-a creat rezultă direct unghiul U la vârf: Cai de comunicatii si poduri sef lucrari . Claudia PETCU . dar segmentele de mărime“a” se consideră chiar pe cele două aliniamente. ≤ 100g (90o) În acest caz procedura este asemănătoare.dr.ing.

Valoarea razei unei curbe arc de cerc se dă în metri. U şi raza. Având cunoscute unghiul la vârf. Ea se determină din triunghiul TiVO: Cai de comunicatii si poduri sef lucrari .ing. R se pot calcula celelalte elemente ale arcului de cerc. funcţie de viteza de proiectare şi de condiţiile de confort la parcurgerea curbei. Claudia PETCU . Mărimea tangentei este mărimea segmentului TiV. cuprinsă între vârful de unghi şi punctul teoretic de tangenţă.C 1.dr. Calculul elementelor traseului in planul de situatie Elementele curbelor circulare Raza curbei circulare se alege mai mare decât raza minimă admisă.

Claudia PETCU .C 1.ing. Te.dr. cuprins între vârful de unghi şi punctul teoretic de bisectoare şi se obţine din triunghiul OTiV: Cai de comunicatii si poduri sef lucrari . Mărimea bisectoarei este mărimea segmentului VB. Ti şi punctul teoretic de tangenţă la ieşirea din curbă. Calculul elementelor traseului in planul de situatie Elementele curbelor circulare Lungimea curbei arc de cerc se calculează cu formula: şi reprezintă lungimea curbei cuprinsă între punctul teoretic de tangenţă la intrarea în curbă.

B. trebuie determinat un număr de puncte pentru trasarea fiecărei jumătăţi de arc de cerc. Cai de comunicatii si poduri sef lucrari . Prin urmare. Distanţa între două puncte succesive folosite pentru trasarea unei curbe circulare trebuie să fie suficient de mică astfel încât diferenţa între lungimea arcului „a” şi lungimea corzii „c” subîntinse. Calculul elementelor traseului in planul de situatie Trasarea curbelor circulare Cele trei puncte care definesc arcul de cerc Ti.C 1. Claudia PETCU . Te nu sunt suficiente pentru a materializa curba circulară pe teren. ε.dr.ing. să nu depăşească o anumită toleranţă.

n.ing. Claudia PETCU .dr.recurgând la diverse metode de pichetare care vor fi prezentate în continuare. Calculul elementelor traseului in planul de situatie Trasarea curbelor circulare În practică se consideră: Se calculează numărul de puncte. Cai de comunicatii si poduri sef lucrari . R – raza cercului care racordează două aliniamente succesive Trasarea arcului de cerc pe planul de situaţie se face prin puncte. situate pe jumătatea virajului arcde cerc astfel: în care C este lungimea arcului de cerc care racordeaza două aliniamente succesive.C 1. punctele se numesc picheţi care practic de materializează şi pe teren. Trebuie specificat faptul că în metodele de trasare.

Calculul elementelor traseului in planul de situatie În curbele cu raze mici. la intrarea în curba circulară autovehiculul este supus acţiunii forţei centrifuge. se execută unele amenajări.ing.C 1.dr. pentru a asigura confortul şi siguranţa circulaţiei în condiţiile vitezei de proiectare date. printre care şi racordările progresive. de valoare: Cai de comunicatii si poduri sef lucrari . Necesitatea introducerii curbelor progresive Presupunând un traseu curb. dirijată spre exteriorul curbei. Claudia PETCU .

Te apare o creştere bruscă a curburii de la valoarea zero din aliniament la valoarea 1/R din curbă. În dreptul punctelor de tangenţă Ti. fără şocuri a autovehiculului de pe aliniament pe curba principală arc de cerc este necesară introducerea unor curbede tranziţie (progresive) care au proprietatea că raza de curbură (sau curbura) are valoare variabilă de la ∞ (respectiv 0) în punctul de tangenţă cu aliniamentul la valoarea R (respectiv 1/R) în punctul de tangenţă cu arcul de cerc. Pentru asigurarea unei treceri line. Cai de comunicatii si poduri sef lucrari .ing. care creşte cu sporirea vitezei de circulaţie şi cu scăderea valorii razei de racordare.dr. R a curbei parcurse. Această variaţie a curburii şi deci a forţei centrifuge. Claudia PETCU .C 1. Calculul elementelor traseului in planul de situatie Necesitatea introducerii curbelor progresive Forţa centrifugă este direct proporţională cu pătratul vitezei şi masa autovehiculului şi invers proporţională cu raza. implică o tendinţă de deplasare transversală a autovehiculului însoţită de un şoc lateral.

Claudia PETCU . Calculul elementelor traseului in planul de situatie Necesitatea introducerii curbelor progresive Datorită variaţiei uniform crescătoare a curburii în cazul acestor curbe de tranziţie.ing. Cai de comunicatii si poduri sef lucrari .dr. forţa centrifugă care acţionează asupra autovehiculului nu mai apare brusc ci treptat pe lungimea curbei prograsive astfel că nu se mai manifestă acel şoc lateral brusc.C 1.

Claudia PETCU .ing. a) Parabola cubică este curba plană pentru care produsul dintre raza de curbură ρ şi abscisa x.dr. pentru oricare punct de pe curbă. este constant: Cai de comunicatii si poduri sef lucrari .C 1. Calculul elementelor traseului in planul de situatie Tipuri de curbe progresive Curbele progresive se bucură de proprietatea că produsul dintre două elemente ale curbei rămâne constant.

iar punctele se distribuie după o lemniscată.C 1.dr. numite focare. Claudia PETCU . Calculul elementelor traseului in planul de situatie Tipuri de curbe progresive b) Lemniscata lui Bernoulli este curba progresivă pentru care produsul dintre raza de curbură şi raza polară rămâne constant. Altfel spus. rămâne constant. lemniscata (caz particular al ovalelor lui Casini) este locul geometric al tuturor punctelor din plan pentru care produsul distanţelor la două puncte fixe. Cai de comunicatii si poduri sef lucrari .ing.

dr. produsul dintre raza de curbură ρ şi lungimea arcului corespunzător. Claudia PETCU .ing. Calculul elementelor traseului in planul de situatie Tipuri de curbe progresive c) Clotoida (spirala lui Cornu sau spirala lui Euler) este curba mecanică prin excelenţă deoarece ea reprezintă traiectoria unui vehicul care se deplasează cu viteză constantă. pentru oricare punct de pe curbă.C 1. este constant. Din punct de vedere grafic se reprezintă prin două ramuri simetrice cu două puncte asimptotice I şi II. În cazul ei. rotirea volanului făcându-se uniform. Cai de comunicatii si poduri sef lucrari .

dr. În urma acestei intersecţii rezultă două linii: linia terenului sau linia neagră din proiecţia intersecţiei cu suprafaţa terenului şi linia proiectului sau linia roşie din proiecţia intersecţiei cu suprafaţa proiectată Cai de comunicatii si poduri sef lucrari .C 1. Claudia PETCU . Elementele drumului in profil longitudinal Profilul longitudinal este proiecţia desfăşurată pe un plan vertical lateral a intersecţiei suprafeţei drumului cu o suprafaţă cilindrică verticală.ing. având ca directoare axa drumului.

Scara pe orizontală (scara distanţelor) este aceeaşi cu scara planului de situaţie iar scara pe verticală (scara cotelor) este de 10 ori mai mare. numite declivităţi şi porţiuni curbe.C 1. Elementele drumului in profil longitudinal Profilul longitudinal se desenează la scară deformată. Declivitatea cu valoare zero se numeşte palier. Claudia PETCU . Declivitatea pozitivă se numeşte rampă iar cea negativă se numeşte pantă. Prin declivitate.ing. notată cu "i" se înţelege tangenta unghiului. Cai de comunicatii si poduri sef lucrari .dr. a format de linia roşie cu orizontala. numite racordări verticale. Linia terenului rezultă în concordanţă cu geometrizarea axei zero în planul de situaţie. Linia proiectului este formată din porţiuni drepte. Faţă de această linie se fixează linia proiectului (linia roşie) care trebuie să respecte anumite criterii. Ea poate fi pozitivă sau negativă. Declivitatea se exprimă în procente.

se caracterizează prin două cote: cota terenului şi cota proiectului. Din punct de vedere al centrului de curbură. Distanţa dintre două puncte de schimbare a declivităţii se numeşte pas de proiectare. atunci când centrul de curbură se găseşte deasupra nivelului liniei roşii (la traversarea văilor) şi convexe. În dreptul punctelor de schimbare a declivităţii se introduc racordări verticale de regulă. Diferenţa dintre cota de proiect şi cota de teren se numeşte cotă de execuţie. atunci când centrul de curbură se găseşte sub nivelul liniei roşii (la traversarea crestelor). Elementele drumului in profil longitudinal Intersecţia a două declivitaţi se notează cu o verticală şi un cerc şi formează punctele de schimbare a declivităţii. Cai de comunicatii si poduri sef lucrari .C 1. aceste racordări verticale pot fi concave. Claudia PETCU . din planul de situaţie.dr. arce de cerc cu raze foarte mari. Fiecare pichet de pe traseu.ing.

ing. Atunci când cota proiectului este sub cota terenului. Cai de comunicatii si poduri sef lucrari .dr.C 1. Elementele drumului in profil longitudinal Atunci când cota proiectului este deasupra cotei terenului. cota de execuţie este negativă şi vorbim despre o săpătură sau debleu. cota de execuţie este pozitivă şi vorbim despre o umplutură sau rambleu. Claudia PETCU .

Această etapă constă în fixarea pe planul de situaţie a picheţilor pe axuldrumului. -punctele necesare trasării curbelor de racordare în plan.C 1. Picheţii reprezintă: -punctele de început şi de sfârşit ale traseului. Claudia PETCU . Elementele drumului in profil longitudinal PICHETAREA TRASEULUI Pichetarea traseului este o etapă intermediară între traseul drumului în plan de situaţie şi profilul longitudinal.dr. Cai de comunicatii si poduri sef lucrari . -punctele de intersecţie ale curbelor de nivel cu axul drumului . -punctele de tangenţă şi de bisectoare ale curbelor de racordare în plan.ing. Este necesară pentru trasarea liniei terenului în plan longitudinal.

C 1. Cai de comunicatii si poduri sef lucrari . În caz contrar se prevăd picheţi intermediari.dr. Având picheţii astfel stabiliţi. Claudia PETCU .00 m.ing. Elementele drumului in profil longitudinal PICHETAREA TRASEULUI Distanţa minimă între doi picheţi consecutivi pe axul drumului trebuie să fie de cel mult 30. se întocmeşte un tabel care poartă denumirea de foaie de pichetaj (carnet de pichetaj. atunci când conţine mai multe foi) şi care conţine toate datele necesare reprezentării liniei terenului în profil longitudinal.

a distanţelor parţiale dintre picheţi. pe planul de situaţie. Elementele drumului in profil longitudinal PICHETAREA TRASEULUI Se poziţionează rigla pe planul de situaţie cu originea în A.ing.C 1.se obţin prin citirea cotei curbei de nivel respective. Cai de comunicatii si poduri sef lucrari . Cotele de teren.dr. Diferenţaîntre ultima valoare obţinută pe coloana "poziţia kilometrică" şi prima valoarede pe aceeaşi coloană reprezintă lungimea traseului de la punctul de plecare. Încazul picheţilor care se găsesc între două curbe de nivel. Se citescvalorile din dreptul picheţilor aflaţi pe aliniament. Poziţia kilometrică a fiecărui pichet în parte se obţine prin adunarea lapoziţia kilometrică anterioară. Distanţa între picheţi se obţine făcând diferenţa între două citiri succesive. Claudia PETCU .cota de teren va fi obţinută prin interpolare liniară. pe planul de situaţie. Distanţa între picheţii aflaţi pe curbă se cunoaşte din tabelul de trasare al curbei. B. pe linia de cea mai marepantă. în cazul picheţilor care se găsesc pe o curbă de nivel.A la punctul de sosire.