Lucrări practice la

Anatomia Omului
T. Lupaşcu,
I. Catereniuc,
D. Batâr,
L. Globa,
T. Hacina
G
h
i
d

p
e
n
t
r
u

a
u
t
o
i
n
s
t
r
u
i
r
e
I. Aparatul locomotor
Chişinău, 2009
2
CZU: 611 (075.8)
Aprobat de Consiliul Metodic Central al USMF „Nicolae Testemiţanu”,
proces-verbal nr. 4 din 17.06.2008
Autorii:
Teodor Lupaşcu, dr.,conferenţiar universitar, catedra Anatomia omului
Ilia Catereniuc, dr. hab., profesor universitar, catedra Anatomia omului
Dumitru Batâr, dr.,conferenţiar universitar, catedra Anatomia omului
Lilian Globa, asistent universitar, catedra Anatomia omului
Tamara Hacina, dr.,conferenţiar universitar, catedra Anatomia omului
Recenzenţi:
Emilian Onea, dr.,conferenţiar universitar, catedra Histologie, Citologie şi Embriologie
Ion Podubnâi, dr., profesor universitar, catedra Anatomie topografcă şi Chirurgie operatorie
1
3
Lucrarea nr. 1
Tema: Elementele de orientare ale corpului uman. Vârsta omului, sexul si
particularităĠile lui individuale. Metodele de studiere a anatomiei. Anatomia
pe viu. Terminologia anatomică.
a. Elementele de orientare ale corpului omenesc: părĠile de corp si segmentele lor, repere
osoase. cartilaginoase. musculare. cutanate. NoĠiuni generale despre regionalizarea părĠilor
de corp. PoziĠia anatomică. Planuri, axe, linii.
ConĠinutul temei:
b. Limbajul anatomic. Termeni anatomici de ordin general si de ordin special. Nomenclatura
anatomică.
c. Nomenclatura miscărilor segmentelor de corp.
d. Metode de studiere a anatomiei. inclusiv a anatomiei pe viu (senzoriale directe si senzoriale
mediate sau clinice si paraclinice).
e. NoĠiuni de vârstă (calendaristică si biologică sau medicală). sex si particularităĠile
individuale ale omului. Indicii morfologici ai vârstei biologice.
Scopul: Familiarizarea cu elementele de orientare ale corpului omenesc, limbajul
anatomic. nomenclatura miscărilor segmentelor de corp si punerea la curent cu
metodele tradiĠionale de explorare anatomică si pe viu si noĠiunile de vârstă. sex.
particularităĠi individuale ale corpului omului.
MotivaĠia: CunostinĠele privind elementele de orientare ale corpului uman. limbaiul
anatomic, metodele de explorare anatomică si particularităĠile individuale. de
vârstă si de sex sunt necesare nu numai pentru priceperea si studierea temelor
ulterioare. dar si pentru activarea în diverse domenii ale medicinii practice.
Realizarea lucrării:
1. SelectaĠi din chestionar (Anexa 1) subiectele, referitoare la tema nr. 1. studiaĠi-le după
sursele bibliografice, indicate la finele prezentei culegeri. notaĠi tezele mai importante.
2. ReprezentaĠi graIic structura logică a componentelor temei.
3. ElaboraĠi clasiIicarea elementelor de orientare ale corpului omenesc.
2
4
4. AdnotaĠi imaginea din Iig. 1. indicaĠi poziĠiile părĠilor de corp, marcate prin linii.
Fig.1
______________________________________________________________
5. DeIiniĠi poziĠia anatomică.
6. Pe imaginea din Iig.2 indicaĠi părĠile si segmentele de corp.
Fig.2
3
5
7. Pe imaginea din fig.3 indicaĠi planurile si direcĠiile. marcate cu săgeĠi. IormulaĠi deIiniĠii.
Fig.3
___________________________________________________
8. IndicaĠi miscările. reprezentate prin următoarea serie de imagini (fig. 4).
4
6
Fig. 4
9. ExplicaĠi termenii superior-inferior, median, medial-lateral, proximal-distal, intern-extern,
superficial-profund, radial-ulnar, fibular-tibial, volar-dorsal, anterior-posterior. indicaĠi
sinonimele lor.
5
7
10. ElaboraĠi reIerate succinte privind: a) limbajul anatomic; b) metodele de studiere a anatomiei
pe viu; c) noĠiuni despre vârstă.
11. SelectaĠi testele (Anexa 2) referitoare la tema nr.1 si rezolvaĠi-le. notaĠi rezultatele.
12. FormulaĠi concluzii privind inIormaĠiile obĠinute si rolul lor în studiul ulterior al anatomiei.
13. Întrebări. apărute în rezultatul realizării lucrării nr.1.
14. InIormaĠii suplimentare privind cele studiate. obĠinute în urma discuĠiilor asupra temei
Controlul realizării lucrării (aprecieri, sugestii, recomandaĠii)
Semnătura proIesorului
6
8
Lucrarea nr. 2
Tema: Scheletul trunchiului. Coloana vertebrală. structura generală a vertebrelor.
a. NoĠiuni generale despre aparatul locomotor.
ConĠinutul temei:
b. Osteologie generală – scheletul dur, componentele lui.
c. Clasificarea oaselor.
d. Structura oaselor.
e. Osul ca organ si IuncĠiile lui.
f. Dezvoltarea oaselor si anomaliile de dezvoltare a sistemului osos.
g. InIluenĠa diIeritor Iactori asupra dezvoltării si modiIicării postnatale a oaselor.
h. Componentele scheletului trunchiului. coloana vertebrală.
i. Structura generală a vertebrelor.
Scopul: Formarea competenĠelor. priceperilor si a deprinderilor în domeniul osteologiei
generale si a anatomiei vertebrelor.
MotivaĠia: InIormaĠiile. ce Ġin de morIologia sistemului osos. de structura vertebrelor sunt
necesare pentru studierea ulterioară a pieselor osoase în genere si a coloanei
vertebrale în special. precum si a articulaĠiilor ei si a muschilor. care o
inIluenĠează. CunostinĠele obĠinute vor Ii importante în traumatologie. neurologie.
imagistică etc.
Realizarea lucrării:
1. Din chestionar (Anexa 1) selectaĠi subiectele teoretice. reIeritoare la tema nr. 2. studiaĠi-le,
notaĠi tezele mai importante.
2. ReprezentaĠi graIic structura logică a componentelor temei.
3. DeIiniĠi noĠiunea de schelet. enumeraĠi componentele scheletului axial si a scheletului
complementar.
7
9
4. ReproduceĠi din .Culegerea de scheme¨ schema clasiIicării oaselor sau elaboraĠi o schemă
proprie.
5. EnumeraĠi si deIiniĠi tipurile de Ġesut osos.
6. ReproduceĠi din „Culegerea de scheme” sau alte surse schema structurii osteonului,
adnotând-o.
7. ReproduceĠi din .Culegerea de scheme¨ sau din alte surse schema structurii unui os tubular
lung, adnotând-o.
8
10
8. După .Culegerea de scheme¨ reproduceĠi schema porĠiunilor unui os tubular lung. indicaĠi
segmentele lui.
9. ElaboraĠi deIiniĠia periostului si enumeraĠi straturile lui.
10. EnumeraĠi tipurile de măduvă osoasă. indicând rolul ei în organism.
11. Din chestionar (Anexa 1) selectaĠi subiectele. reIeritoare la tema nr. 2. alegeĠi din completul
de piese osoase preparatele. pe care trebuie să le demonstraĠi si studiaĠi-le cu atenĠie.
12. Pe schelet sau mulaiul respectiv. studiaĠi segmentele coloanei vertebrale. vertebrele
adevărate. Ialse si cele de tranziĠie. indicaĠi-le pe imaginile din fig. 1
Fig.1
9
11
13. MarcaĠi vertebrele din coloana vertebrală. reprezentată pe imaginea din Iig. 2
Fig.2
14. ElaboraĠi o clasiIicare a caracterelor morIologice ale vertebrelor adevărate.
15. AlegeĠi din completul de piese osoase vertebrele tip. araniaĠi-le în poziĠia lor anatomică si
studiaĠi cu atenĠie structura lor. DemonstraĠi elementele descriptive ale vertebrelor.
10 12
16. ScrieĠi indicaĠiile respective pe imaginile din Iig.3
Fig.3
17. Pe imaginea din Iig. 4 notaĠi părĠile componente ale unei vertebre (din stânga Iigurii) si rolul
lor IuncĠional (din dreapta)
Fig.4
18. ElaboraĠi reIerate succinte privind: a)osul ca organ si IuncĠiile lui; b) dezvoltarea oaselor; c)
anomaliile de dezvoltare a sistemului osos; d) inIluenĠa diIeritor Iactori asupra dezvoltării si
modiIicării postnatale a oaselor.
19. SelectaĠi testele (Anexa 2) reIeritoare la tema nr.2 si rezolvaĠi-le. notaĠi rezultatele
20. FormulaĠi concluzii privind inIormaĠiile obĠinute si rolul lor în studiul ulterior al anatomiei si
disciplinelor clinice.
21. Întrebări. apărute în rezultatul realizării lucrării nr.2.
22. InIormaĠii suplimentare privind cele studiate. obĠinute în urma discuĠiilor asupra temei
Controlul realizării lucrării (aprecieri. sugestii. recomandaĠii)
Semnătura proIesorului
11 13
Lucrarea nr. 3
Tema: ParticularităĠile morfologice ale vertebrelor din diverse segmente ale coloanei
vertebrale. Coloana vertebrală în ansamblu. particularităĠi de vârstă si de sex.
Explorarea pe viu a vertebrelor.
a. ParticularităĠile regionale ale vertebrelor cervicale.
ConĠinutul temei:
b. ParticularităĠile structurale generale si individuale ale vertebrelor toracice.
c. Vertebrele lombare – particularităĠile lor morIologice generale.
d. Sacrul si coccisul – caracteristică morIologică si rol IuncĠional.
e. Coloana vertebrală în ansamblu – segmente, curburi, canalul rahidian, orificiile
intervertebrale si rolul lor.
f. Dezvoltarea vertebrelor si anomaliile lor de dezvoltare.
g. Explorarea pe viu a vertebrelor si importanĠa ei aplicativă.
Scopul si caracteristica motivaĠională a lucrării:
Formarea deprinderilor privind selectarea vertebrelor adevărate si Ialse. situarea
lor în poziĠia anatomică si stabilirea localizării lor în cadrul coloanei vertebrale în
ansamblu. identiIicarea elementelor lor descriptive si demonstrarea si denumirea
lor corectă. identiIicarea vertebrelor pe viu. precum si a competenĠelor ce Ġin de
dezvoltarea acestor oase si depistarea anomaliilor lor. Totodată Iiecare student
trebuie să se înveĠe a demonstra. prezenta sau a expune în scris materialul studiat.
InIormaĠiile. reIeritoare la morIologia vertebrelor si a coloanei vertebrale în
ansamblu sunt importante pentru studierea anatomiei topografice, chirurgiei,
traumatologiei, neurologiei, radiologiei etc.
Realizarea lucrării:
1. Din chestionar (Anexa 1) selectaĠi subiectele teoretice. reIeritoare la tema nr. 3. studiaĠi-le,
notaĠi tezele mai importante.
2. ReprezentaĠi graIic structura logică a temei.
3. SelectaĠi din completul de piese osoase vertebrele din diverse segmente ale coloanei
vertebrale. situaĠi-le în poziĠie anatomică. studiaĠi structura lor
4. EnumeraĠi caracterele morIologice generale. regionale si speciale ale vertebrelor cervicale.
12
14
5. AdnotaĠi Iig.1. denumiĠi toate elementele descriptive. indicate prin linii. notaĠi-le pe Iigură.
Fig.1
6. AdnotaĠi Iig.2. notaĠi elementele descriptive ale piesei osoase, reprezentate în imagine.
Fig.2
7. AdnotaĠi Iig.3. indicaĠi si denumiĠi elementele descriptive ale vertebrei din imagine.
8. EnumeraĠi caracterele distinctive ale vertebrei cervicale VI si descrieĠi importanĠa lor
aplicativă.
Fig.3
13
15
9. IdentiIicaĠi vertebra. reprezentată în Iig.4. adnotaĠi imaginea si indicaĠi caracterele
distinctive.
10. ExplicaĠi noĠiunea de complex unco-transverso-articular si indicaĠi rolul lui IuncĠional.
11. AdnotaĠi Iig. 5. indicaĠi si denumiĠi elementele descriptive ale vertebrelor din imagine.
Fig.5
12. EnumeraĠi caracterele distinctive ale vertebrelor toracice.
13. EnumeraĠi vertebrele toracice de tranziĠie si descrieĠi caracterele lor distinctive.
Fig.4
14
16
14. AdnotaĠi Iig. 6. notaĠi pe imagine denumirea IormaĠiunilor. marcate prin linii.
Fig.6
15. EnumeraĠi caracterele distinctive ale vertebrelor lombare
16. AdnotaĠi Iig. 7. Pe imaginile din ea notaĠi denumirile elementelor descriptive. marcate prin
linii.
15
17
Fig.7
17. Pe Iig. 8 indicaĠi curburile coloanei vertebrale. notaĠi vârsta si succesiunea apariĠiei lor.
IndicaĠi oriIiciile intervertebrale.
Fig.8
Orificii intervertebrale
16
18
18. ReproduceĠi din .Culegerea de scheme¨. din manual sau alte surse schema centrilor de
osiIicare a unei vertebre de tip toracic. adnotaĠi-o si indicaĠi centrii.
19. DenumiĠi anomaliile vertebrelor. reprezentate în imaginile din Iig.9
Fig.9
20. EnumeraĠi anomaliile vertebrelor. existente în componenĠa completului de piese osoase si
cele demonstrate în muzeul de osteologie sau pe calculator
17
19
21. Ce reprezintă anomalia Kimirlet si în ce constă importanĠa ei clinică?
22. EnumeraĠi metodele de explorare pe viu a vertebrelor.
23. DenumiĠi liniile orizontale, trasate pe imaginea din fig. 10 A si notaĠi vertebrele. care pot Ii
identiIicate pe viu cu aiutorul lor. ComparaĠi Iig. 10 A cu fig. 10 B. pe care notaĠi
IormaĠiunile. palpabile pe viu.
A B
Fig.10
24. EnumeraĠi părĠile componente ale vertebrelor din Iiecare segment al coloanei vertebrale.
palpabile pe viu.
18
20
25. StudiaĠi si descrieĠi radiogramele diverselor segmente ale coloanei vertebrale.
26. ElaboraĠi reIerate succinte la temele:
x Dezvoltarea vertebrelor.
x Anomaliile de dezvoltare a vertebrelor.
27. SelectaĠi testele (Anexa 2) reIeritoare la tema nr. 3. rezolvaĠi-le si notaĠi rezultatele.
28. FormulaĠi concluzii privind materialele studiate si importanĠa lor aplicativă.
29. ControlaĠi dacă sunteĠi pregătit îndeaiuns pentru a prezenta. a expune în scris si a demonstra
pe preparate cele studiate.
30. Întrebări. apărute pe parcursul realizării lucrării nr.3.
31. InIormaĠii suplimentare privind tema nr.3. obĠinute în urma discuĠiilor. demonstraĠiilor.
Controlul realizării lucrării (aprecieri. sugestii. recomandaĠii)
Semnătura proIesorului
19
21
Lucrarea nr. 4
Tema: Oasele cutiei toracice. Toracele în ansamblu. particularităĠile lui de vârstă si
de sex. Tipurile constituĠionale si variantele de formă ale toracelui. Oasele
centurii scapulare. Explorarea pe viu a toracelui.
a. Tipurile constituĠionale si importanĠa lor aplicativă.
ConĠinutul temei:
b. DeIiniĠia toracelui. componentele cutiei toracice.
c. Sternul – deIiniĠie. poziĠie în corp. porĠiuni. structură.
d. Coastele – deIiniĠie. poziĠie. clasiIicare, structură. ParticularităĠile morIologice speciale ale
coastelor I. II. XI si XII.
e. Dezvoltarea si anomaliile de dezvoltare a coastelor si a sternului.
f. Toracele în ansamblu. particularităĠile de vârstă si de sex. rolul lui IuncĠional. Variantele
normale si patologice a Iormei toracelui.
g. Scapula si clavicula – poziĠie anatomică. structură. rol IuncĠional.
h. Explorarea toracelui pe viu.
i. Repere osoase ale toracelui.
Scopul: Formarea competenĠelor privind structura si dezvoltarea oaselor toracelui si a
centurii scapulare si a deprinderilor vizând identiIicarea lor pe schelet si pe viu.
precum si a priceperii de a demonstra. prezenta sau de a expune în scris
elementele lor descriptive.
MotivaĠia: InIormaĠiile. obĠinute în rezultatul studiului asupra prezentei teme vor Ii necesare
la studierea altor capitole ale anatomiei. dar si pentru orientarea pe torace.
determinarea topograIiei organelor din cavitatea toracică. explorarea lor pe viu si
sunt importante în cardiologie, pulmonologie, hepatologie, chirurgie,
traumatologie. imagistică etc.
Realizarea lucrării:
1. Din chestionar (Anexa 1) selectaĠi subiectele teoretice. reIeritoare la tema nr. 4. studiaĠi-le cu
atenĠie. notaĠi tezele mai importante.
2. ReprezentaĠi graIic structura logică a componentelor temei.
3. DeIiniĠi toracele si cutia toracică. enumeraĠi elementele constitutive ale acesteia.
20
22
4. SelectaĠi din chestionar (Controlul cunostinĠelor practice) subiectele, referitoare la tema nr. 4,
alegeĠi din completul de piese osoase preparatele. care trebuie studiate si demonstrate.
studiaĠi-le în poziĠia lor anatomică si cercetaĠi-le cu atenĠie. după ce identiIicaĠi-le pe schelet.
5. AdnotaĠi Iig.1. scrieĠi pe imagine denumirile IormaĠiunilor. indicate prin linii.
Fig. 1
6. EnumeraĠi elementele descriptive ale sternului. palpabile pe viu si menĠionaĠi cum pot Ii
identificate.
7. ReproduceĠi din .Culegerea de scheme¨ schema centrilor de osiIicare a sternului. indicaĠi
denumirea lor.
21
23
8. ElaboraĠi si reproduceĠi o schemă a clasiIicării coastelor. indicaĠi coastele. care Iac parte din
fiecare grup.
9. AdnotaĠi Iig.2. indicaĠi elementele structurale marcate prin linii.
Fig. 2
10. EnumeraĠi caracterele particulare ale coastelor atipice (I. II. XI. XII). speciIice pentru Iiecare
din ele.
22
24
11. AdnotaĠi Iig.3. denumiĠi elementele descriptive. indicate prin linii.
Fig.3
12. AdnotaĠi Iig. 4. scrieĠi pe imagine denumirile IormaĠiunilor marcate prin linii.
Fig.4
23
25
13. AdnotaĠi Iig. 5. notaĠi IormaĠiunile marcate prin linii.
Fig.5
14. NumiĠi si caracterizaĠi Iormele constituĠionale ale toracelui si deIormările lui.
15. AdnotaĠi Iig. 6. indicaĠi ce reprezintă imaginile A. B. C.
Fig.6
24
26
16. AdnotaĠi Iig. 7. indicaĠi ce reprezintă imaginile din ea.
17. AdnotaĠi Iig. 8. notaĠi IormaĠiunile. marcate prin linii.
Fig.8
Aspect
superior
Aspect
anterior
Aspect
inferior
Fig.7
25
27
18. AdnotaĠi Iig. 9. indicaĠi ce reprezintă imaginile A. B. C. notaĠi pe imagini denumirile
IormaĠiunilor. marcate prin linii.
Fig.9
19. ReproduceĠi din .Culegerea de scheme¨. schema centrilor de osiIicare a scapulei.
26
28
20. AdnotaĠi Iig.10. scrieĠi denumirea IormaĠiunilor marcate prin linii.
21. EnumeraĠi elementele descriptive ale coastelor si oaselor centurii scapulare. palpabile pe viu.
22. EnumeraĠi reperele osoase ale toracelui. indicând importanĠa lor aplicativă.
23. DescrieĠi radiograma toracelui.
24. ElaboraĠi reIerate succinte la temele:
x Tipurile constituĠionale si importanĠa lor aplicativă.
x Dezvoltarea si anomaliile de dezvoltare a coastelor si a sternului.
25. SelectaĠi testele (Anexa 2) reIeritoare la tema nr. 4. rezolvaĠi-le si notaĠi rezultatele.
26. FormulaĠi concluzii privind tema studiată si importanĠa ei aplicativă.
27. ControlaĠi-vă abilităĠile privind demonstrarea. prezentarea orală sau în scris a celor studiate.
28. Întrebări. ce Ġin de tema studiată.
29. InIormaĠii suplimentare la temă. obĠinute de la proIesor sau colegi în rezultatul controlului
sau discuĠiilor.
Controlul realizării lucrării (aprecieri. sugestii. recomandaĠii)
Semnătura proIesorului
Fig.10
27
29
Lucrarea nr. 5
Tema: Scheletul membrului superior liber. Explorarea pe viu a oaselor membrului
superior.
a. Segmentele scheletului membrului superior.
ConĠinutul temei:
b. Humerusul – poziĠia anatomică. porĠiuni. structură.
c. Oasele antebraĠului – poziĠie anatomică. porĠiuni. structură. localizare.
d. Scheletul mâinii - segmente. poziĠie anatomică. structură. localizare.
e. Dezvoltarea oaselor membrului superior, anomalii de dezvoltare.
f. ParticularităĠile de vârstă si de sex ale oaselor membrului superior.
g. ParticularităĠile morIoIuncĠionale ale scheletului membrului superior.
h. Explorarea pe viu a oaselor membrului superior.
Scopul si motivaĠia lucrării:
Formarea competenĠelor ce Ġin de dezvoltarea. anomaliile de dezvoltare. particularităĠile
morIoIuncĠionale. de vârstă si de sex si a deprinderilor privind identiIicarea. situarea în
poziĠie anatomică. descrierea. demonstrarea si prezentarea orală sau în scris a elementelor
structurale ale componentelor scheletului membrului superior. precum si a priceperilor de
a le găsi pe radiograme si pe viu.
CunostinĠele în cauză sunt indispensabile studierii articulaĠiilor. muschilor. vaselor
sangvine si nervilor membrului superior. dar si a traumatologiei. neurologiei. radiologiei.
Realizarea lucrării:
1. Din chestionar (Anexa 1) si din conĠinutul temei actuale selectaĠi subiectele teoretice.
studiaĠi-le. notaĠi tezele mai importante.
2. ReprezentaĠi graIic structura logică a componentelor temei.
3. EnumeraĠi segmentele scheletului membrului superior.
4. Din completul de piese osoase alegeĠi preparatele necesare. situaĠi-le în poziĠia lor anatomică
si găsiĠi asezarea lor în propriul corp. studiaĠi-le structura acordând o deosebită atenĠie
elementelor descriptive. pe care trebuie să vă deprindeĠi a le demonstra (Anexa 1).
28
30
5. AdnotaĠi Iig. 1. scrieĠi pe imagine denumirile respective
Fig. 1
6. DescrieĠi poziĠia anatomică a humerusului
7. EnumeraĠi elementele descriptive ale humerusului. palpabile pe viu.
29
31
8. AdnotaĠi Iig. 2. scrieĠi pe imagine denumirile elementelor descriptive. marcate prin linii.
Fig. 2
9. DescrieĠi poziĠia anatomică a radiusului si ulnei.
10. EnumeraĠi elementele structurale ale radiusului si ulnei. palpabile pe viu.
30
32
11. AdnotaĠi Iig. 3. indicaĠi elementele structurale. marcate prin linii.
Fig. 3
31
33
12. AdnotaĠi Iig. 4. scrieĠi pe imagine denumirile structurilor. indicate prin linii
Fig.4
13. AdnotaĠi Iig. 5. notaĠi denumirea centrilor de osiIicare si termenii apariĠiei lor (după
„Culegerea de scheme”).
a b c d
Fig.5
32
34
14. IndicaĠi anomaliile de dezvoltare a oaselor membrului superior. observate la preparatele din
completul de oase, schelet sau în muzeul anatomic.
15. EnumeraĠi metodele de explorare pe viu a scheletului membrului superior.
16. DescrieĠi radiogramele braĠului. antebraĠului. mâinii.
17. AdnotaĠi Iig. 6. indicaĠi vârsta pacientului.
Fig. 6
18. IndicaĠi localizarea pe viu a reperelor osoase ale membrului superior.
19. PronunĠaĠi-vă cu privire la utilizarea sintagmelor .membre superioare¨. .membre inIerioare¨.
„membre toracice”, „membre pelviene”.
33
35
20. ElaboraĠi reIerate succinte la temele:
x Dezvoltarea oaselor membrului superior, anomalii de dezvoltare.
x ParticularităĠile de vârstă si de sex ale oaselor membrului superior.
x ParticularităĠile morIoIuncĠionale ale scheletului membrului superior.
21. SelectaĠi testele (Anexa 2) reIeritoare la tema nr.5. rezolvaĠi-le si notaĠi rezultatele.
22. FormulaĠi concluzii privind materialele studiate si importanĠa lor aplicativă.
23. ControlaĠi dacă sunteĠi suIicient de pregătit pentru a demonstra pe preparate si a expune cele
studiate.
24. Întrebări. apărute în rezultatul realizării lucrării nr.5.
25. InIormaĠii suplimentare asupra temei. obĠinute în urma discuĠiilor. demonstraĠiilor.
Controlul realizării lucrării (aprecieri. sugestii. recomandaĠii)
Semnătura proIesorului
34
36
Lucrarea nr. 6
Tema: Oasele centurii pelviene. Femurul.
a. Segmentele scheletului membrului inferior.
ConĠinutul temei:
b. Coxalul – poziĠie anatomică. componente. structură.
c. Femurul – poziĠie anatomică. porĠiuni. structură.
d. Dezvoltarea oaselor centurii pelviene si a Iemurului si anomaliile lor de dezvoltare.
e. Bazinul osos în ansamblu. particularităĠile de vârstă si de sex ale oaselor bazinului.
f. Explorarea pe viu a oaselor bazinului si a Iemurului.
g. Reperele osoase ale bazinului si Iemurului. importanĠa lor aplicativă.
Scopul: De a Iorma la studenĠi competenĠe cu privire la structura. dezvoltarea. anomaliile
de dezvoltare. particularităĠile de vârstă si de sex a oaselor centurii pelviene si a
Iemurului si la explorarea lor pe viu. precum si a deprinderilor de a identiIica.
situa în poziĠia anatomică IormaĠiunile menĠionate. de a descrie si demonstra
structura lor. de ale stabili localizarea în corp si de a le recunoaste pe radiograme.
MotivaĠia: InIormaĠiile ce Ġin de prezenta temă vor Ii utile pentru studierea articulaĠiilor si
muschilor membrului inIerior. Iiind totodată indispensabile instruirii în domeniul
traumatologiei. obstetricii si ginecologiei. imagisticii.
Realizarea lucrării:
1. EvidenĠiaĠi subiectele teoretice. reIeritoare la tema dată. care sunt prezentate în chestionar
(Anexa 1) si conĠinutul temei. studiaĠi-le notând Iormulările mai importante.
2. ElaboraĠi si reprezentaĠi graIic structura logică a componentelor temei.
3. EnumeraĠi segmentele scheletului membrului inIerior.
35
37
4. AdnotaĠi Iig. 1. completaĠi imaginea cu denumirile respective.
Fig.1
5. SelectaĠi din completul de piese osoase preparatele necesare. araniaĠi-le în poziĠie anatomică
si apreciaĠi amplasarea lor în propriul corp. studiaĠi-le conIormaĠia si structura. GăsiĠi pe
preparate si pe propriul corp elementele descriptive. pe care conIorm chestionarului (Anexa
1) trebuie să vă deprindeĠi a le demonstra.
6. DescrieĠi poziĠia anatomică a coxalului
36
38
7. AdnotaĠi Iig. 2. completaĠi imaginile cu denumirea IormaĠiunilor, marcate prin linii.
A B
C
Fig. 2
37
39
8. DescrieĠi poziĠia anatomică a Iemurului
9. AdnotaĠi Iig. 3. scrieĠi pe imagine denumirile elementelor descriptive, marcate prin linii.
Fig. 3
38
40
10. AdnotaĠi Iig. 4. completaĠi imaginea cu denumirile respective. indicaĠi vârsta aproximativă a
pacientului.
11. ReproduceĠi din .Culegerea de scheme¨ schemele centrilor de osiIicare a coxalului si
femurului
12. EnumeraĠi anomaliile de dezvoltare a coxalului si Iemurului.
13. DeIiniĠi bazinul osos. enumeraĠi componentele si compartimentele lui.
Fig. 4
39
41
14. AdnotaĠi Iig. 5. indicaĠi compartimentele. planurile limitroIe. aperturile pelvisului.
Fig. 5
15. AdnotaĠi Iig. 6. indicaĠi elementele distinctive. caracteristice pentru Iiecare din cele două
imagini.
A B
Fig.6
16. EnumeraĠi metodele de explorare a oaselor bazinului si a Iemurului.
40
42
17. DescrieĠi radiograma bazinului.
18. EnumeraĠi elementele descriptive ale oaselor bazinului si ale Iemurului. palpabile pe viu.
IndicaĠi localizarea pe viu a reperelor osoase ale soldului si coapsei.
19. ElaboraĠi reIerate succinte la temele:
x Dezvoltarea oaselor centurii pelviene si a Iemurului.
x ParticularităĠile de vârstă si de sex ale oaselor centurii pelviene si Iemurului.
20. SelectaĠi testele (Anexa 2) reIeritoare la tema nr.6. rezolvaĠi-le. notaĠi rezultatele.
21. FormulaĠi concluzii privind cele studiate si importanĠa lor aplicativă.
22. ControlaĠi-vă abilitatea de a demonstra pe preparate. schelet si pe viu materialele studiate si
de a le expune oral sau în scris.
23. Întrebări. apărute în procesul de realizare a lucrării.
24. InIormaĠii suplimentare reIeritoare la temă.
Controlul realizării lucrării (aprecieri. sugestii. recomandaĠii)
Semnătura proIesorului
41
43
Lucrarea nr. 7
Tema: Oasele gambei si ale piciorului.
a. Tibia si Iibula – poziĠie anatomică. localizare. structură.
ConĠinutul temei:
b. Scheletul piciorului. componente. localizare. poziĠie anatomică. structură.
c. Dezvoltarea oaselor gambei si piciorului. anomaliile de dezvoltare.
d. ParticularităĠile de vârstă si de sex ale oaselor gambei si piciorului.
e. Scheletul piciorului în ansamblu (punctele de spriiin. bolĠile. arcurile).
f. Explorarea pe viu a oaselor gambei si piciorului.
g. Reperele osoase ale gambei si piciorului. importanĠa lor aplicativă.
h. ParticularităĠile morIoIuncĠionale ale scheletului membrului inIerior.
Scopul: Inocularea cunostinĠelor despre structura. dezvoltarea. anomaliile. speciIicul
vârstei si sexului. explorarea pe viu a oaselor gambei si piciorului si educarea
deprinderilor de a le identiIica. arania în poziĠie anatomică. aprecia localizarea lor
în corp. pe schelet si radiograme precum si de a descrie si demonstra elementele
lor constitutive.
MotivaĠia: CunostinĠele privind componentele temei sunt necesare pentru studierea ulterioară
a articulaĠiilor si muschilor gambei si piciorului si vor Ii solicitate în
traumatologie. ortopedie. imagistică.
Realizarea lucrării:
1. AlegeĠi din chestionar (Anexa 1) si conĠinutul temei subiectele teoretice. care Ġin de tema
actuală. studiaĠi-le cu atenĠie si notaĠi tezele mai importante.
2. RealizaĠi si redaĠi graIic structura logică a componentelor temei.
3. Din completul de oase selectaĠi piesele necesare. apreciaĠi-le poziĠia anatomică si localizarea
lor în corp. studiaĠi-le conIormaĠia externă si structura. identiIicaĠi pe preparate si pe corp
elementele descriptive conform chestionarului (Anexa 1). pe care trebuie să vă învăĠaĠi a le
demonstra.
4. EnumeraĠi toate oasele scheletului gambei si piciorului.
42
44
5. AdnotaĠi Iig. 1. scrieĠi denumirile IormaĠiunilor. marcate prin puncte.
7. AdnotaĠi Iig. 2. indicaĠi pe imagine elementele descriptive. marcate prin linii.
Fig. 2
Fig.1
6. DescrieĠi poziĠia anatomică a tibiei si Iibulei
43
45
8. AdnotaĠi Iig. 3. scrieĠi denumirile segmentelor scheletului piciorului.
A B
Fig. 3
9. AdnotaĠi Iig. 4. scrieĠi denumirile oaselor piciorului, marcate prin linii.
A
B
Fig. 4
44
46
10. DescrieĠi poziĠia anatomică a astragalului si calcaneului
11. AdnotaĠi Iig. 5. completaĠi imaginea cu termenii respectivi.
A B
Fig. 5
12. Ce reprezintă Iig.6 ? DenumiĠi IormaĠiunile. indicate prin linii.
A B C
Fig. 6
45
47
13. AdnotaĠi Iig. 7. numiĠi centrii de osiIicare si indicaĠi termenii apariĠiei si contopirii lor.
A B
Fig. 7
14. DeIiniĠi Iig. 8. indicaĠi centrii de osiIicare. timpul apariĠiei si Iuzionării lor.
Fig.8
46
48
15. EnumeraĠi anomaliile de dezvoltare a oaselor gambei si piciorului.
16. Pe imaginile din Iig. 9 indicaĠi bolĠile. arcurile si punctele de spriiin ale piciorului
A B C
Fig.9
17. EnumeraĠi metodele de explorare pe viu a oaselor gambei si piciorului.
18. DescrieĠi radiograma. reprezentată pe imaginea din Iig. 10.
Fig. 10
19. NotaĠi localizarea pe viu a reperelor osoase ale gambei si piciorului.
47
49
20. ScrieĠi reIerate succinte la tema:
x Dezvoltarea oaselor gambei si piciorului. anomalii.
x ParticularităĠile de vârstă si de sex ale oaselor gambei si piciorului.
x Deosebirile morIoIuncĠionale ale scheletului membrului inIerior.
21. RezolvaĠi testele reIeritoare la temă. notaĠi rezultatele.
22. Care ar fi concluziile privind materialele studiate?
23. ControlaĠi dacă sunteĠi pregătit suIicient pentru a demonstra si relata cele studiate.
24. Chestiunile. rămase neclare.
25. InIormaĠii suplimentare cu privire la temă.
Controlul realizării lucrării (aprecieri. sugestii. recomandaĠii)
Semnătura proIesorului
48
50
Lucrarea nr. 8
Tema: Craniul – generalităĠi. componentele si compartimentele lui. Oasele craniului
cerebral – frontalul, occipitalul si parietalul – structură. explorare pe viu.
a. DeIinirea craniului si rolul lui IuncĠional.
ConĠinutul temei:
b. ParticularităĠile structurale ale oaselor craniului.
c. Oasele. care intră în componenĠa craniului si compartimentele lui.
d. Osul frontal – asezare. poziĠie anatomică. părĠi componente. structură. rol IuncĠional.
e. Occipitalul – localizare. poziĠie anatomică. componente. structură. rol IuncĠional.
f. Parietalul – situaĠie. poziĠie anatomică. structură. rol IuncĠional.
g. Centrii de osificare a frontalului. occipitalului. parietalului. termenii apariĠiei si contopirii lor.
h. Anomalii de dezvoltare a frontalului, occipitalului , parietalului.
i. Explorarea pe viu a frontalului, occipitalului, parietalului.
Scopul: Însusirea cunostinĠelor despre particularităĠile structurale ale oaselor craniului.
părĠile componente si explorarea pe viu a Irontalului. occipitalului . parietalului si
a deprinderilor de a le identiIica la schelet si pe viu. de a le situa în poziĠie
anatomică. a descrie si demonstra structura lor.
MotivaĠia: Priceperile. obĠinute în urma studierii actualei teme sunt necesare pentru însusirea
ulterioară în domeniul anatomiei. traumatologiei. neurologiei. imagisticii etc.
Realizarea lucrării:
1. StudiaĠi cu atenĠie componentele temei conIruntându-le cu subiectele din chestionar (Anexa
1). IaceĠi notiĠe.
2. ElaboraĠi si construiĠi graIic structura logică a tuturor componentelor temei.
49
51
3. DeIiniĠi craniul. NotaĠi pe imaginea din Iig. 1 denumirile oaselor. care compun craniul
Fig.1
4. AdnotaĠi Iig. 2. indicaĠi pe imagine craniul cerebral, craniul visceral. bolta si baza craniului.
Fig. 2
50
52
5. Ce reprezintă imaginile din Iig. 3? AdnotaĠi Iigura. indicaĠi denumirile imaginilor.
A B
Fig. 3
6. GăsiĠi în completul de oase Irontalul. occipitalul si parietalul. araniaĠi Iiecare din aceste piese
în poziĠie anatomică. apreciaĠi localizarea lor în craniu si pe viu. studiaĠi-le structura,
identiIicaĠi elementele lor descriptive (în conIormitate cu chestionarul (Anexa 1). notaĠi
denumirea oaselor craniului cu care au raporturi si porĠiunile lor constitutive
7. AdnotaĠi Iig. 4. indicaĠi elementele descriptive si denumirea lor.
A B
51
53
C
Fig. 4
8. ExplicaĠi ce reprezintă Iig. 5?
9. ReproduceĠi din .Culegerea de scheme¨ schema centrilor de osiIicare a Irontalului. notaĠi
termenii apariĠiei si contopiri lor.
Fig. 5
52
54
10. AdnotaĠi Iig.6. indicaĠi elementele descriptive si denumirile lor.
A B
Fig. 6
11. Ce reprezintă Iig. 7? CompletaĠi indicaĠiile.
12. ReproduceĠi din .Culegerea de scheme¨ schema centrilor de osiIicare a occipitalului. notaĠi
termenii apariĠiei si contopirilor
Fig. 7
53
55
13. DescrieĠi piesa osoasă din Iig. 8. scrieĠi pe imagine termenii respectivi.
A B
Fig.8
14. IndicaĠi anomaliile de dezvoltare a Irontalului. occipitalului si parietalului. reprezentate prin
imaginile din fig. 9.
A B C
D E
54
56
F G
Fig.9
15. EnumeraĠi elementele descriptive ale Irontalului. occipitalului si parietalului. palpabile pe
viu. indicaĠi regiunile în care pot Ii palpate.
16. ElaboraĠi un reIerat succint la tema: .ParticularităĠile structurale ale oaselor craniului”.
17. SelectaĠi testele (Anexa 2) reIeritoare la tema dată. rezolvaĠi-le si notaĠi rezultatele.
18. FormulaĠi concluzii reIeritoare la tema studiată. indicaĠi importanĠa aplicativă a IormaĠiunilor
cercetate.
19. ControlaĠi-vă priceperile privind demonstrarea si relatarea celor studiate.
20. Întrebări reIeritoare la temă.
21. InIormaĠii suplimentare obĠinute în urma controlului de către proIesor sau a discuĠiilor asupra
temei.
Controlul realizării lucrării (aprecieri. sugestii. recomandaĠii)
Semnătura proIesorului
55
57
Lucrarea nr. 9
Tema: Oasele craniului cerebral – sfenoidul si etmoidul – structură. explorare pe viu.
a. Osul sfenoid – asezare. părĠi constitutive. poziĠie anatomică. structură. rol IuncĠional.
ConĠinutul temei:
b. Etmoidul – localizare în craniu. părĠi componente. poziĠie anatomică. structură. rolul lui în
craniu.
c. Sinusurile paranazale – frontal, sfenoid, etmoid – localizare. comunicări. rol IuncĠional.
d. Centrii de osiIicare a sIenoidului si etmoidului. termenii apariĠiei si contopirii lor.
e. Anomalii de dezvoltare a osului sIenoid si a osului etmoid.
f. Explorarea pe viu a sIenoidului si etmoidului.
Scopul: Formarea competenĠelor privind localizarea în craniu. poziĠia anatomică. părĠile
componente. rolul IuncĠional al sIenoidului si etmoidului si a abilităĠilor de a le
identiIica. aseza în poziĠie anatomică. descrie si demonstra structura si explorarea
lor pe viu.
MotivaĠia: CunostinĠele reIeritoare la tema dată vor Ii utile în studiul ulterior al anatomiei.
traumatologiei, neurologiei, otorinolaringologiei, imagisticii.
Realizarea lucrării:
1. SelectaĠi din chestionar (Anexa 1) subiectele. reIeritoare la temă. conIruntaĠi-le cu
componentele temei. studiaĠi-le. eIectuaĠi notiĠe.
2. ÎntocmiĠi si prezentaĠi graIic structura logică a componentelor temei.
3. FormulaĠi deIiniĠia sinusurilor paranazale.
4. Pe craniul în ansamblu. complexe de oase ale acestuia sau oase separate studiaĠi localizarea.
poziĠia anatomică. părĠile componente. structura sIenoidului si etmoidului. În conformitate cu
chestionarul (Anexa1) identiIicaĠi elementele lor descriptive. inclusiv cele explorabile pe viu.
56
58
5. EnumeraĠi părĠile componente ale sIenoidului si oasele. cu care el contactează.
6. AdnotaĠi Iig. 1. notaĠi pe imagini denumirile IormaĠiunilor. marcate prin linii.
A
B
C
D
Fig.1
57
59
7. EnumeraĠi părĠile componente ale etmoidului si oasele. cu care are raporturi.
8. AdnotaĠi Iig. 2. scrieĠi pe imagini denumirea structurilor. indicate prin linii..
A B
C D
Fig. 2
58
60
9. EnumeraĠi comunicările sinusurilor Irontal. sIenoid. etmoid si indicaĠi termenii apariĠiei lor.
10. AdnotaĠi Iig. 3. indicaĠi pe schema dată localizarea sinusurilor Irontal. sIenoid. etmoid.
11. IdentiIicaĠi pe radiograma craniului localizarea sinusurilor paranazale. descrieĠi-le.
12. IndicaĠi rolul IuncĠional si importanĠa aplicativă a sinusurilor paranazale.
13. ReproduceĠi din .Culegerea de scheme¨ schema centrilor de osiIicare a osului sfenoid,
indicaĠi termenii apariĠiei si contopirii lor.
Fig. 3
59
61
14. EnumeraĠi metodele de explorare pe viu a sIenoidului si etmoidului. notaĠi elementele lor
descriptive, palpabile pe viu.
15. ElaboraĠi un mic reIerat la tema: .Anomalii de dezvoltare a oaselor sIenoid si etmoid¨.
16. SelectaĠi testele (Anexa 2). reIeritoare la temă. rezolvaĠi-le. notaĠi rezultatele.
17. FormulaĠi concluzii cu privire la materialele studiate si importanĠa lor aplicativă.
18. ControlaĠi-vă abilitatea de a demonstra si relata cele studiate.
19. Întrebări reIeritoare la temă.
20. InIormaĠii suplimentare cu privire la tema dată.
Controlul realizării lucrării (aprecieri. sugestii. recomandaĠii)
Semnătura proIesorului
60
62
Lucrarea nr. 10
Tema: Osul temporal – structură si explorare pe viu.
a. Localizarea în craniu. poziĠia anatomică si rolul IuncĠional al osului temporal.
ConĠinutul temei:
b. PorĠiunile constitutive ale temporalului. poziĠia lor în cadrul osului.
c. Solzul – asezare. IeĠe. margini. structură.
d. PorĠiunea petromastoidiană – stânca (piramida) si apoIiza mastoidiană – localizare. structură.
tipurile apoIizei mastoidiene. termenii apariĠiei celulelor mastoidiene.
e. PorĠiunea timpanică – asezare. structură.
f. CavităĠile si canalele osului temporal.
g. Explorarea pe viu a temporalului.
Scopul: Inocularea cunostinĠelor despre localizarea. părĠile componente si structura
temporalului. precum si Iormarea deprinderilor de a identiIica osul si părĠile care
îl alcătuiesc si al situa în poziĠie anatomică. a descrie si demonstra elementele lui
structurale si a le explora pe viu.
MotivaĠia: Priceperea morIologiei temporalului este indispensabilă studierii anatomiei
organului vestibulochohlear. Iiind totodată extrem de importantă pentru
traumatologie, neurologie. imagistică si în special pentru otorinolaringologie
(tratamentul chirurgical al otitelor, mastoiditelor etc.).
Realizarea lucrării:
1. Din chestionar (Anexa 1) selectaĠi subiectele. care se reIeră la morIologia temporalului.
comparaĠi-le cu subtemele de mai sus. studiaĠi-le. IaceĠi notiĠe.
2. ElaboraĠi si redaĠi graIic structura logică a subtemelor.
3. FormulaĠi o deIiniĠie a temporalului. indicaĠi rolul lui IuncĠional.
4. Pe piese osoase separate si craniul în ansamblu studiaĠi localizarea. poziĠia anatomică.
porĠiunile si structura temporalului. IdentiIicaĠi elementele descriptive în conIormitate cu
chestionarul (Anexa 1).
61
63
5. AdnotaĠi Iig. 1. notaĠi pe imagine oasele. cu care temporalul are raporturi.
Fig.1
6. AdnotaĠi Iig. 2. scrieĠi denumirile porĠiunilor componente ale temporalului.
Fig. 2
62
64
7. AdnotaĠi Iig. 3. scrieĠi pe imagine denumirile structurilor. indicate prin linii si ciIre.
A
B
C D
Fig. 3
63
65
8. AdnotaĠi Iig. 4. scrieĠi lateral de imagine denumirile IormaĠiunilor. marcate prin linii.
Fig. 4
9. EnumeraĠi tipurile structurale ale apoIizei mastoidiene.
10. NotaĠi termenii apariĠiei celulelor mastoidiene.
11. EnumeraĠi metodele de explorare pe viu a temporalului. notaĠi elementele lui structurale.
palpabile pe viu.
64
66
12. DescrieĠi anomaliile de dezvoltare ale osului temporal.
13. SelectaĠi testele (Anexa 2) reIeritoare la temă. rezolvaĠi-le. notaĠi rezultatele.
14. FormulaĠi concluzii cu privire la tema studiată si importanĠa ei aplicativă.
15. ControlaĠi-vă gradul de pregătire pentru a demonstra si prezenta materialul studiat.
16. Întrebări reIeritoare la temă.
17. InIormaĠii suplimentare cu privire la tema dată.
Controlul realizării lucrării (aprecieri. sugestii. recomandaĠii)
Semnătura proIesorului
65
67
Lucrarea nr. 11
Tema: Oasele craniului facial – structură si explorare pe viu.
a. Craniul facial (viscerocraniul) – componente, rol IuncĠional.
ConĠinutul temei:
b. Maxila – localizare. poziĠie anatomică. părĠi constitutive. structură.
c. Osul palatin – asezare. poziĠie anatomică. părĠi componente. structură.
d. Mandibula – localizare în craniu. poziĠie anatomică. părĠile alcătuitoare. structură. dezvoltare.
e. Oasele mici ale craniului facial – zigomatic, nazal, lacrimal, cornetul nazal inferior, vomerul,
hioidul – localizare. conIormaĠie externă. structură.
f. Sinusul maxilar – localizare. rol IuncĠional si aplicativ.
g. Explorarea pe viu a oaselor craniului facial.
Scopul: Formarea competenĠelor privind localizarea. componenĠa. poziĠia anatomică.
structura oaselor viscerocraniului si a deprinderilor de a le descrie. demonstra si
explora pe viu..
MotivaĠia: InIormaĠiile si abilităĠile obĠinute în rezultatul realizării prezentei lucrări sunt
importante pentru chirurgia maxiloIacială. stomatologie. traumatologie. ORL.
oItalmologie. imagistică etc.
Realizarea lucrării:
1. ConsultaĠi chestionarul (Anexa 1). selectaĠi subiectele. reIeritoare la temă. comparaĠi-le cu
subtemele de mai sus. completaĠi-le. studiaĠi-le cu atenĠie. notaĠi elementele mai importante.
2. ConstruiĠi graIic structuri logice pentru Iiecare subtemă.
3. EnumeraĠi oasele craniului Iacial. indicaĠi rolul lui IuncĠional.
4. Pe piese osoase separate. complexe de oase ale craniului Iacial si pe craniul în ansamblu
studiaĠi poziĠia anatomică. localizarea si structura Iiecărui os în parte. IdentiIicaĠi pe
preparate toate elementele descriptive, enumerate în chestionar (Anexa 1).
66
68
5. DescrieĠi localizarea. poziĠia anatomică si raporturile maxilei. enumeraĠi părĠile ei
componente.
6. AdnotaĠi Iig. 1. scrieĠi pe imagini denumirile structurilor marcate prin linii..
A B
C
Fig.1
67
69
7. EnumeraĠi anomaliile de dezvoltare a maxilei. DescrieĠi imaginile din Iig. 2.
A B C
Fig. 2
8. EnumeraĠi părĠile componente ale osului palatin.
9. AdnotaĠi Iig. 3. notaĠi denumirile elementelor. indicate prin linii.
Fig. 3
68
70
10. EnumeraĠi părĠile componente ale mandibulei. DescrieĠi localizarea ei. poziĠia anatomică.
raporturile cu alte oase ale craniului.
11. AdnotaĠi Iig. 4. scrieĠi denumirile elementelor evidenĠiate din imagini.
A B
C
Fig. 4
12. ReproduceĠi din .Culegerea de scheme¨ schema centrilor de osiIicare a mandibulei.
69
71
13. ComparaĠi imaginile din Iig. 5. notaĠi particularităĠile structurale ale mandibulei în diverse
perioade de vârstă.
14. DescrieĠi oasele prezentate prin imaginile din Iig.6. notaĠi denumirile elementelor lor
descriptive.
A B
C D E
Fig.6
n-n
3 ani
6 ani
Adult
Edentat
Fig. 5
70
72
15. AdnotaĠi Iig.7. indicaĠi localizarea si părĠile componente ale piesei osoase din imagine.
16. IndicaĠi termenii apariĠiei sinusului maxilar. modiIicările lui în diverse perioade de vârstă si
importanĠa lui aplicativă.
17. NumiĠi metodele de explorare pe viu a oaselor craniului Iacial. indicaĠi elementele lor
descriptive palpabile pe viu.
18. SelectaĠi testele (Anexa 2). reIeritoare la temă. rezolvaĠi-le. notaĠi rezultatele.
19. FormulaĠi concluzii cu privire la tema studiată si importanĠa ei aplicativă.
20. ControlaĠi-vă abilitatea de a demonstra si prezenta materialul studiat.
21. Întrebări reIeritoare la temă.
22. InIormaĠii suplimentare cu privire la tema dată.
Controlul realizării lucrării (aprecieri. sugestii. recomandaĠii)
Semnătura proIesorului
Fig.7
71
73
Lucrarea nr. 12
Tema: Craniul în ansamblu.
a. Craniul cerebral si craniul Iacial – deIiniĠii. rol IuncĠional. delimitări.
ConĠinutul temei:
b. Bolta craniului – deIiniĠie. proiecĠia liniei limitroIe dintre ea si baza craniului. oasele
componente. IeĠe. suturi. relieI.
c. Baza craniului – definiĠie. oasele componente. endobaza si exobaza. Iose. etaie. relieI.
d. Orbita – localizare. pereĠi. relieI. comunicări.
e. Cavitatea nazală – localizare. pereĠi. compartimente. comunicări.
f. Fosele temporală. inIratemporală. pterigopalatină – pereĠi. comunicări.
Scopul: Familiarizarea cu topograIia craniului în ansamblu si cu cea a compartimentelor
lui în special si Iormarea deprinderilor privind descrierea si demonstrarea
elementelor structurale care le compun.
MotivaĠia: CunostinĠele si deprinderile dobândite în rezultatul realizării actualei lucrări vor Ii
utile pentru studierea ulterioară a anatomiei sistemice si clinice a capului si a
organelor. localizate la nivelul lui. precum si a neurologiei. chirurgiei maxilo-
faciale, oftalmologiei, ORL, imagisticii etc.
Realizarea lucrării:
1. SelectaĠi din chestionar (Anexa 1) subiectele. reIeritoare la temă. comparaĠi-le cu conĠinutul
temei. studiaĠi-le. notaĠi tezele importante.
2. ElaboraĠi structuri logice pentru Iiecare subtemă. reprezentaĠi-le grafic.
3. Pe craniul în ansamblu. baze si secĠiuni sagitale si Irontale ale acestuia. studiaĠi IormaĠiunile
indicate în conĠinutul temei si în chestionar (Anexa 1).
4. EnumeraĠi IormaĠiunile care alcătuiesc linia limitroIă dintre baza craniului si calvaria lui.
72
74
5. AdnotaĠi Iig. 1. scrieĠi pe imagine denumirile structurilor marcate prin linii..
Fig.1
6. AdnotaĠi Iig. 2. scrieĠi denumirile elementelor marcate.
Fig. 2
7. NotaĠi IormaĠiunile care separă Iosele endobazei craniului una de alta.
73
75
8. EnumeraĠi oasele sau părĠile lor componente. care participă la Iormarea Ioselor anterioară.
medie si posterioară a endobazei craniului.
9. AdnotaĠi Iig. 3. indicaĠi Iosele endobazei craniului si oasele care le Iormează.
Fig. 3
10. EnumeraĠi comunicările Ioselor endobazei craniului. indicaĠi IormaĠiunile neurovasculare.
care trec prin ele.
74
76
11. NumiĠi regiunile exobazei craniului. indicaĠi liniile lor de demarcaĠie.
12. AdnotaĠi Iig. 4. denumiĠi elementele. marcate prin linii.
Fig. 4
13. EnumeraĠi pereĠii orbitei. indicaĠi oasele sau porĠiunile de oase. care îi Iormează si
comunicările cu conĠinutul lor.
75
77
14. AdnotaĠi Iig. 5. denumiĠi elementele indicate prin linii.
Fig.5
15. DescrieĠi structura pereĠilor cavităĠii nazale. compartimentele si comunicările lor.
16. AdnotaĠi Iig.6. indicaĠi denumirile elementelor. marcate prin linii.
A B
Fig.6
76
78
17. DescrieĠi delimitările Ioselor temporală si inIratemporală. notaĠi comunicările lor.
18. DescrieĠi pereĠii Iosei pterigopalatine. enumeraĠi comunicările ei si indicaĠi IormaĠiunile. care
trec prin ele.
19. SelectaĠi testele (Anexa 2). reIeritoare la temă. rezolvaĠi-le. notaĠi rezultatele.
20. FormulaĠi concluzii cu privire la tema studiată si importanĠa ei aplicativă.
21. ControlaĠi-vă abilitatea de a demonstra si prezenta materialul studiat.
22. Întrebări reIeritoare la temă.
23. InIormaĠii suplimentare cu privire la tema dată.
Controlul realizării lucrării (aprecieri. sugestii. recomandaĠii)
Semnătura profesorului
77
79
Lucrarea nr. 13
Tema: ParticularităĠile morfologice individuale. de vârstă si de sex ale craniului.
explorarea lui pe viu.
a. Dezvoltarea craniului cerebral si visceral.
ConĠinutul temei:
b. Craniul nou-născutului si modiIicările lui postnatale. particularităĠi de vârstă ale craniului.
c. Arhitectura craniului – linii (stâlpi)si arcuri (căpriori) de rezistenĠă. importanĠa lor
IuncĠională si aplicativă.
d. Explorarea pe viu a craniului.
e. NoĠiuni generale despre craniometrie. puncte craniometrice. indici cranieni.
f. ParticularităĠi constituĠionale. rasiale. de sex si individuale ale craniului.
g. Cranii asimetrice, deformate natural sau artificial, oase suturare (vormiene) si Ionticulare.
Scopul: Punerea la curent cu inIormaĠiile despre particularităĠile individuale si metodele
de explorare a craniului. Iormarea cunostinĠelor privind arhitectura. dezvoltarea si
modiIicările lui postnatale. precum si a deprinderilor ce Ġin de descrierea si
demonstrarea pe preparate. radiograme si pe viu a elementelor structurale ale
acestuia.
MotivaĠia: CunostinĠele si deprinderile menĠionate sunt necesare pentru studierea ulterioară a
pediatriei, obstetricii, traumatologiei, neurologiei. imagisticii si însusirea
metodelor de explorare antropometrică.
Realizarea lucrării:
1. SelectaĠi din chestionar (Anexa 1) subiectele. reIeritoare la temă. comparaĠi-le cu subtemele
de mai sus. studiaĠi-le. notaĠi tezele importante.
2. ConstruiĠi structuri logice pentru Iiecare subtemă. reprezentaĠi-le grafic.
78
80
3. AdnotaĠi Iig. 1. notaĠi IormaĠiunile. marcate prin linii.
A B
C D
E
Fig.1
79
81
4. EnumeraĠi particularităĠile structurale ale craniului la persoanele de vârstă înaintată.
5. AdnotaĠi Iig. 2. indicaĠi pe imagini denumirile respective.
A B C
D E F G
Fig. 2
6. AdnotaĠi Iig. 3. indicaĠi punctele craniometrice.
Fig.3
80
82
7. EnumeraĠi Iormele constituĠionale ale craniului. indicaĠi indicii cranieni care le
caracterizează.
8. AdnotaĠi Iig. 4. explicaĠi imaginile din ea.
A B
Fig. 4
9. AdnotaĠi Iig. 5. explicaĠi ce demonstrează imaginile din ea.
A B C
Fig.5
81
83
10. DescrieĠi Iormele de asimetrie a craniului. prezentate în Iig.6.
A B
C D
E F G
Fig.6
11. DescrieĠi oasele suturare si Ionticulare din colecĠia muzeului catedrei.
82
84
12. DescrieĠi radiogramele craniului în proiecĠie anteroposterioară si laterală. enumeraĠi
elementele structurale ale craniului, palpabile pe viu.
13. ElaboraĠi un scurt reIerat la tema : .Dezvoltarea craniului¨.
14. SelectaĠi testele (Anexa 2). reIeritoare la temă. rezolvaĠi-le. notaĠi rezultatele.
15. FormulaĠi concluzii cu privire la tema studiată si importanĠa ei aplicativă.
16. ControlaĠi-vă abilitatea de a demonstra si prezenta materialul studiat.
17. Întrebări reIeritoare la temă.
18. InIormaĠii suplimentare cu privire la tema dată.
Controlul realizării lucrării (aprecieri. sugestii. recomandaĠii)
Semnătura proIesorului
83
85
Lucrarea nr. 15
Tema: Artrosindesmologie generală. Legăturile oaselor craniului – clasificare,
structură. explorare pe viu.
a. Rolul legăturilor dintre oase în cadrul aparatului de susĠinere si miscare.
ConĠinutul temei:
b. Caracteristica generală si clasiIicarea unirilor dintre oase.
c. Sinartrozele si hemiartrozele – tipuri. structură. rol IuncĠional.
d. Diartrozele – structură generală. principii de clasiIicare. tipuri. elementele lor structurale
principale si auxiliare.
e. FuncĠiile articulaĠiilor. tipurile de miscări. care au loc în ele.
f. Dezvoltarea ioncĠiunilor dintre oase. anomalii de dezvoltare.
g. NoĠiuni generale despre explorarea pe viu a legăturilor dintre oase.
h. Unirile oaselor craniului – clasiIicare. particularităĠi de vârstă. Fontanelele si suturile. tipurile
de suturi, explorare pe viu.
i. ArticulaĠia temporomandibulară – structură. IuncĠii. explorare pe viu.
Durata lucrării practice - 3 ore.
Scopul: Familiarizarea cu tipurile de ioncĠiuni ale oaselor. Iormarea competenĠelor si a
deprinderilor privind artrosindesmologia generală si în special unirile oaselor
craniului.
MotivaĠia: CunostinĠele în domeniul artrosindesmologiei generale sunt necesare nu numai
pentru studierea ulterioară a tuturor ioncĠiunilor dintre oase. dar si a traumatologiei.
neurologiei, pediatriei, imagisticii, obstetricii, kinetoterapiei etc.
Realizarea lucrării
1. Din chestionar (Anexa 1 si practice) selectaĠi subiectele reIeritoare la tema nr. 15. studiaĠi-
le din sursele indicate folosind oase separate, preparate ale art. temporomandibulare,
preparate de muzeu. mulaie. Iilme video. planse. atlase. notaĠi tezele mai importante.
:
2. AlcătuiĠi schema structurii logice a componentelor temei.
3. ReproduceĠi (după .Culegerea de scheme¨) schema clasiIicării unirilor dintre oase.
84
86
4. EnumeraĠi si caracterizaĠi tipurile de sinartroze.
5. ReprezentaĠi graIic schema structurii diartrozelor. indicaĠi elementele lor principale.
6. EnumeraĠi si caracterizaĠi elementele principale ale diartrozelor.
7. EnumeraĠi si caracterizaĠi elementele auxiliare ale diartrozelor.
8. AdnotaĠi Iig. 1. indicaĠi pe imaginile din ea denumirile Iormelor IeĠelor articulare.
A B C D E
F G H I
Fig. 1
85
87
9. EnumeraĠi miscările. care au loc în articulaĠiile uni-, bi- si pluriaxiale.
10. EnumeraĠi Iactorii. care determină direcĠia si amplitudinea miscărilor în articulaĠii.
11. CaracterizaĠi articulaĠiile simple. compuse. complexe si combinate. daĠi exemple.
12. PrezentaĠi tipurile de legături ale oaselor craniului.
13. AdnotaĠi Iig. 2. indicaĠi pe imagini denumirile si tipurile suturilor.
A B
86
88
C
14. AdnotaĠi Iig. 3. indicaĠi IormaĠiunile. marcate prin linii.
A B
Fig. 3
Fig.2
87
89
15. AdnotaĠi Iig. 4. completaĠi legenda imaginilor. CaracterizaĠi IeĠele articulare ale
articulaĠiei temporomandibulare.
A B
Fig. 4
16. AdnotaĠi Iig. 5. scrieĠi pe imagine denumirile IormaĠiunilor capsuloligamentare.
17. AdnotaĠi Iig. 6. denumiĠi miscările. indicate pe imagine prin săgeĠi.
Fig.5
Fig.6
88
90
18. EnumeraĠi particularităĠile. care caracterizează articulaĠia temporomandibulară.
19. SelectaĠi testele (Anexa 2), referitoare la tema nr. 15, rezolvaĠi-le si notaĠi rezultatele.
20. ControlaĠi-vă gradul de pregătire pentru a relata si demonstra cele studiate.
21. Întrebări apărute în rezultatul realizării lucrării nr. 15.
22. InIormaĠii suplimentare obĠinute în urma discuĠiilor asupra temei.
Controlul realizării lucrării (aprecieri. sugestii. recomandaĠii)
Semnătura proIesorului
89
91
Lucrarea nr. 16
Tema: ArticulaĠiile coloanei vertebrale – structură. miscări. Coloana vertebrală în
ansamblu, explorarea ei pe viu.
a. ClasiIicarea ioncĠiunilor coloanei vertebrale.
ConĠinutul temei:
b. Legăturile dintre corpurile vertebrelor.
c. Legăturile dintre arcurile vertebrelor.
d. ArticulaĠiile coloanei vertebrale cu craniul.
e. Coloana vertebrală în ansamblu. rolul ei IuncĠional.
f. ParticularităĠile de vârstă a coloanei vertebrale.
g. Explorarea pe viu a coloanei vertebrale.
Durata lucrării practice – 3 ore
Scopul: Familiarizarea cu complexul osteoligamentar care constituie segmentul axial al
corpului. Iormarea competenĠelor privind biomecanica. particularităĠile de vârstă
si explorarea pe viu a coloanei vertebrale.
MotivaĠia: CunostinĠele prevăzute de prezenta temă sunt necesare pentru studierea
muschilor. vaselor sangvine. nervilor trunchiului. anatomiei topograIice si a
chirurgiei operatorii, traumatologiei, neurologiei, neurochirurgiei, imagisticii,
reabilitologiei, medicinei sportive etc.
Realizarea lucrării
1. SelectaĠi din chestionar (Anexa 1) subiectele teoretice si practice reIeritoare la temă.
conIruntaĠi-le cu componentele temei. studiaĠi-le după sursele indicate utilizând vertebre
separate. preparate ale articulaĠiilor coloanei vertebrale. mulaie. preparate de muzeu, filme
video. atlase. planse etc.. notaĠi tezele mai importante.
:
2. ElaboraĠi schema structurii logice a temei si subtemelor.
3. ElaboraĠi o schemă proprie a clasiIicării ioncĠiunilor coloanei vertebrale.
4. EnumeraĠi toate tipurile de legături ale coloanei vertebrale. daĠi exemple.
90
92
5. AdnotaĠi Iig. 1. scrieĠi legenda. daĠi caracteristica morIologică a discurilor intervertebrale
în dependenĠă de vârstă si sex.
A B C
Fig. 1
6. EnumeraĠi componentele discurilor intervertebrale si IuncĠiile lor.
7. AdnotaĠi Iig. 2. indicaĠi denumirile IormaĠiunilor marcate prin linii.
A B C
Fig. 2
91
93
8. ExplicaĠi ce reprezintă articulaĠiile uncovertebrale si în care segment al coloanei
vertebrale sunt localizate.
9. NumiĠi IeĠele articulare ale articulaĠiilor zigapoIiziale. indicaĠi conIiguraĠia lor si tipurile
de diartroze. pe care le Iormează în diverse segmente ale coloanei vertebrale.
10. EnumeraĠi IeĠele articulare ale articulaĠiilor atlantooccipitală si atlantoaxiale. indicaĠi
Iorma lor si tipurile de diartroze. pe care le Iormează.
11. AdnotaĠi Iig. 3. scrieĠi legenda.
A B C
Fig. 3
12. EnumeraĠi miscările. care au loc în coloana vertebrală. indicaĠi rolul ligamentelor si
modiIicările. pe care le suportă discurile intervertebrale în cadrul acestor miscări.
92
94
13. AdnotaĠi Iig. 4. indicaĠi pe imagini miscările. amplitudinea cărora e dată în grade.
A B
C D E
F G
14. ExplicaĠi noĠiunea de motosegment al coloanei vertebrale.
15. DescrieĠi radiograma articulaĠiilor unui segment al coloanei vertebrale.
16. ElaboraĠi reIerate succinte la temele:
x ModiIicările de vârstă ale coloanei vertebrale.
x Metodele de explorare pe viu a coloanei vertebrale.
Fig.4
93
95
17. SelectaĠi testele (Anexa 2) reIeritoare la tema nr. 16. rezolvaĠi-le si notaĠi rezultatele.
18. FormulaĠi concluzii privind cele studiate si importanĠa lor aplicativă.
19. ControlaĠi dacă sunteĠi pregătit îndeaiuns pentru a prezenta (oral sau în scris). si
demonstra materialele studiate.
20. Întrebări. apărute pe parcursul realizării lucrării nr. 16.
21. InIormaĠii suplimentare obĠinute în urma discuĠiilor. demonstraĠiilor.
Controlul realizării lucrării (aprecieri. sugestii. recomandaĠii)
Semnătura proIesorului
94
96
Lucrarea nr. 17
Tema: ArticulaĠiile toracelui – clasificare. structură. funcĠii. Toracele în ansamblu.
ArticulaĠiile centurii scapulare – structură. miscări. explorare pe viu.
a. ClasiIicarea articulaĠiilor toracelui.
ConĠinutul temei:
b. ArticulaĠiile costovertebrale – structură. IuncĠii.
c. ArticulaĠiile coastelor cu sternul – structură. IuncĠii.
d. Toracele în ansamblu. miscările lui. particularităĠile individuale. de vârstă si de sex.
e. Explorarea pe viu a toracelui.
f. ArticulaĠiile sterno- si acromioclaviculară. ligamentele proprii ale scapulei – structură.
IuncĠii. explorare pe viu.
Durata lucrării practice – 3 ore
Scopul: Formarea competenĠelor si a deprinderilor privind structura articulaĠiilor toracelui si
ale centurii scapulare. miscărilor. care au loc în ele si explorarea lor pe viu.
MotivaĠia: CunostinĠele obĠinute în rezultatul realizării actualei teme vor Ii utile pentru
constientizarea IuncĠiei muschilor toracelui si a regiunilor adiacente. precum si
studierea ulterioară a traumatologiei. imagisticii. terapiei. medicinei sportive etc.
Realizarea lucrării
1. Din chestionar (Anexa 1) selectaĠi subiectele teoretice si practice ce Ġin de temă. conIruntaĠi-
le cu componentele ei, studiaĠi-le din sursele indicate folosindu-vă de piese osoase separate.
schelet. preparate ale articulaĠiilor coastelor cu vertebrele si sternul si ale oaselor centurii
scapulare. mulaie. preparate de muzeu. Iilme video. planse. atlase etc.. notaĠi tezele mai
importante.
:
2. ReprezentaĠi schema structurii logice a subtemelor.
3. ElaboraĠi o schemă a clasiIicării articulaĠiilor toracelui.
95
97
4. EnumeraĠi IeĠele articulare ale articulaĠiilor capului coastei si costotransversale. daĠi
caracteristica lor.
5. AdnotaĠi Iig. 1. scrieĠi legenda.
A B
Fig.1
6. EnumeraĠi articulaĠiile costovertebrale. structura cărora se distinge de cea a maiorităĠii
articulaĠiilor dintre coaste si vertebre. indicaĠi particularităĠile lor structurale.
7. ğinând cont de principiile clasiIicării diartrozelor speciIicaĠi din care grup de diartroze Iac
parte articulaĠiile costovertebrale.
8. EnumeraĠi IeĠele articulare ale articulaĠiilor sternocostale si daĠi caracteristica lor.
1
3
2
3
1
2
96
98
9. ExplicaĠi termenii .ioncĠiune condrocostală¨. .articulaĠie intercondrală¨. indicaĠi localizarea
acestor IormaĠiuni anatomice.
10. AdnotaĠi Iig. 2. scrieĠi legenda.
11. DeIiniĠi cutia toracică. indicaĠi IormaĠiunile care o constituie.
12. CompletaĠi Iraza: Cutiei toracice i se descriu
pereĠii___, aperturile ___________________________,
unghiurile________________________, sanĠurile ___________________________,
spaĠiile .
13. IndicaĠi variantele de Iormă si dimensiuni ale toracelui în dependenĠă de:
x vârstă
x sex
x tipul constituĠional
x profesie
Fig.2
97
99
14. AdnotaĠi Iig. 3. explicaĠi rolul ioncĠiunilor cutiei toracice în respiraĠie.
A B C D
Fig.3
15. EnumeraĠi articulaĠiile centurii scapulare. indicaĠi IeĠele lor articulare.
16. CaracterizaĠi cavitatea articulaĠiei sternoclaviculare.
17. AdnotaĠi Iig. 4. scrieĠi legenda. indicaĠi miscările. care au loc în această articulaĠie si rolul
ligamentelor.
Fig.4
1
10
2
3
4
9 7 6 5
11
98
100
18. IndicaĠi grupurile de diartroze din fac parte articulaĠia sternoclaviculară.
19. EnumeraĠi ligamentele IortiIicatoare a articulaĠiei acromioclaviculare si ligamentele proprii
ale scapulei. indicaĠi-le pe imaginile din fig. 5.
A B
Fig. 5
20. ElaboraĠi un reIerat la tema: .Explorarea pe viu a articulaĠiilor toracelui si centurii
scapulare”.
21. SelectaĠi testele (Anexa 2) reIeritoare la tema nr. 17. rezolvaĠi-le si notaĠi rezultatele.
22. ControlaĠi dacă sunteĠi pregătit îndeaiuns pentru a relata inIormaĠiile obĠinute si a demonstra
pe preparate (mulaie) IormaĠiunile studiate.
23. ExprimaĠi-vă reIeritor la importanĠa aplicativă a celor studiate. IormulaĠi concluzii.
24. Subiecte neclare si întrebări apărute în rezultatul realizării lucrării nr. 17.
25. InIormaĠii suplimentare obĠinute în urma discuĠiei asupra temei.
Controlul realizării lucrării (aprecieri. sugestii. recomandaĠii)
Semnătura proIesorului
99
101
Lucrarea nr. 18
Tema: ArticulaĠiile membrului superior liber – structură. funcĠii. explorare pe viu.
a. ClasiIicarea articulaĠiilor membrului superior.
ConĠinutul temei:
b. ArticulaĠia scapulohumerală (a umărului) – structură. aparat de Iixare. miscări.
c. ArticulaĠia cotului – componente. structură. miscări.
d. JoncĠiunile oaselor antebraĠului – structură. miscări.
e. ArticulaĠia radiocarpiană – particularităĠi structurale. miscări.
f. ArticulaĠiile oaselor mâinii – componente. structură. IuncĠii. Complexul solidar al mâinii.
g. Explorarea pe viu a articulaĠiilor membrului superior.
Durata lucrării practice – 3 ore.
Scopul: Formarea competenĠelor privind morIologia ioncĠiunilor membrului superior si a
deprinderilor de a identiIica pe preparate separate de articulaĠii. mulaie ale
acestora IormaĠiunile articulare. precum si Iamiliarizarea cu explorarea lor pe viu.
MotivaĠia: CunostinĠele despre articulaĠiile membrului superior sunt necesare pentru
constientizarea IuncĠiei muschilor acestui segment de corp si vor Ii utile în cadrul
studierii traumatologiei, chirurgiei, imagisticii, medicinei sportive, reabilitologiei
etc.
1. SelectaĠi din chestionar (Anexa 1) subiectele teoretice si practice. reIeritoare la tema dată.
conIruntaĠi-le cu componentele ei, studiaĠi-le conform surselor accesibile utilizând oase
separate sau scheletul membrului superior. preparate si mulaie ale articulaĠiilor membrului
superior. preparate de muzeu. Iilme video. planse. atlase. notaĠi tezele mai importante.
Realizarea lucrării:
2. ElaboraĠi schema clasiIicării ioncĠiunilor membrului superior.
3. ReprezentaĠi schema structurii logice a subtemelor.
100
102
4. ElaboraĠi o schemă a succesiunii descrierii diartrozelor.
5. NumiĠi IeĠele articulare ale articulaĠiei scapulohumerale. daĠi o scurtă caracteristică a lor.
indicaĠi-le pe imaginile din Iig. 1. scrieĠi legenda ei.
A B
C
Fig.4
101
103
6. Pe imaginea din Iig. 2. indicaĠi capsula articulară. ligamentele si IormaĠiunile anatomice. care
constituie „bolta articulaĠiei umărului¨.
7. Pe imaginea din Iig. 3 indicaĠi membrana si bursele sinoviale.
Fig.3
8. CaracterizaĠi articulaĠia umărului după numărul IeĠelor articulare. Iorma lor si numărul de
axe. în iurul cărora au loc miscările în această articulaĠie.
Fig.2
102
104
9. EnumeraĠi miscările. care au loc în articulaĠia scapulohumerală. indicaĠi amplitudinea lor.
10. EnumeraĠi oasele si IeĠele articulare. care participă la Iormarea articulaĠiei cotului si
articulaĠiile ei alcătuitoare. indicaĠi-le pe imaginile din Iig. 4. adnotaĠi aceste imagini.
A B
11. AdnotaĠi imaginile din Iig. 5. indicaĠi liniile de Iixare a capsulei articulaĠiei cotului.
membranele ei si aparatul ligamentar. care o IortiIică.
A B
12. CaracterizaĠi articulaĠia cotului după numărul si Iorma IeĠelor articulare si numărul de axe de
miscare. indicaĠi miscările. care au loc în această articulaĠie si amplitudinea lor.
Fig.4
Fig.5
103
105
13. DescrieĠi imaginea art. cotului prin RMN din Iig. 6.
14. EnumeraĠi tipurile de ioncĠiuni ale oaselor antebraĠului. indicaĠi IeĠele articulare ale
articulaĠiilor radioulnare.
15. AdnotaĠi Iig. 7. scrieĠi legenda. IndicaĠi pe imagine miscările în articulaĠiile radioulnare si
amplitudinea lor.
A B C
Fig.7
Fig.6
104
106
16. IndicaĠi particularităĠile structurale speciIice articulaĠiei radioulnare distale.
17. AdnotaĠi Iig. 8. indicaĠi IeĠele articulare ale articulaĠiei radiocarpiene si ale articulaĠiilor
mâinii.
18. Pe imaginile din Iig. 9 indicaĠi aparatul ligamentar al articulaĠiei radiocarpiene si articulaĠiilor
mâinii.
A B
Fig. 9
Fig. 8
105
107
19. IndicaĠi tipurile de diartroze. din care Iac parte articulaĠia radiocarpiană si articulaĠiile mâinii.
miscările. posibile în aceste articulaĠii si amplitudinea lor.
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
20. ExplicaĠi noĠiunea de .complex solidar al mâinii¨.
21. IndicaĠi structurile care Iormează eminenĠele carpiene. sanĠul si canalul carpal.
22. Din setul de radiograme selectaĠi radiogramele articulaĠiilor membrului superior. eIectuaĠi o
descriere sumară a lor.
23. ElaboraĠi un scurt reIerat cu tema: .Explorarea pe viu a articulaĠiilor membrului superior¨.
24. SelectaĠi testele (Anexa 2) reIeritoare la temă. rezolvaĠi-le. notaĠi rezultatele.
25. VeriIicaĠi-vă nivelul de pregătire pentru a relata si demonstra cele studiate.
26. FormulaĠi concluzii reIeritor la inIormaĠiile obĠinute si rolul lor în studiul disciplinelor
Iundamentale si clinice.
27. Subiecte neclare si întrebări apărute în urma realizării lucrării date.
28. InIormaĠii suplimentare la temă.
Controlul realizării lucrării (aprecieri. sugestii. recomandaĠii).
Semnătura proIesorului
106
108
Lucrarea nr. 19
Tema: ArticulaĠiile centurii pelviene – structură. funcĠie. Bazinul în ansamblu –
compartimente. particularităĠi de sex. dimensiuni. explorare pe viu. ArticulaĠia
soldului – structură. funcĠii.
ConĠinutul temei
a. ArticulaĠia sacroiliacă – structură. IuncĠii.
:
b. SimIiza publiană si sindesmozele bazinului – structură. localizare. rol IuncĠional.
c. Bazinul în ansamblu – compartimente. strâmtori. particularităĠi de vârstă si de sex.
d. NoĠiuni generale despre pelvimetrie. Diametrele bazinului. axa si înclinaĠia lui. importanĠa
aplicativă.
e. Explorarea pe viu a bazinului.
f. ArticulaĠia coxoIemurală – structură. IuncĠii.
Durata lucrării practice – 3 ore
Scopul: Familiarizarea cu structura si IuncĠiile articulaĠiilor oaselor bazinului si soldului si
Iormarea deprinderilor privind identiIicarea si explorarea lor pe viu.
MotivaĠia: CunostinĠele obĠinute vor Iacilita constientizarea IuncĠiei muschilor regiunii
respective si vor Ii utile pentru studierea traumatologiei, obstetricii,
reabilitologiei, medicinei sportive etc.
Realizarea lucrării
1. SelectaĠi din chestionar (Anexa 1) subiectele teoretice si practice reIeritoare la prezenta
temă. conIruntaĠi-le cu subtemele de mai sus. studiaĠi-le după sursele bibliografice
indicate folosindu-vă de oase separate. schelet. preparate ale articulaĠiilor bazinului si
soldului. mulaie. preparate de muzeu. Iilme video. atlase. planse. radiograme.
:
2. ElaboraĠi schema structurii logice a subtemelor.
3. AlcătuiĠi o schemă a clasiIicării ioncĠiunilor bazinului.
4. EnumeraĠi IeĠele articulare ale articulaĠiei sacroiliace. indicaĠi din care grup de diartroze
face ea parte.
107
109
5. AdnotaĠi Iig. 1. indicaĠi denumirile IormaĠiunilor. marcate prin linii.
A B
Fig. 1
6. EnumeraĠi posibilele miscări în articulaĠia sacroiliacă. indicaĠi axele si amplitudinea lor.
condiĠiile în care se pot realiza si ligamentele. care le Irânează.
7. AdnotaĠi Iig. 2. scrieĠi pe imagini denumirile IormaĠiunilor. marcate prin linii.
A B
Fig. 2
108
110
8. CompletaĠi Iraza: .Bazinul e constituit din
_____________________________________________________________________________
unite prin ___________________________________________________________________”
9. CompletaĠi enunĠurile: La bazinul în ansamblu se disting
orificiile _____________________________________________________________________,
canalele______________________________________________________________________,
incizurile _____________________________________________________________________,
membranele __________________________________________________________________,
unghiurile ____________________________________________________________________,
liniile _______________________________________________________________________,
compartimentele ______________________________________________________________,
aperturile ____________________________________________________________________,
spaĠiile __________________________________________,
IndicaĠi aceste IormaĠiuni pe imaginea din Iig. 3.
10. EnumeraĠi structurile. care Iormează pereĠii bazinului mare si ai celui obstetrical.
11. CompletaĠi Iraza: .Strâmtoarea superioară a micului bazin e delimitată de linia terminală.
care include _____________________________________________________________
iar cea inIerioară – de ____________________________________
___________________________________________________________________________.
12. ExplicaĠi noĠiunea de pelvimetrie.
Fig. 3
109
111
13. AdnotaĠi Iig. 4. scrieĠi legenda. indicaĠi denumirile si valorile dimensiunilor. evidenĠiate
prin linii.
A B C
Fig. 4
14. DeIiniĠi axa conductoare a bazinului si unghiul lui de înclinaĠie.
15. EnumeraĠi diametrele bazinului mare. aperturii superioare a bazinului mic. cavităĠii si
aperturii inIerioare. indicaĠi valorile lor.
16. ExplicaĠi ce demonstrează imaginile din Iig. 5.
A B C
110
112
D E F
Fig. 5
17. AdnotaĠi Iig. 6. indicaĠi ce demonstrează imaginile din ea. explicaĠi importanĠa aplicativă.
A B
Fig. 6
18. CompletaĠi tabelul:
Bazinul Feminin Masculin
Oasele. structură generală
Aripile oaselor iliace
Sacrul
Promontoriul
TuberozităĠile ischionului
Bazinul mare
Bazinul mic
Apertura superioară
Ramurile inferioare ale
oaselor pubiene
Unghiul de înclinaĠie
Diametrele transversale
111
113
19. EnumeraĠi IeĠele articulare ale articulaĠiei soldului. prezentaĠi caracteristica lor.
20. IndicaĠi grupurile de diartroze din care Iace parte articulaĠia coxoIemurală. enumeraĠi
particularităĠile ei speciIice.
21. AdnotaĠi Iig. 7. scrieĠi denumirile IormaĠiunilor indicate prin linii.
A B C
Fig. 7
22. EnumeraĠi miscările posibile în articulaĠia soldului. indicaĠi axele. în iurul cărora acestea
se realizează. amplitudinea lor si IormaĠiunile. care le Irânează.
112
114
23. ElaboraĠi un scurt reIerat cu tema: .Explorarea pe viu a bazinului”.
24. SelectaĠi testele (Anexa 2) reIeritoare la tema nr. 19. rezolvaĠi-le si notaĠi rezultatele.
25. ControlaĠi dacă sunteĠi pregătit suIicient în vederea expunerii si demonstrării materialului
studiat.
26. FormulaĠi concluzii cu privire la subiectele studiate si importanĠa lor aplicativă.
27. Subiecte neclare si întrebări apărute în rezultatul realizării lucrării nr. 19.
28. InIormaĠii suplimentare la tema nr. 19.
Controlul realizării lucrării (aprecieri. sugestii. recomandaĠii)
Semnătura proIesorului.
113
115
Lucrarea nr. 20
Tema: ArticulaĠia genunchiului. articulaĠiile oaselor gambei si piciorului – structură.
funcĠii. Piciorul în ansamblu. Explorarea pe viu a articulaĠiilor membrului
inferior.
a. Clasificarea articulaĠiilor membrului inIerior.
ConĠinutul temei:
b. ArticulaĠia genunchiului – structură. IuncĠii.
c. ArticulaĠiile oaselor gambei – structură. rol IuncĠional.
d. ArticulaĠia talocrurală – structură. IuncĠii.
e. ArticulaĠiile piciorului – structură. IuncĠii.
f. Piciorul în ansamblu.
g. Explorarea pe viu a articulaĠiilor membrului inIerior.
Durata lucrării practice 3 ore.
Scopul: IniĠierea în artrosindesmologia membrului inIerior liber. Iormarea competenĠelor
si deprinderilor privind structura. IuncĠiile si explorarea pe viu a articulaĠiilor lui.
MotivaĠia: CunostinĠele preconizate vor Ii de un real Iolos pentru studierea si constientizarea
IuncĠiilor muschilor acestui segment de corp. dar si a unor discipline clinice
(traumatologiei, ortopediei, imagisticii, medicinei sportive, reabilitologiei,
kinetoterapiei etc.).
Realizarea lucrării
1. Din chestionar (Anexa 1) alegeĠi subiectele teoretice si practice. reIeritoare la tema nr. 20.
conIruntaĠi-le cu subtemele ei. studiaĠi-le după sursele bibliograIice indicate utilizând oase
separate, scheletul membrului inIerior. preparate si mulaie ale articulaĠiilor lui. preparate de
muzeu. radiograme. Iilme video. atlase. planse etc.. notaĠi tezele mai importante.
:
2. PrezentaĠi o schemă a structurii logice a subtemelor.
3. ElaboraĠi schema clasiIicării ioncĠiunilor membrului inIerior liber.
114
116
4. EnumeraĠi IeĠele articulare ale articulaĠiei genunchiului. indicaĠi din care grupuri de diartroze
Iace ea parte. care sunt particularităĠile ei structurale speciIice.
5. NumiĠi IormaĠiunile cu menirea de a spori gradul de congruenĠă a IeĠelor articulare din
articulaĠia genunchiului.
6. AdnotaĠi imaginile din Iig. 1. scrieĠi legenda. indicaĠi raporturile capsulei articulare. mai ales
ale membranei ei sinoviale cu IormaĠiunile intraarticulare.
A B C
D
Fig.1
115
117
7. PrezentaĠi o clasiIicare a ligamentelor articulaĠiei genunchiului. enumeraĠi-le. adnotaĠi Iig. 2.
scrieĠi legenda.
A B
C D
Fig. 2
8. EnumeraĠi Iactorii amortizatori din articulaĠia genunchiului.
116
118
9. DescrieĠi RMN-gramele articulaĠiei genunchiului din Iig. 3. scrieĠi legenda.
A B
Fig. 3
10. EnumeraĠi miscările. care au loc în articulaĠia genunchiului. indicaĠi amplitudinea lor.
11. NumiĠi ioncĠiunile oaselor gambei. indicaĠi la care grupuri de legături ar putea Ii catalogate.
adnotaĠi Iig. 4. scrieĠi pe imagine denumirile IormaĠiunilor marcate prin linii.
Fig. 4
117
119
12. EnumeraĠi oasele si IeĠele lor articulare. care participă la Iormarea articulaĠiei talocrurale.
indicaĠi din ce grupuri de diartroze face ea parte.
13. NumiĠi particularităĠile structurale ale capsulei articulaĠiei talocrurale.
14. AdnotaĠi Iig. 5. indicaĠi pe imagini ligamentele articulaĠiei talocrurale.
A B C
Fig. 5
15. EnumeraĠi miscările care au loc în articulaĠia talocrurală. indicaĠi amplitudinea lor.
16. EnumeraĠi articulaĠiile piciorului. indicaĠi oasele si IeĠele articulare care le Iormează.
miscările în ele si grupurile de diartroze. la care aparĠin.
118
120
17. AdnotaĠi imaginile din Iig. 6. scrieĠi legenda.
A B C
Fig. 6
18. ExplicaĠi cum se Iormează sinusul tarsal. indicaĠi ligamentul care îl ocupă si rolul lui.
19. ExplicaĠi ce reprezintă articulaĠia lui Chopart si articulaĠia lui LisIranc. indicaĠi ligamentele
lor .cheie¨ si importanĠa lor aplicativă.
20. ExplicaĠi noĠiunea de complex solidar al piciorului.
119
121
21. AdnotaĠi Iig. 7. indicaĠi IormaĠiunile. care participă la menĠinerea bolĠilor piciorului.
A B
22. Din setul de radiograme selectaĠi-le pe cele ale articulaĠiilor membrului inIerior. studiaĠi-le si
descrieĠi-le.
23. ElaboraĠi reIerate scurte cu tema: .Piciorul în ansamblu¨ si .Explorarea pe viu a articulaĠiilor
membrului inferior”.
24. SelectaĠi testele (Anexa 2) referitoare la tema nr. 20. rezolvaĠi-le si notaĠi rezultatele.
25. ControlaĠi dacă sunteĠi pregătit pentru a expune si demonstra cele studiate.
26. FormulaĠi concluzii cu privire la subiectele studiate si importanĠa lor aplicativă.
27. Subiecte neclare si întrebări la tema nr. 20.
28. InIormaĠii suplimentare la temă.
Controlul realizării lucrării (aprecieri. sugestii. recomandaĠii)
Semnătura proIesorului
Fig.7
120
122
Lucrarea nr. 21
Tema: Miologie generală. Muschii si fasciile toracelui – structură. topografie si
explorare pe viu. Diafragma.
a. Muschii (conIormaĠie externă. mod de Iixare. raporturi. anomalii); muschiul ca organ (Iibre
musculare. Ġesut coniunctiv. tendoane. vase si nervi); muschiul în repaus si în acĠiune
(proprietăĠi Iizice. calităĠi caracteristice contracĠiei musculare. sistemul de pârghii. tipurile de
activitate musculară. IorĠa gravitaĠională. punctele Iix si mobil si inversarea lor. acte motorii).
ConĠinutul temei:
b. Principiile clasiIicării muschilor (după geneză, topografie, IuncĠie, Iormă, orientarea fibrelor
musculare. aspectul histologic. în raport cu articulaĠiile).
c. Elementele auxiliare ale muschilor (Iascii. retinacule. teci si burse sinoviale. trohlee
musculare).
d. Metode de explorare a muschilor. inclusiv anatomia lor pe viu; importanĠa cunoasterii
anatomiei IuncĠionale a muschilor pentru înĠelegerea biomecanicii aparatului locomotor si a
modiIicărilor ei în patologia osteo-musculo-articulară; rolul aplicativ al IormaĠiunilor
delimitate de muschi (canalelor. oriIiciilor. sănĠuleĠelor etc.)
e. Clasificarea muschilor toracelui. raporturile lor cu IoiĠele Iasciilor pectorale.
f. DiaIragma (porĠiuni. oriIicii. locuri slabe. particularităĠi de structură ale porĠiunii lombare).
rol IuncĠional.
g. TopograIia. reperele musculare si osoase ale toracelui.
h. Demonstrarea IormaĠiunilor anatomice. reIeritoare la temă pe cadavru. preparate separate.
mulaje.
Scopul: Familiarizarea studenĠilor cu structura. clasiIicarea si topograIia muschilor.
particularităĠile lor individuale. de vârstă si de sex. cu metodele de explorare ale
sistemului muscular. De a învăĠa studenĠii să numească corect si să demonstreze
muschii pectorali. originea si inserĠia lor. Iasciile toracelui. diaIragma cu locurile
ei slabe. de a constientiza IuncĠia acestora.
MotivaĠia: InIormaĠia privind miologia generală e necesară pentru constientizarea tuturor
activităĠilor motorii. pentru înĠelegerea si studierea temelor ulterioare.
Cunoasterea structurii muschilor si a topograIiei lor. a metodelor de explorare a
aparatului muscular sunt importante pentru anatomia topograIică si chirurgia
operatorie, traumatologie, chirurgie, reabilitologie etc.
Realizarea lucrării:
1. SelectaĠi din chestionar (Anexa 1) subiectele teoretice si practice. reIeritoare la
temă.analizaĠi-le si studiaĠi-le în corespundere cu sursele bibliograIice. notaĠi tezele mai
importante.
2. ReprezentaĠi graIic structura logică a subtemelor. care Ġin de :
a. muschiul ca organ;
b. clasiIicarea muschilor;
c. elementele auxiliare ale muschilor;
d. muschii si Iasciile toracelui.
121
123
3. AdnotaĠi imaginile din Iig. 1. indicaĠi tipurile de muschi (conIorm orientării Iibrelor lor
musculare).
1 2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15 16
Fig.1.____________________________
1 9
2 10
3 11
4 12
5 13
6 14
7 15
8 16
4. DeIiniĠi noĠiunile: muschiul ca organ. secĠiune transversală anatomică si fiziologică a
muschilor. schelet moale. mion.
5. ExplicaĠi noĠiunile de punctum fixum si punctum mobile.
122
124
6. Cele trei proprietăĠi esenĠiale ale Ġesutului muscular sunt:
a.
b.
c.
7. CompletaĠi tabelul:
Clasificarea muschilor
I II III IV V VI VII
După geneză După topografie După funcĠie După formă După orientarea
fibrelor
musculare
În raport cu
articulaĠiile
Sub aspect
histologic
8. StudiaĠi pe cadavru. mulaie. planse. atlase structura si topograIia IormaĠiunilor prevăzute de
tema dată. deprindeĠi-vă să le identiIicaĠi si să le demonstraĠi.
9. Pe imaginile care urmează indicaĠi:
a. muschii toracelui. care Ġin de membrul superior (Iig.2).
I II
Fig.2
4
5
6
3 7
8
9
2 1
1
5
4
3
2
123
125
b. muschii autohtoni ai toracelui (Iig.3). A
B C
Fig. 3
2
2
2
3
1
1
1
4
124
126
c. porĠiunile. oriIiciile si locurile slabe ale diafragmei (fig. 4).
Fig. 4
d. explicaĠi ce reprezintă Iig. 5. enumeraĠi muschii antrenaĠi în respiraĠie.
Fig. 5
125
127
10. IndicaĠi muschii toracelui care se proIilează pe viu (Iig. 6). EnumeraĠi reperele osoase ale
toracelui.
Fig. 6
11. Testarea căror muschi e reprepzentată în Iig. 7 ?
a.
b.
c.
A B C
Fig. 7
126
128
12. ExplicaĠi termenii: muschi autohtoni. truncofugali. truncopetali. indicaĠi-le sinonimele.
13. EnumeraĠi variantele si anomaliile de dezvoltare a muschilor toracelui si a diaIragmei (după
cadavru, preparate din muzeul catedrei, filme, alte surse).
14. ElaboraĠi referate succinte la temele:
x dezvoltarea muschilor;
x anatomia pe viu a muschilor;
x repere musculare si osoase ale toracelui.
15. SelectaĠi testele (Anexa 2) reIeritoare la tema nr. 21. rezolvaĠi-le si notaĠi rezultatele.
16. ExprimaĠi-vă reIeritor la importanĠa aplicativă a inIormaĠiei obĠinute.
17. ControlaĠi-vă abilitatea de a expune oral sau în scris inIormaĠiile obĠinute si de a demonstra
IormaĠiunile studiate.
18. Subiecte neclare si întrebări apărute în rezultatul realizării lucrării nr. 21.
19. InIormaĠii suplimentare obĠinute în urma discuĠiei asupra temei.
Controlul realizării lucrării (aprecieri. sugestii. recomandaĠii)
Semnătura proIesorului
127
129
Lucrarea nr. 22
Tema: Muschii si fasciile centurii scapulare si ai braĠului – structură. topografie si
explorare pe viu.
a. ClasiIicarea muschilor centurii scapulare si ai braĠului .
ConĠinutul temei:
b. Originea. inserĠia si IuncĠia muschilor centurii scapulare si ai braĠului.
c. Raportul muschilor centurii scapulare si ai braĠului cu Iasciile regiunii.
d. TopograIia. reperele musculare si osoase ale regiunii umărului si braĠului.
e. Muschii antrenaĠi în dinamica umărului si braĠului.
Scopul: Formarea competenĠelor si deprinderilor privind nomenclatura muschilor centurii
scapulare si ai braĠului (pe grupuri. conIorm IuncĠiilor lor). identiIicarea si
demonstrarea lor pe cadavru si pe viu. indicându-le originea. inserĠia si IuncĠia.
MotivaĠia: Datele care Ġin de structura si topograIia muschilor centurii scapulare si ai braĠului
vor fi utile pentru studierea diferitor discipline clinice, în special a traumatologiei
(luxaĠii în articulaĠia umărului. articulaĠiile acromioclaviculară si
sternoclaviculară. Iracturi ale humerusului. claviculei etc.). neurologiei.
chirurgiei.
Realizarea lucrării:
1. SelectaĠi din chestionar (Anexa 1) subiectele teoretice si practice. reIeritoare la tema nr. 22.
analizaĠi-le si studiaĠi-le în corespundere cu sursele bibliografice indicate utilizând cadavrul,
mulaie. planse. atlase. notaĠi tezele mai importante.
2. ReprezentaĠi graIic structura logică a componentelor temei.
128
130
3. AdnotaĠi imaginile din Iig. 1. reIeritoare la muschii centurii scapulare. scrieĠi legenda.
A B C
Fig.1.
4. IndicaĠi denumirile muschilor braĠului si a IormaĠiunilor. notate cu cifre (fig.2).
A B
Fig.2.
1
2
3
4
5
6
7
1
3
2
2
1
3
4
6
7
3
2
1
1
8
5
6
6
7
4
4
3
2
5
4
129
131
5. Pe imaginile din Iig. 3 notaĠi muschii. originea si inserĠia cărora corespunde zonelor indicate.
A
B
C D
E F
Fig.3
130
132
6. EnumăraĠi muschii care realizează miscările respective în articulaĠia umărului:
a. rotaĠia externă si internă a braĠului (Iig.4).
A B
b. anteIlexia si retroIlexia braĠului (Iig. 5).
A B
7. ExplicaĠi termenii: aQWHIOH[LHúLUHWURIOH[LH.
8. NotaĠi derivatele Iasciei braĠului în secĠiune transversală (Iig. 6).
Fig. 6
9. Testarea căror muschi ai centurii scapulare si ai braĠului e demonstrată de imaginile din Iig.
7?
a.
b.
c.
d.
e.
2
3
5
4
6
7
1
8
9
10
Fig. 4
Fig. 5
131
133
A B C
D E
Fig. 7
10. EnumeraĠi reperele musculare si osoase ale umărului si braĠului.
11. ElaboraĠi un reIerat succint la tema: Fasciile centurii scapulare si braĠului.
12. SelectaĠi testele (Anexa 2) reIeritoare la tema nr. 22. rezolvaĠi-le si notaĠi rezultatele.
13. EIectuaĠi o autoevaluare a competenĠelor si deprinderilor dobândite.
14. FormulaĠi concluzii privind inIormaĠia obĠinută în contextul importanĠei ei aplicative.
15. Întrebări apărute în rezultatul realizări lucrării nr. 22.
16. InIormaĠii suplimentare privind cele studiate. obĠinute în urma discuĠiilor asupra temei.
Controlul realizării lucrării (aprecieri. sugestii. recomandaĠii)
Semnătura proIesorului
132
134
Lucrarea nr. 23
Tema: Muschii si fasciile antebraĠului – structură. topografie si explorare pe viu.
a. ClasiIicarea muschilor antebraĠului.
ConĠinutul temei:
b. Originea. inserĠia si IuncĠia muschilor antebraĠului.
c. Fasciile antebraĠului. raportul lor cu muschii regiunii.
d. Repere musculare si osoase ale antebraĠului.
e. Muschii antrenaĠi în dinamica antebraĠului si mâinii.
Scopul: Însusirea de către studenĠi a denumirilor. identiIicării si demonstrării muschilor
antebraĠului pe grupuri si straturi. a originii. inserĠiei si IuncĠiei lor la cadavru.
schelet si pe viu. precum si Iormarea deprinderii de a descrie si de a argumenta
structura si IuncĠia IormaĠiunilor studiate.
MotivaĠia: Cunoasterea anatomiei muschilor antebraĠului e necesară pentru studierea vaselor
sangvine si a nervilor. precum si a unor discipline clinice ca anatomia topograIică.
chirurgia. traumatologia (luxaĠii în articulaĠiile cotului si radiocarpiană. Iracturi
ale oaselor antebraĠului) neurologia. reabilitologia.
Realizarea lucrării:
1. SelectaĠi din chestionar (Anexa 1) subiectele teoretice si practice. reIeritoare la tema nr. 23.
analizaĠi-le si studiaĠi-le în corespundere cu sursele literare indicate folosind cadavrul,
mulaje. planse. atlase etc.. eIectuaĠi notiĠe.
2. ReprezentaĠi graIic structura logică a componentelor temei.
133
135
3. AdnotaĠi Iig. 1. scrieĠi legenda.
A B C
Fig.1.
4. AdnotaĠi Iig.2. scrieĠi legenda.
A B C
Fig.2.
134
136
5. AdnotaĠi Iig. 3. indicaĠi muschii. originea si inserĠia cărora corespunde porĠiunilor de oase.
evidenĠiate în imaginile respective.
A B
6. IndicaĠi muschii antebraĠului. care realizează miscările. reprezentate prin imaginile din fig. 4.
A B C D E F
H
G
7. ExplicaĠi termenii: SURQDĠLH si VXSLQDĠLH.
Fig.2.
Fig. 4
135
137
8. EnumeraĠi Iasciile antebraĠului si derivatele lor.
9. IndicaĠi reperele osoase si musculare ale membrului superior (Iig. 5).
Fig. 5
10. Testarea căror muschi ai antebraĠului e reprezentată prin imaginea din fig. 6 ?
11. ElaboraĠi reIerat succint la tema: Fasciile antebraĠului.
12. SelectaĠi testele (Anexa 2) reIeritoare la tema nr. 23. rezolvaĠi-le si notaĠi rezultatele.
13. ControlaĠi în ce măsură competenĠele si deprinderile obĠinute corespund obiectivelor
propuse.
14. FormulaĠi concluzii privind inIormaĠia obĠinută în contextul importanĠei ei aplicative.
15. Întrebări apărute în rezultatul realizări lucrării nr. 23.
16. InIormaĠii suplimentare privind cele studiate. obĠinute în urma discuĠiilor asupra temei.
Controlul realizării lucrării (aprecieri. sugestii. recomandaĠii)
Semnătura proIesorului
Fig.6
136
138
Lucrarea nr. 24
Tema: Muschii si fasciile mâinii – structură. topografie si explorare pe viu.
Topografia membrului superior.
a. ClasiIicarea muschilor mâinii. originea. inserĠia si IuncĠia lor.
ConĠinutul temei:
b. ParticularităĠile structurale ale Iasciilor mâinii.
c. TopograIia si tecile sinoviale ale membrului superior.
d. Rolul aplicativ al IormaĠiunilor topograIice ale membrului superior delimitate de muschi.
oase si Iascii.
e. Reperele musculare si osoase ale mâinii.
Scopul: De a Iamiliariza studenĠii cu clasiIicarea. denumirile. structura. originea. inserĠia
si IuncĠia muschilor mâinii. identiIicarea si demonstrarea lor pe piesele anatomice.
precum si cu IormaĠiunile topograIice ale membrului superior si importanĠa lor
aplicativă.
MotivaĠia: CompetenĠele si deprinderile preconizate de prezenta temă sunt extrem de
importante pentru studierea topograIiei IormaĠiunilor neurovasculare ale
membrului superior si a multor discipline clinice (anatomiei topograIice si
chirurgiei operatorii, traumatologiei, microchirurgiei, neurologiei, reabilitologiei
etc.).
Realizarea lucrării:
1. Din chestionar (Anexa 1) selectaĠi subiectele. reIeritoare la temă.analizaĠi-le si studiaĠi-le
folosind sursele bibliografice, cadavrul, preparate de muzeu. Iilme video. mulaie. planse.
atlase etc.. eIectuaĠi notiĠe.
2. ReprezentaĠi graIic structura logică a componentelor subtemelor. care Ġin de :
a. muschii mâinii;
b. fasciile membrului superior;
c. topografia membrului superior.
137
139
3. AdnotaĠi Iig. 1. scrieĠi denumirile IormaĠiunilor anatomice. marcate prin ciIre.
A B C
D E F
Fig.1.
1
3
2
1
4
3
2
1
2
3
6
4
1
5
6
5
4
1
2
3
4
1 1
2
1
1 2
2
3
1
1 1
1
2 2
2
2
3
3
138
140
4. AdnotaĠi imaginile reIeritoare la Iasciile membrului superior (fig. 2).
5. IndicaĠi pe imaginile din Iig. 3 IormaĠiunile topograIice. reperele musculare si osoase ale
membrului superior.
A B
Fig.2
Fig.3
139
141
6. NotaĠi IormaĠiunile care delimitează cavitatea axilară si triunghiurile peretelui ei anterior (fig.
4).
A B
Fig. 4
7. ReproduceĠi schema oriIiciilor trilater si patrulater.
8. ContinuaĠi Irazele:
a. pereĠii cavităĠii axilare sunt IormaĠi:
anterior
posterior
lateral
medial
b. canalul humero-muscular (sau _______________________________________) este delimitat
de __________________________________________________________________________
1
7
3
2
4
6
5
2
1
9
8
8
3
9
4
7
6
5
140
142
c. Iosa cubitală e mărginită de
d. sănĠuleĠul ulnar se aIlă între
cel median între
si cel ulnar între
e. spaĠiul celuloadipos (ɉɢɪɨɝɨɜ - Paron) e situat
9. ReprezentaĠi graIic schema structurii tecilor sinoviale si a canalelor osteoIibroase în secĠiune
transversală si longitudinală (după .Culegerea de scheme).
10. ReproduceĠi schema tecilor sinoviale si canalelor osteoIibroase ale mânii (IaĠa palmară si IaĠa
dorsală).
141
143
11. Testarea căror muschi ai mâinii e demonstrată prin imaginile din Iig. 5?
A B C D
Fig. 5
12. ExplicaĠi termenii RSR]LĠLHúLUHSR]LĠLH.
13. ElaboraĠi reIerate succinte la temele:
x Topografia axilei.
x TopograIia braĠului.
x TopograIia antebraĠului si a mâini.
14. SelectaĠi testele (Anexa 2) reIeritoare la tema nr. 24. rezolvaĠi-le si notaĠi rezultatele.
15. ControlaĠi dacă sunteĠi suIicient de competent pentru a relata si demonstra cele studiate.
16. ExprimaĠi-vă reIeritor la importanĠa aplicativă a inIormaĠiei obĠinute.
17. Subiectele neclare si întrebări apărute în rezultatul realizării lucrării nr. 24.
18. InIormaĠii suplimentare la temă.
Controlul realizării lucrării (aprecieri. sugestii. recomandaĠii)
Semnătura proIesorului
142
144
Lucrarea nr. 25
Tema: Muschii si fasciile abdomenului – structură. topografie si explorare pe viu.
Topografia abdomenului.
a. ClasiIicarea muschilor abdomenului. originea. inserĠia si IuncĠia lor.
ConĠinutul temei:
b. Fasciile abdomenului .
c. Teaca muschiului drept al abdomenului; particularităĠi de structură mai sus si mai ios de linia
arcuată.
d. Locurile slabe ale peretelui anterior al abdomenului. particularităĠile lor de vârstă si de sex.
e. Reperele musculare si osoase ale abdomenului.
f. Rolul aplicativ al elementelor topograIice ale pereĠilor abdominali.
Scopul: Familiarizarea studenĠilor cu clasiIicarea. structura. originea. inserĠia si IuncĠia
muschilor abdomenului. identiIicarea si demonstrarea lor la cadavru si pe piesele
anatomice. evidenĠierea IormaĠiunilor topograIice ale regiunii si a locurilor slabe
ale acesteia sub aspectul importanĠei lor aplicative.
MotivaĠia: CunostinĠele privind structura muschilor si Iasciilor abdomenului, topografia
pereĠilor abdominali si a locurilor lor slabe. particularităĠile individuale. de vârsta
si de sex ale regiunii sunt necesare pentru perceperea si studierea vascularizaĠiei si
inervaĠiei ei si pentru activitatea în diverse domenii ale medicinei practice
(chirurgiei, terapiei, etc.).
Realizarea lucrării:
1. SelectaĠi din chestionar (Anexa 1) subiectele teoretice si practice. reIeritoare la
temă.analizaĠi-le si studiaĠi-le în corespundere cu sursele bibliografice, utilizând cadavrul
disecat. preparate de muzeu. planse. atlase. Iilme video etc.. notaĠi tezele mai importante.
2. ReprezentaĠi graIic structura logică a subtemelor. care Ġin de :
a. Muschii abdomenului.
b. Fasciile abdomenului.
c. Topografia peretelui anterolateral al abdomenului.
143
145
3. AdnotaĠi Iig. 1. scrieĠi legenda.
A B
Fig. 1
1
1
2
3
5
4
3
2
4
144
146
4. ReproduceĠi (după .Culegerea de scheme¨ sau alte surse) schema tecii muschiului rect al
abdomenului în secĠiune transversală.
5. IndicaĠii muschii abdomenului. care realizează miscările. reprezentate prin imaginile din
fig.2.
A B C D
Fig. 2
6. Pe imaginile din Iig. 3 indicaĠi locurile slabe ale pereĠilor abdominali.
Fig. 3
1
2
3
4
5
6
7
8
145
147
7. ExplicaĠi ce reprezintă imaginile din Iig. 4.
Fig. 4
8. ContinuaĠi Irazele:
a. pereĠii canalului inghinal sunt IormaĠi:
anterior
posterior
superior
inferiror
b. inelul inghinal superficial e delimitat de
iar cel profund corespunde
c. triunghiul subcostal are ca laturi
d. linea semilunară reprezintă
e. linea arcuată e localizată la trecerea
146
148
9. Pe imaginile din Iig. 5 notaĠi muschii abdomenului care se proIilează pe viu.
A B
10. Testarea căror muschi ai abdomenului e reprezentată prin imaginile din Iig. 6?
A B
Fig. 6
11. ExplicaĠi termenul: ORFVODEDOSHUHĠLORUDEGRPLQDOL.
12. ElaboraĠi reIerate succinte la temele:
x Locurile slabe ale peretelui antero-lateral al abdomenului.
x Canalul inghinal.
13. SelectaĠi testele (Anexa 2) reIeritoare la tema nr. 25. rezolvaĠi-le si notaĠi rezultatele.
14. ControlaĠi-vă abilitatea de a demonstra IormaĠiunile studiate si de a expune oral sau în scris
inIormaĠii despre ele.
15. ExprimaĠi-vă reIeritor la importanĠa aplicativă a inIormaĠiei obĠinute.
16. Subiecte neclare si întrebări apărute în rezultatul realizării lucrării nr. 25 .
17. InIormaĠii suplimentare la temă.
Controlul realizării lucrării (aprecieri. sugestii. recomandaĠii)
Semnătura proIesorului
Fig.6
Fig. 5
147
149
Lucrarea nr. 26
Tema: Muschii si fasciile bazinului si coapsei – structură. topografie. funcĠii si
explorare pe viu.
a. Muschii bazinului – clasiIicare. origine. inserĠie. IuncĠii.
ConĠinutul temei:
b. Muschii coapsei – clasiIicare. origine. inserĠie. IuncĠii.
c. Muschii antrenaĠi în dinamica coapsei si gambei.
d. Fasciile bazinului si coapsei – particularităĠi regionale de structură. derivate.
e. Anatomia pe viu a muschilor bazinului si coapsei (repere musculare si osoase. rolul lor
aplicativ).
Scopul: Formarea competenĠelor si a deprinderilor privind morIologia muschilor
bazinului si coapsei. IuncĠiile lor. identiIicarea si demonstrarea acestora.
indicându-le originea si inserĠia (pe cadavru. pe schelet). precum si Iamiliarizarea
cu Iasciile bazinului si coapsei si derivatele lor.
MotivaĠia: Datele care Ġin de anatomia si topograIia muschilor bazinului si coapsei vor Ii
utile pentru studierea vaselor sangvine si a nervilor. anatomiei topograIice.
chirurgiei. neurologiei. kinetoterapiei si în special a traumatologiei (luxaĠii în
articulaĠia coxoIemurală. Iracturi de Iemur si oase pelviene etc.).
Realizarea lucrării:
1. SelectaĠi din chestionar (Anexa 1) subiectele teoretice si practice. reIeritoare la
temă.analizaĠi-le si studiaĠi-le în corespundere cu sursele bibliografice, folosindu-vă de
cadavrul disecat. mulaie. planse. preparate de muzeu. atlase. Iilme video. notaĠi tezele mai
importante.
2. ReprezentaĠi graIic structura logică a subtemelor :
x Muschii bazinului;
x Muschii coapsei;
x Fasciile bazinului si coapsei.
148
150
3. AdnotaĠi imaginile din Iig. 1. scrieĠi legenda.
A B C
Fig. 1
4. AdnotaĠi Iig. 2. scrieĠi legenda.
A B C
149
151
D E
F
5. IndicaĠi muschii care realizează miscările. reprezentate de imaginile din Iig. 3.
A B C D E
F
Fig.3
Fig. 2
150
152
6. Pe imaginile care urmează (Iig. 4) indicaĠi Iasciile bazinului si coapsei si derivatele lor
7. IndicaĠi muschii bazinului si coapsei. care se proIilează pe viu (Iig. 5).
A B
8. Testarea căror muschi ai bazinului si coapsei e reprezentată de imaginile din Iig. 6 ?
A B C D
Fig.4
Fig.5
151
153
E F G F
]
Fig. 6
9. Pe imaginile din Iig. 7 notaĠi muschii. originea si inserĠia cărora corespunde zonelor indicate.
A B C D
Fig. 7
10. ExplicaĠi termenii pes anserinus superficialis et profundus.
11. ElaboraĠi reIerat succint la tema: .Fasciile coapsei si derivatele lor¨.
12. SelectaĠi testele (Anexa 2) reIeritoare la tema nr. 26. rezolvaĠi-le si notaĠi rezultatele.
13. EvaluaĠi competenĠele si deprinderile obĠinute.
14. Subiecte neclare si întrebări apărute în rezultatul realizării lucrării nr. 26.
15. InIormaĠii suplimentare la temă ________________
_____________________________________________________________________________
Controlul realizării lucrării (aprecieri. sugestii. recomandaĠii)
Semnătura proIesorului
152
154
Lucrarea nr. 27
Tema: Muschii si fasciile gambei si piciorului – structură. topografie. funcĠii si
explorare pe viu. Topografia membrului inferior
a. Muschii gambei – clasiIicare. origine. inserĠie. IuncĠii.
ConĠinutul temei:
b. Muschii piciorului – clasiIicare. origine. inserĠie. IuncĠii.
c. Fasciile gambei si piciorului. particularităĠi de structură. derivate .
d. Topografia membrului inferior.
e. Studierea pe viu a muschilor si elementelor topograIice (reperelor musculare si osoase) ale
membrului inIerior. importanĠa lor aplicativă.
Scopul: Familiarizarea studenĠilor cu clasiIicarea. structura. originea. inserĠia si IuncĠia
muschilor gambei si piciorului. identiIicarea si demonstrarea lor pe piesele
anatomice. evidenĠierea topograIiei regiunii si importanĠa ei aplicativă.
MotivaĠia: InIormaĠia care Ġine de anatomia si topograIia muschilor si Iasciilor membrului
inIerior este extrem de importantă pentru studierea ulterioară a Iasciculelor
neurovasculare ale membrului inIerior. precum si pentru constientizarea unor
discipline clinice (anatomiei topograIice si chirurgiei operatorii. traumatologiei.
microchirurgiei, neurologiei, kinetoterapiei etc.).
Realizarea lucrării:
1. SelectaĠi din chestionar (Anexa 1) subiectele teoretice si practice. reIeritoare la
temă.analizaĠi-le si studiaĠi-le în corespundere cu sursele bibliografice, utilizând cadavrul
disecat. mulaie. preparate de muzeu. Iilme video. planse. atlase. notaĠi tezele mai importante.
2. ReprezentaĠi graIic structura logică a subtemelor :
x Muschii gambei.
x Muschii piciorului.
x Topografia membrului inferior.
153
155
3. AdnotaĠi imaginile din Iig. 1. scrieĠi legenda. indicaĠi muschii. care IortiIică bolĠile piciorului.
A B C
D E F
Fig. 1
154
156
4. AdnotaĠi Iig. 2. daĠi legenda imaginilor. indicaĠi muschii. care IortiIică bolĠile piciorului.
A B C
D E
Fig. 2
155
157
5. AdnotaĠi Iig. 3. indicaĠi IormaĠiunile anatomice care Ġin de Iasciile gambei si piciorului.
Fig. 3
6. AdnotaĠi Iig. 4. indicaĠi denumirile IormaĠiunilor reIeritoare la lacunele vasculară si
musculară. Fig. 4
156
158
7. Pe imaginile din Iig. 5 notaĠi muschii. originea si inserĠia cărora corespunde zonelor indicate.
A B
8. Pe imaginile din Iig. 6 indicaĠi muschii care realizează miscări în:
a. articulaĠia genunchiului (extensia si Ilexia. pronaĠia si supinaĠia).
A B C D
Fig.5
157
159
b. articulaĠia talocrurală (adducĠia si abducĠia piciorului. Ilexia dorsală si Ilexia plantară).
E F G H
9. ContinuaĠi Irazele:
a. orificiile supra – si inIrapiriIorm sunt delimitate de
iar canalul obturator de
b. laturile triunghiului femural sunt
c. sănĠuleĠul Iemural este o continuare a celui
si se aIlă între
d. canalului aductor i se descriu:
e. fosa poplitee e delimitată
f. canalului cruropopliteu i se descriu
g. pe gambă mai menĠionăm canalele:
delimitate de
h. canalul femural apare în
lui i se descriu:
Fig.6
158
160
10. Pe imaginile din Iig. 7 notaĠi IormaĠiunile topograIice ale membrului inIerior.
A B C
Fig. 7
11. IndicaĠi tecile sinoviale si canalele osteoIibroase din regiunea gleznei si piciorului (Iig. 8).
A B
159
161
C
12. Pe imaginea din Iig. 9 indicaĠi reperele osoase si musculare ale membrului inIerior.
13. Testarea căror muschi ai gambei si piciorului e redată prin imaginile din Iig.10?
A B
Fig.8
160
162
C D
Fig.10
14. ElaboraĠi un reIerat succint la tema: „Topografia membrului inferior”.
15. SelectaĠi testele (Anexa 2) reIeritoare la tema nr.27. rezolvaĠi-le si notaĠi rezultatele.
16. ControlaĠi dacă sunteĠi pregătit suIicient pentru a expune si demonstra cele studiate.
17. ExprimaĠi-vă reIeritor la importanĠa aplicativă a inIormaĠiei obĠinute.
18. Subiecte neclare si întrebări apărute în rezultatul realizării lucrării nr.27.
19. InIormaĠii suplimentare la temă.
Controlul realizării lucrării (aprecieri. sugestii. recomandaĠii)
Semnătura proIesorului
161
163
Lucrarea nr. 28
Tema: Muschii gâtului – structură. topografie. funcĠii si explorare pe viu.
a. Muschii gâtului – clasiIicare . origine. inserĠie. IuncĠii.
ConĠinutul temei:
b. Explorarea pe viu a muschilor gâtului.
Scopul: Formarea competenĠelor si deprinderilor practice privind structura. topograIia si
IuncĠiile muschilor gâtului. identiIicarea si demonstrarea lor.
MotivaĠia: Cunoasterea anatomiei si topograIiei muschilor gâtului va Ii utilă pentru studierea
vaselor sangvine si nervilor segmentului respectiv. precum si a anatomiei
topografice, chirurgiei, traumatologiei, neurologiei etc.
Realizarea lucrării:
1. SelectaĠi din chestionar (Anexa 1) subiectele teoretice si practice. reIeritoare la
temă.analizaĠi-le si studiaĠi-le în corespundere cu sursele bibliografice si materialele
ilustrative (cadavrul disecat. preparate de muzeu. mulaie. Iilme video. planse. atlase etc.).
notaĠi tezele mai importante.
2. ReprezentaĠi graIic structura logică a temei : .Muschii gâtului¨.
3. AdnotaĠi imaginile din Iig. 1.
A B
162
164
C D
Fig. 1
4. EnumeraĠi muschii gâtului cu origine sau inserĠie pe osul hioid.
5. ExplicaĠi noĠiunea de .buchet anatomic¨ sau .buchetul lui Riolan¨.
6. AdnotaĠi Iig. 2. indicaĠi muschii gâtului. explorabili pe viu.
A B
Fig. 2
163
165
7. EnumeraĠi miscările capului. indicaĠi muschii gâtului. care participă la realizarea lor.
8. Testarea căror muschi ai gâtului e reprezentată prin imaginile din Iig. 3?
A B
9. CompletaĠi tabelul.
N/o Denumirea muúFKLXOXL Originea ,QVHUĠLD )XQFĠLD
1. m. sternocleidomastoidian
2. m. digastric
3. m. omohioid
4. m. scalen anterior
10. SelectaĠi testele (Anexa 2) reIeritoare la tema nr. 28. rezolvaĠi-le si notaĠi rezultatele.
11. SunteĠi pregătit îndeaiuns pentru a demonstra si relata despre cele studiate ? ControlaĠi-vă
cunostinĠele !
12. ExprimaĠi-vă reIeritor la importanĠa aplicativă a inIormaĠiei obĠinute.
13. Subiecte neclare si întrebări apărute în rezultatul realizării lucrării nr. 28.
14. InIormaĠii suplimentare la temă.
Controlul realizării lucrării (aprecieri. sugestii. recomandaĠii)
Semnătura proIesorului
Fig. 3
164
166
Lucrarea nr. 29
Tema: Fasciile si topografia gâtului
a. Fasciile gâtului – clasiIicare (după PNA si după ȼ. ɇ. ɒɟɜɤɭɧɟɧɤɨ). particularit ăĠi
topograIice. importanĠă aplicativă.
ConĠinutul temei:
b. TopograIia gâtului (triunghiuri. Iose. spaĠii interIasciale si intermusculare). importanĠă
practică.
c. Anatomia pe viu a gâtului. repere osoase si musculare.
d. Raporturile muschilor gâtului cu IoiĠele Iasciale. viscerele cervicale si pachetul
neurovascular al regiunii.
Scopul: Familiarizarea cu IormaĠiunile topograIice si Iasciile cervicale si importanĠa lor
aplicativă. precum si Iormarea competenĠelor si deprinderilor practice privind
orientarea în elementele topografice ale regiunii.
MotivaĠia: InIormaĠia care Ġine de IormaĠiunile topograIice ale gâtului si dinamica
segmentului cervical al trunchiului este importantă pentru studierea vaselor
sangvine si a nervilor din regiune. precum si pentru constientizarea unor
discipline clinice (anatomiei topograIice si chirurgiei operatorii. traumatologiei.
microchirurgiei, ORL, neurologiei etc.).
Realizarea lucrării:
1. SelectaĠi din chestionar (Anexa 1) subiectele teoretice si practice. reIeritoare la
temă.analizaĠi-le si studiaĠi-le în corespundere cu sursele bibliograIice si materialele
ilustrative (cadavrul disecat. preparate de muzeu. mulaie. Iilme video. planse. atlase). notaĠi
tezele mai importante.
2. ReprezentaĠi graIic structura logică a subtemelor:
x Fasciile gâtului.
x Topografia gâtului.
3. AdnotaĠi imaginile din Iig. 1. reIeritoare la Iasciile gâtului.
A B
Fig. 1
165
167
4. AdnotaĠi Iig. 2. indicaĠi muschii si IormaĠiunile topograIice ale gâtului; pe imagine
reprezentaĠi graIic triunghiul arterei lingvale (al lui Pirogov).
5. IndicaĠi IormaĠiunile. care delimitează trigonul arterei vertebrale (Waldeyer). explicaĠi
importanĠa lui aplicativă.
6. Pe imaginea din Iig. 3 indicaĠi: Iasciile si muschii gâtului. spaĠiile interIasciale.
Fig. 3
Fig.2
166
168
7. ContinuaĠi Irazele reIeritoare la spaĠiile intermusculare si celuloadipoase interIasciale din
regiunea gâtului:
a. spatium interaponeuroticum suprasternale e localizat între
b. spatium previscerale e delimitat de
c. spatium retroviscerale e localizat între
d. spatium prevertebrale. localizat între exobaza craniului si Th
3
, e delimitat
anterior de
posterior de
e. spatium antescalenum are ca pereĠi: anterior
posterior
si inIerior
si conĠine
f. spatium interscalenum e delimitat anterior de
posteriror de
si inIerior de prin el trec
j. fossa retromandibularis e localizată
si conĠine
8. ExplicaĠi termenii pachet neurovascular al gatului. spaĠiu interfascial.
9. ElaboraĠi reIerate succinte la temele:
x Topografia gâtului
x Fasciile gâtului
10. SelectaĠi testele (Anexa 2) reIeritoare la tema nr. 29. rezolvaĠi-le si notaĠi rezultatele.
11. ControlaĠi în ce măsură sunteĠi pregătit pentru a demonstra si relata cele studiate.
12. ExprimaĠi-vă reIeritor la importanĠa aplicativă a inIormaĠiei obĠinute.
13. Subiecte neclare si întrebări apărute în rezultatul realizării lucrării nr. 29.
14. InIormaĠii suplimentare la temă
Controlul realizării lucrării (aprecieri. sugestii. recomandaĠii)
Semnătura proIesorului
167
169
Lucrarea nr. 30
Tema: Muschii si fasciile capului – structură. topografie. funcĠii si explorare pe viu.
a. Muschii mimici – clasiIicare. particularităĠi de structură. orientarea Iasciculelor musculare,
origine. inserĠie. IuncĠii.
ConĠinutul temei:
b. Muschii masticatori – origine. inserĠie. IuncĠii.
c. Fasciile extremităĠii ceIalice. particularităĠi de structură. spaĠiile interIasciale.
d. Explorarea pe viu a muschilor capului.
Scopul: Familiarizarea cu nomenclatura muschilor capului. Iormarea deprinderilor de a
identiIica si demonstra muschii mimici si a priceperii de a argumenta originea si
particularităĠile lor de inserĠie precum si metodele de explorare pe viu ale
acestora.
MotivaĠia: CunostinĠele privind morIologia muschilor capului si a Iasciilor extremităĠii
ceIalice sunt necesare pentru studierea vaselor sangvine si a nervilor regiunii si a
unor discipline clinice (anatomiei topografice, chirurgiei maxilofaciale,
traumatologiei, neurologiei, chirurgiei plastice, reabilitologiei etc.).
Realizarea lucrării:
1. SelectaĠi din chestionar (Anexa 1) subiectele teoretice si practice. reIeritoare la
temă.analizaĠi-le si studiaĠi-le în corespundere cu sursele bibliografice, utilizând cadavrul,
preparate de muzeu. Iilme video. planse. mulaie. atlase. notaĠi tezele mai importante.
2. ReprezentaĠi graIic structura logică a subtemelor :
x Muschii capului.
x Fasciile capului.
3. AdnotaĠi imaginile din Iig. 1. reIeritoare la muschii mimici.
A B
Fig. 1
168
170
4. AdnotaĠi imaginile din Iig. 2. reIeritoare la muschii masticatori.
A B
C D
Fig. 2
169
171
5. IndicaĠi muschii. care realizează miscările prezentate prin imaginile din Iig. 3.
A B C D
E F G H I
Fig. 3
a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
h.
i.
6. ContinuaĠi Irazele reIeritoare la Iasciile capului:
a. fascia capitis superficialis. în aspect de perimisium. acoperă maioritatea muschilor
_____________________________________________________________________________;
b. fascia capitis propria include:
x fascia temporalis. care se divide în două IoiĠe_________________________
_______________________________________________________________________;
x fascia masseterica care acoperă___________________;
x fascia parotidea. care Iormează capsulă pentru___________________;
x fascia bucopharyngea. care acoperă __________________
_________________________________________________________________________.
7. FinisaĠi Irazele care Ġin de spaĠiile celuloadipoase interIasciale si intermusculare ale capului:
a. spatium interaponeuroticum temporale e localizat între ______________________________
____________________________________________________________________________;
b. spatium subaponeuroticum temporale e delimitat de ________________________________
____________________________________________________________________________;
c. spatium intermuscularis temporopterygoideum se aIlă între _______________
____________________________________________________________________________;
d. spatium intermuscularis interpterygoideum e mărginit de_____________
____________________________________________________________________________;
e. corpus adiposum buccae e localizat între _________________________________________
____________________________________________________________________________.
170
172
8. Pe imaginile din Iig. 4 indicaĠi reperele musculare si osoase ale extremităĠii ceIalice.
A B
Fig. 4
9. Pe imaginile din Iig. 5 notaĠi muschii. originea si inserĠia cărora corespunde zonelor indicate.
A B
Fig. 5
10. ElaboraĠi un reIerat succint la tema: .Testarea muschilor mimici si masticatori¨.
171
173
11. SelectaĠi testele (Anexa 2) referitoare la tema nr. 30. rezolvaĠi-le si notaĠi rezultatele.
12. ControlaĠi dacă sunteĠi pregătit pentru a demonstra si relata cele studiate.
13. ExprimaĠi-vă reIeritor la importanĠa aplicativă a inIormaĠiei obĠinute.
14. Subiecte neclare si întrebări apărute în rezultatul realizării lucrării nr. 30.
15. InIormaĠii suplimentare la temă.
Controlul realizării lucrării (aprecieri. sugestii. recomandaĠii)
Semnătura proIesorului
172
174
Lucrarea nr. 31
Tema: Muschii. fasciile si topografia spatelui. Explorarea pe viu a muschilor spatelui.
Forma spatelui.
a. Muschii spatelui – clasiIicare. origine. inserĠie. Iorma si IuncĠia lor.
ConĠinutul temei:
b. Fasciile spatelui – particularităĠi de structură.
c. Topografia spatelui .
d. Anatomia pe viu a regiuni dorsale a trunchiului.
Scopul: Formarea competenĠelor privind nomenclatura muschilor spatelui. localizarea si
IuncĠiile lor. precum si a deprinderilor de a-i identifica, indicându-le originea si
inserĠia.
MotivaĠia: Datele care Ġin de anatomia si topograIia muschilor si fasciilor spatelui, locurile
slabe din peretele abdominal posterior, vor fi utile pentru studierea anatomiei
topografice a regiunii, chirurgiei, traumatologiei, neurologiei, kinetoterapiei etc.
Realizarea lucrării:
1. SelectaĠi din chestionar (Anexa 1) subiectele teoretice si practice. reIeritoare la
temă.analizaĠi-le si studiaĠi-le în corespundere cu sursele bibliografice, folosindu-vă de
cadavrul disecat. mulaie. preparate de muzeu. Iilme video. planse. atlase. notaĠi tezele mai
importante.
2. ReprezentaĠi graIic structura logică a componentelor temei. care Ġin de :
x Muschii spatelui.
x Fasciile spatelui.
x Topografia spatelui.
3. AdnotaĠi imaginile din Iig. 1. scrieĠi legenda.
A B
173
175
C D E
Fig. 1
4. Ce se înĠelege prin noĠiunile de WULXQJKLúLWHWUDJRQORPEDUL"
5. ContinuaĠi Irazele reIeritoare la Iasciile spatelui:
x fascia dorsi superficialis e plasată ________________________;
x fascia dorsi propria acoperă ____________________________________
si e Iormată din:
x lamina superficialis fasciae dorsi propriae (numită si __________________________),
care acoperă _____________________________
x _________________________________________________________________________;
x lamina profunda fasciae dorsi propria. care acoperă muschiul __________________
____________________________________________________________________________.
174
176
6. IndicaĠi pe imaginea din Iig. 2 reperele musculare si osoase ale spatelui.
7. Testarea căror muschi ai spatelui e reprezentată prin imaginile din Iig. 3?
A B
C D
Fig. 3
Fig. 2
175
177
8. EnumeraĠi si explicaĠi variantele de Iormă a spatelui.
9. ElaboraĠi reIerate succinte la temele:
x Fasciile spatelui.
x Topografia spatelui.
x Explorarea pe viu a muschilor spatelui.
10. SelectaĠi testele (Anexa 2) reIeritoare la tema nr. 31. rezolvaĠi-le si notaĠi rezultatele.
11. VeriIicaĠi competenĠele si deprinderile. Iormate în rezultatul studierii temei.
12. ExprimaĠi-vă reIeritor la importanĠa aplicativă a inIormaĠiei obĠinute.
13. Subiecte neclare si întrebări apărute pe parcursul realizării lucrării nr. 31.
14. InIormaĠii suplimentare la temă.
Controlul realizării lucrării (aprecieri. sugestii. recomandaĠii)
Semnătura proIesorului
176
178
Anexa I
CHESTIONAR PRIVIND APARATUL LOCOMOTOR
Controlul cunostinĠelor practice
I. Din osteologie respondenĠii vor demonstra:
1. Exemple de oase tubulare.
2. Exemple de oase plate.
3. Exemple de oase spongioase.
4. Exemple de oase pneumatice.
5. Exemple de oase sesamoide.
6. Exemple de oase monoepifizare.
7. PorĠiunile oaselor tubulare lungi.
8. PărĠile componente ale vertebrelor.
9. Vertebrele cervicale I si II.
10. Vertebrele cervicale VI si VII.
11. Vertebrele toracice I. X. XI si XII.
12. Vertebrele lombare.
13. PoziĠia anatomică a vertebrelor.
14. PoziĠia anatomică a sacrului.
15. Curburile coloanei vertebrale.
16. FormaĠiunile osoase din regiunea coloanei vertebrale. palpabile pe viu.
17. PoziĠia anatomică a coastelor.
18. Coastele I. II. XI si XII.
19. PoziĠia anatomică a sternului.
20. Unghiul sternal (Louis).
21. Arcul costal.
22. Unghiul infrasternal.
23. Unghiul costoxifoidian.
24. Reperele osoase ale toracelui.
25. Oasele membrului toracic.
26. PoziĠia anatomică a oaselor centurii scapulare.
27. Elementele descriptive ale scapulei.
28. Elementele descriptive ale claviculei.
29. Componentele scapulei si claviculei, palpabile pe viu.
30. Radiograme ale oaselor centurii scapulare.
31. PoziĠia anatomică a humerusului.
32. Elementele descriptive ale humerusului.
33. Elementele humerusului, palpabile pe viu.
34. Radiograme ale humerusului.
35. Oasele antebraĠului.
36. PoziĠia anatomică a oaselor antebraĠului.
37. Elementele oaselor antebraĠului. palpabile pe viu.
38. Radiograme ale oaselor antebraĠului.
39. Oasele mâinii.
40. Oasele carpiene.
41. Oasele metacarpiene.
42. Elementele scheletului mâinii, palpabile pe viu.
43. Oasele membrului pelvin.
44. Oasele pelvisului.
45. PoziĠia anatomică a coxalului.
177
179
46. PorĠiunile coxalului.
47. Elemente descriptive ale coxalului.
48. PoziĠia anatomică a pelvisului.
49. Pelvisul mare.
50. Pelvisul mic.
51. Promontoriul.
52. Linia terminală.
53. Apertura superioară a pelvisului.
54. Apertura inIerioară a pelvisului.
55. Punctele pelviometrice, palpabile pe viu.
56. Dimensiunile pelvisului.
57. PoziĠia anatomică a Iemurului.
58. Elementele descriptive ale femurului.
59. Elementele femurului, palpabile pe viu.
60. Radiograme ale femurului.
61. Oasele gambei.
62. PoziĠia anatomică a oaselor gambei.
63. Elementele oaselor gambei, palpabile pe viu.
64. Elementele descriptive ale tibiei.
65. Radiograme ale oaselor gambei.
66. Oasele piciorului.
67. Oasele tarsiene.
68. PoziĠia anatomică a calcaneului.
69. Oasele metatarsiene.
70. Elementele scheletului piciorului, palpabile pe viu.
71. BolĠile piciorului.
72. Oasele craniului cerebral.
73. Elementele oaselor craniului cerebral, palpabile pe viu.
74. Oasele craniului facial.
75. Elementele craniului facial, palpabile pe viu.
76. PorĠiunile osului Irontal.
77. PorĠiunile osului etmoid.
78. PorĠiunile osului sIenoid.
79. PorĠiunile osului occipital.
80. PorĠiunile osului temporal.
81. PorĠiunile maxilei.
82. PorĠiunile osului palatin.
83. PorĠiunile mandibulei.
84. Linia limitroIă dintre bolta si baza craniului.
85. Localizarea fontanelelor la nou-născut.
86. Fosele (etajele) endobazei craniului.
87. Elementele descriptive din Iosa anterioară a craniului.
88. Elementele descriptive din fosa medie a craniului.
89. Elementele descriptive din Iosa posterioară a craniului.
90. Baza externă a craniului.
91. Fosele craniului facial.
92. Comunicările Iosei pterigopalatine.
93. PereĠii orbitei si oasele. care îi Iormează.
94. Comunicările orbitei.
95. PereĠii cavităĠii nazale si oasele. care îi Iormează.
178
180
96. Sinusurile paranazale. comunicările lor.
97. Comunicările cavităĠii craniului.
98. Punctele craniometrice.
II. Din formaĠiunile. studiate în cadrul artrosindesmologiei studenĠii vor demonstra:
1. Exemple de sinfibroze (sindesmoze).
2. Exemple de sincondroze.
3. Exemple de sinostoze.
4. Exemple de hemiartroze.
5. Exemple de articulaĠii uniaxiale.
6. ArticulaĠii trohoide (ginglim).
7. ArticulaĠii trohleare (cilindrice).
8. ArticulaĠii elicoidale (cohleare, în melc).
9. Exemple de articulaĠii biaxiale.
10. ArticulaĠii condilare.
11. ArticulaĠii elipsoidale.
12. ArticulaĠii selare (în sa).
13. Exemple de articulaĠii pluriaxiale.
14. ArticulaĠii sIeroidale.
15. ArticulaĠii cotilice.
16. ArticulaĠii plane.
17. Exemple de amfiartroze.
18. Exemple de articulaĠii simple.
19. Exemple de articulaĠii compuse.
20. Exemple de articulaĠii complexe.
21. Exemple de articulaĠii combinate.
22. ArticulaĠiile coloanei vertebrale.
23. Discurile intervertebrale.
24. Ligamentele coloanei vertebrale.
25. Ligamentele articulaĠiilor coloanei vertebrale cu craniul.
26. Radiograme ale coloanei vertebrale.
27. Suturile craniului.
28. ArticulaĠia temporomandibulară.
29. Radiograme ale craniului.
30. ArticulaĠiile coastelor cu vertebrele.
31. ArticulaĠiile coastelor cu sternul.
32. Radiograme ale oaselor si articulaĠiilor toracelui.
33. ArticulaĠia sternoclaviculară.
34. ArticulaĠia acromioclaviculară.
35. Ligamentele proprii ale scapulei.
36. FeĠele articulare ale articulaĠiei scapulohumerale.
37. Labrul glenoidal.
38. Tendonul capului lung al bicepsului si teaca lui sinovială.
39. Miscările în articulaĠia scapulohumerală.
40. Radiograme ale articulaĠiei scapulohumerale.
41. FeĠele articulare ale articulaĠiei cotului.
42. Ligamentele articulaĠiei cotului.
43. FuncĠiile articulaĠiei cotului.
44. Radiograme ale articulaĠiei cotului.
45. ArticulaĠiile oaselor antebraĠului.
179
181
46. FeĠele articulare ale articulaĠiilor oaselor antebraĠului.
47. FeĠele articulare ale articulaĠiei radiocarpiene.
48. Ligamentele articulaĠiei radiocarpiene.
49. Ligamentele articulaĠiilor mâinii.
50. Radiograme ale articulaĠiei radiocarpiene si ale articulaĠiilor mâinii.
51. ArticulaĠiile pelvisului.
52. Ligamentele pelvisului.
53. Orificiile sciatice.
54. OriIiciul. delimitat de sanĠul obturator si membrana omonimă.
55. Radiograme ale oaselor si articulaĠiilor pelvisului.
56. FeĠele articulare ale articulaĠiei coxoIemurale.
57. Labrul acetabular.
58. Ligamentele articulaĠiei coxoIemurale.
59. FuncĠiile articulaĠiei coxoIemurale.
60. Radiograme ale articulaĠiei coxoIemurale.
61. PoziĠia anatomică a articulaĠiei genunchiului.
62. FeĠele articulare ale articulaĠiei genunchiului.
63. Elementele auxiliare ale articulaĠiei genunchiului.
64. FuncĠiile articulaĠiei genunchiului.
65. Radiograme ale articulaĠiei genunchiului.
66. ArticulaĠiile oaselor gambei.
67. FeĠele articulare ale articulaĠiei talocrurale.
68. Ligamentele articulaĠiei talocrurale.
69. FuncĠiile articulaĠiei talocrurale.
70. Radiograme ale articulaĠiei talocrurale.
71. ArticulaĠia mediotarsiană (Chopart).
72. Ligamentul - cheie al articulaĠiei lui Chopart.
73. ArticulaĠiile tarsometatarsiene (LisIranc).
74. Radiograme ale oaselor si articulaĠiilor piciorului.
75. Elementele articulaĠiei temporomandibulare. palpabile pe viu.
76. Elementele articulaĠiilor membrului superior. palpabile pe viu.
77. Elementele articulaĠiilor membrului inIerior. palpabile pe viu.
III. La miologie respondenĠii vor demonstra:
1. Dispozitivele auxiliare ale muschilor.
2. Muschii superIiciali ai spatelui.
3. Muschii proIunzi ai spatelui.
4. Triunghiul lombar (Petit).
5. SpaĠiul (patrulaterul) lombar (GrynIeld-Lesgaft).
6. Fasciile spatelui.
7. Elementele musculare din regiunea spatelui. care pot Ii supuse inspecĠiei sau palpaĠiei pe viu.
8. Muschii toracelui.
9. Diafragma.
10. PorĠiunile diafragmei.
11. Fasciile toracelui.
12. Muschii toracelui. explorabili pe viu.
13. Muschii abdomenului.
14. Teaca muschiului rect abdominal.
15. Liniile arcuată si semilunară.
16. Linia albă.
180
182
17. IntersecĠiunile tendinoase ale m. rectus abdominis.
18. Fasciile abdomenului.
19. Canalul inghinal.
20. PereĠii si oriIiciile canalului inghinal.
21. Muschii si IormaĠiunile topograIice ale abdomenului. explorabile pe viu.
22. Muschii centurii scapulare.
23. Muschii si IormaĠiunile topograIice din regiunea umărului. explorabile pe viu.
24. Muschii braĠului.
25. Capetele bicepsului brahial.
26. Aponeuroza bicepsului brahial.
27. Grupele de muschi ai antebraĠului.
28. Muschii anteriori ai antebraĠului.
29. Muschii posteriori ai antebraĠului.
30. Muschii. care eIectuează Ilexia antebraĠului.
31. Muschii. care eIectuează extensia antebraĠului.
32. Grupele de muschi ai mâinii.
33. Muschii palmari ai mâinii.
34. Muschii dorsali ai mâinii.
35. PereĠii si aperturile cavităĠii axilare.
36. OriIiciile trilater si patrulater.
37. Triunghiurile peretelui anterior al cavităĠii axilare.
38. Canalul humeromuscular.
39. SanĠurile bicipitale.
40. Fosa cubitală.
41. Canalul supinator.
42. SanĠurile de pe IaĠa anterioară a antebraĠului.
43. Spatiul celular Parona (Pirogov).
44. Canalul carpal. Canalele radial si ulnar al carpului.
45. Aponeuroza palmară.
46. Canalele osteoIibroase si tecile sinoviale ale tendoanelor Ilexorilor mâinii si degetelor.
47. Canalele osteoIibroase si tecile sinoviale de pe IaĠa dorsală a gâtului mâinii.
48. Muschii si elementele topograIice din regiunea axilei. explorabile pe viu.
49. Muschii si elementele topograIice din regiunea braĠului. vizibile si palpabile pe viu.
50. Muschii si elementele topograIice din regiunea antebraĠului. explorabile pe viu.
51. Muschii si elementele topograIice din regiunea mâinii. explorabile pe viu.
52. Muschii interni ai bazinului.
53. Muschii din regiunea Iesieră.
54. Grupele de muschi ai coapsei.
55. Muschii anteriori ai coapsei.
56. Capetele m. quadriceps femoris.
57. Muschii mediali ai coapsei.
58. Muschii posteriori ai coapsei.
59. Muschii anteriori ai gambei.
60. Muschii laterali ai gambei.
61. Muschii posteriori ai gambei.
62. Muschii. care eIectuează Ilexia gambei.
63. Muschii dorsali ai piciorului.
65. Muschii plantari ai piciorului.
66. Muschii. care susĠin bolĠile piciorului.
67. Orificiile supra- si inIrapiriIorm.
181
183
68. Lacunele musculară si vasculară.
69. Triunghiul femural (Scarpa).
70. Inelul femural.
71. PereĠii si oriIiciile canalului Iemural.
72. Fosa ovală (hiatul saIen).
73. Canalul obturator.
74. Canalul adductor (Hunter).
75. Canalul cruropopliteu (Gruber).
76. Fosa poplitee.
77. Canalul cruropopliteu.
78. Canalele musculofibulare.
79. SanĠurile plantare.
80. Fascia lată a coapsei.
81. Tractul iliotibial.
82. Fasciile gambei si ale piciorului si derivatele lor.
83. Canalul lui Pirogov.
84. Aponeuroza plantară.
85. Canalele osteoIibroase si tecile sinoviale din regiunea gleznei si a piciorului.
86. Repere musculare la nivelul fesei.
87. Muschii anteriori ai coapsei. explorabili pe viu.
88. Muschii posteriori ai coapsei, palpabili pe viu.
89. Fosa poplitee pe viu.
90. FormaĠiunile musculare. explorabile pe viu la nivelul gambei.
91. Elementele musculare si topograIice din regiunea articulaĠiei talocrurale (gâtul piciorului) si a
piciorului, palpabile pe viu.
92. Grupele de muschi ai gâtului.
93. Muschii. înseraĠi pe osul hioid.
94. Muschii proIunzi ai gâtului.
95. Muschii scaleni.
96. Triunghiurile gâtului.
97. Triungiul arterei linguale (Pirogov).
98. Muschii si IormaĠiunile topograIice din regiunea gâtului. explorabile pe viu.
99. Muschii mimici ai IeĠei.
100.Muschii masticatori.
101..Repere musculare din regiunea capului, explorabile pe viu.
&RQWUROXOFXQRúWLQĠHORUWHRUHWLFH
1. Anatomia omului ca disciplină si ramurile ei.
2. EvoluĠia istorică a anatomiei. Originea cunostinĠelor anatomice. Anatomia în antichitate.
3. Anatomia în evul mediu.
4. Rolul Renasterii în dezvoltarea anatomiei. Leonardo da Vinci si bazele anatomiei moderne.
5. Andreas Vesalius si anatomia modernă. William Harvey si descoperirea circulaĠiei sângelui.
Marcello Malpighi si începuturile anatomiei microscopice.
6. Dezvoltarea anatomiei în secolele XVIII-XX.
7. Metodele tradiĠionale si contemporane de explorare. utilizate în anatomia omului.
8. NoĠiuni generale despre structura corpului uman. Organismul si elementele lui constitutive –
Ġesuturi. organe sisteme de organe, aparate.
9. Integritatea organismului. Organismul uman si mediul ambiant.
10. Etapele principale de ontogeneză a organismului uman. Cresterea si dezvoltarea lui în perioada
antenatală (intrauterină).
11. Cresterea si dezvoltarea organismului uman în perioada postnatală (extrauterină).
182
184
12. NoĠiuni generale despre normă. variante ale normei. anomalii si importanĠa lor aplicativă.
13. Aspecte ponderale. de statură si supraIaĠă a corpului omenesc.
14. ProporĠiile corpului. NoĠiuni despre modul. Punctele antropometrice principale.
15. Tipurile constituĠionale. importanĠa aplicativă a inIormaĠiilor privind tipologia.
16. Elementele de orientare ale corpului omenesc. utilizarea lor în studiul anatomiei si practica
medicală.
17. Limbajul anatomic.
I. Aparatul de susĠinere si miscare. generalităĠi.
1. Aparatul de susĠinere si miscare – componente. rol IuncĠional.
2. Osul în calitate de organ. structura osului, periostul.
3. FuncĠiile oaselor.
4. ClasiIicarea oaselor (după Iormă. localizare în corp. structură. dezvoltare).
5. ParticularităĠile structurale ale scheletului membrelor superioare si inIerioare. importanĠa lor
aplicativă.
6. ParticularităĠile structurale ale oaselor craniului. valoarea lor aplicativă.
7. Oase sesamoide. vormiene. Ionticulare (particularităĠi structurale. localizare. importanĠă
aplicativă).
8. ArticulaĠiile oaselor – noĠiuni generale. clasiIicare.
9. Sinartrozele – caracteristica generală. varietăĠi.
10. Diartrozele – caracteristică generală. elementele lor principale si auxiliare.
11. Diartrozele simple, compuse, complexe, combinate.
12. ArticulaĠiile uni-, bi- si pluriaxiale. varietăĠi.
13. Biomecanica articulaĠiilor (noĠiuni generale).
14. Factorii. care contribuie la modelarea IeĠelor articulare.
15. Factorii. care inIluenĠează gradul de mobilitate a articulaĠiilor.
16. Structura muschilor. Muschiul ca organ.
17. Clasificarea muschilor (în dependenĠă de Iormă. topograIie. structură. origine. IuncĠii).
18. Dispozitivele auxiliare ale muschilor.
19. ParticularităĠile structurale ale Iasciilor. Rolul Iasciilor în activitatea muschilor.
20. NoĠiuni despre pârghii si IuncĠiile muschilor.
21. Încrucisarea muschilor. LanĠuri musculare.
22. Asemănări si deosebiri în structura si activitatea muschilor membrelor superioare si inIerioare.
23. InIluenĠa IuncĠiei asupra structurii oaselor. articulaĠiilor si muschilor.
24. Elemente de statică si dinamică ale corpului uman. rolul amortizator al unor IormaĠiuni.
25. NoĠiuni despre centrul de gravitaĠie al corpului.
II. Sistemul osos (osteologie specială).
1. Vertebrele – poziĠie anatomică. structură generală.
2. Vertebrele cervicale – particularităĠi structurale generale si individuale.
3. Vertebrele toracice – particularităĠi structurale. regionale si individuale.
4. Vertebrele lombare – particularităĠi structurale regionale.
5. Sacrul si coccisul – poziĠie anatomică. structură. IuncĠii.
6. Sternul si coastele – poziĠie anatomică. structură. IuncĠii.
7. Oasele centurii scapulare – poziĠie anatomică. structură. IuncĠii.
8. Humerusul – poziĠie anatomică. structură. IuncĠii.
9. Oasele antebraĠului – poziĠie anatomică. structură. IuncĠii.
10. Oasele mâinii – topograIie. structură. IuncĠii.
11. Coxalul – poziĠie anatomică. structură. IuncĠii.
12. Femurul – poziĠie anatomică. structură. IuncĠii.
183
185
13. Oasele gambei – poziĠie anatomică. structură. IuncĠii.
14. Oasele piciorului – topograIie. structură. IuncĠii.
15. Craniul – componente. compartimente. rol IuncĠional. Aplicabilitatea inIormaĠiilor despre
structura craniului.
16. Frontalul – asezare. poziĠie anatomică. porĠiuni. structură. rol IuncĠional. consideraĠiuni clinice.
17. Osul sfenoid – situare. poziĠie anatomică. porĠiuni. structură. rol IuncĠional.
18. Osul occipital – amplasare. poziĠie anatomică. porĠiuni. structură. rol IuncĠional.
19. Osul parietal – asezare. poziĠie anatomică. structură. rol IuncĠional.
20. Osul etmoid – situare. poziĠie anatomică. porĠiuni. structură. rol IuncĠional. ImportanĠă clinică
a celulelor etmoidale.
21. Osul temporal - amplasare. poziĠie anatomică. compartimente. rol IuncĠional. Aspecte clinice
cu privire la porĠiunile temporalului.
22. Solzul temporalului – IeĠe. structură. IuncĠii. PorĠiunea timpanică a temporalului – structură.
IuncĠii.
23. Stânca temporalului – IeĠe. margini. structură. rol IuncĠional.
24. Canalele si cavităĠile osului temporal – localizare. conĠinut.
25. Maxila - asezare. poziĠie anatomică. porĠiuni. structură. rol IuncĠional. MorIologia maxilei sub
aspect clinic.
26. Osul palatin - situare. poziĠie anatomică. porĠiuni. structură. rol IuncĠional.
27. Oasele mici ale craniului facial (vomerul, cornetul nazal inferior, oasele lacrimal, nazal,
zigomatic) si hioidul – distribuire. structură. rol IuncĠional.
28. Mandibula - asezare. poziĠie anatomică. porĠiuni. structură. rol IuncĠional.
29. TopograIia bolĠii craniului. linia limitroIă care o separă de bază. Aspecte antropometrice si
clinice privind bolta craniului.
30. TopograIia exobazei craniului. rolul oriIiciilor si canalelor de pe ea.
31. Topografia endobazei craniului, rolul orificiilor si canalelor de pe ea.
32. Orbita – poziĠie. pereĠi. comunicări si rolul lor.
33. Cavitatea nazală – poziĠie. pereĠi. compartimente. comunicări. ImportanĠa clinică a
inIormaĠiilor despre morIologia cavităĠii nazale.
34. Palatul dur – poziĠie. structură.
35. Fosele temporală. inIratemporală. pterigopalatină – poziĠie. pereĠi. comunicări si rolul lor.
III. Legăturile dintre oase (artrosindesmologie specială).
1. ArticulaĠiile oaselor craniului – structură. muschii care le inIluenĠează. miscări.
2. ArticulaĠiile vertebrelor – structură. muschii care le inIluenĠează. miscări.
3. Coloana vertebrală în ansamblu. miscările coloanei vertebrale.
4. ArticulaĠiile coastelor cu vertebrele si cu sternul – structură. muschii care le inIluenĠează.
miscări.
5. Toracele în ansamblu. excursiunile lui si muschii care le produc.
6. ArticulaĠiile oaselor centurii scapulare – structură. miscări. muschii care le produc.
7. ArticulaĠia umărului – structură. miscări. muschii care le produc.
8. ArticulaĠia cotului – structură. miscări. muschii care le produc.
9. Unirile oaselor antebraĠului - structură. miscări. muschii care le produc.
10. ArticulaĠia radiocarpiană - structură. miscări. muschii care le produc.
11. ArticulaĠiile oaselor mâinii – clasiIicare. miscări.
12. ArticulaĠiile oaselor centurii membrului inIerior – structură. miscări.
13. Bazinul în ansamblu – pereĠi. compartimente. aperturi. oriIicii.
14. Dimensiunile bazinului Ieminin. importanĠă aplicativă.
15. ArticulaĠia coxoIemurală – structură. miscări. muschii care le produc.
16. ArticulaĠia genunchiului - structură. miscări. muschii care le produc.
184
186
17. Unirile oselor gambei – structură.
18. ArticulaĠia talocrurală - structură. miscări. muschii care le produc.
19. ArticulaĠiile oaselor piciorului - structură. muschii care le inIluenĠează. miscări.
20. Piciorul în ansamblu. BolĠile piciorului. aspecte clinice.
21. Valoarea clinică a inIormaĠiilor privind morIologia articulaĠiilor.
IV. Sistemul muscular (miologie specială).
1. Muschii superIiciali si Iasciile spatelui – structură. topograIie. IuncĠii.
2. Muschii proIunzi ai spatelui - structură. topograIie. IuncĠii.
3. Muschii si Iasciile toracelui – clasiIicare. structură. topograIie. IuncĠii.
4. Diafragma – structură. topograIie. IuncĠii. Regiuni vulnerabile ale diaIragmei. importanĠă
aplicativă.
5. Muschii si Iasciile abdomenului – clasiIicare. structură. topograIie. IuncĠii.
6. Linia albă si teaca muschiului rect abdominal – structură. topograIie. aspecte clinice.
7. Locurile slabe din peretele anterior al abdomenului. importanĠă clinică.
8. Canalul inghinal – pereĠi. oriIicii. conĠinut. semniIicaĠie aplicativă.
9. AcĠiunea de totalitate a muschilor abdominali (inIluenĠă asupra coloanei vertebrale. presa
abdominală etc.).
10. Muschii superIiciali ai gâtului si muschii inseraĠi pe osul hioid – structură. topograIie. IuncĠii.
11. Muschii proIunzi ai gâtului – structură. topograIie. IuncĠii.
12. Fasciile gâtului – structură. topograIie. SpaĠiile interIasciale ale gâtului. importanĠa lor clinică.
13. TopograIia gâtului (regiuni. triunghiuri. spaĠii).
14. Muschii capului – clasiIicare. Muschii mimici – structură. topograIie. IuncĠii.
15. Muschii masticatori – structură. topograIie. IuncĠii. Biomecanica articulaĠiei
temporomandibulare.
16. Fasciile capului – structură. topograIie. SpaĠiile interIasciale ale capului.
17. Muschii centurii scapulare – structură. topograIie. IuncĠii.
18. Muschii braĠului - structură. topograIie. IuncĠii.
19. Muschii antebraĠului. grupul anterior - structură. topograIie. IuncĠii.
20. Muschii antebraĠului. grupul posterior - structură. topograIie. IuncĠii.
21. Muschii mâinii - structură. topograIie. IuncĠii.
22. Fasciile membrului superior - structură. topograIie. IuncĠii.
23. TopograIia regiunii axilare (Iosa. cavitatea. pereĠii. oriIiciile. conĠinutul).
24. TopograIia braĠului si a regiunii cubitale.
25. TopograIia antebraĠului si a mâinii.
26. Canalele osteofibroase ale mâinii.
27. Tecile sinoviale ale tendoanelor muschilor membrului superior.
28. Muschii interni ai bazinului - structură. topograIie. IuncĠii.
29. Muschii externi ai bazinului - structură. topograIie. IuncĠii.
30. Muschii coapsei – clasiIicare. structură. topograIie. IuncĠii.
31. Muschii gambei – clasiIicare. structură. topograIie. IuncĠii.
32. Muschii piciorului – clasiIicare. structură. topograIie. IuncĠii.
33. Elementele active si pasive cu rol de IortiIicare a bolĠilor piciorului.
34. Fasciile membrului inferior - structură. topograIie. derivate.
35. Canalele osteoIibroase si tecile sinoviale ale membrului inferior.
36. FormaĠiunile topograIice din regiunea pelvisului – orificiile supra- si inIrapiriIorm. canalul
obturator. lacunele musculară si vasculară – pereĠi si conĠinut.
37. TopograIia coapsei si a Iosei poplitee.
38. TopograIia gambei si a piciorului.
39. Dinamica coloanei vertebrale si a coastelor.
185
187
40. Dinamica capului.
41. Dinamica centurii scapulare si a braĠului.
42. Dinamica antebraĠului si a mâinii.
43. Dinamica membrului inferior.
44. Mersul – speciIicul si organizarea mersului. particularităĠile lui de vârstă.
45. Aplicabilitatea informaĠiilor privind structura. topograIia si IuncĠiile muschilor.
V. Dezvoltarea si anomaliile de dezvoltare a organelor aparatului de susĠinere si miscare.
1. NoĠiuni generale despre dezvoltarea oaselor si anomaliile lor.
2. LegităĠile dezvoltării sistemului osos si ale proceselor de osiIicare.
3. Dezvoltarea vertebrelor. Variante si anomalii de dezvoltare a vertebrelor.
4. Dezvoltarea coastelor si a sternului. Variante si anomalii de dezvoltare a coastelor si a
sternului.
5. Dezvoltarea oaselor membrului superior. Variante si anomalii de dezvoltare a oaselor
membrului superior.
6. Dezvoltarea oaselor membrului inIerior. Variante si anomalii de dezvoltare a oaselor
membrului inferior.
7. Dezvoltarea oaselor craniului cerebral.
8. Variante si anomalii de dezvoltare a oaselor craniului cerebral.
9. Dezvoltarea oaselor craniului facial.
10. Variante si anomalii de dezvoltare a oaselor craniului Iacial.
11. Dezvoltarea legăturilor dintre oase. variante si anomalii.
12. Dezvoltarea muschilor. noĠiuni generale.
13. Dezvoltarea muschilor trunchiului.
14. Dezvoltarea diafragmei, anomalii.
15. Dezvoltarea muschilor membrelor superioare si inIerioare.
16. Dezvoltarea muschilor capului.
17. Variante si anomalii de dezvoltare a muschilor trunchiului. capului si membrelor.
VI. ParticularităĠi individuale. de vârstă si de sex ale organelor aparatului de susĠinere si
miscare.
1. InIluenĠa Iactorilor interni si externi asupra structurii oaselor. Structura oaselor în dependenĠă
de munca Iizică si sport.
2. ParticularităĠi de vârstă si de sex în structura oaselor.
3. ParticularităĠi de vârstă ale coloanei vertebrale.
4. ParticularităĠi de vârstă si de sex ale pelvisului.
5. Craniul nou-născutului si transIormările lui postnatale.
6. ParticularităĠi de vârstă si de sex ale craniului.
7. ParticularităĠi individuale ale craniului.
8. FaĠa. elementele care determină particularităĠile ei individuale. Formarea IeĠei si etapele ei.
9. ParticularităĠi de vârstă ale articulaĠiilor.
10. Anatomia de vârstă a muschilor.
11. ParticularităĠi de vârstă si de sex ale regiunilor slabe din peretele anterior al abdomenului.
12. Valoarea informaĠiilor despre particularităĠile individuale. de vârstă si de sex pentru practica
medicală.
VII. Elemente de anatomie pe viu a aparatului de susĠinere si miscare.
1. ğinuta. tipurile ei. Iactorii care o determină si caracteristica lor.
2. Habitusul.
186
188
3. Palparea pe viu a vertebrelor si stabilirea localizării lor în coloana vertebrală utilizând puncte si
linii de identiIicare. importanĠă aplicativă.
4. Palparea pe viu a coastelor. sternului si a spaĠiilor intercostale. Stabilirea localizării coastelor
pe viu. importanĠă aplicativă.
5. Reperele osoase ale toracelui. importanĠă aplicativă.
6. Coloana vertebrală în imagine radiologică.
7. Toracele în imagine radiologică.
8. FormaĠiunile craniului. palpabile pe viu (repere osoase ale capului). importanĠă aplicativă.
9. Craniul în imagine radiologică.
10. ParticularităĠi individuale de Iormă si dimensiuni ale craniului. care pot Ii depistate pe viu.
11. Repere osoase ale gâtului. importanĠă aplicativă.
12. FormaĠiunile osoase ale membrului superior. palpabile pe viu (repere osoase ale membrului
superior), importanĠă aplicativă.
13. Oasele membrului superior în imagine radiologică.
14. Regiunile de palpare pe viu ale unor IormaĠiuni ale scheletului membrului inIerior (repere
osoase ale membrului inIerior). importanĠă aplicativă.
15. Repere osoase ale pelvisului. importanĠă aplicativă.
16. NoĠiuni generale de pelvimetrie internă si externă.
17. Scheletul membrului inIerior în imagine radiologică.
18. Explorarea pe viu a articulaĠiilor. NoĠiuni generale despre puncĠii articulare. artroscopie.
goiniometrie. importanĠă aplicativă.
19. ArticulaĠiile coloanei vertebrale în imagine radiologică.
20. ArticulaĠiile coastelor în imagine radiologică.
21. ArticulaĠiile oaselor centurii scapulare în imagine radiologică.
22. ArticulaĠia umărului în imagine radiologică.
23. ArticulaĠia cotului si articulaĠiile oaselor antebraĠului în imagine radiologică.
24. ArticulaĠia radiocarpiană si articulaĠiile mâinii în imagine radiologică.
25. ArticulaĠiile pelvisului în imagine radiologică.
26. ArticulaĠia coxoIemurală în imagine radiologică.
27. ArticulaĠia genunchiului în imagine radiologică.
28. ArticulaĠia talocrurală în imagine radiologică.
29. ArticulaĠiile piciorului în imagine radiologică.
30. Repere musculare ale membrului superior.
31. Repere musculare ale membrului inferior.
32. Repere musculare ale toracelui.
33. Liniile convenĠionale de orientare pe pereĠii toracelui. importanĠă aplicativă.
34. Repere musculare si osoase ale peretelui anterolateral al abdomenului.
35. ProiecĠia si explorarea pe viu a zonelor slabe din peretele abdominal. importanĠă aplicativă.
VIII. Formularea definiĠiilor. explicarea unor noĠiuni sau termeni privind aparatul de
susĠinere si miscare.
1. Anatomia omului.
2. Anatomie sistemică (descriptivă).
3. Anatomie IuncĠională.
4. Anatomie topograIică (regională).
5. Anatomie artistică (plastică).
6. Anatomie comparată (comparativă).
7. Anatomie macroscopică.
8. Anatomie microscopică.
9. Anatomie macromicroscopică.
187
189
10. Anatomie clinică.
11. Anatomie pe viu.
12. Anatomie a dezvoltării.
13. Anatomie a vârstelor (ilikianatomie).
14. Nomenclatură anatomică.
15. PoziĠie anatomică principală.
16. Filogeneză.
17. Ontogeneză.
18. Sclerotom.
19. Miotom.
20. Anomalie de dezvoltare. malIormaĠie.
21. Osteon.
22. Osteologie.
23. Osteogeneză.
24. Centri de osificare.
25. Oase primare.
26. Oase secundare.
27. Periost, endost.
28. Pericondru.
29. Antropometrie.
30. Craniometrie.
31. Puncte craniometrice.
32. Indice cranian longitudinal.
33. Indice cranian vertical.
34. Indice facial.
35. Pelvimetrie.
36. Axă conductoare a bazinului.
37. Artrologie.
38. Sindesmologie.
39. Sinfibroze.
40. Sincondroze.
41. Sinostoze.
42. Sinsarcoze.
43. Amfiartroze.
44. ArticulaĠii simple.
45. ArticulaĠii compuse.
46. ArticulaĠii complexe.
47. ArticulaĠii combinate.
48. Complex solidar al mâinii.
49. Complex solidar al piciorului.
50. Miologie.
51. Muschi antagonisti.
52. Muschi sinergisti.
53. SecĠiune transversală anatomică si Iiziologică a muschilor.
54. Schelet moale.
55. Nod fascial.
56. Centru de gravitaĠie a corpului uman.
IX. Enumerare de formaĠiuni ale aparatului de susĠinere si miscare.
1. PorĠiunile unui os tubular lung.
188
190
2. PorĠiunile unui os metacarpian (metatarsian).
3. Segmentele coloanei vertebrale.
4. PărĠile componente ale unei vertebre.
5. PărĠile componente ale sternului.
6. PărĠile unei coaste.
7. Oasele craniului cerebral.
8. Oasele craniului facial.
9. PorĠiunile osului Irontal.
10. PorĠiunile osului occipital.
11. PorĠiunile osului sIenoid.
12. PorĠiunile osului temporal.
13. PorĠiunile maxilei.
14. Oasele. care constituie pereĠii orbitei.
15. Oasele. care constituie pereĠii cavităĠii nazale.
16. FeĠele corpului maxilei.
17. Apofizele maxilei.
18. FeĠele stâncii temporalului.
19. OriIiciile si canalele din Iosa craniană anterioară.
20. OriIiciile si canalele din Iosa craniană medie.
21. OriIiciile si canalele din Iosa craniană posterioară.
22. Comunicările orbitei.
23. Comunicările cavităĠii nazale.
24. Comunicările Iosei pterigopalatine.
25. Oasele centurii scapulare si ale membrului superior liber.
26. Oasele centurii pelviene si ale membrului inIerior liber.
27. Tipurile de legături din cadrul coloanei vertebrale.
28. Tipuri de diartroze uniaxiale.
29. Tipuri de diartroze pluriaxiale.
30. Diartrozele complexe.
31. Diartrozele combinate.
32. Diartrozele sferoidale.
33. Diartrozele elipsoidale.
34. Diartrozele cilindrice.
35. Diartrozele trohleare.
36. ArticulaĠiile cu ligamente intraarticulare.
37. Variantele de Iormă a muschilor.
38. Elementele auxiliare ale muschilor.
39. Muschii. care Ilexează coloana vertebrală.
40. Muschii. care redresează coloana vertebrală.
41. Muschii. participanĠi la inspiraĠie.
42. Muschii. participanĠi la inspiraĠia IorĠată.
43. Muschii. participanĠi la exspiraĠia IorĠată.
44. Muschii. care Iormează presa abdominala.
45. Regiunile slabe din peretele anterior al abdomenului.
46. Muschii cu origine sau inserĠie pe scapulă.
47. Muschii Ilexori ai antebraĠului.
48. Muschii extensori ai antebraĠului.
49. Tendoanele de pe IaĠa ventrală a carpului.
50. Tecile sinoviale din regiunea carpului.
51. FormaĠiunile topograIice ale membrului superior.
189
191
52. Muschii Ilexori ai coapsei.
53. Muschii extensori ai coapsei.
54. Muschii IortiIicatori ai bolĠilor piciorului.
55. FormaĠiunile topograIice din regiunea coapsei.
56. FormaĠiunile topograIice de pe gambă si picior.
57. Tecile sinoviale de pe gambă si picior.
58. Muschii. legaĠi de osul hioid.
59. Muschii. care miscă mandibula.
60. Fasciile trunchiului.
61. Fasciile membrului superior.
62. Fasciile membrului inferior.
63. Fasciile capului.
64. Fasciile gâtului.
65. SpaĠiile interIasciale din regiunea capului.
66. SpaĠiile interIasciale din regiunea gâtului.
67. Triunghiurile gâtului.
68. SpaĠiile intermusculare din regiunea gâtului.
Reprezentare grafică a clasificării si structurii unor formaĠiuni ale aparatului de susĠinere
si miscare.
1. Clasificarea oaselor.
2. Schema osteonului.
3. PorĠiunile oaselor tubulare lungi.
4. Elementele principale ale unei diartroze.
5. Elementele auxiliare ale diartrozelor.
6. ClasiIicarea legăturilor dintre oase.
7. Clasificarea sinartrozelor.
8. Clasificarea diartrozelor.
9. ClasiIicarea muschilor.
10. Teaca muschiului rect al abdomenului.
11. Triunghiurile gâtului.
12. Fasciile gâtului.
13. OriIiciile trilater si patrulater.
14. Structura tecilor osteoIibroase si sinoviale în secĠiune transversală.
15. Tecile sinoviale ale mâinii (IaĠa palmară).
16. Tecile sinoviale ale mâinii (IaĠa dorsală).
17. Lacunele musculară si vasculară.
190
192
Anexa II
TESTE PENTRU INSTRUIRE SI AUTOCONTROL LA OSTEOLOGIE
GeneralităĠi. Scheletul trunchiului
I. SelectaĠi si notaĠi afirmaĠiile corecte. ArgumentaĠi alegerea. pe care a-Ġi preferat-o.
1 /DVLVWHPXORVRVVHUHIHUăQRĠiunile:
A. Miotom.
B. Osteon.
C. Periost.
D. Măduvă rosie.
E. Ectoderm.
2 )XQFĠLLOHELRORJLFHDOHRVXOXLFDRUJDQ
A. De crestere
B. Hematopoetică
C. De locomoĠie
D. Regenerare
E. De protecĠie
3 PorĠiunile unui os tubular lung la adult :
A. Metafiza
B. Apofiza
C. Diafiza
D. Corticala
E. Epifiza
4 Deosebim următoarele tipuri de centre de osificare:
A. Tuberculare
B. Secundare
C. Epicondilare
D. Primare
E. Auxiliare
5 ğesutul osos spongios este prezent în:
A. Oasele craniului
B. Oasele tarsiene
C. Stern
D. Diafizele oaselor tubulare
E. Epifizele oaselor tubulare
6 ,QVWUXFWXUDRVXOXLODPDWXULSRWILHYLGHQWLDĠLRVWHRQL
A.În dezvoltare
B.FragmentaĠi
C.MaturizaĠi
D.DeIormaĠi
E.În stare de resorbĠie
7 )RUPDĠLXQLOHVWUXFWXUDOHDOHRVXOXLVXQW
A. Stratul cambial
B. Stratul de osteoni
C. Pericondrul
D.Endostul
E.Periostul
191
193
8 In periost la copil deosebim următoarele straturi:
A. Cambial
B. Endostal
C. Adventiceal
D. Endocondral
E. Fibroelastic
9 2VWHRQXOUHSUH]LQWă
A. Lamele osoase în jurul diafizei
B. Lamele osoase în jurul canalului nutritiv
C. Lamele osoase în jurul canalului medular osos
D. Lamele osoase în jurul canalului Havers
E. Lamele osoase în jurul metafizei
10 DispoziĠia trabeculelor osoase corespunde cu:
A. Axa osului
B. DirecĠia fibrelor musculare
C. DirecĠia liniilor de presiune
D. Axele de miscare în articulaĠii
E. DirecĠia liniilor de tracĠiune
11 'LVWLQJHPWLSXULOHGHRVWHRJHQH]ă
A. Encondrală
B. Pericondrală
C. Periostală
D. Medulară
E. Desmală
12 &UHúWHUHDRVXOui în grosime are loc pe contul:
A. Cartilajului hialin
B. Cartilajului fibros
C. Periostului
D. Metafizei
E. Fasciei
13 ÌQFRPSRQHQĠDVFKHOHWXOui D[LDOLQWUă
A. Craniul.
B. Oasele centurii scapulare.
C. Oasele toracelui.
D. Pelvisul.
E. Coloana vertebrală.
14 Oasele tubulare lungi:
A. Sunt constituite din corp si 2 epiIize.
B. Participă la Iormarea cavităĠilor corpului.
C. ConĠin cavităĠi tapetate cu mucoasă.
D. Au IeĠe articulare tapetate cu cartilai.
E. FuncĠional reprezintă pârghii.
15 Oase primare sunt:
A. Vertebrele.
B. Parietalul.
C. Mandibula.
D. Frontalul.
E. Sternul.
192
194
16 Diploe UHSUH]LQWă
A. SubstanĠa spongioasă a epiIizelor
B. SubstanĠa spongioasă a oaselor carpiene
C. SubstanĠa spongioasă a oaselor craniului
D. SubstanĠa spongioasă a sternului
E. SubstanĠa spongioasă a vertebrelor
17 Elemente principale ale unei vertebre sunt:
A. Arcul.
B. ApoIiza stiloidă.
C. Corpul.
D. Orificiul intervertebral.
E. Pedunculii.
18 Vertebrele cervicale tipice se disting prin:
A. Corpul oval.
B. Orificiul vertebral rotund.
C. PrezenĠa oriIiciilor transversale.
D. Apofizele costotransversale.
E. Apofizele spinoase lungi.
19 /DFDUHGLQYHUWHEUHOHFHUYLFDOHOLSVHúWHDSRIL]DVSLQRDVă"
A. C 3
B. C 2
C. C 6
D. C 1
E. C 7
20 Apofizele spinoase sunt bifurcate la vertebrele:
A.C 1
B. C 2
C. C 3
D. C 5
E. C 7
21 Atlasului i se descriu:
A. Masele laterale.
B. Arcurile anterior si posterior.
C. SanĠurile arterei vertebrale.
D. FeĠele articulare superioare si inIerioare.
E. ApoIiza spinoasă.
22 Epistrofeului i se disting:
A. ApoIiza odontoidă.
B. SanĠurile arterei vertebrale.
C. FeĠele articulare anterioară si posterioară.
D. ApoIiza spinoasă biIurcată.
E. Tuberculul anterior.
23 3HFRUSXOFăUHLYHUWHEUHWRUDFice VHDIOăQXPDLRMXPăWDWHGHIRVHWăDUWLFXODUă"
A. Th 1
B. Th 12
C. T 11
D. Th 10
E. Th 8
193
195
24 Fosetele costale lipsesc pe apofizele transversale ale vertebrelor:
A. Th 1
B. Th 5
C. Th 11
D. Th 10
E. Th 12
25 )RUPDĠLXQLFDUDFWHULVWLFHQXPDLSHQWUXYHUWHEUHOHWRUDFLFH
A. Apofizele spinoase
B. Apofizele articulare
C. Fosele costale pe corp
D. Orificii pe apofizele transversale
E. Fosete pe apofizele transversale
26 Orificiile intervertebrale sunt delimitate de:
A. Apofizele articulare
B. Pediculii vertebrali
C. Apofizele transversale
D. Încizura vertebrală superioară
E. Arcul vertebrei
27 3HFRUSXOFăURUYHUWebre deosebim fosete articulare:
A. C 3
B. Th 7
C. L 3
D. C 7
E. L 5
28 Promontoriul este format de FăWUH
A.Ultima vertebră cervicală si Th1
B.Ultima vertebră toracică si L1
C.Ultima vertebră lombară si S1
D.Ultima vertebră sacrală si C1
E.Vertebrele Th6 si Th7
29 &DUHGLQYHUWHEUHDUHRGHQXPLUHVSHFLDOă"
A. Th 5
B. C 1
C. L 4
D. C 7
E. C 2
30 La formarea canalului vertebral iau parte:
A. Apofizele articulare
B. Apofizele transversale
C. Arcul vertebral
D. Corpul vertebral
E. Pedunculii vertebrali
31 $QRPDOLLOHUHJLXQLORUGHIURQWLHUăDVHJPHQWHORUFRORDQHLYHUWHEUDOH
A. Sacralizarea
B. Blocarea vertebrelor
C. Asomia
D. Platispondilia
E Lombalizarea
194
196
32 Curburile coloanei vertebrale situate în plan sagital sunt:
A. Lordoza cervicală
B. Scolioza toracală
C. CiIoza toracală
D. Lordoza lombară
E. Scolioza cervicală
33 Care este rolul funFĠional al curburilor coloanei vertebrale?
A.De amortizare
B.De consolidare a vertebrelor
C.De sprijin
D.De fixare a membrelor
E.De protecĠie
34 Care din curburile coloanei vertebrale apare la vârsta de 2-3 luni a dezvoltării
postnatale?
A.Lordoza cervicală
B.Scolioza toracală
C.Lordoza lombară
D.CiIoza sacrală
E.CiIoza toracală
35 Coastele adevarate:
A.Coasta a 7-a
B.Coasta a 8-a
C.Coasta a 5-a
D.Coasta a 6-a
E.Coasta a 9-a
36 Coastele false:
A.Coasta a X-a
B.Coasta a 6-a
C.Coasta a 8-a
D.Coasta a 11-a
E.Coasta a 9-a
37 3HFDSXOFăURUFRDVWHOLSVHúWHFUHDVWD"
A. Coastei VII
B. Coastei X
C. Coastei I
D. Coastei XI
E. Coastei XII
38 Coasta I:
A. Este atipică.
B. E cea mai scurtă. mai lată si mai curbată.
C. E aplatizată în sens superoinIerior.
D. Pe IaĠa inIerioară are un tubercul si 2 sanĠuri.
E. Extremitatea ei anterioară e mai lată si mai groasă decât cea posterioară.
39 FDĠDDUWLFXODUăSHQWUXDSRIL]DWUDQVYHUVDOăOLSVHúWHOD
A. Coasta I
B. Coasta XI
C. Coasta X
D. Coasta XII
E. Coasta II
195
197
40 Nu pot fi palpate pe viu coastele:
A. 11-a
B. 9-a
C. 2-a
D. 1-a
E. 12-a
41 Manubriul sternal:
A. Se aIlă la nivelul vertebrelor toracice II si III.
B. Pe marginea lui superioară se aIlă o IaĠă articulară.
C. În unghiurile superolaterale ale sale se localizează incizuri claviculare.
D. Pe marginile lui laterale se aIlă câte 2 IeĠe articulare costale.
E. Marginea inIerioară se uneste cu corpul sternal Iormând unghiul sternal Louis.
42 Corpul sternal:
A. Este porĠiunea cea mai lungă a sternului.
B. Se localizează la nivelul vertebrelor Th5 - Th8, ½ Th9.
C. Este format prin fuziunea celor 4 sternebre
D. Pe marginea lui laterală se aIlă IeĠele articulare pentru coastele II –VII.
E. Formează cu apoIiza xiIoidă unghiul subcostal.
43 2DVHOHFHGHOLPLWHD]ăDSHUWXUDWRUDFLFă superLRDUăVXQW
A. Clavicula
B. Coasta I
C. Corpul sternului
D. Manubriul sternului
E. I vertebră toracică
44 )RUPDĠLXQLOHFHGHOLPLWHD]ăDSHUWXUDWRUDFLFă LQIHULRDUă sunt:
A. Coasta VI
B. Apendicele xifoid al sternului
C. Arcul costal
D. Coastele VIII si X
E. Corpul vertebrei ThX
45 Forma si dimensiunile toracelui depind de:
A. Forma sternului
B. Vârstă
C. ArticulaĠiile costovertebrale
D. Sex
E. Tipul constituĠional
46 La care indivizi toracele este plat?
A.La sportivi
B. La brahimorfi
C.La persoanele senile
D. La mezomorfi
E. La dolicomorfi
196
198
II. AsociaĠi noĠiunile din coloana numerică cu cele din coloana alfabetică;
notaĠi si argumentaĠi răspunsurile corecte:
47.Oase tubulare
48.Oase spongioase
49.Oase plate
50.Oase mixte
51.Oase aerofore
A. Au rol de protecĠie.
B. Sunt unele din oasele craniului.
C. Sunt oasele carpiene si tarsiene.
D. Participă la formarea cavităĠilor corpului.
E. Constau din părĠi ce diferă după formă si structură.
F. Realizează funcĠii de parghii.
52. Oasele tubulare lungi
53.Oasele plate
54.Oasele suturare
55. Oasele spongioase scurte
56.Oasele sesamoide
A. Sunt mici. plate si inconstante.
B. Sunt. de regulă. lentiforme. localizate in vecinătatea
articulaĠiilor sau in tendoanele unor muschi.
C. Au cele 3 dimensiuni aproape egale, forma lor se
apropie de cea cubică.
D. Indeplinesc rolul de parghii de viteză.
E. Sunt turtite. cu 2 feĠe si număr variabil de margini si
unghiuri.
57. FeĠele articulare
58. ProeminenĠele osoase
59. Fosele si sanĠurile
60. OriIiciile si canalele
A. Sunt determinate de tracĠiunea exercitată de muschi.
B. Servesc pentru inserĠii tendinoase sau ligamente.
pentru trecerea tendoanelor. vaselor si nervilor.
C. Servesc pentru trecerea vaselor sangvine.
D. Sunt modelate in raport cu suprafaĠa articulară cu
care contactează.
61. Vertebrele toracice
62. Vertebrele cervicale
63. Vertebrele lombare
64. Vertebrele sacrale
65. Vertebrele coccigiene
A. Au un orificiul în apofizele transversale.
B. Sunt rudimentare.
C. Sunt concrescute, formând un singur os.
D. Au pe corp fosete costale.
E. Au corpul masiv in formă de bob.
66. Vertebrele cervicale
67. Vertebrele toracice
68. Vertebrele lombare
69. Vertebrele sacrale
70. Vertebrele coccigiene
A. Sunt mici. au formă rotuniită.
B. Au proces mamilar.
C. In adolescenĠă formează un singur os.
D. Au apofizele spinoase bifurcate.
E. Au apofizele transversale lungi, situate în plan
cvazifrontal.
71. Atlasul
72. Axisul
73. Vertebra cervicală VI
74. Vertebra toracică I
75. Vertebrele lombare
A. FeĠele lor articulare sunt situate in plan sagital.
B. Are tuberculul carotid.
C. Are fose costale superioare si semifose costale
inferioare.
D. FeĠele lui articulare superioare sunt localizate pe
corp.
E. Nu are corp.
76. Coasta I
77. Coasta V
78. Coasta X
79. Coasta II
80. Coasta XII
A. Are o singură faĠetă articulară pe cap.
B. Nu are tubercul costal.
C. Este cea mai inclinată inferior.
D. Pe cap are 2 feĠe articulare.
E. Cartilaiul ei are o poziĠie usor descendentă.
197
199
81. Coloana vertebrală
82. Sternul
83. Cutia toracică
84. Sacrul
85. Coastele
A. Are apertura superioară si inferioară.
B. Are o bază si un varf.
C. Au porĠiunile osoasă si cartilaginoasă.
D. Constă din manubriu. corp. apofiză xifoidă.
E. Posedă lordoze si cifoze.
III. DeterminaĠi din care grup de oase fac parte:
86. Clavicula
87. Scapula
88. Osul navicular
89. Osul temporal
90. Maxila
91. Coastele
92. Rotula
93. Osul piziform
94. Sternul
95.Oasele metacarpiene
96.Astragalul
97.Fibula
A. Oasele tubulare
B. Oasele plate
C. Oasele spongioase
D. Oasele mixte
E. Oasele pneumatice
F. Oasele sesamoide
H. Oasele monoepifizare
Scheletul membrului superior
I. SelectaĠi si notaĠi afirmaĠiile corecte. ArgumentaĠi alegerea. pe care a-Ġi preferat-o.
98. Oasele centurii scapulare:
A. Humerusul
B. Clavicula
C.Sternul
D. Omoplatul
E. I coastă
99 &XSULYLUHODFODYLFXOă
A. Este unicul os lung din organism situat orizontal.
B. Pe toată lungimea sa este situat subcutanat.
C. Este primul os în care începe osificarea.
D. Extremitatea acromială se osiIică endesmal.
E. Este unicul os lung care se osiIică endesmal.
100 )RUPDĠLXQLOHXQJKLXOXLODWHUDODORPRSODWXOXL
A. Spina scapulei
B. Tuberculul subarticular
C. ApoIiza coracoidă
D. Fosa supraspinoasă
E. Colul scapulei
101 )RUPDĠLXQLOHRDVHORUFHQWXULLVFDSXODUHSDOSDELOHSHYLX
A. Extremitatea sternală a claviculei
B. Tuberculul supraglenoidal
C. Extremitatea acromială a claviculei
D. Acromionul
E. Corpul claviculei
198
200
102 Scheletul membrului superior liber:
A. Epicondilul lateral al humerusului este mai proeminent decât cel medial.
B. Capul radiusului are forma unui disc.
C. Ulna este mai lungă decât radiusul.
D. Sub incizura radială a ulnei se localizează Iosa supinatorie. delimitată posterior de
creasta omonimă.
E. FaĠa anterioară a apoIizei coronoide este netedă.
103 Humerusul:
A. Colul anatomic separă capul humerusului de tuberculele mare si mic.
B. Colul chirurgical se află în porĠiunea medie a corpului humerusului.
C. Proximal de trohlea humerusului se aIlă 2 Iose: coronoidă si olecraniană.
D. Epicondilul medial se extinde de la capitul, iar cel lateral de la trohlee.
E. În Iracturile de humerus există pericolul traumatizării nervilor radial si ulnar.
104 )RUPDĠLXQLOHHSLIL]HLSUR[LPDOHDKXPHUXVXOXL
A. Tuberculul mare
B. Creasta tuberculului mic
C. SanĠul nervului radial
D. Colul anatomic
E. Capitulul condilului humeral
105 )RUPDĠLXQLOHHSLIL]HLGLVWDOHDKXPHUXVXOXL
A. Colul anatomic
B. Fosa coronoidă
C. SanĠul intertubercular
D. SanĠul nervului ulnar
E. SanĠul nervului radial
106 Elementele humerusului ce pot fi palpate pe viu:
A. Colul anatomic
B. Epicondilul medial
C. Fosa coronoidă
D. Epicondilul lateral
E. Colul chirurgical
107 &XSULYLUHODRDVHOHDQWHEUDĠXOXL
A. FaĠa laterală a radiusului este continuată distal de apoIiza stiloidă.
B. Marginea posterioară a radiusului se evidenĠiază mai bine în partea distală a acestuia.
C. Extremitatea proximală a ulnei are 2 apofize si 2 incizuri.
D. Marginea posterioară a ulnei e situată subcutan.
E. OriIiciul nutritiv al ulnei se aIlă pe partea proximală a IeĠei ei anterioare.
108 (OHPHQWHOHRDVHORUDQWHEUDĠXOXLFHSRWILSDOSDWHSHYLX
A. ApoIiza coronoidă a ulnei
B. Olecranonul
C. ApoIiza stiloidă a ulnei
D. ApoIiza stiloidă a radiusului
E. Marginea interosoasă a radiusului
109 Oasele mâinii:
A. Osul scafoid este cel mai mare os din rândul proximal al carpului.
B. Osul piziIorm se aIlă în masa tendonului muschiului Ilexor radial al carpului.
C. Primul os metacarpian este cel mai scurt din toate oasele metacarpiene.
D. Fiecărei Ialange i se disting 3 porĠiuni: baza. corpul si capul.
E. Falangele policelui sunt mai groase si mai lungi decât cele ale altor degete.
199
201
110 Oasele carpiene:
A. Cele din rândul proximal (în sens latero- medial) se situează în ordinea : scaIoidul.
lunatul , piramidalul, piziformul.
B. Toate oasele carpiene au câte 6 IeĠe articulare.
C. Rândul proximal Iormează o structură convexă proximal si concavă distal.
D. Rândul distal are o IaĠă convexă proximal si una rectilinie distal.
E. Pe oasele carpiene există 4 puncte proeminente de inserĠie si de origine: pe scaIoid. pe
osul piziIorm. pe trapez si pe osul cu cârlig.
111 La oasele metacarpiene distingem:
A. Epicondilii
B. Baza
C. Corpul
D. Colul
E. Capul
II. AsociaĠi noĠiunile din coloana numerică cu cele din coloana alfabetică;
notaĠi si argumentaĠi răspunsurile corecte:
112. Scapula
113. Clavicula
114. Humerusul
115. Radiusul
116. Ulna
A. SanĠul intertubercular.
B. Apofiza stiloidă.
C. Apofiza coracoidă.
D. Tuberculul conoid.
E. Capul, colul.
117. Scapula
118. Clavicula
119. Humerusul
120. Radiusul
121. Ulna
A. Linia trapezoidă.
B. Incizura trohleară.
C. Acromionul.
D. SanĠul nervului ulnar.
E. Incizura ulnară.
Scheletul membrului inferior
I. SelectaĠi si notaĠi afirmaĠiile corecte. ArgumentaĠi alegerea. pe care a-Ġi preferat-o.
122 Osul coxal:
A. Ilionul se aIlă superior. pubisul anteroinIerior. ischionul - posteroinferior.
B. Tuberculul pubian si spina iliacă anterioară superioară se aIlă în plan Irontal.
C. Orificiul obturator este delimitat anterosuperior de osul pubian, posteroinferior - de
ischion.
D. Dintre cele 3 linii gluteale cea posterioară este cea mai lungă.
E. Punctul cel mai superior de pe creasta ilionului se aIlă la nivelul discului intervertebral
dintre vertebrele lombare 4 si 5.
123 &R[DOXOHVWHDOFăWXLWGLQ
A. Pubis
B. Orificiul obturator
C. Ilion
D. Creasta ilionului
E. Ischion
200
202
124 )RUPDĠLXQLOHFR[DOXOXLSDOSDELOHSHYLXVunt:
A. Creasta iliacă
B. Acetabulul
C. Spinul iliac superior anterior
D. Tuberul ischionului
E. Spinul ischionului
125 Bazinul în ansamblu:
A. Apertura superioară a bazinului mic este înclinată anteroinIerior.
B. Unghiul înclinării IaĠă de planul orizontal la Iemeie este mai mic. decât la bărbat.
C. În poziĠie anatomică spinele iliace anterioare si tuberele sciatice se aIlă în acelasi plan Irontal.
D. Apertura pelviană inIerioară la Iemeie este mai largă ca la bărbat.
E. Coniugata adevărată reprezintă distanĠa dintre promontoriu si punctul cel mai proeminent
în sens posterior al simfizei pubiene.
126 Scheletul membrului inferior liber:
A. Trohanterul mic este localizat în unghiul Iormat de colul si corpul Iemurului.
B. Corpul femurului este incurbat în sens anterior.
C. Femurul poate Ii palpat numai în porĠiunea sa distală.
D. Apexul patelar este îndreptat superior.
E. Rotula are IuncĠie de suport.
127 )RUPDĠLXQLOHHSLIL]HLGLVWDOHDIHPXUXOXL
A.Colul femurului
B. FaĠa poplitee
C. Tuberozitatea glutee
D. Condilul medial
E. Epicondilul lateral
128 )RUPDĠLXQLOHIHPXUXOXLFHSRWILSDOSDWHSHYLX
A. Capul femurului
B. Epicondilul medial
C. Trohanterul mic
D. Trohanterul mare
E. Epicondilul lateral
129 )RUPDĠLXQLOHHSLIL]HLSUR[LPDOHDWLELHL
A. EminenĠa intercondilară
B. FaĠa articulară Iibulară
C. Tuberculul intercondilar medial
D. Maleola medială
E. Tuberculul intercondilar lateral
130 )RUPDĠLXQLOHHSLIL]HLGLVWDOHD tibiei:
A. Linia muschiului solear
B. SanĠul maleolar
C. Maleola medială
D. Maleola laterală
E. Incizura Iibulară
131 )RUPDĠLXQLOHRDVHORUJDPEHLFHSRWILSDOSDWHSHYLX
A. EminenĠa intercondilară
B. Maleola laterală
C. Maleola medială
D. Tuberozitatea tibiei
E. Capul fibulei
201
203
132 Scheletul piciorului este subdivizat în:
A. Oasele carpului
B. Oasele tarsului
C. Oasele metacarpului
D. Oasele metatarsului
E. Oasele degetelor piciorului
133 Oasele rândului distal al tarsului:
A. Astragalul
B. Cuboidul
C. Cuneiformul medial
D. Navicularul
E. Cuneiformul lateral
134 Oasele ce constituie complexul solidar al piciorului:
A. Calcaneul
B. Navicularul
C. Astragalul
D. Oasele cuneiforme
E. Osul cuboid
135 %ROĠLOHSLFLRUXOXL
A. Există la om si unele vertebrate superioare.
B. Convexitatea bolĠii transversale la marginea medială a plantei este mai pronunĠată.
C. Degetele nu au rol de sprijin.
D. BolĠile piciorului sunt susĠinute de Iorma oaselor. ligamente. muschi. aponeuroze.
E. Cel mai lung si mai înalt arc longitudinal este al treilea.
136 Structurile de amortizare ale membrului inferior :
A. Meniscurile
B. Lichidul sinovial
C. Oasele gambei
D. Rotula
E. Bolta piciorului
137 Care din oasele membrului inferior sunt sesamoide?
A. Astragalul
B. Rotula
C. Cuboidul
D. Cuneiformul medial
E. Navicularul
Craniul
I. SelectaĠi si notaĠi afirmaĠiile corecte. ArgumentaĠi alegerea. pe care a-Ġi preferat-o.
138 Oase ale craniului cerebral sunt:
A. Sfenoidul
B. Occipitalul
C. Vomerul
D. Palatinul
E. Etmoidul
202
204
139 Baza craniului se împarte în:
A. Baza anterioară
B. Baza posterioară
C. Baza externă
D. Baza laterală
E. Baza internă
140 Oase ale craniului facial sunt:
A. Mandibula
B. Etmoidul
C. Osul zigomatic
D. Frontalul
E. Osul nazal
141 Oase impare ale craniului sunt:
A. Maxila
B. Mandibula
C. Sfenoidul
D. Vomerul
E. Palatinul
142 Din oasele pneumatice fac parte:
A. Coxalul
B. Frontalul
C. Humerusul
D. Sfenoidul
E. Maxila
143 2ULILFLLOHED]HLH[WHUQHDFUDQLXOXLFHVHIRUPHD]ă la uQLUHDDGRXăVDXPDLPXOWHRDVH
A. Stiloid
B. Lacerat
C. Mastoidian
D. Orificiul extern al canalului carotid
E. Jugular
144 %ROWDFUDQLXOXLHVWHIRUPDWăGH
A. Solzul osului frontal
B. Partea bazilară a occipitalului
C. Solzul temporalului
D. Oasele parietale
E. Corpul sfenoidului
145 Elementele structurale ale osului frontal:
A. ApoIiza zigomatică.
B. Incizura supraorbitară.
C. Linia temporală.
D. Creasta de cocos.
E. Arcurile superciliare.
146 PorĠLXQLOHRVXOXLRFFLSLWDO
A. Partea bazilară
B. Partea temporală
C. Partea laterală
D. Partea sfenoidală
E. Solzul occipital
203
205
147 Osul occipital ia parte la formarea orificiilor:
A. Rotund
B. Occipital mare
C. Jugular
D. Oval
E. Lacerat
148 IndicaĠi unde se deschide sinusul frontal?
A. În orbită.
B. În meatul nazal mediu.
C. În meatul nazal inferior.
D. În meatul nazal superior.
E. În Iosa temporală.
149 PorĠiunile osului sfenoid:
A. Baza.
B. Corpul.
C. Aripa mare.
D. Aripa mică.
E. Apofizele pterigoide.
150 Canalele osului sfenoid:
A. Musculo-tubar
B. Optic
C. Carotid
D. Pterigoid
E. Infraorbitar
151 FeĠele aripilor mari a osului sfenoid:
A. Cerebrală
B. Temporală
C. Zigomatică
D. Orbitară
E. InIratemporală
152 La formarea căror orificii ia parte osul sfenoid:
A. Jugular
B. Occipital
C. Lacerat
D. Infraorbitar
E. Mastoidian
153 Structurile, ce nu se referă la corpul sfenoidului:
A. Fosa hipoIizară.
B. Sinusul sfenoid.
C. SanĠul pterigopalatin.
D. Apofizele clinoide anterioare.
E. SanĠul carotid.
154 Apofiza pterigoidă nu conĠine:
A. SanĠul pterigopalatin.
B. Fosa pterigoidă.
C. Rostrul sfenoidal.
D. Incizura pterigoidă.
E. Cârligul pterigoid.
204
206
155 PărĠile osului etmoid:
A. Lama laterală
B. Labirintul etmoid
C. Lama medială
D. Lama cribroasă
E. Lama perpendiculară
156 PorĠiunile osului temporal:
A. Piramida
B. Corpul
C. Partea mastoidiană
D. Partea scuamoasă
E. Partea timpanică
157 1oate afirmaĠiile, referitoare la piramida temporalului sunt corecte, cu excepĠia:
A. Pe muchia superioară trece sanĠul sinusului pietros superior.
B. Pe IaĠa posterioară se aIlă Iosa iugulară.
C. Impresiunea trigeminală se aIlă în apropierea vîrfului pâramidei.
D. În Iosa iugulară se aIlă oriIiciul extern al canalului carotid.
E. Lateral de Iosa iugulară proemină apoIiza stiloidă.
158 Ín piramida temporalului se află canalele, cu excepĠia:
A. Canalului carotid.
B. Canalului nervului facial;
C. Canaliculului timpanic;
D. Canalului nervului hipoglos;
E. Canalului nervului pietros mare.
159 1oate afirmaĠiile privind osul temporal sunt corecte, cu excepĠia:
A. Pe Iundul meatului acustic intern există oriIicii pentru nervul Iacial. nervul
vestibulocohlear, vasele sangvine.
B. Pe IaĠa posterioară a piramidei se aIlă apertura externă a canaliculului cohlear.
C. Medial de incizura mastoidiană se aIlă sanĠul arterei occipitale.
D. Pestera mastoidiană comunică cu cavitatea timpanică.
E. Fisura timpanoscvamoasă se împarte în 2 Iisuri: petroscvamoasă si petrotimpanică.
160 Cu privire la craniul facial:
A. Osul hioid este situat la nivelul vertebrei cervicale III.
B. Pe vârIul coarnelor osului hioid se aIlă tuberculi.
C. PorĠiunea posterioară a peretelui nazal superior e Iormată de lamela cribroasă a osului
etmoid.
D. La Iormarea marginilor septului nazal contribuie: spina nazală a Irontalului. rostrul
sIenoidal. crestele nazale ale oaselor nazale. palatine si maxilare.
E. PorĠiunea superioară a septului nazal este dată de vomer.
161 Cu privire la cavităĠile craniului facial:
A. PereĠii mediali ai orbitelor sunt paraleli. iar cei laterali se aIlă sub un unghi drept unul
IaĠă de altul
B. Canalul optic se aIlă la nivelul unirii peretelui superior al orbitei cu cel medial.
C. Sinusul Irontal în unele cazuri se extinde în partea anteromedială a peretelui superior al
orbitei.
D. Peretele orbitar inIerior separă orbita de sinusul maxilar.
E. Peretele orbitar medial este cel mai gros si mai rezistent dintre toĠi pereĠii orbitari.
205
207
162 Cu privire la corpul maxilei:
A. Are 4 IeĠe.
B. FaĠa inIratemporală participă la Iormarea Ioselor inIratemporală si pterigopalatină.
C. Pe IaĠa nazală e situat sanĠul palatin mare.
D. Anterior de hiatul maxilar trece sanĠul lacrimal.
E. Participă la formarea orbitei. cavităĠii nazale si cavităĠii bucale.
163 &XSULYLUHODPDQGLEXOă
A. Marginea anterioară a ramurei mandibulare este mai subĠire decât marginea posterioară.
B. Fosa submandibulară este situată sub linia milohioidiană, iar fosa sublingvală - deasupra ei.
C. Este cel mai masiv si mai trainic os al craniului facial.
D. Pe IaĠa internă a ramurei mandibulei trece linia oblică.
E. Mandibula este al doilea os din organismul uman, în care începe procesul de osificare.
164 &XSULYLUHODPRGLILFăULOHGHYkUVWăDOHPDQdibulei:
A. Ambele iumătăĠi ale mandibulei Iuzionează pe parcursul primului an de viaĠă.
B. La nou-născut oriIiciul mental se localizează în apropierea marginii inferioare a mandibulei.
C. La nou-născut unghiul dintre corp si ramură este obtuz - cca 140
0
si mai mult.
D. La bătrân înălĠimea corpului mandibulei creste.
E. La adult oriIiciul mental se localizează la miilocul distanĠei dintre marginea superioară si
cea inIerioară a mandibulei.
165 )RUPDĠLXQLOHRVXOXLSDODWLQ
A. Lamela orbitară
B. Lamela orizontală
C. Lamela etmoidală
D. Lamela perpendiculară
E. Lamela sIenoidală
166 Peretele medial al orbitei este format de:
A. FaĠa orbitară a aripilor mari
B. Osul lacrimal
C. Aripele mici
D. Lamela orbitară a osului etmoid
E. ApoIiza Irontală a maxilei
167 Peretele inferior al orbitei este format de:
A. FaĠa orbitară a osului zigomatic
B. ApoIiza Irontală a osului zigomatic
C. Fata orbitară a maxilei
D. ApoIiza zigomatică a osului Irontal
E. Apofiza orbitară a osului palatin
168 Peretele lateral al orbitei este format de :
A. Lamela laterală a apoIizei pterigoide
B. ApoIiza zigomatică a osului Irontal
C. FeĠele orbitare ale aripilor mari a osului sfenoid
D. ApoIiza Irontală a maxilei
E. ApoIiza Irontală a osului zigomatic
169 Orbita comunică cu endobaza craniului prin:
A. Canalul optic
B. Orificiul rotund
C. Fisura orbitară superioară
D. Fisura orbitară inIerioară
E. Orificiile etmoidale
206
208
170 Fisura orbitaUăLQIHULRDUăHVWHGHOLPLWDWăGH
A. Apofiza orbitară a osului palatin
B. Osul frontal
C. FaĠa orbitară a maxilei
D. Lamela orbitară a osului etmoid
E. FaĠa orbitară a aripilor mari ale osului sfenoid
171 2UELWDFRPXQLFăFXFDYLWDWHDQD]DOăSULQ
A. Orificiul etmoid anterior
B. Canalul palatin mare
C. Canalul nazolacrimal
D. Orificiul etmoid posterior
E. Canalul optic
172 /DIRUPDUHDSHUHWHOXLQD]DOODWHUDOSDUWLFLSă
A. Osul lacrimal.
B. Maxila.
C. Labirintul etmoid.
D. Oasele nazale.
E. Osul palatin.
173 Septul osos al nasului este constituit de:
A. Spina nasalis a osului frontal
B. ApoIiza Irontală a maxilei
C. Lamela perpendiculară a osului etmoid
D. Lamela perpendiculară a osului palatin
E. Vomer
174 Cu privire la craniul în ansamblu:
A. Baza craniului este mai Iragilă decât calvaria.
B. Lamela internă a oaselor calvariei este mai rezistentă decât cea externă.
C. Fosa craniană medie conĠine lobii temporali ai emisIerelor cerebrale.
D. OriIiciul iugular se localizează în partea posterioară a Iisurii petrooccipitale.
E. OriIiciul spinos leagă Iosa craniană medie cu Iosa inIratemporală.
175 &XSULYLUHODIRVDFUDQLDQăDQWHULRDUă:
A. Lamela ciuruită a osului etmoid separă Iosa craniană anterioară de cavitatea nazală.
B. În Iosa craniană anterioară se aIlă oriIiciul orb si oriIiciile canalelor etmoidale anterior si
posterior.
C. Marginile mediale ale porĠiunilor orbitare ale osului frontal acoperă labirintele etmoidale.
D. La Iormarea Iosei craniene anterioare participă 4 oase.
E. Canalele etmoidale se Iormează la ioncĠiunea marginii laterale a lamei cribroase cu osul
frontal.
176 &XSULYLUHODIRVDFUDQLDQăPHGLH:
A. În partea centrală a ei se aIlă canalul optic. sanĠul chiasmatic si saua turcească.
B. În partea anterioară a seii turcesti se aIlă tuberculul. în cea posterioară - speteaua, iar în
mijloc - Iosa hipoIizială.
C. Anterior se aIlă în raport cu orbitele. lateral cu Iosa temporală. inIerior cu fosa
pterigopalatină.
D. Posteromedial de oriIiciul oval se aIlă oriIiciul rupt.
E. Comunică cu orbita. Iosa pterigopalatină si exobaza craniană.
207
209
177 Cu privire la fosa craniană posterioară
A. Este cea mai largă si proIundă din cele 3 Iose craniene.
B. Lateral este delimitată de partea mastoidiană a temporalului si unghiul mastoidian al
parietalului .
C. Clivusul este separat de piramida temporală prin Iisura petrosIenoidală.
D. OriIiciul mastoidian se deschide în porĠiunea superioară a sanĠului sinusului transvers.
E. PorĠiunea anterioară a marei găuri occipitale este mai îngustă decât cea posterioară.
178 In fosa craniană posterioară se deschid orificiile:
A. Jugular
B. Oval
C. Acustic intern
D. Hipoglos
E. Sfenopalatin
179 Fosa infratemporală este delimitată de:
A. ApoIiza pterigoidă a sIenoidului
B. Osul palatin
C. Osul temporal
D. Osul zigomatic
E. Ramurile mandibulei
180 In care canal se continuă fosa pterigopalatină?
A. Infraorbitar
B. Palatin mare.
C. Palatin mic.
D. Supraorbitar.
E. Sfenopalatin.
181 Orbita comunică cu fosa pterigopalatină prin:
A. Orificiul rotund.
B. Orificiul palatin mare.
C. Fisura orbitară inIerioară
D. Fisura orbitară superioară
E. Canalul pterigoid .
182 Fosa infratemporală comunică cu orbita prin:
A. Fisura orbitară superioară.
B. Fisura orbitară inIerioară.
C. Canalul optic.
D. Fisura pterigomaxilară.
E. Fisura petroscvamoasă.
183 IndicaĠi cei 3 pereĠi ai fosei pterigopalatine:
A. Anterior - tuberculul maxilei
B. Lateral - apoIiza pterigoidă
C. Posterior- baza apofizei pterigoide
D. Medial - lamela perpendiculară a osului palatin
E. Superior - arcul zigomatic
184 Ce constituie fontanelele?
A. PorĠiuni cartilaginoase ale calvariei.
B. PorĠiuni membranoase ale calvariei.
C. Suturile calvariei.
D. Dereglări ale osteogenezei.
E. Fisuri ale calvariei.
208
210
185. Cu privire la particularităĠile de sex ale craniului:
1. Mandibula este rugoasă si compactă.
2. ProtuberanĠa mentală e bine evidenĠiată.
3. Unghiul mandibulei e înclinat spre interior.
4. Aria nucală e slab pronunĠată.
5. Arcurile superciliare si glabela sunt bine pronunĠate.
6. ApoIiza mastoidiană e slab pronunĠată.
A. La craniul feminin
B. La craniul masculin
186. Cu privire la meaturile acustice:
1. Se localizează în partea timpanică a osului temporal.
2. Se deschide pe IaĠa posterioară a piramidei temporale.
3. ConĠine vase sangvine si nervi.
4. Serveste pentru transmiterea undelor sonore.
5. Se aIlă lateral de cavitatea timpanică.
A. Meatul extern
B. Meatul intern
187. Cu privire la tipul de osificare a oaselor craniene:
1 Frontalul
2 Parietalul
3 Etmoidul
4 Cornetul nazal inferior
5 Occipitalul
6 Osul lacrimal
7 Sfenoidul
8 Maxila
9 Osul nazal
10 Temporalul
11 Osul palatin
12 Mandibula
13 Osul zigomatic
A. Osificare desmală.
B. Osificare condrală .
C. Prin ambele tipuri.
188. Cu privire la sanĠurile sinusurilor pahimeningelui:
1. Trece prin solzul osului Irontal. marginea sagitală a
parietalului si solzul occipitalului
2. Se termină la nivelul oriIiciului iugular.
3. Trece orizontal pe IaĠa internă a solzului osului occipital.
4. Este rectiliniu.
5. Se termină în sectorul superior al sanĠului sigmoidian.
6. Se localizează pe 3 oase: parietal. temporal si occipital
7. Se aIlă pe marginea superioară a piramidei osului temporal.
A. SanĠul sinusului sagital
superior
B. SanĠul sinusului sigmoidian
C. SanĠul sinusului pietros
superior
D. SanĠul sinusului transvers
II. AsociaĠi noĠiunile din coloana numerică cu cele din coloana alfabetică; notaĠi si
argumentaĠi răspunsurile corecte:
189.Osul frontal.
190.Osul temporal.
191.Osul occipital.
192.Osul sfenoid.
193.Osul etmoid.
A. Aripi mici.
B. Fosetă trohleară.
C. Lamă perpendiculară.
D. Linii nucale.
E. Canal carotidian.
194. Osul etmoid.
195. Osul sfenoid.
196. Osul temporal.
197. Osul occipital.
198. Osul parietal.
A. Tubercul faringian.
B. Piramida.
C. Unghi sfenoid.
D. Lamelă orbitară .
E. Canal optic.
209
211
199. Corpul osului sfenoid.
200. Solzul occipitalului.
201. Osul temporal.
202. Osul parietal.
203. Osul etmoid.
A. Lamă cribroasă.
B. Canal carotidian.
C. SanĠ al sinusului sagital superior.
D. Apofiză clinoidă posterioară.
E. Linie nucală inferioară.
204. Osul palatin.
205. Vomerul.
206. Maxila.
207. Mandibula.
208. Osul zigomatic.
A. Aripi.
B. Tubercul marginal.
C. Lingulă,
D. Lamă perpendiculară.
E. SanĠ lacrimal.
209. Fosete granulare.
210. SanĠul sinusului sigmoid.
211. Partea timpanică.
212. Orificiul oval.
213. Incizura etmoidală.
A. Osul temporal.
B. Osul occipital.
C. Osul sfenoid.
D. Osul frontal.
E. Osul parietal.
214. Canalul pterigoid.
215. Canalul optic.
216. SanĠul sinusului pietros inIerior.
217. Unghiul frontal.
218. Canalul hipoglos.
A. Osul parietal.
B. Osul temporal.
C. Osul frontal.
D. Osul sfenoid.
E. Osul occipital.
219. Fisura petrotimpanică.
220. Orificiul stilomastoidian.
221. Canaliculul mastiodian.
222. Fosetă pietroasă.
223. Meatul acustic intern.
A. Nervul facial.
B. Orificiul inferior al
canaliculului timpanic.
C. Nervii cranieni JII si JIII.
D. Coarda timpanică.
E. Ramura auriculară a nervului vag.
224. Maxila.
225. Mandibula.
226. Vomerul.
227. Osul zigomatic.
228. Cornetul nazal inferior.
A. Corp, 2 ramuri.
B. Are 2 apofize. temporală si frontală.
C. Are 3 apofize. lacrimală. maxilară.
etmoidă.
D. 2 aripi.
E. Apofizele. frontală. alveolară.
infratemporală. palatină.
229. Fosa craniană anterioară
230. Fosa craniană medie
231. Fosa craniană posterioară
232. Fosa inIratemporală
233. Fosa prerigopalatină
A. Orificiul lacerat.
B. Orificiul orb.
C. Fisura pterigomaxilară.
D. Orificiul sfenopalatin.
E. Orificiul acustic intern.
234. Meatul nazal superior.
235. Meatul nazal mediu.
236. Meatul nazal inferior.
237. Depresiunea sIenoetmoidală.
238. Palatul dur.
A. Orificiul incisiv.
B. Apertura sinusului etmoid.
C. Infundibulul etmoidal.
D. Celulele posterioare ale osului etmoid.
E. Canalul nazolacrimal.
239. Peretele superior al orbitei
240. Peretele inferior al orbitei
241. Peretele lateral al orbitei
242. Peretele medial al orbitei
243. Vârful orbitei
A. Format de 3 oase. sfenoid. zigomatic si
frontal.
B. Fosa sacului lacrimal.
C. SanĠul infraorbitar.
D. Canalul optic
E Fosa trohleară.
210
212
244. Fisura dintre peretele lateral si cel inIerior al
orbitei.
245. Canalul de la baza apofizei pterigoidiene.
246. Orificiul delimitat de incizurile nazale.
247. FormaĠiunea de la capătul anterior al suturii
palatine mediane.
248. Cavitatea osului temporal.
A. Canalul inciziv.
B. Apertura piriformă.
C. Pestera mastoidiană.
D. Fisura orbitară inferioară.
E. Toate false.
249. Canaliculul ce începe din Iosa iugulară.
250. Canaliculul ce începe de la Ioseta pietroasă.
251. OriIiciile posterioare ale cavităĠii nazale.
252. Canaliculul care porneste din canalul
nervului facial.
253. Canalul de pe muchia anterioară a
piramidei temporale.
A. Canaliculul mastoidian.
B. Canalul musculotubar.
C. Canaliculul coardei timpanice.
D. Canaliculul timpanic.
E. Coane.
254. Canalul format de 3 oase: sfenoid, maxilar
si palatin.
255. Orificiul localizat anterior de vârful
piramidei temporale, posterior de apofiza
pterigoidiană.
256. Canalul de la baza condilului occipital.
257. OriIiciul de pe IaĠa maxilară a aripei mari a
sfenoidului.
258. Orificiul format cu participarea oaselor
temporal si occipital.
A. Orificiul lacerat.
B. Canalul nervului hipoglos.
C. Orificiul rotund.
D. Orificiul jugular.
E. Canalul pterigopalatin.
259. Bula etmoidiană.
260. Canalul nazolacrimal.
261. Orificiile etmoidiene.
262. Fosa mandibulară.
263. SanĠul sinusului pietros superior.
A. Meatul nazal inferior.
B. Peretele medial al orbitei.
C. Baza apofizei zigomatice.
D. Piramida osului temporal.
E. Meatul nazal mediu.
264. Canalul important pentru IuncĠionarea
organului auzului.
265. Canalul ce se deschide în cavitatea
craniului, lateral de corpul sfenoidului.
266. Canaliculul ce se deschide în fisura
timpano-mastoidiană.
267. Canalul dintre cavitatea nazală si bucală.
268. Canaliculul ce trece prin cavitatea
timpanică. apoi penetrează septul canalului
musculotubar.
A. Canaliculul mastoidian.
B. Canalul incisiv.
C. Canalul musculotubar.
D. Canaliculul timpanic.
E. Canalul carotid.
III. DeterminaĠi la care compartimente ale scheletului se referă eponimele:
269. Orizontala Frankfurt
270. Unghiul Camper
271. Linia lui Schoemacker
272. Tuberculul Chassaignac
273. Tuberculul Lisfranc
274. Linia Lange
275. Unghiul Louis
A. Cutia toracică
B. Craniu
C. Bazin
D. Coloana vertebrală
211
213
TESTE PENTRU INSTRUIRE SI AUTOCONTROL LA ARTROSINDESMOLOGIE
GeneralităĠi
I. SelectaĠi si notaĠi afirmaĠiile corecte; argumentaĠi-le.
1. Unirile oaselor prin membrane se numesc:
A. Sincondroze
B. Sinelastoze
C. Sinsarcoze
D. Sinfibroze
E. Sinostoze
2. Suturile fac parte din:
A. Sinsarcoze
B. Sinelastoze
C. Sincondroze
D. Sinfibroze
C. Sinostoze
3. *RPIR]HOHĠLQGH :
A. Ligamente
B. Sincondroze
C. Sinfibroze
D. Sinelastoze
E. Membrane
4. Caracteristica sinartrozelor :
A. După durata existenĠei sinostozele se împart în temporare si permanente.
B. Membranele se deosebesc de ligamente prin mărimea spaĠiului ocupat.
C. ArticulaĠiile oaselor în dezvoltarea lor trec prin aceleasi trei stadii ca si scheletul.
D. SimIiza este o Iormă de tranziĠie de la sindesmoze la sincondroze.
E. Sindesmozele se pot transIorma în sincondroze si sinostoze.
5. )HĠHOHDUWLFXODUHDOHGLDUWUR]HORU :
A. Cartilaiul articular după structura sa este de obicei hialinic.
si doar rareori Iibros.
B. Grosimea cartilaiului articular variază de la 0.2 până la 0.5
mm.
C. În unele cazuri IeĠele articulare nu sunt congruente.
D. În caz de incongruenĠă a IeĠelor articulare. diIerenĠa este
nivelată prin oase sesamoide.
E. Discurile intraarticulare cu circumIerinĠa lor aderă strâns la
capsula articulară.
6. Straturile capsulei articulare:
A. Adventiceal
B. Epitelial
C. Fibros
D. Seros
E. Sinovial
7. Lichidul sinovial are rol de:
A. Diriiare a miscărilor
B. Metabolism
C. Amortizare
D. LubriIiere a IeĠelor articulare
E. Crestere a oaselor
212
214
8. )XQFĠLLOHFDSVXOHLDUWLFXODUHVXQWGH:
A. ProtecĠie
B. Sprijin
C. Consolidare a oaselor
D. Reglementare a miscărilor
E. SecreĠie
9. )XQFĠLLOHOLJDPHQWHORUVXQWFHOHGH:
A. Consolidare a oaselor
B. Fortificare a capsulei articulare
C. Frânare a miscărilor
D. Diriiare a miscărilor
E. ProtecĠie
10. Cartilajul articular :
A. Nu conĠine terminaĠii nervoase.
B. Are proprietăĠi de compresibilitate si elasticitate.
C. Joacă rol de amortizator.
D. Devine mai gros pe măsura înaintării în vârstă.
E. În caz de imobilizare îndelungată poate Ii invadat de vase sangvine.
II. AsociaĠi afirmaĠiile din coloana numerică cu formaĠiunile din coloana alfabetică;
notaĠi si argumentaĠi răspunsurile corecte:
11. Miscarea prin care două segmente ale unui membru se apropie unul
de altul.
12. Miscarea prin care două segmente ale unui membru se îndepărtează
unul de altul.
13. Miscarea datorită căreia un membru sau un segment de membru se
apropie de planul sagital al corpului.
14. Miscarea ce rezultă din realizarea succesivă a abducĠiei. extensiei.
adducĠiei si Ilexiei.
A. CircumducĠia
B. AdducĠia
C. AbducĠia
D. Extensia
F. Flexia
15. Permite doar miscări de rotaĠie.
16. Sunt posibile numai miscări de alunecare.
17. Permite miscări de Ilexie - extensie.
18. Realizează miscări de Ilexie - extensie. abducĠie - adducĠie si
circumducĠie.
19. Realizează miscări de Ilexie - extensie. abducĠie - adducĠie. rotaĠie
si circumducĠie.
20. Posedă IeĠe articulare identice.
21. Permite miscări opuse într-un singur plan.
22. Permite miscări în iurul a două axe reciproc perpendiculare.
23. Permite miscări în toate planurile .
24. SanĠul trohleei este situat sub un unghi IaĠă de axa ei.
A. ArticulaĠia plană
B. ArticulaĠia trohleană
C. ArticulaĠia trohoidă
D. ArticulaĠia condilară
E. ArticulaĠia în sa.
F. ArticulaĠia
elicoidală.
G. ArticulaĠia elipsoidă
H. Enartroză
I. AmIiartroză.
25. Este compusă din unirea mai multor oase.
26. Prezintă o combinare IuncĠională a cîtorva articulaĠii anatomic
separate.
27. ConĠine cartilai intraarticular
28. Este compusă prin unirea a două oase.
A. Diartroză simplă
B. Diartroză compusă
C. Diartroză
combinată
D. Diartroză complexă
213
215
1oncĠiunile oaselor craniene
I. SelectaĠi si notaĠi afirmaĠiile corecte; argumentaĠi-le.
29. -RQFĠLXQLOHRDVHORUFUDQLHQH:
A. Oasele faciale se unesc numai prin intermediul suturilor plane.
B. Suturile dinĠate lipsesc în regiunea craniului facial.
C. Între corpul sIenoidului si baza occipitalului se aIlă o sincondroză permanentă.
D. GomIozele reprezintă o varietate a sindesmozelor.
E. ArticulaĠia temporomandibulară este o diartroză condilară. complexă. combinată
30. $UWLFXODĠLDWHPSRURPDQGLEXODUă :
A. Cavitatea articulară este separată în două etaie
B. Discul articular are o Iormă de lentilă biconvexă.
C. Miscările de alunecare au loc în etaiul inIerior.
D. Miscările de rotaĠie în iurul axei verticale se eIectuează în etaiul superior.
E. În caz de lateropulsie. are loc miscarea de alunecare unilaterală a capului mandibulei cu
discul articular în etaiul superior al ATM. iar în partea contralaterală - rotaĠia în etaiul
inferior.
31. $SDUDWXOOLJDPHQWDUDODUWLFXODĠLHLWHPSRURPDQGLEXODUH:
A. Ligamentul lateral este concrescut cu capsula articulară.
B. Ligamentele extrinseci unesc mandibula cu craniul.
C. Ligamentul stilomandibular reprezintă o îngrosare a capsulei Iibroase a glandei
parotide.
D. Ligamentul sIenomandibular se extinde de la spina osului sIenoid până la unghiul
mandubulei.
E. Ligamentul sIenomandibular ioacă rolul de suport pasiv al mandibulei.
32. 0LúFăULOHvQDUWLFXODĠLDWHPSRURPDQGLEXODUă :
A. În propulsie are loc alunecarea bilaterală a capului mandibulei împreună cu discul
articular pe IaĠa articulară a temporalului.
B. În retropulsie au loc miscări de rotaĠie în etaiul inIerior.
C. La miscarea de coborâre a mandibulei se disting trei Iaze.
D. În deplasarea mandibulei anterior miscarea se realizează doar în etaiul inIerior.
E. În lateropulsie miscările. care au loc în ambele articulaĠii nu sunt identice.
II. AsociaĠi noĠiunile din coloana numerică cu cele din coloana alfabetică;
notaĠi si argumentaĠi răspunsurile corecte.
'HWHUPLQDĠLWLSXOVXWXULORUvQWUHRDVHOH :
33. Parietal si occipital
34. Frontal si nazal
35. Maxila dreaptă si stângă
36. Temporal si sIenoid
37. Frontal si parietal
38. Temporal si zigomatic
A. Sutura serrata
B. Sutura squamoza
C. Sutura plana
214
216
1oncĠiunile oaselor trunchiului
I. SelectaĠi si notaĠi afirmaĠiile corecte; argumentaĠi-le
39. ArticulDĠLLOHFRUSXULORUYHUWHEUHORU:
A. Între corpurile vertebrelor limitrofe unirea are loc prin sincondroze, sindesmoze sau
sinostoze.
B. Grosimea discurilor intervertebrale este mai mică în segmentul thoracic al coloanei vertebrale.
C. Discurile intervertebrale sunt bine vascularizate.
D. Ligamentul longitudinal anterior este concrescut cu corpurile vertebrelor si nu se uneste cu
discurile intervertebrale.
E. Ligamentul longitudinal posterior începe de la marginea posterioară a oriIiciului occipital mare.
40. Discurile intervertebrale:
A. Au aspectul unei lentile biconvexe.
B. Dimensiunile lor sunt mai mari ca cele ale corpurilor vertebrelor.
C. Unirea vertebrelor limitrofe are loc prin nucleul pulpos.
D. Rolul principal al inelului fibros este cel de amortizare.
E. Primul se localizează între vertebrele cervicale I si II.
41 Unirea arcurilor vertebrale are loc prin intermediul :
A. Lig. zigapofizale
B. Lig. supraarcuate
C. Lig. intervertebrale
D. Lig. galbene
E. Lig. interarcuate
42 Ligamentele longitudinale ale coloanei vertebrale:
A. Se localizează bilateral de corpurile vertebrale.
B. Ligamentul anterior se întinde de la tuberculul Iaringian până la linia transversală sacrală a
II a sau a III.
C. Ligamentul longitudinal posterior se lăĠeste la nivelul discurilor intervertebrale.
D. Ligamentele longitudinale concresc tenace cu discurile intervertebrale.
E. Ligamentul longitudinal posterior se termină pe IaĠa posterioară a corpurilor vertebrelor
sacrale sau cel al vertebrei coccigiene I.
43. /LJDPHQWXOVXSUDVSLQDOLQUHJLXQHDFHUYLFDOăHQXPLW :
A. Lig. occipital inferior
B. Lig. supraspinal posterior
C. Lig. supraspinal cervical
D. Lig. nucal
E. Lig. occipital posterior
44. $UWLFXODĠLLOHYHUWHEUHORU :
A. Arcurile vertebrale se unesc prin sinfibroze.
B. ArticulaĠiile intervertebrale sunt diartroze plane. pluriaxiale. puĠin mobile.
C. Ligamentele intertransversale sunt bine evidenĠiate în porĠiunea cervicală.
D. Ligamentul nucal este inserat superior pe creasta externă a osului occipital. inIerior –
pe apoIiza spinoasă a vertebrei proeminente.
E. Ligamentele interspinale sunt Ioarte Iine în regiunea cervicală.
45. $UWLFXODĠLLOH]LJDSRIL]DOHUHSUH]LQWă:
A. Amfiartroze
B. Diartroze uniaxiale
C. Diartroze plane
D. Sinartroze
E. Diartroze pluriaxiale
215
217
46. &RORDQDYHUWHEUDODSUH]LQWăPRELOLWDWHVSRULWăODQLYHOXO :
A. Lordozelor
B. Segmentului toracic
C. Cifozelor
D. Segmentului cervical
E. Segmentului lombar.
47. $UWLFXODĠLLOHFRORDQHLYHUWHEUDOHFXFUDQLXO :
A. La articulaĠia coloanei vertebrale cu craniul participă 3 oase.
B. ArticulaĠiile atlantooccipitale sunt IortiIicate de membranele atlantooccipitale anterioară si
posterioară.
C. Membrana atlantooccipitală anterioară este mai lată decât cea posterioară.
D. ArticulaĠiile atlantoaxiale sunt acoperite anterior de membrana tectorie.
E. ApoIiza odontoidă este menĠinută în poziĠie stabilă prin ligamentele alar. cruciIorm si
apical.
48. 0LúFăULOHFRORDQHLYHUWHEUDOH :
A. În coloana vertebrală sunt posibile miscări de Ilexie si extensie. adducĠie si abducĠie.
rotaĠie.
B. Forma discurilor intervertebrale se modiIică în timpul miscării.
C. Cea mai mobilă porĠiune a coloanei vertebrale este cea lombară.
D. În coloana vertebrală sunt posibile miscări de circumducĠie.
E. Amplitudinea miscărilor de abducĠie si adducĠie în porĠiunea toracică a coloanei vertebrale
este mai mare decât a celor de rotaĠie.
F.
49. -RQFĠLXQLOHH[WUHPLWăĠLORUSRVWHULRDUHDOHFRDVWHORU
A. Capetele coastelor II-X Iormează cu vertebrele diartroze compuse.
B. Toate articulaĠiile capului costal sunt consolidate printr-un ligament intraarticular si unul
extraarticular radiat.
C. ExtremităĠile posterioare ale coastelor se unesc între ele prin membrana intercostală
externă.
D. RotaĠia în articulaĠiile costovertebrale si costotransversale permite miscări de ascensiune si
descensiune a extremităĠilor anterioare ale coastelor.
E. ArticulaĠiile costotransversale sunt lipsite de ligamente de consolidare.
F.
50. -RQFĠLXQLOHH[WUHPLWăĠLORUDQWHULRDUHDOHFRDVWHORU
A. Capsula articulaĠiilor sternocostale prezintă o continuare a periostului sternal.
B. Prima coastă se uneste cu sternul prin sincondroză.
C. ArticulaĠiile costosternale II -VII sunt consolidate prin ligamentul intraarticular si
ligamentele sternocostale radiate.
D. Cartilaiele coastelor Ialse concresc între ele sau Iormează articulaĠii intercondrale.
E. Cavitatea articulaĠiei sterno-costale a II este separată în două compartimente.
F.
51. /DFDUHLQGLYL]LWRUDFHOHHGHIRUPDFRQLFă"
A. La femei
B. La cei de tip brahimorf
C. La cei de tip dolicomorf
D. La cei de tip mezomorf
E. La persoanele senile
216
218
II. AsociaĠi noĠiunile din coloana numerică cu cele din coloana alfabetică;
notaĠi si argumentaĠi răspunsurile corecte:
52. Ligamentele alare.
53.Uniri plane pluriaxiale. puĠin mobile.
54.Membrana atlantooccipitală anterioară.
55.Ligamentul apical al apofizei odontoide.
56.Ligamentul transvers al atlasului.
57.Membrana tectorie.
A. Articulatio atlantoaxialis mediana
B. Articulatio atlanto - occipitalis
C. Articulationes zygapophysiales
D. Articulationes atlantoaxiales
laterales
58.Unirile corpurilor vertebrale
59.Unirile arcurilor vertebrale
60.JoncĠiunile apoIizelor articulare ale vertebrelor
61.Unirile apofizelor transversale
62.Unirile apofizelor spinoase
63.Unirile vertebrelor sacrale
A. Diartroze
B. Sinelastoze
C. Sincondroze
D. Sinostoze
E. Simfize
F. Sinfibroze
G. Sinsarcoze
1oncĠiunile membrului superior
I. SelectaĠi si notaĠi afirmaĠiile corecte; argumentaĠi-le.
64. $UWLFXODĠLDVWHUQRFODYLFXODUă :
A. FeĠele articulare sunt congruente.
B. ArticulaĠia este complexă. combinată.
C. Sunt posibile miscări în iurul a 2 axe.
D. Cavitatea articulară este divizată în două camere.
E. Este consolidată de ligamentele sternoclaviculare. interclavicular si costoclavicular.
65. $UWLFXODĠLDDFURPLRFODYLFXODUă :
A. Este o diartroză multiaxială. combinată.
B. În 1/3 din cazuri are un disc articular.
C. Discul uneori are un orificiu .
D. Capsula este consolidată de ligamentul coracoacromial.
E. Ligamentul coracoclavicular include 2 porĠiuni : lig.conoid si lig.trapezoid.
66. $UWLFXODĠLDXPăUXOXL :
A. Depresiunea scapulei este de 2 ori mai mică decât supraIaĠa capului humerusului.
B. Capsula articulară se inseră la distanĠă de capul humeral.
C. Capsula articulară este Iină si liberă.
D. Bursa subscapulară se localizează la baza apoIizei coracoide.
E. Teaca sinovială intertuberculară cuprinde tendonul capului lung al muschiului biceps
al humerusului.
67. $UWLFXODĠLDFRWXOXL :
A. La Iormarea ei participă 6 IeĠe articulare.
B. ArticulaĠia radioulnară proximală este IortiIicată de ligamentele colaterale.
C. În regiunea articulaĠiei lipsesc bursele sinoviale.
D. In componenĠa articulaĠiei cubitale intră 3 articulaĠii de Iorme diIerite: sIeroidă.
trohoidă si trohleară.
E. În ea sunt posibile miscări în iurul a 2 axe.
68. -RQFĠLXQLOHRDVHORUDQWHEUDĠXOXL :
A. Oasele antebraĠului se unesc prin sindesmoză si diartroze.
B. ArticulaĠia radioulnară proximală este consolidată de ligamentele inelar si patrat.
C. Capsula articulaĠiei radioulnare distale Iormează o prolabare între oasele carpiene.
D. Amplitudinea supinaĠiei si pronaĠiei în articulaĠiile radioulnare atinge 200
0
.
E. ArticulaĠia radioulnară distală este complexă.
217
219
69. $UWLFXODĠLDUDGLR-FDUSLDQă :
A. Este Iormată din 5 oase : radius si 4 oase ale rândului proximal al carpului.
B. Capsula articulară este Iixată la distanĠă de IeĠele articulare.
C. Ligamentul radiocarpian palmar se extinde de la radius până la osul scafoid.
D. Este o articulaĠie elipsoidă. biaxială.
E. Posedă 4 ligamente de consolidare: 2 colaterale si 2 radiocarpiene.
70. $UWLFXODĠLLOHPkLQLL :
A. Capsula articulaĠiei mediocarpiene este Ioarte Iină în partea palmară.
B. Cavitatea articulaĠiei mediocarpiene comunică cu cea a articulaĠiei radiocarpiene.
C. ArticulaĠiile intercarpiene sunt consolidate de ligamentele intercarpiene dorsale.
palmare. interosoase si ligamentul radiat. pizohamat. pizometacarpian.
D. ArticulaĠiile carpometacarpiene II-V au fisură articulară comună.
E. Cavitatea articulaĠiei carpometacarpiene a policelului este izolată de alte articulaĠii
carpometacarpiene.
71. $UWLFXODĠLLOHLQWHUPHWDFDUSLHQHPHWDFDUSRIDODQJLHQHúLLQWHUIDODQJLHQH :
A. ArticulaĠiile intermetacarpiene au capsulă comună cu articulaĠiile carpometacarpiene
II-V.
B. ArticulaĠiile metacarpoIalangiene sunt elipsoide. multiaxiale.
C. ArticulaĠiile intermetacarpiene sunt consolidate de ligamentele dorsale. palmare si
interosoase ce au direcĠie transversală.
D. Capsulele articulaĠiilor metacarpoIalangiene sunt întinse.
E. ArticulaĠiile interIalangiene sunt trohleare. uniaxiale.
72. /LJDPHQWHOHDUWLFXODĠLHLXPărului :
A. Scapulohumeral
B. Acromiohumeral
C. Clavihumeral
D. Deltoideohumeral
E. Coracohumeral
73. $UWLFXODĠLL biaxiale ale membrului superior :
A. A. umarului
B. Mediocarpiană
C. Radiocarpiană
D. Interfalangiene
E. Carpometacarpiană a policelui
74. (OHPHQWHDX[LOLDUHLQDUWLFXODĠLDXPDUXOXL :
A. Lig. coracohumeral
B. Teaca sinovială intertuberculară
C. Lig. acromiohumeral
D. Bursa subtendinoasă a m. subclavicular
E. Bureletul articular
75. /LJDPHQWHOHDUWLFXODĠLHLFRWXOXL :
A. Colateral humeral
B. Colateral ulnar
C. Colateral radial
D. Colateral radioulnar
E. Inelar al radiusului
218
220
76. $UWLFXODĠLLOHVHODUHDOHmembrului superior :
A. Carpometacarpiană a policelui
B. Radioulnară proximală
C. Humeroulnară
D. A. cotului
E. Carpometacarpiene
77. $UWLFXODĠLLOHFRPSXVHDOHPHPEUXOXLVXSHULRU :
A. Interfalangiene
B. Radiocarpiană
C. Carpometacarpiană a policelui
D. A. cotului
E. Carpometacarpiene
78. Componentele complexului solidar al mâinii :
A. ArticulaĠiile carpo-metacarpiene cu ligamentele lor
B. ArticulaĠiile intercarpiene cu aparatul lor ligamentar
ArticulaĠia radiocarpiană cu aparatul ei de consolidare
D. ArticulaĠiile intermetacarpiene cu ligamentele lor
E. ArticulaĠiile metacarpoIalangiene cu aparatul lor ligamentar
1oncĠiunile oaselor membrului inferior
I. SelectaĠi si notaĠi afirmaĠiile corecte; argumentaĠi-le.
79. $UWLFXODĠLDVDFURLOLDFă:
A. Este Iormată din IeĠele articulare auriculare ale sacrului si coxalului.
B. Capsula articulară este liberă si rezistentă.
C. Cartilajul articular pe osul coxal este mai gros decât de pe sacru.
D. Dintre ligamentele sacroiliace cel interosos este cel mai puternic.
E. Prezintă o amIiartroză.
80. 6LPIL]DSXELDQă :
A. Este o hemiartroză Iormată între oasele pubiene contraiacente.
B. Discul Iibrocartilaginos interpubian este mai masiv la bărbaĠi.
C. ÎnălĠimea simIizei este mai mare la Iemei.
D. Miscările sunt posibile la Iemei în timpul nasterii.
E. Este Iixată de ligamentul pubian superior si ligamentul arcuat al pubisului.
81. Bazinul în ansamblu:
A. Constituie un inel osos.
B. Bazinul mare alcătuieste partea inIerioară a cavităĠii abdominale.
C. OriIiciul sciatic mare este delimitat de incizura schiatică mare si ligamentul sacrotuberal.
D. OriIiciul sciatic mic este Iormat de incizura schiatică mică si ligamentul sacrospinal.
E. În poziĠie anatomică apertura superioară a bazinului la Iemei Iormează cu planul
orizontal un unghi (50-55
0
).
82. /LQLDWHUPLQDOăHIRUPDWăGLQ
A. Promontoriu
B. Creasta iliacă
C. Linia arcuată
D. Creasta pubică
E. Marginea superioară a simIizei pubiene
219
221
83. Limitele aperturii inferioare a bazinului includ:
A. Coccisul
B. Ligamentele sacrospinale
C. TuberozităĠile sciatice
D. Ramurile sciatice si pubiene inferioare
E. SimIiza pubiană
84. $UWLFXODĠLDFR[RIHPXUDOă
A. Este Iormată de capul Iemurului si Iosa acetabulară.
B. Bureletul acetabular constă din cartilai hialinic.
C. Capsula articulară se Iixează de bureletul acetabular.
D. Colul Iemural se aIlă în interiorul cavităĠii articulare.
E. Aparatul de fixare include ligamente extraarticulare, intracapsulare, intraarticulare.
85. 0LúFăULOHvQDUWLFXODĠLDFR[RIHPXUDOă
A. Amplitudinea miscărilor depinde de poziĠia articulaĠiei genunchiului.
B. RotaĠia laterală este mai evidentă decât cea medială.
C. Ligamentul ischioIemural Irânează extensia.
D. Miscările sunt limitate de aparatul ligamentar.
E. Amplitudinea rotaĠiei constituie 70-80 grade
86. $UWLFXODĠLDJHQXQFKLXOXL
A. FeĠele articulare sunt extinse. incongruente.
B. Este constituită din articulaĠia Iemurotibială si pateloIemurală.
C. Capsula Iibroasă se inseră distanĠat de marginile cartilaielor articulare ale tibiei.
D. Stabilitatea ei depinde de ligamentele. muschii si tendoanele din iurul articulaĠiei.
E. Este o diartroză uniaxială.
87. (OHPHQWHOHLQWUDDUWLFXODUHDOHDUWLFXODĠLHLJHQXQFKLXOXL
A. Ligamentele cruciate sunt localizate în aIara cavităĠii sinoviale.
B. Ligamentul cruciat anterior este mai slab decât cel posterior.
C. Ligamentul cruciat posterior previne deplasarea posterioară a Iemurului pe tibie si
hiperextensia genunchiului.
D. Ligamentul cruciat posterior previne hiperflexia genunchiului.
E. Ligamentul cruciat anterior este Iactorul principal de stabilizare a Iemurului în poziĠia de
Ilexie sub inIluenĠa masei corpului.
88. Bursele sinoviale ale articulatiei genunchiului:
A. InIrarotuliană proIundă
B. Laterorotuliană
C. Subcutanată prerotuliană
D. Retrorotuliană
E. Suprarotuliană
89. Meniscurile:
A. Contribuie la congruenĠa IeĠelor articulare si amortizare.
B. Marginile externe ale lor se unesc cu capsula Iibroasă.
C. Marginile interne ale lor sunt libere.
D. Cel medial are Iormă semilunară.
E. Cel lateral este aproape rotund. mai mic si mai mobil decât cel medial.
220
222
90. &RPSRQHQWHOHDUWLFXODĠLHLJHQXQFKLXOXL
A. Ligamentul transvers al genunchiului uneste porĠiunile anterioare ale meniscurilor.
B. Meniscul lateral este Iixat la ligamentul cruciat posterior si la condilul medial al Iemurului
prin ligamente.
C. Numărul si dimensiunile burselor sinoviale variază individual.
D. Capsula Iibroasă e laxă.
E. Bursele sinoviale: suprapatelară. poplitee. anserină si gastrocnemiană comunică cu
cavitatea sinovială a genunchiului.
91. $UWLFXODĠLDWLELRILEXODUă :
A. FaĠa articulară a capului Iibular este similară cu cea localizată pe IaĠa posterolaterală a
condilului lateral al tibiei.
B. Capsula ei se inseră pe marginea IeĠelor articulare.
C. Este consolidată de ligamentele intracapsulare ale capului Iubular (anterior si posterior).
D. Este o amIiartroză.
E. Cavitatea ei articulară comunică cu cea a genunchiului.
92. -RQFĠLXQHDWLELRILEXODUăGLVWDOă
A. Integritatea sindesmozei tibioIibulare distale este esenĠială pentru stabilitatea articulaĠiei talocrurale.
B. Area rugoasă triunghiulară a maleolei laterale se uneste cu incizura Iibulară de pe
extremitatea distală a tibiei.
C. E consolidată de ligamentul interosos si 2 ligamente tibioIibulare (anterior si posterior).
D. Reprezintă o diartroză combinată.
E. Membrana interosoasă nu participă la consolidarea ei.
93. $UWLFXODĠLDWDORFUXUDOă
A. Este Iormată de 4 IeĠe articulare.
B. Capsula articulară a ei este groasă. întărită de ligamentele laterale puternice
C. Capsula se inseră pe marginea IeĠelor articulare.
D. Membrana sinovială este laxă.
E. Cavitatea sinovială se extinde deseori superior între ligamentele tibiofibulare.
94. (OHPHQWHOHGHFRQVROLGDUHDDUWLFXODĠLHLWDORFUXUDOH:
A. Ligamentul lateral compus din 4 porĠiuni.
B. Ligamentul taloIibular anterior. extins între maleola laterală si colul talar.
C. Ligamentul talofibular posterior, extins de la maleola laterală până la tuberculul lateral talar.
D. Ligamentul calcaneoIibular localizat între vârIul maleolei laterale si IaĠa laterală a
calcaneului.
E. Ligamentul medial care porneste de la maleola medială si se inseră pe talus. calcaneu si
osul navicular.
95. $UWLFXODĠLLOHSLFLRUXOXL:
A. ArticulaĠia Chopart este cea mai mobilă articulaĠie a piciorului.
B. ArticulaĠia transversală a tarsului include articulaĠiile talonaviculară si calcaneo-cuboidă.
C. Miscările principale în articulaĠia transversală a tarsului si cea subtalară sunt: inversia si
eversia.
D. În articulaĠia subtalară se realizează miscări de adducĠie si abducĠie a piciorului.
E. Prin sinusul tarsului trece tendonul unui muschi.
96. $UWLFXODĠLDFDOFDQHRFXERLGă
A. FeĠele articulare nu sunt congruente.
B. Este o articulaĠie seliIormă ce permite o rotaĠie limitată.
C. Capsula este mai groasă si mai tensionată din partea medială.
D. Cavitatea articulară uneori comunică cu cea a articulaĠiei talocalcaneonaviculare.
E. Pe IaĠa dorsală este consolidată mai bine decât pe cea plantară.
221
223
97. /LJDPHQWHOHDUWLFXODĠLLORUSLFLRUXOXL
A. Ligamentul plantar lung - cel mai puternic dintre ligamentele piciorului.
B. Ligamentul plantar lung începe pe IaĠa laterală a calcaneului si se inseră pe bazele oaselor
metatarsiene II-V.
C. Ligamentul-cheie al articulaĠiei Chopart este ligamentul biIurcat.
D. Ligamentul biIurcat este alcătuit din 2 porĠiuni: calcaneonaviculară si
calcaneocuneiIormă.
E. Cele mai puternice ligamente sunt pe IaĠa plantară.
98. $UWLFXODĠLDFXQHRQDYLFXODUă
A. Este o articulaĠie elipsoidă Iormată din 4 oase.
B. Capsula ei este liberă. Iixată de marginea IeĠelor articulare.
C. Este IortiIicată de 5 tipuri de ligamente: cuneonaviculare (plantare. dorsale).
intercuneiIorme interosoase. intercuneiIorme dorsale si plantare.
D. Fisura articulară se prelungeste între oasele cuneiIorme.
E. În unele cazuri cavitatea articulară comunică cu cavitatea articulaĠiilor tarsometatarsiene.
99. $UWLFXODĠLLOHWDUVRPHWDWDUVLHQHúLLQWHUPHWDWDUVLHQH :
A. Sunt 3 articulaĠii tarsometatarsiene compuse. izolate una de alta.
B. Sunt consolidate prin ligamentele tarsometatarsiene dorsale. plantare si interosoase.
C. Ligamentul tarsometatarsian interosos lateral reprezintă cheia articulaĠiei LisIranc.
D. ArticulaĠiile intermetatarsiene sunt plane.
E. Orientarea tuturor ligamentelor dorsale. plantare si interosoase este transversală.
100. $UWLFXODĠLLOHPHWDWDUVRIDODQJLHQH:
A. FeĠele capetelor oaselor metatarsiene sunt sIeroide. usor aplatizate transversal.
B. Capsula articulară este Iină si Ilască.
C. Sunt fortificate de ligamentele colaterale (mediale si laterale). plantare si ligamentul
transversal profund al metatarsului.
D. Ligamentele colaterale mediale sunt mai massive si mai puternice.
E. Miscările de extensie sunt mai reduse decât în articulaĠiile similare ale mâinii.
101. $UWLFXODĠLLOHPHWDWDUVRIDODQJLHQHúLLQWHUIDODQJLHQH:
A. Ligamentul transversal proIund al metatarsului uneste capetele tuturor oaselor
metatarsiene.
B. ArticulaĠiile metatarsoIalangiene sunt pluriaxiale.
C. Miscările de Ilexie si extensie în articulaĠiile metatarsoIalangiene sunt mai reduse decât
cele de abducĠie si adducĠie.
D. ArticulaĠiile interIalangiene sunt trohleare. uniaxiale.
E. ArticulaĠiile interIalangiene sunt consolidate de ligamentele colaterale si dorsale.
AsociaĠi noĠiunile din coloana numerică cu cele din coloana alfabetică;
notaĠi si argumentaĠi răspunsurile corecte.
102. Art. sacroiliacă
103. Art.soldului
104. Art.genunchiului
105. Art.tibioIibulară proximală
106. Art.talocrurală
107. Art.subtalară
108. Art. calcaneocuboidă
109. Art. talonaviculară
110. Art.cuneonaviculare
111. Art.tarsometatarsiene
A. Uniaxială
B. Biaxială
C. Multiaxială
D. AmIiartroză
E. Simplă
F. Compusă
G. Complexă
H. Combinată
222
224
112. Art.intermetatarsiene
113. Art.metatarsofalangiene
114. Art.interfalangiene
115. Lig.deltoid
116. Lig.transversal al acetabulului
117. Ligg. colaterale
118. Lig. lateral
119. Lig.cruciat
120. Lig.cuneometatarsian interosos medial
121. Lig.bifurcat
122. Lig.sacrospinal
123. Burelet fibrocartilaginos
124. Ligg.tibioIibulare ant. si post.
A. Art.coxoIemurală
B. Art.sacroiliacă
C. Art.genunchiului
D. Art.tibioIibulară
E. Sindesmoză
tibioIibulară
F. Art. Lisfranc
G. Art. Chopart
H. Art.talocrurală
/DXUPăWRDUHOHvQWUHEăULUăVSXQGHĠLSULQ
A – dacă cele două aIirmaĠii sunt adevărate si între ele există o relaĠie cauză-efect;
B – dacă cele două aIirmaĠii sunt adevărate. dar între ele nu există o relaĠie cauză-efect;
C – dacă prima aIirmaĠie e adevărată. iar a doua – Ialsă;
D – dacă prima aIirmaĠie este Ialsă iar a doua – adevărată;
E – dacă ambele aIirmaĠii sunt Ialse.
125. ArticulaĠia talocrurală este relativ instabilă în timpul Ilexiei plantare. deoarece trohlea posterior
este mai îngustă.
126. Oasele centurii scapulare se unesc prin diartroze si sinsarcoze. iar oasele centurii pelviene –
prin amIiartroze. simIize si sinostoze.
127. Oasele antebraĠului se unesc prin 2 diartroze cilindrice. cele ale gambei – prin intermediul unei
singure amfiartroze.
128. Oasele piciorului Iormează bolta plantară. în conIormitate cu adaptarea la miscarea bipedă.
129. La omul matur structura bazinului posedă particularităĠi de sex vădite. Iiindcă IuncĠiile
bazinului masculin si Ieminin diIeră.
130. Dimensiunile bazinului mic la bărbat sunt mai mici. Iiindcă oasele masculine sunt mai groase.
TESTE PENTRU INSTRUIRE SI AUTOCONTROL LA MIOLOGIE
GeneralităĠi
SelectaĠi si notaĠi afirmaĠiile corecte; argumentaĠi-le.
1. 0XúFKLLVFKHOHWLFL:
A. Reprezintă componentul activ al aparatului locomotor.
B. Au IuncĠie contractilă.
C. Constituie sursa principală de căldură în organism.
D. Constituie 55 - 60% din masa corpului.
E. Au rol în circulaĠia sangvină si limIatică.
2. 'LVSR]LWLYHDX[LOLDUHDOHPXúFKLORUVXQW
A. Retinaculele
B. Mezotendoanele
C. Plicele sinoviale
D. Venterele musculare
E. Tecile sinoviale
223
225
3. Fasciile:
A. Unesc pielea cu muschii
B. Asigură integritatea morfofuncĠională a muschilor
C. Măresc randamentul muscular
D. Formează teci pentru Iasciculele vasculonervoase
E. Separă periostul de muschi
4. ,PSRUWDQĠDIXQFĠLRQDOăDvQFUXFLúăULORUPXVFXODUHFRQVWăvQ
A. Mărirea randamentului muscular
B. Asigurarea integritatii morIoIunctionale a muschilor din diIerite
segmente
C. Consolidarea flexorilor si extensorilor
D. EIectuarea miscărilor Iine si armonioase
E. Asigurarea miscărilor de rotaĠie
5. RetinacuOHOHúLWHFLle sinoviale ale tendoanelor :
A. Retinaculele sunt îngrosări Iibroase ale Iasciilor de învelis sub Iormă de
panglică.
B. Retinaculele menĠin tendoanele aproape de oase.
C. Tecile sinoviale Iavorizează alunecarea tendoanelor în interiorul
canalelor osteofibroase.
D. Teaca sinovială prezintă un tub cilindric Iormat din două IoiĠe.
E. Teci sinoviale au tendoanele tuturor muschilor.
6. Bursele sinoviale :
A. Se Iormează la nivelul tendoanelor si muschilor în locurile unde
acestea sunt expusi presiunii.
B. Sunt subcutanate, subfasciale. subtendinoase si submusculare.
C. În unele cazuri comunică cu cavitatea articulară.
D. La copii si bătrâni lipsesc
E. Întotdeauna comunică cu cavitatea articulaĠiei apropiate
7. 3URSULHWăĠLOHIL]LFHDOHPXúFKLlor scheletici:
A. Elasticitatea
B. Extensibilitatea
C. Conductibilitatea
D. Contractilitatea
E. Tonicitatea
Muschii trunchiului
I. SelectaĠi si notaĠi afirmaĠiile corecte; argumentaĠi-le.
8. 0XúFKLLWRUDFHOXL
A. Se disting muschi derivaĠi din primordiul membrului superior si muschi autohtoni.
B. Diafragma derivă din porĠiunile ventrale ale miotomilor cervicali.
C. Muschii proprii ai toracelui si ai membrelor superioare cu inserĠie pe torace sunt
respiratori.
D. Muschii autohtoni realizează miscarea de inspiraĠie.
E. Contribuie la menĠinerea poziĠiei verticale a corpului.
224
225
9. 0XúFKLXOSHFWRUDOPDUH:
A. Constă din 3 porĠiuni: claviculară. sternală si costală.
B. PorĠiunile lui converg spre un tendon comun.
C. Se inseră pe tuberculul mare al humerusului.
D. Marginea lui superolaterală împreună cu deltoidul delimitează Iosa Mohrenheim.
E. Având punct Iix pe torace. adduce si roteste braĠul în aIară.
10. 0XúFKLXOSHFWRUDOPLF:
A. Porneste de la cartilaiele coastelor III-V.
B. Se inseră pe apoIiza coracoidă a scapulei.
C. Marginea lui superomedială se continuă cu m.subclavicular.
D. Când punctul Iix este pe torace. trage umărul în sus si înainte.
E. Între tendonul lui si apoIiza coracoidă se aIlă o bursă sinovială.
11. 0XúFKLXOGLQĠDWDQWHULRU :
A. Este tetragonal.
B. Se întinde de la primele 10 coaste până la marginea medială a scapulei.
C. FaĠa superIicială a porĠiunii inIerioare Iormează peretele medial al axilei.
D. În IuncĠie de punctul Iix trage scapula lateral si înainte sau participă la respiraĠie.
E. Este un muschi inspirator.
12. 0XúFKLLSURSULLDLWRUDFHOXL:
A. Maioritatea participă în actul de expiraĠie.
B. Muschii intercostali externi ocupă spaĠiul intercostal de la tuberculul coastelor până la
stern.
C. Muschii intercostali interni se aIlă în spaĠiul intercostal de la stern si porĠiunile osoase
ale coastelor false până la unghiurile coastelor.
D. Muschii subcostali pornesc din apropierea unghiurilor costale si se inseră pe IaĠa internă
a coastelor supraiacente.
E. Muschiul transversal al toracelui se aIlă pe IaĠa internă a peretelui posterior al cutiei
toracice.
13. Diafragmul :
A. FaĠa superioară convexă Iormează baza cavităĠii toracice. iar cea inIerioară. concavă.
Iormează plaIonul cavităĠii abdominale.
B. Cupola diaIragmei prezintă o depresiune centrală corespunzătoare inimii.
C. În dreapta se ridică până la coasta V. iar în stânga – până la a IV-a.
D. PorĠiunea musculară ocupă poziĠie periIerică.
E. PoziĠia sa se schimbă în IuncĠie de sex. vârstă. poziĠia corpului si miscările respiratorii.
F.
14. Diafragmul este constituit din SRUĠLXQLOH
A. Abdominală
B. Costală
C. Toracică
D. Sternală
E. Lombară
15. Centrul tendinRVDOGLDIUDJPXOXLSUH]LQWă
A. Hiatul aortic
B. SpaĠiul sternocostal
C. Orificiul venei cave inferioare
D. Hiatul esofagian
E. Trigonul lombocostal
225 226
16. )XQFĠLLOHGLDIUDJPXOXL :
A. De respiraĠie.
B. Contribuie la circulaĠia sangvină si limIatică.
C. Participă la actul de deglutiĠie.
D. Contribuie la motorica organelor abdominale.
E. Contribuie la vorbire.
17. 0XúFKLDXWRKWRQLDLWRUDFHOXLVXQW
A. M. dinĠat posterior inIerior
B. Mm. intercostali interni si externi
C. M. supraspinos
D. M. subcostali
E. M. transvers al toracelui
18. Fasciile toracelui:
A. Fascia toracică superIicială este bine dezvoltată si trimite septuri în interiorul glandei
mamare.
B. FoiĠele Iasciei pectorale cuprind m.pectoral mare.
C. PorĠiunea superioară mai groasă a IoiĠei proIunde a Iasciei pectorale constituie fascia
clavipectorală.
D. Fascia pectorală Iormează ligamentele suspensoare ale glandei mamare.
E. Coastele si muschii intercostali sunt tapetaĠi din exterior cu Iascia toracică proprie. din
interior – cu Iascia endotoracică.
19. 0XúFKLLVSDWHOXi :
A. Ocupă toată supraIaĠa dorsală a trunchiului de la regiunea sacrală si crestele iliace până la
baza craniului.
B. Muschii superIiciali au inserĠia pe scheletul membrului superior si pe coaste.
C. Muschii superIiciali sunt autohtoni.
D. Muschii proIunzi Iormează două straturi.
E. Muschii proIunzi se împart în autohtoni si de origine ventrală.
20. 2ULJLQHDPXúFKLXOXLWUDSH]:
A. Linia nucală inIerioară.
B. Creasta occipitală externă.
C. Ligamentul nucal.
D. Apofizele spinoase ale vertebrelor C7-T12.
E. Ligamentul supraspinos din segmentul toracic al coloanei vertebrale.
21. $FĠLXQHD PXúFKLXOXLWUDSH]VHUH]XPăOD
A. AdducĠia braĠului
B. Apropierea scapulei de coloana vertebrală
C. Ridicarea scapulei
D. Coborârea scapulei
E. Extensia porĠiunii cervicale a coloanei vertebrale
22. 0XúFKLLURPERL]LPDUHVLPLFLúi iau originea de pe :
A. Apofizele transversale ale vertebrelor C VI-VII, Th I-V
B. Ligamentele nucal si supraspinos
C. Apofizele spinoase ale vertebrelor C VII - Th I-V
D. Ligamentul interspinos
E. ProtuberanĠa occipitală externă
226
227
23. 2ULJLQHDPXúFKLXOXLmare dorsal :
A. FaĠa externă a celor 3-4 coaste inferioare.
B. Apofizele spinoase ale ultimelor 2 vertebre toracice.
C. Apofizele spinoase ale vertebrelor lombare.
D. Creasta sacrală laterală.
E. Buza internă a crestei iliace.
24. AFĠLXQHDPXúFKLXOXLGRUVDOPDUHVHUH]XPăOD
A. AdducĠia braĠului
B. Flexia braĠului
C. SupinaĠia braĠului
D. Rotirea braĠului spre inIerior
E. Extensia in articulaĠia umărului
25. 0XúFKLXOULGLFăWRUDOVFDSXOHL:
A. Are formă triunghiulară.
B. Porneste de la apofizele transversale ale ultimelor 4-5 vertebre cervicale.
C. Este antagonistul porĠiunii superioare a m.trapez.
D. Se inseră pe marginea medială a scapulei.
E. Când punctul fix e pe scapulă înclină coloana vertebrală spre partea sa.
26. 0XúFKLXOHUHFWRUVSLnae :
A. Reprezintă un complex muscular localizat în sanĠul costovertebral
B. Leagă bazinul de torace si coloana vertebrală. porĠiunile coloanei vertebrale între ele si
craniul de coloana vertebrală.
C. Muschii lui componenĠi se contopesc în partea superioară într-o masă comună.
D. Reprezintă musculatura autohtonă a coloanei vertebrale.
E. Asigură menĠinerea poziĠiei verticale a corpului.
27. )XQFĠLLOHPXúFKLORUVSDWHOXL:
A. Mm. romboizi ridică. adduc si rotesc scapula.
B. M.dinĠat posterior este expirator.
C. În contracĠie simultană muschii dinĠaĠi posteriori devin inspiratori.
D. M. splenius al capului în contracĠie unilaterală provoacă rotaĠia heterolaterală a
capului.
E. M. lung dorsal realizează extensia coloanei vertebrale si înclinarea ei laterală.
28. Fasciile spatelui:
A. Sunt 3: nucală. toracolombară si intermediară a dinĠaĠilor.
B. Fascia toracolombară este situată în regiunea lombară si toracică inIerioară.
C. Aponeuroza intermediară a dinĠaĠilor se înseră medial pe apoIizele transversale ale
vertebrelor, lateral – pe coaste.
D. Fascia nucală este Iascia m.spleniu.
E. Fascia nucală se continuă lateral cu Iascia superIicială a gâtului.
29. Fascia WRUDFRORPEDUă:
A. Acoperă muschii superIiciali ai spatelui.
B. La diferite niveluri este dezvoltată uniIorm.
C. Este reprezentată de două IoiĠe. care Iormează teacă pentru m.erector spinae.
D. Pe marginea laterală ambele IoiĠe devin coalescente.
E. FoiĠa proIundă separă m.erector spinae de m.patrat lombar.
227
228
30. 0XúFKLLDEGRPHQXOXL:
A. Peretele anterolateral este Iormat din muschi autohtoni.
B. Fiecare muschi lat are porĠiune musculară si aponeuroză.
C. Participă la inspiraĠie.
D. Contribuie la fixarea organelor interne.
E. Au acĠiune asupra coloanei vertebrale.
31. 0XúFKLXOREOLFH[WHUQDODEGRPHQXOXL:
A. Porneste de pe IaĠa externă a ultimilor 7-8 coaste.
B. Fasciculele lui posterioare au poziĠie aproape verticală si se inseră pe buza internă a
crestei iliace.
C. DinĠii lui se intercalează cu dinĠii m. dinĠat anterior si ai m. mare dorsal.
D. Ligamentul inghinal se racordează între spina iliacă inIerioară si tuberculul pubian.
E. La nivelul inserĠiei pe osul pubian aponeuroza lui Iormează doi pedunculi: superior si
inferior.
32. 0XúFKLXOREOLFLQWHUQDODEGRPHQXOXL:
A. DiIeră de cel extern prin situaĠie. dimensiuni si direcĠia fasciculelor.
B. Îsi ia originea de la coastele inIerioare. Iascia toracolombară. creasta ilionului. spina
iliacă anterosuperioară si porĠiunea laterală a ligamentului inghinal.
C. Fasciculele posterosuperioare trec de ios în sus si se inseră pe cartilaiele coastelor
inferioare.
D. Aponeuroza lui se împarte în două IoiĠe ce cuprind m.drept abdominal pe toată întinderea
lui.
E. Fasciculele inIerioare împreună cu cele deviate de la m.oblic extern Iormează m.levator
al testiculului.
33. 0XúFKLXOWUDQVYHUV al abdomenului:
A. Este compus dintr-o parte musculară si două aponeurotice: anterioară si posterioară.
B. Porneste de la coastele inIerioare. Iascia toracolombară. creasta ilionului si porĠiunea
laterală a ligamentului inghinal.
C. La marginea laterală a m.drept abdominal aponeuroza lui se împarte în două IoiĠe.
D. 2/3 superioare ale aponeurozei împreună cu IoiĠa posterioară a aponeurozei oblicului
intern Iormează lama posterioară a tecii m.drept abdominal.
E. Linia convexă de trecere a fibrelor musculare în cele aponeurotice se numeste linie
arcuată.
34. 0XúFKLXOGUHSWDEGRPLQal:
A. Îsi ia originea de pe creasta pubiană si de pe simIiza pubiană.
B. Se inseră pe IaĠa internă a xiIoidului si IeĠele interne ale cartilaielor costale V-VII.
C. Cei doi drepĠi abdominali sunt separaĠi printr-un raIeu tendinos numit linia semilunară.
D. Este cuprins în teaca m.drept abdominal.
E. FaĠa lui posterioară aderă intim la teacă.
35. 7HDFDPXúFKLXOXLUHFWDEGRPLQDOHVWHIRUPDWăGLQ
A. M. oblic abdominal intern
B. Linia albă
C. Lamelele aponeurozei muschiului oblic abdominal intern
D. Aponeuroza m. oblic abdominal extern
E. Aponeuroza muschiului transvers abdominal
228
229
36. Canalul inghinal:
A. Peretele inIerior reprezintă marginea inIerioară a aponeurozei m.oblic intern.
B. Peretele posterior, format de fascia transversă este întărit de lig. InterIoveolar
Hesselbach, lig. reIlex. lig.Henle si tendonul coniunct.
C. Tendonul coniunct se localizează în partea laterală a peretelui superior al canalului
inghinal.
D. Inelul inghinal superficial este delimitat de stâlpii aponeurozei oblicului extern, fibrele
intercrurale si lig.reflex.
E. Canalul inghinal la Iemei este mai scurt si mai larg.
37. Inelele inghinale:
A. Localizarea inelului profund corespunde fosei inghinale mediale.
B. La femei sunt mai largi.
C. La nivelul inelului profund are loc trecerea fasciei transversale în fascia spermatică
internă.
D. La bărbaĠi la nivelul inelului superIicial deseori se aIlă o bulă grăsoasă.
E. Posterior, inelul superficial este format din fibrele ligamentului reflex, provenite din
aponeuroza oblicului extern din partea opusă.
38. Fosele inghinale:
A. Sunt 6 depresiuni determinate de prezenĠa unor plici peritoneale.
B. Plica umbilicală mediană se întinde de la umbilic la vârIul vezicii urinare.
C. Fosa supravezicală corăspunde inelului inghinal superIicial.
D. Fosa inghinală laterală este delimitată de plicele ombilicale mediale si laterale.
E. Fosa inghinală medială răspunde peretelui posterior al canalului inghinal.
39. Fasciile abdomenului:
A. Fascia superIicială este dezvoltată mai bine în porĠiunile ei superioare.
B. Fascia proprie Iormează 3 IoiĠe. cea mai dezvoltată din ele tapetează m.oblic intern.
C. FoiĠa superIicială a Iasciei proprii se prelungeste în Iascia m.levator al testiculului.
D. Fascia transversală este o porĠiune a Iasciei endoabdominale.
E. Fascia transversală este IortiIicată în porĠiunea inIerioară a liniei albe de fibre
longitudinale.
II. AsociaĠi noĠiunile din coloana numerică cu cele din coloana alfabetică;
notaĠi si argumentaĠi răspunsurile corecte:
40.Triunghiul lombocostal
41. Tetragonul Grynfelt
42. SpaĠiul dintre fasciculele sternale ale
diafragmului
43. Triunghiul sternocostal
44. Linia semilunară
45. Hiatul aortic după 50 de ani
46.Triunghiul Petit
47. Fascia transversală dintre lig. Henle si
lig. interfoveolar
48. Triunghiul Volânski
49. Linia arcuată
Locuri slabe ale diafragmului
Locuri slabe ale peretelui
abdominal anterior
Locuri slabe ale peretelui
abdominal posterior
229
230
Muschii membrului superior
I. SelectaĠi si notaĠi afirmaĠiile corecte; argumentaĠi răspunsurile.
50. *UXSXOPXúFKLORUFHQWXULLVFDSXODUHLQFOXGH
A. M. levator al scapulei
B. M. supraspinos
C. M. deltoid
D. M. pectoral mic
E. M. subscapular
51. Originea m. deltoid:
A. Treimea laterală a claviculei
B. Colul chirurgical al humerusului
C. Acromionul
D. Spina scapulei
E. Unghiul superior al scapulei
52. 0XúFKLXOVXEVFDSXODU
A. Ocupă Iosa subscapulară.
B. Trece posterior de capsula articulaĠiei scapulohumerale.
C. Tendonul lui este separat de capsula articulaĠiei umărului printr-o bursă.
D. Este antagonistul m.supraspinos.
E. Tendonul lui aderă strâns la capsula articulaĠiei umărului.
53. PHUHWHOHSRVWHULRUDOFDYLWDĠLLD[LODUHHVWHFRQVWLWXLWGLQ
A. M. trapez
B. M. marele dorsal
C.M. infraspinos
D.M. subscapular
E.M. rotund mare
54. 3HUHWHOHPHGLDODOFDYLWăĠLLD[LODUHHVWHIRUPDWGH
A. M. dinĠat medial
B. M. dinĠat posterior inIerior
C. M. dinĠat anterior
D. M. romboid mare
E. M.dinĠat posterior superior
55. 3HUHWHOHDQWHULRUDOFDYLWDĠLLD[LODUHHVWHFRQVWLWXLWGLQ
A.M. deltoid
B.M. pectoral mare
C.M. pectoral anterior
D.M. pectoral mic
E.M. biceps brahial
56. Peretele lateral aOFDYLWDĠLLD[LODUHHVWHFRQVWLWXLWGLQ
A.M. triceps brahial
B.M. pectoral mic
C.M. biceps brahial
D.M. dinĠat anterior
E.M. coracobrahial
230
231
57. Orificiul trilater este delimitat de :
A. Tendonul capului lung al muschiului biceps brahial
B. Tendonul capului lung al muschiului triceps brahial
C. M. rotund mare
D. M. infraspinos
E.M. subscapular
58. Orificiul patrulater este delimitat de :
A.Tendonul capului lung al m. biceps brahial
B. Humerus
C.M. infraspinos
D.M. subscapular
E.M. rotund mare
59. Pe perHWHOHDQWHULRUDOFDYLWDĠLLD[LODUHVHGLVWLQJ
A. Trigonul omoclavicular
B. Trigonul clavipectoral
C. Trigonul deltoideopectoral
D. Trigonul suprapectoral
E. Trigonul subpectoral
60. )XQFĠLLOHPXúFKLORUDQWHULRULDLEUDĠXOXLVHUH]XPăOD
A. Extensia în articulaĠia umărului
B. Flexia în articulaĠia cotului
C. AbducĠia în articulaĠia umărului
D. Flexia anterioară a braĠului
E. Rotirea braĠului
61. 0XúFKLLJUXSXOXLSRVWHULRUDOEUDĠXOXLHIHFWXHD]ă
A.AdducĠia braĠului
B.Extensia în articulaĠia umărului
C.AnteIlexia braĠului
D.Extensia în articulaĠia cotului
E.Flexia în articulaĠia cotului
62. )RVDFXELWDOăHVWHGHOLPLWDWăGH
A.M. coracobrahial
B.M. brahial
C.M. brahioradial
D.M. supinator
E.M. pronator patrat
63. ùDQĠXOFXELWDODQWHULRUODWHUDOHVWHGHlimitat de :
A. M. biceps brahial
B.M. brahial
C.M. triceps brahial
D.M. brahioradial
E.M. pronator rotund
64. ùDQĠul cubital anterior medial este delimitat de :
A.M. coracobrahial
B.M. brahial
C.M. supinator
D.M. brahioradial
E.M. pronator rotund
231
232
65. SanĠul radial este delimitat de :
A.M. flexor superficial al degetelor
B.M. flexor ulnar al carpului
C.M. flexor radial al carpului
D.M. palmar lung
E.M. brahioradial
66. SanĠul median este delimitat de :
A.M. flexor profund al degetelor
B.M. palmar lung
C.M. flexor radial al carpului
D.M. flexor ulnar al carpului
E.M. flexor superficial al degetelor
67. SanĠul ulnar este delimitat de :
A.M. flexor lung al policelui
B.M. flexor profund al policelui
C.M. flexor ulnar al carpului
D.M. pronator patrat
E.M. flexor superficial al degetelor
68. Sub retinaculul extensorilor in regiunea carpiană se află :
A. Canale pentru nervi
B. SpaĠii pentru artere
C. Teci sinoviale pentru tendoanele muschilor lungi ai antebratului
D. Burse sinoviale
E. Teci fibroase pentru vase limIatice si vene
69. Muschii mâinii, eminenĠa tenară:
A. Se disting muschii palmari. dorsali si interososi.
B. Muschii eminenĠei tenare sunt situaĠi în trei planuri.
C. Cel mai proIund muschi din grupul tenar este m.opozant al policelului.
D. ToĠi muschii eminenĠei tenare. cu excepĠia celui adductor al policelului. iau origine
pe rândul proximal al oaselor carpiene.
E. M.opozant al policelului se inseră pe primul os metacarpian.
70. Muschii eminenĠei hipotenare:
A. Sunt în număr de patru.
B. M.palmar scurt este inconstant.
C. Cel mai superficial este opozantul degetului mic.
D. Cu excepĠia palmarului scurt. îsi iau originea de pe retinaculul flexorilor, osul
piziIorm si osul cu cârlig.
E. ToĠi muschii hipotenari se inseră pe Ialanga proximală a degetului mic.
71. Fasciile membrului superior :
A. În regiunea umărului se disting Iasciile: suprascapulară si subscapulară.
B. Fascia inIraspinoasă se împarte în 2 IoiĠe care învelesc deltoidul.
C. De la Iascia brahială pornesc 2 septe intermusculare: anterior si posterior.
D. PorĠiunea distală a Iasciei antebraĠului Iormează 2 retinacule.
E. În regiunea antebraĠului există două loie musculare: anterioară si posterioară.
232
233
72. )DVFLLOHúLDSRQHXUR]HOHPkinii:
A. Fascia dorsală este cu mult mai subĠire decât cea palmară.
B. SpaĠiul dintre eminenĠele tenară si hipotenară este ocupat de aponeuroza palmară.
C. Aponeuroza palmară este Iormată din Iibre longitudinale si transversale.
D. La baza oaselor metacarpiene Iibrele transversale ale aponeurozei palmare Iormează
lig.metacarpian superficial.
E. De la porĠiunile medială si laterală ale Iasciei palmare pornesc fascicule care se
inseră pe Iascia muschilor interososi.
73. Retinaculele membrului superior :
A. Retinaculul flexorilor se extinde de la oasele piziIorm si cel cu cârlig până la scaIoid
si trapezoid.
B. Retinaculul flexorilor transIormă sanĠul carpal în canalul carpal.
C. Prin canalul carpal trec 2 teci sinoviale.
D. Fasciculele retinaculului flexorilor se dedublează lateral si medial Iormând canalele
radial si ulnar ale carpului.
E. SpaĠiul sub retinaculul extensorilor este divizat în 4 canale.
74. Canalul caUSDOFRQĠLQHWHFLVLQRYLDOHSHQWUX
A. Tendonul m. flexor ulnar al carpului
B. Tendoanele Ilexorilor superIicial si proIund ai degetelor
C. Tendonul m. flexor radial al carpului
D. Tendonul m. flexor lung al policelui
E. Tendonul abductorului lung al policelui
75. 7RSRJUDILDEUDĠXOXL :
A. Canalul nervului radial se aIlă între humerus si bicepsul brahial.
B. Orificiul de intrare al canalului radial se localizează din partea medială a braĠului
între treimile lui superioară si medie.
C. Limitele orificiului de intrare în canalul radial sunt formate de humerus, capul medial
si cel lateral al tricepsului brahial.
D. Prin canalul nervului radial trec nervul radial. artera si vena omonime.
E. SanĠurile bicipitale separă regiunea anterioară a braĠului de cea posterioară.
AsociaĠi noĠiunile din coloana numerică cu cele din coloana alfabetică;
notaĠi si argumentaĠi răspunsurile corecte:
76. M.deltoid
77. M.subscapular
78. M.supaspinos
79. M.rotund mare
80. M.rotund mic
81. M.infraspinos
MenĠine capul humeral în
cavitatea glenoidă.
Roteste braĠul inăuntru
Abduce braĠul
Roteste braĠul in afară
82. M.deltoid
83. M. coracobrahial
84. M.subscapular
85. M.brahial
86. M.biceps brahial
87. M.supaspinos
88. M.rotund mare
89. M.triceps brahial
90. M.rotund mic
91. M.infraspinos
Aderă la capsula articulară a
umărului.
Aderă la capsula articulară a
cotului.
Nu aderă la capsulele articulare.
233
234
Muschii membrului inferior
I. SelectaĠi si notaĠi afirmaĠiile corecte; argumentaĠi răspunsurile.
92. 0XúFKLLED]LQXOXL:
A. Sunt Ilexori. extensori. rotatori. abductori si adductori ai coapsei.
B. Formează în iurul articulaĠiei coxoIemurale cea mai puternică aglomerare
musculară a corpului.
C. Sunt biarticulari.
D. Se clasiIică în mediali si laterali.
E. Se inseră pe epiIiza proximală a Iemurului.
93. Fasciile bazinului:
M.psoas este acoperit de Iascia lombară.
B. Fascia iliacă reprezintă continuarea Iasciei lombare.
C. PorĠiunea laterală a Iasciei late se îndepărtează de lig.inghinal Iormând arcul
iliopectineu.
D. Fascia gluteală separă mm.glutei de alĠi muschi externi ai bazinului.
E. Distal Iascia gluteală se continuă în Iascia lată a coapsei.
94. Prin orificiul sciatic mare trece :
A.M. obturator intern
B.M. obturator extern
C.M. gluteu mic
D.M. piriform
E.M. iliopsoas
95. Prin orificiul sciatic mic trece :
A.M. piriform
B.M. obturator intern
C.M. obturator extern
D.Mm. gemeni
E. M. psoas mic
96. Canalul obturator este delimitat de:
M.obturator extern
B. M.pectineu
C. Orificiul obturator
D. Santul obturator
E. M.obturator intern
97. Lacuna vasculară VHVHSDUăGHFHDPXVFXODUăSULQ
A.Lig. lacunar
B.Lig. inghinal
C.Lig. reflex
D.Arcul iliopectineu
E.Fascia transversă
98 0XúFKLLDQWHULRULDi coapsei:
A. Sunt uniartuculari
B. Flectează coapsa si gamba.
C. Sunt cei mai lungi din corpul omului
D. Formează un tendon comun.
E. M.cvadriceps se inseră pe rotulă.
234
235
99 0XúFKLLSRVWHULRULDi coapsei:
A. Sunt extensori ai coapsei.
B. Flectează gamba.
C. Au origine pe osul iliac.
D. M.biceps al Iemurului si m.semitendinos sunt rotatori sinergisti ai gambei.
E. ToĠi participă la formarea pes anserinus profundus.
100 0XúFKLLPHGLDOLDi coapsei:
A. ToĠi sunt adductori ai coapsei.
B. ToĠi se inseră pe linia aspera Iemoris.
C. Îsi iau originea de pe osul pubis.
D. M.graĠios participă la formarea pes anserinus superficialis.
E. M.pectineu participă la Ilexia si abducerea coapsei.
101 )DVFLDODWă:
A. PorĠiunea ei posterioară are un caracter tendinos.
B. În porĠiunea anterosuperioară se împarte în două IoiĠe.
C. Lamela proIundă este perIorată de hiatul safen.
D. Formează teci pentru cvadriceps si adductorul mare.
E. PorĠiunea ei laterală se numeste tract iliotibial.
102 Canalul adductor este delimitat de :
A.M. adductor mic
B.M. adductor mare
C.M. adductor lung
D.M. vast medial
E.M. vast lateral
103 Canalului femuropopliteu i se disting:
A. 2 pereĠi
B. 3 pereĠi
C. 2 orificii
D. 3 orificii
E. 2 fisuri
104 Triunghiul femural este delimitat de:
A. M.pectineu
B. M.croitor
C. M.adductor mare
D. Lig.inghinal
E. M.adductor lung
105 În triunghiul femural se deschid :
A. Canalul inghinal
B. Canalul femural
C. Canalul obturator
D. Canalul adductor
E. Canalul cruropopliteu
106 LacunDPXVFXODUăHVWHGHOLPLWDWăGH
A. M. iliopsoas
B. M. croitor
C. Osul coxal
D. Lig. lacunar
E. Arcul iliopectineu
235
236
107 LacunDYDVFXODUăHVWHGHOLPLWDWăGe :
A. Vena femurală
B. M. psoas mare
C. Lig. inghinal
D. Lig. pectineal
E. Arcul iliopectineu
108 Inelul femural este delimitat de :
A. Arcul iliopectineu
B. Lig. inghinal
C. Artera femurală
D. Lig. lacunar
E. Lig. pectineal
109 Canalul femural are:
A. 2 pereĠi
B. 3 pereĠi
C. 4 pereĠi
D. 2 inele
E. 1 sept
110 FoVDSRSOLWHHHVWHGHOLPLWDWăGH
A. M. plantar
B. M. gastrocnemian
C. M. biceps al coapsei
D. M. soleu
E. M. semimembranos
111 0XúFKLLJDPEHL:
A. Sunt grupaĠi simetric în iurul oaselor.
B. Sunt situaĠi în 3 loje separate.
C. Maioritatea tendoanelor lor îsi schimbă direcĠia.
D. Muschii grupului anterior sunt extensori ai gambei.
E. În majoritatea lor sunt multiarticulari.
112 3HURQLHUXODOWUHLOHDUHSUH]LQWăRSRUĠLXQHDPXúFKLXOXL
A. Tibial anterior
B. Peronier lung
C. Tibial posterior
D. Peronier scurt
E. Extensor lung al degetelor
113 &RPSRQHQWHOHODQĠXOXLDQWLJUDYLWDĠLRQDO:
A. M.iliac
B. M.gluteu mare
C. M.popliteu
D. M.triceps sural
E. M.cvadriceps al coapsei
114 Fascia gambei:
A. Concreste cu creasta anterioară si IaĠa medială a tibiei.
B. Trimite 2 septe intermusculare: medial si lateral.
C. Formează 2 retinacule: al Ilexorilor si al extensorilor.
D. Lamela ei proIundă separă m.gastrocnemian de cel solear.
E. SpaĠiul dintre tendonul lui Ahile si lamela proIundă a Iasciei conĠine Ġesut celuloadipos.
236
237
115 Retinaculele, formate de fascia crurală
A. Retinaculul extensorilor si cel al flexorilor au câte două porĠiuni: superioară si inIerioară.
B. Sub retinaculul flexorilor se Iormează două canale osteofibroase.
C. Vasele tibiale posterioare si nervul tibial trec printr-o teacă separată.
D. Posterior de maleola laterală se Iormează două retinacule peroniere.
E. Sub retinaculul inferior al extensorilor se aIlă 3 canale osteoIibroase.
116 Canalul musculoperonier superior este format de :
A.Tibie
B.Fibulă
C.M. solear
D.M. peronier lung
E.M. flexor lung al halucelui
117 Canalul musculoperonier inferior este format de :
A.M. tibial posterior
B.Fibulă
C.M. flexor lung al halucelui
D.M. peronier lung
E.M. peroneus terĠius
118 Canalul cruropopliteu este format de :
A.Tibie
B.M. tibial anterior
C.M. gastrocnemian
D.M. solear
E.M. tibial posterior
II. AsociaĠi noĠiunile din coloana numerică cu cele din coloana alfabetică;
notaĠi si argumentaĠi răspunsurile corecte:
0XúFKLLFRDSVHL:
119. Semimembranos
120. Cvadriceps
121.Biceps femural
122. Semitendinos
123. Pectinat
124. GraĠios
125. Croitor
126. Adductor mare
Grup muscular :
A. Medial
B. Anterior
C. Posterior
0XúFKLLED]LQXOXL:
127. Gluteu mare
128. Piriform
129. Obturator intern
130. Gluteu mediu
131. Patrat al femurului
132. Gemeni
133. Obturator extern
134. Iliopsoas
135. Tensor al fasciei late
$FĠLXQHD:
A. Flexia coapsei
B. Extensia coapsei
C. AbducĠia coapsei
D. AdducĠia coapsei
E. RotaĠia coapsei inăuntru
F. RotaĠia coapsei in afară
237
238
)RUPDĠLXQLWRSRJUDILFe :
136. Canalul Pirogov
137. Canalul femural
138. Canalul cruropopliteu
139. Hiatul safen
140. Canalul adductor
141. Triunghiul Scarpa
Localizarea :
A. &RDSVă
B. *DPEă
C. Picior
Muschii capului si gâtului
I. SelectaĠi si notaĠi afirmaĠiile corecte; argumentaĠi răspunsurile.
142. &ODVLILFDUHDPXúFKLORUFDSXOXL:
A. Muschii penaĠi
B. Muschii mimici
C. Muschii biventeri
D. Muschii masticatori
E. Muschii antagonisti
143. ,QVHUĠLDPXúFKLORUPLPLFL:
A. În Iascia superIicială
B. În aponeuroze
C. În piele
D. Pe ligamente
E. Pe tendoanele muschilor masticatori
144. ,QVHUĠLDPXúFKLORUPDVWLFDWRUL:
A. Pe maxilă
B. Pe osul occipital
C. Pe mandibulă
D. Pe osul hioid
E. Pe osul temporal
145. 0XúFKLLFDSXOXLDFRSHULĠLGH fascii:
A. M.temporal
B. M.mental
C. M.buccinator
D. M.pterigoid lateral
E. M.maseter
146. &ODVLILFDUHDPXúFKLORUJkWXOXL:
A. Muschi anteriori
B. Muschii superficiali
C. Muschi scurĠi
D. Muschi profunzi
E. Muschi fusiformi
147. 0XúFKi superficiali ai gâtului sunt :
A. Suprahioidienii
B. Scalenii
C. Sternocleidomastoidianul
D. M. lung al gâtului
E. M. pielos al gâtului
238
239
148. Triunghiul medial al gâtului include triunghiurile :
A. Clavipectoral
B. Submandibular
C. Carotid
D. Omoclavicular
E. Omotraheal
149. *UXSXOPXúFKLORUSURIunzi ai gâtului include :
A. Muschii infrahioidieni
B. Muschii lungi al capului si al gâtului
C. Muschii scaleni
D. Muschiul digastric
E. Muschii drepĠi anterior si lateral
150. Triunghiul lateral al gâtului include :
A. Trigonul omohioidian
B. Trigonul omotrapezoidian
C. Trigonul clavipectoral
D. Trigonul omoclavicular
E. Trigonul omotraheal
151. Spatii interfasciale ale gâtului sunt :
A. Interscalen
B. Interaponeurotic suprasternal
C. Antescalen
D. Previsceral
E. Retrovisceral
152. 6SDĠLXOLQWHUVFDOHQHVWHGHOLPLWDWGH:
A. M. sternocleidomastoidian si scalen anterior
B. M.scalen mediu si m.lung al gâtului
C. Mm.scaleni anterior si mediu
D. Mm.scaleni mediu si posterior
E. M. scalen posterior si m.lung al gâtului
239
240
Bibliografia recomandată
Surse de bază:
1. Catereniuc I.. StefaneĠ M.. Globa L.. Lupascu T.. Batar D.. Titov T.. Bolduma D.
Culegere de scheme la anatomia omului. Chisinău. 2000.
2. Lupascu T. NoĠiuni de anatomie pe viu pentru lucrările de laborator la anatomia
aparatului locomotor (manuscris).
3. Papilian V. Anatomia omului, v. I, Aparatul locomotor. Bucuresti. 1998.
4. Sapin M. R. Anatomia omului. v. I. Chisinău. 1990.
5. Sinelnicov R. D., Sinelnicov Ia. R. Atlas de anatomia omului, v. I (oricare ed.)
6. StefaneĠ M. Anatomia omului. v. I. Chisinău. 2007.
7. Materialele prelegerilor (conspect).
Surse suplimentare
1. Andronescu A. Anatomia copilului. Bucuresti. 1966.
2. Bordei P., Ulmeanu D. Anatomia descriptivă a membrului superior. ConstanĠa. 1996.
3. Bordei P., Ulmeanu D. Anatomia descriptivă a membrului inferior. ConstanĠa. 1996.
4. Cerbulescu C.. Ifrim M.. Maros T.. Niculescu Gh. Atlas de anatomie umană. v. I,
Bucuresti. 1983.
5. Diaconescu N., Rottenberg N., Niculescu V. NoĠiuni de anatomie practică. Timisoara.
1979.
6. Drake R. L. Vogl W., Mitchell A. W. M. Gray´s Anatomy for Students. Philadelphia.
Toronto, 2005.
7. Drake R. L. Vogl A.W., Mitchell A. W. M., Tibbitts R.M., Richardson P. E. Gray´s Atlas of
Anatomy. Elsevier, 2008.
8. Gray´s Anatomy, 39-th ed. Edinburgh... Toronto, 2005.
9. Gray´s Anatomy, 40-th ed. Edinburgh... Elsevier Limited, 2008.
10. Ifrim M., Niculescu Gh. Compendiu de anatomie. Bucuresti. 1988.
11. Ifrim M.. Andries J.. Bratu D. Anatomia omului. Chisinău. 2004.
12. Kahle W., Leonhardt H., Platzer W. Anatomie, apparel locomotor. v. I, Paris, 1982.
13. Lasenkov N. K.. Buskovici J. I.. Prives M. G. Manual de anatomie normală a omului.
Chisinău. 1968.
14. Lumley J. S. P. Surface Anatomy. Edinburgh... Toronto, 2002.
15. Moore K. L., Dalley A. F. Clinical oriented Anatomy. Philadelphia... Tokyo, 1999.
16. Niculescu V., Ifrim M.. Andries J.. Niculescu M. C. Anatomia capului si gâtului. Chisinău.
2007.
17. StefaneĠ M.. StefaneĠ I.. Catereniuc I. Anatomia preventivă. v. I. Chisinău. 2000.
18. StefaneĠ M.. StefaneĠ I. Anatomiɟ preventivă. Chisinău. 2005.
19. Ʉɢɪɩɚɬɨɜɫɤɢɣ ɂ. Ⱦ.. Ȼɨɱɚɪɨɜ ȼ. ə. Ɋɟɥɶɟɮɧɚɹ ɚɧɚɬɨɦɢɹ. Ɇ.. 1974.
20. Ʉɪɚɟɜ Ⱥ. ȼ. Ⱥɧɚɬɨɦɢɹ ɱɟɥɨɜɟɤɚ. Ɍ. I. Ɇ.. 1978.
21. ɉɪɢɜɟɫ Ɇ. Ƚ.. Ʌɵɫɟɧɤɨɜ ɇ. Ʉ.. Ȼɭɲɤɨɜɢɱ ȼ. ɇ. Ⱥɧɚɬɨɦɢɹ ɱɟɥɨɜɟɤɚ. Ɇ.. 1985
22. ɋɚɩɢɧ Ɇ. Ɋ.. Ȼɢɥɢɱ Ƚ. Ʌ. Ⱥɧɚɬɨɦɢɹ ɱɟɥɨɜɟɤɚ. Ɇ.. 2001.
240
CUPRINS
Lucrarea nr. 1...................................................................................................1
Lucrarea nr. 2...................................................................................................6
Lucrarea nr. 3...................................................................................................11
Lucrarea nr. 4...................................................................................................19
Lucrarea nr. 5...................................................................................................27
Lucrarea nr. 6...................................................................................................34
Lucrarea nr. 7...................................................................................................41
Lucrarea nr. 8...................................................................................................48
Lucrarea nr. 9...................................................................................................55
Lucrarea nr. 10.................................................................................................60
Lucrarea nr. 11.................................................................................................65
Lucrarea nr. 12.................................................................................................71
Lucrarea nr. 13.................................................................................................77
Lucrarea nr. 15.................................................................................................83
Lucrarea nr. 16.................................................................................................89
Lucrarea nr. 17.................................................................................................94
Lucrarea nr. 18.................................................................................................99
Lucrarea nr. 19.................................................................................................106
Lucrarea nr. 20.................................................................................................113
Lucrarea nr. 21.................................................................................................120
Lucrarea nr. 22.................................................................................................127
Lucrarea nr. 23.................................................................................................132
Lucrarea nr. 24.................................................................................................136
Lucrarea nr. 25.................................................................................................142
Lucrarea nr. 26.................................................................................................147
Lucrarea nr. 27.................................................................................................152
Lucrarea nr. 28.................................................................................................161
Lucrarea nr. 29.................................................................................................164
Lucrarea nr. 30.................................................................................................167
Lucrarea nr. 31.................................................................................................172
Anexa I. Chestionarul .....................................................................................176
Anexa II, Teste .................................................................................................190
%LEOLRJUDILDUHFRPDQGDWă................................................................................239

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful