You are on page 1of 2

Poema chiuvetei

-Mircea Cartarescu

P OSTMODERNISM
Introducere:
Mircea Cartarescu este un poet de seama al generatiei 80 si al
postmodernismului , obtine in 1999 teza de doctorat, avand ca tema
postmodernismul romanesc. Poezia Poema chiuvetei este publicata pentru
prima oara in anul 1982 in volumul comun Aer cu diamante,microantologic
de poezie romana, republicata ulterior in alte volume de poezie.
Postmodernism definitie:
Postmodernismul este o miscare, o orientare in cultura universala, manifestata in
a doua jumatate a secolului al xx-lea, constientitazata si accentuata in anii 80,
desi termenul de postmodernism a fost utilizat inca din deceniul al iv-lea.
Postmodernismul se defineste prin raportare la modernism, atat ca o continuare
a acestuia, cat si in opozitie fata de anumite tendinte ale acestuia. In timp ce
modernismul se rupe de traditie, postmodernismul o inglobeaza ca experienta
estetica anterioara.Operele postmoderiste au caracter hibrid, se adreseaza
minoritatii cunoscatorilor, dar atrag si publicul larg.
Introducere poem:
Parodiind bine-cunoscutul mit al iubirii imposibile, poezia Poema chiuvetei se
inscrie programului propus de Cartarescu, acela al recuperarii vechiilor stiluri ale
lirici erotice.
Titlul este alcatuit in maniera postmodernista, prin alaturarea unui cuvant
expresiv, preponderent poetic, cu un cuvant nepoetic, din afara spatiului prozaic.
Tema este aceea a iubirii imposibile, abordata insa intr-o maniera inedita,postura
de indragostit fiind preluata de o chiuveta de bucatarie.
Spatiul claustrat al apartamentului este animat de obiecte care cunosc o stranie
metamorfoza: chiuveta, musamaua, borcanul de mustar, tacamurile ude. Steaua
la care priveste chiuveta reprezinta si ea un alt univers, situat extrem de
departe.Versurile stabilesc o distanta enorma intre lumea uranica a stelei,
univers inaccesibil si centralele electrice din subsoluri, pline de becuri.
Invocatia poetica adresata stelei implica un magnetism erotic al intregii fiinite a
chiuvetei: stea mica, nichelul meu te doreste.Stea devine astfel, in lumea
moderna a artefactelor, un Hyperion degradat, care isi risipeste lumina pentru
obiectele unei lumi fara stralucire, in case, in medii ce contin toate aceste resturi
metalice, deseuri ale unei lumi Kitsch, surogate ale unei civilizatii lipsite de
spiritualitate. Totusi tensiunea lirica se simplifica, determinand si aspiratiile stelei
galbene care iubeste o strecuaratoare de supa // asa ca intr-un tarziu chiuveta
incepu sa isi puna intrebari cu privire la sensul existentei si la obiectivitatea ei .

Iubirile se consuma intr-un univers derizoriu, ca niste tranzactii pur mercantile:


si intr-un foarte tarziu ii facu o propunere musamalei . Atat steaua cat si
chiuveta sunt de gen feminin, ca de altfel toate perechiile din poem: steaua si
strecuratoarea de supa, chiuveta si musamaua, gaura din perdea si Dacia crem,
ceea ce constituie o indepartare de la cuplul traditional.
Chiar daca este construita sub forma unei fabule, personajele lui Cartarescu nu
sunt nici animale,nici fiinte umane, ci diferite obiecte de uz casnic. Poetul
reuseste sa ilustreze una din crizele postmoderne, imposibilitatea comunicarii,
criza limbajului, care nu-si indeplineste in totalitate rolul. Daca in Luceafarul
eminescian, chemarea fetei Cobori in jos Luceafar bland/ Alunecand pe-o
raza , se repeata ritualic, in sensul ca intalnirea se infaptuieste, codul
comunicarii fiind cunoscut de cei doi, in poezia lui Cartarescu comunicarea este
imposibila. De aceea, nu se precizeaza nici daca mica stea galena a intrat in
posesia mesajului transmis de chiuveta. De altfel, nu functioneaza nici seductia,
obiectele au acelasi statut, nu au identitate. Tot ceea ce pot acestea obiecte sa
faca este sa doreasca sa fie iubite, sa tanjeasca. Concluzia este exprimata de
gaura din perdea, cea care este investita in rolul de narator tot ce a fost mi se
pare un vis .