You are on page 1of 157

Prefaţă ........................................................................................................................... 3
Capitolul I. Recapitulare şi completări ..................................................................... 4
1. Mulţimea numerelor reale ................................................................................... 9
2. Operaţii cu numere reale ................................................................................... 12
Capitolul II. Puteri cu exponent raţional ............................................................... 18
1. Radicali de ordinul n ......................................................................................... 20
2. Puteri cu exponent raţional ............................................................................... 25
Capitolul III. Funcţii ................................................................................................ 31
1. Noţiunea de funcţie ........................................................................................... 36
2. Funcţii numerice ................................................................................................ 42
3. Funcţia de gradul II ........................................................................................... 47
4. Funcţia putere ................................................................................................... 55
Capitolul IV. Polinoame şi fracţii algebrice ........................................................... 58
1. Recapitulare şi completări ................................................................................. 62
2. Împărţirea polinoamelor ................................................................................... 68
3. Divizibilitatea polinoamelor ............................................................................. 71
4. Fracţii algebrice ................................................................................................ 76
Capitolul V. Ecuaţii. Sisteme şi totalităţi de ecuaţii ............................................... 83
1. Ecuaţii de forma ax + b = 0, a ∈ R, b ∈ R ...................................................... 88
2. Ecuaţii de gradul II cu o necunoscută ............................................................... 93
3. Ecuaţii raţionale ................................................................................................ 98
4. Sisteme şi totalităţi de ecuaţii ......................................................................... 102
Capitolul VI. Inecuaţii. Sisteme şi totalităţi de inecuaţii ..................................... 111
1. Inecuaţii de gradul I. Recapitulare şi completări ............................................ 114
2. Inecuaţii de gradul II cu o necunoscută. Metoda intervalelor.......................... 123
Rezolvări. Indicaţii. Răspunsuri .......................................................................... 129
Capitolul I ............................................................................................................ 129
Capitolul II .......................................................................................................... 131
Capitolul III ........................................................................................................ 132
Capitolul IV ........................................................................................................ 138
Capitolul V .......................................................................................................... 141
Capitolul VI ........................................................................................................ 149

To my grandchildren, Maria, Anna, Thomas and Sarah Copeland

Cartea de faţă continuă seria de culegeri de exerciţii şi
probleme concepute şi publicate de acelaşi autor pentru clasele V,
VI, VII, VIII. Conţinutul ei corespunde părţii destinate algebrei de
noul manual pentru clasa a 9-a, „Matematică. Manual pentru clasa
a IX-a“, Editura Prut Internaţional, 2003: I. Recapitulare şi completări, II. Puteri cu exponent raţional, III. Funcţii, IV. Polinoame
şi fracţii algebrice, V. Ecuaţii. Sisteme şi totalităţi de ecuaţii,
VI. Inecuaţii. Sisteme şi totalităţi de inecuaţii.
Cele peste 860 de exerciţii şi probleme sunt distribuite pe trei
niveluri şi fiecare paragraf se termină cu evaluări (30 de teste).
Fiecare capitol conţine un rezumat teoretic în care se regăsesc
atât elementele teoretice prezentate în manual, cât şi alte rezultate
matematice suplimentare sau facultative, marcate ca atare. Exerciţiile ce se referă la elementele teoretice suplimentare sau facultative sunt marcate cu semnul „*“.
Cartea se termină cu Rezolvări. Indicaţii. Răspunsuri. În
această parte sunt prezentate rezolvările exerciţiilor de nivelul I şi
se oferă indicaţii sau sugestii de rezolvare pentru exerciţiile şi problemele de nivelurile II şi III.
Victor Raischi
3 octombrie 2004

3

−12. 2. . 5 este lungimea ipotenuzei unui triunghi dreptunghic ale cărui catete au lungimile 2 şi 1 etc.Înainte de a fi un instrument de lucru. 3... Intervale de numere reale. Exemple: −15. Pentru reprezentarea pe axă geometrică a numerelor iraţionale ce sunt rădăcini pătrate ale unor numere naturale ce nu sunt pătrate perfecte se aplică teorema lui Pitagora. Mulţimea numerelor naturale nenule este N* = {1.. 3 . 3... . 0.5 = =5 990 990 999 10 Numere zecimale iraţionale.. –3. 3. numărul e = 2. Un număr zecimal care nu are un număr finit de 2! 3! zecimale şi care nu este număr zecimal periodic. 1. . este fracţia b b cu numărătorul a şi numitorul b. Q = { x | x este un număr ce poate fi scris sub formă de fracţie} = { x | x este câtul împărţirii unui număr întreg la un număr natural nenul}. 2) Mulţimea {x ∈ R | a < x < b} = 4 Capitolul 1. Numerele zecimale periodice (de exemplu.7182818.. De exemplu: 2 este lungimea ipotenuzei unui triunghi dreptunghic ale cărui catete au lungimile 1.. Mulţimea numerelor întregi nenule este Z* = {. 2... 3 este lungimea ipotenuzei unui triunghi dreptunghic ale cărui catete au lungimile 2 şi 1. 4.}. 5.}. –2. numărul π = 3. Fie numerele reale diferite a şi b. –1. Scrierea unui număr raţional.}. 1) Mulţimea {x ∈ R | a ≤ x ≤ b} = [a. 2... unde n! = 1⋅2⋅3⋅. 1.. la rând.(291) sau −81. .154) sunt numere raţionale. a ∈ Z şi b ∈ N*..141592653589793238… (raportul dintre lungimea unui cerc şi diametrul lui). –3. 3. Recapitulare şi completări .. b] este un interval închis. Mulţimea numerelor raţionale. –1. .35(47)) sunt numere raţionale.2(31) = 5 + . atunci a : b = . a < b.0369… (după virgulă sunt scrise. Un număr raţional poate fi scris în două variante: fracţie (scriere fracţionară). număr zecimal (scriere poziţională în baza 10). Numerele zecimale cu un număr finit de zecimale (de exemplu. . −13.⋅n... multipli ai lui 3).. 5 .. = 1 + 1 1 + + . Mulţimea numerelor reale este reuniunea mulţimii numerelor raţionale cu mulţimea numerelor iraţionale. Recunoaşterea numerelor zecimale raţionale. matematica reprezintă un mod de gândire care ne poate ajuta în orice activitate. 1. rădăcina pătrată a unui număr raţional ce nu este pătrat perfect ( 2 .. –2. Dacă a ∈ Z şi b ∈ N*.}. Solomon Marcus C A P I T O L U L I Recapitulare şi completări Mulţimea numerelor naturale este N = { 0. a a Fracţie.1). toate numerele naturale. Convertirea într-o fracţie a unui număr raţional zecimal se face conform exemplelor: 229 231 − 2 413 375 . este un număr iraţional. (413) = 4 37. Mulţimea numerelor întregi este Z = {. 2.. 0.

De1 1 1+ 1+ 1 1 2+ 2+ 1 1 1+ 1+ 2 + ( 3 − 1) 1+ 3 oarece 1. apare între paranteze ca la scrierea perioadei numerelor zecimale periodice. 1. 2 se repetă de un număr nelimitat de ori.. 1. 2)].9. b) este un interval deschis. În 1767 Lambert a demonstrat că numărul π este un număr iraţional. Fracţii continue. 5 +1 Numărul de aur ϕ = se scrie ca fracţie continuă [1. (Simbolul „∞“ se citeşte „infinit“. Fie 1 9 1 numărul 4. 4) Mulţimea {x ∈ R | a ≤ x < b} = [a. 1. b) este un interval închis la stânga şi deschis la dreapta. 5) Mulţimea {x ∈ R | x ≤ a} = (−∞. (1)]. Celelalte numere reale se numesc transcendente. 1. a] este un interval nemărginit închis la dreapta. ∞) este un interval nemărginit închis la stânga.9. Procedând la fel cu 3 . . 6) Mulţimea {x ∈ R | x < a} = (−∞.9 = 4 + =4+ =4+ = [4. 9].. ∞) este un interval nemărginit deschis la stânga. obţinem: 2 2 =1+ = 3 = 1 + ( 3 − 1) = 1 + 1+ 3 2 + ( 3 − 1) 1 1 1 1 =1+ =1+ =1+ 1+ 1 1 1 3 −1 1+ 1+ 1+ 1+ 2 1 2 + ( 3 − 1) 2 2+ 2+ 2 + ( 3 − 1) 3 −1 1+ 2 1 1 1+ =1+ = [1. 3) Mulţimea {x ∈ R | a < x ≤ b} = (a. (1. Numerele reale care sunt rădăcini ale unor polinoame cu coeficienţi întregi se numesc numere algebrice. 2 Scrierea ca fracţie continuă a unui număr real este unică. [4. 9] este 10 1 10 1+ 9 9 scrierea sub formă de fracţie continuă a numărului 4.] = [1. 2. 2.(a. a) este un interval nemărginit deschis la dreapta. Recapitulare şi completări 5 . iar în 1882 Capitolul 1. 8) Mulţimea {x ∈ R | x > a} = (a. 7) Mulţimea {x ∈ R | x ≥ a} = [a.) Suplimentar. Atunci 4. b] este un interval deschis la stânga şi închis la dreapta.

Partea întreagă a numărului 6 Capitolul 1. − a] ∪ [a. expresia se înlocuieşte cu opusa ei: a − (−b + c − d) = a + b − c + d. dacă x = 0 = ⎨ ⎪ x. Numărul transcendent e = 2. . a ∈ R. '). | x | = a. 6) pentru x ∈ R.. dacă x < 0 ⎧− x. În general. iar mulţimea numerelor reale pozitive (nenegative) se notează R + .. scrierea ca fracţie continuă a unui număr real permite identificarea numerelor transcendente. Numerele care au acelaşi modul se numesc numere opuse. 8) | a | ≥ a. în principiu. 1. | x | ∈ R*+ (modulul oricărui număr real nenul este un număr real strict pozitiv). Desfacerea parantezelor. a ∈ R. a > 0 ⇔ x = a sau x = − a.Lindemann a demonstrat că π este un număr transcendent. care îi corespunde numărului. 2) pentru orice x ∈ R*. 3) | x | = 0 numai pentru x = 0 (singurul număr real cu modulul 0 este 0). până la origine. Partea întreagă. max {a. 9) | ab | = | a |⋅| b |. 12) b |b| || a | – | b || ≤ | a + b | ≤ | a | + | b |. 2) Dacă în faţa unei paranteze se află semnul „−“. b ∈ R. 1. a]. a > 0 ⇔ x ∈ [− a. dacă x > 0 ⎩ x. Partea neîntreagă. 1.]. 11) | a + b | ≤ | a | + | b |. Modulul sau valoarea absolută a unui număr real este distanţa de la punctul de pe axa numerelor. mulţimea numerelor reale negative (nepozitive) se notează R − . atunci | x | = max {− x.. Adunarea numerelor reale are proprietăţile adunării numerelor raţionale. | x | ∈ R + (modulul oricărui număr real este un număr real pozitiv). ca şi adunarea numerelor raţionale. a ∈ a |a| R. ⎩ Numere opuse. 10) = . Submulţimi importante ale mulţimii numerelor reale (R). în general. Adunarea numerelor reale se efectuează. Scăderea. a ∈ R. Prin urmare. Recapitulare şi completări .7182818. 5) pentru x ∈ R. după desfacerea parantezelor. 1. atunci. Mulţimea numerelor reale strict pozitive se notează R*+ . Diferenţa a două numere reale este suma dintre descăzut şi opusul scăzătorului. 8. a ∈ R. b ∈ R. Modulul sau valoarea absolută a unui număr real. Notaţii: | x | este modulul lui x. a ∈ R. 1. ⎧− x. 4. se scrie ca fracţie continuă [2. 1. | x | ≤ a. | x | = | −x | (numerele reale opuse au acelaşi modul). Proprietăţi ale modulului: 1) pentru orice x ∈ R. b ∈ R. Numerele reale pozitive se scriu. 1. după desfacerea parantezelor. fără semn.. a ∈ R. mulţimea numerelor reale strict negative se notează R*− . iar scrierea ca fracţie continuă a unui număr transcendent aminteşte de scrierea zecimală a unui număr iraţional. dacă x ≥ 0. | x | ≥ a ⇔ x ∈ (–'. dacă x < 0 ⎪ Dacă x ∈ R. x} = ⎨ 0. Suplimentar. 4) pentru orice x ∈ R*. 6. b} este cel mai mare dintre numerele a şi b. scrierea ca fracţie continuă a unui număr algebric aminteşte de scrierea zecimală a numerelor raţionale. a ∈ R*+ . b ∈ R*. 2. atunci. 1) Dacă în faţa unei paranteze se află semnul „+“. 7) pentru x ∈ R. Adunarea numerelor reale. numerele din paranteze se scriu cu semnele lor: a + (−b + c − d) = a − b + c − d.

1) Formula pătratului sumei cu doi termeni: (a + b) 2 = a 2 + 2ab + b 2 . 2) 1 este element neutru: 1⋅a = a. Constatăm fără dificultate că 0 ≤ {a} < 1. pentru a ∈ R. pentru a şi b numere raţionale nenule şi n ∈ N. ⎩ Proprietăţile înmulţirii numerelor raţionale: 1) asociativitatea: (ab)c = a(bc). 2′) ( a − b ) 2 = a − 2 ab + b. 3) Formula produsului sumei cu diferenţa: (a + b)(a − b) = a 2 − b 2 .raţional a este [a] = n. 3) a 0 = 1. dacă a = 0 ⎪ 1. n şi p sunt numere naturale. ⎧− 1. a Factor comun: ab + ac = a(b + c). Recapitulare şi completări 7 . Un produs de numere raţionale este un număr strict negativ dacă şi numai dacă are un număr impar de factori strict negativi. b numere raţionale nenule şi n ∈ N. 2) a n : a p = a n − p . 8) (a − b) (a 2 + Capitolul 1. p numere naturale nenule. 4) a n ⋅ b n = (ab) n . pentru orice a ≠ 0. a+b Formule de calcul prescurtat. 6) Cubul diferenţei: (a − b)3 = a 3 − 3a 2b + 3ab 2 − b3 . iar n. 5) Cubul sumei cu doi termeni: (a + b)3 = a 3 + 3a 2b + 3ab 2 + b 3 . Inegalitatea mediilor: marm ≤ mg ≤ marit. ⎩ 1. Proprietăţi ale puterilor numerelor reale cu exponent natural: 1) a n ⋅ a p = a n + p . dacă n este impar 0 7) (−1) n = ⎨ 0 nu are sens. ⎧− 1. 7) distributivitatea înmulţirii faţă de scădere: a(b − c) = ab − ac. dacă a > 0. 6) (a n ) p = a np . 4) Pătratul sumei de trei termeni: (a + b + c) 2 = a 2 + b 2 + c 2 + 2ab + 2bc + 2ac. 3′) ( a + b )( a − b ) = a − b. 5) a n : b n = (a : b) n . numit inversul numărului a. dacă n ≤ a < n + 1. n ≥ p. dacă n este par. a ∈ R*. atunci există numărul ∈ R*. pentru a. 3) comutativitatea: ab = ba. Pentru orice număr real a se defineşte sgn a = ⎨ 0. a 1 astfel încât a ⋅ = 1. 6) distributivitatea înmulţirii faţă de adunare: a(b + c) = ab + ac. dacă a < 0 ⎪ Signum. 7) (a + b)(a 2 − ab + b 2 ) = a 3 + b 3 . Media aritmetică a numerelor reale a şi b este marit = trică a numerelor reale strict pozitive a şi b este 2ab reale a şi b este marm = . Se numeşte parte neîntreagă a numărului real a numărul {a} = a − [a]. 2) Formula diferenţei pă- tratului: (a − b) 2 = a 2 − 2ab + b 2 . 1 8) dacă a ∈ R*. n ∈ Z. Media armonică a numerelor Medii. 5) 0⋅ a = 0. a ∈ R*. 1′) ( a + b ) 2 = a + 2 ab + b. a+b . pentru orice n şi p numere naturale. 4) −1⋅a = − a. Media geome2 ab .

2. Trunchieri.1-aproximarea prin lipsă) a tuturor numerelor reale din intervalul (2. b. –2. –2. 2) antisimetria (a ≤ b şi b ≤ a implică a = b). b.. de ordin mai mic decât i. Exemple. 3) a ≤ b şi m > 0 ⇒ am ≤ bm pentru a. d ∈ R. Trunchierea de ordinul –1 a unei rădăcini pătrate este valoarea ei cu o zecimală exactă.5. 2) Rotunjind la zeci numerele din intervalul (–45.5. trunchierea de ordinul i a unui număr de ordinul –2 a unei rădăcini pătrate este valoarea ei cu două zecimale exacte etc.36. + ab n−1 + b n ) = a n +1 − b n +1.1 (0.5. –3.6).5. 2.355.5 este aproximarea prin lipsă cu 0. m ∈ R. Recapitulare şi completări . dacă a.5] se obţine –4.. 4) Rotunjind la zecimi numerele din intervalul [2.5. d c Rotunjirea numerelor reale. a b 5) a ≤ b şi c ≤ d ⇒ ac ≤ bd şi ≤ pentru a. 45) se obţine 40. Relaţia de ordine pe R. iar trunchierea de ordinul i a unui număr neîntreg renunţă la toate zecimalele numărului (au ordinele –1.355.55..1-aproximarea prin lipsă) a tuturor numerelor reale din intervalul (2. 8 Capitolul 1.6 este aproximarea prin adaos cu 0.55) se obţine 2. 2. . Trunchierea de ordinul i a unui număr întreg înlocuieşte cu 0 toate cifrele numărului. 10) (Facultativ) (a − b)(a n + a n−1b + a n−2b 2 + a n−3b 3 + . m ∈ R. –2.. 9) (Facultativ) Cubul sumei de trei termeni (a + b + c)3 = a 3 + b3 + c 3 + 3(a + b)(b + c)(a + c) = a 3 + b3 + c 3 + 3(a + b + c)(ab + bc + ac) − 3abc. c.5.45. Relaţia „≤“ şi operaţiile aritmetice (adunarea şi înmulţirea): 1) a ≤ b ⇒ a + c ≤ b + c pentru a.36. de ordin mai mic decât i. 6) Rotunjind la sutimi numerele din intervalul [2. 4) a ≤ b şi m < 0 ⇒ am ≥ bm pentru a. 4. 3) tranzitivitatea (a ≤ b şi b ≤ c implică b ≤ c. 1) 2. 5) Rotunjind la zecimi numerele din intervalul (–2. m ∈ R.1 (0.6). 7) Rotunjind la sutimi numerele din intervalul (–2. Aproximări. –35] se obţine –40. − ab 2 n−1 + b 2 n ) = a 2 n +1 + b 2 n + 1 . 2.. c.ab + b 2 ) = a 3 + b 3 . b. d ∈ R*+ . 2) Rotunjind la întregi numerele din intervalul [3. Exemple. b.). 2) 2. b.365) se obţine 2.365] se obţine –2. –3.45] se obţine –2. b.5) se obţine 4. c sunt numere reale). 11) (Facultativ) (a + b)(a 2 n − a 2 n−1b + a 2 n−2b 2 + a 2 n−3b 3 + . 3) Rotunjind la întregi numerele din intervalul (–4. 2) a ≤ b şi c ≤ d ⇒ a + c ≤ b + d pentru a. 1) Rotunjind la zeci numerele din intervalul [35. Relaţia „≤“ (mai mic sau egal) are proprietăţile: 1) reflexivitatea (a ≤ a pentru orice a ∈ R)..

c) –11.3. d) 9. e) x < –73.2.5(41). ce satisfac condiţia: b) –25 < x ≤ 54.2. b) –34.8 sau x ≥ 14.151617.1.12. e) (–7. a) x < –3.4.6.2.2 sau x > 15. e) 15 ..6.3 ≤ x ≤ 55.6(348). reprezentaţi pe axa numerelor: a) − 2 .4. –1. Scrieţi ca interval mulţimea numerelor reale x. e) 32. d) 14 . f) 10 .1 sau x ≥ 29.4 ≤ x ≤ 37.13.5). c) x ≤ –14. f) 17 . Capitolul 1. 4.4). ce satisfac condiţia: b) x ≤ 24.2 ≤ x ≤ 13.5 ≤ x ≤ 7.8 sau x > 11.8. ce satisfac condiţia: a) x ≤ –3. 3. ce satisfac condiţia: b) –13 < x < 45. –3. Scrieţi ca interval mulţimea numerelor reale x. d) –24.. Decideţi dacă este raţional sau iraţional numărul: a) –5. 11. a) –2.2. c) −28.3. e) 29 ..3. f) 78. c) –22. ce satisfac condiţia: b) –9. Scrieţi ca interval mulţimea numerelor reale x. a) –2.3 ≤ x ≤ 5. d) 30 .1.1. e) –26. a) –13.1.9 < x < 2. a) –5 < x < 17. d) x ≤ –31. f) 75. f) 52 .. e) 37 ..1 sau x > 73. Scrieţi ca interval mulţimea numerelor reale x. Scrieţi cu ajutorul modulului mulţimea numerelor reale x. c) 34 . 3.111367. ce satisfac condiţia: c) –55. M u l ţ i m e a n u m e r e l o r r e a l e 1. Aplicând teorema lui Pitagora. d) x < –15. c) x ≤ 44.1.34(5).8. b) –501.6. g) x ≥ 26. ce satisfac condiţia: b) –7.9. c) − 15 .19. f) x < –85..0369. c) 5 .. Încadraţi între două numere întregi consecutive numărul: b) − 11.3 sau x ≥ 75. d) x ≤ –39. 1. Rotunjiţi la întregi numărul: b) 12 . f) –2. d) (–5.2). c) 13. b) (–2. c) –3. a) –11 < x ≤ 24.3.3.9. h) x ≥ –2.13 sau x > 8.352. b) − 3. 13.103103103.6 ≤ x ≤ 11.1.27 sau x > 3. d) –33 ≤ x < 2. b) x ≤ –29. c) (–5.27. ce satisfac condiţia: b) x < –8. a) 33. 5. Scrieţi cu ajutorul modulului mulţimea numerelor reale x. c) –19 < x ≤ 67. b) –37. Enumeraţi numerele întregi din intervalul: a) (–2. d) 6 .4 ≤ x < 8. e) x ≤ –75. 2.563. f) x ≤ –84.(34).4. Scrieţi cu ajutorul modulului mulţimea numerelor reale x.2. c) x < –11. 7. f) 28 . 2. 6.3.6. 14.27.3. 12.(362). a) − 73 . 10.3. f) x ≥ –5. a) 55 .21.8). e) x ≥ 3..1 ≤ x < 6.. 8.3 sau x ≥ 39. c) –26 < x < 31. e) 7 . 5). 15..27 sau x ≥ 3.9 sau x ≥ 84. Convertiţi în fracţie numărul: a) −23.6 < x < 7. f) (–1. e) –21.3 < x < 11.2.4)..222..2. d) 26 . Recapitulare şi completări 9 . Scrieţi cu ajutorul modulului mulţimea numerelor reale x.7. Rotunjiţi la zecimi numărul: b) 31. a) x ≤ 15. 9.6 sau x > 85.

c) . Aflaţi 0. f) − 65 . Aflaţi în ce număr zecimal se converteşte suma inverselor a trei numere întregi consecutive. a) x+2 x+3 x + 17 x + 23 x + 10 x + 11 Formulaţi un exerciţiu asemănător. e) − 73 . 5.1-aproximarea prin adaos a numărului: b) 10 .. b) − 26 . b) . Recapitulare şi completări .16. a) − 78 . 22. Decideţi dacă valoarea raportului este o fracţie reductibilă: 15 24 . x 5 y 13 − x 4 y 17 26. Rotunjiţi la sutimi numărul: b) − 70 . d) − 23. d) . 30. d) − 72 . 2005.2468. a) − 19 . Fie numărul zecimal 0. e) . Formulaţi un exerciţiu asemănător. a) abcd + 2(a + b + c + d ) abc + 11(a + b + c) 29. c) 8 . Aflaţi 0. Aflaţi zecimala de rang 500. d) − 14 . d) − 54 . 19. e) − 22 . d) . b) . se poate obţine un şir cu toţi 10 Capitolul 1. d) 14 . c) 46 . e) f) 5. a) − 68 . c) − 17 . c) 13.. f) 17 . 4. 17. Aflaţi numerele întregi x pentru care este întreg numărul: 7 13 5 11 23 29 . c) . 25. c) − 53. a) 12 25 32 20 15 24 Formulaţi un exerciţiu asemănător. b) − 52 . e) − 55 . 21. d) 7 . Aflaţi 0. c) − 24 . f) 45 . d) − 62 . f) − 21. c) − 71. b) . 23..1-aproximarea prin lipsă a numărului: a) − 27 . Rotunjiţi la sutimi numărul: a) 48 . decideţi în ce număr zecimal se converteşte fracţia: 7 13 23 17 11 19 . e) − 13 . 28. 20. f) − 56 . . 24.1-aproximarea prin lipsă a numărului: b) 12 . d) 47 . Decideţi dacă pentru orice numere întregi x şi y fracţia este re2004 ductibilă. a) 18 . Rotunjiţi la zecimi numărul: b) − 67 . e) − 63 . f) − 12 . c) − 61. 18. Fără să calculaţi. a) 19 . 6. e) .1-aproximarea prin adaos a numărului: b) − 18 . Fie numerele naturale 1. Procedând în acest mod de un număr suficient de ori.. Rotunjiţi la întregi numărul: a) − 51. f) . 3. b) 47 . f) 74 . e) 46 . f) . e) 15 . Aflaţi 0. Micşoraţi 4 termeni ai şirului cu 1. Formulaţi un exerciţiu asemănător. 2. 27..

Scrieţi cu ajutorul modulului mulmulţimea numerelor reale x.23456. Fie a = 2. Formulaţi un exerciţiu asemănător. 6.. b) x ≤ –8. Timp de lucru efectiv: 50 minute. 2.1112111123112211213. 3. 8.891011. zecimala de rang 350.265. a) –15. Convertiţi în fracţie: 2. valul (a. 5.. b). a) 8. 2.01-aproximarea prin 6. Aflaţi 0. Scrieţi ca interval mulţimea nu3. Scrieţi cu ajutorul modulului 4.termenii egali cu 0? Formulaţi un exerciţiu asemănător.213. Formulaţi un exerciţiu asemănător. 3..4 < x < 5.(162).6. 6. care fracţia care fracţia x − 10 x − 15 8.2456. Fie numărul 4. ce satisfac condiţia: relor reale x. 4..111213. 33*. Rotunjiţi la sutimi numărul: a) 7. 31.. b) x ≤ –16..Aflaţi un raţional din intervalul (a. 1. Scrieţi ca interval mulţimea numemerelor reale x..02456.. 7)]. a) –21 < x ≤ 29.. 7. transcendent) este numărul ce se scrie sub formă de fracţie continuă: a) [5.42.(261). b = 3. Formulaţi un exerciţiu asemănător. Barem. iraţional algebric.23 sau x ≥ 8.4. 9. . Aflaţi zecimala de rang 350. Convertiţi în fracţie –3. ce satisfac condiţia: condiţia: a) –5. 3.356. Capitolul 1. Convertiţi în fracţie –5. b) x ≤ –15. Convertiţi în fracţie: a) –7. Fie numărul 4. c) [5. b) –10. Evaluare formativă 1.428.3(375). Recapitulare şi completări 11 .. a) –3..9. Aflaţi 0. b) [5. Precizaţi ce tip de număr (raţional. b) 6 .. 7.. b = 9. b) x ≤ –9. Start: 1 punct.01-aproximarea prin lipsă a lipsă a numărului: numărului: a) –12. a) –3.4(457). Scrieţi sub formă de fracţie continuă numărul 11.374. ce satisfac condiţia: a) –14 < x ≤ 31. a) –2. . Rotunjiţi la sutimi numărul: 5.5.]. b) 5. Aflaţi numerele întregi m pentru 31 17 ..23. Decideţi dacă numărul este sau nu periodic..32. Fie a = 3. 1].. 4.023456. Fie numărul zecimal 0. Pentru fiecare item rezolvat corect se acordă 1 punct..318. 2. Aflaţi numerele întregi m pentru 7.26. Aflaţi un raţional din inter. 10.. b) –12.9 < x < 3. (4. a) –8. ce satisfac ţimea numerelor reale x. b). Aflaţi 8.32 sau x ≥ 9. 32*.

Aduceţi la forma cea mai simplă: b) 7 15 − 11 15 + 9 15 . a) 13 + 15 . d) 22 − 15 . d) ( 21 + 5 )( 21 − 5 ). d) ( 7 − 8 ) 2 . Aproximaţi prin lipsă cu 0. 9. e) ( 8 − 10 ) 2 . d) (2 x − 1) 2 . c) 10 ( 7 − 3 ). d) 2 ( 5 − 3 ). Aduceţi la forma cea mai simplă: a) 3 ( 5 − 7 ). Capitolul 1.2. c) ( 15 + 2) 2 . 2. Aduceţi la forma cea mai simplă: b) ( 17 + 3) 2 . 3. 344 . e) ( 35 − 5) 2 . Aduceţi la forma cea mai simplă: a) ( 41 − 3) 2 . e) 11 + 17 . b) ( 11 + 2 )( 11 − 2 ). e) 23 − 14 . 980 . a) ( 31 + 2) 2 . 7. c) 26 − 13. f) 864 . Aduceţi la forma cea mai simplă: f) ( x − 5) 2 . f) 2 ( 11 − 13 ). f) ( 33 − 6) 2 . c) ( 38 − 2) 2 . c) 12 14 − 19 14 + 6 14 . f) ( 10 − 11) 2 . d) ( 14 + 3) 2 . b) ( 39 − 1) 2 . d) 27 11 − 49 11 + 8 11. h) 608 . d) ( 37 − 2) 2 . c) ( 11 + 3 )( 11 − 3 ). b) 5 ( 3 − 10 ). b) ( 3 − 5 )2 . 5. b) 26 − 11. e) 51 7 − 78 7 + 16 7 .01: b) 11 + 15 . f) ( 11 + 7) 2 . e) 7 ( 5 − 6 ). c) (3x − 1) 2 . 4. Aproximaţi prin adaos cu 0. Scoateţi factori de sub radical: a) 680 . a) 2 17 − 5 17 + 7 17 . b) 725 . c) ( 3 − 6 )2 . f) 23 − 15 . e) (4 x − 1) 2 . d) 824 . 6. Aduceţi la forma cea mai simplă: a) ( 21 + 11)( 21 − 11). f) ( 21 + 17 )( 21 − 17 ).01: a) 29 − 11. d) 11 + 14 . b) ( 2 − 3 )2 . d) 31 13 − 45 13 + 17 13. e) ( 21 + 19 )( 21 − 19 ). c) 11 + 13 . a) a) (2 x − 5) 2 . Aduceţi la forma cea mai simplă: (2 − 3x) 2 . g) f) 13 + 14 . 8. O p e r a ţ i i c u n u m e r e r e a l e 1. 10. c) e) 12 768 . e) ( 13 + 2) 2 . Recapitulare şi completări .

d) 2x – 11 = 17. e) (7x + 2)(49x – 14x + 4). 2 2 e) x – 24x = 0. Aplicând o formulă de calcul. Introduceţi factori de sub radical: a) 12 15 . d) 14 21. d) | 7x | ≤ 16. d) | x – 6 | ≥ 5. d) x – 12 = 0. e) | x – 5 | ≤ 7. d) 5x – 4 = 7x + 9. Rezolvaţi în R inecuaţia: a) | x – 9 | ≤ 2. Rezolvaţi în R inecuaţia: a) | 4x | ≤ 13. e) | 8x + 13 | = 13. Rezolvaţi în R ecuaţia: a) 3x – 11 = 16. Rezolvaţi în R ecuaţia: b) x2 – 14 = 0. 15. 22. c) | 6x | ≤ 18. 14. f) 5x – 9 = 11. g) 17 12 . 2 c) (4x + 5)(16x – 20x + 25). 17. 2 f) (3x + 7)(9x2 – 21x + 49). c) x2 – 13 = 0. 16. Aplicând o formulă de calcul. c) (7x – 2)(49x2 + 14x + 4). h) 18 10 . Rezolvaţi în R ecuaţia: b) x2 – 21x = 0. dezvoltaţi: a) (7 a + 4)3 . b) 11 23 . Recapitulare şi completări 13 . c) | x – 7 | ≤ 3. f) (4a − 5)3 . dezvoltaţi: b) (5a − 1)3 . b) | 5x | ≤ 14. c) | 4x | ≥ 37. c) | x – 5 | ≥ 21. d) (5a + 2) 3 . e) (6a + 1)3 . d) (7x – 3)(49x2 + 21x + 9). 2 f) (7x – 5)(49x2 + 35x + 25). 12. f) (3a + 4)3 . Aplicând o formulă de calcul. efectuaţi: b) (3x + 5)(9x2 – 15x + 25). 13. a) x2 – 15 = 0. 2 2 e) x – 11 = 0. c) x2 – 22x = 0. c) (5a − 2)3 . a) (9x + 8)(81x2 – 72x + 64). h) | x – 3 | ≤ 14. d) | x – 6 | ≤ 5. f) 4x – 11 = 7x + 12. e) (5a − 4) 3 . 21. Aplicând o formulă de calcul. f) | x – 2 | ≥ 23. 23. 24. c) 7x – 8 = 3x + 6. 19. b) | x – 7 | ≥ 13. e) 3x – 9 = 8x + 5. b) 2x – 9 = 15. 20. b) (5a + 4)3 . a) (9x – 7)(81x2 + 63x + 49). g) | x – 2 | ≤ 11. Rezolvaţi în R inecuaţia: a) | x – 9 | ≥ 12. f) x2 – 25x = 0. h) | x – 4 | ≥ 16. d) | 6x | ≤ 95. Rezolvaţi în R ecuaţia: b) | 2x + 11 | = 8. f) 16 10 . f) x2 – 10 = 0. c) 13 26 . a) | 9x | ≥ 28. c) 4x – 11 = 15. Rezolvaţi în R inecuaţia: b) | 8x | ≥ 35. b) | x – 8 | ≤ 4. g) | x – 8 | ≥ 11. a) x2 – 34x = 0. c) (5a + 3)3 . d) (5x + 2)(25x2 – 10x + 4). efectuaţi: b) (9x – 1)(81x2 + 9x + 1). d) (5a − 3)3 . e) | x – 3 | ≥ 15. a) (7a − 6)3 . d) | 6x + 7 | = 15. a) 7x – 8 = 3x + 6. e) (7x – 4)(49x + 28x + 16). e) 5x – 11 = 13. f) | x – 1 | ≤ 8. 18.11. a) | 4x + 11 | = 25. f) | 3x + 5 | = 9. Capitolul 1. Rezolvaţi în R ecuaţia: b) 6x – 7 = 5x + 3. e) 15 11. c) | 5x + 8 | = 12. d) x – 23x = 0.

x2 = –2. a) 2 x − 121 x −4 x −9 x − 16 x2 + 5x x2 + 6x x2 + 7 x x2 + 8x . ale cărui rădăcini sunt: a) x1 = –3. a) x2 – 23.2. Descompuneţi în produs de factori raţionali: b) x2 – 13. 2 2 d) x – 6x – 40.4. a) 14 b) x2 – 30x + 225. 26. Rezolvaţi în R ecuaţia: b) x2 – 20x – 21 = 0. f) x2 – 24x – 25 = 0. e) 2 x − 25 x − 36 x − 49 x − 64 34. a) x2 – 12x + 36 = 0. x2 = 2. Formulaţi un exerciţiu asemănător. b) 64x3 – 154x2 + 108x – 27. h) 2 . Descompuneţi în factori raţionali: a) 8x3 + 60x2 + 150x + 125. aflaţi suma şi produsul soluţiilor ei: a) x2 – 12x + 34 = 0.3. Rezolvaţi în R ecuaţia: b) x2 – 20x + 101 = 0. 27 x 3 − 27 x 2 + 9 x − 1 Capitolul 1.6.4. b) 2 .6. f) x2 – 24x + 540 = 0. x2 = –3. f) 2 . Simplificaţi raportul: x 2 + 8 x + 16 . Simplificaţi raportul: x 2 − 11x x2 − 2x x 2 − 3x x2 − 4x . d) 2 . f) x1 = –6. b) x2 – 20x + 99 = 0. x2 = –2. e) x – 23x + 530 = 0. c) x1 = 3. 31. Scrieţi polinomul cu coeficientul dominant 1.5. Formulaţi un exerciţiu asemănător. 2 2 e) x – 23x – 24 = 0. c) x2 – 21x + 442 = 0. a) x2 – 6x – 112. Descompuneţi în factori polinomul: a) X 2 + 11X + 30.1. e) x1 = –1. 2 2 d) x – 22x + 122 = 0. e) x1 = 7. Descompuneţi în produs de factori raţionali: b) x2 – 6x – 16.6. b) x1 = –2.5.1. x2 = 3. Formulaţi un exerciţiu asemănător. 29. 35. x 3 + 6 x 2 + 12 x + 8 Formulaţi un exerciţiu asemănător. d) x1 = 8. 34. f) X 2 + 15X + 45. x2 = 5. c) x1 = –2. a) x2 – 19x – 20 = 0. Descompuneţi în factori raţionali: a) x2 + 50x + 625. 2 2 e) X + 14X + 45. d) x – 22x + 122 = 0. 30. a) x1 = 5. d) x – 22x – 23 = 0. d) x2 – 15. 27. d) x1 = –4. x2 = –1. c) x2 – 21x + 442 = 0.5. g) 2 . b) 216x3 – 343y6. x2 = –3. x2 = –1. 33. c) X 2 + 16X + 63. d) X + 12X + 35.4. b) 9x2 − 6x + 1 . c) x2 – 6x – 27. x2 = 4. x2 = 2. Fără să rezolvaţi ecuaţia. f) x2 – 6x – 72.25.5.1. c) x2 – 21x – 22 = 0. 28. f) x2 – 24x + 577 = 0. 2 2 e) x – 23x + 520 = 0. Recapitulare şi completări . b) X 2 + 13X + 42. c) 2 .5. f) x1 = 6. e) x – 6x – 55. 36. 32. Descompuneţi în factori raţionali: a) 343x9 + 125y3. Scrieţi ecuaţia redusă cu soluţiile: b) x1 = 2. x2 = 3.2. c) x2 – 14.

37. Cercetaţi dacă există numere întregi care verifică ecuaţia (2x + 3)4568 + (5x – 1)5316 = 15023661. x 3 + 12 x 2 + 48 x + 64 Formulaţi un exerciţiu asemănător. Formulaţi un exerciţiu asemănător. 46. ⎟ − 2 ⎝ x − 3x + 2 ⎠ x − 3x + 2 Formulaţi un exerciţiu asemănător. Recapitulare şi completări 15 . Formulaţi un exerciţiu asemănător. Rezolvaţi în R ecuaţia: a) x4 – 5x2 + 6 = 0. x2 + 1 x 2 − 3x 47. 44. b) x4 + 7x2 + 12 = 0. 38. 39.. 1− x x Formulaţi un exerciţiu asemănător. Stabiliţi valoarea de adevăr a propoziţiei ⋅ ⋅ ⋅ . Formulaţi un exerciţiu asemănător.. Simplificaţi raportul: x 3 + 64 . 45. a) 3 43. Formulaţi un exerciţiu asemănător.. Formulaţi un exerciţiu asemănător. 1− x x 41. Simplificaţi raportul: a) b) x 3 − 1000 . Rezolvaţi în R ecuaţia x + 2x2 + 3x3 + 4x4 + . Raţionalizaţi numitorul raportului: 3 4 a) . b) x 2 − 3x x2 + 1 + 3 ⋅ − 4 = 0. 42. 2+ 5 3− 5 Formulaţi un exerciţiu asemănător. | x | < 1. 3 5 7 2005 1003 Formulaţi un exerciţiu asemănător.. = 3. Rezolvaţi în R ecuaţia x 2 + 4 x + 4 + x 2 − 4 x + 4 = 4. Rezolvaţi în R ecuaţia (2 x − 5) 2 − 3 (2 x − 5) 2 − 10 = 0. x 3 − 30 x 2 + 300 x − 1000 x 2 + 18 x + 80 x 2 − 16 x + 60 .. Rezolvaţi în R ecuaţia + − 2 = 0. Rezolvaţi în R ecuaţia x2 + x4 + x6 + .. Rezolvaţi în R ecuaţia: 2 x 3x ⎞ ⎛ a) ⎜ 2 + 2 = 0. x < 1. 40. Rezolvaţi în R ecuaţia x − 4 x − 2 + 1 = 0. = 5. b) 3 . b) . 2 4 6 2004 1 48. 2 x + 24 x + 192 x + 512 x − 18 x 2 + 108 x − 216 Formulaţi un exerciţiu asemănător. ⋅ < . Formulaţi un exerciţiu asemănător. 49. Formulaţi un exerciţiu asemănător. Capitolul 1.

2004 56. 57. z −1 Formulaţi un exerciţiu asemănător. Aflaţi forma canonică a polinomului P(X). Aduceţi la forma cea mai simplă: a) 6 − 15 + 30 ⋅ 6 + 15 + 30 ⋅ 21 + 30 .. 55. = 1. 2001 . (Numărul de aur) Punctul M ∈ (AB).. 63*. 53.. 52. 5. Reprezentaţi grafic funcţia f : R → R. 60*.. Aflaţi numărul raţional e pentru care x ⊕ e = x.. Aflaţi câte numere naturale mai mici sau egale cu 2005 nu se divid cu 2. 51. (Numărul de aur) Comparaţi numărul 1 + 1 + 1 + . Simplificaţi: z −1 a) 10 . i =1 Formulaţi un exerciţiu asemănător. dacă pentru orice numere raţionale x şi y este adevărată relaţia: a) x ⊕ y = x + y + 11. f(x) = | 3x – 5 |. aflaţi coeficientul lui X 8 din forma canonică a polinomului (1 + X)(1 + X 2)(1 + X 3)(1 + X 4)(1 + X 5)(1 + X 6)(1 + X 7)(1 + X 8). Formulaţi un exerciţiu asemănător. 7. Formulaţi un exerciţiu asemănător. z + 13 n 59*. tul AB în medie şi extremă raţie). Cercetaţi dacă există numere întregi x. cu numărul de aur. Formulaţi un exerciţiu asemănător.. b) ⎛⎜ 8 + 6 + 7 − 2 6 − 6 ⎞⎟ ⎝ ⎠ Formulaţi un exerciţiu asemănător. b) z +1 . + P(2004). z pentru care x2 + x – 3y5 – 3y + 4z10 – 2 4z = 2 005. (Numărul de aur) Scrieţi numărul de aur sub formă de fracţie continuă. astfel încât MA AB = (împarte segmenMB AM MA (numărul de aur). Formulaţi un exerciţiu asemănător. Recapitulare şi completări . Aflaţi 62*.50. Fie P(X) = 7X – 5. Capitolul 1. b) x ⊕ y = x + y − 15. 58*. Formulaţi un exerciţiu asemănător. 54. i =1 Formulaţi un exerciţiu asemănător. Formulaţi un exerciţiu asemănător. dacă P(2 – X) = 3X 2 – 4X – 5. Aflaţi numărul n pentru care 16 n + n + n + . y. MB 61*. Calculaţi ∑ P(i) = P(1) + P(2) + P(3) + . Stabiliţi valoarea de adevăr a propoziţiei 1 ∑ (−1) ⋅ 7i i ∈ Z. Fără să executaţi toate calculele.

. b) 21 − 15 . Rezolvaţi în R ecuaţia 3 − 2x 3x 2 − 3x 2x + 4⋅ + 3 = 0. a) (4x + 5y)3. b) 5 13 − 7 13 + 8 13. Fie P(X) = 8X – 5. 2 2 b) (4x + 7y)(16x – 28xy + 49y ).. b) 3 11 − 9 11 + 12 11. 2. a) ( 4 x − 9) 2 . Aflaţi 0. Aduceţi la forma cea mai simplă: a) ( 6 + 11) 2 . a) (4x – 7y)(16x2 + 28xy + 49y2). a) 15 + 21. Dezvoltaţi: 4. 5. 3x 3 − 2x 3x 2 − 3x 9. b) ( 5 − 7 )2 . Calculaţi 9. Efectuaţi: 5. Fie P(X) = 9X – 4. b) ( 7 − 11) 2 . Timp de lucru efectiv: 50 minute. + i =1 P(1000). a) | 5x + 32 | = 27. Rezolvaţi în R ecuaţia 8. Aduceţi la forma cea mai simplă: 2 a) ( 2 x − 7) . Dezvoltaţi: a) (2x + 7y)3.01-aproximarea prin lipsă a să a numărului: numărului: a) 19 + 17 . Rezolvaţi în R: 7. 3. Aduceţi la forma cea mai simplă: a) 6 ( 5 − 7 ). Barem.. 6. + 4⋅ + 3 = 0. Aduceţi la forma cea mai simplă: 1. b) ( 23 + 17 )( 23 − 17 ). 2. Capitolul 1. P(1000).. Start: 1 punct. Aduceţi la forma cea mai simplă: a) 5 ( 3 − 7 ). 8. b) (5x – 6y)3. + i =1 2000 ∑ P(i) = P(1) + P(2) + P(3) + . b) 22 − 17 . 7.01-aproximarea prin lip6. Recapitulare şi completări 17 . b) | x – 12 | ≤ 17. Rezolvaţi în R: a) | 4x + 35 | = 28. b) | x – 13 | ≤ 19. Aflaţi 0. Pentru fiecare item rezolvat corect se acordă 1 punct. 4. Calculaţi 2000 ∑ P (i ) = P(1) + P(2) + P(3) + . b) (4x + 5y)(16x2 – 20xy + 25y2). b) ( 29 + 21)( 29 − 21). Aduceţi la forma cea mai simplă: a) ( 7 + 13 ) 2 . Efectuaţi: a) (3x – 8y)(9x2 + 24xy + 64y2). 3.Evaluare formativă 1. 3 b) (3x – 5y) .

b |b| a 2b = | a | b. 2) dacă Proprietăţi ale rădăcinii pătrate: 1) dacă a ∈ R. Puteri cu exponent raţional . 4) Dacă n este par şi b ≠ 0. 3) Dacă n este impar şi b ≠ 0. atunci sgn n b = sgn b. 2) dacă a: b= a . b ∈ R + . atunci ab ∈ R + . Soluţia ecuaţiei xn = b se numeşte radicalul de ordinul n din b şi se notează n b . Suplimentar. b |a| a = . Formulele radicalilor compuşi. b ∈ R*+ . atunci a ∈ R+. 1) Fie n = 2k. Proprietăţi ale radicalilor de ordinul n. iar + 2 2 a + a2 − b a − a2 − b . a 2 = | a |. a− b = Observaţii. a ∈ R + . atunci a+ b = a + a2 − b a − a2 − b . Rădăcina pătrată a numărului a este a . − 2 2 Radicali de ordinul n. Dacă n ∈ N* a. b n |b| 5) Dacă n este par şi a ∈ R+. atunci 6) a ⋅ b = ab . 5) a b = sgn a a 2 b . 3) dacă a ∈ R + . Dacă a 2 − b = c 2 . k ∈ N* şi b ∈ R. Soluţia pozitivă a ecuaţiei n x = a se numeşte radicalul de ordinul n din a şi se notează n a . b ∈ R + . a ∈ R+. 1) ( n a ) n = a. atunci 18 Capitolul II. k ∈ N* şi b ∈ R. atunci numărul pozitiv b este rădăcina pătrată a numărului a sau radicalul de ordinul 2 din a. b ≠ 0. 2) Fie n = 2k + 1. atunci b nb n a n |a| = . atunci nu există n n a ≥ 0. dacă b2 = a. Dacă a este un număr real pozitiv. atunci ( a ) 2 = a .Puteri cu exponent raţional C A P I T O L U L II Rădăcina pătrată a unui număr real nenegativ. atunci este număr par şi a < 0. dacă n este nu- a n = a. 6) Dacă n este impar. 2) Dacă n = 2k + 1. atunci ( n a ) k = n a k . 2) măr natural par sau n n a n = | a |. atunci n a na = . atunci ab = | a | ⋅ | b | . dacă n este număr natural impar şi a ∈ R. k ∈ N* şi a ∈ R+. dacă n este număr natural par şi a ∈ R+ sau n este număr natural impar şi a ∈ R. 1) Dacă n ∈ N* este număr par. atunci 4) dacă ab ∈ R + . 3) dacă a ∈ R + .

a n cu exponenţi neîntregi are sens numai pentru a > 0. atunci a < b implică n a < n b . atunci a k : a m = a k – m. atunci după am- a 2 + 3 ab + 3 b 2 se obţine un raport egal cu el. 9) (Facultativ) n a + 3 b. atunci după a 2 n − 2 n +1 a 2 n b + 2 n +1 a 2 n −1b 2 − . În particular. 10) (Facultativ) amplificarea cu n n a n −1 + n a n − 2 b + n a n −3 b 2 + . atunci n m a = mn a . atunci după amplificarea cu a n −1 + n a n − 2 b + n a n −3 b 2 + . + n b n −1 se obţine un raport egal cu el. al cărui obţine un raport egal cu el. 7) Dacă a ∈ R*. n > 1.) 8) Dacă a ∈ R*+ . atunci a k = m a . al cărui numitor este a a 2 + 3 ab + 3 b 2 . 1) 1m = 1 pentru orice număr întreg m. atunci după amplificarea lui cu a − b se obţine un raport egal cu el. atunci după amplificarea lui cu a + b se obţine un raport egal cu el. a 2 − 3 ab + 3 b 2 se obţine un raport egal cu el. 0m nu are sens m pentru m ∈ Q– ... Puteri raţionale ale numerelor reale.. atunci după amplificarea cu 3 egal cu el. + n b n −1 atunci după a − n b . 8) (Facultativ) − . Raţionalizarea numitorilor unor rapoarte. 5) Dacă a ∈ R*. k ∈ Z şi m ∈ Z. + 2 n +1 b 2 n atunci după amplificarea cu 2 n +1 el. 6) Dacă a ∈ R*. 6) 3 3 a 2 − 3 ab + 3 b 2 atunci după amplificarea cu 3 3 a + 3 b se a − 3 b . k > 1. b ∈ R* şi m ∈ Z.( n a ) k = n a k . 3) (−1) m = ⎨ ⎩ 1. 5) plificarea cu 3 2 n +1 a 2 n − 2n +1 a 2n b + 2n +1 a 2n −1b 2 a + 2 n +1 b . + 2 n +1 b 2 n se obţine un raport egal cu el. dacă m este număr impar 4) Dacă a ∈ R*. Puteri întregi ale numerelor reale. al cărui nu- mitor este a – b. 8) n = a − n a pentru orice număr întreg n. k ∈ Z şi m ∈ Z. 2) a + b . 3) atunci după amplificarea cu numitor este a + b. Pentru m > 0. (Se aplică la înmulţirea radicamk lilor. al cărui numitor este a – b. Puteri cu exponent raţional 19 . 9) Dacă a ∈ R+. a n = n a m . k ∈ N*+ . al cărui numitor este a − b. 0 n = 0.. Pentru orice a ∈ R*+ . se obţine un raport egal cu n a − n b . al cărui numitor este a + b. se obţine un raport 2 n +1 a + 2 n +1 b . al cărui numitor este a − b. 7) Dacă a ∈ R*+ . Dacă numitorul unui raport este de forma: 1) a − b . 2) 0 m ⎧− 1. m ∈ m m Z.. al cărui numitor este a + b. 4) 3 3 – b. Atenţie! 00 nu are sens. se obţine un raport egal cu el. b ∈ R* şi m ∈ Z.. atunci (a : b) m = a m : b m . a 0 = 1. a ∈ R*. dacă m este număr par. al cărui numitor este a + b. n ∈ N*. atunci a k⋅a m = a k + m. 7) (Facultativ) 2 n +1 amplificarea cu a − 3 b ... atunci (ab) m = 1 a mb m . n Capitolul II. b ∈ R+. = 0 pentru orice m ∈ Z*+ . al cărui numitor este a – b.

4. 5) Dacă a ∈ R*+ . f) 5 − 16807 . c) 5 − 1024 . 49 . h) 8 10 3. a) 4 .1) 1m = 1 pentru orice număr raţional m. d) − 3125 . Aduceţi la forma cea mai simplă: a) 4 (−2) 4 . 4 611 . Introduceţi factori sub radical: a) 3 4 5 . c) 2 3 4 . calculaţi: a) 4 16 . 3) Dacă a ∈ R*+ . a 0 = 1. R a d i c a l i d e o r d i n u l n 1. c) 3 64 . 12. b) 5 213 . Scoateţi factori de sub radical: g) − 6 9 7 . 4) Dacă a ∈ R*+ . f) 5 16807 . d) 9 . calculaţi: b) 0 . f) 3 − 343. f) c) 4 a 4 = a. 3. d) 5 3125 . e) a 3 = a. b) 4 81. e) 3 − 216 . atunci (a m ) n = a mn . 7) Dacă a ∈ R*+ . a) (−2) 2 . Scrieţi cât mai simplu: 5 5 − 7776 . d) − 7 6 4 . 5. 6) Dacă a ∈ R*+ . Utilizând descompunerea în factori. c) 6 315 . e) 7. g) 6 9 7 . Capitolul II. b) 4 (−3) 4 . atunci a k : a m = a k – m. e) (−3) 2 . c) 5 1024 . e) 4 1296 . b ∈ R*+ şi m ∈ Q. a) 20 e) d) 7 5 25 . e) 77 2 . calculaţi: a) 5 − 32 . m ∈ Q şi n ∈ Q. Utilizând descompunerea în factori. c) (−4) 2 . d) 9. 4 2401. c) − 3 3 4 . b) 3 − 27 . atunci (ab) m = a mb m . c) 4 256 . Introduceţi factori sub radical: a) − 5 4 7 . Puteri cu exponent raţional . d) 3 − 125 . f) e) 5 7776 . Utilizând descompunerea în factori. k ∈ Q şi m ∈ Q. f) 4 3 216 . f) 4 (−6) 4 . atunci (a : b) m = a m : b m . b) (−3) 2 . 11. f) 7 a 7 = a. b) 5 243 . e) e) 6 a 6 = − a. d) 4 625 . c) 3 − 64 . a) b) 3 81. Aflaţi numerele reale pentru care: a 2 = − a. e) − 77 2 . d) 3 125 . d) 5 6 4 . h) − 8 10 3. calculaţi: a) 3 − 8 . calculaţi: a) 3 8 . f) − 4 8 5 . d) 8. Utilizând descompunerea în factori. b) 2 5 3. (−5) 4 . f) 4 8 5 . calculaţi: a) 5 32 . 2. 10. 4 (−7) 4 . k ∈ Q şi m ∈ Q. 1. În particular. atunci a k⋅a m = a k + m. d) 5 a 5 = a. b) − 2 5 − 3. c) 16 . 6. b ∈ R*+ şi m ∈ Q. (−7) 2 . 2) 0 m = 0 pentru orice m ∈ Q*+ . Utilizând descompunerea în factori. (−8) 2 . c) 4 (−4) 4 . Utilizând descompunerea în factori. f) 3 343. b) 3 27 . b) 5 − 243.

b) ( 2 − 3 ) 4 2 . 20. Puteri cu exponent raţional 21 . 18. c) (4 − 17 )9 8 . 17. g) 16 17 6 . b) ( 2 − 5 )5 7 . f) 19 şi 5. h) 5 12 u. f) ( 2 − 6)14 6 . Simplificaţi radicalul: a) 12 (−2) 4 . b) 14 ( −3)10 . 23. Aduceţi la forma cea mai simplă: a) (3 7 2 )5 . y. d) 24 ( −2) 6 . e) 120 şi 5. d) ( 6 − 7 )11 2 . h) 20 1910 . (−6)32 . Scoateţi factori sub radical: f) (2 − 3 11)12 6 . g) 6 10 t. d) (2 − 3 10 )8 5 . c) 6 (4 − 3 65 )8 . d) 8 (5 − 3 126 )10 . 26 . Comparaţi numerele: b) a) 5 şi 2. e) (2 − 4 17 )10 4 . f) 15 1310 . d) 11 şi 3. 3 c) (3 − 3 28 )6 4 . c) 17 şi 4. b) 4 (2 − 3 12 ) 6 . d) 17 5 x. e) 21 şi 4.e) 8 339 . 7 şi 3. c) 6 (−5) 2 . c) 5 33 şi 2. e) (3 − 9 )13 6 . f) 9 (−5) 25 . z. d) (6 5 ) 7 . e) (7 63 ) 4 . f) 12 (2 − 6 67 )14 . Introduceţi factori sub radical: a) (2 − 5 )7 3. b) 3 3 şi 1. a) 16 (3 − 5 244 )18 . 16. 13. c) 10 54 . a) 7 x. h) 11 (−9)35 . f) ( 10 − 4)15 7 . Simplificaţi radicalul: a) 6 34 . Introduceţi factori sub radical: a) (1 − 5 2 )16 3. Comparaţi numerele: a) 4 15 şi 2. e) 10 (3 − 4 83 )12 . b) ( 4 32 )5 . h) 11 637 . h) (11 17 3 )9 . b) 8 e) 14 114 . b) 5 (−4)12 . Capitolul II. f) (8 113 )9 . Aduceţi la forma cea mai simplă: c) (5 23 ) 6 . f) 9 8 22. 19. b) (2 − 3 9 ) 4 2 . 21. d) 12 79 . Scoateţi factori de sub radical: g) 10 551 . d) 6 65 şi 2. f) 4 82 şi 3. f) 9 435 . d) ( 3 − 5 )10 2 . e) ( 5 − 6 )12 3. (−3)16 . g) (9 132 )11. a) 4 (−7)14 . 15. c) 4 7 x. b) 3 5 e) 11 8 x. c) (1 − 3 )6 5 . d) 7 (−8) 22 . g) 10 14. c) 6 e) 8 (−2) 20 . Introduceţi factori sub radical: a) (1 − 2 )8 3.

Aduceţi la forma cea mai simplă: 6 (5 9 − 4 10 )8 . f) 22 (−9) 2 . 30. e) 3 9 ⋅ 7 2 . 31. e) 1 . Formulaţi un exerciţiu asemănător. Formulaţi un exerciţiu asemănător. 3− 2 5+ 3 1 1 e) .e) 20 (−7) 4 . c) x − 5 17 . 11 − 3 13 + 10 26. Aduceţi la forma cea mai simplă: b) 3 6 ⋅ 5 2 . Formulaţi un exerciţiu asemănător. 24 7 ⋅ 5 3. 1 . 7− 3 1 . 15 − 5 c) g) d) 1 6 4 . 32. f) . 33. Introduceţi factori sub radical: b) ( 7 − 3 4 )5 2 . f) f) 1 8 25 x −11 . Formulaţi un exerciţiu asemănător. Comparaţi numerele 3 5 şi 5 15 . Introduceţi factori sub radical: 10 (7 x − 6)10 = 6 − 7 x. 28. a) ( 4 7 − 3 5 ) 4 3. Formulaţi un exerciţiu asemănător. Puteri cu exponent raţional . 10 − 7 1 . Formulaţi un exerciţiu asemănător. Raţionalizaţi numitorul raportului: 1 1 1 . c) 4 . 29. 21. d) x − 7 19 . d) 5 4 ⋅ 6 5 . b) b) (3 − 2 x)7 (2 x − 3) 2 . Raţionalizaţi numitorul raportului: 1 1 a) . a) x − 6 7 . 7 8 27. Scoateţi factori de sub radical: b) a) 11 (7 10 − 4 3 )13 . a) 7 9 4 2 5 11 3 g) 26 c) 4 (−6) 2 . Aduceţi la forma cea mai simplă: b) a) 5 (2 x − 3)5 . a) 3 5 ⋅ 4 7 . Formulaţi un exerciţiu asemănător. 34. a) 5 8 + 32 ⋅ 5 8 − 32 . 17 − 3 d) h) 1 5 3 . b) 2004 2 − 2 + 3 ⋅ 2004 2 + 2 + 3 ⋅ 2004 2 + 3 . b) . f) 4 10 ⋅ 7 2 . 24. Aflaţi numerele reale x pentru care: 8 (3x − 2)8 . 25. e) x −12 15 . h) (−4)8 . b) . 22 Capitolul II. Aflaţi pentru ce valori ale numărului x are sens expresia: b) 3 − x 11. a) (2 − x) 4 x − 2 . a) 8 (5 x − 3)8 = 5 x − 3.

Aduceţi la forma cea mai simplă ( 3 + 2 )(4 3 + 4 2 ).. Raţionalizaţi numitorul raportului: 6 5 a) 3 .(32 3 + 32 2 )(32 3 − 32 2 ). Formulaţi un exerciţiu asemănător. 42. Formulaţi un exerciţiu asemănător.. Formulaţi un exerciţiu asemănător. Aduceţi la forma cea mai simplă 4 4 4 4 4 4 163 . Demonstraţi că 13 + 133 − 13 − 133 = 14 .. Aduceţi la forma cea mai simplă 2 ⋅ 4 2 ⋅ 8 2 ⋅ 16 2 ⋅ 32 4 . 38. Aduceţi la forma cea mai simplă 2 ⋅ 4 2 ⋅ 8 2 ⋅ 16 2 ⋅ . 43. Calculaţi 3 10 3 10 3 10 3 10 . 37. b) 3 3 3 3 49 + 14 + 4 49 − 35 + 3 25 Formulaţi un exerciţiu asemănător.. Formulaţi un exerciţiu asemănător.. b) 3 5 +1 6 −1 Formulaţi un exerciţiu asemănător. . ⋅ 1024 2 ⋅ 2048 2 .. 39. Formulaţi un exerciţiu asemănător. 44. Formulaţi un exerciţiu asemănător. 36. Calculaţi 1 1 1 1. . . Formulaţi un exerciţiu asemănător.35. unde „ . 46..“ indică faptul că expresia nu se termină. Formulaţi un exerciţiu asemănător.. Formulaţi un exerciţiu asemănător. Formulaţi un exerciţiu asemănător...“ indică faptul că expresia nu se termină. 48. Aduceţi la forma cea mai simplă ( 2 + 1)(4 2 + 1)(8 2 + 1)(16 2 − 1)(16 2 + 1).. Puteri cu exponent raţional 23 . Capitolul II. Construiţi o ecuaţie de grad minim cu coeficienţi raţionali cu una dintre soluţii 2 + 3 3. Aduceţi la forma cea mai simplă 3 2 ⋅ 6 2 ⋅ . Formulaţi un exerciţiu asemănător. Demonstraţi că 3 9 + 4 5 + 3 9 − 4 5 = 3. Formulaţi un exerciţiu asemănător. iar n ∈ N*. 47. unde „ . ⋅ 48 2 ⋅ 96 4 . 3 45. 41. Construiţi o ecuaţie de grad minim cu coeficienţi raţionali cu una dintre soluţii 1 + 3 3. .. 40.. Raţionalizaţi numitorul raportului 2 12 a) 3 ..

b) 6 729 . b) Raţionalizaţi numitorul rapor5 Capitolul II. Scoateţi factori de sub radical: a) 3 (3 − 3 35 )5 .. Introduceţi factori sub radical: a) 8 a 8 = − a. b) ( 20 133 ) 7 . 5 + 3 3 + 5 + 3 3 + 7 + 4 3 − 5 + 4 5 − 3 3 + . b) 13 − 133 . a) (11 103 ) 4 . + 3+ 2 2 5+ 2 6 7 + 2 12 199 + 2 9900 Formulaţi un exerciţiu asemănător. 6. b) Raţionalizaţi numitorul rapor- (2 − 3 9 )7 . (−13)12 . b) 4 (5 − 26 ) 6 . Aduceţi la forma cea mai simplă: 1 1 1 1 .. a) Aduceţi la forma cea mai simplă 24 3 2 4 3 x ⋅ x . Aduceţi la forma cea mai simplă: 3 6 b) 8 6. b) 4 256 . Formulaţi un exerciţiu asemănător. Eliminaţi radicalii compuşi şi aduceţi la forma cea mai simplă: a) 9 − 4 5 .“ indică faptul că expresia nu se termină. 52. 4... 4.. a) Aduceţi la forma cea mai simplă 4 x ⋅ 3 x2 . b) − 34 4 . b) 12 a12 = − a. . unde „ .49. b) 11 a11 = a. Calculaţi: a) 3 − 1000000 . 7. Introduceţi factori sub radical: a) 43 3. Aduceţi la forma cea mai simplă: (3 3 − 4 5 ) 26 . 5. Puteri cu exponent raţional . (−11)10 .. a) a) (7 112 ) 4 . 5 − 3 3 + 5 − 3 3 + 7 − 4 3 .. Aduceţi la forma cea mai simplă (radicalii se repetă de 2004 ori) 5 + 4 5 + 3 3 + . Calculaţi: a) 3 − 1000 .. Calculaţi n n n n . 2. Aduceţi la forma cea mai simplă: b) 6 ( 24 − 5)8 .. b) − 26 3. 7. 51. Aflaţi numerele reale pentru care: a) 7 a 7 = a. 3. Evaluare formativă 1.. 2. 3. b) ( 24 75 )5 . Scoateţi factori de sub radical: a) 25 5 . 5. iar n ∈ N*. + + + . Aflaţi numerele reale pentru care: 1. Aduceţi la forma cea mai simplă: a) 5 a) 5 4 b) 10 ( 4 3 − 5 5 ) 22 . 50.

–55 28 81 –17 –47 23 68 –13 d) x y x y . f) x–75y64x94y–53.. c) ( x − 26) 11 − 22) 39 . Scrieţi cât mai simplu folosind puterile cu exponent întreg: b) x–27y39x49y–81. Aflaţi numerele reale pentru care are sens: a) ( x − 24) d) ( x + − 7 15 . d) b) . Scrieţi cu ajutorul puterilor raţionale: e) e) a) 12 9213 . P u t e r i c u e x p o n e n t r a ţ i o n a l 1. Aduceţi la forma cea mai simplă: 15 . c) 7 59 . Aduceţi la forma cea mai simplă: (3 9 + 3 6 + 3 4 )(6 3 + 6 2 )(12 3 + 12 2 ) (3 16 + 3 12 + 3 9 )(6 4 + 6 3 )(12 4 + 12 3 ) b) 3 . b) 7 11 ( x + 5) . 3.(96 4 + 96 3 ). . 11 − 7 8. 6. Puteri cu exponent raţional 11 35 . d) 10 811 .. c) e) 13 911 .. 17 − 29) 35 . Aflaţi numerele reale pentru care are sens: a) 3 9 ( x − 2) . b) 6 39 . Raţionalizaţi raportul: 5 . Scrieţi 3 fracţii cu numitorii pari. d) 36 . 17 24 5417 . 121 − 3 33 + 3 9 9. a) 3 13 − 3 10 6 4 . 9 ( x + 11)17 . a) 3 15 − 3 10 tului tului 14 . d) 20 7319 . a) . Timp de lucru efectiv: 50 minute. Pentru fiecare item rezolvat corect se acordă 1 punct. a) x–3y7x15y–17. 169 − 3 26 + 3 4 9.( 48 3 + 48 2 ). 5 d) e) ( x + f) ( x − 23) 21 . echivalente cu: 8 3 7 11 . c) 11 5 9 13 5. c) 24 . c) 16 8233 .. b) 3 . e) x y x y . − 13 23 . b) 14 1611 . 3 21)19 . Barem. Scrieţi cu ajutorul puterilor raţionale: a) 5 37 . Scrieţi folosind puteri întregi: 12 3 5 24 41 53 a) 8 . Start: 1 punct. 13 . 3 7 ( x − 7) . c) x–47y57x63y–32. 19 28 5525 . 12 . Raţionalizaţi raportul: 3 . f) 46 . 2. − 25 . f) f) f) 17 129 . 7. 4. Capitolul II. b) 17 . x z x y t y 2.4 . e) 31 . 13 − 7 11 − 7 8. f) ( x + 22) b) ( x + 17) e) ( x − − 9 19 .

7 d) ( x 2 ) 38 + 19 x 7 = 0. c) ( x 2 ) 30 + 15 x11 = 0. 5 a) 11 12 : 81 . c) 11 7 d) x 11 = 11 x 7 . 3 e) 7 8 ⋅ 4912 ⋅ 343 36 . 3 = x . 5 8 7 a) 311 : 5 97 . − 33 34 . Aduceţi la forma cea mai simplă: 3 4 2 8 a) 2 7 ⋅ 4 3 ⋅ 814 . 11 7 b) ( x 2 ) 22 + 11 x 7 = 0. 6 4 11 6 b) 3 a) ( x 2 ) 14 + 7 x 3 = 0. Aflaţi numerele reale pentru care are sens: a) ( x + 46) − 11 20 . 11 c) 513 : 39 254 . 9 14 4 16 : 16 35 . b) 17 c) ( x + 38) f) ( x − 77) c) 16 e) 12 f) 20 d) 15 10. 11 10 13 12 9 5 11 9 a) (5 7 ) 9 . 11 7 d) e) 13. 15. d) 11. 7 4 2 29 11 7 3 5 d) 6 7 : 14 365 . Aduceţi la forma cea mai simplă: 3 5 f) f) 911 ⋅ 8122 ⋅ 729 33. − 35 36 . Convertiţi în radical: a) 13 − 3 28 . 5 9 x = 9 x5 . b) ( x − 49) − 5 22 . d) (618 ) 17 . d) 6 9 ⋅ 3612 ⋅ 21618 . 7 5 23 − − f) 7 6 : 18 4915 . 5 7 c) 15 616 7 : 36 8 . f) 17 10 13 23 26 : 100 . 17 c) 5 6 ⋅ 2512 ⋅12518 . Aduceţi la forma cea mai simplă: 17 40 . − 915 . f) x 15 = 15 x 7 . c) 25 − 1211 . 16. Aduceţi la forma cea mai simplă: 2 3 7 3 11 a) 5 3 = x . 17. e) (819 )18 . 7 7 f) (311 ⋅ 513 ) 36 . 7 e) x 13 = 13 x11 . 7 4 9 e) (1314 ⋅1215 ) 11 . e) b) 3 5 ⋅ 915 ⋅ 27 20 . c) (7 15 ) 13 . Scrieţi cu ajutorul puterilor raţionale: a) 11 − 39 . Aduceţi la forma cea mai simplă: 5 8 9 − 41 32 . − 5 32 . d) ( x − 76) e) ( x + 35) 9.8. f) (912 ) 13 . − 9 38 . b) 415 : 6 85 . f) ( x 2 ) 50 + 25 x 21 = 0. 12. 3 − 95 . Capitolul II. − 13 18 . 17 3 20 b) 17 : 9 30 . Rezolvaţi în R ecuaţia: 3 5 x 7 5 a) (3 9 ⋅ 5 4 ) 18 . − 14 25 . b) (3 9 ) 8 . 14. 13 15 7 14 : 49 20 . 3 7 x 5 c) (7 11 ⋅ 812 ) 30 . 5 d) (118 ⋅ 9 20 ) 22 . b) 21 − 731 . − 15 40 . 4 2 7 64 . Rezolvaţi în R ecuaţia: 26 4 b) (312 ⋅ 518 ) 35 . 21 5 e) ( x 2 ) 46 + 23 x 5 = 0. Puteri cu exponent raţional . e) 9 9 : 27 818 .

Formulaţi un exerciţiu asemănător. + 36). 21. 1 15 29 . + 216). 1 c) ( x 2 + 7 2 )( x 2 − 7 2 ). 19. Aduceţi la forma cea mai simplă: 1 (5 x 3 e) 1 23 43 . Scrieţi ca putere cu exponent raţional: a) 19 ( x − 1)9 . 3 a) 1030301. 25. d) 1 (5 x 3 2 4)(5 x 3 + f) 1 (5 x 3 2 + 6)(5 x 3 1 − 20 x 3 1 − 30 x 3 + 16). Aduceţi la forma cea mai simplă: 1 1 1 1 1 a) (3x 2 + y 2 )(3 x 2 − y 2 ). Formulaţi un exerciţiu asemănător. b) 5 9 . 1 1 1 d) (2 x 2 + 3 2 )(2 x 2 − 3 2 ). + 9). cu coeficienţi raţionali şi cu soluţia reală: 1 17 9 . f) 19 32 . e) 15 21. 27 .18. x < 1. b) c) a) 20. + 1 4x 3 + 16). b) Formulaţi un exerciţiu asemănător. 1 d) 1 29 54 . 2 1 1 1 + 25). e) ( x 2 + 6 2 )( x 2 − 6 2 ). e) 22. 23. 2 1 b) (5 x 3 + 2)(25 x 3 − 10 x 3 + 4). 1 + 1 2x 3 + 4). 1 319 . 1 1 1 1 1 1 1 2 − 1)(25 x 3 a) c) 1 (x 3 2 − 3)( x 3 1 + 3x 3 1 (x 3 2 − 5)( x 3 1 + 5x 3 1 + 5x 3 + 1). 26. b) (5 x 2 + 2 2 )(5 x 2 − 2 2 ). Capitolul II. 1 (2 x 3 1 f) (7 x 2 + 3 2 )(7 x 2 − 3 2 ). Stabiliţi dacă sunt raţionale numerele: 11 (3x − 8)5 . 1 1 b) (7 x 2 − 6 y 2 ) 2 . c) 2 + 3)(4 x 3 1 − 6x 3 e) 1 (3x 3 2 + 5)(9 x 3 1 − 15 x 3 1 b) 1 (x 3 2 − 2)( x 3 d) 1 (x 3 2 − 4)( x 3 f) 1 (x 3 2 − 6)( x 3 1 + 6x 3 1 + 9). Rezolvaţi în R ecuaţia: 13 5 a) (2 x − 1)11 = 11 ( 2 x − 1)11 . Aduceţi la forma cea mai simplă: 1 1 f) 1 39 75 . cu coeficienţi raţionali şi cu soluţia reală: a) 7 5 . c) 11 16 . b) Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător. d) 13 11. 1 a) (3x 3 + 4)(9 x 3 − 12 x 3 + 16). 1 10040060040014 . 24. Construiţi ecuaţia de grad minim. + 25). Construiţi ecuaţia de grad minim. Puteri cu exponent raţional b) [(3 − 5 x) 2 ] 30 − 15 (5 x − 3)13 = 0. x ∈ R. Dezvoltaţi: 1 1 a) (3 x 2 + 5 y 2 ) 2 .

Aduceţi la forma cea mai simplă 1 (x 6 5 − 1)( x 6 + 12 4 6 x − (7 x − 8 y )5 (12 x + 5 z )8 . Aduceţi la forma cea mai simplă ( x 7 + 1)( x 7 − x 7 + x 7 − x 7 + x 7 − x 7 + 1).. Fie numerele 6. Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător. 30. Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător. Aflaţi valoarea de adevăr a relaţiei 2 2 ⋅ 2 3 ⋅ 2 6 = 2 şi construiţi două relaţii asemănătoare. a) 3 135 + a 3 40 + 5. Decideţi dacă există numere întregi x pentru care: 1 3x + 11 ⎛ 7 x + 30 ⎞ 4 ∈ N... 1 512 ⋅ . + 3 6 x + 2 6 x + 1 x6 + 1). 28. 28 şi 496.75.2.. a) are sens x + 2 5 . Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător. 32. Aduceţi la forma cea mai simplă: 1 1 1 1 1 1 (5 256 − 1)(5128 − 1)(5 64 − 1). 34. 1 x⋅ x2 1 ⋅ x4 1 ⋅ x8 1 16 ⋅x 1 1 1 1 35.1. Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător. Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător. 36.27. 28 Capitolul II. 1 1 1 37. Aduceţi la forma cea mai simplă Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător. ⋅ x . Aflaţi numerele raţionale a pentru care este număr raţional: 1 1 b) 250 3 − a ⋅ 54 3 − 6. Scrieţi cu ajutorul puterilor cu exponent raţional Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător. 29. Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător. Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător. b) ⎜ a) 3 ⎟ ∈ N. Decideţi dacă există numere întregi x pentru care: 7 x +5 8 x −3 b) 13 x + 4 are exponentul întreg. 33.(5 8 − 1)(5 4 − 1)(5 2 − 1). 1 6 5 4 3 2 1 31. Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător... Rezolvaţi în R inecuaţia [(5x − 8) 2 +8 ] − 1 3 [ + (9 y − 5) 2 + 256 ] − 1 4 ≥ 0. Aduceţi la forma cea mai simplă x ⋅ x 3 ⋅ x 9 ⋅ x 27 ⋅ x 81 ⋅ . x+2 ⎝ x+3 ⎠ Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător. Puteri cu exponent raţional .

3. Aflaţi numerele reale pentru care 2. Dezvoltaţi: 1 1 1 a) (2 x 2 + y 3 )3 . b) 3 x 3 + x 3 4 x 3 +5 = 3 6x . Puteri cu exponent raţional a) 12 x − 12 . Rezolvaţi în R inecuaţia [(7 x + 4) 2 + 216 ] − [ 1 3 ] + (3 y − 11) 2 + 81 − 1 4 [ + (5 z − 7) 4 + 64 ] − 1 6 ≥ 1. b) (2 − x) 7 .13. Aflaţi numerele reale a pentru care este număr raţional: a) 4 2 405 + (a + 5a − 4) 80 − 5. 40.2. Capitolul II. b) ( x + 73) 15 . Aflaţi un număr întreg x pentru care: a) x x 3 +2 = x 2 5 . Aflaţi numerele reale pentru care are sens: are sens: a) 8 − 3 x − 8 . 11 9 a) ( x − 34) 11 . 41.38. 43. Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător. Formulaţi un exerciţiu asemănător. 2. Scrieţi cu ajutorul puterilor raţionale: nale: a) 7 163 . a) 3 ∈ N. Decideţi dacă există numere întregi x pentru care: 2 4x2 +4x 2 x +1 a) are sens 19 . 29 . b) 10 223 . 4 b) 1 375 3 2 + (a − 7a 1 − 3) ⋅ 192 3 − 8. Scrieţi cu ajutorul puterilor raţio1. Evaluare formativă 1. Aflaţi numerele reale pentru care are sens: are sens: 3 5 a) ( x − 15) 7 . b) ⎜⎜ ⎟ x−2 ⎝ x−3 ⎠ Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător. Aflaţi numerele reale pentru care 3. b) 8 215 . Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător. 39. 42. a) 9 154 . b) 6x2 −2x 73 3 x −1 are exponentul întreg. Decideţi dacă există numere întregi x pentru care: 1 ⎛ x2 − 4x + 4 ⎞ 4 x −x ⎟ ∈ N. 1 b) (3x 3 − y 2 )3 . b) ( x + 9)11 . b) (9 − x) − 9 25 . Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător.

11 b) 7 11 15 (15 ) 14 . a) are sens 7 x 2 −5 x 7 x +1 13. 9. Puteri cu exponent raţional .. Aduceţi la forma cea mai simplă 1 1 1 16 64 4 (7 x − 2) (7 x − 2) (7 x − 2) . 30 Capitolul II. Aduceţi la forma cea mai simplă: 2 57 4 75 4 ⋅ 5 21 . 1 (7 3 b) ( x 2 ) 38 + 19 x15 = 0. Dezvoltaţi: 2 − 3) . Rezolvaţi în R ecuaţia: a) x 17 = 17 x 5 .. b) ( x 2 ) 30 + 15 x13 = 0. 9. Decideţi dacă există numere în8. 6.. Timp de lucru efectiv: 50 minute. b) 6 5 13 (11 ) 8 . Aduceţi la forma cea mai simplă: 4 a) 6 11 (7 ) 4 .. Aduceţi la forma cea mai simplă 1 1 1 5 25 125 (5 x − 3) (5 x − 3) (5 x − 3) (5 x − 3). a) 1 (3 3 − 4) 2 . Pentru fiecare item rezolvat corect se acordă 1 punct. 12 x −1 37 4 x + 3 b) are exponent întreg. Decideţi dacă există numere întregi tregi x pentru care: x pentru care: a) are sens 3 5 x 2 −6 x 5 x +1 11. Barem. b) 119 : 1127 . 13 : 7 20 . Dezvoltaţi: a) 5 5 = 25 x 3 .4. Start: 1 punct. a) b) 5. + 5)3 . 8. Aduceţi la forma cea mai simplă: 7. 1 (6 3 b) b) + 5) . 6. Rezolvaţi în R ecuaţia: a) 3 x 25 4. 5. Aduceţi la forma cea mai simplă: a) 3 5 (5 ) 6 . 9 x −1 56 3 x + 2 b) are exponent întreg. 1 (5 3 5 a) 6 9 ⋅ 613 . 13 15 7.

x ∈ A} sau reprezentarea acestei mulţimi într-un sistem de axe ortogonale.C A P I T O L U L III Funcţii Corespondenţă între mulţimi. Fie funcţia f : A → B. ⎪ 1. 1) f este crescătoare pe submulţimea C a mulţimii A. care asociază fiecărui element al mulţimii A un singur element al mulţimii B. Elementele unei funcţii sunt: domeniul de definiţie (funcţia f : A → B are domeniul de definiţie A). dacă x = 0 2) Funcţia semn ⎪ x. un tabel. dacă x1 < x2 implică f ( x1 ) ≥ f ( x2 ). Graficul funcţiei f este G f = {(x. domeniul valorilor (funcţia f : A → B are domeniul valorilor B). analitic (o formulă. 2) f este strict crescătoare pe submulţimea C a mulţimii A. dacă este sau crescătoare sau descrescătoarea pe C. iar y este variabilă dependentă. ⎩ ⎧− 1. pentru orice elemente x1 şi x2 ale mulţimii C. 3) f este descrescătoare pe submulţimea C a mulţimii A. atunci f(x) = y şi imaginea lui x prin funcţia f este y. Zeroul unei funcţii. un grafic). dacă x1 < x2 implică f ( x1 ) < f ( x2 ). Funcţii monotone. O funcţie poate fi definită: sintetic (printr-o diagramă. dacă x1 < x2 implică f ( x1 ) ≤ f ( x2 ). x ∈ R. Teoremă. 4) f este strict descrescătoare pe submulţimea C a mulţimii A. dacă x = 0 3) Funcţia parte întreagă f(x) = [x]. 6) f este monotonă dacă C = A. ⎩ 4) Partea neîntreagă sau zecimală f(x) = {x}. Funcţii 31 . O funcţie numerică are domeniul de definiţie şi domeniul valorilor mulţimi de numere. x este variabilă independentă. O corespondenţă între mulţimile A şi B este o submulţime (parte) nevidă a produsului cartezian A × B în care apar toate elementele mulţimii A. 1) Funcţia f este crescătoare (descrescăCapitolul III. pentru orice elemente x1 şi x2 ale mulţimii C. Moduri de definire a unei funcţii. o regulă etc. y) | y = f(x).). ⎧− x. dacă x1 < x2 implică f ( x1 ) > f ( x2 ). dacă f(m) = 0. Funcţia f definită pe A cu valori în B se notează f : A → B. Mulţimea valorilor funcţiei f este Im f = E(f) = {y ∈ B | y = f(x)}. Dacă f asociază lui x ∈ A elementul y ∈ B. dacă x > 0. 1) Funcţia modul f(x) = | x | = ⎨ 0. Noţiunea de funcţie. O funcţie f definită pe mulţimea A cu valori în mulţimea B este o corespondenţă între cele două mulţimi. Fie funcţia f : A → R şi B ⊆ A. dacă x < 0 ⎪ (signum) f(x) = sgn x = ⎨ 0. dacă x > 0. Fie mulţimile nevide A şi B. Funcţia f are zeroul m. dacă x < 0 ⎪ Funcţii speciale. legea de corespondenţă sau regula de asociere (funcţia f : A → B are legea de corespondenţă f). Fie mulţimile nevide A şi B. pentru orice elemente x1 şi x2 ale mulţimii C. Se numeşte corespondenţă între mulţimile A şi B o submulţime nevidă a produsului cartezian A × B. 5) f este monotonă pe submulţimea C a mulţimii A. pentru orice elemente x1 şi x2 ale mulţimii C.

Reprezentarea graficului funcţiei f într-un sistem de axe ortogonale este o mulţime de puncte: 1) conţinută de o dreaptă paralelă cu axa Ox. Funcţii . a ≠ 0. 3) conţinută de o dreaptă concurentă cu axa Ox într-un punct diferit de origine dacă a ≠ 0 şi b ≠ 0. 0) şi (0. O relaţie de forma y = ax defineşte proporţionalitatea directă cu coeficientul a. A ⊆ R. Graficul funcţiei f x este o hiperbolă (vezi desenul din dreapta). f(x) = b.toare) pe mulţimea C dacă şi numai dacă f ( x 2 ) − f ( x1 ) ≥0 x 2 − x1 ⎞ ⎛ f ( x 2 ) − f ( x1 ) ⎜⎜ ≤ 0 ⎟⎟ x 2 − x1 ⎠ ⎝ pentru orice x1 ∈ B. Fie funcţia afină f : A → R. Funcţia radical f : [0. x 2 − x1 x 2 − x1 ⎠ ⎝ x1 < x2. ∞). b număr real. sunt funcţii constante. Funcţia f este strict crescătoare. Funcţia de gradul I. sunt funcţii liniare. f(x) = ax + b. 1) Pentru k < 0 funcţia f este strict crescătoare pe intervalele (−∞. Funcţiile f : R → R. f(x) = ax + b. 2) Funcţia f este strict crescătoare (strict descrescătoare) pe mulţimea C dacă şi ⎞ ⎛ f ( x 2 ) − f ( x1 ) f ( x 2 ) − f ( x1 ) numai dacă > 0 ⎜⎜ < 0 ⎟⎟ pentru orice x1 ∈ B. se numesc funcţii afine. 2) conţinută de o dreaptă concurentă cu axa Ox în origine dacă a ≠ 0 şi b = 0. Gra- 32 Capitolul III. Funcţiile f : R → R. x2 ∈ B. Semnul funcţiei f este înregistrat în tabelul: a<0 a>0 b b ∞ −∞ ∞ − − −∞ x x a a f(x) + + + f(x) − − − 0 − − − 0 + + + Graficul funcţiei afine. Funcţiile f : R → R. x1 < x2. Funcţii f : R* → R. a şi b numere reale. Atunci: 1) f este strict descrescătoare. Funcţiile f : R → R. a şi b numere reale. f(x) = k . a şi b numere reale. Funcţii afine. k ∈ R*. f(x) = x . f(x) = ax + b. sunt funcţii ataşate polinoamelor de gradul I şi se numesc funcţii de gradul I. ∞) → R. a se numeşte coeficientul unghiular al dreptei. x2 ∈ B. f(x) = ax. f(x) = ax + b. ∞). Fie funcţia de gradul I f : R → R. Relaţia y = defineşte proporţionalitatea directă cu x coeficientul k. dacă a = 0. y = ax + b este ecuaţia unei drepte. 0) şi (0. 2) f este strict crescătoare. y = ax + b este ecuaţia dreptei de pantă a. a număr real nenul. dacă a > 0. dacă a < 0. 2) Pentru k > 0 funcţia f este strict descrescătoare k pe intervalele (−∞.

x 0 ' –' & 0 % ' f(x) ' descrescătoare min crescătoare Graficul funcţiei f este o parabolă cu vârful în origine şi ramurile orientate în sus (∪). dacă f(–x) = –f(x). '). ∆ > 0. 2) Funcţia de gradul II f(x) = ax2 + bx + c are forma canonică 2 b ⎞ −∆ ⎛ f ( x) = a ⎜ x + . Funcţia de gradul II.Punctul x = 0 este punctul de maxim al funcţiei f şi fmax = 0. Funcţia f este pară. Paritatea funcţiilor. x 0 ' –' % 0 & –' f(x) –' crescătoare max descrescătoare Graficul funcţiei f este o parabolă cu vârful în origine şi ramurile orientate în jos (∩).ficul (vezi desenul din dreapta) funcţiei f este simetric graficului funcţiei g : [0. − ⎥ . Punctul x = ∆⎤ b ∆ ⎛ − este punctul de maxim al funcţiei f şi fmax = − (> 0). Funcţia ataşată polinomului de gradul II P(X) = aX2 + bX + c. f(x) = ax2 + bx + c se numeşte funcţie de gradul II. 0) şi (x2. 2a 4a 4 a⎦ ⎝ b) a < 0. g(x) = x 2 . a) a < 0. ∞) → R. dacă f(x) = f(–x). ∆ = 0. Graficul lui f intersectează axa Ox în punctele (x1. 0]. 0). Punctul x = 0 este punctul de minim al funcţiei f şi fmin = 0. b = x2 –' x1 = − ' x 2a % 0 & –' f(x) –' crescătoare max descrescătoare Graficul funcţiei f este o parabolă tangentă axei Ox în vârful ei. f(x) ∈ (–'.− ⎟ şi ramurile orientate 4a ⎠ ⎝ 2a în jos (∩). E(f) = ⎜ − ' . b) a > 0. 1) Funcţia de gradul II f(x) = ax2 este pară. f(x) ∈ [0. ⎟ + 2a ⎠ 4a ⎝ a) a < 0. x –' f(x) –' % 0 crescătoare b 2a ∆ − 4a max − x1 % x2 & 0 ' & –' descrescătoare ∆ ⎞ ⎛ b Graficul funcţiei f este o parabolă cu vârful V ⎜ − . Funcţii 33 . punctul Capitolul III. Funcţia f este impară.

punctul b ⎛ b ⎞ este punctul de V ⎜ − . Funcţii . 0] sau Im f = E(f) = (–'. 0 ⎟ . 0 ⎟ . Punctul x = − 2a ⎝ 2a ⎠ minim al funcţiei f şi fmin = 0. şi ramurile orientate în jos (∩). ') sau Im f = E(f) = [0. 0) şi (x2. Graficul lui f intersectează axa Ox în punctele (x1. '). ∆ < 0. 34 Capitolul III. − ⎥ sau Im f = E(f) = 4a 4a ⎦ ⎝ ∆⎤ ⎛ ⎜ −' . c) a < 0. Punctul b ∆ ⎡ ∆ ⎞ este punctul de minim al funcţiei f şi fmin = − x= − (< 0). − ⎥ . b − x2 x1 ' –' x 2a ∆ & 0 & % 0 % ' − f(x) ' 4a descrescătoare min crescătoare ∆ ⎞ ⎛ b Graficul funcţiei f este o parabolă cu vârful în V ⎜ − . ∆ = 0. f(x) ∈ ⎢− . 0]. f(x) ∈ ⎜ − ' . 0 ⎟ şi ramurile orientate în jos (∩). '⎟ 2a 4a ⎣ 4a ⎠ ⎡ ∆ ⎞ sau Im f = E(f) = ⎢− . Punctul x = − 2a ⎝ 2a ⎠ maxim al funcţiei f şi fmax = 0.b ⎛ b ⎞ este punctul de V ⎜ − . '⎟ . şi ramurile orientate în sus (∪). b = x2 x1 = − ' –' x 2a & 0 % ' f(x) ' descrescătoare min crescătoare Graficul funcţiei f este o parabolă tangentă axei Ox în vârful ei. f(x) ∈ (–'. Punctul x = − 2a ⎝ 2a ⎠ ∆⎤ ∆ ⎛ de maxim al funcţiei f şi fmax = − (< 0). 4a ⎦ ⎝ d) a > 0. b ⎛ b ⎞ este punctul cu vârful V ⎜ − . ∆ > 0.− ⎟ şi ramurile orien4a ⎠ ⎝ 2a tate în sus (∪). f(x) ∈ [0. b − ' –' x 2a ∆ % & –' − f(x) –' 4a crescătoare max descrescătoare Graficul funcţiei f este o parabolă ce nu intersectează axa Ox (situată sub axa Ox). ⎣ 4a ⎠ e) a > 0. 0).

e) a > 0, ∆ < 0.
x

–'

f(x)

'

b
2a


4a
min

x1
&

descrescătoare

x2

'
'

%

crescătoare
∆ ⎞
⎛ b
Graficul funcţiei f este o parabolă cu vârful V ⎜ −
,−
⎟ şi ramurile orientate
4a ⎠
⎝ 2a
în sus (∪). Graficul lui f nu intersectează axa Ox (se află deasupra axei Ox). Punctul x
b

⎡ ∆

este punctul de minim al funcţiei f şi fmin = −
= −
(> 0). f(x) ∈ ⎢−
, '⎟ .
2a
4a
4a


Semnul funcţiei de gradul II. Fie funcţia de gradul II f(x) = ax2 + bx + c.
a) ∆ > 0.
–'
x1
x2
'
x
f(x)
semn a
0
semn (–a)
0
semn a
b) ∆ = 0.
–'
x1 = x2
'
x
f(x)
semn a
0
semn a
c) ∆ < 0.
–'
'
x
f(x)
semn a
Translaţia unei parabole. Prin translaţia de vector (m, n) a parabolei y = ax2 + bx
+ c se obţine parabola y = a(x – m)2 + b(x – m) + c + n etc.
Funcţia putere. Fie polinomul de gradul III P(X) = aX3 + bX2 +
cX + d. Funcţia f(x) = ax3 + bx2 + cx + d ataşată polinomului de
gradul III este funcţia de gradul III. Analog se defineşte funcţia de
gradul IV.

a) Funcţia f : R → R, f(x) = x3.
x

–'
–'

–2
–8

–1
–1

0
0

1
1

2
8

'
'

–'
–'

–2
16

–1
1

0
0

1
1

2
16

'
'

%
%
%
%
%
%
f(x)
Funcţia f este strict crescătoare. Graficul ei intersectează axa Ox
în origine. Deoarece f este funcţie impară, graficul ei este simetric
faţă de originea sistemului de coordonate.
b) Funcţia f : R → R, f(x) = x4.

x
f(x)

&

&

&

%

%

%

descrescătoare
min
crescătoare
Funcţia f este strict descrescătoare pe (–', 0) şi este crescătoare pe (0, '). Graficul
ei intersectează axa Ox în origine. Deoarece f este funcţie pară, graficul ei este
simetric faţă de axa Oy.
Capitolul III. Funcţii

35

1. N o ţ i u n e a d e f u n c ţ i e
1. Enumeraţi domeniul de definiţie şi mulţimea valorilor funcţiei care asociază fiecărui număr natural cifra:
a) miilor lui;
b) unităţilor lui;
c) sutelor lui;
d) zecilor de mii;
e) sutelor de mii;
f) milioanelor lui.
2. Enumeraţi domeniul de definiţie şi mulţimea valorilor funcţiei care asociază fiecărui număr real cifra:
a) zecimilor lui;
b) sutimilor lui;
c) miimilor lui;
d) zecimilor de miimi;
e) sutimilor de miimi;
f) milionimilor de miimi.
3. Precizaţi domeniul maxim de definiţie al unei funcţii (polinomiale) de gradul:
a) VI;
b) I;
c) II;
d) III;
e) IV;
f) V.
4. Aflaţi domeniul maxim de definiţie în R al funcţiei f : D → R, cu:
5
3,9
7,1
;
b) f(x) =
;
c) f(x) =
;
a) f(x) =
7x −1
6x + 5
8x − 1
8,3
13,6
21,7
d) f(x) =
;
e) f(x) =
;
f) f(x) =
.
4 x − 11
9x + 7
11x + 3
5. Aflaţi domeniul maxim de definiţie în R al funcţiei f : D → R, cu:
3
5
8
;
b) f(x) =
;
c) f(x) =
;
a) f(x) =
2
2
2
6 x − 5x + 1
12 x + 7 x + 1
3x − 4 x + 1
11
12
13
d) f(x) =
;
e) f(x) =
;
f) f(x) =
.
2
2
2
8x − 6 x + 1
10 x − 7 x + 1
6x − 7x + 1
6. Aflaţi domeniul maxim de definiţie în R al funcţiei f : D → R, cu:
b) f(x) = 13 12 x + 5 ;
c) f(x) = 11 31x − 1;
a) f(x) = 7 5 − 7 x ;

e) f(x) = 23 19 x − 1;
f) f(x) = 25 4 x + 51.
d) f(x) = 17 21 − 5 x ;
7. Aflaţi domeniul maxim de definiţie în R al funcţiei f : D → R, cu:
5,9
17,3
6,5
a) f(x) = 31
;
;
;
b) f(x) = 3
c) f(x) = 5
4 x − 13
13 x − 4
14 x − 3
18,4
5,12
35,2
d) f(x) = 9
;
;
.
e) f(x) = 11
f) f(x) = 13
11x + 21
24 x − 5
16 x − 9
8. Aflaţi domeniul maxim de definiţie în R al funcţiei f : D → R, cu:
3
5
12
a) f(x) =
; b) f(x) =
; c) f(x) =
;
51
11
2
2
2
3
8x − 7 x − 1
10 x − 7 x − 1
18 x − 7 x − 1
3
45
3
; e) f(x) =
; f) f(x) =
.
d) f(x) =
19
17
21
2
2
2
44 x − 7 x − 1
60 x − 7 x − 1
42 x − 7 x − 1
9. Aflaţi domeniul maxim de definiţie în R al funcţiei f : D → R, cu:
a) f(x) = 16 6 − 11x ;
b) f(x) = 6 13 x − 3;
c) f(x) = 8 19 − 6 x ;

d) f(x) =

36

10

14 x − 9 ;

e) f(x) =

12

9 − 23 x ;

f) f(x) =

14

22 − 5 x .
Capitolul III. Funcţii

10. Aflaţi domeniul maxim de definiţie în R al funcţiei f : D → R, cu:
13
32
54
a) f(x) = 20
;
;
;
b) f(x) = 4
c) f(x) = 6
12 − 11x
15 − 2 x
5 x + 16
13
13
14
d) f(x) = 8
;
;
.
e) f(x) = 10
f) f(x) = 18
9 − 14 x
26 x − 3
33 x − 4
11. Aflaţi domeniul maxim de definiţie în R al funcţiei f : D → R, cu:
b) f(x) = 3 x +19 34 ;
c) f(x) = 5 x +13 46 ;
a) f(x) = 12 − 7 x 21;

e) f(x) = 31x − 2 52 ;
f) f(x) = 24 − 5 x 16 .
d) f(x) = 9 x −13 78 ;
12. Aflaţi domeniul maxim de definiţie în R al funcţiei f : D → R, cu:
3

7

11

a) f(x) = (9 − 82 x) 19 ;

b) f(x) = (2 x − 83) 31 ;

c) f(x) = (15 x − 37) 31 ;

15
(5 x − 14) 29 ;

31
33
(27 − 4 x) ;

37
(11 − 34 x) 41 .

d) f(x) =
e) f(x) =
f) f(x) =
13. Aflaţi domeniul maxim de definiţie în R al funcţiei f : D → R, cu:
a) f(x) = (4 − 27 x)


3
53 ;

b) f(x) = (12 − 5 x)

73


11
47 ;

c) f(x) = (61x − 2)

21

d) f(x) = (91 − 3x) 77 ;
e) f(x) = (45 − 8 x) 51 ;
f) f(x) = (65 − 6 x)
14. Aflaţi domeniul maxim de definiţie în R al funcţiei f : D → R, cu:
a) f(x) = [(2 x − 15) 2 ]
d) f(x) = [(11x − 7) 2 ]

11
13 ;

b) f(x) = [(21 − 4 x) 2 ]

51
57 ;

e) f(x) = [(19 x − 5) 2 ]

37
43 ;

29
35 .

25
27 ;

c) f(x) = [(37 − 5 x) 2 ]

53
61 ;

f) f(x) = [(29 x − 3) 2 ]


39
41 ;

19
33 .

15. Recunoaşteţi care dintre diagrame definesc funcţii.
a
b
c

a
b
c

1
3
9

1
3
9

a
b
c

a
b
c

1
3
9

1
3
9

a
b
c

1
3
9

a
b
c

1
3
9

a)
b)
c)
d)
e)
16. Examinaţi graficele şi recunoaşteţi care dintre ele definesc funcţii.

f)

a)
b)
c)
d)
17. Recunoaşteţi care dintre graficele de mai jos definesc funcţii.

e)

y

y

y

x

x
O

x

a)
Capitolul III. Funcţii

O

O

b)

y

y

c)

x

O

d)

O

x

e)

37

c) f(x) = 8 – 24x. b) f(x) = x2 – 9x + 20.18. strict crescătoare. c) f(x) = x2 – 11x + 28. 3 16 −∞ 6 22 −∞ x x −1 25 −9 −38 f(x) −∞ g(x) −∞ −∞ x h(x) ∞ 0 –2 56 8 x i(x) −∞ ∞ 10 −21 74 11 −∞ 0 42 −∞ –5 32 x x ' 11 11 –3 h(x) –∞ i(x) 1 21. Funcţii . e) f(x) = 15 – 45x. −5 2 9 −8 2 10 x x f(x) 8 14 21 g(x) −1 −2 –4 −10 x h(x) –4 –2 5 3 1 x i(x) −9 −2 −5 −1 9 3 −7 0 1 −9 −5 9 x x j(x) 4 2 −1 k(x) −2 −1 3 20. 38 Capitolul III. Reproduceţi tabelul de valori şi completaţi-l cu săgeţi care indică faptul că funcţia este strict crescătoare sau strict descrescătoare pe un interval. nemonotonă. dacă: a) f(x) = x2 – 12x + 20. Reproduceţi tabelul de valori şi completaţi-l cu săgeţi care indică faptul că funcţia este strict crescătoare sau strict descrescătoare pe un interval. d) f(x) = 13 – 39x. Aflaţi intersecţiile cu axa Ox (zerourile) funcţiei f. monoton descrescătoare. 23. y y y i g f O x x x O O x O h a) b) c) d) 19. Fie funcţia f : R → R. Examinaţi desenul şi identificaţi o funcţie: constantă. −∞ 18 ' 3 ' −∞ x x 3 ' 9 −' g(x) −∞ f(x) −∞ −∞ x h(x) ∞ 6 32 ' –' x i(x) −∞ ∞ 29 −8 ' –' −∞ −∞ 1 ' 16 ' x x 13 ' 11 –' i(x) –' h(x) –∞ 22. Reproduceţi tabelul de valori şi completaţi-l cu săgeţi care indică faptul că funcţia este strict crescătoare sau strict descrescătoare pe un interval. f) f(x) = 18 – 5x. b) f(x) = 11 – 33x. Fie funcţia f : R → R. Aflaţi intersecţiile cu axa Ox (zerourile) funcţiei f. dacă: a) f(x) = 2 – 12x.

Stabiliţi paritatea funcţiei f. Fie funcţia f : R → R. dacă: a) f(x) = 2x2 – 3x. b) f(x) = x2 – 4x – 96.3x. dacă: b) f(x) = | 7x – 14 |. 2 2 d) f(x) = 7x – 11x.d) f(x) = x2 – 11x + 30. Fie funcţia f : R → R. 37. b) f(x) = 19 – 57x. b) f(x) = | x2 – 14x – 51 |.5x. f) f(x) = x2 – 13x + 30. c) f(x) = 2. c) f(x) = 4x2 – 9x.7x. Aflaţi intersecţiile cu axa Ox (zerourile) funcţiei f. e) y = –19x + 8. Aflaţi mulţimea valorilor funcţiei. Fie funcţia f : R → R. dacă: a) f(x) = x2 – 3x – 70. Funcţii 39 . ultima sa cifră. dacă există. Capitolul III. 27. Formulaţi un exerciţiu asemănător. Aflaţi zerourile funcţiei f. e) f(x) = 21 – 63x. dacă: a) f(x) = 12x + 3. 34. Fie funcţia f : R → R. 31.2x. d) f(x) = 9x – 54. f) f(x) = | 6x – 62 |. d) y = –8x – 9. b) f(x) = –5. f) f(x) = 16 – 48x. d) f(x) = | x2 – 14x – 95 |.3x. 26. f) f(x) = 5x + 25. dacă: a) f(x) = | x2 – 14x – 40 |.1x. b) f(x) = 3x2 – 7x. Stabiliţi semnul funcţiei f. e) f(x) = 9. 29. 28. Fie funcţia f : R → R.6x. 36. c) f(x) = | x2 – 14x – 72 |. d) f(x) = 7. 35. e) f(x) = 13x – 8x. Stabiliţi semnul funcţiei f. 24. e) f(x) = | 5x – 35 |. care asociază numărului 347n. a) f(x) = | 6x – 15 |. Fie funcţia f : R → R. f) f(x) = 15x2 – 13x. dacă există. 2 2 d) f(x) = x – 6x – 55. f) f(x) = –8. c) f(x) = –4x + 12. f) f(x) = | x2 – 14x – 120 |. Stabiliţi paritatea funcţiei f. Formulaţi un exerciţiu asemănător. dacă: a) f(x) = 24 – 12x. c) y = 4x + 17. c) f(x) = 18x + 3.5x. b) f(x) = –2x – 8. b) y = –13x – 2. Aflaţi mulţimea numerelor reale ale lui m pentru care funcţia f : R → R cu: a) f(x) = (3m – 2)x + 6 este crescătoare. care asociază numărului 152n. Aflaţi panta dreptei de ecuaţia: a) y = 3x – 11. 30.4x. Formulaţi un exerciţiu asemănător. b) f(x) = 1. d) f(x) = –4. c) f(x) = | 8x – 16 |. dacă: a) f(x) = 8. e) f(x) = x2 – 13x + 42.4x. n ∈ N. n ∈ N. b) f(x) = 15x – 3. n ∈ N. f) y = –6x – 15. f) f(x) = 10. d) f(x) = –5x – 20.3x.2x. Fie funcţia f : R → R. f) f(x) = x2 – 8x – 33. Fie funcţia f : R → R. Aflaţi mulţimea valorilor funcţiei. dacă: a) f(x) = –3x + 27. dacă: a) f(x) = –2. Aflaţi intersecţia cu axa Oy a graficului funcţiei f. e) f(x) = –6. e) f(x) = x – 7x – 42. ultima sa cifră. Stabiliţi paritatea funcţiei f. ultima sa cifră. c) f(x) = 14 – 42x. e) f(x) = –6x + 24. d) f(x) = | 9x – 27 |. c) f(x) = –3. Aflaţi mulţimea valorilor funcţiei. 33. e) f(x) = 4x + 16. d) f(x) = 56 – 28x. f) f(x) = –7x – 28. dacă există. c) f(x) = x2 – 5x + 84. Fie funcţia f : R → R. care asociază numărului 243n. 25. Aflaţi intersecţia cu axa Oy a graficului funcţiei f. 32. e) f(x) = | x2 – 14x – 32 |.

Formulaţi un exerciţiu asemănător. f(–38932). Formulaţi un exerciţiu asemănător. cu 4 3 . cu în R al funcţiei f : D → R. f(x) = 2 f(x) = 2 x − 9 x + 14 x − 11x + 24 2. 38. 40. Aflaţi domeniul maxim de defini3. 7). b) f(x) = (2m – 7)x – 4 este constantă. cu în R al funcţiei f : D → R. 13 11 2 2 27 x − 6 x − 1 30 x − 7 x − 1 3. f(–4629). . . Aflaţi numărul real m pentru care funcţia f : R → R cu: a) f(x) = 2x + 3m2 – 2m + 1 are zeroul 1. 39. Aflaţi domeniul maxim de defini1. 45.b) f(x) = (7m – 3)x – 4 este strict descrescătoare. Formulaţi un exerciţiu asemănător. Aflaţi domeniul maxim de definiţie ţie în R al funcţiei f : D → R.7 1. Aflaţi numărul funcţiilor f : A → B. dacă: a) card A = 2 şi card B = 5. Fie funcţia f : N* → N. f(x) = 26 13 − 9 x . f(n) este restul împărţirii numărului n la 9. f(n) este restul împărţirii numărului 51763n la 1000. 43. 40 Capitolul III. f(n) este restul împărţirii numărului 232n la 100. cu f(x) = 22 15 − 7 x . Aflaţi numărul de elemente al mulţimii Im f = E(f) şi aflaţi f(–378).6 f(x) = f(x) = . dacă graficul ei intersectează Oy în (0. Formulaţi un exerciţiu asemănător. Fie corespondenţa între mulţimea R şi ea însăşi. Examinând rezultatele exerciţiului anterior. b) card A = n şi card B = k. Aflaţi domeniul maxim de definiţie ţie în R al funcţiei f : D → R. Decideţi dacă f este o funcţie. Aflaţi Im f = E(f). cu 2. Fie funcţia f : N* → N. Aflaţi numărul maxim de elemente al mulţimii Im f = E(f). Formulaţi un exerciţiu asemănător. cu în R al funcţiei f : D → R. Aflaţi domeniul maxim de defini2. 41. Fie funcţia f : Z → N. aflaţi numărul funcţiilor f : A → B. b) f(x) = 5x + 4m2 – 3m + 6. Funcţii . 42. b) card A = 2 şi card B = 3. definită de regula f(x) + f(2 − x) = 2x2 – 1. 44. Formulaţi un exerciţiu asemănător. Aflaţi mulţimea numerelor reale ale lui m pentru care funcţia f : R → R cu: a) f(x) = (4m2 – 3m – 1)x + 2 este constantă. Evaluare formativă 1. Aflaţi domeniul maxim de definiţie ţie în R al funcţiei f : D → R. dacă: a) card A = 3 şi card B = 2. Formulaţi un exerciţiu asemănător.

Fie funcţia f : N* → N. 3. cu ţie în R al funcţiei f : D → R. Reproduceţi tabelul de valori şi 7. Aflaţi domeniul maxim de definiţie 6. Pentru fiecare item rezolvat corect se acordă 2. − 21 55 . Funcţii 41 . f(x) = (6 − 23 x) f(x) = (3 − 25 x) 6. cu − 19 53 . cu 7 15 (17 − 12 x) . Pentru fiecare item rezolvat corect se acordă 1 punct. cu proprietatea f(x) + 2f(1− x) = 5x – 2.25 puncte. Timp de lucru efectiv: 50 minute. f(x) = f(x) = 5. 3} → {4. 4. Decideţi dacă există funcţii f : R → R. Aflaţi mulţimea numerelor reale ale lui m pentru care funcţia f : R → R ale lui m pentru care funcţia f : R → R cu: a) f(x) = (8m – 13)x + 9 este crescăcu: a) f(x) = (5m – 9)x + 11 este cres.toare. Start: 1 punct. Aflaţi domeniul maxim de definiţie ţie în R al funcţiei f : D → R. Fie corespondenţa între mulţimea şi ea însăşi.4. 8}. b) f(x) = (9m – 11)x – 3 este strict 9. b) f(x) = (11m – 13)x – 5 este strict cătoare. Barem. f(x) = [(13 − 6 x) ] f(x) = [(12 − 5 x) ] 7. 2 Test de capacităţi 1. Fie funcţia f : R → R. Aflaţi mulţimea numerelor reale 8. cu − 31 35 . x –' 1 ' x –' 2 ' 11 –' f(x) ' –5 ' f(x) –' 8. f(n) este restul împărţirii numărului 62347n la 1000. 5 13 (11 − 14 x) . Decideţi dacă f este o f(3 − x) = 4x2 – 1. Start: 1 punct. Reproduceţi tabelul de valori şi completaţi-l cu săgeţi care indică faptul completaţi-l cu săgeţi care indică faptul că că funcţia este strict crescătoare sau funcţia este strict crescătoare sau strict descrescătoare pe un interval. definită de regula f(x) + f(5 − x) = 2x2 – 1. funcţie. f(x) = sgn (3 – 4x). definită de regula f(x) + R şi ea însăşi. 2 − 33 37 . Aflaţi domeniul maxim de defini4. 9. strict descrescătoare pe un interval. Reprezentaţi prin diagrame toate funcţiile f : {0. Aflaţi numărul maxim de elemente al mulţimii Im f = E(f). descrescătoare. Fie corespondenţa între mulţimea R descrescătoare. Barem. cu în R al funcţiei f : D → R. 1. Explicitaţi expresia funcţiei f. Aflaţi domeniul maxim de definiîn R al funcţiei f : D → R. Capitolul III. Aflaţi domeniul maxim de definiîn R al funcţiei f : D → R. Timp de lucru efectiv: 45 minute. cu ţie în R al funcţiei f : D → R. Decideţi dacă f este o funcţie. Aflaţi domeniul maxim de definiţie 5. 2.

4.8x + 4. b) f(x) = 5x – 3. b) f(x) = –0. Fie funcţia f : R → R. f(x) = –4. 4. dacă: a) f(x) = –2x + 5. –1} → R. dacă: a) f(x) = 0. Construiţi tabelul de valori (vezi rezolvarea itemului a)) şi graficul funcţiei f. D domeniul maxim de definiţie al funcţiei f în R. d) f(x) = –0. Fie funcţia f : (–1.2. dacă: a) f(x) = –0. Construiţi tabelul de valori (vezi rezolvarea itemului a)) şi graficul funcţiei f. x−3 x +1 x −1 42 Capitolul III.4x – 2.3x – 13. –1} → R. 4.6x – 12. ') → R. Construiţi tabelul de valori şi graficul funcţiei: a) f : {2.4x − 11. f(x) = 2x. f) f(x) = x – 4. Fie funcţia f : (–1. 8.2x + 1. f(x) = 1.5x. dacă: 1 1 1 a) f(x) = − . Fie funcţia f : D → R. c) f(x) = 3x – 6. monotonia) şi graficul funcţiei f.8x + 7. f) f(x) = 2x – 7. d) f(x) = 0. Stabiliţi monotonia funcţiei f. c) f(x) = . –4} → R. b) f(x) = 0. b) f : {1. c) f : {–6. Stabiliţi semnul funcţiei f.4x – 23. 6.2x + 3. e) f(x) = –0. dacă: a) f(x) = –x + 1. b) f(x) = − . –3. c) f(x) = –0. –4. Stabiliţi semnul funcţiei f. dacă: a) f(x) = 3x − 2. d) f(x) = x+2 x−3 x+3 11.5x – 2.5x – 7. 10. c) f(x) = − .75x – 3. Stabiliţi monotonia funcţiei f. dacă: a) f(x) = 0. 4. 6] → R. e) f(x) = 4x – 2.5x. 7. Fie funcţia f : R → R. Fie funcţia f : R → R. c) f : {–5. Construiţi tabelul de valori şi graficul funcţiei f. 9. f) f(x) = –5. Construiţi tabelul de valori (intersecţiile cu axele.3.8x – 4. 2. b) f : {0. d) f(x) = 4. –2} → R. monotonia) şi graficul funcţiei f. 3. D domeniul maxim de definiţie al funcţiei f în R. c) f(x) = 0. 4} → R. dacă: 1 1 1 a) f(x) = . b) f(x) = . f(x) = –2.75x + 3. F u n c ţ i i n u m e r i c e 1.7x + 3. Fie funcţia f : R → R. d) f(x) = 2x – 4. e) f(x) = 0. f(x) = –0. f(x) = –3. Funcţii .5x – 1. b) f(x) = 2.25x – 1. Construiţi tabelul de valori şi graficul funcţiei: a) f : {0. f) f(x) = 0. 6} → R.25x + 1. d) f : {–5. b) f(x) = x – 2. dacă: a) f(x) = –0.25x. 8} → R.8x – 13. f(x) = 0. f) f(x) = –0. 7} → R. c) f(x) = –5x + 4. x−2 x −1 x +1 1 1 1 . c) f(x) = 3. Construiţi tabelul de valori (intersecţiile cu axele. e) f(x) = –6. d) f(x) = –5x – 5. e) f(x) = 0.1x – 8. –3. c) f(x) = –2. e) f(x) = –4x – 6. 5. e) f(x) = –x + 3. d) f : {–8.4. d) f(x) = –3. f) f(x) = –2x – 9.4x + 2. f) f(x) = . b) f(x) = –0. c) f(x) = –x + 2. Fie funcţia f : D → R. –6. f(x) = 0.9x + 5. Fie funcţia f : R → R.5x – 8. e) f(x) = . 2. f) f(x) = 0. b) f(x) = –3x – 9. d) f(x) = x – 3.2x + 1.

a) f(x) = 3 − x . f) f(x) = − 1 − x . Construiţi tabelul de valori (vezi rezolvarea itemului a)) şi graficul funcţiei f. Construiţi tabelul de valori (vezi rezolvarea itemului a)) şi graficul funcţiei f. R. | x −1| | x−2| | x −3| 13. . Funcţii e) f(x) = | x + 2 |. Construiţi tabelul de valori (vezi rezolvarea itemului a)) şi graficul funcţiei f. dacă: b) f(x) = x + 1. Fie funcţia f : D → R. Fie funcţia f : D → R. dacă: Capitolul III. . c) f(x) = | 2x |. f) f(x) = | 0. . f) f(x) = | x + 2 |. D domeniul maxim de definiţie al funcţiei f în R. Fie funcţia f : D → R. . dacă: 1 1 1 b) f(x) = − c) f(x) = − a) f(x) = − . Construiţi tabelul de valori (vezi rezolvarea itemului a)) şi graficul funcţiei f. c) f(x) = | x – 1 |. D domeniul maxim de definiţie al funcţiei f în R. e) f(x) = – | x – 3 |. dacă: b) f(x) = 1 − x . R.2x |. e) f(x) = | 0. e) f(x) = − 2 − x . Construiţi tabelul de valori (vezi rezolvarea itemului a)) 43 . dacă: a) f(x) = – | x + 3 |. | x −3| | x −2| | x −1| 1 1 1 d) f(x) = − . Fie funcţia f : R → şi graficul funcţiei f. Construiţi tabelul de valori (vezi rezolvarea itemului a)) b) f(x) = | x |.25x |. f) f(x) = – | x + 2 |. 20. d) f(x) = – | x + 2 |. R. f) f(x) = − . e) f(x) = | x + 3 |. d) f(x) = | 0. D domeniul maxim de definiţie al funcţiei f în R. dacă: a) f(x) = | x − 3 | . c) f(x) = – | x – 1 |. x+2 x−2 x+3 12. d) f(x) = − 3 − x . d) f(x) = | x – 2 |. 18. e) f(x) = − . e) f(x) = x − 2 . . Construiţi tabelul de valori (vezi rezolvarea itemului a)) b) f(x) = | x + 1 |. b) f(x) = | x − 1| .1 1 1 . e) f(x) = − f) f(x) = − | x + 3| | x+ 2| | x +1| 14. 15. c) f(x) = 2 − x . 19.5x |. f) f(x) = x − 1. Fie funcţia f : D → R. Fie funcţia f : R → şi graficul funcţiei f. f) f(x) = | x + 1|. d) f(x) = − d) f(x) = x + 3. a) f(x) = x − 3. c) f(x) = x + 2 . Construiţi tabelul de valori (vezi rezolvarea itemului a)) şi graficul funcţiei f. . dacă: a) f(x) = | x – 3 |. D domeniul maxim de definiţie al funcţiei f în R. Fie funcţia f : R → şi graficul funcţiei f. 16. dacă: 1 1 1 b) f(x) = c) f(x) = a) f(x) = . . c) f(x) = | x − 2 | . d) f(x) = | x + 3 |. D domeniul maxim de definiţie al funcţiei f în R. R. dacă: a) f(x) = | 3x |. Fie funcţia f : D → R. Construiţi tabelul de valori (vezi rezolvarea itemului a)) b) f(x) = – | x – 1 |. 17. . | x + 3| | x +1| | x+2| 1 1 1 e) f(x) = f) f(x) = d) f(x) = . Fie funcţia f : R → şi graficul funcţiei f.

' ). dacă x ∈ ( −' . ⎧ 3. − 2] c) f(x) = ⎨ ⎩− 2. dacă x ∈ (−' . ⎧ 1. ' ). ' ). − 1] b) f(x) = ⎨ a) f(x) = ⎨ ⎩ 1. 6] e) f(x) = ⎨ f) f(x) = ⎨ ⎩− 2. ⎧ x. dacă: ⎧ 1 − x. b) f(x). dacă x ∈ ( 2. Reprezentaţi grafic funcţia f : R → R. 4] d) f(x) = ⎨ ⎩− 1. ⎧ 3 − x. ' ). f(x – 7) = 2x2 – 1. dacă x ∈ (−1. ⎧ 2. ⎧ 4. ' ). dacă x ∈ (−4. ⎧ x + 2. Fie funcţia f : R → R. dacă x ∈ (− ' . D domeniul maxim de definiţie al funcţiei f în R. ⎧ x. 1] b) f(x) = ⎨ ⎩− 1. Fie funcţia f : D → R. ' ). 3] d) f(x) = ⎨ ⎩1. ' ). dacă x ∈ (−' . dacă x ∈ (−' . dacă: 44 Capitolul III. Aflaţi: a) f(x + 5). dacă x ∈ (−' . dacă: 1 1 1 a) f(x) = . ⎩− 1. ' ). dacă x ∈ (6. Fie funcţia f : R → R. ' ). dacă x ∈ (−' . 26. dacă x ∈ (1. ⎧ 6 − x. 5] ⎧ 1. dacă x ∈ (3. dacă x ∈ (− ' . dacă x ∈ (−' . ' ). dacă x ∈ (−3. dacă x ∈ (5. ' ). dacă x ∈ (−' . Formulaţi un exerciţiu asemănător. Construiţi tabelul de valori şi graficul funcţiei f. ⎧ 4 − x. Construiţi tabelul de valori (vezi rezolvarea itemului a)) şi graficul funcţiei f. ' ). 22. ' ). − 3] e) f(x) = ⎨ ⎩− 3. Construiţi tabelul de valori şi graficul funcţiei f. Fie funcţia f : D → R. − 1] ⎧ 2 − x. 2] c) f(x) = ⎨ ⎩1. dacă: ⎧ x. dacă x ∈ (4. 2] a) f(x) = ⎨ ⎩− 3. ' ). dacă x ∈ (−' . ' ). ⎧ 5 − x. f ( x) = ⎨ ⎩2 x + 3. dacă x ∈ (2. dacă x ∈ (−' . 1] ⎧ x. dacă x ∈ ( 2. 1] f) f(x) = ⎨ ⎩5. ⎧ x. Formulaţi un exerciţiu asemănător. dacă f(x) = 3x + 1. c) f(x) = . − 1) 24. dacă x ∈ (3. − 4] f) f(x) = ⎨ ⎩− 4. Funcţii . dacă x ∈ (− ' . Construiţi tabelul de valori (vezi rezolvarea itemului a)) şi graficul funcţiei f. D domeniul maxim de definiţie al funcţiei f în R. b) f(x) = − . ⎩− 4. dacă x ∈ (−' . ' ). 3] b) f(x) = ⎨ a) f(x) = ⎨ ⎩2.⎧ 1. 23. ' ). ⎧ x. dacă x ∈ (1. dacă x ∈ (1. ' ). dacă x ∈ (−1. 2x − 4 3x − 6 | 4x − 8 | Formulaţi un exerciţiu asemănător. dacă x ∈ (3. ' ). dacă x ∈ (−' . 3] c) f(x) = ⎨ ⎩− 2. dacă x ∈ (−' . 3] e) f(x) = ⎨ ⎩2. 25. Fie funcţia f : R → R. dacă x ∈ (−' . dacă x ∈ [ −1. 2] d) f(x) = ⎨ ⎩ 2. dacă x ∈ (−' . dacă x ∈ (−' . dacă x ∈ (3. dacă x ∈ (−2. ⎩3. 21.

5). b) f(x) = | –5x – 10 |. | 3 − 4x | f(x) = 6x2 − 7 x − 3 . Capitolul III. Aflaţi domeniul maxim de definiţie în R şi mulţimea valorilor funcţiei f cu f(x) = x 2 − 14x + 64. Fie funcţia f : R → R. –5). c) f(x) = | 4 x − 12 |. 27. 5). Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător. 5). 29. 32.a) f(x) = 2 x − 4 . b) f(x) + 3f(1 – x) = 2x2 + 1. Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător. Reprezentaţi grafic funcţia f : R → Z: a) f(x) = sgn (3x − 6). b) f(x) = sgn (–2x + 4). Funcţii 45 . B(–10. b) [AB ∪ (CD cu A(–1. b) f(x) = 6 − 3 x . b) f(x) = 4x − 3 . –3) şi B(7. dacă f(x) = 5x + 2. 3) şi B(10. dacă: a) f(x) = | 3x – 6 |. Fie funcţia f : R → R. Construiţi funcţia al cărui grafic este: a) [AB cu A(–6. 30. Formulaţi un exerciţiu asemănător. 28. 35. f(4x – 3) = 3x2 – 2. –3). Reprezentaţi grafic funcţia f : D → N. b) (AB cu A(9. 5) şi B(–2. D domeniul maxim de definiţie al funcţiei f în R. dacă: a) f(x) + 2f(3 – x) = 3x + 1. Formulaţi un exerciţiu asemănător. 33. 36. Construiţi funcţia al cărui grafic este: a) segmentul închis AB cu A(–3. Fie funcţia f : D → R. b) f(x). 1) şi C(3. –7). (D domeniul maxim de definiţie în R al funcţiei f): a) f(x) = (−2x + 5)⋅sgn (3x − 9). 2). Formulaţi un exerciţiu asemănător. Construiţi tabelul de valori şi graficul funcţiei f. b) (AB] cu A(–4. 1). Construiţi funcţia al cărui grafic este: a) [AB ∪ (AC cu A(–2. Aflaţi domeniul maxim de definiţie în R şi mulţimea valorilor funcţiei f cu f(x) = x 2 − 8x + 3. 2). 2) şi D(4. 34. | 2x − 3 | Formulaţi un exerciţiu asemănător. 31. Formulaţi un exerciţiu asemănător. Formulaţi un exerciţiu asemănător. 5) şi B(4. Formulaţi un exerciţiu asemănător. Formulaţi un exerciţiu asemănător. C(–1. Formulaţi un exerciţiu asemănător. Aflaţi: a) f(2x – 3). B(–8. Aflaţi f(x).

Reprezentaţi grafic pe domeniul său său maxim de definiţie în R funcţia: maxim de definiţie în R funcţia: f(x) = x − 5. Aflaţi mulţimea valorilor funcţiei definită pe R de formula f(x) = | x4 – 8x + 10 |. Aflaţi domeniul maxim de definiţie în R şi mulţimea valorilor funcţiei f cu f(x) = x4 − 26x2 + 98. ⎪4 − 2 x. f : R → R. dacă x ∈ (− ' . Explicitaţi funcţia f : R → R. 41. f(x) = –4x + 8. f(x) = 3x – 6. Aflaţi numerele reale m şi n pentru care graficul funcţiei f : R → R definită de ⎧5 x − 3. 4] → R. f(x) = 2x – 6. Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător. ' ) ⎩ Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător. Aflaţi domeniul maxim de definiţie în R şi mulţimea valorilor funcţiei f cu f(x) = x − 14x + 64. Reprezentaţi grafic funcţia 6. f(x) = x − 6 . Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător. Reprezentaţi grafic funcţia f : R → R. 38. Reprezentaţi grafic funcţia f : (−'. 6. 2] → R. dacă x ∈ (2.5x − 3. Aflaţi domeniul maxim de definiţie în R şi mulţimea valorilor funcţiei f cu f(x) = x4 − 28x2 + 200. 2 – 9x}. 2] are graficul un unghi. 44. x−4 x−5 5. Reprezentaţi grafic funcţia f : R → R. Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător. Reprezentaţi grafic funcţia 2. dacă x ∈ (−3. Funcţii . 40. Aflaţi numărul real m pentru care graficul funcţiei f : R → R definită de formula ⎧5 x − 3. Reprezentaţi grafic pe domeniul 4. f : (−2. 42. f : R → R.5x + 2. f(x) = | 6x |. f : (−'. 3. 1] are graficul o linie poligonală. f(x) = 0. 7 – 11x}. − 3] ⎪ formula f(x) = ⎨mx − n. Reprezentaţi grafic funcţia 3. Reprezentaţi grafic pe domeniul 5. Reprezentaţi grafic pe domeniul său său maxim de definiţie în R funcţia maxim de definiţie în R funcţia 4 5 f(x) = f(x) = .37. f(x) = 0. Reprezentaţi grafic funcţia f : [− 4. 46 Capitolul III. dacă x ∈ (1. Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător. 1] → R. . 43. Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător. f(x) = –2x + 6. f(x) = min {9x − 5. 39. Reprezentaţi grafic funcţia 1. 4. Explicitaţi funcţia f : R → R. f(x) = max {8x – 11. ' ) Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător. 2) → R. 2. 2 Evaluare formativă 1. f(x) = | 5x |. Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător. dacă x ∈ (−' . f(x) = ⎨ ⎩3m − 2 x.

Construiţi funcţia al cărui grafic 8. Funcţii 47 . este (AB ∪ [CD cu A(–3. e) f(x) = –8x + 3. − 2] ⎪ ⎪ f(x) = ⎨mx − n. f) f(x) = x2 – 49. d) f(x) = x2 – 16. e) f(x) = –14x – 1. c) f(x) = –8x2. Reprezentaţi grafic funcţia f : R → ⎧ 6 − x. ' ). dacă x ∈ (−' . dacă x ∈ (5. dacă: a) f(x) = x2 – 9. 1). h) f(x) = 31x2. 2). Aflaţi numerele reale m şi n 9. f(x) = ⎨ R.7. b) f(x) = 8x2 + 5. 3. Aflaţi Im f = E(f) şi studiaţi monotonia funcţiei f. Fie funcţia f : R → R. dacă x ∈ (2. B(–6. Capitolul III. f) f(x) = –10x2 + 7. Aflaţi Im f = E(f) şi studiaţi monotonia funcţiei f. Construiţi funcţia al cărui grafic este [AB ∪ (CD cu A(–2. 2] are ⎪5 − x. Aflaţi intersecţiile graficului lui f cu axele de coordonate. Start: 1 punct. g) f(x) = 15x . f) f(x) = 12x . d) f(x) = –19x2. 8. ⎩2. 3] f(x) = ⎨mx − n. dacă: b) f(x) = –13x2. 5. 2. Aflaţi Im f = E(f) şi studiaţi monotonia funcţiei f. dacă: a) f(x) = –9x2 + 4. Fie funcţia f : R → R. a) f(x) = –3x2. e) f(x) = x2 – 36. e) f(x) = –x + 25. g) f(x) = 26x . f) f(x) = –17x2 – 1. d) f(x) = –6x2. Fie funcţia f : R → R. 2 2 2 e) f(x) = 23x . 4. c) f(x) = –6x2 + 11. dacă x ∈ (3. 2 2 d) f(x) = –16x + 1. dacă: b) f(x) = –7x2. ' ) ⎪1 − 4 x. dacă: b) f(x) = –3x2 + 8. b) f(x) = x2 – 1. 7. a) f(x) = –9x2. Pentru fiecare item rezolvat corect se acordă 1 punct. dacă x ∈ (−1. 1). Fie funcţia f : R → R. h) f(x) = 12x2. 4). 3. Aflaţi intersecţiile graficului lui f cu axele de coordonate. Fie funcţia f : R → R. F u n c ţ i a d e g r a d u l I I 1. f) f(x) = 25x . 4) şi D(4. Timp de lucru efectiv: 50 minute. ' ). b) f(x) = 5x2 + 4. dacă: a) f(x) = 3x2 + 5. Aflaţi intersecţiile graficului lui f cu axele de coordonate. c) f(x) = x2 – 4. 5] R → R. c) f(x) = 6x2 + 13. Fie funcţia f : R → R. 4] ⎧ 7 − x. − 1] ⎧2 x + 1. Fie funcţia f : R → R. dacă x ∈ (− ' . dacă x ∈ (−' . 9. 2). Aflaţi numerele reale m şi n pentru pentru care graficul funcţiei f : R → R care graficul funcţiei f : R → R definită definită de formula de formula ⎧3 x − 1. b) f(x) = –4x2 + 1. Aflaţi Im f = E(f) şi studiaţi monotonia funcţiei f. 3). c) f(x) = –9x2 + 1. graficul o linie poligonală. dacă: a) f(x) = 3x2 + 7. a) f(x) = –5x2 + 2. c) f(x) = 7x2 + 3. B(–5. 3. 2 2 d) f(x) = –7x + 3. 2 2 d) f(x) = –12x – 1. 1) şi D(3. dacă x ∈ (4. C(– C(–2. Barem. Reprezentaţi grafic funcţia f : 7. f) f(x) = –25x2 + 1. dacă x ∈ (−2. ' ) ⎩ ⎩ are graficul o linie poligonală. 2 2 2 e) f(x) = 10x . f(x) = ⎨ ⎩2. c) f(x) = –17x2. 6. dacă x ∈ (−' .

b) f(x) = 11x2 – 2x. c) f(x) = –0. Aflaţi minimul sau maximul unei funcţiei f. e) f(x) = 4x – 3x. d) f(x) = x2 + 3x. c) f(x) = 3x2.4x . d) f(x) = –3x2 – 10x. e) f(x) = –6x – 5x. dacă: b) f(x) = 3x2 – 6x. e) f(x) = –12x2 – 5x. Aflaţi minimul sau maximul unei funcţiei f. f) f(x) = 4x2 – 7x + 5. c) f(x) = 8x2 + 3x. 19.8x2.2x . c) f(x) = –7x2 – 4x + 2. e) f(x) = –x – 4x. a) f(x) = 5x2 – 7x. dacă: a) f(x) = 6x2 + 7x + 3. 2 2 2 e) f(x) = –0. Fie funcţia f : R → R. dacă: a) f(x) = –6x2 + 5x + 1. dacă: a) f(x) = –6x2 + 5x – 3. Aflaţi intersecţiile graficului lui f cu axele de coordonate. Aflaţi Im f = E(f) şi studiaţi monotonia funcţiei f. 2 2 d) f(x) = –12x + 8x. e) f(x) = 13x – 7x. c) f(x) = 4x2 – 8x. 18. 2 2 d) f(x) = 10x – 9x. Fie funcţia f : R → R. b) f(x) = –14x2 – 9x. e) f(x) = 5x – 4x + 1. b) f(x) = 6x2 – 9x + 1. dacă: b) f(x) = –0. 2 2 d) f(x) = 4x – 6x + 3. 13. Fie funcţia f : R → R. dacă: a) f(x) = –21x2 + 5x. dacă: a) f(x) = –2x2 + 8x. Fie funcţia f : R → R. h) f(x) = 0. a) f(x) = –2x2. 9. b) f(x) = 6x2 + 7x.4x2.5x . c) f(x) = 8x2 – 5x – 1. 2 2 2 e) f(x) = 0. b) f(x) = –8x2 – 9x + 1. Fie funcţia f : R → R.6x2. dacă: b) f(x) = 6x2 – 11x.d) f(x) = 9x2 + 1. Fie funcţia f : R → R. 2 2 e) f(x) = –3x – 4x + 1.2x2. g) f(x) = 0. 11. Fie funcţia f : R → R. e) f(x) = –9x + 3x. h) f(x) = –0. b) f(x) = –7x2 + 9x – 3. 2 2 d) f(x) = –8x – 3x. c) f(x) = –5x2 + 15x. f) f(x) = –8x2 – 7x. e) f(x) = x2 – 4x. Aflaţi Im f = E(f) şi studiaţi monotonia funcţiei f. d) f(x) = –3x – 9x + 2. f) f(x) = 12x2 + 3x. Fie funcţia f : R → R. Construiţi graficul funcţiei f. g) f(x) = –2. a) f(x) = 2x2 – 6x. f) f(x) = –2x2 – 6x. Fie funcţia f : R → R. c) f(x) = –6x2 + 5x – 3.4x . c) f(x) = –9x2 – 7x. 2 2 d) f(x) = –4x + 4x.25x . Funcţii . f) f(x) = 14x2 – 5x – 1. c) f(x) = –5x2 – 10x. f) f(x) = 0. Aflaţi intersecţiile graficului lui f cu axele de coordonate. b) f(x) = –5x2 – 6x. Fie funcţia f : R → R. Fie funcţia f : R → R. dacă: a) f(x) = 5x2 + 4x. c) f(x) = 6x2 – 5x + 2. e) f(x) = 12x2 – 7x + 1. dacă: a) f(x) = 4x2 – 7x + 1. e) f(x) = 12x2 + 5. b) f(x) = –3x2 – 9x. dacă: a) f(x) = –2x2 + 9x. Construiţi graficul funcţiei f. d) f(x) = 5x2. 48 Capitolul III. 10. 20. Fie funcţia f : R → R.16x . 17. 8. b) f(x) = 8x2 – 9x + 3. c) f(x) = 7x2 – 6x. dacă: a) f(x) = –3x2 – 8x. 21. Aflaţi minimul sau maximul unei funcţiei f. 12. Fie funcţia f : R → R. f) f(x) = 2x2 – 3x. d) f(x) = 9x2 – 7x + 1. f) f(x) = –4x2 – 7x + 3. f) f(x) = –10x2 – 3x. Fie funcţia f : R → R. d) f(x) = –0. c) f(x) = 8x2 – 3x. b) f(x) = 2x2. Aflaţi minimul sau maximul unei funcţiei f. 2 2 d) f(x) = 9x – 13x. 2 2 d) f(x) = 9x + 5x. 16. e) f(x) = 8x + 4x. Aflaţi minimul sau maximul unei funcţiei f.32x2. c) f(x) = –15x2 – 4x. b) f(x) = –8x2 + 4x. 15. Construiţi graficul funcţiei f. dacă: a) f(x) = 13x2 – 4x. f) f(x) = –0. f) f(x) = 8x2 – 9x. f) f(x) = 13x2 + 2. 14. Construiţi graficul funcţiei f. f) f(x) = –7x2 + 14x. Aflaţi minimul sau maximul unei funcţiei f. f) f(x) = 14x2 – 5x. dacă: a) f(x) = 4x2.

2 2 d) f(x) = x – 6x + 5. Fie funcţia f : R → R. f) f(x) = x2 – 3x + 4. a) y = –2x2 + 5x + 1. Fie funcţia f : R → R. dacă: a) f(x) = –9x2 + 42x – 49. f) y = 2x2 – 8x + 9. dacă: b) f(x) = x2 – 3x + 3. dacă: a) f(x) = 2x2 – 3x + 2. c) f(x) = –x2 – 2x – 5. Stabiliţi semnul funcţiei f. Capitolul III. 29. Construiţi graficul funcţiei f. Stabiliţi semnul funcţiei f. Aflaţi coordonatele vârfului parabolei: a) y = x2 – 6x + 4. 2 2 e) f(x) = –x + x – 4. e) f(x) = x – 8x + 15. c) f(x) = 4x2 – 5x + 1. 2 2 d) y = –5x + 8x – 4. f) f(x) = –6x2 – 5x + 1. Fie funcţia f : R → R. 25. 24. 32. f) f(x) = –25x2 + 60x – 36. c) f(x) = x2 – 5x + 6. a) y = –3x2 + 6x – 5.d) f(x) = –2x2 + 5x – 6. 2 2 d) f(x) = 4x – 6x + 3 e) f(x) = 5x – 4x + 1. Aflaţi coordonatele vârfului parabolei: b) y = –x2 – 7x + 2. c) y = 2x2 – 5x + 4. 30. dacă: a) f(x) = –2x2 – 3x + 1. c) f(x) = –3x2 + 4x – 2. dacă: b) f(x) = –x2 – 3x + 18. e) f(x) = x – x + 3. c) y = x2 – 5x + 3. c) y = 2x2 – 5x + 4. f) y = x2 – 9x + 21. c) f(x) = –3x2 – 4x + 1. Fie funcţia f : R → R. 2 c) f(x) = –25x + 30x – 9. 2 2 d) f(x) = 3x – 7x + 4. e) y = –x – 3x + 4. Fie funcţia f : R → R. Construiţi graficul funcţiei f. e) y = 5x – 3x + 1. b) f(x) = 2x2 – 4x + 3. e) f(x) = –25x2 + 70x – 49. b) f(x) = x2 – 7x + 10. 28. f) f(x) = –x2 + 4x – 5. 33. Fie funcţia f : R → R. b) f(x) = –9x2 + 30x – 25. Aflaţi coordonatele vârfului parabolei: b) y = –2x2 + 6x – 5. b) y = 2x2 – 6x + 5. 2 2 d) y = x – 8x + 5. 2 2 d) y = 4x – 8x + 5. c) f(x) = 3x2 – 4x + 2. a) f(x) = –2x2 + 3x –3. e) f(x) = –x – x + 6. c) f(x) = x2 – 2x + 3. Fie funcţia f : R → R. Stabiliţi semnul funcţiei f. b) f(x) = –2x2 – 5x + 3. 27. 22. c) f(x) = 25x2 – 10x + 1. b) f(x) = 3x2 – 6x + 1. d) f(x) = –5x2 – 6x – 2 e) f(x) = –5x2 + 5x – 2. 2 2 d) f(x) = 4x – 20x + 25 e) f(x) = 4x – 28x + 49. f) f(x) = 3x2 – 5x + 3. 34. f) f(x) = –4x2 + 5x – 3. e) y = –3x + 3x – 1. c) f(x) = –x2 – 2x + 15. a) f(x) = –x2 – 3x + 10. dacă: a) f(x) = –3x2 + 3x – 2. 2 2 d) f(x) = x – 2x + 4. 23. 35. dacă: b) f(x) = –3x2 + 5x – 3. Funcţii 49 . e) y = x – 3x + 5. c) y = –x2 – 3x + 3. e) f(x) = –5x – 4x + 1. e) f(x) = 5x – x – 1. f) f(x) = 4x2 – 40x + 25. e) f(x) = –5x2 + 3x – 1. f) f(x) = –4x2 + 7x – 5. 31. 2 2 d) f(x) = –3x – 6x + 2. dacă: a) f(x) = 2x2 – 5x + 1. Fie funcţia f : R → R. 26. f) y = –3x2 + 8x – 7. f) f(x) = 6x2 – 5x + 1. f) f(x) = –x2 – 2x + 24. d) f(x) = –x – 2x – 6. Fie funcţia f : R → R. b) y = x2 – 7x + 5. f) f(x) = x2 – 9x + 20. a) f(x) = 2x2 – 3x + 2. dacă: a) f(x) = 4x2 – 12x + 9. Construiţi graficul funcţiei f. b) f(x) = –x2 + 3x – 4. d) f(x) = –4x2 + 28x – 49. 2 2 d) f(x) = –x – 2x + 8. f) y = –x2 – 10x + 2. Construiţi graficul funcţiei f. dacă: a) f(x) = x2 – 7x + 12. Stabiliţi semnul funcţiei f. Stabiliţi semnul funcţiei f. b) f(x) = 9x2 – 12x + 4. Aflaţi coordonatele vârfului parabolei: a) y = 3x2 – 7x + 5. Stabiliţi semnul funcţiei f. 2 2 d) y = –x – 9x + 2. Fie funcţia f : R → R.

b) f(x) = 4x2 + 6x + m. b) f(x) = | –4x2 + 5x – 2 |. 2 d) f(x) = 7mx2 + 12x + 2. f) f(x) = 6x2 + 6x + m. 43. c) f(x) = –6x + 8x – 4m. e) f(x) = | x2 – 7x + 1 |. 2 d) f(x) = | –3x2 + 4x – 3 |. f) f(x) = | 2x2 – 7x + 1 |. d) f(x) = –3x2 + 7x + 6m. Funcţii . f) f(x) = 4x2 + 3x + m. b) f(x) = –4x2 + 9x + 5m. b) f(x) = –3x2 + 10x + m. Fie funcţia f : R → R. Aflaţi numerele reale m pentru care f este strict pozitivă. 2 d) f(x) = | –4x2 – 3x + 1 |. e) f(x) = | –5x2 + 6x – 2 |. e) f(x) = 4mx2 + 10x – 3. Explicitaţi: a) f(x) = | 5x2 – 8x + 1 |. 37. f) f(x) = | –5x2 – 5x + 1 |. dacă: a) f(x) = –4x2 + 3x – 2m. 2 c) f(x) = | 4x + 20x + 25 |. 2 d) f(x) = –5x2 + 10x + m. 39. f) f(x) = –6x2 + 10x + m. 2 c) f(x) = 9x + 2x – m. Fie funcţia f : R → R. Explicitaţi: a) f(x) = | –2x2 – 3x + 1 |. f) f(x) = | –4x2 + 5x – 3 |. Explicitaţi: b) f(x) = | 4x2 + 12x + 9 |. a) f(x) = 4x2 + 8x – m. f) f(x) = | 49x2 + 20x + 4 |. c) f(x) = 3mx + 8x – 5. dacă: a) f(x) = 11mx2 + 12x – 4. Aflaţi numerele reale m pentru care f este strict negativă. c) f(x) = | 3x2 – 8x + 1 |. d) f(x) = | 4x2 + 28x + 49 |. a) f(x) = | 9x2 + 12x + 4 |. Fie funcţia f : R → R. f) f(x) = –4x2 + 5x + 3m. 2 c) f(x) = 5x + 7x – m. 45. 44. 42. c) f(x) = | –3x + 3x – 2 |. 2 c) f(x) = –6x + 5x – 3m. 2 c) f(x) = 2mx + 8x – 5. Aflaţi numerele reale m pentru care f este negativă. Explicitaţi: a) f(x) = | –3x2 + 2x – 1 |. Fie funcţia f : R → R. b) f(x) = 3mx2 + 10x + 3. Aflaţi numerele reale m pentru care f are semn constant pe R. e) f(x) = | –3x2 – 5x + 1 |. Aflaţi numerele reale m pentru care f nu are acelaşi semn pe R. e) f(x) = 2x2 + 5x – m. b) f(x) = 2mx2 + 8x + 5. Fie funcţia f : R → R. e) f(x) = | 25x2 + 20x + 4 |. dacă: a) f(x) = 3mx2 + 12x – 4. 50 Capitolul III. dacă: a) f(x) = –3x2 + 8x – 5m. f) f(x) = 8mx2 + 6x + 3. d) f(x) = 5mx2 + 4x + 6. d) f(x) = 3x2 + 6x + m. 38. e) f(x) = –8x2 + 7x – 4m. dacă: b) f(x) = 3x2 + 6x + m. 41. 40. d) f(x) = 5x2 + 6x + m. d) f(x) = | 4x2 – 8x + 1 |. c) f(x) = | –3x – 4x + 1 |. Fie funcţia f : R → R. Fie funcţia f : R → R.36. dacă: a) f(x) = 3x2 + 8x – m. Fie funcţia f : R → R. b) f(x) = | –2x2 – 4x + 1 |. e) f(x) = 5mx2 + 10x – 3. f) f(x) = 9mx2 + 14x + 1. e) f(x) = 5x2 + 8x – m. Aflaţi numerele reale m pentru care f este pozitivă. e) f(x) = –9x2 + 8x – 3m. Fie funcţia f : R → R. Fie funcţia f : R → R. b) f(x) = | 2x2 – 8x + 1 |.

dacă: b) f(x) = –5x2 + 4x + 3m – 1. dacă: b) f(x) = 3x2 + 4x + m – 2. 2 c) f(x) = 3x + 6x – (m – 4). 2 c) f(x) = 14x + 8x – (2m – 7). a) f(x) = –9x2 + 12x – (3m –1). Aflaţi numerele reale m pentru care graficul funcţiei f este situat deasupra axei Ox. 49. Funcţii 51 . d) f(x) = (3m – 6)x2 + 27x + 3. 2 c) f(x) = (4m – 3)x + 34x – 21. Fie funcţia f : R → R. Aflaţi numerele reale m pentru care graficul funcţiei f este tangent axei Ox. Fie funcţia f : R → R. 54. Fie funcţia f : R → R. d) f(x) = –5x2 + 6x + 2m – 1. d) f(x) = 7x2 + 4x + m – 3. dacă: b) f(x) = 5x2 + 10x + m – 2. Aflaţi numerele reale m pentru care vârful parabolei se află deasupra axei Ox: b) y = 3x2 + 4x + 3m. e) f(x) = 25x2 + 10x – (3m – 12). Fie funcţia f : R → R. dacă: a) f(x) = 15x2 + 9x – (6m – 5). 51. 53. e) f(x) = 13x2 + 7x – (3m – 8). 2 c) f(x) = 2x + 4x – (m – 3). Fie funcţia f : R → R. Aflaţi numerele reale m pentru care graficul funcţiei f este secant axei Ox. f) f(x) = 4x2 + 2x + m – 2. e) f(x) = 3x + 2x – (m – 2). f) f(x) = (4m – 8)x2 + 33x + 6. 52. Capitolul III. 47. Fie funcţia f : R → R. dacă: b) f(x) = 8x2 + 6x + m – 4. a) f(x) = (5m – 4)x2 + 74x – 15. Aflaţi numerele reale m pentru care intersecţia graficului funcţiei f cu axa Oy are ordonata nepozitivă. dacă: b) f(x) = 11x2 + 7x + 8m – 25. b) f(x) = (2m – 3)x2 + 13x + 9. d) f(x) = 5x2 + 12x + m – 3. Fie funcţia f : R → R. a) f(x) = 16x2 + 13x – (16m – 9). f) f(x) = 13x2 + 9x + 2m – 19.46. dacă: b) f(x) = (2m – 5)x2 + 55x + 1. 48. d) f(x) = (3m – 4)x2 + 14x + 11. a) f(x) = 11x2 + 14x – (m – 4). Aflaţi numerele reale m pentru care graficul funcţiei f este o parabolă cu vârful „în sus“ (sau ramurile orientate „în jos“). b) f(x) = 2x2 + 5x + 4m – 5. 2 f) f(x) = 9x2 + 2x + m – 4. d) f(x) = 12x2 + 3x + 4m – 13. a) f(x) = 11x2 + 14x – (m – 5). d) f(x) = 3x2 + 6x + 8m – 3. e) f(x) = (3m – 2)x2 + 28x – 5. a) y = 5x2 + 14x – 9m. Fie funcţia f : R → R. 2 c) f(x) = –2x + 8x – (2m – 1). f) f(x) = –3x2 + 2x + 3m – 1. 2 c) f(x) = (2m – 1)x + 11x – 2. e) f(x) = 5x + 8x – (m – 2). Aflaţi numerele reale m pentru care graficul funcţiei f este o parabolă cu vârful „în jos“ (sau ramurile orientate „în sus“). 2 c) f(x) = 22x + 9x – (2m – 11). a) f(x) = 9x2 + 8x – (m – 3). f) f(x) = (4m – 5)x2 + 15x + 13. e) f(x) = –3x2 + 6x – (2m – 1). dacă: a) f(x) = (3m – 5)x2 + 16x – 9. 2 c) y = 4x + 8x – 3m. 50. d) y = 5x2 + 6x + 4m. Aflaţi numerele reale m pentru care intersecţia graficului funcţiei f cu axa Oy are ordonata nenegativă. f) f(x) = 4x2 + 7x + 10m – 7. 2 c) f(x) = 7x + 8x – (m – 1). Aflaţi numerele reale m pentru care graficul lui f este situat sub axa Ox. e) f(x) = 5x2 + 8x – (m – 3). d) f(x) = 6x2 + 4x + m – 3. e) f(x) = (2m – 5)x2 + 40x – 33. 2 f) f(x) = 3x2 + 10x + m – 1.

Aflaţi numerele reale m pentru care vârful parabolei se află sub axa Ox: b) y = –8x2 + 2x + 11m. dacă: a) f(x) = 3x2 + 4(m – 4)x – 4m. Aflaţi numerele reale m pentru care graficul funcţiei f nu are puncte comune cu axa Ox.e) y = 9x2 + 4x – 5m. d) y = –11x2 + 4x + 6m. Formulaţi un exerciţiu asemănător. 61. b) f(x) = –5x2 + 2(3m – 2)x + 3m. dacă: a) f(x) = 4x2 + 2(m + 3)x – 5m. 0). b) f(x) = 3x2 + (2m – 1)x + m + 1. –5). e) y = –3x2 + 7x – 2 de vector (0. d) y = 7x2 + 12x + 3m. 2 c) y = –9x + 10x – 2m. 0). Aflaţi ecuaţia parabolei ce se obţine prin translaţia parabolei: a) y = 4x2 + 3x – 8 de vector (0. a) y = –11x2 + 16x – 9m. d) y = –6x2 + 4x + 10m. b) f(x) = –4x2 + 5x + 3. f) f(x) = | 9x2 + 10x + 2 | = 3. 58. Aflaţi numerele reale m pentru care f este strict pozitivă. 2 e) y = –3x + 8x – 1 de vector (2. Fie funcţia f : R → R. 60. f) y = –4x2 + 8x + 9m. c) y = 5x2 – 3x + 1 de vector (0. 52 Capitolul III. b) y = 2x2 + 5x – 1 de vector (–2. 56. 64. 5). f) y = 9x2 + 6x + 5m. 63. 65. Formulaţi un exerciţiu asemănător. b) y = 3x2 + 2x – 1 de vector (0. d) y = –9x2 + 5x + 1 de vector (–1. Aflaţi numerele reale m pentru care f este negativă. Aflaţi ecuaţia parabolei ce se obţine prin translaţia parabolei: a) y = 8x2 + 5x – 1 de vector (3. 57. dacă: a) f(x) = 2x2 + 3x –3. a) y = –10x2 + 12x – 5m. Aflaţi numerele reale m pentru care f are semn constant. 0). c) | 2x + 20x + 3 | = 6. 2 c) y = –9x + 4x – 8m. Formulaţi un exerciţiu asemănător. e) y = –7x2 + 8x – 2m. 59. Aflaţi numerele reale m pentru care vârful parabolei se află deasupra axei Ox: b) y = –13x2 + 2x + 5m. Formulaţi un exerciţiu asemănător. 2 c) y = 7x + 8x – 4m. Fie funcţia f : R → R. f) y = 3x2 + 5x – 1 de vector (–3. 2 e) | 5x + 20x – 4 | = 11. Rezolvaţi ecuaţia: a) | 9x2 + 12x + 1 | = 3. 2 c) y = 2x – 6x + 1 de vector (1. –9). b) f(x) = 3x2 + 2(2m + 1)x + 4m. Funcţii . Fie funcţia f : R → R. dacă: a) f(x) = 4x2 + 2(m – 2)x – 3. 0). e) y = –8x + 2x – 3m. Aflaţi numerele reale m pentru care vârful parabolei se află sub axa Ox: b) y = 5x2 + 10x + 6m. d) y = –6x2 + 2x + 1 de vector (0. f(x) = (2m + 1)x2 + 2(m – 3)x + 2m. –3). 62. Formulaţi un exerciţiu asemănător. f) y = 9x2 + 11x – 2 de vector (0. c) f(x) = 5x2 + 4x + 2. 2 f) y = –7x2 + 6x + 8m. b) f(x) = | 4x2 + 12x – 1 | = 7. 2 d) f(x) = | 4x2 + 28x + 3 | = 8. 0). 55. e) y = 11x2 + 6x – 6m. Aduceţi la forma canonică funcţia f : R → R. 0). a) y = 6x2 + 18x – 7m. f) y = 6x2 + 2x + 7m. 8). 4). Fie funcţia f : R → R.

Formulaţi un exerciţiu asemănător. Construiţi funcţia de gradul II. Aflaţi ecuaţia parabolei din care se obţine prin translaţia de vector (–3. Formulaţi un exerciţiu asemănător. Aflaţi m pentru care parabolele fascicolului au ramurile orientate în sus şi au vârfurile situate deasupra dreptei y = –2. 76. 68. Formulaţi un exerciţiu asemănător. Fie fascicolul de parabole y = 3x2 + (m – 2)x + m + 1.66. 67. Reprezentaţi grafic funcţia f : R → R. 77. Explicitaţi funcţia f : R → R.5. Aflaţi numerele reale m şi n pentru care y = 2x2 + 9x – 5 este ecuaţia parabolei ce se obţine prin translaţia de vector (m. 2) parabola y = 4x2 + 8x – 3. Construiţi funcţia de gradul II al cărui grafic intersectează axele de coordonate în punctele (–18. 78. f(x) = | x2 – 8x + 12 |. Formulaţi un exerciţiu asemănător. Formulaţi un exerciţiu asemănător. Aflaţi ecuaţia parabolei ce se obţine prin translaţia de vector (m. Formulaţi un exerciţiu asemănător. m ∈ R. Capitolul III. 75. 74. Formulaţi un exerciţiu asemănător. Formulaţi un exerciţiu asemănător. n) a parabolei y = ax2 + bx + c. Formulaţi un exerciţiu asemănător. Formulaţi un exerciţiu asemănător. 6). Arătaţi că toate vârfurile parabolelor fascicolului sunt conţinute de o parabolă. –16). Arătaţi că toate parabolele au un punct comun (punct fix). 6) şi punctul de extrem x = 2. 0) şi (0. Formulaţi un exerciţiu asemănător. –3). 71. Rezolvaţi grafic în R ecuaţia || x2 – x | – 2 | = x + 3. Funcţii 53 . dacă graficul ei intersectează axa Oy în (0. Fie mulţimea parabolelor (fascicolul de parabole) y = 3(m – 1)x2 + 2(m + 3)x – 1. Rezolvaţi grafic în R inecuaţia | x2 – 2x – 15 | ≥ 3 – x. m ∈ R. 72. m ∈ R. 0). 73. 79. 70. Formulaţi un exerciţiu asemănător. n) a parabolei y = 7x2 – 9. Formulaţi un exerciţiu asemănător. Fie ecuaţia (m – 1)x2 + 2(m – 3)x – 1 = 0. f(x) = | 4x2 – 12x + 3 | . 69. Aflaţi ecuaţia parabolei ce se obţine prin translaţia parabolei y = 6x2 + 9x – 5 de vector (2. m ∈ R. 81. 80. Formulaţi un exerciţiu asemănător. Fie fascicolul de parabole y = 2x2 + 3(m – 1)x + 3m – 1. Formulaţi un exerciţiu asemănător. Construiţi funcţia de gradul II cu un zerou –2 şi cu graficul o parabolă de vârf (2. Rezolvaţi grafic în R inecuaţia | x2 – 6x + 8 | ≥ 5. Aflaţi valoarea minimă a sumei pătratelor soluţiilor ecuaţiei. (–3. Formulaţi un exerciţiu asemănător.

b) f(x) = –2x2. 2 b) f(x) = –x + 4x. 2. Construiţi graficul funcţiei f : 6. b) f(x) = –x2 + 4x – 6. Aflaţi numerele reale m pentru care care (m + 1)x2 – 2(2m – 1)x + 3 este (m – 1)x2 – 2(2m + 1)x – 3 este negativă. Barem. b) f(x) = –2x2. cu: R → R. 2 | x – 7x + 12 | ≥ 2 – x. a) f(x) = x2 – 3x + 2.5.82. a) f(x) = x2 – 2x + 4. negativă. cu: a) f(x) = x2 – 2x + 3. b) Rezolvaţi grafic în R inecuaţia | x2 – 7x + 10 | ≥ 3 – x. 7. Aflaţi mulţimea valorilor funcţiei f : R → R.25) şi unul dintre vârful V(3. cu: a) f(x) = 5x2. b) Rezolvaţi grafic în R inecuaţia abscisa 3.25) şi unul dintre punctele ei de intersecţie cu axa Ox are punctele ei de intersecţie cu axa Ox are abscisa 3. 8. Studiaţi monotonia funcţiei f : 4. a) f(x) = 5x2. x2 +1 Formulaţi un exerciţiu asemănător. a) Aflaţi ecuaţia unei parabole cu 9. Studiaţi monotonia funcţiei f : R → R. a) Aflaţi ecuaţia unei parabole cu vârful V(3. a) f(x) = 6x2 + 7x. Construiţi graficul funcţiei f : R → R. cu: R → R.5. b) f(x) = –x2 + 5x. Studiaţi monotonia funcţiei f : 2. Construiţi graficul funcţiei f : 3. b) f(x) = –5x2. –0. cu: a) f(x) = x2 – 2x – 3. cu: a) f(x) = x2 – 3x. 3. b) f(x) = –9x2 – 23x. Construiţi graficul funcţiei f : 5. 2 b) f(x) = –15x + 11x. cu: R → R. Studiaţi monotonia funcţiei f : R → R. b) f(x) = –13x2 + 2x. 2 b) f(x) = –x + 4x + 3. a) f(x) = 15x2 – 4x. b) f(x) = –9x2 – 23x. cu: a) f(x) = 13x2 – 3x. Studiaţi monotonia funcţiei f : R → R. f(x) = 2x2 + 2x . cu: R → R. –2. Pentru fiecare item rezolvat corect se acordă 1 punct. Timp de lucru efectiv: 50 minute. a) f(x) = 5x2. b) f(x) = –4x2. 9. Construiţi graficul funcţiei f : 7. cu: R → R. Construiţi graficul funcţiei f : R → R. Start: 1 punct. Studiaţi monotonia funcţiei f : 1. Construiţi graficul funcţiei f : R → R. Aflaţi numerele reale m pentru 8. 5. cu: R → R. Construiţi graficul funcţiei f : R → R. cu: R → R. a) f(x) = x2 – 2x. b) f(x) = –x2 + 4x – 5. Funcţii . cu: a) f(x) = 4x2. Evaluare formativă 1. b) f(x) = –x2 + 3x – 4. cu: a) f(x) = 6x2 + 7x. 4. 54 Capitolul III. 6.

4. F u n c ţ i a p u t e r e
1. Fie funcţia f : R → R. Ordonaţi valorile funcţiei f, dacă:
a) f(x) = –8x3 pentru –6, –5, –1, 0, 1, 5, 6;
b) f(x) = –2x3 pentru –10, –2, –1, 0, 1, 2, 10;
c) f(x) = –3x3 pentru –100, –4, –1, 0, 1, 4, 100;
d) f(x) = –4x3 pentru –7, –3, –1, 0, 1, 3, 7;
e) f(x) = –10x3 pentru –10, –5, –1, 0, 1, 5, 10;
f) f(x) = –5x3 pentru –10, –2, –1, 0, 1, 2, 10.
2. Fie funcţia f : R → R. Ordonaţi valorile funcţiei f, dacă:
a) f(x) = 12x3 pentru –4, –3, –1, 0, 1, 3, 4;
b) f(x) = 2x3 pentru –10, –5, –1, 0, 1, 5, 10;
c) f(x) = 3x3 pentru –100, –2, –1, 0, 1, 2, 100;
d) f(x) = 4x3 pentru –4, –3, –1, 0, 1, 3, 4;
e) f(x) = 10x3 pentru –6, –2, –1, 0, 1, 2, 6;
f) f(x) = 5x3 pentru –7, –5, –1, 0, 1, 5, 7.
3. Fie funcţia f : R → R. Decideţi paritatea funcţiei f, dacă:
a) f(x) = 16x3;
b) f(x) = 7x3;
c) f(x) = 13x3;
3
3
e) f(x) = 9x ;
f) f(x) = 5x3.
d) f(x) = 4x ;
4. Fie funcţia f : R → R. Decideţi paritatea funcţiei f, dacă:
a) f(x) = –28x4;
b) f(x) = –19x4; c) f(x) = –27x5;
4
d) f(x) = –15x ;
e) f(x) = –25x4; f) f(x) = –14x4.
5. Fie funcţia pară f : R → R. Aflaţi fără calcul încă trei valori ale lui f, dacă:
a) f(–17) = –56, f(5) = –15, f(–7) = 13;
b) f(–25) = 81, f(11) = –31, f(–3) = 10;
c) f(31) = –100, f(–15) = 51, f(20) = –75;
d) f(–42) = –37, f(35) = –31, f(–13) = 24;
e) f(–28) = 76, f(–23) = –27, f(15) = –109;
f) f(98) = –65, f(–71) = –48, f(22) = –36.
6. Fie funcţia impară f : R → R. Aflaţi fără calcul încă trei valori ale lui f, dacă:
a) f(–82) = 12, f(10) = –37, f(–11) = –6;
b) f(–8) = 26, f(5) = –42, f(–2) = –32;
c) f(14) = –83, f(–16) = 93, f(28) = –63;
d) f(–3) = 55, f(19) = –21, f(–34) = 44;
e) f(–38) = 84, f(31) = –69, f(8) = 26;
f) f(2) = –28, f(–39) = 123, f(–38) = 49.
7. Fie funcţia f : R → R. Construiţi graficul funcţiei f, dacă:
b) f(x) = 3x3;
c) f(x) = 2x3;
d) f(x) = 5x3.
a) f(x) = 4x3;
8. Fie funcţia f : R → R. Construiţi, cât mai simplu, graficul funcţiei f, dacă:
a) f(x) = 2x3 – 3; b) f(x) = 3x3 + 2; c) f(x) = 2x3 – 1; d) f(x) = 4x3 – 3.
9. Fie funcţia f : R → R. Construiţi graficul funcţiei f, dacă:
b) f(x) = –4x3;
c) f(x) = –5x3;
d) f(x) = –2x3.
a) f(x) = –3x3;
Capitolul III. Funcţii

55

10. Fie funcţia f : R → R. Construiţi, cât mai simplu, graficul funcţiei f, dacă:
a) f(x) = –2x3 + 1; b) f(x) = –3x3 + 2; c) f(x) = –4x3 – 2; d) f(x) = –5x3 – 1.
11. Fie funcţia f : R → R. Construiţi graficul funcţiei f, dacă:
a) f(x) = 4x4;
b) f(x) = 3x4;
c) f(x) = 2x4;
d) f(x) = 5x4.
12. Fie funcţia f : R → R. Construiţi, cât mai simplu, graficul funcţiei f, dacă:
a) f(x) = 2x4 – 3; b) f(x) = 3x4 + 2; c) f(x) = 2x4 – 1; d) f(x) = 4x4 – 3.
13. Fie funcţia f : R → R. Construiţi graficul funcţiei f, dacă:
b) f(x) = –4x4;
c) f(x) = –5x4;
d) f(x) = –2x4.
a) f(x) = –3x4;
14. Fie funcţia f : R → R. Construiţi, cât mai simplu, graficul funcţiei f, dacă:
a) f(x) = –2x4 + 1; b) f(x) = –3x4 + 2; c) f(x) = –4x4 – 2; d) f(x) = –5x4 – 1.
15. Fie funcţia f : R → R, f(x) = | 2x3 – 3 |. Reprezentaţi grafic, cât mai simplu, funcţia f.
Formulaţi un exerciţiu asemănător.
⎧3 x 3 − 1, dacă x ≤ 1
16. Construiţi graficul funcţiei f : R → R, f ( x) = ⎨
⎩3 − x, dacă x > 1.
Formulaţi un exerciţiu asemănător.
⎧⎪ x 3 − 2, dacă x ≤ 1
17. Construiţi graficul funcţiei f : R → R, f ( x) = ⎨
⎪⎩3 − x 2 , dacă x > 1.
Formulaţi un exerciţiu asemănător.
4
⎪⎧ x + 3, dacă x ≤ −1
18. Construiţi graficul funcţiei f : R → R, f ( x) = ⎨
⎪⎩3 − x 3 , dacă x > −1.
Formulaţi un exerciţiu asemănător.
19. Construiţi graficul funcţiei f : D → R, D domeniul maxim de definiţie în R,
2
x3

f ( x) = ⋅ 3 x .
Formulaţi un exerciţiu asemănător.
20. Construiţi graficul funcţiei f : D → R, D domeniul maxim de definiţie în R,
2

f ( x) = (3 x − 2) 3 ⋅ 3 3x − 2 .
Formulaţi un exerciţiu asemănător.
21. Construiţi graficul funcţiei f : D → R, D domeniul maxim de definiţie în R,
1

f ( x) = [(3 − 4 x) 2 ] 3 ⋅ 3 3 − 4 x .
Formulaţi un exerciţiu asemănător.
22. Rezolvaţi grafic în R inecuaţia x3 – 2 > –x2 + 3x.
Formulaţi un exerciţiu asemănător.
23. Construiţi graficul funcţiei f : R → R, f(x) = sgn (x2 – 5x + 6).
Formulaţi un exerciţiu asemănător.

56

Capitolul III. Funcţii

⎧2 x + 1, dacă x ∈ (− ' , − 1)

24. Construiţi graficul funcţiei f : R → R, f ( x) = ⎨2 x 3 + 1, dacă x ∈ [−1, 1]
⎪ 2
⎩ x + 2, dacă x ∈ (1, −' ).
Formulaţi un exerciţiu asemănător.

Evaluare formativă
1. Funcţia f : R → R este pară şi f(5)
= –5, f(9) = –8, f(–5) = 9. Aflaţi alte trei
valori ale funcţiei f.
2. Funcţia f : R → R este impară şi
f(–8) = 13, f(4) = –8, f(6) = 16. Aflaţi
alte trei valori ale funcţiei f.
3. Construiţi graficul funcţiei f :
R → R, f(x) = 1,5x3.
4. Construiţi graficul funcţiei f :
R → R, f(x) = –0,2x3.
5. Construiţi graficul funcţiei f :
R → R, cu:
a) f(x) = 0,25x4;
b) f(x) = –1,5x4.
6. Construiţi, cât mai simplu, graficul funcţiei f : R → R, cu:
a) f(x) = 0,6x3 – 2;
b) f(x) = –0,4x3 + 3.
7. Construiţi, cât mai simplu, graficul funcţiei f : R → R, cu:
a) f(x) = 0,5x4 – 2;
b) f(x) = –0,6x4 + 3.
8. Construiţi, cât mai simplu, graficul funcţiei f : R → R,
⎧⎪− 2 x 3 , dacă x ∈ (− ' , 1)
f(x) = ⎨ 4
⎪⎩ x − 3, dacă x ∈ [1, ' ).
9. Construiţi graficul funcţiei f : D
→ R, D domeniul maxim de definiţie în
4

1. Funcţia f : R → R este pară şi f(6) =
–8, f(11) = –2, f(–9) = 3. Aflaţi alte trei
valori ale funcţiei f.
2. Funcţia f : R → R este impară şi
f(–10) = 10, f(2) = –19, f(5) = 21. Aflaţi
alte trei valori ale funcţiei f.
3. Construiţi graficul funcţiei f : R →
R, f(x) = 0,5x3.
4. Construiţi graficul funcţiei f : R →
R, f(x) = –0,6x3.
5. Construiţi graficul funcţiei f : R →
R, cu:
a) f(x) = 0,2x4;
b) f(x) = –0,5x4.
6. Construiţi, cât mai simplu, graficul
funcţiei f : R → R, cu:
a) f(x) = 0,4x3 – 1;
b) f(x) = –0,25x3 + 2.
7. Construiţi, cât mai simplu, graficul
funcţiei f : R → R, cu:
a) f(x) = 0,4x4 – 3;
b) f(x) = –0,2x4 + 1.
8. Construiţi, cât mai simplu, graficul
funcţiei f : R → R,
⎧⎪− 3x 3 , dacă x ∈ (− ' , 1)
f(x) = ⎨ 4
⎪⎩ x − 4, dacă x ∈ [1, ' ).
9. Construiţi graficul funcţiei f : D →
R, D domeniul maxim de definiţie în R,
8

R, a) f ( x) = (4 x − 1) 5 ⋅ 5 1 − 4 x ;
2

b) f ( x) = [(2 − x) 2 ] 7 ⋅ 7 (2 − x)3 .

a) f ( x) = (5 x − 1) 9 ⋅ 9 1 − 5 x ;
4

b) f ( x) = [(3 − x) 2 ]11 ⋅ 11 (3 − x)3 .

Barem. Start: 1 punct. Pentru fiecare item rezolvat corect se acordă 1 punct.
Timp de lucru efectiv: 50 minute.

Capitolul III. Funcţii

57

Reducerea monoamelor (termenilor) asemenea este operaţia prin care doi sau mai multe monoame asemenea se înlocuiesc cu un singur monom asemenea cu celelalte. trinom. Numerele se consideră monoame de gradul 0. În plus. Polinoame în două nedeterminate. Prin reducerea termenilor asemenea ai unui polinom se obţine forma canonică a acelui polinom. Gradul unui monom. Gradul polinomului P(X) se notează grad P(X). Un polinom în forma canonică cu doi termeni se numeşte binom. Polinom.C A P I T O L U L IV Polinoame şi fracţii algbrice Expresie algebrică raţională. în ordine. Coeficienţii polinomului P(X) = aX + b sunt. Monom. Y. Y) = aX + bY + c. adică coeficienţii monoamelor polinomului. nedeterminatele se scriu cu majuscule: X. Reducerea monoamelor (termenilor) asemenea. Un monom cu partea literală formată din nedeterminate diferite (fiecare literă apare o singură dată) este scris în forma canonică. Monoame asemenea. Y ) = aX 2 + bXY + cX + d + eY + fY 2 . forma canonică a unui polinom de gradul II în X este P(X) = aX 2 + bX + c. este forma generală a unui polinom de gradul I în X şi Y. Un monom este format din coeficient (un număr) şi parte literală. Polinoame în X şi Y: P(X. Un polinom este o sumă algebrică de monoame ce nu sunt toate monoame asemenea. Un monom este o expresie algebrică formată din numere şi variabile între care se execută numai înmulţiri şi/sau ridicări la putere cu exponenţi naturali. Forma canonică a unui monom. iar unul cu trei termeni se numeşte trinom. Forma canonică (standard) a unui polinom. O expresie algebrică care nu conţine litere (variabile) sub radical este o expresie raţională. Exponentul puterii unei nedeterminate a unui monom scris în forma canonică este gradul monomului în raport cu acea nedeterminată. Două monoame care au aceeaşi parte literală sunt monoame asemenea. Z etc. numerele a şi b. Pentru a distinge un monom de alte expresii algebrice. P ( X . Binom. forma canonică a unui polinom de gradul III în X este P(X) = aX 3 + bX 2 + cX + d. este for- 58 Capitolul IV. Polinomul este scris în forma canonică dacă monoamele lui sunt scrise în ordinea descrescătoare a gradelor lor. b este termenul liber. Considerăm polinoamele într-o singură nedeterminată. Variabilele unui monom se numesc nedeterminate. Forma canonică a unui polinom de gradul I în X este P(X) = aX + b. Polinoame şi fracţii algebrice . Fie un polinom în nedeterminata X cu monoamele scrise în forma canonică. a cărui coeficient este egal cu suma algebrică a coeficienţilor celorlalte monoame. cu a şi f numere reale nenule. Gradul monomului în raport cu toate nedeterminatele este egal cu suma exponenţilor puterilor nedeterminatelor. a este coeficientul termenului de grad maxim (coeficientul dominant). cu a şi b numere reale nenule. Gradul unui polinom este egal cu exponentul maxim al lui X când polinomul este scris în forma canonică.

Pentru orice polinom P(X) este adevărată relaţia: −P(X) = −1⋅P(X). c) polinomul 1 (de exemplu. Rădăcină a unui polinom. Valoarea polinomului P(X) pentru X = 3 (sau în 2) este P(3) = 6⋅3 – 5 = 13.. Două polinoame sunt egale dacă au valorile egale pentru aceleaşi valori ale nedeterminatelor lor. Cubul unui binom. ( X − Y ) 2 = X 2 − 2 XY + Y 2 . a cărui coeficient este egal cu suma algebrică a coeficienţilor celorlalte monoame. b) comutativitatea.. Două polinoame sunt egale dacă au aceeaşi formă canonică. d) înmulţirea polinoamelor este distributivă faţă de adunare şi scădere. Scăderea polinoamelor. Produsul sumei a două monoame cu diferenţa lor. (suplimentar) (X + Y + Y)2 = X2 + Y2 + Z2 + 2XY + 2XZ + 2YZ. 2X3 – 5X + 4 × 2X – 7 4X4 – 10X2 + 8X –14X3 + 35X – 28 4 4X –14X3 –10X2+43X – 28 Pătratul unui binom.. + X Y n–2 + Y n–1) = Xn – Yn. Reducerea monoamelor (termenilor) asemenea. Valoarea unui polinom în 1 (când nedeterminata sau nedeterminatele sunt egale cu 1) este egală cu suma coeficienţilor. Fie polinomul P(X) = 6X – 5. Polinoame egale (identice). iar pentru X = 1 (sau în 1) este P(1) = 6 – 5 = 1. b) comutativitatea. Exemple. c) polinomul nul (0) este element neutru la adunarea polinoamelor. (X + Y)(X – Y) = X2 – Y2. Atunci. Numărul r este rădăcină a polinomului P(X). P(X) = 1) este element neutru la înmulţirea polinoamelor (în nedeterminata X). Înmulţirea polinoamelor are proprietăţile înmulţirii numerelor întregi: a) asociativitatea. Înmulţirea polinoamelor. Scăderea polinoamelor P(X) şi Q(X) constă în adunarea lui P(X) cu opusul lui Q(X). 1) (3X – 4)(X2 + 2X – 1) = 3X(X2 + 2X – 1) – 4(X2 + 2X – 1) = 3X3 + 6X2 – 3X – 4X2 – 8X + 4 = 3X3 + 2X2 – 11X + 4. Un polinom care are coeficienţii nedeterminatelor nuli este un polinom constant. Valoarea numerică a unui polinom. (X + Y + Z)3 = X3 + Y3 + Z3 + 3(X + Y)(X + Z)(Y + Z) = X3 + Y3 + Z3 + 3(X + Y Capitolul IV. 2) (2X3 – 5X + 4)(2X – 7) = 4X4 – 14X3 – 10X2 + 43X – 28. Forma canonică a produsului a două polinoame se obţine aplicând distributivitatea înmulţirii faţă de adunare şi reducerea termenilor asemenea. Înmulţirea polinoamelor se execută ca înmulţirea expresiilor algebrice. (X + Y)(X2 – XY + Y2) = X3 + Y3. Dezvoltarea unui binom la pătrat se face aplicând una dintre formulele: ( X + Y ) 2 = X 2 + 2 XY + Y 2 . Alte formule. ( X − Y )3 = X 3 − 3 X 2Y + 3 XY 2 − Y 3 . dacă P(X) = 0. Polinoame şi fracţii algebrice 59 . Polinom constant. Fie polinoamele P(X) şi Q(X) polinoame scrise în forma canonică. (X – Y)(X2 + XY + Y2) = X3 – Y3. adică P(X) – Q(X) = P(X) + (– Q(X)). (X + Y)(X2n – X2n–1Y + .ma generală a unui polinom de gradul II în X şi Y. Adunarea polinoamelor. Reducerea monoamelor (termenilor) asemenea este operaţia prin care doi sau mai multe monoame asemenea se înlocuiesc cu un singur monom asemenea cu celelalte. d) polinomul −P(X) este opusul polinomului P(X). (X – Y)(Xn–1 + X n–2Y + . grad P(X)⋅Q(X) = grad P(X) + grad Q(X).. – X Y 2n–1 + Y 2n) = X2n+1 – Y2n+1. Polinomul nul (se notează 0) are toţi coeficienţii egali cu 0. Dezvoltarea unui binom la pătrat se face aplicând una dintre formulele: ( X + Y )3 = X 3 + 3 X 2Y + 3 XY 2 + Y 3 . Adunarea polinoamelor are proprietăţile adunării numerelor întregi: a) asociativitatea.

se aplică: – metoda factorului comun general. –3 este rădăcina lui Q (împărţitorul). Polinoame şi fracţii algebrice . Suplimentar. Polinomul P(X) se divide cu X – a dacă şi numai dacă P(a) = 0. 60 Capitolul IV. În continuare se poate înlocui direct sau se poate aplica schema lui Horner. Fie P(X) = 4X4 – 5X3 + 7X – 3 şi Q(X) = X + 3. Polinoamele din teorema împărţirii se numesc: deîmpărţit (P1). –4. Suplimentar. –1. 4. Executăm împărţirea P : Q aplicând schema lui Horner. – metode combinate şi alte metode bazate pe proprietăţile polinoamelor. Divizibilitatea polinoamelor. 2. astfel încât P1 = P2Q + R şi grad R < grad Q. 16 are divizorii întregi: –16. aplicând teorema lui Bézout. Polinom reductibil. Aplicăm a doua metodă. –8. Descompunerea unui polinom. X4 X3 X2 X1 X0 –3 4 –5 0 7 –3 rădăcina lui Q coeficienţii deîmpărţitului P 4 (de sus) –3⋅4 + (–5) = –17 –3⋅(–17) + 0 = 51 coeficienţii câtului –3⋅51 + 7 = –146 –3⋅(–146) + (–3) = 435 restul Rezultă 4X4 – 5X3 + 7X – 3 = (X + 3)(4X3 – 17X2 + 51X – 146) + 435. Teoremă (Bézout). Un polinom care se descompune în produsul a două polinoame de grade cel puţin egale cu 1 se numeşte polinom reductibil. Celelalte polinoame se numesc ireductibile.+ Z)(XY +XZ + YZ) – 3XYZ. Scrieţi teorema împărţirii pentru polinoamele 4X4 – 14X3 – 10X2 + 45X – 25 şi 2X3 – 5X + 4. Rădăcinile întregi ale unui polinom cu coeficienţi întregi se află printre divizorii întregi ai termenului liber. Teoremă. dacă există polinomul H. rest (R). 4X4 – 14X3 – 10X2 + 45X – 25 = (2X3 – 5X + 4)( 2X – 7) + 2X + 3. Rădăcinile întregi ale polinomului se află printre divizorii întregi ai termenului liber. 16. împărţitor (P2). Numărul r este rădăcină a polinomului P(X) dacă şi numai dacă P(X) se divide cu X – r. P2 ≠ 0. 4X4 – 14X3 – 10X2 + 45X – 25 2X3 – 5X + 4 (împărţitorul) 4 2 –4X + 10X – 8X 2X – 7 (câtul) –14X3 + 37X – 25 14X3 – 35X + 28 2X + 3 (restul) Conform teoremei împărţirii. Teorema împărţirii. –2. Teoremă. 8. Atunci există o singură pereche de polinoame Q şi R. – formule de calcul prescurtat. cât (Q). Descompunerea unui polinom constă în scrierea unui polinom ca produs de polinoame de grad cel puţin egal cu 1. Descompuneţi. Teoremă. Restul împărţirii polinomului P(X) la X – a este P(a). Exemplu. Suplimentar. Evident. Schema lui Horner. Exemplu. astfel încât F = GH. polinomul P(X) = X3 + 3X2 – 2X – 16. Pentru împărţirea unui polinom la X – a. Polinomul F se divide cu polinomul G (sau G divide F). – metoda grupării termenilor. Fie polinoamele P1 şi P2. Pentru a descompune un polinom. Se notează G | F. 1. Rezolvare. grad P1 = grad P2 + grad Q.

Pentru polinoame de grad mai mare se pot continua încercările. Q] = . dacă se divide cu P şi Q. Facultativ.. care divide atât numitorul. D este cel mai mare divizor comun al polinoamelor P şi Q. iar orice multiplu comun al polinoamelor P şi Q se divide cu M. al polinoamelor P şi Q. Amplificarea unei fracţii algebrice constă în înmulţirea numărătorului şi a numitorului unei fracţii cu un polinom de grad cel puţin egal cu 1. Atunci (F. Q ≠ 0. cât şi numărătorul ei. Valoarea în a ∈ DVA a fracţiei algebrice Q( X ) P(a) este .m. Raportul polinoamelor P şi Q. Fracţie algebrică ireductibilă. Fie fracţia algebrică . atunci P şi Q sunt polinoame prime între ele. ( P.c.d. Q. Cel mai mic multiplu comun a două polinoame. Polinoame prime între ele (reciproc prime). F = GC1 + R1. Q ) P Fracţii algebrice. Q] este c. [P. Q) = 0. R1 = R2C3 + R3.m.–1 X3 1 X2 3 1 –1⋅1 + 3 = 2 divizor al lui 16 X1 –2 X0 –16 coeficienţii polinomului (de sus) 2 coeficienţii câtului –1⋅2 – 2 = –4 –1⋅(–4) + (–16) = –12 restul 1 2 ⋅1 + 3 = 5 2 ⋅5 – 2 = 8 2⋅8 + (–16) = 0 2 este o rădăcină a polinomului şi P(X) = (X – 2)(X2 + 5X + 8). al polinoamelor P şi Q. atunci [ P. R. . Z. Simplificarea unei fracţii algebrice constă în împărţirea numărătorului şi a numitorului unei fracţii la un polinom de grad cel puţin egal cu 1. Algoritmul lui Euclid. Rk = Rk+1Ck+2.c. iar orice divizor al polinoamelor P şi Q divide D. Q( X ) P( X ) Valoarea unei fracţii algebrice. G = R1C2 + R2. Dacă P şi Q sunt polinoame. Dacă grad (P.. Q) este c. Facultativ..m. M este cel mai mic multiplu comun al polinoamelor P şi Q. Q P( X ) Domeniul valorilor admisibile (DVA). Polinomul X2 + 5X + 8 este ireductibil în R. PQ Facultativ. Fie polinoamele F şi G. Atunci {a ∈ M | Q(a) ≠ 0} este domeniului valorilor adP( X ) misibile (DVA) în M al fracţiei . Facultativ. este fracţia algebrică . O fracţie algebrică ireductibilă este o fracţie care Capitolul IV. Polinoame şi fracţii algebrice 61 .m. Atenţie! Prin amplificarea sau simplificarea unei fracţii algebrice se pot obţine fracţii algebrice cu alt DVA decât cel al fracţiei iniţiale. Teoremă. Fie M una Q( X ) dintre mulţimile N. Facultativ. Deci P(X) = (X – 2)(X2 + 5X + 8).m. deoarece are ∆ = –15. dacă divide P şi Q. Cel mai mare divizor comun a două polinoame. G) = Rk+1. Simplificarea fracţiilor. Q(a ) Amplificarea fracţiilor. (P.

1X 26X 7X 13Y 18Y 9. Fie monoamele: 2 X 4Y 6 Z 24 .1Z 11. d) 24X 4 – 15X 3 – 6X 2 + 9X + 4. 62 Capitolul IV.1X 3Z 5 . 4 3 2 c) –16X + 8X – 5X – 9X + 13. − 3. Scrieţi în forma canonică polinomul: a) 3X 4 + 8X 3 – (7X 4 – 53X 3 – 3). Adunarea fracţiilor are proprietăţile adunării numerelor raţionale: a) asociativitatea. (6) X 7Y . f) –6Y 49Z 62Y 19Z 5Y 25. Înmulţirea fracţiilor algebrice.3 X 7Y . e) înQ P mulţirea fracţiilor este distributivă faţă de adunare şi scădere. F(X) = 1) este element neutru la înmulţirea fracţiilor (în nedeterminata X).3X 2Y 12Y 11X 22Y 5. − 11. F′ = . 5. Scrieţi în forma canonică polinomul: a) 3X – 2X 3 + 5X 4 – 7X 6 + 11. c) –15 + 8X 3 – 18X – 9X 4 + 14X 5 – 21X 6. 4. c) fracţia 1 (de exemplu. Adunarea fracţiilor algebrice. 4. 6.2 X 9Y . d) fracţia −F(X) este opusa fracţiei F(X).2 X 4 . − 34 X 12Y 32 Z 45 . − 4. Precizaţi gradul fiecărui monom în raport cu fiecare nedeterminată şi în raport cu toate nedeterminatele. − 3Y 2 Z 21. Identificaţi monoamele asemenea din lista: 21X 4 . b) comutativitatea. f) –7X 4 + 34X 3 – 19X 2 + 3X – 35. Fie monoamele: − 3 X 4Y 2 Z 8 . produsul a două fracţii algebrice este fracţia algebrică care are numărătorul egal cu produsul numărătorilor fracţiilor şi numitorul egal cu produsul numitorilor fracţiilor. F = . b) 12 + 4X 2 – 6X – 11X 5 + 9X 3 – 3X 6. 6. Aflaţi opusul polinomului: a) 15X 4 – 13X 3 – 8X 2 + 3X + 11. e) –10X 5 + 14X 3 – (9X 5 – 6X 3 – 24). d) pentru orice fracţie algebrică Q P diferită de fracţia nulă. e) 7X 23Z 9X 43X 51Z 31. Înmulţirea fracţiilor algebrice are proprietăţile înmulţirii fracţiilor: a) asociativitatea. 13 X 12Y 2 . d) 3. 9 5 X 51Y 4 Z 82 .8X 7Z 4X 8X 3Z 2.3YX 7 . Enumeraţi nedeterminatele fiecăruia dintre monoamele: 3. − 8. Polinoame şi fracţii algebrice . d) 14X 3 + 5X 2 – (12X 3 – 3X 2 – 7). (5) X 3Y 21Z 14 . R e c a p i t u l a r e ş i c o m p l e t ă r i 1.9 X 8Y 32 Z 55 .3(21). 4.nu se poate simplifica cu un polinom de grad mai mare sau egal cu 1. − 4. 1. astfel încât FF′ = 1. există inversa ei. b) 34X 4 + 2X 3 – 17X 2 + 4X – 28. Scrieţi în forma canonică monomul: a) –3X 3Z 11X 5Z 8.7 X 4 . 2 2 c) –9X + 7X – (13X – 42X – 2). 5 11X 4 . Recunoaşteţi coeficientul şi partea literală a fiecărui monom. 5. X 11Y 9 Z 10 . c) 51. 7. b) 9X 3 – 3X 2 – (5X 3 – 4X 2 – 8). − 7 5 X 17Y 23Z 35 . 4 3 2 e) 28X – 3X + 42X – 21X – 4. 3. Înmulţirea fracţiilor algebrice se execută ca înmulţirea fracţiilor. f) 25X 2 – 4X – (9X 2 – 41X – 19). 2. b) 2. d) –25 + 7X 3 – 23X – 3X 2 + 4X 4 – 32X 5. 6. c) fracţia nulă (cu numărătorul egal cu polinomul nul şi numitorul diferit de polinomul nul) este element neutru la adunarea fracţiilor. b) comutativitatea. 9.

b) (8X − 3)(7X − 2) = 8X(…) − 3(…) = … = …. d) (9X − 5Y) . 15.8. e) (–156X Y ) : (52X Y ). e) (13X − 6)(2X − 5) = 13X(…) − 6(…) = … = …. Aduceţi la forma cea mai simplă: b) (–2X 4Y 9)(–9X 7Y 17). d) (9X − 5Y) . f) (7X + 5Y)3. f) (7X + 5Y)2. c) (9X − 11)(4X − 7) = 9X(…) − 11(…) = … = …. aduceţi la forma cea mai simplă: b) (2X + 3Y)(4X 2 − 6XY + 9Y 2). f) (15X − 4)(8X − 3) = 15X(…) − 4(…) = … = … 14. 7 8 3 2 d) –3X 11Y 2(6X 3 – 8X 2 + 3X – 5). 12 21 3 2 e) –7X Y (7X – 11X + 4X – 9). 12. Aplicând o formulă. c) –4X Y (5X – 3X + 4X – 2). c) (3X − 4Y)3. aduceţi la forma cea mai simplă: a) (9X + 8Y)(9X − 8Y). 2 2 e) (9X − 4Y) . f) (5X + 7Y)(5X − 7Y)(25X 2 − 49Y 2). 16. 78 51 69 34 f) (–204X 49Y 75) : (–51X 33Y 71). 3 3 e) (9X − 4Y) . c) (9X + 4Y)3. d) (–98X 35Y 27) : (49X 29Y 23). Capitolul IV. Reproduceţi şi completaţi egalitatea: a) (2X − 9)(3X − 8) = 2X(…) − 9(…) = … = …. aduceţi la forma cea mai simplă: a) (3X + 5Y)(3X − 5Y)(9X 2 − 25Y 2). 10. b) (9X + 5Y)3. Polinoame şi fracţii algebrice 63 . 17. f) (8X − 5Y)2. 11. 2 2 e) (9X + 7Y) . c) (–2X 13Y 16)6. Aplicând o formulă. b) (–78X 43Y 67) : (–39X 31Y 52). Aplicând o formulă. 52 36 49 31 c) (–72X Y ) : (36X Y ). Aplicând o formulă. 3 3 d) (9X + 2Y) . f) (8X − 5Y)3. aduceţi la forma cea mai simplă: a) (11X − 8Y)3. Aplicând o formulă. e) (9X + 7Y) . b) (9X + 5Y)2. Aduceţi la forma cea mai simplă: a) (–132X 45Y 72) : (33X 38Y 69). d) (–8X 18Y 25)(–7X 33Y 28). a) (–3X 12Y 25)(–7X 12Y 14). 18. 19. Aduceţi la forma cea mai simplă: a) –5X 9Y 5(3X 3 – 4X 2 + 2X – 6). aduceţi la forma cea mai simplă: a) (9X + 8Y)3. d) (12X − 5)(5X − 3) = 12X(…) − 5(…) = … = …. e) (2X + 9Y)(2X − 9Y)(4X 2 − 81Y 2). f) (10X + 9Y)(10X − 9Y). d) (9X + 2Y) . d) (8X + 5Y)(8X − 5Y). b) (3X − 7Y)3. d) (4X + 5Y)(4X − 5Y)(16X 2 − 25Y 2). f) –9X 13Y 15(9X 3 – 5X 2 + 6X – 7). c) (3X − 4Y)2. a) (3X + 5Y)(9X 2 − 15XY + 25Y 2). aduceţi la forma cea mai simplă: a) (9X + 8Y)2. e) (7X + 9Y)(7X − 9Y). c) (9X + 4Y)2. b) (3X − 7Y)2. c) (7X + 5Y)(7X − 5Y). b) (–3X 11Y 15)4. Aplicând o formulă. Aplicând o formulă. c) (2X + 5Y)(2X − 5Y)(4X 2 − 25Y 2). b) (2X + 3Y)(2X − 3Y)(4X 2 − 9Y 2). b) –2X 5Y 3(4X 3 – 5X 2 + 9X – 8). aduceţi la forma cea mai simplă: a) (11X − 8Y)2. d) (–5X 14Y 17)3. 20. b) (3X + 5Y)(3X − 5Y). 13. 6 19 24 25 c) (–5X Y )(–4X Y ). Aduceţi la forma cea mai simplă: a) (–4X 29Y 31)5.

Descompuneţi în factori polinomul: a) 7X(2X − 3Y + 7) + 9Y(2X − 3Y + 7) − 3(2X − 3Y + 7). Aplicând formula diferenţei pătratelor. 2 2 e) (7X + 9Y) – (5X − 2Y) . d) (36X 33Y 26Z 21 – 20X 18Y 29Z 19) : (–4X 18Y 26Z 19). Aplicând formula diferenţei pătratelor. descompuneţi în factori polinomul: 64 Capitolul IV. descompuneţi în factori polinomul: b) (8X + 3Y)2 – (2X − 5Y)2. b) (5X − 3Y)(25X 2 + 15XY + 9Y 2). h) 11X 2 – 13Y 2. f) (5X + 3Y)(25X 2 − 15XY + 9Y 2). c) 5X 2(7X − 11Y) + 2Y 3(7X − 11Y). c) 3X(9X − 8Y + 5) − 4Y(9X − 8Y + 5) + 8(9X − 8Y + 5). c) (3X − 5Y)(9X 2 + 15XY + 25Y 2). d) (10X + 3Y)2 – (6X − 7Y)2. e) 11X 2 – 3Y 2. f) (11X + 5Y)2 – (2X − 5Y)2. Aplicând formula diferenţei pătratelor. h) 121X 2 – Y 2. c) (9X + 5Y)2 – (8X − 3Y)2. 18 15 16 17 14 19 f) 12X 22Y 24 – 5X 21Y 26 – 3X 20Y 29. d) 7X 15Y 25 – 12X 14Y 26 + 8X 13Y 27. aduceţi la forma cea mai simplă: a) (4X − 5Y)(16X 2 + 20XY + 25Y 2). d) (4X + 3Y)(16X 2 − 12XY + 9Y 2). e) (48X 29Y 31Z 32 – 12X 22Y 34Z 35) : (–12X 22Y 31Z 32). c) 16X 2 – Y 2. Aplicând formula diferenţei pătratelor. e) 49X – Y . Descompuneţi în factori polinomul: a) 3X 6Y 9 – 4X 4Y 10 + 5X 3Y 11. f) 11X 2 – 6Y 2. 29. 26. Polinoame şi fracţii algebrice . descompuneţi în factori polinomul: b) 3X 2 – 5Y 2. f) (45X 34Y 26Z 29 – 15X 31Y 28Z 35) : (–15X 31Y 26Z 29). 2 2 2 2 2 2 f) 64X – Y . 22. d) 12X(10X − 9Y + 6) − 7Y(10X − 9Y + 6) + 3(10X − 9Y + 6). e) 9X Y – 8X Y + 4X Y . a) (7X + 2Y)2 – (3X − 4Y)2. g) 11X 2 – 7Y 2. f) (11X + 5Y)2 – 9. Descompuneţi în factori polinomul: b) 3X 3(5X − 2Y) + 7Y 4(5X − 2Y). Aplicând de două ori formula diferenţei pătratelor. 24. 28. 23. d) 7X(6X − 5Y) + 3Y 4(6X − 5Y). 25. Aduceţi la forma cea mai simplă: a) (30X 12Y 13Z 14 – 12X 9Y 8Z 11) : (–6X 5Y 9Z 10). c) 7X 2 – 5Y 2. b) 10X(5X − 7Y + 2) − 13Y(5X − 7Y + 2) + 7(5X − 7Y + 2). d) (4X − 7Y)(16X 2 + 28XY + 49Y 2). descompuneţi în factori polinomul: a) 9X 2 – Y 2. a) 2X 2(4X − 7Y) + 5Y 3(4X − 7Y). 2 2 d) (11X + 2Y) – 25. b) 4X 2 – Y 2. e) (11X + 3Y) – 4. f) (7X − 3Y)(49X 2 + 21XY + 9Y 2). c) (32X 21Y 23Z 25 – 24X 19Y 22Z 31) : (–8X 19Y 22Z 25). 30. d) 25X 2 – Y 2. a) 2X 2 – 5Y 2. d) 11X 2 – 5Y 2. 27.c) (3X + 2Y)(9X 2 − 6XY + 4Y 2). g) 81X – Y . b) 8X 8Y 12 – 3 X 7Y 14 + 7X 5Y 17. 21. b) (7X + 5Y)2 – 9. e) (5X + 2Y)(25X 2 − 10XY + 4Y 2). Aplicând o formulă. descompuneţi în factori polinomul: a) (3X + 7Y)2 – 4. b) (24X 19Y 17Z 15 – 18X 11Y 21Z 14) : (–6X 10Y 17Z 14). c) 5X 12Y 14 – 7X 11Y 16 + 3X 10Y 17. e) (7X − 2Y)(49X 2 + 14XY + 4Y 2). c) (9X + 5Y)2 – 16.

X 3 – 6X 2 + 12X – 8 = (.... – ..)3. e) 49X – Y .... e) X 3 + 216 = (X + 6)(X 2 – . + 16). f) 49X 2 + 14X + 1. d) 4X – 13X + 11..) 2 .. d) X 3 + 12X 2 + 48X + 64 = (. + .)3.. g) 81X – Y . X 3 – 15X 2 + 75X – 125 = (. X 3 – 64 = (X – 4)(X 2 + ...) 2 . b) 81X 2 + 18X + 1..)3.. 3 2 c) 8X – 36X + 54X – 27..)3. + 1 = ( 5 X − ... c) 100X 2 + 20X + 1. X 3 – 8 = (X – 2)(X 2 + . + . + .... + . 3 2 e) 343X + 147X + 21X + 1.. c) X 3 + 64 = (X + 4)(X 2 – . 2X 2 – . X 3 – 18X 2 + 108X – 216 = (.. descompuneţi în factori polinomul: a) 125X 3 + 75X 2 + 15X + 1. 33. Decideţi dacă este reductibil (se descompune în factori) polinomul de gradul II: a) 4X 2 – 12X + 11. 3 2 d) 27X 3 + 27X 2 + 9X + 1. 4 4 4 4 4 4 f) 64X – Y ..). c) X 2 – 9X + 18.... + . c) 8X + 12X + 6X + 1.. d) X 3 + 8 = (X + 2)(X 2 – .) 2 .. f) X 3 + 343 = (X + 7)(X 2 – . d) 25X 4 – Y 4. b) 3X 2 + . 34..... c) 121X 2 – 44X + 4.. 3 2 f) 216X 3 – 540X 2 + 450X – 125.. 38... + .. X 3 – 27 = (X – 3)(X 2 + ... c) 5X 2 + .. X 3 – 125 = (X – 5)(X 2 + .. + 1 = ( 2 X + ..).....). Descompuneţi prin restrângerea pătratului unui binom: a) 169X 2 + 26X + 1..... descompuneţi în factori polinomul: a) 125X 3 – 300X 2 + 240X – 64.. + 1 = ( 7 X + . + 36)...)3.. d) X – 13X + 30. f) 6X 2 – 12X + 7. – . Polinoame şi fracţii algebrice 65 .. + 9). Aplicând formula cubului binomului.. b) 4X 4 – Y 4.). c) 2X 2 – 9X + 12. e) X 3 + 21X 2 + 147X + 343 = (.. X 3 – 12X 2 + 48X – 64 = (. e) 144X 2 – 120X + 25.. 39... + . d) 64X 2 + 16X + 1...) 2 . – . 35. + 1 = ( 3 X + . c) 16X 4 – Y 4.... + 1 = ( 7 X − . e) 343X – 294X + 84X – 8.. b) 64X 3 + 48X 2 + 12X + 1. 37.. Descompuneţi polinomul de gradul II: a) X 2 – 12X + 32. 32. 36.. 5X 2 – ..).... X 3 – 9X 2 + 27X – 27 = (. f) X 2 – 15X + 50. h) 121X 4 – Y 4. b) X 3 + 9X 2 + 27X + 27 = (. 31. d) 64X 2 – 48X + 9.. d) 7X 2 + .. Aplicând formula cubului binomului. – . + .... + .. + . + 1 = ( 5 X + . Reproduceţi şi completaţi: a) 2X 2 + .) 2 . X 3 – 21X 2 + 147X – 343 = (. + 1 = ( 3 X − . e) 144X 2 + 24X + 1. c) X 3 + 6X 2 + 12X + 8 = (. b) 64X 3 – 240X 2 + 300X – 125..)3. 2 2 e) 5X – 12X + 8...... d) 27X 3 – 108X 2 + 48X – 64.... + 4).. f) 216X 3 + 108X 2 + 18X + 1. + 49). X 3 – 216 = (X – 6)(X 2 + ....) 2 .. + .. Reproduceţi şi completaţi egalităţile: a) X 3 + 125 = (X + 5)(X 2 – .) 2 . b) X 2 – 10X + 9.. 3X 2 – . b) 3X 2 – 10X + 9.. 7X 2 – . – . b) X 3 + 27 = (X + 3)(X 2 – .)3... X 3 – 343 = (X – 7)(X 2 + .)3.)3. Descompuneţi prin restrângerea pătratului unui binom: b) 49X 2 – 28X + 4.. 2 2 e) X – 14X + 40.. Reproduceţi şi completaţi egalităţile: a) X 3 + 15X 2 + 75X + 125 = (..... Capitolul IV..)3.... – .. + 1 = ( 2 X − .) 2 .)3..a) 9X 4 – Y 4... + . a) 81X 2 – 36X + 4.....). f) X 3 + 18X 2 + 108X + 216 = (.)3. + 25). f) 81X 2 – 90X + 25..

X 2005.. Polinoame şi fracţii algebrice .. Scrieţi în forma canonică monomul –2XX 3X 5. Aduceţi la forma cea mai simplă: a) (2X – 1)(2X + 1)(4X 2 + 1). Formulaţi un exerciţiu asemănător. Aduceţi la forma cea mai simplă: a) (X – 1)(X 2 + X + 1)(X 6 + X 3 + 1)(X 18 + X 9 + 1). Aduceţi la forma cea mai simplă a) (X – 1)(X + 1)(X 2 + 1).. Formulaţi un exerciţiu asemănător. Aflaţi monomul de forma dată. Formulaţi un exerciţiu asemănător. b) (2X – 3Y + Z)3. 42. Formulaţi un exerciţiu asemănător. Formulaţi un exerciţiu asemănător. Descompuneţi în factori: a) (X 4 + 1)2 + 2X 2(X 4 + 1) + X 4.(X 1024 + 1). c) a = ϕ(36) (numărul de numere prime cu 36 care sunt mai mici decât 36). dacă: a) a este egal cu numărul divizorilor naturali ai numărului 315 şi b este egal cu suma divizorilor naturali ai numărului 56. Formulaţi un exerciţiu asemănător. 47. Aduceţi la forma cea mai simplă: a) (X – 1)(X 3 + X 2 + X + 1). 49... Fie monomul 3X aX b. Descompuneţi în factori (X 6 + X 2)2 – 2(X 2 – 1)(X 6 + X 2) + (X 2 – 1)2.. Reduceţi termenii asemenea 5X 5 + 10X 5 + . aduceţi la forma cea mai simplă: a) (X + 2Y + 5Z)2.. + 2005X 5. iar b este restul împărţirii la 100 a numărului 32773. Aduceţi la forma cea mai simplă X 16000 : X 3 : X 6 : .(X 1280 + 1). b) a este egal cu restul împărţirii la 100 a numărului 22553. Aplicând o formulă. 51. Formulaţi un exerciţiu asemănător. 41. b) (X 5 – 1)(X 5 + 1)(X 10 + 1). Descompuneţi în factori polinomul: b) X 6 + 7X 3 – 30. : X 300.(X 1458 + X 729 + 1). iar b este cel mai mic număr natural cu 12 divizori. 43. a) X 6 + 5X 3 + 6. Formulaţi un exerciţiu asemănător. 53.. Formulaţi un exerciţiu asemănător.. 44. Formulaţi un exerciţiu asemănător. Aplicând o formulă.(6561X 40 + 1). Formulaţi un exerciţiu asemănător. b) (2X – 3Y + 5Z)2..40. Formulaţi un exerciţiu asemănător. Descompuneţi în factori (X + 2)6 – (X – 1)6.(256X 8 + 1)... 66 Capitolul IV. 46. 52.. b) (3X 5 – 1)(3X 5 + 1)(9X 10 + 1). 50. 48. b) (X + 1)(X 4 – X 3 + X 2 – X + 1).. 45.. b) (X 4 + 1)2 – 2X 2(X 4 + 1) + X 4. aduceţi la forma cea mai simplă: a) (2X + Y + 3Z)3..

aduceţi la forma cea mai simplă: a) (4X + 1)3. a) (X – 1)(X 99 + X 98 + . c) (5Y – 2)3. 55.b) (X + 1)(X 2 – X + 1)(X 6 – X 3 + 1)(X 18 – X 9 + 1).. 60. Descompuneţi în factori polinomul X 9 + 2X 6 + 3X 3 + 1. Formulaţi un exerciţiu asemănător. 3. Evaluare formativă 1. Formulaţi un exerciţiu asemănător.. 4. 4. în ordinea crescătoare a gradelor. 56. aduceţi la forma cea mai simplă (5X + 6Y)( 5X – 6Y). Formulaţi un exerciţiu asemănător..(X 768 + X 512 + X 256 + 1).. Aplicând o formulă de calcul. aduceţi la forma cea mai simplă: a) (4X + 5Y)2.). b) (6X – 7Y)2. aduceţi la forma cea mai simplă: a) (4X + 1)(16X 2 – 4X + 1). ai produsului (1 + X)(1 + X 2)(1 + X 3)(1 + X 4)(1 + X 5)(1 + X 6).. 54. 6. (X 500 – X 375 + X250 – X 125 + 1)...). + X + 1). Formulaţi un exerciţiu asemănător. 58. Aduceţi la forma cea mai simplă: (3X + 2Y)(4X – 5Y). c) (4Y – 3)3.... Aplicând o formulă de calcul. Aplicând o formulă de calcul. b) (X + 1)(X 100 – X 99 + .. aduceţi la forma cea mai simplă (4X + 7Y)( 4X – 7Y). Aplicând o formulă de calcul. Aduceţi la forma cea mai simplă: b) (X + 1)(X 100 – X 99 + .. Formulaţi un exerciţiu asemănător. = (1 – X + X 2)(. Aduceţi la forma cea mai simplă: a) (X – 1)(X 3 + X 2 + X + 1)(X 12 + X 8 + X 4 + 1). 61. = (1 + X + X 2)(. Polinoame şi fracţii algebrice 1... 57.. Aplicând o formulă de calcul. + X + 1). Aplicând o formulă de calcul.... 3. Descompuneţi în factori polinoCapitolul IV. b) 1 – X + X 2 + X 3 – . b) (3X – 1)(9X 2 + 3X + 1). Formulaţi un exerciţiu asemănător. 59. 5. – X + 1). 2. Aflaţi primii 7 termeni. 6. Aplicând o formulă de calcul.(X 486 – X 243 + 1).. Formulaţi un exerciţiu asemănător. Aduceţi la forma cea mai simplă: a) (X – 1)(X 99 + X 98 + . b) (5X – 8Y)2. Descompuneţi în factori (X 16 + X 3)2 – 2(X 3 + 1)(X 16 + X 3) + (X 3 + 1)2. aduceţi la forma cea mai simplă: a) (3X + 1)(9X 2 – 3X + 1). 2. Aduceţi la forma cea mai simplă: (4X + 3Y)(5X – 2Y).. 5. aduceţi la forma cea mai simplă: a) (3X + 7Y)2. Transcrieţi şi completaţi egalitatea a) 1 + X + X 2 + X 3 + . Formulaţi un exerciţiu asemănător. b) (X + 1) (X 4 – X 3 + X 2 – X + 1)(X 20 – X 15 + X 10 – X 5 + 1). aduceţi la forma cea mai simplă: a) (5X + 1)3. – X + 1). Descompuneţi în factori polino- 67 . Aplicând o formulă de calcul.. b) (5X – 1)(25X 2 + 5X + 1)... Descompuneţi în factori polinomul (X + 2Y – 3Z)3 – X 3 – 2Y 3 + 27Z 3...

c) (X 6 – 59) : (X 2 – 4). Polinoame şi fracţii algebrice . 7. 8. d) (X – 9) : (X – 3). c) grad P1 = 85 şi grad P2 = 54. f) (X 15 – 210) : (X 5 – 6). d) grad P1 = 68 şi grad P2 = 53. c) (X 6 – 19) : (X 3 – 4). 7. 64X 9 – 144X 6 + 36X 3 – 27. f) (25X 6 – 10X 3 + 7) : (5X 3 – 1). Scrieţi teorema împărţirii pentru: b) (X 4 – 4X 2 + 7) : (X 2 – 2). Î m p ă r ţ i r e a p o l i n o a m e l o r 1. f) (X 12 – 54) : (X 6 – 7). e) (X – 123) : (X – 5). mul X – 4X Y + 4Y . Descompuneţi în factori polino7. 9 3 12 4 d) (X – 22) : (X – 3). d) grad P1 = 28 şi grad P2 = 10. Timp de lucru efectiv: 50 minute. 9. Descompuneţi în factori polino9. 6 3 3 c) (X – 2X + 1) : (X – 1). f) (X 12 – 49) : (X 6 – 7). Descompuneţi în factori polinomul: mul: a) 9X 4 – 5Y 2. 8. c) (X 6 – 16) : (X 3 – 4). 6. Efectuaţi prin descompunere: b) (X 4 – 4X 2 + 4) : (X 2 – 2). Aflaţi gradul câtului împărţirii polinomului P1 la polinomul P2. Pentru fiecare item rezolvat corect se acordă 1 punct. b) 4X 6(7X − 3Y) + 3Y 6(7X − 3Y). a) (4X 2 + 4X + 1) : (2X + 1). 2. a) 4X 9Y 8 – 8X 6Y 9.mul: mul: a) 9X 5Y 7 – 3X 2Y 9. Efectuaţi prin descompunere: b) (X 4 – 9) : (X 2 – 3). e) (9X – 6X + 1) : (3X – 1). d) (X – 13) : (X – 3). a) grad P1 = 15 şi grad P2 = 13. Start: 1 punct. b) grad P1 = 54 şi grad P2 = 32. d) (X 8 – 6X 4 + 9) : (X 4 – 3). 3. 8 4 10 2 e) (X – 36) : (X – 6). 6 3 3 d) (X 8 – 6X 4 + 12) : (X 4 – 3). b) 5 X 2 − 2 15 X + 3. dacă: a) grad P1 = 39 şi grad P2 = 17. d) grad P1 = 91 şi grad P2 = 74. a) (4X 2 + 4X + 5) : (2X + 1). dacă: b) grad P1 = 72 şi grad P2 = 70. c) grad P1 = 21 şi grad P2 = 8. dacă: b) grad P1 = 18 şi grad P2 = 21. 2. c) grad P1 = 107 şi grad P2 = 76. a) (X 4 – 4) : (X 2 – 2). a) (X 6 – 5) : (X 2 – 2). 68 Capitolul IV. Aflaţi gradul produsului polinoamelor P1 şi P2. a) 10X 2 – 9Y 4. Descompuneţi în factori polino4 4 2 2 4 X – 6X 2Y 2 + 9Y 4. 4. c) grad P1 = 45 şi grad P2 = 26. a) grad P1 = 6 şi grad P2 = 4. Descompuneţi în factori polinomul mul 125X 9 – 150X 6 + 60X 3 – 8. Aflaţi gradul maxim al restului împărţirii polinomului P1 la polinomul P2. Scrieţi teorema împărţirii pentru: b) (X 4 – 12) : (X 2 – 3). d) grad P1 = 78 şi grad P2 = 46. 5. b) 7 X 2 − 2 14 X + 2 . c) (X – 2X + 4) : (X – 1). Descompuneţi în factori polinomul 8. 10 5 5 f) (25X 6 – 10X 3 + 1) : (5X 3 – 1). a) (X 4 – 5) : (X 2 – 2). e) (9X 10 – 6X 5 + 5) : (3X 5 – 1). Efectuaţi prin descompunere şi scrieţi teorema împărţirii: b) (X 3 – 24) : (X – 3). 8 4 10 2 e) (X – 40) : (X – 6). b) 3X 4(6X − 5Y) + 4Y 2(6X − 5Y). Barem.

c) (3X 4 – 5X 3 – 2X 2 + 14X – 2) : (X – 5). Aflaţi câtul şi restul: a) (8X 6 + 12X 4 + 6X 2 + 2X – 5) : (2X 2 + 1). f) (12X 4 – 9X 3 – 5X 2 + 6X – 7) : (X – 7). b) (8X 4 + 7X 3 – 10X 2 + 6X – 2) : (X + 4). f) [(2X 2 + 1)3 + 2X + 5] : (2X 2 + 1). 17. 16. dacă P(0. b) [(3X 2 – 1)3 + 7X – 1] : (3X 2 – 1).5) = –7. d) (11X 4 + 9X 3 – 2X 2 + 18X – 3) : (X + 5). Aflaţi restul împărţirii unui polinom P(X) la 2X – 1. 11. Formulaţi un exerciţiu asemănător. f) (125X 9 + 75X 6 + 15X 2 + 8X + 3) : (5X 3 + 1). 14. d) [(5X 2 + 1)3 + 3X + 4] : (5X 2 + 1). 10. e) (64X 6 + 48X 4 + 12X 2 – 8X + 10) : (4X 2 + 1). c) [(4X 3 + 3)3 + 4X – 5] : (4X 3 + 3). b) (27X 6 + 27X 4 + 9X 2 + 11X + 9) : (3X 2 + 1). Aplicând schema lui Horner. aflaţi câtul şi restul împărţirii (12X 4 – 5X 3 – 3X 2 + 4X – 2) : (X + 5). Efectuaţi prin descompunere şi scrieţi teorema împărţirii: b) (8X 9 + 22) : (4X 6 – 6X 3 + 9).9. Aplicând schema lui Horner. Efectuaţi: a) (7X 4 – 3X 3 – 11X 2 + 8X – 9) : (X – 2). 12. dacă P(3) = 18. Polinoame şi fracţii algebrice 69 . c) (X 9 + 6X 6 + 12X 4 + 7X + 5) : (X 3 + 2). e) (12X 4 + 2X 3 – 9X 2 + 3X – 8) : (X + 6). Formulaţi un exerciţiu asemănător. Formulaţi un exerciţiu asemănător. Fără să aflaţi câtul şi restul scrieţi teorema împărţirii pentru: a) (5X 4 + 4X 3 – 7X 2 + 5X – 6) : (X + 3). Aflaţi restul împărţirii unui polinom P(X) la X – 1. 18. f) (7X 4 + 5X 3 – 4X 2 + 12X – 1) : (X + 7). a) (27X 6 – 4) : (9X 4 + 6X 2 + 4). d) (X 6 + 9X 4 + 27X 2 + 2X – 4) : (X 2 + 3). 13. Formulaţi un exerciţiu asemănător. e) [(7X 2 – 3)3 + 8X – 2] : (7X 2 – 3). dacă suma coeficienţilor lui este –14. e) (4X 4 – 15X 3 – 9X 2 + 3X – 1) : (X – 6). b) (9X 4 – 8X 3 – 7X 2 + 5X – 3) : (X – 3). 15. aflaţi câtul şi restul împărţirii (2X 6 – 7X 4 – 9X 2 + 15X – 8) : (X – 7). Capitolul IV. Formulaţi un exerciţiu asemănător. Scrieţi teorema împărţirii pentru: a) [(2X 2 + 1)3 + 2X + 5] : (2X 2 + 1). Aflaţi restul împărţirii unui polinom P(X) la X – 3. d) (2X 4 – 18X 3 – 8X 2 + 5X – 6) : (X – 4). c) (9X 4 + 2X 3 – 3X 2 + 4X – 7) : (X + 2). Formulaţi un exerciţiu asemănător.

19. Aflaţi restul împărţirii unui polinom P(X) la (X – 5)(X + 2), dacă P(–2) = 8 şi
P(5) = –3.
Formulaţi un exerciţiu asemănător.
20. Aflaţi câtul şi restul împărţirii polinomului X 9 + 6X 6 + mX 4 + 7X + n la (X –
2)(X + 3), dacă P(–3) = 5 şi P(2) = –8.
Formulaţi un exerciţiu asemănător.
21. Aflaţi câtul împărţirii:
b) 1 : (1 – X 3).
a) 1 : (1 + X 2);
Formulaţi un exerciţiu asemănător.

Evaluare formativă
1. Aflaţi gradul câtului împărţirii po1. Aflaţi gradul câtului împărţirii polinomului P1 la polinomul P2, dacă linomului P1 la polinomul P2, dacă
grad P1 = 17 şi grad P2 = 8.
grad P1 = 14 şi grad P2 = 10.
2. Aflaţi gradul maxim al restului
2. Aflaţi gradul maxim al restului
împărţirii polinomului P1 la polinomul împărţirii polinomului P1 la polinomul
P2, dacă grad P1 = 25 şi grad P2 = 19.
P2, dacă grad P1 = 27 şi grad P2 = 25.
3. Efectuaţi prin descompunere:
3. Efectuaţi prin descompunere:
a) (X 16 – 64) : (X 8 – 2);
a) (X 14 – 81) : (X 7 – 9);
b) (16X 2 – 8X + 1) : (4X – 1).
b) (25X 2 – 10X + 1) : (5X – 1).
4. Scrieţi teorema împărţirii pentru:
4. Scrieţi teorema împărţirii pentru:
a) (X 20 – 20) : (X 10 – 4);
a) (X 18 – 20) : (X 9 – 5);
2
b) (9X – 12X + 9) : (3X – 2).
b) (25X 2 – 30X + 12) : (5X – 3).
5. Fie P(X) : (X + 13). Fără să cu5. Fie P(X) : (X + 19). Fără să cunoaşteţi câtul şi restul, scrieţi teorema noaşteţi câtul şi restul, scrieţi teorema
împărţirii.
împărţirii.
6. Scrieţi teorema împărţirii pentru:
6. Scrieţi teorema împărţirii pentru:
a) (27X 18 – 8) : (3X 6 – 2);
a) (8X 21 – 27) : (2X 7 – 3);
3
b) [(2X – 5) + 10] : (2X – 5).
b) [(3X – 4)3 + 15] : (3X – 4).
7. Efectuaţi:
7. Efectuaţi:
3
2
a) (X – 3X + 7X – 4) : (X + 2);
a) (X 3 – 4X 2 + 6X – 3) : (X + 2);
b) (X 4 – 5X 2 + 9X – 2) : (X – 3).
b) (X 4 – 7X 2 + 8X – 4) : (X – 3).
8. Aflaţi restul împărţirii unui po8. Aflaţi restul împărţirii unui polinom P(X) la X – 9, dacă suma coefi- linom P(X) la X – 11, dacă suma coeficienţilor lui este P(3) = 18.
cienţilor lui este P(11) = 23.
9. Aflaţi restul împărţirii unui po9. Aflaţi restul împărţirii unui polinom P(X) la (X – 4)(X + 3), dacă P(4) linom P(X) la (X – 5)(X + 2), dacă P(5) =
= –9 şi P(–3) = 4.
–10 şi P(–2) = 3.
Barem. Start: 1 punct. Pentru fiecare item rezolvat corect se acordă 1 punct.
Timp de lucru efectiv: 50 minute.

70

Capitolul IV. Polinoame şi fracţii algebrice

3. D i v i z i b i l i t a t e a p o l i n o a m e l o r
1. Comparaţi restul împărţirii polinomului:
a) P(X) = X 2 – 3X – 10 la X – 5 cu P(5);
b) P(X) = X 2 – 4X – 21 la X – 7 cu P(7);
c) P(X) = X 2 – 6X – 40 la X – 10 cu P(10);
d) P(X) = X 2 – 8X – 20 la X – 10 cu P(10);
e) P(X) = X 2 – 8X – 33 la X – 11 cu P(11);
f) P(X) = X 2 – 7X – 30 la X – 10 cu P(10).
2. Controlaţi dacă polinomul:
a) P(X) = X 2 – 3X + 2 se divide cu X – 2;
b) P(X) = X 2 – 51X + 50 se divide cu X – 50;
c) P(X) = X 2 – 79X + 78 se divide cu X – 78;
d) P(X) = X 2 – 83X + 82 se divide cu X – 82;
e) P(X) = X 2 – 105X + 2 se divide cu X – 104;
f) P(X) = X 2 – 301X + 300 se divide cu X – 300.
3. Controlaţi dacă polinomul:
a) P(X) = X 3 – X 2 + 3X – 3 se divide cu X 2 + 3;
b) P(X) = X 3 – 2X 2 + 4X – 8 se divide cu X 2 + 4;
c) P(X) = X 3 – 3X 2 + 5X – 15 se divide cu X 2 + 5;
d) P(X) = X 3 – 4X 2 + 7X – 28 se divide cu X 2 + 7;
e) P(X) = X 3 – 5X 2 + 11X – 66 se divide cu X 2 + 11.
4. Decideţi dacă polinomul:
b) X 2 + 7X este reductibil;
a) X 2 – 5X este reductibil;
2
d) X 2 – 11X este reductibil;
c) X – 9X este reductibil;
2
e) X + 5X este reductibil;
f) X 2 + 12X este reductibil.
5. Decideţi dacă polinomul:
a) X 2 + 5X + 4 este reductibil;
b) X 2 + 7X + 12 este reductibil;
2
d) X 2 + 6X + 8 este reductibil;
c) X + 8X + 12 este reductibil;
2
e) X + 9X + 20 este reductibil;
f) X 2 + 10X + 16 este reductibil.
6. Decideţi dacă polinomul:
a) X 2 + 54 este reductibil;
b) X 2 + 17 este reductibil;
2
d) X 2 + 8 este reductibil;
c) X + 12 este reductibil;
2
f) X 2 + 16 este reductibil.
e) X + 20 este reductibil;
7. Decideţi dacă polinomul:
b) X 2 + 7X + 13 este reductibil;
a) X 2 + 5X + 7 este reductibil;
2
c) X + 8X + 17 este reductibil;
d) X 2 + 6X + 10 este reductibil;
2
f) X 2 + 10X + 26 este reductibil.
e) X + 9X + 21 este reductibil;
8. Aflaţi pentru ce valori reale ale lui m polinomul:
a) X 2 + 6X + m – 2 este reductibil;
b) X 2 + 14X + m – 1 este reductibil;
c) X 2 + 12X + m – 3 este reductibil; d) X 2 + 16X + m – 5 este reductibil;
e) X 2 + 10X + m – 4 este reductibil; f) X 2 + 18X + m – 6 este reductibil.
Capitolul IV. Polinoame şi fracţii algebrice

71

9. Aflaţi pentru ce valori reale ale lui m polinomul:
a) X 2 + 20X + m – 6 este ireductibil; b) X 2 + 14X + m – 7 este ireductibil;
c) X 2 + 12X + m – 8 este ireductibil; d) X 2 + 22X + m – 11 este ireductibil;
e) X 2 + 10X + m – 9 este ireductibil; f) X 2 + 18X + m – 6 este ireductibil.
10. Aflaţi pentru ce valori reale ale lui m polinomul:
b) X 2 + 5m – 9 este ireductibil;
a) X 2 + 4m – 11 este ireductibil;
2
c) X + 2m – 13 este ireductibil;
d) X 2 + 7m – 3 este ireductibil;
2
f) X 2 + 18m – 13 este ireductibil.
e) X + 10m – 7 este ireductibil;
11. Decideţi dacă polinomul:
b) X 3 + 13 este ireductibil;
a) X 3 + 6 este ireductibil;
3
d) X 3 + 21 este ireductibil;
c) X + 8 este ireductibil;
3
e) X + 14 este ireductibil;
f) X 3 + 19 este ireductibil.
12. Decideţi dacă polinomul:
b) X 5 + 33 este ireductibil;
a) X 5 + 19 este ireductibil;
5
d) X 5 + 56 este ireductibil;
c) X + 17 este ireductibil;
5
f) X 5 + 35 este ireductibil.
e) X + 15 este ireductibil;
13. Decideţi dacă polinomul:
a) X 2n+1 + 19 este ireductibil;
b) X 2n+3 + 33 este ireductibil;
2n–1
+ 17 este ireductibil;
d) X 2n–3 + 56 este ireductibil;
c) X
2n+5
+ 15 este ireductibil;
f) X 2n–5 + 35 este ireductibil.
e) X
14. Decideţi dacă polinomul:
b) X 4 + 5 este ireductibil;
a) X 4 + 6 este ireductibil;
c) X 4 + 3 este ireductibil;
d) X 4 + 7 este ireductibil;
4
f) X 4 + 1 este ireductibil.
e) X + 2 este ireductibil;
15. Decideţi dacă polinomul:
b) X 4 + 9X 2 – 3 este reductibil;
a) X 4 + 5X 2 – 11 este reductibil;
4
2
d) X 2 + 6X – 2 este reductibil;
c) X + 7X – 31 este reductibil;
4
2
f) X 2 + 10X – 6 este reductibil.
e) X + 11X + 18 este reductibil;
16. Decideţi dacă polinomul:
a) X 6 + 5X 3 – 5 este reductibil;
b) X 6 + 8X 3 – 1 este reductibil;
6
3
d) X 6 + 4X 3 – 7 este reductibil;
c) X + 7X – 3 este reductibil;
f) X 6 + 6X 3 – 13 este reductibil.
e) X 6 + 11X 3 – 2 este reductibil;
17. Decideţi dacă polinomul:
a) X 8 + 3X 4 – 11 este reductibil;
b) X 8 + 2X 4 – 12 este reductibil;
d) X 8 + 8X 4 – 7 este reductibil;
c) X 8 + 5X 4 – 3 este reductibil;
8
4
f) X 8 + 4X 4 – 13 este reductibil.
e) X + 9X – 6 este reductibil;
18. Aflaţi pentru ce valori reale ale lui m polinomul:
a) X 10 + 18X 5 + m – 9 este reductibil;
b) X 10 + 4X 5 + m – 3 este reductibil;
c) X 10 + 8X 5 + m – 7 este reductibil;
d) X 10 + 10X 5 + m – 2 este reductibil;
e) X 10 + 6X 5 + m – 6 este reductibil;
f) X 10 + 12X 5 + m – 4 este reductibil.
19. Aflaţi pentru ce valori reale ale lui m polinomul:
a) X 12 – 18X 6 + m – 10 este ireductibil;

72

Capitolul IV. Polinoame şi fracţii algebrice

25*. b) 16X 2 + 9Y 2 + 1 + 24XY + 8X + 6Y şi 16X 2 + 9Y 2 + 1 – 24XY + 8X – 6Y. e) 27X 3 + 108X 2Y + 144XY 2 + 64Y 3 şi 27X 3 – 108X 2Y + 144XY 2 – 64Y 3. b) 64X 3 + 144X 2Y + 108XY 2 + 27Y 3 şi 64X 3 – 144X 2Y + 108XY 2 – 27Y 3. a) 2X 3 – 9X 2 + 8X – 11 la X + 6. n ∈ N*. Polinoame şi fracţii algebrice 73 . Formulaţi un exerciţiu asemănător. d) 5X 3 – 3X 2 + 7X – 4 la X + 7. 20. d) 8X 3 + 36X 2Y + 54XY 2 + 27Y 3 şi 8X 3 – 36X 2Y + 54XY 2 – 27Y 3. 21. e) 8X 3 – 5X 2 + 5mX – 6 se divide cu X – 1. Descompuneţi în factori polinomul: a) 4X 2 + 9Y 2 + 1 + 12XY + 4X + 6Y şi 4X 2 + 9Y 2 + 1 – 12XY + 4X – 6Y. Aflaţi valorile reale ale lui m pentru care polinomul X 2 + 6(m + 3)X + 5 este reductibil. f) 125X 3 + 300X 2Y + 240XY 2 + 64Y 3 şi 125X 3 – 300X 2Y + 240XY 2 – 64Y 3. 3 2 d) X 3 – X 2 + 7X – 4 la 10X + 5. Formulaţi un exerciţiu asemănător. e) 8X – 5X + 3X – 6 la X – 4. b) 2X 3 – 10X 2 + 3X – 11 la X – 3. f) X 12 + 12X 6 + m – 7 este ireductibil. Aflaţi restul împărţirii polinomului: a) 4X 3 – 12X 2 + 8X – 9 la X – 6. d) X 12 – 10X 6 + m – 13 este ireductibil. este reductibil. d) 6X 3 – 14X 2 + 5X – 3m se divide cu X – 2. c) X – X + 9X – 13 la 5X + 1. 27. e) X 3 – X 2 + 3X – 1 la 4X + 1. e) X 12 – 8X 6 + m – 15 este ireductibil. 3 2 f) 7X 3 – 6X 2 + 4X – 5 la X + 8. 23. a) X 3 – X 2 + 8X – 11 la 2X + 1. 3 2 c) 4X – 6X + 9X – 13 la X + 5. 3 2 d) 6X 3 – 14X 2 + 7X – 4 la X – 7. 26. Aflaţi numărul real m pentru care polinomul: a) 9X 3 – 12X 2 + 8mX – 7 se divide cu X – 1. f) 7X 3 – 15X 2 + 4mX – 2 se divide cu X – 2. c) 9X 2 + 4Y 2 + 1 + 12XY + 6X + 4Y şi 9X 2 + 4Y 2 + 1 + 12XY – 6X – 4Y. Aflaţi restul împărţirii polinomului: b) 3X 3 – 9X 2 + 3X – 11 la X + 3. e) 25X 2 + 4Y 2 + 1 + 20XY + 10X + 4Y şi 25X 2 + 4Y 2 + 1 + 20XY – 10X – 4Y. c) 125X 3 + 225X 2Y + 135XY 2 + 27Y 3 şi 125X 3 – 225X 2Y + 135XY 2 – 27Y 3. f) 9X 2 + 25Y 2 + 1 + 30XY + 6X + 10Y şi 9X 2 + 25Y 2 + 1 – 30XY – 6X + 10Y. Capitolul IV. Aflaţi valorile reale ale lui m pentru care polinomul X 2n + 4(m – 5)X n + 11. b) 2X 3 – 10X 2 + 3X – 4m se divide cu X – 2. f) X 3 – X 2 + 4X – 5 la 4X + 3. c) 5X 3 – 4X 2 + 7mX – 6 se divide cu X – 1. c) X 12 – 12X 6 + m – 11 este ireductibil. 24. e) 8X – 3X + 3X – 12 la X + 4. 3 2 f) 7X 3 – 15X 2 + 11X – 2 la X – 8. Descompuneţi în factori polinomul: a) 125X 3 + 150X 2Y + 60XY 2 + 8Y 3 şi 125X 3 – 150X 2Y + 60XY 2 – 8Y 3. c) 5X – 4X + 9X – 10 la X – 5. Aflaţi restul împărţirii polinomului: b) X 3 – X 2 + 3X – 11 la 8X + 3. 22. d) 16X 2 + 4Y 2 + 1 + 16XY + 8X + 4Y şi 16X 2 + 4Y 2 + 1 + 16XY – 8X – 4Y.b) X 12 – 16X 6 + m – 9 este ireductibil.

32. 29. 34. dacă restul împărţirii lui P(X) la X – 1 este 4 şi P(8 – X) + XP(X) împărţit la X – 4 dă restul 5. 31. 36. b) la X 2 – X – 6. Demonstraţi că: a) P(X) = P(X + 1) dacă şi numai dacă P(X) este polinom constant. sunt prime.28. b) P(X) = P(X + 2) dacă şi numai dacă P(X) este polinom constant. aflaţi restul împărţirii polinomului 8X 3 – 13X 2 + 9X – 11 la X – 7. Formulaţi un exerciţiu asemănător. Aflaţi restul împărţirii polinomului: a) P(X) = X 3 – 2mX 2 + 3nX – 4 la X – 2. 30. Fie polinomul P(X). Formulaţi un exerciţiu asemănător. n ∈ N. aflaţi restul împărţirii polinomului 7X 3 – 3X 2 + 8X – 13 la 2X + 1. Decideţi dacă numerele de forma n2 + 2n + 2. dacă restul împărţirii lui P(X) la X – 2 este 4 şi P(6 – X) + XP(X) împărţit la X – 3 dă restul 16. Formulaţi un exerciţiu asemănător. Aflaţi restul împărţirii polinomului P(X): a) la X 2 + X – 6. Formulaţi un exerciţiu asemănător. 35. dacă restul împărţirii lui P(X) la X – 1 este –2 şi P(X) împărţit la X + 2 dă restul –4. dacă restul împărţirii lui P(X) la X – 3 este 6 şi P(3X + 4) + (X + 3)P(X) împărţit la X + 3 dă restul 6. Formulaţi un exerciţiu asemănător. Fie polinomul P(X). Formulaţi un exerciţiu asemănător. Formulaţi un exerciţiu asemănător. Formulaţi un exerciţiu asemănător. b) la X 2 – 5X + 6. Aplicând schema lui Horner. dacă restul împărţirii lui P(X) la X – 1 este –3 şi P(X) împărţit la X + 2 dă restul 4. dacă restul împărţirii lui P(X) la X + 3 este 1 şi P(4 – X) + (X – 1)P(X) împărţit la X – 2 dă restul 8. Formulaţi un exerciţiu asemănător. dacă restul împărţirii lui P(X) la X – 3 este 4 şi împărţit la X + 7 dă restul –5. Fie polinomul P(X). 74 Capitolul IV. b) (X – 2)P(X – 2) = (X – 5)P(X). Formulaţi un exerciţiu asemănător. Aplicând schema lui Horner. 37. dacă restul împărţirii lui P(X) la X – 4 este 2 şi împărţit la X + 5 dă restul –2. Aflaţi restul împărţirii polinomului P(X): a) la X 2 + 4X – 21. b) la X 2 + X – 20. Polinoame şi fracţii algebrice . Aflaţi restul împărţirii polinomului P(X): a) la X 2 – 5X + 4. Aflaţi pentru ce valori reale ale lui m pentru care polinomul X 4 + 4(m – 5)X 2 + m – 2 se descompune în factori de gradul I. 33. b) P(X) = X 3 – 5mX 2 + 2nX – 4 la X – 2. Să se afle toate polinoamele cu coeficienţi reali care satisfac: a) (X – 1)P(X – 1) = (X – 4)P(X).

Timp de lucru efectiv: 50 minute. 4. Aflaţi restul împărţirii polinomului: a) 2X 2 + 7X – 3 la X – 4. Aflaţi rădăcinile întregi ale polinomului: a) X 4 + 2X 3 – 13X 2 – 14X + 24. b) divizibil cu X 2 – 3X – 10 şi care împărţit la X 2 + 2X – 24 dă restul 10X – 3. 6 este reductibil. Polinoame şi fracţii algebrice 75 . 41*. 2 42*. Aflaţi restul împărţirii polinomului: a) 3X 2 + 4X – 1 la 2X – 1. a) x12 + x22 . Descompuneţi în factori polinomul: b) 2X 4 + 3X 3 – X 2 + 3X + 2. 40*. Scrieţi X 2 + 2(X + 1)2 – (X + 1) ca diferenţă a două cuburi. 2. este ireductibil. Aflaţi cea mai mică valoare reală a 8. Aflaţi restul împărţirii polinomu5. 5. Aflaţi valorile reale ale lui m 2. Fie polinomul X + 3mX – 5 cu rădăcinile x1. Aflaţi valorile reale ale lui m 4. 7. este reductibil. 6. 39. X 18 – 5X 9 – 3 este reductibil. c) x14 + x24 . + XP(X) împărţit la X – 5 dă restul 12. Decideţi dacă polinomul X 16 – 3X 8 – 5 este reductibil. Aflaţi restul împărţirii polinomu6. c) X – 2X – 13X + 14X + 24. Aflaţi valorile reale ale lui m pentru care polinomul X 24 + 4X 12 + m – pentru care polinomul X 26 + 6X 13 + m – 5 este reductibil. 9. Formulaţi un exerciţiu asemănător. 4m se divide cu X – 2. dacă restul împăr. 2)X – 9 este reductibil.38. b) 6X 3 – 3X 2 + 6X – 5 la 4X + 1. Barem. d) x15 + x25 . b) X 4 + 2X 3 – 25X 2 – 26X + 120. Aflaţi valorile reale ale lui m 1. 4 3 2 d) X 4 – 2X 3 – 25X 2 + 26X + 120. b) 8X 3 – 2X 2 + 7X – 3 la 4X + 1. Decideţi dacă polinomul 3. 8. Aflaţi valorile reale ale lui m pentru care polinomul X 2 + 8X + m – 3 pentru care polinomul X 2 + 6X + m – 7 este reductibil. Aflaţi polinomul de gradul III: a) divizibil cu X 2 – 3X – 4 şi care împărţit la X 2 + X – 12 dă restul 5X – 7. Aflaţi restul împărţirii polinomului P(X) la X 2 + 5X + 6. lui: a) 2X 2 + 9X – 2 la X – 4. b) 7X 3 – 5X 2 + 3X – 8 la X + 3. Aflaţi valorile reale ale lui m 2 pentru care polinomul X + 12X + m – 7 pentru care polinomul X 2 + 14X + m – 5 este ireductibil. x2. Aflaţi cea mai mică valoare reală a lui m pentru care polinomul X 2 + 4(m – lui m pentru care polinomul X 2 + 6(m – 2)X – 7 este reductibil. aflaţi: b) x13 + x23 . b) 6X 3 – 7X 2 + 2X – 9 la X + 3. Start: 1 punct.P(X) la X 2 – 9X + 20. Aflaţi valorile reale ale lui m 7. Aflaţi valorile reale ale lui m pentru care polinomul 5X 3 – 6X 2 + 4X – pentru care polinomul 4X 3 – 9X 2 + 3X – 2m se divide cu X – 3. lui: a) 4X 2 + 3X – 1 la 2X – 1. Capitolul IV. Aflaţi restul împărţirii polinomului 9. dacă restul împărţirii lui P(X) la X + 2 este 5 şi P(9 – 2X) ţirii lui P(X) la X – 4 este 2 şi P(15 – 2X) + XP(X) împărţit la X + 3 dă restul 10. Pentru fiecare item rezolvat corect se acordă 1 punct. a) 2X 4 + 3X 3 – 3X – 2. e) x16 + x26 . Evaluare formativă 1. Fără să calculaţi rădăcinile polinomului. 3.

Polinoame şi fracţii algebrice . X 4 − 10 X 2 − 39 c) X2 +6 . Aflaţi mulţimea numerelor reale pentru care are sens valoarea fracţiei (DVA): 3X − 4 2X − 9 7X − 9 4 X − 13 . Aflaţi mulţimea numerelor reale pentru care are sens valoarea fracţiei (DVA): 2 X −1 5X − 7 3X − 2 a) . . F r a c ţ i i a l g e b r i c e 1. e) . c) . Aflaţi mulţimea numerelor reale pentru care are sens valoarea fracţiei (DVA): 3X −1 5X −1 4 X −1 .4. e) . d) e) f) 2 2 7 X − 8X − 3 2 X − 10 X − 3 9X 2 − 4X − 3 5. Aflaţi mulţimea numerelor reale pentru care are sens valoarea fracţiei (DVA): d) 76 a) X2 +2 . . Aflaţi mulţimea numerelor reale pentru care are sens valoarea fracţiei (DVA): 2X 2 +1 3X 2 + 1 4X 2 +1 . . . X − 8 X 2 − 33 4 4 4 Capitolul IV. 25 X 2 − 10 X + 1 4X 2 − 4X +1 9X 2 − 6X +1 X2 +3 X2 +3 4X 2 + 3 d) . X 4 − 10 X 2 − 24 b) X2 +5 . f) . b) . b) . b) c) 2 2 5X − 2X − 3 2 X − 4 X −1 3X 2 − 4 X − 2 6X −1 3X − 7 X −8 . a) b) c) 2 2 2 3X − 4 X + 2 2X − 4X + 3 4X − 2X +1 7 X −1 8X −1 9 X −1 . c) . . f) . . Aflaţi mulţimea numerelor reale pentru care are sens valoarea fracţiei (DVA): 3X − 4 5 X + 17 4X + 9 6X + 5 . . X 4 − 10 X 2 + 16 b) X2 +3 . a) 6 4 9 6 3 2 5X − 2X 2X − 5X 7X − 4X 3 X 11 − 7 X 9 4. d) . 16 X 2 − 8 X + 1 36 X 2 − 12 X + 1 49 X 2 − 14 X + 1 7. b) . X − 10 X 2 − 75 e) X 2 +1 . b) c) d) 2 5 9 X X X X7 2. c) . . X 4 − 9 X 2 + 20 X 4 − 10 X 2 + 24 X 4 − 10 X 2 + 30 8. X 4 − 9 X 2 + 14 c) X2 +4 . . . . X 4 − 10 X 2 − 56 d) X2 +7 . d) . a) 5 X − 11 4 X − 15 2 X − 17 4 X − 19 3. Aflaţi mulţimea numerelor reale pentru care are sens valoarea fracţiei (DVA): a) a) X2 +2 . X 4 − 9 X 2 + 18 X2 +5 X2 +7 X 2 +1 . f) e) d) 3X 2 − 6 X + 4 5X 2 − 6X + 2 2X 2 − 6X + 5 6. Aflaţi mulţimea numerelor reale pentru care are sens valoarea fracţiei (DVA): 2X − 3 3X − 2 4X − 5 3X − 8 a) . X − 8 X 2 − 20 f) X2 +9 .

X 2 + 9 X + 18 f) X 2 + 4X . X 3 − 17 c) X 2 + 13 . X 2 + 9 X + 20 X 2 + 3X X 2 + 8X . Simplificaţi fracţia algebrică: d) a) 3X 2 + X . X 2 − 2 11X + 11 Capitolul IV. Aflaţi mulţimea numerelor reale pentru care are sens valoarea fracţiei (DVA): a) X2 +9 . Aflaţi mulţimea numerelor reale pentru care are sens valoarea fracţiei (DVA): d) a) X 2 + 11 . X 2 − 2 6X + 6 f) X 2 − 11 . X 3 − 11 X2 +3 X2 +7 X2 +4 . 9X 2 −1 b) 2X 2 + X . f) . e) . X 2 + 9 X + 20 c) X 3 + 5X . Simplificaţi fracţia algebrică: d) a) X 2 + 7X . 25 X 2 − 1 f) 9X 2 + X . X 6 − 9 X 3 − 10 c) X2 +2 . X 4 + 3 X 2 − 70 a) X2 −7 . X 4 + 5 X 2 − 50 f) X 3 + 7X . X 4 + 4 X 2 − 45 X 3 + 6X X 3 + 6X . e) . e) . X 3 + 24 f) X2 +7 . X 3 + 23 b) X2 +2 . X 2 − 2 3X + 3 d) X2 −5 . X 4 + 4 X 2 − 60 X 4 + 5 X 2 − 66 15. X 2 − 2 2X + 2 c) X 2 −3 . X 6 − 10 X 3 − 24 b) X 2 +1 . X 6 − 9 X 3 − 22 X2 +4 X2 +5 X2 +3 . X 3 + 22 X2 +4 X 2 +8 . 81X 2 − 1 c) X 2 + 6X . X 2 + 9 X + 18 X 2 + 9X + 8 14. e) . Polinoame şi fracţii algebrice 77 . X 3 + 15 X 3 + 26 12. e) . Aflaţi mulţimea numerelor reale pentru care are sens valoarea fracţiei (DVA): d) a) X2 +9 . X 4 + 5 X 2 − 14 b) X 3 + 5X . 36 X 2 − 1 49 X 2 − 1 13. 4 X 2 −1 6X 2 + X 7X 2 + X .9. X 2 − 2 7X + 7 b) X2 −2 . f) . X 3 + 11 c) 5X 2 + X . e) . X 2 + 9 X + 14 b) X 2 + 5X . X 6 − 9 X 3 − 90 X 6 − 8 X 3 − 20 X 6 − 9 X 3 − 36 10. Simplificaţi fracţia algebrică: d) c) X2 +3 . X 3 − 14 X 3 − 18 X 3 − 17 11. X 3 − 15 b) X2 +4 . Simplificaţi fracţia algebrică: d) a) X 3 + 7X . X 2 − 2 5X + 5 e) X2 −6 .

a) X3 +8 X 3 + 25 X 2 + 3X + 2 X 2 + 7 X + 12 d) . a) X 3 − 125 X 3 −8 X 2 − 8 X + 16 X 2 + 10 X + 25 . d) 2 X − 8 X + 16 X − 6X + 9 17. X 3 + 27 X 3 + 64 23. X − 6X + 9 c) X 2 − 7 X + 10 . X 2 − 4X + 4 X 2 − 5X + 6 f) 2 .16. d) X 3 − 64 X 3 + 125 21. X 3 + 125 c) c) 3 8 17 + − . X3 +8 c) X 2 − 7 X + 12 . b) 2 . X 3 +1 X 3 + 64 19. Simplificaţi fracţia algebrică: X 2 − 6 X + 36 X 2 − X +1 . b) . Polinoame şi fracţii algebrice . b) . Simplificaţi fracţia algebrică: X 2 − 10 X + 25 X 2 − 4X + 4 . b) . e) . Simplificaţi fracţia algebrică: X 2 − 7 X + 12 X 2 − 7 X + 12 . X 3 − 27 X 2 − 8 X + 15 f) . a) X 2 − 4X + 4 X 2 − 6X + 9 X 2 − 5X + 4 X 2 − 4X + 3 . a) 2 X + 4 X − 32 X + 4 X − 21 X 2 − 7 X + 10 X 2 − 9 X + 20 d) 2 . e) . X 3 + 27 c) X 2 + X +1 . e) 2 . X 3 + 27 X 2 + 3X + 2 f) . a) X 3 − 27 X 3 −8 X 2 + 5 X + 25 X 2 + 4 X + 16 . X X X X X X 78 X 2 − 3X + 2 . Aduceţi la forma cea mai simplă: 3 4 13 4 11 14 a) 3 + 3 − 3 . b) . X 3 − 27 c) X 2 − 6X + 9 . X 3 − 216 c) X 2 − 2X + 4 . b) . X 3 −1 X 2 + 6 X + 36 f) . Simplificaţi fracţia algebrică: X 2 + 3X + 9 X 2 + 2X + 4 . b) 4 + 4 − 4 . X 2 + 4 X − 45 X 2 − 9 X + 20 f) 2 . X + 5 X − 36 c) X 2 + 7 X + 12 . a) X 3 + 216 X 3 +1 X 2 − 3X + 9 X 2 − 4 X + 16 d) . X 3 −8 X 3 − 125 X 2 − 7 X + 12 X 2 − 8 X + 15 . d) 3 X 3 − 125 X − 64 22. e) . d) X 3 − 64 X 3 − 125 20. Simplificaţi fracţia algebrică: X 2 − 7 X + 10 X 2 − 7 X + 10 a) . e) . X 3 − 27 X 2 + 6X + 9 f) . X3 +8 X 2 − 5 X + 25 f) . e) . b) . X5 X5 X5 Capitolul IV. Simplificaţi fracţia algebrică: X 2 + 7 X + 10 X 2 + 7 X + 10 . Simplificaţi fracţia algebrică: X 2 − 7 X + 10 X 2 − 7 X + 12 . X + 4 X − 12 X + 4 X − 45 18. e) 2 .

e) 2X – 1. d) + . 49X 2 + 14X + 1. b) − 2 . f) X 2. f) 3X – 2.c. a) 2 3X − 2 9 X + 6 X + 4 X − 2 X + 2X + 4 5 2 5 4 + .m. X – 1. c) + . a) X −4 X −4 X −2 X −2 X −3 X −3 X −6 X −7 X −8 1 1 1 + . d) X −6 X −6 X −7 X −7 X −5 X −5 25. Efectuaţi: 3 2 3 4 + . b) − . 9X 2 – 6X + 1. 2X + 3. c) 5X – 1. e) − . Efectuaţi: X −3 X −4 X −5 1 1 1 + . X X X X X X X6 X6 X6 24. X 2 – 1. d) − . Efectuaţi: 4 7 5 2 4 3 − . b) + . X + 1. 9X 2 + 12X + 4. 5 2 4 4 2 4 d) X . X 3 + 1. Efectuaţi: 3 2X 4 3X 6 5X − .m. 28. (X – 1)2. X – 1. a) X −3 X +3 X −4 X +4 3X − 2 3X + 2 5 3 4 6 2 3 − . e) − . X 3 – 1. 3X + 1. Efectuaţi: 3 2 3 5 4 5 a) + . c) 2X +1 4X 2 − 2X +1 X + 4 X 2 − 4 X + 16 d) Capitolul IV. 2 X −1 2 X +1 3X −1 3X + 1 X −2 X +2 2 5 2 3 5 3 d) + . Aflaţi c. c) X 2. Polinoame şi fracţii algebrice 79 . (X – 1)3.c.m. e) + . 5X + 1. Efectuaţi: 3 7 3 2 a) − .m. f) + . 27. e) 2 X − 4 X + 4 X + 16 4 X − 1 16 X + 4 X + 1 30. e) 7 + 7 − 7 . 25X + 10X + 1. X 2 – 1. X 6 – 1. e) + . f) 10 + 10 − 10 . a) X 2. e) X . al polinoamelor: b) X 3.m. 4X 2 + 4X + 1. b) − . c) + . X 6 – 1. b) + 2 . al polinoamelor: b) 3X – 1. 4 X −1 4 X +1 X −3 X +3 X −4 X +4 29. a) 5X − 2 5X − 2 3X − 5 3X − 5 2X − 5 2X − 5 3 2X 4 3X 9 2X − . f) − . d) 6X − 5 6X − 5 4X − 7 4X − 7 7X − 2 7X − 2 26. b) + .m. f) + 2 . d) X −7 X +7 X −5 X +5 X −8 X +8 31. f) − . 2X + 1. a) 2X – 3. c) 2 2 2 X −1 4 X + 2 X +1 3X −1 9 X + 3X + 1 5 3 2 3 + . 3X + 2.7 8 21 8 12 16 11 14 35 + − . 7X + 1. X – 1. f) + . c) − . 4X 2 + 12X + 9. 2 d) 7X – 1. Aflaţi c. 2 X + 5 X − 5 X + 25 2 X + 5 4 X − 10 X + 25 3 4 5 4 − . c) − .

. Efectuaţi şi scrieţi rezultatul ca putere: d) 4 ⎡ (5 X − 1) 6 ⎤ . a) 2 3 2 4 X − 12 X + 9 8 X − 36 X + 54 X − 27 1 7 . 38. 37. . d) ⋅ . Aduceţi la forma cea mai simplă: 3 2 + . ⋅ b) ⋅ ⋅ c) a) ( X + 8)5 ( X − 6)10 ( X + 2)3 ( X − 2)8 ( X + 2) 9 ( X − 1) 4 e) ( X − 3) 6 ( X + 1) 6 ( X − 3) 3 ( X + 4) 6 ⋅ e) . . . . X +8 X −9 X +8 X −9 X +7 X −3 X +6 X −2 33. ⋅ X − 27 X 3 − 12 X 2 + 48 X − 64 Formulaţi un exerciţiu asemănător. : 3X + 1 X + 2 4X − 5 4X − 5 . X 3 − 64 X 3 − 9 X 2 + 27 X − 27 39. . b) ⋅ . a) ⎢ 7⎥ ⎣ (6 X + 5) ⎦ 6 ⎡ (3 X − 1) 2 ⎤ . Aduceţi la forma cea mai simplă: 1 ⎞ 1 28 ⎛ 1 ⎞ ⎛ − + 2 ⎜ ⎟ ⋅ ⎜1 − ⎟. Aflaţi fracţia algebrică ireductibilă egală cu fracţia algebrică: 49 X 2 − 56 X + 16 27 X 3 − 125 a) b) .5 3 4 3 − . Aduceţi la forma cea mai simplă: 3X − 4 3X − 4 2X − 5 2X − 5 . Simplificaţi fracţia algebrică 80 Capitolul IV. 5 X + 1 25 X 2 − 5 X + 1 3X + 1 9 X 2 − 3X + 1 32. − b) 3 3 27 X + 64 27 X + 108 X 2 + 144 X + 64 Formulaţi un exerciţiu asemănător. a) : : b) 2 X + 7 X −1 2X +1 X +1 2X − 7 2X − 7 4X − 3 4X − 3 . 40. f) − . b) ⎢ 3⎥ ⎣ (5 X + 1) ⎦ f) ( X − 5)9 ( X + 3)5 ⋅ . : : d) e) 2X +1 X + 3 2X +1 X + 4 35. : f) 6X +1 X + 2 c) 7 ⎡ (2 X − 3)3 ⎤ . d) ⎢ 5⎥ ⎣ (3 X + 2) ⎦ ( X − 2Y ) 2 − (3 X − 5Y ) 2 . 64 X 2 − 112 XY + 49Y 2 Formulaţi un exerciţiu asemănător. ⋅ ( X + 1) 7 ( X − 3)5 ( X + 4) 5 ( X − 3) 4 34. c) ⎢ 4⎥ ⎣ (4 X + 3) ⎦ 3 ⎡ (4 X − 1)5 ⎤ . ( X + 3) 6 ( X − 5)8 2X − 3 2X − 3 . Polinoame şi fracţii algebrice . Aduceţi la forma cea mai simplă: ( X − 6) 7 ( X + 8)8 ( X − 1) 5 ( X + 2) 7 ( X − 2) 7 ( X + 2) 4 . X −4⎠ ⎝ X + 4 X − 3 X + X − 12 ⎠ ⎝ 36. 243 X 3 − 588 X 2 + 336 X − 64 27 X 3 − 27 X 2 + 225 X − 125 Formulaţi un exerciţiu asemănător. c) ⋅ . Aduceţi la forma cea mai simplă: X +7 X −3 X +6 X −4 X +9 X −2 X + 7 X −1 a) ⋅ . Aduceţi la forma cea mai simplă 3 .

x x x Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător. n+3 43. X 4 − 15 X 2 − 10 X + 24 Capitolul IV. Raţionalizaţi numitorul raportului: a) 2004 .. Decideţi dacă fracţia este reductibilă pentru orice n ∈ Z. 5n + 7 Formulaţi un exerciţiu asemănător. ⎧⎪ ⎫⎪ n 4 + 5n 2 − 56 47.Formulaţi un exerciţiu asemănător. 2 n −5 ⎪⎩ ⎪⎭ Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător. − + b) 2000 X − 1 ( X − 1) 2 ( X − 1) ( X − 1) 2001 Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător. Calculaţi x 2 + 2 şi x 3 + 3 . 8 8 X 2 − 12 X + 18 ⎣⎝ 2 X + 3 2 X − 3 4 X 2 − 9 ⎠ ⎦ 1 1 1 = 2004. Se ştie că x + ∑ a) X 4 − 4 X 3 − 7 X 2 + 22 X + 24 . + . 1 1 49.. b) 2005 . 48. 46.. x −1 x +1 Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător. X 4 + X 3 − X 2 + 5 X − 30 81 . 2n + 5 Formulaţi un exerciţiu asemănător. Simplificaţi fracţia algebrică: a) 2004 .. 51*.. Aduceţi la forma cea mai simplă: 3 4 2004 a) + + . Aduceţi la forma cea mai simplă . i = 0 ( X + i )( X + i + 2) Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător. X + 1 ( X + 1) 2 ( X + 1) 2002 5 6 2004 2005 . a) 15 152 153 x x x Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător. b) + 2 + 3 + . | x | > 1. 2n + 3 44... b) 2005 . − + .. Stabiliţi dacă fracţia este ireductibilă pentru orice n ∈ Z. Polinoame şi fracţii algebrice b) X 4 − X 3 + 3 X 2 − 5 X − 10 .. X −1 X +1 45.. Aflaţi fracţia algebrică ireductibilă egală (pe acelaşi DVA) cu: 42. 41. X −1 X +1 Formulaţi un exerciţiu asemănător. Aduceţi la forma cea mai simplă: ⎡⎛ 5 8 X 3 + 27 2 2 X + 9 ⎞ 4 X 2 + 12 X + 9 ⎤ : − + ⎟⋅ ⎢⎜ ⎥. 2004 1 50*. Reprezentaţi sintetic mulţimea ⎨n ∈ Z ∈ Z⎬ . Scrieţi cât mai simplu: 1 1 1 1 1 1 + + + .

. Simplificaţi fracţia algebrică 2 X − 6X + 8 X 2 − 6X + 8 . este ireductibilă. 3X + 4 3X + 2 9. . − . Aduceţi la forma cea mai simplă: 7. Aduceţi la forma cea mai simplă: (2 X − 1)8 ( X − 9)8 (3 X − 1)5 ( X − 3) 7 a) a) ⋅ . + . Start: 1 punct. b) b) 2 2 4 X + 1 64 X − 4 X + 1 3X + 1 9 X − 3X + 1 8. Pentru fiecare item rezolvat corect se acordă 1 punct. Aduceţi la forma cea mai simplă: 2 3 3 2 + . Reprezentaţi sintetic mulţimea ⎧⎪ ⎫⎪ ⎧⎪ ⎫⎪ n 4 + 3n 2 − 24 n 4 − 3n 2 − 14 . Aduceţi la forma cea mai simplă: 4. a) a) 2 X −1 2 X +1 3X −1 3X + 1 2 3 3 2 b) b) − . Simplificaţi fracţia algebrică 3.Evaluare formativă 1. . Decideţi dacă fracţia algebrică 2X + 3 2X +1 este ireductibilă. n2 − 3 n2 + 3 ⎪⎩ ⎪⎭ ⎪⎩ ⎪⎭ Barem. Simplificaţi fracţia algebrică 1. + . . 82 Capitolul IV. X 2 − 16 X2 −4 2. X 3 − 64 X 3 − 125 4. Aduceţi la forma cea mai simplă: 3 X − 12 7 X − 15 a) a) . : : 3X − 2 2 X − 3 2 X − 1 3X − 2 7. 3X − 2 3X + 2 2X − 3 2X + 3 6. Aduceţi la forma cea mai simplă: 6. − b) − b) 2X − 5 2X − 5 2X − 7 2X − 7 5. Aduceţi la forma cea mai simplă: 2 3 2 3 . ( X − 9) 6 (2 X − 1)9 ( X − 3)5 (3 X − 1) 7 2 X −1 X − 5 3X −1 X − 4 b) b) . ⋅ . . Simplificaţi fracţia algebrică 2 X − 4 X + 44 X 2 − 5 X + 50 . Aduceţi la forma cea mai simplă: 5. + a) a) 2 2 3X −1 9 X + 3X + 1 4 X − 1 64 X + 4 X + 1 1 3 1 3 − . Simplificaţi fracţia algebrică 2. . Decideţi dacă fracţia algebrică 8. − . Simplificaţi fracţia algebrică 2 X − 11X + 24 X 2 − 10 X + 16 . X 2 − 5X + 6 X 2 − 9X + 8 3. Reprezentaţi sintetic mulţimea 9. + + X −9 X −9 X −8 X −8 3X − 6 X −1 3X − 8 X −1 . Timp de lucru efectiv: 50 minute. Polinoame şi fracţii algebrice . ∈ Z ∈ ∈ Z Z n ⎨n ∈ Z ⎬ ⎨ ⎬.

are membrul stâng f(x) şi membrul drept g(x). x ∈ M (mulţime de numere). g(x). 1) Dacă a şi b b sunt numere nenule. a ∈ R*. La rezolvarea unei ecuaţii de gradul II se aplică proprietăţile egalităţii numerelor reale şi teorema: un produs de numere reale este egal cu 0 dacă şi numai dacă cel puţin unul dintre factorii produsului este egal cu 0. x ∈ M. Fie polinomul de gradul II cu coeficienţi reali aX 2 + bX + c. 3) Dacă a = 0 şi b = 0. atunci ecuaţia nu are soluţii reale sau S = ∅. Ecuaţii de gradul II forme incomplete. a) Dacă < 0. Tipuri de ecuaţii cu o necunoscută. Ecuaţii echivalente. Fie polinomul de gradul I P(X) = aX + b. − . c numere reale nenule. Ecuaţiile echivalente au aceeaşi mulţime de soluţii. Ecuaţia are b⎫ ⎧ mulţimea soluţiilor S = ⎨0. Sisteme şi totalităţi de ecuaţii Ecuaţie. Sisteme şi totalităţi de ecuaţii 83 . x ∈ M. Ecuaţia de gradul I cu o necunoscută. este o ecuaţie de gradul II. Numărul ∆ (se citeşte „delta“) = b) Dacă Capitolul V. x ∈ R. a Ecuaţia de gradul II forma completă. − ⎬ . a atunci ecuaţia nu are soluţii sau S = ∅. Fie ecuaţia ax 2 + bx + c = 0 cu a. ax 2 + bx = 0 ⇔ x(ax + b) = 0. atunci orice număr real este soluţie a ecuaţiei sau S = R. atunci ecuaţia are S = ⎨− − . ax 2 + bx + c = 0 ⇔ 4a 2 x 2 + 4abx + 4ac = 0 ⇔ 4a 2 x 2 + 4abx + b 2 − b 2 + 4ac = 0 ⇔ (2ax + b) 2 − (b 2 − 4ac) = 0. Atunci ecuaţia ataşată acestui polinom. 1) Ecuaţia ax 2 = 0 are mulţimea soluţiilor S = {0}. Numărul s este soluţie a ecuaţiei f(x) = g(x). 3) Fie ecuaţia ax 2 + c = 0. − ⎬ . Ecuaţia ax + b = 0 are coeficienţii a şi b. a a a a⎭ ⎩ c > 0. Atunci ax 2 + c = 0 ⇔ a⎭ ⎩ ⎧ c c⎫ c c ax 2 = − c ⇔ x 2 = − . Atunci f(x) = g(x). Ecuaţii. Ecuaţia de gradul II în R. dacă s ∈ M şi f(s) = g(s) este o propoziţie adevărată. O ecuaţie este o propoziţie cu variabile (în logica matematică se numeşte predicat). este o ecuaţie de gradul I cu necunoscuta x.C A P I T O L U L V Ecuaţii. Fie ecuaţia ax + b = 0. Evident că a ≠ 0. Mulţimea soluţiilor unei ecuaţii se notează S. este o ecuaţie cu necunoscuta x. x ∈ R. 2) Dacă a = 0 şi b ≠ 0. ax + b = 0. Variabilele unei ecuaţii se numesc necunoscute. atunci ecuaţia are o singură soluţie. În plus. ei se numesc: a – coeficientul necunoscutei şi b – termenul liber. x ∈ M. Ecuaţia f(x) = g(x). Două ecuaţii de gradul I sunt echivalente dacă au aceeaşi necunoscută aparţinând aceleiaşi mulţimi şi se obţin una din cealaltă aplicând proprietăţile egalităţii numerelor reale. b. ax 2 + bx + c = 0. Ecuaţia ataşată polinomului P(X). Fie expresiile f(x). 2) Fie ecuaţia ax 2 + bx = 0.

a) Dacă ∆ > 0. a a b b) Dacă ∆ = 0. Un polinom de gradul II: a) are două rădăcini reale diferite dacă şi numai dacă are discriminantul mai mare decât 0 (∆ > 0). atunci ecuaţia nu are soluţii reale. atunci polinomul are rădăcinile x1 = şi x2 = . În particular. atunci x1 = ⎧− b − ∆ − b + ∆ ⎫ . iar produsul rădăcinilor este p = x1 x2 = . −b− ∆ −b+ ∆ a) Dacă ∆ > 0. Sisteme şi totalităţi de ecuaţii . − b − b 2 − 4c − b + b 2 − 4c şi x2 = . Ecuaţii. b) două rădăcini reale egale dacă şi numai dacă are discriminantul egal cu 0 (∆ = 0). atunci el are x1 = 84 Capitolul V.b 2 − 4ac este discriminantul (realizantul) ecuaţiei. b) un singur element dacă şi numai dacă discriminantul său este egal cu 0 (∆ = 0). Teoremă. Rădăcinile reale ale polinomului de gradul II cu coeficienţi reali P(X) = aX 2 + bX + c. 2a ⎭ ⎩ 2a c) Dacă ∆ < 0. Suma rădăcinilor 2a a = 1. S = ∅. atunci x1 = ⎧− b − ∆ − b + ∆ ⎫ −b− ∆ −b+ ∆ . iar S = ⎨ ⎬ . − b − b 2 − 4c − b + b 2 − 4c şi x2 = . 2a 2a b c Suma rădăcinilor este s = x1 + x2 = − . c) Dacă ∆ < 0. c) mulţimea vidă dacă şi numai dacă discriminantul său este mai mic decât 0 (∆ < 0). iar S = } {−b′ − b′2 − ac . atunci rădăcinile polinomului sunt x1 = x2 = − . a) Dacă ∆ > 0. a = 1. Teoremă. Teorema lui Viète pentru rădăcinile polinomului de gradul II aX 2 + bX + c. atunci x1 = x2 = − . Mulţimea soluţiilor în R ale unei ecuaţii de gradul II: a) are două elemente dacă şi numai dacă discriminantul său este mai mare decât 0 (∆ > 0). şi x2 = . atunci P(X) = a( X − x1 )( X − x2 ). b) Dacă ∆ = 0. atunci x1 = − b′ − b′2 − ac şi x2 = − b′ + b′ 2 − ac . Dacă ∆ > 0. 2a ⎩ 2a ⎭ − b′ − b′ 2 − ac . dacă: b = 2a 2a ⎭ 2a ⎩ 2a 2b′. iar S = ⎨− ⎬ . 2 2 b atunci rădăcinile polinomului sunt x1 = x2 = − . −b− ∆ −b+ ∆ atunci polinomul are rădăcinile x1 = şi x2 = . c) nu are rădăcini reale dacă şi numai dacă are discriminantul mai mic decât 0 (∆ < 0). dacă: b 2a 2a = 2b′. În particular. atunci polinomul 2a nu are rădăcini reale. ⎨ ⎬. Descompunerea polinomului de gradul II cu coeficienţi reali P(X) = aX 2 + bX + c. Numărul r este rădăcină a polinomului P(X). dacă P(r) = 0. iar S = 2 2 b ⎧ b ⎫ b) Dacă ∆ = 0. atunci polinomul are rădăcinile x1 = − b′ − b′2 − ac şi x2 = − b′ + b′2 − ac . unde rădăcinile x1 şi x2 sunt rădăcinile reale ale polinomului.

b c este s = x1 + x2 = − . Înmulţind relaţia (2) cu x2n − 2 . Polinomul de gradul II în nedeterminanta X cu coeficientul dominant 1 şi rădăcinile m şi n este X 2 − sX + p. Relaţii între coeficienţii şi soluţiile ecuaţiei de gradul II ax 2 + bx + c = 0. a a Alte relaţii între coeficienţii şi rădăcinile polinomului de gradul II aX 2 + bX + c. Polinom de gradul II cu rădăcinile date şi coeficientul dominant 1. Ecuaţia ataşată unui polinom de gradul III este o ecuaţie (algebrică) de gradul III. 1) Suma pătratelor soluţiilor este s ( 2) = x12 + x22 = s 2 − 2p. (5). Ecuaţii. Sisteme şi totalităţi de ecuaţii 85 . Analog se obţine relaţia x22 − sx2 + p = 0. (4). Exemplu. Dacă −b− ∆ −b+ ∆ ∆ ≥ 0. Ecuaţia de gradul II cu soluţiile m şi n este 2 x − sx + p. obţinem x2n − sx2n−1 + px2n − 2 = 0. (1). Înmulţind relaţia (1) cu x1n − 2 . Suma soluţiilor 2a 2a b c este s = x1 + x2 = − . x12 + x1 + a a (2). 3) ax12 + bx1 + c = 0 ⇒ x12 + x1 + a a x12 − sx1 + p = 0. obţinem x1n − sx1n−1 + px1n − 2 = 0. (3). Capitolul V. Rezolvaţi ecuaţia x4 – 8x3 + 25x2 – 38x + 24 = 0. de unde rezultă s ( n ) − ss ( n −1) + ps ( n − 2) = 0. (3). obţinem x1n − sx1n−1 + px1n − 2 = 0. Înmulţind relaţia (2) cu x2n − 2 . (5). iar produsul soluţiilor este p = x1 x2 = . Reciproca teoremei lui Viète. obţinem x2n − sx2n−1 + px2n − 2 = 0. iar produsul rădăcinilor este p = x1 x2 = . Adunând relaţiile (3) şi (4). Analog se obţine relaţia x22 − sx2 + p = 0. 2) Suma cuburilor rădăcinilor este s (3) = x13 + x23 = c b = 0 ⇒ ( x1 + x2 ) 3 − x1 x2 ( x1 + x2 ) = s 3 − 3sp. 2) Suma cuburilor rădăcinilor este s (3) = x13 + x23 = s 3 − 3sp. Suplimentar. atunci ecuaţia are soluţiile x1 = şi x2 = . Ecuaţia de gradul II cu soluţiile date. (4). unde s = m + n şi p = mn. unde s = m + n şi p = mn. atunci există o ecuaţie de gradul II care are soluţiile cele două numere. Înmulţind relaţia (1) cu x1n − 2 . Rezolvarea ecuaţiilor algebrice de grad mai mare decât II. a a Alte relaţii între coeficienţii şi soluţiile ecuaţiei de gradul II ax 2 + bx + c = 0. (2). 3) ax12 + bx1 + c = 0 ⇒ c b = 0 ⇒ x12 − sx1 + p = 0. obţinem ( x1n + x2n ) − s ( x1n −1 + x2n −1 ) + p ( x1n − 2 + x2n − 2 ) = 0. Adunând relaţiile (3) şi (4). Fie s = x1 + x2 şi p = x1 x2 . (1). de unde rezultă s ( n ) − ss ( n −1) + ps ( n − 2) = 0. Fie s = x1 + x2 şi p = x1 x2 . Pentru a rezolva o astfel de ecuaţie se poate aplica teorema lui Bézout şi schema lui Horner. Dacă se dau suma şi diferenţa a două numere. obţinem ( x1n + x2n ) − s ( x1n −1 + x2n −1 ) + p ( x1n − 2 + x2n − 2 ) = 0. 1) Suma pătratelor rădăcinilor este s ( 2) = x12 + x22 = ( x1 + x2 ) 2 − 2 x1 x2 = s 2 − 2p.

y) ∈ D ⊆ R × R“ este un sistem ⎧ f ( x. Metode de rezolvare algebrică a sistemelor de două ecuaţii cu două necunoscute. (x. 2) se substituie (înlocuieşte) această necunoscută în cealaltă ecuaţie a sistemului. y ) = 0. unde x1. Sisteme de ecuaţii echivalente. a a Suplimentar. 24. 5) se obţine soluţia sistemului sau mulţimea soluţiilor sistemului. x3 sunt rădăcinile reale are polinomului aX3 + bX2 + cX + d. dacă propoziţia „ f ( x0 . Suplimentar. 8. 6. de unde x1 + x2 + x3 = − . Propoziţia cu variabile „ f(x. s2 = x1x2 + x1x3 + x2x3. 2. –6. –4. –12. y ) = 0 de două ecuaţii cu două necunoscute şi se notează ⎨ s = ( x0 . y0 ) ∈ D ⎩ g ( x . y ) = 0 este o totalitate de două ecuaţii cu două necunoscute şi se notează ⎢ s= ⎣ g ( x . y) ∈ D ⊆ R × R“ ⎡ f ( x. 4. x3 este (x – x1)(x – x2)(x – x3) = 0 este echivalentă cu x3 – s1x2 + s2x – s3 = 0. este soluţie a sistemului. Forma canonică a polinomului a(X – x1)(X – x2)(X – x3) este aX3 – a(x1 + x2 + x3)X2 + a(x1x2 + x1x3 + x2x3)X – ax1x2x3 şi rezultă b = – a(x1 + x2 + x3). Ecuaţia de gradul III cu soluţiile reale x1. s3 = x1x2x3. ecuaţia x4 – 8x3 + 25x2 – 38x + 24 = 0 are soluţiile reale 2 şi 3. y) ∈ D ⊆ R × R. 3. Sistem. după care se alege una dintre vari- 86 Capitolul V. 12. y0 ) = 0“ este adevărată. x2. Sistemele de ecuaţii echivalente au aceeaşi mulţime de soluţii. Două sisteme de ecuaţii sunt echivalente dacă au aceleaşi necunoscute aparţinând aceleiaşi mulţimi şi se obţin unul din celălalt aplicând proprietăţile egalităţii numerelor reale. s2 = x1x2 + x1x3 + x2x3. Pentru aceasta este suficient să examinăm egalitatea aX3 + bX2 + cX + d = a(X – x1)(X – x2)(X – x3). Ecuaţii. X4 X3 X2 X1 X0 3 1 –8 25 –38 24 2 1 3–8 = –5 –15+25 = 10 30–38 = –8 –24+24 = 0 1 2–5 = –3 2(–3)+10 = 4 8–8 = 0 Am obţinut X4 – 8X3 + 25X2 – 38X + 24 = (X – 3)(X – 2)(X2 – 3X + 4). totalitate. deoarece are ∆ = 9 – 16. y) = 0 sau g(x. ( x0 . x2. y0 ) = 0 sau g ( x0 . x1x2 + x1x3 + x2x3 = a c d . X2 – 3X + 4 este ireductibil în R. Relaţiile lui Viète pentru polinomul de gradul III şi ecuaţia de gradul III. y) = 0 şi g(x. –3. y0 ) ∈ D este soluţie a totalităţii. y) = 0. –2. dacă propoziţia „ f ( x0 . x1x2x3 = − . 3) se rezolvă ecuaţia obţinută. Rezolvarea prin metoda substituţiei: 1) din una dintre ecuaţii se exprimă o necunoscută în funcţie de cealaltă. 1. y0 ) = 0“ este adevărată. –1. y ) = 0. Divizorii întregi ai lui 24 sunt: –24. y0 ) = 0 şi g ( x0 . Prin urmare. Obţinem: s1 = x1 + x2 + x3. s3 = x1x2x3. Sisteme şi totalităţi de ecuaţii . d = –ax1x2x3. y) = 0. (x. c = b a(x1x2 + x1x3 + x2x3).Rezolvare. 4) se află cealaltă necunoscută a sistemului. y) = 0. y) = 0. Propoziţia cu variabile „ f(x. unde s1 = x1 + x2 + x3. Fie ecuaţiile f(x. (x. Rezolvarea prin metoda reducerii: 1) se examinează sistemul şi se constată dacă coeficienţii unei necunoscute sunt egali sau opuşi. –8. g(x. Ecuaţia de gradul III cu soluţiile reale date. Prezentăm numai variantele încercările reuşite.

Y) = –X2 + 2Y2 sunt polinoame omogene de gradul II.5. 2) Rezolvaţi în R × R sistemul simetric ⎨ 3 3 x y + = 152 .25 ⇔ | t | = 0. ⎧s = 8 ⎧s = 8 ⇔⎨ Soluţiile sistemului se obţin rezolvând ecuaţia t2 – ⎨ ⎩512 − 24 p = 152 ⎩ p = 15. ⎧3 x + 2 y = 7 3) Rezolvaţi în R × R sistemul omogen ⎨ Sistemul este omogen. dacă s-a executat pasul 2)). 2). Sisteme şi totalităţi de ecuaţii 87 . Soluţiile ecuaţiei sunt 3 şi 5 iar soluţiile sistemului sunt (3. 5) se află prin substituţie a doua soluţie a sistemului. care are proprietatea că una dintre necunoscute are coeficienţii egali sau opuşi în ambele ecuaţii. tuţie. Sistemul are soluţia (1. Se ţine cont că x3 + y3 = s3 – 3sp şi se obţine ⎧s = 8 sistemul ⎨ 3 ⎩s − 3sp = 152. Fie x = ty. Atunci: ⎧⎪ y 2 (3t 2 − 1) = −1 3t 2 − 1 1 ⇒ = − ⇒ 21t 2 − 7 = t 2 − 2 ⇔ t 2 = 0. deoarece polinoamele P(X. Y) = 5X + 3Y sunt polinoame omogene de gradul I.5. b) pentru nu se trece la pasul 2). 3) prin adunarea sau scăderea ecuaţiilor sistemului. 4) se află una dintre necunoscute.5 + 2) = 7 ⇔ y = 2 ⇒ x = 1. y ⎩⎪ 11 ⎧ 1 ⎪x + u = Rezolvare. Se înlocuieşte x + y = s şi xy = p. 2) aplicând proprietăţile egalităţii. 8t + 15 = 0. Y) = 3X + 2Y şi Q(X. Ecuaţii. Exemple: 1 11 ⎧ ⎪x + y = 2 ⎪ 1) Rezolvaţi în R × R sistemul ⎨ ⎪3x + 2 = 16. se obţine un sistem echivalent cu cel dat. ⎧x + y = 8 Sistemul este simetric. 6) se scrie soluţia sau mulţimea soluţiilor sistemului. oarece polinoamele P(X. Fie x = ty. 6). Introducerea unor necunoscute auxiliare. Fie u = . se obţine un sistem echivalent cu cel iniţial (sau cu precedentul. Se obţine sistemul ⎨ 2 care se rezolvă prin substiy ⎪⎩3 x + u = 16. ⎧⎪3 x 2 − y 2 = −1 Sistemul este omogen. Atunci: ⎧ y (3t + 2) = 7 3t + 2 7 = ⇒ 33t + 22 = 35t + 21 ⇔ 2t = 1 ⇔ t = 0. de⎩5 x + 3 y = 11. 5) şi (5. 4) Rezolvaţi în R × R sistemul omogen ⎨ 2 ⎪⎩− x + 2 y 2 = 7. ⎩ deoarece înlocuind necunoscutele între ele se obţine acelaşi sistem. ⇒ ⎨ ⎩ y (5t + 3) = 11 5t + 3 11 y(1. Y) = 3X2 – Y2 şi Q(X.antele: a) pentru da se trece la pasul 3). ⎨ 2 2 2 7 t − + 2 ⎪⎩ y (−t + 2) = 7 Capitolul V.

d) 4x + 19 = 0. d) 5x + 11 = −3. b) 2x − 3 = 4. c) 5x + 8 = 0. 7. Rezolvaţi în R ecuaţia: a) 3x + 14 = 0. 4}: a) 5x − 2 = 8. Rezolvare. (–1. Ecuaţia are ∆′ = 49 – 13 = 36. 7. Soluţiile în R × R ale sistemului sunt (–1. d) 4z + 5 = 3z − 9. Exemple. a ∈ R. c) x2 + 2x – 3 = 0. 1) Rezolvaţi în R ecuaţia (x2 – 15x + 50)(x2 – 4x – 21) = 0. Sisteme şi totalităţi de ecuaţii . 88 e) 8 x − 3 11 = 4 11. e) 4(2t + 1) = 24t − 3. 10}. d) 4 x − 4 7 = 13 7 . (1. ⎢ x = −3 ⎢ ⎣x = 7 1. 5 4 6 3 8 4 4 5 5. 4. c) x + = 0. (1. d) 5x − 8 = 7. x2 – 4x – 21 = 0 are ⎡ x 2 − 15 x + 50 = 0 ⇔ ∆′ = 4 + 21 = 25 Atunci (x2 – 15x + 50)(x2 – 4x – 21) = 0 ⇔ ⎢ 2 ⎣⎢ x − 4 x − 21 = 0 ⎡x = 5 ⎢ x = 10 ⎢ ⇒ S = {–3. 3. construiţi trei ecuaţii echivalente cu ecuaţia: a) 6x − 7 = 8. 13}. b ∈ R 1. 5. Ecuaţii. b) 8x + 3 = 11. Totalităţi de ecuaţii. d) x2 + 2x – 3 = 0. 2. ⎡x = 1 Rezolvare. c) 2z + 5 = 9z − 11. Rezolvaţi în R ecuaţia: a) 4 x − 3 3 = 7 3. Rezolvaţi în R ecuaţia: a) 4(2t + 5) = 9t − 23. b) 3x − 4 = 5. Capitolul V. Rezolvaţi în R ecuaţia: a) 8z + 9 = 3z − 6. –2). 1) Rezolvaţi în R ecuaţia x2 – 14x + 13 = 0. 2. d) 5(2t + 3) = 16t − 12. b) 5 x − 7 2 = 11 2 . Stabiliţi care dintre ecuaţiile următoare au soluţii în mulţimea {−2. f) 14z + 8 = 9z − 16.y2(0. 2). f) 2(11t + 2) = 19t − 25. −1. E c u a ţ i i d e f o r m a ax + b = 0. Ecuaţia x2 – 15x + 50 = 0 are ∆ = 225 + 200 = 425. 3. Rezolvaţi în R ecuaţia: 3 2 3 1 1 2 5 3 b) x + = 0. Aplicând proprietăţile egalităţii numerelor reale. d) x + = 0. c) 8x − 16 = 7. c) 6x − 4 = 5. –2).75 –1) = –1 ⇔ y2 = 4. e) 11z + 9 = 8z − 13. b) 3z + 9 = 12z − 4. c) 3(2t + 5) = 15t − 18. f) 5 x − 14 13 = 7 13. b) 2(3t + 4) = 12t − 28. 8. 2). Rezolvaţi în R ecuaţia: a) 4x − 7 = −15. b) 5x + 9 = 0. 0. c) 8 x − 7 6 = 11 6 . 6. Atunci x2 – 14x + 13 = 0 ⇔ ⎢ ⇔ ⎣ x = 13 S = {1. a) x + = 0.

Rezolvaţi în R ecuaţia: 7 x 12 6 x 11 3x 12 4x 5 9x 5 = . b) 4 7 x = 7. . a) | 3x – 7 | = 9. Aflaţi raţia unei progresiei aritmetice dacă: a) suma a cinci termeni consecutivi ai ei este 72 şi primul termen 2. Rezolvaţi în R ecuaţia: b) | 2x – 3 | = 4. c) | 4x – 1 | = 12. e) x − 5 = x − 9. d) 6(x + 5) + 10 = 3(x − 4) + 15. c) 5 8 x = −8. d) | 2x – 3 | = 5. c) (5x – 1)2 + (3x + 1)2 = (3x + 2)2 + (5x – 2)2. d) suma a cinci termeni consecutivi ai ei este 64 şi primul termen 3. d) x − 7 = x − 16. f) (6x – 5)2 + (5x + 2)2 = (6x + 1)2 + (5x – 3)2. c) suma a patru termeni consecutivi ai ei este 48 şi primul termen 6. d) = e) = f) = 13 5 13 5 19 2 17. c) x − 3 = x − 8.9. Rezolvaţi în R ecuaţia: a) 8(7z −9) = 9(8z − 5). e) 2(5z − 2) = 3(4z − 3). 10. Rezolvaţi în R ecuaţia: 5 x 1 − 3x 3x 1 − 4 x 3x 1 − 5 x a) . b) = . b) suma a trei termeni consecutivi ai ei este 44 şi primul termen 8. c) 3(5z − 2) = 2(4z − 1). Rezolvaţi în R ecuaţia: a) (3x – 2)2 + (5x + 1)2 = (3x + 5)2 + (5x – 2)2. b) (4x – 1)2 + (2x + 3)2 = (4x + 3)2 + (2x – 1)2. a) 3 5 5 4 8 5 9 11 11 6 12. f) suma a cinci termeni consecutivi ai ei este 28 şi primul termen 4. d) (8x – 1)2 + (15x + 2)2 = (17x + 2)2. 5 4 5 3 3 2 2 1 3 3 1 5 d) x − 8 = x − 11. b) 9(x + 4) + 5 = 8(x − 2) + 7. 2 2 2 e) (7x – 1) + (24x + 1) = (25x + 2) . 14. f) | 2x – 5 | = 4. Rezolvaţi în R ecuaţia: a) (20x – 1)2 + (21x + 2)2 = (29x + 1)2. d) 2(x + 3) + 2 = 3(x − 5) + 13. Capitolul V. c) 5(x + 2) + 9 = 4(x − 3) + 12. d) 6 15 x = 15. Rezolvaţi în R ecuaţia: a) 8(x + 7) + 6 = 5(x − 2) + 11. 5 2 4 8 4 8 11. 13. 15. c) = . b) 2(4z − 3) = 3(2z − 1). 16. d) = . Ecuaţii. e) 3(x + 6) + 8 = 6(x − 7) + 5. e) | 3x – 2 | = 7. e) suma a cinci termeni consecutivi ai ei este 36 şi primul termen 5. d) 5(2z − 1) = 2(2z − 3). . Rezolvaţi în R ecuaţia: a) 3 5 x = −5. 18. e) = . c) (5x – 2)2 + (12x + 1)2 = (13x + 3)2. . = b) = c) = 19 13 16 7 17 8 4 x 1 − 5x 4 x 1 − 5x 6x 1 − 4x . . f) (9x – 1)2 + (40x + 1)2 = (41x + 3)2. Sisteme şi totalităţi de ecuaţii 89 . e) (5x – 2)2 + (4x + 3)2 = (5x + 1)2 + (4x – 1)2. f) 4(3z − 2) = 3(3z − 2). a) x − 6 = x − 7. b) (3x – 2)2 + (4x + 1)2 = (5x + 2)2. Rezolvaţi în R ecuaţia: 2 1 3 2 1 1 b) x − 2 = x − 4. d) (6x – 1)2 + (3x + 2)2 = (6x + 5)2 + (3x – 1)2.

Sisteme şi totalităţi de ecuaţii . b) –2 este soluţie a ecuaţiei 3x + 9 = 4x + a. Aflaţi numărul real m pentru care: a) restul împărţirii lui 8X 3 – 2X 2 + 9mX – 12 la X + 3 să fie egal cu –17. 20. 24. c) | 3x + 4 | + | 5y − 8 | + | 9z − 2| = 0. e) = . Ecuaţii. c) = . e) 5X 3 – 8X 2 + 4X – 5m se divide cu X – 4. Formulaţi un exerciţiu asemănător. Controlaţi dacă: a) 90 8 − 2 este soluţie a ecuaţiei x4 – 16x2 + 14 = 0. d) restul împărţirii lui 2X 3 – 5X 2 + 2mX – 5 la X – 3 să fie egal cu 14. 3x − 1 2 x + 3 3x − 2 2 x − 7 2x − 5 2x − 3 3 2 3 4 4 3 d) = . f) 3 este soluţie a ecuaţiei 5x + 2 = 9x + a. 23. c) 2X 3 – 7X 2 + 2X – 6m se divide cu X + 4. 4x − 7 2x − 9 4 x + 3 2 x + 11 4x − 9 2x + 7 22. d) 4X 3 – 3X 2 + 8X – 11m se divide cu X – 3. Rezolvaţi în R ecuaţia: 5 2 4 1 2 3 a) = . b) = . f) 2X 3 + 2X 2 – 9X – 2m se divide cu X + 5. Capitolul V. Aflaţi numărul real m pentru care: a) 3X 3 – 6X 2 + 5X – 7m se divide cu X + 3. a) | 2x + 3 | + | 3y − 8 | + | 5z − 14| = 0. b) (2x − 5)(3x + 1) = (6x + 1)(x − 6) + 26. e) (2x − 3)(12x + 1) = (6x + 1)(4x − 5) + 25. d) (8x − 1)(3x + 3) = (6x + 5)(4x − 1) + 21. b) (4x − 3)(2y + 1) = 8. d) | 8x + 11 | + | 5y − 9 | + | 7z − 2| = 0. 25. Rezolvaţi în R ecuaţia: a) (4x − 3)(5x + 4) = (2x + 7)(10x − 8) + 11. 26. c) restul împărţirii lui 3X 3 – 4X 2 + 8mX – 4 la X + 4 să fie egal cu 15. f) restul împărţirii lui 5X 3 + 3X 2 – 3mX – 11 la X – 5 să fie egal cu 12. e) restul împărţirii lui 4X 3 + 2X 2 – 7mX – 18 la X + 5 să fie egal cu 13. c) –1 este soluţie a ecuaţiei 5x + 4 = 5x + a.19. b) 2X 3 – 2X 2 + 3X – 9m se divide cu X – 2. c) (2x − 3)(6x + 1) = (3x + 1)(4x − 3) + 15. 21. e) –3 este soluţie a ecuaţiei 6x + 7 = 8x + a. d) 2 este soluţie a ecuaţiei 4x + 3 = 2x + a. Rezolvaţi în R ecuaţia: b) | 7x + 3 | + | 4y − 6 | + | 5z − 3| = 0. Aflaţi parametrul a pentru care: a) –5 este soluţie a ecuaţiei 2x + 11 = 3x + a. b) restul împărţirii lui 2X 3 – 3X 2 + 4mX – 19 la X – 2 să fie egal cu 11. f) = . Rezolvaţi în Z ecuaţia: a) (2x − 1)(y + 3) = 6.

32. 3) este o linie poligonală deschisă. Rezolvaţi în R ecuaţia. Aflaţi numerele reale m şi n pentru care graficul funcţiei definită prin ⎧mx − 1. 28. Formulaţi un exerciţiu asemănător. Aflaţi ecuaţia de grad minim.(3)% din numărul capitolelor unei cărţi. dacă a este un parametru real: b) 2ax − 5 = 0. ar ajunge cu 2 h mai târziu decât timpul stabilit. Pentru suma de bani pe care a depus-o la o bancă pentru un an. Formulaţi un exerciţiu asemănător. Capitolul V. atunci îmi rămâne un creion. dacă dobânda anuală este de 18%? Formulaţi un exerciţiu asemănător. b) 7 x 2 − 12 7 x + 37 + 8 y 2 − 20 2 y + 50 = 6. Un tren trebuie să parcurgă o anumită distanţă într-un interval de timp. a) (a − 2)x − 17 = 0. dl B primeşte lunar 540 lei. Dacă adunăm. Dacă pun câte 3 creioane în cutiile pe care le am. − 2) ⎪ f ( x) = ⎨5 − x. După ce a mai citit un capitol i-au mai rămas de citit 50% din numărul capitolelor cărţii. cu coeficienţi întregi. Formulaţi un exerciţiu asemănător.b) 3 + 5 este soluţie a ecuaţiei x4 – 9x2 + 5 = 0. atunci două cutii rămân goale. obţinem trei numere a căror sumă este cu 8 mai mare decât numărul dat. Ce sumă de bani a depus dl B la bancă. Formulaţi un exerciţiu asemănător. 33. ar ajunge cu 3 h mai devreme. dacă a este un parametru real: b) (a − 4)x − 28 = 0. 30. pe rând. dacă x ∈ [−2. 36. 29. 31. iar dacă pun câte 5 creioane în cutiile pe care le am. Formulaţi un exerciţiu asemănător. iar dacă s-ar deplasa cu viteza medie de 60 km/h. Ce distanţă trebuie să parcurgă trenul? Formulaţi un exerciţiu asemănător. dacă x ∈ (− ' . 37. a) 3ax − 14 = 0. Formulaţi un exerciţiu asemănător. dacă x ∈ [3. Rezolvaţi în R ecuaţia: a) 6 x 2 − 4 6 x + 13 + 2 y 2 − 8 2 y + 20 = 5. unui număr 24. Rezolvaţi în R ecuaţia. Formulaţi un exerciţiu asemănător. 27. 34. Ovidiu a citit 33. ⎪3n − x. Sisteme şi totalităţi de ecuaţii 91 . 41. Câte capitole are cartea? Formulaţi un exerciţiu asemănător. ' ) ⎩ Formulaţi un exerciţiu asemănător. Rezolvaţi în R ecuaţia 14x + 15x + 16x + … + 199x + 200x = 9 800. cu 3 − 7 una dintre soluţii. Câte cutii şi câte creioane am? Formulaţi un exerciţiu asemănător. Ecuaţii. Aflaţi numărul. Dacă sar deplasa cu viteza medie de 90 km/h. 35. 32.

. 3. 6 7 b) 8 7 x = 7. cu una dintre soluţii: a) 3 5 − 6 . Rezolvaţi în mulţimea numerelor întregi ecuaţia x x − 5 x − 10 x − (10n − 5) ⋅ ⋅ ⋅ . Ecuaţii. b) 3(2t – 3) = 11t – 7. b) 3 − 3 12 .. 2. Sisteme şi totalităţi de ecuaţii . 41. 2. Rezolvaţi în R ecuaţia: Capitolul V. că în timp ce vulpea face 7 sărituri ogarul face 4 sărituri şi că 2 sărituri de ogar măsoară cât 5 sărituri de vulpe. 5 10 15 10n Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător. Rezolvaţi în R ecuaţia: a) 4z + 7 = 3z – 10.. cu coeficienţi întregi. 5. Formulaţi un exerciţiu asemănător. dacă are primul termen egal cu 2 şi suma termenilor este 42. 40. 5 7 b) 7 11x = 11. 39. Evaluare formativă 1. b) 2(3t – 2) = 10t – 7. b) Un ogar urmăreşte o vulpe. Rezolvaţi în R ecuaţia: 4(2x + 3) = 3(5x + 6). b) 3x − 2 5 = 6 5. 42. 8 16 24 8n 8( n + 1) Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător. Rezolvaţi în R ecuaţia: a) 4x + 9 = 3. 4. Rezolvaţi în R ecuaţia: 92 1. Rezolvaţi în R ecuaţia. b) 3x − 4 6 = 7 6 . că în timp ce vulpea face 9 sărituri ogarul face 6 sărituri şi că 3 sărituri de ogar măsoară cât 7 sărituri de vulpe. Aflaţi peste câte sărituri ogarul ajunge vulpea. b) 5ax − 6 = 8x − 10. Aflaţi raţia unei progresii geometrice cu trei termeni. Formulaţi un exerciţiu asemănător. 5. dacă a este un parametru real: a) 4ax − 17 = 3x + 14. Rezolvaţi în R ecuaţia: 3x 4 x a) = .38. Aflaţi numerele întregi x pentru care x x − 8 x − 16 x − 8( n − 1) x − 8n + + + . + + = − ( n + 1). ⋅ = 1. dacă vulpea se află la 63 de sărituri (de vulpe) înaintea ogarului. Rezolvaţi în R ecuaţia: 5x 2 x a) = . 43. c) 8ax − 25 = 4x − 9. Aflaţi peste câte sărituri ogarul ajunge vulpea. Formulaţi un exerciţiu asemănător. Rezolvaţi în R ecuaţia: a) 5z + 6 = 2z – 11. Aflaţi ecuaţia de grad minim.. Rezolvaţi în R ecuaţia: a) 5x + 8 = 5. Rezolvaţi în R ecuaţia: 2(4x + 5) = 3(7x + 8). a) Un ogar urmăreşte o vulpe. 3. 4. dacă vulpea se află la 60 de sărituri (de vulpe) înaintea ogarului.

d) −9X + 18. 8.| 5x – 3 | = 9. 2x − 3 2x + 5 2x + 7 2x − 5 7. Barem. Rezolvaţi în R ecuaţia. a) 3X 2 – 11X – 12. . Aflaţi rădăcinile reale ale polinomului: b) 9X 2 – 28. 6. Sisteme şi totalităţi de ecuaţii 93 . b) 9x2 − 5x = 0. a) 4X 2 – 12. e) 57x2 = 0. c) 4X 2 – 45. d) 15x2 = 0. c) −11X − 3. Rezolvaţi în R ecuaţia: a) 12x2 = 0. x+3 x −3 9. d) 6X 2 + 14. c) 25x2 – 40X + 16. b) x2 − 24 = 0. Start: 1 punct. c) (x – 7)2 − 13. Timp de lucru efectiv: 50 minute. Aflaţi rădăcinile reale ale polinomului: b) 9X 2 + 44X + 49. Aflaţi numărul real m pentru care: 7. Pentru fiecare item rezolvat corect se acordă 1 punct. 4. c) 25X 2 + 20X + 4. 4x + m. 2. Ecuaţii. Aflaţi numerele întregi x pentru 8. c) 5x2 − 6x = 0. 8. b) 14x2 = 0. Aflaţi numărul real m pentru care: a) –2 este soluţie a ecuaţiei 4x + a) 2 este soluţie a ecuaţiei 5x + 3 = 5 = 3x + m. 5 4 4 5 2 3 3 2 b) b) = . b) polinomul 4X 3 – 3X 2 + 5X – b) polinomul 3X 3 – 4X 2 + 6X – 5m 6m se divide cu X + 2. dacă a este este un parametru real 3ax − 5 = 4x + 9. Rezolvaţi în R ecuaţia: a) (x – 3)2 − 7 = 0. Rezolvaţi în R ecuaţia: 2 x 2 − 3x 3x 3 − 2 x a) a) = = . 6. dacă a 9. a) 6X 2 + 58. a) 4X 2 + 12X + 9. b) −5X + 2. Aflaţi rădăcinile reale ale polinomului: b) 8X 2 + 36. b) 16x2 – 56x + 49 = 0. = . 3. 2. 5. d) 8x2 − 11x = 0. 9. c) 5X 2 – 25X – 4. Scrieţi ecuaţia ataşată polinomului: a) −3X + 8. d) 16X 2 – 24. Rezolvaţi în R ecuaţia: 6. 7. Rezolvaţi în R ecuaţia: a) x2 − 18 = 0. b) (x – 6)2 − 5 = 0. c) 5X 2 + 18. Rezolvaţi în R ecuaţia: a) 16x2 – 24x + 9 = 0. d) x2 − 48 = 0. E c u a ţ i i d e g r a d u l I I c u o n e c u n o s c u t ă 1. Capitolul V. c) 29x2 = 0. se divide cu X + 2. d) (x – 8)2 − 14. un parametru real 4ax − 6 = 3x + 8. 10. Rezolvaţi în R ecuaţia: a) 7x2 − 8x = 0. Scrieţi ecuaţia ataşată polinomului: b) 4X 2 – 9X – 7. | 4x – 5 | = 8. c) x2 − 32 = 0. este număr întreg. Rezolvaţi în R ecuaţia. Aflaţi numerele întregi x pentru 3x − 7 3x + 7 care care este număr întreg.

astfel încât una dintre soluţiile ecuaţiei: a) 5x2 − 12x + m = 0 să fie –3. Sisteme şi totalităţi de ecuaţii . b) 2x2 − 10x + m = 0 să fie –2. Aflaţi m astfel încât mulţimea soluţiilor reale ale ecuaţiei: a) 7mx2 − 18x + 8 = 0 să aibă două elemente. e) x − 15x + 26 = 0. 17. b) 4X 2 − 8X + 5m să aibă rădăcini egale. a) x2 + 4x + 5 = 0. 94 Capitolul V. f) 3mx2 − 8x + 8 = 0 să nu aibă elemente. a) x4 − 8x2 + 12 = 0. Aplicând formule. f) x2 + 14x + 50 = 0. d) 5X 2 − 12X + 6m să aibă rădăcini egale. b) 3mx2 − 16x + 2 = 0 să aibă două elemente. 4 2 4 2 d) x − 20x + 36 = 0. e) x2 + 12x + 1 = 0. 18. Aflaţi numerele reale m. f) 3X 2 − 16X + 8m să aibă rădăcini egale. e) 6mx2 − 6x + 3 = 0 să nu aibă elemente. rezolvaţi în R ecuaţia: b) x4 − 15x2 + 14 = 0. Aflaţi m. a) 4X 2 + 12X – 1. c) x4 − 11x2 + 18 = 0. 12. 13. e) 2X 2 − 14X + 7m să aibă rădăcini egale. c) 3x2 − 8x + m = 0 să fie –2. e) 5mx2 − 8x + 3 = 0 să aibă două elemente.11. d) mX 2 − 11 111X + 1 000 să nu aibă rădăcini reale. d) x2 + 9x + 1 = 0. e) mX 2 − 111 111X + 100 000 să nu aibă rădăcini reale. 14. b) x2 + 7x + 1 = 0. Aflaţi m astfel încât mulţimea soluţiilor reale ale ecuaţiei: a) 9mx2 − 12x + 11 = 0 să nu aibă elemente. f) x4 − 11x2 + 24 = 0. d) 4mx2 − 10x + 4 = 0 să aibă două elemente. f) 6mx2 − 65x + 2 = 0 să aibă două elemente. c) mX 2 − 1 111X + 100 să nu aibă rădăcini reale. c) 25X 2 + 20X – 1. 2 2 d) x + 9x + 23 = 0. astfel încât polinomul: a) 3X 2 − 6X + 2m să aibă rădăcini egale. c) 5mx2 − 16x + 6 = 0 să nu aibă elemente. astfel încât polinomul: a) mX 2 − 11X + 2 să nu aibă rădăcini reale. c) x2 + 8x + 17 = 0. f) mX 2 − 1 111 111X + 1 000 000 să nu aibă rădăcini reale. f) x2 + 14x + 1 = 0. 19. b) 2mx2 − 8x + 9 = 0 să nu aibă elemente. c) x2 + 8x + 1 = 0. d) 3x2 − 12x + m = 0 să fie –3. d) 4mx2 − 10x + 7 = 0 să nu aibă elemente. e) x + 12x + 37 = 0. Ecuaţii. Aflaţi numerele reale m. 16. 15. c) 2X 2 − 10X + 4m să aibă rădăcini egale. Rezolvaţi în R ecuaţia: a) x2 + 4x + 1 = 0. Aflaţi rădăcinile reale ale polinomului: b) 9X 2 + 44X – 1. b) mX 2 − 111X + 10 să nu aibă rădăcini reale. c) 2mx2 − 14x + 3 = 0 să aibă două elemente. Rezolvaţi în R ecuaţia: b) x2 + 7x + 10 = 0.

a) X 2 + 11X + 28. c) suma 14 şi produsul 48. aflaţi suma şi produsul soluţiilor ecuaţiei: a) x2 − 21x + 5 = 0. Rezolvaţi în R ecuaţia: a) 7x x2 = . b) X 2 + 7mX + 11 este 4. rezolvaţi în R ecuaţia: b) x6 − 13x3 + 36 = 0. d) x − 8x − 20 = 0. 2 d) X 2 + 12mX + 3 este 2. 25. Ecuaţii. c) x2 − 15x + 47 = 0. Aflaţi numerele reale cu: a) suma 12 şi produsul 27. Sisteme şi totalităţi de ecuaţii 95 . f) x6 − 13x3 − 48 = 0. d) suma 9 şi produsul 19. c) x6 − 9x3 + 20 = 0. f) x6 − 13x3 + 40 = 0. d) suma 15 şi produsul 56. x−4 x−4 e) x2 5x . c) suma 14 şi produsul 46. 6 3 6 3 e) x − 2x − 120 = 0. 6 3 6 3 d) x − 9x + 14 = 0. Examinaţi desenul! Aplicând teoremele triunghiului dreptunghic completaţi tabelul: a b c m n h 4 6 4 6 2 6 12 7 2 15 11 4 3 8 23. d) x2 − 11x + 19 = 0. rezolvaţi în R ecuaţia: b) x6 − x3 − 72 = 0. c) X + 4mX + 12 este 3. c) X 2 + 12X + 24. b) x2 − 17x + 42 = 0. b) X 2 + 14X + 40.20. 26. 21. e) x − 13x + 42 = 0. Aplicând relaţiile dintre soluţiile şi coeficienţii ecuaţiei de gradul II (teorema lui Viète). 27. Aplicând relaţiile dintre rădăcinile şi coeficienţii polinomului de gradul II (teorema lui Viète). c) suma 11 şi produsul 29. = x−3 x−3 d) 4x x2 = . f) X 2 + 15mX + 6 este –2. Aplicând formule. a) x6 − 30x3 − 64 = 0. c) X 2 + 15X + 50. = x−2 x−2 c) x2 3x . b) suma 12 şi produsul 30. b) suma 8 şi produsul 12. b) x2 − 13x + 6 = 0. 22. a) x6 − 13x3 + 30 = 0. Aflaţi numărul real m pentru care una dintre rădăcinile polinomului: a) X 2 + 5mX + 15 este 11. Aplicând formule. c) x2 − 19x + 51 = 0. b) suma 10 şi produsul 23. x−6 x−6 Capitolul V. 2 e) X + 8mX + 19 este –3. 24. Aflaţi polinomul ale căror rădăcini au: a) suma 13 şi produsul 85. b) suma 16 şi produsul 60. aflaţi suma şi produsul rădăcinilor polinomului: b) X 2 + 12X + 20. c) x6 − 10x3 − 39 = 0. d) X 2 + 13X + 30. x−7 x−7 b) x2 2x . = x−5 x−5 f) 6x x2 = . c) suma 15 şi produsul 54. 28.

36. 96 Capitolul V. f) . Simplificaţi fracţia: d) a) X 2 − 15 X + 50 . Formulaţi un exerciţiu asemănător. X 2 − 8 X + 12 c) X 2 − 10 X + 21 . Formulaţi un exerciţiu asemănător. 37. Rezolvaţi în R ecuaţia: x−7 x−9 x −3 x −4 x−4 x−5 = = . Rezolvaţi în R ecuaţia: a) x 2 + 16 10 x . = = = x −4 x −3 x −4 x −5 x−5 x−6 30. = x −8 x −8 b) 5x x2 + 6 = . Fie x1 şi x2 rădăcinile polinomului P(X) = X 2 – 3(2m – 3)X + 9m. f) . Aflaţi numerele reale m pentru care polinomul X 2 + (m + 3)X + 2m – 1 are rădăcini opuse. x−2 x−2 c) x2 + 6 5x . Fie x1 şi x2 rădăcinile polinomului P(X) = X 2 + 5(m – 3)X + 4m. b) X + 14X + 40. X 2 − 9 X + 14 d) X 2 − 9 X + 20 . Calculaţi rădăcinile reale şi descompuneţi polinomul: b) X 2 + 12X + 20. 31. X 2 − 11X + 28 f) X 2 − 12 X + 35 . c) X 2 + 12X + 24. e) . 2 2 d) X + 13X + 30. 34.29. X 2 − 11X + 30 e) X 2 − 10 X + 24 . c) X 2 + 15X + 50. Formulaţi un exerciţiu asemănător. c) x13 + x23 . a) x −4 x −5 x − 2 x −1 x−3 x−2 x−2 x−5 x −3 x −6 x−2 x−3 d) . = x−4 x−4 x−3 x−3 x−2 x−2 30. 35. X 2 − 11X + 28 32. Fie x1 şi x2 rădăcinile polinomului P(X) = X 2 + 3(2m – 1)X + m – 1. Ecuaţii. Aflaţi un polinom ale cărui rădăcini sunt x1 + 1 şi x2 + 1. b) = . Aflaţi în funcţie de m: 1 1 a) + . b) x12 + x22 . c) . e) . Aflaţi un polinom ale cărui rădăcini sunt inversele rădăcinilor polinomului P(X). x1 x2 Formulaţi un exerciţiu asemănător. Fie x1 şi x2 rădăcinile polinomului X 2 + 7X + 5m. = x−3 x−3 x 2 + 14 7x 7x 9x x 2 + 12 x 2 + 12 = = . Fie x1 şi x2 rădăcinile polinomului X 2 + 3(m – 2)X + 2m. Rezolvaţi în R ecuaţia x2 − 13| x | + 42 = 0. Formulaţi un exerciţiu asemănător. 38. Aflaţi un polinom ale cărui rădăcini sunt opusele rădăcinilor polinomului P(X). X 2 − 7 X − 60 b) X 2 − 9 X + 18 . 33. Formulaţi un exerciţiu asemănător. Aflaţi în funcţie de m x17 + x27 . a) X 2 + 11X + 28. Sisteme şi totalităţi de ecuaţii .

b) 3x2 – 5x + 2 = 0. 2. Rezolvaţi în R ecuaţia: x2 13 x a) . Aflaţi în funcţie de m: 97 . 6. astfel încât polinomul: a) 3X 2 − 6X + 2m să aibă rădăcini egale. Rezolvaţi în R ecuaţia: a) 25x2 – 40x + 16 = 0. b) soluţiilor ecuaţiei 5x2 – 9x + 3 = 0. b) 3X 2 − 2X + 5m să aibă rădăcini diferite. Fie x1 şi x2 rădăcinile polinomului X 2 + 6X + 9m. astfel încât polinomul: a) 2X 2 − 5X + 3m să aibă rădăcini egale. Fie x1 şi x2 rădăcinile polinomului P(X) = X 2 + 2(2m – 3)X + m – 3. 40. Aflaţi numerele reale cu suma 14 şi produsul 44.Formulaţi un exerciţiu asemănător. Aflaţi suma şi produsul: a) rădăcinilor polinomului 3X 2 − 8X + 2. 6. b) 5X 2 − 4X + 3m să aibă rădăcini diferite. Aflaţi numerele reale cu suma 15 şi produsul 56. prin f ( x) = x2 + 1 Evaluare formativă 1. 3. 4. 7. 5. b) 5x2 – 3x = 0. astfel încât una dintre soluţiile ecuaţiei 2x2 − 4x + m = 0 să fie –3. Aflaţi un polinom ale cărui rădăcini sunt x1 – 1 şi x2 – 1. 7. Aflaţi numerele reale m. 2. Aflaţi un polinom ale cărui rădăcini sunt 3x1 şi 3x2. b) 2 x − 9 9 − x2 8. b) 2 x − 16 16 − x 2 8. Aflaţi m. Fie x1 şi x2 rădăcinile polinomului P(X) = X 2 + 2(2m – 3)X + m – 3. Aflaţi numerele reale m. Fie x1 şi x2 rădăcinile polinomului X 2 + 8X + 7m. Rezolvaţi în R ecuaţia: 15 x x2 = a) . 4. Aflaţi m. b) 4x2 – 5x = 0. Un dreptunghi are semiperimetrul p. Rezolvaţi în R ecuaţia: a) (x + 2)2 – 6 = 0. b) soluţiilor ecuaţiei 3x2 – 9x + 5 = 0. Aflaţi în funcţie de m: Capitolul V. 3. Ecuaţii. x − 15 x − 15 x2 12 − 7 x = . = x − 13 x − 13 x2 12 − 7 x = . Sisteme şi totalităţi de ecuaţii 1. astfel încât una dintre soluţiile ecuaţiei 2x2 − 3x + m = 0 să fie –5. Aflaţi mulţimea valorilor funcţiei definite pe domeniul maxim de definiţie în R x 2 − 3x + 5 . 41. b) 2x2 – 5x + 3 = 0. Rezolvaţi în R ecuaţia: a) (x + 3)2 – 5 = 0. În ce condiţii aria dreptunghiului este maximă? 42. 5. Formulaţi un exerciţiu asemănător. Rezolvaţi în R ecuaţia: a) 16x2 – 40x + 25 = 0. 39. Formulaţi un exerciţiu asemănător. Aflaţi suma şi produsul: a) rădăcinilor polinomului 3X 2 − 10X + 4.

Pentru fiecare item rezolvat corect se acordă 1 punct. x−2 x f) − 7 = 0. 3. d) x−3 5.1 1 + . Rezolvaţi în R ecuaţia: x a) − 8 = 0. x−7 x−7 b) c) 3 7 − = 0. x−4 x 4 1 − = 0. x −1 x −1 11 5 − = 2. Rezolvaţi în R ecuaţia: 4 9 a) − = 0. d) x−4 x−4 2. x−9 x − 6 = 0. Fie x1 şi x2 rădăcinile polinomului P(X) = X 2 + 2mX + m – 1. x−2 x 7 1 f) − = 0. x −1 x − 3 9 5 e) − = 0. x −1 x 6 1 e) − = 0. x − 11 x − 11 6 x − = 0. Ecuaţii. Aflaţi un polinom ale cărui rădăcini sunt: 1 1 1+ . x −1 x − 2 2 6 − = 0. x −9 x −9 7 x d) − = 0. Start: 1 punct. b) x13 + x23 . Rezolvaţi în R ecuaţia: 4 9 a) − = 7. x −1 x e) − 4 = 0. x−6 x−6 10 x f) − = 0. x − 10 x − 10 x − 5 = 0. b) x13 + x23 . E c u a ţ i i r a ţ i o n a l e 1. x −5 x b) b) b) b) c) c) c) c) Capitolul V. d) x−3 x−4 3. x−4 x−4 11 x e) − = 0. x−2 x−4 15 9 f) − = 0. Rezolvaţi în R ecuaţia: 2 1 a) − = 0. Rezolvaţi în R ecuaţia: x 9 a) − = 0. x −5 x −5 12 3 − = 13. 1+ . x−6 x−6 16 5 f) − = 5. Sisteme şi totalităţi de ecuaţii . x1 x2 9. x −3 x 98 6 12 − = 4. x1 x2 9. x−5 3 1 − = 0. 1+ . Fie x1 şi x2 rădăcinile polinomului P(X) = X 2 + mX + m – 4. x−4 x − 3 = 0. x −3 x −3 8 15 e) − = 3. Timp de lucru efectiv: 50 minute. x−7 x−7 4. x1 x2 a) 1 1 + . Aflaţi un polinom ale cărui rădăcini sunt: 1 1 1+ . x−4 x−5 5 12 − = 0. x −5 x −6 x 4 − = 0. x−9 x 5 1 d) − = 0. x1 x2 a) Barem.

x−7 x+6 99 . x − 5 3x − 2 b) b) x −1 1 − = 1. x−2 x−5 x+4 x+3 = . Sisteme şi totalităţi de ecuaţii c) c) c) c) 2x −1 x + 7 = . x − 7 2x −1 3x − 4 x + 4 = f) . a) x −8 x 3 1 d) − = 2. x −3 x −3 9. x − 4 3x − 4 c) c) 1 x−2 − = 2. d) x−2 x+2 7. x−6 x+2 x+5 x+4 f) = . Rezolvaţi în R ecuaţia: 2x + 5 x + 9 a) = . Rezolvaţi în R ecuaţia: 2 x−4 = . x +1 x−2 . x −1 x 2 1 e) − = 1. x−3 x 4 = x −1 2 f) = x +1 c) x−2 . a) x−9 x+8 2 = x −1 3 e) = x +1 b) x−3 . x−4 x+5 b) b) b) b) 2x +1 x + 8 = .6. x−2 x−2 5 x f) − = 0. x−3 x+ 4 x+2 x+6 = . d) x−5 x+3 12. x+2 x+2 . x−5 x−5 x + 3 x +1 = . x+3 2 1 − = 1. Rezolvaţi în R ecuaţia: x − 9 x +1 = . x−4 x b) c) x 1 − = 0. x+2 x−6 x+2 x+3 − = 0. a) x −8 x −8 x 3 d) − = 0. f) x−3 x−4 x +1 x + 7 = . x −8 x + 7 Capitolul V. a) x −8 x +5 3 x −1 = . x −1 x −1 x 4 e) − = 0. x +1 x 4 1 f) − = 1. x−4 x−4 2 x − = 0. x−2 x−3 x + 5 x −1 e) = . Ecuaţii. Rezolvaţi în R ecuaţia: x − 2 12 − = 1. x−2 x−4 x+6 x+3 f) = . Rezolvaţi în R ecuaţia: 8 1 − = 1. x − 9 2x + 5 3x − 1 x + 6 = d) . a) x −8 x +9 x + 2 x −1 = d) . x −1 3 1 − = 1. a) x −8 x +9 x+3 x+5 = . d) x −1 x − 3 11. x −8 x −6 x+3 x+4 − = 0. x−2 x−4 x+5 x+3 − = 0. x −1 x − 2 x+5 x+4 e) − = 0. x − 7 x +1 x+4 x+3 = e) . Rezolvaţi în R ecuaţia: x−7 x+5 a) − = 0. x − 8 2x + 1 3x − 2 x + 5 e) = . Rezolvaţi în R ecuaţia: x +9 x +8 = . x−2 x−5 x+4 x+3 − = 0. x−4 x−2 10. x − 6 3x − 1 13. Rezolvaţi în R ecuaţia: x 8 − = 0. x−2 x 8.

Rezolvaţi în R ecuaţia: 1 2 1 − 2 = 3 . b) − + 5 = 0. f) x−4 x+3 16. 21. 19. x − 4 x + 4 x − 16 d) 2 x−2 − = 1. x −5 x+ 4 1 x−6 − = 2. x−4 x+3 c) x −1 2 1 − = 2 . x−6 x+5 14. Rezolvaţi în R ecuaţia x−2 x +1 Formulaţi un exerciţiu asemănător. a) x − 7 x + 7 x + 49 x − 343 Formulaţi un exerciţiu asemănător. Rezolvaţi în R ecuaţia: x −8 6 3 − = 2 . 20. 2 2 x − 2x + 1 x −1 x + 4x + 4 x + 2 Formulaţi un exerciţiu asemănător. a) x x −6 + 8 = 0. Rezolvaţi în R ecuaţia: x −1 1 − = 2. d) e) x−6 x+5 15. x − 5 x + 5 x − 25 b) b) 1 2 1 = 3 − 2 . x − 3 x + 3 x2 − 9 x +1 2 1 f) − = 2 . Rezolvaţi în R ecuaţia x 2 + 100 Capitolul V. 18. Ecuaţii.x−3 1 e) − = 1. x + 1 6( x − 2) + − 5 = 0. b) a) x −9 x +8 1 x−5 − = 2. a) x − 7 x + 7 x − 49 x−2 1 2 − = c) . Sisteme şi totalităţi de ecuaţii . 2 x⎠ x ⎝ Formulaţi un exerciţiu asemănător. Rezolvaţi în R ecuaţia x 2 + 1 1⎞ ⎛ − 5 ⎜ x − ⎟ − 16 = 0. Rezolvaţi în R ecuaţia 1 1⎞ ⎛ + 2 ⎜ x + ⎟ = 4. x−2 x+2 x −4 x −1 1 2 d) − = . 2 x⎠ x ⎝ Formulaţi un exerciţiu asemănător. x+3 x+3 Formulaţi un exerciţiu asemănător. Rezolvaţi în R ecuaţia: 6 x −8 − = 3. x−7 x+6 1 x−3 − = 2. x −1 x + 1 x2 −1 x +1 2 1 − = 2 e) . 17. x + 5 x − 5 x + 25 x − 125 4x x2 1 3 − + 2 = 0 . x −8 x + 7 1 x−4 − = 2. x−5 x+ 4 f) 1 x−7 − = 2.

Rezolvaţi în R ecuaţia: x+6 x−7 a) = . b) x+6 x 5. x+5 x+5 1. x+4 x+4 Barem. x+6 x+5 x−4 x−5 − = 0. Rezolvaţi în R ecuaţia: x a) + 3 = 0. b) x+5 x+4 6. Start: 1 punct. Rezolvaţi în R ecuaţia: x −5 x−5 −7 + 10 = 0. Rezolvaţi în R ecuaţia: x+7 x−6 a) = . b) x+5 x+7 7. x+5 x+6 x−3 x−6 − = 0. Timp de lucru efectiv: 50 minute. x+6 x+6 4. Pentru fiecare item rezolvat corect se acordă 1 punct. x−2 x+3 9. x−7 x+2 x−2 2 1 − = 2 . Rezolvaţi în R ecuaţia: x a) + 5 = 0. x+2 x+2 2. Rezolvaţi în R ecuaţia: 6 3 − = 8.Evaluare formativă 1. Rezolvaţi în R ecuaţia: 5 8 − = 0. Ecuaţii. Sisteme şi totalităţi de ecuaţii 101 . Rezolvaţi în R ecuaţia: x + 2 7( x − 3) + − 30 = 0. Rezolvaţi în R ecuaţia: x−6 x−4 a) = . b) x − 5 x + 5 x − 25 8. b) x +8 x 5. x+7 x+6 x+7 x−5 = . Capitolul V. Rezolvaţi în R ecuaţia: x−2 2 a) − = 1. x+5 3 1 + = 0. Rezolvaţi în R ecuaţia: 3 7 − = 0. Rezolvaţi în R ecuaţia: 7 5 − = 9. Rezolvaţi în R ecuaţia: x−5 x−4 a) = . x+3 x+3 2. b) x+ 4 x+8 7. x+4 4 1 + = 0. Rezolvaţi în R ecuaţia: x−4 x−4 −7 + 12 = 0. x+3 x+2 3. Rezolvaţi în R ecuaţia: x + 3 6( x − 2) + − 40 = 0. b) x − 6 x + 6 x − 36 8. Rezolvaţi în R ecuaţia: x 7 + = 0. Rezolvaţi în R ecuaţia: 6 x + = 0. b) x+6 x+3 6. x+7 x+7 4. x−3 x+2 9. x+6 x+7 x+8 x−4 = . Rezolvaţi în R ecuaţia: x−3 2 a) − = 1. x+2 x+3 3. x −8 x +3 x−5 2 1 − = 2 .

⎧ x + y = 12 c) ⎨ ⎩ xy = 35. Rezolvaţi în R × R sistemul simetric: ⎧x + y = 7 ⎧ x + y = 11 a) ⎨ b) ⎨ ⎩ xy = 12.4. ⎩3 xy = 18. ⎧x − 4 y = 3 f) ⎨ ⎩3x + 4 y = 9. ⎩3 xy = 45. ⎧ x = 2. ⎧ x = −4 ⎨ ⎩6 x − 5 y = 1. Rezolvaţi în R × R sistemul: ⎧x = 4 b) a) ⎨ ⎩3x − 2 y = 2. ⎧ x = −3 y d) ⎨ 2 e) ⎩ x − 10 y = 1. ⎧ x = 2. ⎧ x = 0.5 y e) d) ⎨ ⎩4 x − 7 y = 9. ⎧ x = −6 f) ⎨ ⎩6 x − 5 y = −1. 2. 4. ⎧ x + y + 2 xy = −28 f) ⎨ ⎩5 xy = −75. Sisteme şi totalităţi de ecuaţii . Rezolvaţi în R × R sistemul simetric: ⎧ x + y − 2 xy = −27 ⎧ x + y − 3xy = −13 b) ⎨ a) ⎨ ⎩3 xy = 54. ⎩ xy = 28. ⎧x = 2 y ⎨ 2 ⎩ x − 7 y = 12. ⎧ x = −2 y c) ⎨ 2 ⎩ x − 4 y = −1. ⎧3 x − 2 y = 9 c) ⎨ ⎩5 x + 2 y = 15.5 y f) ⎨ ⎩2 x + 3 y = −24. Rezolvaţi în R × R sistemul: ⎧x = 2 y b) a) ⎨ ⎩2 x − 3 y = 12. Rezolvaţi în R × R sistemul: ⎧2 x − 5 y = 7 a) ⎨ b) ⎩3 x + 5 y = 13. Rezolvaţi în R × R sistemul: ⎧x = 5 y a) ⎨ 2 b) ⎩ x − 24 y = 1. ⎩ xy = 12. ⎧x = 5 c) ⎨ ⎩4 x − 3 y = 2. ⎧x + y = 9 ⎧x + y = 8 e) ⎨ d) ⎨ ⎩ xy = 20. ⎧ x + y + 3xy = 58 ⎧ x + y + 2 xy = 38 e) ⎨ d) ⎨ ⎩4 xy = 64. ⎧x = 5 y ⎨ ⎩3 x − 7 y = 8. ⎧5 x − 2 y = 5 e) ⎨ ⎩3 x + 2 y = 11. 3. ⎧x + y = 6 f) ⎨ ⎩ xy = 8. ⎧ x + y − xy = −3 c) ⎨ ⎩4 xy = 40. Ecuaţii. 102 Capitolul V. ⎧x = 3 y ⎨ 2 ⎩ x + 10 y = 1. 6. 5. ⎧x = 4 y f) ⎨ 2 ⎩ x + 10 y = 1. ⎧x = 3 y c) ⎨ ⎩4 x − 3 y = −18. ⎧ x = −3 ⎨ ⎩2 x − 5 y = −16. S i s t e m e ş i t o t a l i t ă ţ i d e e c u a ţ i i 1. ⎧ x = −2 e) d) ⎨ ⎩5 x − 3 y = 5. ⎧3 x − 2 y = 9 d) ⎨ ⎩5 x + 2 y = 15.8 y ⎨ ⎩5 x + 6 y = −20. ⎧2 x − 3 y = 11 ⎨ ⎩5 x + 3 y = 17.

10. ⎧ x 2 + y 2 = 13 a) ⎨ ⎩2( x + y ) = 10. 9. Rezolvaţi în R × R sistemul simetric: ⎧ x 2 + y 2 = 41 b) ⎨ ⎩2 xy = −40. ⎧ x 2 + y 2 = 34 f) ⎨ ⎩7( x + y ) = 14. ⎧⎪2 x 2 y 2 − 3xy 3 = 11 b) ⎨ 3 ⎪⎩3 xy + 2 y 4 = −4. ⎧⎪8 x 2 y − xy 2 = 12 a) ⎨ 2 ⎪⎩3 xy + 2 y 3 = 28. ⎪⎩ x 103 . ⎧2( x + y ) − 3xy = −2 ⎧4( x + y ) − 3xy = 7 e) ⎨ d) ⎨ ⎩5( x + y ) = 25. 11. ⎧ x 2 + y 2 = 29 c) ⎨ ⎩3 xy = −30. Sisteme şi totalităţi de ecuaţii ⎧⎪ x 2 y − 3xy 2 = −54 c) ⎨ ⎪⎩2 xy 2 + y 3 = 16. Rezolvaţi în R × R sistemul simetric: ⎧3( x + y ) − 2 xy = 5 c) ⎨ ⎩5( x + y ) = 15. ⎧18 ⎪⎪ x + 5 y = −4 c) ⎨ ⎪12 − 7 y = 20. ⎪⎩ x Capitolul V. ⎪⎩ x ⎧6 ⎪⎪ x − 5 y = 22 ⎨ ⎪12 + 7 y = −24. 2 2 3 ⎪⎧ x y − 3xy = −2 d) ⎨ ⎪⎩2 xy 3 + y 4 = 5. ⎪⎩ x ⎧15 ⎪⎪ x + 5 y = −7 f) ⎨ ⎪10 + 3 y = −4. Ecuaţii. ⎪⎩ x ⎧ 20 ⎪⎪ x + 3 y = −2 e) d) ⎨ ⎪15 + 4 y = −5. ⎩5 xy = −60. ⎧ x 2 + y 2 = 34 ⎧ x 2 + y 2 = 40 d) ⎨ e) ⎨ ⎩4 xy = −60. 2 2 3 ⎪⎧2 x y + xy = −9 e) ⎨ 3 ⎪⎩ xy + y 4 = 66. 2 2 3 ⎪⎧ x y + 2 xy = 3 f) ⎨ 3 ⎪⎩ xy + y 4 = 4. ⎧⎪3 x 2 y + xy 2 = 66 f) ⎨ 2 ⎪⎩ xy − 2 y 3 = −4. Rezolvaţi în R × R sistemul: ⎧8 ⎪⎪ x + 3 y = 11 b) a) ⎨ ⎪12 − 4 y = −6. ⎧⎪4 x 2 y − xy 2 = 14 b) ⎨ ⎪⎩2 xy 2 + 3 y 3 = 1. ⎧3( x + y ) − 4 xy = −9 f) ⎨ ⎩4( x + y ) = 24. ⎪⎩2 xy 2 − y 3 = 8. ⎧ x 2 + y 2 = 25 e) ⎨ ⎩6( x + y ) = 1. ⎪⎩ x ⎧ 24 ⎪⎪ x + 5 y = 11 ⎨ ⎪18 + 7 y = 18. Rezolvaţi în R × R sistemul omogen: ⎧⎪8 x 2 y 2 − 3xy 3 = 11 a) ⎨ 3 ⎪⎩3 xy + 5 y 4 = 2. 12. 8. ⎧ x 2 + y 2 = 17 c) ⎨ ⎩3( x + y ) = 15. ⎩3( x + y ) = 24. ⎧ x 2 + y 2 = 20 d) ⎨ ⎩5( x + y ) = 10.7. ⎧ x 2 + y 2 = 41 a) ⎨ ⎩9 xy = 180. ⎧ x 2 + y 2 = 10 b) ⎨ ⎩4( x + y ) = 16. ⎧⎪3 x 2 y 2 − 2 xy 3 = 33 c) ⎨ 3 ⎪⎩ xy + 2 y 4 = −1. Rezolvaţi în R × R sistemul omogen: ⎧ x 2 + y 2 = 45 f) ⎨ ⎩6 xy = −108. ⎧⎪2 x 2 y − xy 2 = −42 ⎧⎪ x 2 y + 2 xy 2 = 8 d) ⎨ 2 e) ⎨ ⎪⎩ xy + 3 y 3 = −63. Rezolvaţi în R × R sistemul simetric: ⎧2( x + y ) − 3xy = −6 ⎧2( x + y ) − xy = 1 b) ⎨ a) ⎨ ⎩3( x + y ) = 21. ⎩3( x + y ) = 12.

⎩⎪ x y ⎧2 ⎪x + ⎪ d) ⎨ ⎪3 + ⎪⎩ x 6 =5 y 4 = 5. ⎪ x − 3 y = 9. e) (x2 + 5x)(x2 – 8) = 0. Rezolvaţi în R × R sistemul: ⎧x y ⎪ + =2 a) ⎨ y x b) ⎪3 x + 2 y = 10. ⎣5 x − 6 x − 1 = 0. f) x2 + 5x – 4 = 0. Sisteme şi totalităţi de ecuaţii . y ⎧4 9 ⎪x − y =1 ⎪ f) ⎨ ⎪ 2 + 15 = 7. 17. ⎪4 x − 3 y = 6. f) (x2 + 10x)(x2 – 11) = 0. ⎪⎩ x y 6 ⎧ 5 ⎪ x −1 − y + 2 = 2 ⎪ ⎨ ⎪ 3 + 4 = 5. d) x2 + 5x – 2 = 0. d) (x2 + 4x)(x2 – 7) = 0. y +1 4 ⎧ 3 ⎪ x − 4 − y + 3 = −5 ⎪ f) ⎨ ⎪ 2 + 8 = 4. ⎪⎩ x − 2 y + 3 ⎧ 15 ⎪ x −1 − ⎪ d) ⎨ ⎪ 9 + ⎪⎩ x − 1 4 =2 y +1 8 = 7. ⎣3x − 2 x − 1 = 0. ⎪⎩ x − 4 y + 3 ⎧ x 3y =4 ⎪ + c) ⎨ y x ⎪2 x − 3 y = 5. y ⎧6 ⎪x + ⎪ e) ⎨ ⎪2 + ⎪⎩ x 14. y +1 ⎧9 ⎪x − ⎪ ⎨ ⎪3 + ⎩⎪ x 4 =5 y 8 = −3. ⎪⎩ x − 1 y + 2 15 ⎧ 6 ⎪ x −1 − y + 3 = 2 ⎪ e) ⎨ ⎪ 8 + 9 = 7. 104 Capitolul V. y ⎧3 ⎪x − ⎪ c) ⎨ ⎪5 + ⎩⎪ x 5 =2 y 3 = 4. Rezolvaţi în R totalitatea: ⎡3x − 8 = 0 ⎡2 x − 9 = 0 ⎡2 x − 7 = 0 b) ⎢ 2 c) ⎢ 2 a) ⎢ 2 ⎣2 x − 4 x − 1 = 0. Ecuaţii. e) x2 + 6x – 7 = 0. ⎩ ⎩ ⎩ 16. ⎣3x − 7 x − 1 = 0. ⎩ ⎧ x 2y =3 ⎪ + ⎨y x ⎪4 x − 3 y = 12. ⎩ 3 =4 y 6 = 3. ⎪⎩ x − 1 y + 3 15. 18. ⎡3x − 13 = 0 ⎡2 x − 11 = 0 ⎡4 x − 11 = 0 e) ⎢ 2 f) ⎢ 2 d) ⎢ 2 ⎣4 x − 9 x − 1 = 0. Scrieţi cu ajutorul totalităţilor rezolvarea în R a ecuaţiei: a) x2 + 5x – 3 = 0. Scrieţi cu ajutorul totalităţilor rezolvarea în R a ecuaţiei: a) (x2 + 7x)(x2 – 6) = 0. b) x2 + 3x – 4 = 0. c) (x2 + 3x)(x2 – 5) = 0. b) (x2 + 6x)(x2 – 2) = 0. y ⎧ 4 ⎪x − 2 − ⎪ c) ⎨ ⎪ 8 − ⎪⎩ x − 2 5 = −3 y +1 3 = 5. c) x2 + 4x – 5 = 0.13. ⎣5 x − 11x − 1 = 0. Rezolvaţi în R × R sistemul: ⎧4 3 ⎪ x − y = −1 ⎪ b) a) ⎨ ⎪ 6 + 5 = 8. ⎩ ⎧ x 4y ⎧ x 5y ⎧ x 6y =7 =5 =6 ⎪ + ⎪ + ⎪ + e) ⎨ y x f) ⎨ y x d) ⎨ y x ⎪ x − 2 y = 8. Rezolvaţi în R × R sistemul: 12 ⎧ 15 ⎪x −2 − y +3 = 2 ⎪ b) a) ⎨ ⎪ 9 + 8 = 5.

Capitolul V. 24. 1 ⎡ 3 − 2 =1 ⎢ e) x − 4 x − 16 ⎢ 2 ⎣⎢4 x − x − 3 = 0. Ecuaţii. 1 ⎡ 1 + 2 =0 ⎢ f) 6 − x x − 36 ⎢ 2 ⎢⎣16 x − 7 x − 9 = 0. ⎡ 4 =1 f) ⎢1 − 6 x ⎢ 2 ⎢⎣7 x − 3x − 4 = 0. 22. ⎢⎣3x − 2 x − 1 = 0. ⎡3x 2 − 5 x − 8 = 0 c) ⎢ 2 ⎣⎢2 x − 3x − 5 = 0. ⎣⎢4 x − x − 5 = 0. 1 ⎡ 5 − 2 =1 ⎢ c) x − 2 x − 4 ⎢ 2 ⎢⎣3x − x − 2 = 0. ⎡ x2 − 5x + 6 = 0 b) ⎢ 2 ⎣⎢ x + 3x − 10 = 0. ⎡ x2 − 5x + 6 = 0 b) ⎢ 2 ⎣⎢ x + 3x − 10 = 0. 1 ⎡ 1 + 2 =0 ⎢ x 1 − c) x −1 ⎢ 2 ⎣⎢13 x − 6 x − 7 = 0. 20. ⎡6 x 2 − 3 x − 3 = 0 f) ⎢ 2 ⎣⎢7 x − x − 6 = 0. Rezolvaţi în R totalitatea: 1 1 ⎡ 3 ⎡ 2 + 2 =0 + 2 =0 ⎢ ⎢ x x − 2 3 − b) a) x −9 x −4 ⎢ 2 ⎢ 2 ⎣⎢11x − 5 x − 34 = 0. ⎡ 1 ⎡ 1 =2 =2 ⎢ e) ⎢1 − 5 x d) 1 − 4 x ⎢ 2 ⎢ 2 ⎢⎣6 x − x − 5 = 0. 1 ⎡ 3 − 2 =1 ⎢ f) x − 5 x − 25 ⎢ 2 ⎣⎢5 x − 2 x − 3 = 0. ⎡ 1 =1 c) ⎢1 − 3x ⎢ 2 ⎣⎢5 x − 3x − 2 = 0. Sisteme şi totalităţi de ecuaţii 105 . c) | 3x – 1 | = 2. ⎣⎢15 x − 7 x − 8 = 0. ⎢⎣4 x − x − 5 = 0.19. 1 ⎡ 3 − 2 =1 ⎢ d) x − 3 x − 9 ⎢ 2 ⎣⎢4 x − 3x − 1 = 0. 23. 21. ⎡4 x 2 − 3x + 1 = 0 ⎡2 x 2 − 5 x − 7 = 0 d) ⎢ 2 e) ⎢ 2 ⎣⎢5 x − 4 x + 1 = 0. ⎡3x 2 − 5 x − 8 = 0 c) ⎢ 2 ⎣⎢2 x − 3x − 5 = 0. Rezolvaţi în R totalitatea: ⎡ x2 − 4x − 5 = 0 a) ⎢ 2 ⎣⎢3x + 2 x − 1 = 0. Rezolvaţi în R totalitatea: ⎡ x2 − 4x − 5 = 0 a) ⎢ 2 ⎣⎢3x + 2 x − 1 = 0. e) | 2x – 5 | = 3. Rezolvaţi în R totalitatea: 1 1 ⎡ 5 ⎡ 4 − 2 =2 − 2 =1 ⎢ ⎢ a) x − 4 x − 16 b) x − 1 x − 1 ⎢ 2 ⎢ 2 ⎢⎣11x − 4 x − 7 = 0. a) | 2x – 3 | = 5. ⎡6 x 2 − 3 x − 3 = 0 f) ⎢ 2 ⎢⎣7 x − x − 6 = 0. ⎡4 x 2 − 3x + 1 = 0 ⎡2 x 2 − 5 x − 7 = 0 d) ⎢ 2 e) ⎢ 2 ⎢⎣5 x − 4 x + 1 = 0. ⎣⎢12 x − 5 x − 7 = 0. Scrieţi cu ajutorul totalităţilor rezolvarea în R a ecuaţiei: b) | 2x – 1 | = 3. ⎢⎣7 x − 2 x − 5 = 0. Rezolvaţi în R totalitatea: ⎡ 2 ⎡ 3 =1 =1 ⎢ a) 3 − 2 x b) ⎢1 − 2 x ⎢ 2 ⎢ 2 ⎣⎢3x − 2 x − 1 = 0. d) | x – 2 | = 6. 1 1 ⎡ 1 ⎡ 1 + 2 =0 + 2 =0 ⎢ ⎢ d) 4 − x x − 16 e) 5 − x x − 25 ⎢ 2 ⎢ 2 ⎢⎣14 x − 5 x − 9 = 0. ⎣⎢2 x − 3 x + 1 = 0. f) | 3x – 2 | = 3.

c) f(x) = x2 – 3mx + n – 1. 2 ⎡ 1 + =3 ⎢ e) d) x − 2 x + 1 ⎢ 2 ⎢⎣2 x − 2 x + 1 = 0. 29. 31. e) | x2 – 3x + 2 | = 2. e) f(x) = x2 – 4mx + n – 1. c) | x2 – 6x | = 2. b) | x2 – 4x + 3 | = 2. c) | x2 – 6x + 5 | = 2. Aflaţi numerele reale m şi n. e) P(X) = 4X 3 – 2X 2 + 4mX – 5n are suma coeficienţilor 12 şi P(–1) = 14. ⎣⎢4 x − 2 x + 1 = 0. 1 ⎡ 3 − =2 ⎢ c) x − 1 x + 3 ⎢ 2 ⎣⎢3x − 2 x + 1 = 0. 30. d) f(x) = x2 – 2mx + n + 2. astfel încât f să fie definită pe R de: a) f(x) = x2 – 3mx + n – 2. f(–1) = –2 şi f(1) = 3. f) | x2 – 7x | = 6. 1 2 ⎡ 2 ⎡ 1 − =2 − =1 ⎢ ⎢ f) x − 2 x + 1 e) x − 2 x + 1 ⎢ 2 ⎢ 2 2 2 ⎣⎢( x − 5 x)( x − 5 x − 3) = 0. Sisteme şi totalităţi de ecuaţii . Aflaţi numerele reale m şi n. b) P(X) = 2X 3 – 3X 2 + 2mX – 3n are suma coeficienţilor 15 şi P(–1) = 12. f) P(X) = 3X 3 – 3X 2 + 5mX – 6n are suma coeficienţilor 25 şi P(–1) = 6. 1 ⎡ 2 ⎢ x − 3 + x +1 = 1 ⎢ 2 ⎢⎣2 x − 3 x + 2 = 0. 1 ⎡ 5 − =2 ⎢ b) x − 1 x + 2 ⎢ 2 2 ⎢⎣( x − 3x)( x − 2 x − 2) = 0. d) | x2 – 2x – 3 | = 7. ⎣⎢( x − 6 x)( x − 5 x − 2) = 0. c) P(X) = 3X 3 – 2X 2 + 3mX – 3n are suma coeficienţilor 5 şi P(–1) = 7. e) | x – 3x | = 2. astfel încât polinomul de gradul II: a) P(X) = 5X 3 – 6X 2 + 5mX – 2n are suma coeficienţilor 11 şi P(–1) = 18. 106 Capitolul V. 26. 28. f) f(x) = x2 + 2mx – n + 2. 2 2 d) | x – 2x | = 1. astfel încât polinomul de gradul II: a) P(X) = 5X 3 – 2X 2 + 5mX – n + 2 se divide cu X – 2 şi X + 1. 1 ⎡ 3 + =1 ⎢ f) x − 1 x + 3 ⎢ 2 ⎢⎣2 x − 5 x + 4 = 0. f(–1) = –1 şi f(2) = 0. Aflaţi numerele reale m şi n. Scrieţi cu ajutorul totalităţilor rezolvarea în R a ecuaţiei: a) | x2 – 5x | = 5. f) | x2 – 7x + 6 | = 7. f(–1) = 1 şi f(1) = 4. f(–1) = 2 şi f(1) = 5. 27. Rezolvaţi în R totalitatea: 1 1 ⎡ 4 ⎡ 2 − =2 − =3 ⎢ ⎢ a) x − 6 x + 5 b) x − 1 x + 2 ⎢ 2 ⎢ 2 ⎣⎢5 x − 4 x + 1 = 0. f(–1) = 3 şi f(2) = 8.25. b) P(X) = 4X 3 – 3X 2 + 5mX – n + 1 se divide cu X – 1 şi X + 1. Rezolvaţi în R totalitatea: 1 ⎡ 5 − =3 ⎢ a) x − 5 x + 6 ⎢ 2 2 ⎢⎣( x − 4 x)( x − 5 x + 3) = 0. 1 ⎡ 3 − =2 ⎢ d) x − 2 x + 1 ⎢ 2 2 ⎣⎢( x − 4 x)( x − 3 x − 2) = 0. d) P(X) = 2X 3 – 4X 2 + 3mX – n are suma coeficienţilor 8 şi P(–1) = 11. Ecuaţii. f(–1) = –3 şi f(2) = 2. 1 ⎡ 4 − =1 ⎢ c) x − 1 x + 3 ⎢ 2 2 ⎣⎢( x − 2 x)( x − 3x − 1) = 0. c) P(X) = 2X 3 – 2X 2 + 5mX – n + 3 se divide cu X – 2 şi X + 2. Scrieţi cu ajutorul totalităţilor rezolvarea în R a ecuaţiei: a) | x2 – 5x – 1 | = 6. b) | x2 – 4x | = 2. b) f(x) = x2 – 2mx + n + 1.

33. e) suma lor este 13 şi produsul lor 36. ⎩ Formulaţi un exerciţiu asemănător. Formulaţi un exerciţiu asemănător. Ecuaţii. ⎧⎪ x 3 + y 3 = 9 37. Capitolul V. c) suma lor este 11 şi produsul lor 24. ⎪⎩ x 2 y 2 Formulaţi un exerciţiu asemănător. Aflaţi două numere reale. 1 ⎧ xy ⎪ 9 x + 16 y = 7 ⎪ 35. ⎧8x + 3 y ⎪ xy = 3 ⎪ 34. e) P(X) = 3X 3 – 4X 2 + 3mX – n + 3 se divide cu X – 1 şi X + 3. Rezolvaţi în R × R sistemul ⎨ ⎪ 1 + 1 = 29. ⎧⎪ x + y + 2 xy = 7 38. Formulaţi un exerciţiu asemănător. Rezolvaţi în R × R sistemul ⎨ 1 ⎪ xy = . Rezolvaţi în R × R sistemul ⎨ 2 ⎪⎩ x y + xy 2 = 6.d) P(X) = 2X 3 – 3X 2 + 4mX – n – 1 se divide cu X – 3 şi X + 1. Rezolvaţi în R × R sistemul ⎨ ⎪⎩ x − y = 3. ⎪⎩ 3x − 20 y 4 Formulaţi un exerciţiu asemănător. dacă: a) suma lor este 7 şi produsul lor –30. b) suma lor este 17 şi produsul lor 72. d) suma lor este 12 şi produsul lor 32. f) P(X) = 2X 3 – 2X 2 + 3mX – n + 1 se divide cu X – 1 şi X + 1. ⎧1 1 ⎪x + y = 7 ⎪ 36. ⎪x z ⎩ ⎪1 1 ⎪ y + z = 8. 32. b) suma lor este 9 şi produsul lor 14. Rezolvaţi în R × R sistemul ⎨ ⎪ 4 x + 9 y = 4. ⎪⎩ xy Formulaţi un exerciţiu asemănător. Aflaţi numerele reale care verifică sistemul: ⎧1 1 ⎪x + y = 7 ⎪ x y 5 + = ⎧ ⎪1 1 ⎪ a) ⎨ x + z = 3 b) ⎨ + = 5 ⎪ y + z = 6. Sisteme şi totalităţi de ecuaţii 107 .

Aflaţi numerele reale care verifică sistemul ⎨ ⎪x + z 7 ⎪ xyz 96 ⎪ y + z = 12 . 48. Un bazin se poate umple prin două robinete: dacă primul robinet este deschis 30 minute şi al doilea 45 minute sau dacă primul robinet este deschis 20 minute şi al doilea 70 minute. ⎧ x( y + z ) = 39 ⎪ 45. ⎪ yz = 20. D domeniul ei maxim de definiţie în R. Formulaţi un exerciţiu asemănător. Aflaţi două numere. dacă P(X) – 2P(2 – X) = 2X 2 – X. 41. ⎧⎪ x 2 + y 2 = 10 46. ⎪ ⎩x + z 7 Formulaţi un exerciţiu asemănător. Sisteme şi totalităţi de ecuaţii . Rezolvaţi în R × R sistemul ⎨ 3 ⎪⎩ x + y 3 = 28. Aflaţi expresia funcţiei f. Aflaţi numerele reale care verifică sistemul: ⎧ xy = 4 z ⎧ xy = 12 ⎪ ⎪ b) ⎨ yz = 7 x a) ⎨ xz = 15 ⎪ xz = 28 y. ⎧ xyz 96 ⎪ x + y = 11 ⎪ ⎪ xyz 96 = 44. 108 Capitolul V.39. Ecuaţii. dacă f(x) + 3f(1 – x) = 5x2 + 2x. Fie funcţia f : D → R. ⎩ ⎩ Formulaţi un exerciţiu asemănător. dacă produsul lor este –6 şi suma cuburilor lor este 19. 42. ⎩ Formulaţi un exerciţiu asemănător. În cât timp poate umple bazinul fiecare robinet? 6 ⎧ xy ⎪x + y = 5 ⎪ 15 ⎪ yz 43. Formulaţi un exerciţiu asemănător. 47. Aflaţi polinomul P(X). dacă diferenţa lor este –2 şi suma pătratelor lor 74. Formulaţi un exerciţiu asemănător. Aflaţi numerele reale care verifică sistemul ⎨ = ⎪y+z 8 ⎪ xz 10 = . Aflaţi numerele reale care verifică sistemul ⎨ y ( z + x) = 55 ⎪ z ( x + y ) = 64. Aflaţi două numere. Formulaţi un exerciţiu asemănător. 40. ⎩ Formulaţi un exerciţiu asemănător.

2. ⎢⎣ x − 9 7. b.Formulaţi un exerciţiu asemănător. Rezolvaţi în R ecuaţia: ⎧⎪ x 2 y − 2 y 3 = 51 a) ⎨ 3 ⎪⎩2 y + 3 xy 2 = 45. ⎡( x 2 − 9 x)( x 2 − 17 x + 72) = 0 b) ⎢ 4 ⎢ = 5. Evaluare formativă 1. Rezolvaţi în R × R sistemul: ⎧2 x − 3 y = 4 ⎨ ⎩5 x + 3 y = 8. 2. b) astfel încât polinomul 2X 3 – 3X 2 + 4mX – m + 3 are suma coeficienţilor 16 şi se divide cu X – 2. Fie parabola y = ax2 + bx + c. Scrieţi cu ajutorul totalităţilor rezolvarea în R a ecuaţiei: | 4x – 13 | = 3. Rezolvaţi în R totalitatea: ⎡3x − 5 = 9 ⎢ 2 ⎣ x − 16 x − 50 = 0. 8. 8. Rezolvaţi în R ecuaţia: ⎧⎪2 x 2 y − y 3 = −21 a) ⎨ 3 ⎪⎩3 y + 2 xy 2 = 72. Aflaţi a. –0. ecuaţia x 2 − 3 x + x 2 − 3x − 2 = 4. ⎢⎣ x − 7 7. 3. Aflaţi numerele reale m şi n: a) astfel încât f să fie definită pe R de f(x) = x2 – 6mx + n – 2. f(–2) = 5 şi f(1) = 6. Rezolvaţi în R × R sistemul: ⎧3 x − 2 y = 3 ⎨ ⎩5 x + 2 y = 9. Ecuaţii. 50. Scrieţi cu ajutorul totalităţilor rezolvarea în R a ecuaţiei: | 4x – 11 | = 5. 5. 4. Formulaţi un exerciţiu asemănător. 4. Aflaţi numerele reale m şi n: a) astfel încât f să fie definită pe R de f(x) = x2 – 5mx + n – 3. Formulaţi un exerciţiu asemănător. ⎡( x 2 − 7 x)( x 2 − 17 x + 42) = 0 b) ⎢ 3 ⎢ = 5. Rezolvaţi în R × R sistemul simetric: ⎧x + y = 8 ⎨ ⎩ xy = 12. Aflaţi numerele reale care veriCapitolul V. dacă vârful parabolei este punctul V(2. f(–2) = 5 şi f(1) = 6. b) astfel încât polinomul 2X 3 – 2 3X + 2mX – m + 4 are suma coeficienţilor 15 şi se divide cu X – 2. Rezolvaţi în R × R sistemul: ⎧x = 5 y ⎨ 2 ⎩ x − 2 y = 1. Aflaţi numerele reale care verifică 109 . 6. cu ajutorul unui sistem. 6).5. Rezolvaţi în R × R sistemul simetric: ⎧x + y = 8 ⎨ ⎩ xy = 15.25) şi parabola intersectează axa Oy în punctul (0. c. 1. Rezolvaţi în R × R sistemul: ⎧x = 3 y ⎨ 2 ⎩ x − 4 y = 1. 49. Sisteme şi totalităţi de ecuaţii 3. Rezolvaţi în R totalitatea: ⎡3x − 5 = 8 ⎢ 2 ⎣ x − 15 x − 60 = 0. Rezolvaţi în R. 5.

⎩ 1 ⎧ xy ⎪x − y = 3 ⎪ b) ⎨ ⎪ xy = 1 . Sisteme şi totalităţi de ecuaţii . –4) şi parabola intersectează axa Oy în punctul (0. Barem. Pentru fiecare item rezolvat corect se acordă 1 punct. 6. Aflaţi expresia funcţiei f. ⎪⎩ x + y 13 9. ⎩ Barem. Fie parabola y = ax2 + bx + c. Rezolvaţi în R × R sistemul ⎨ 3 ⎪⎩3 x y + y 4 = 10. ⎪⎩ x + y 11 9.6 puncte. Timp de lucru efectiv: 60 minute. Timp de lucru efectiv: 50 minute.fică sistemul: ⎧1 1 ⎪x + y = 5 ⎪ ⎪1 1 a) ⎨ + = 7 ⎪x z ⎪1 1 ⎪ y + z = 8. Ecuaţii. 3. 4. Aflaţi numerele reale care verifică ⎧ xyz 35 ⎪x + y = 4 ⎪ ⎪ xyz 21 sistemul ⎨ = ⎪x + z 2 ⎪ xyz 105 ⎪y+z = 8 . Rezolvaţi în R utilizând totalităţi ecuaţia |||| x2 – 3x + 4 | – 11 | – 5 | – 2 | = 1. 1). Aflaţi a. Fie funcţia f : D → R. Rezolvaţi în R × R sistemul ⎨ 4 ⎪⎩ x + y 4 = 97. c. Aflaţi numerele reale care veri⎧ xyz 135 ⎪x + y = 8 ⎪ ⎪ xyz 45 fică sistemul ⎨ = ⎪x + z 4 ⎪ xyz 135 ⎪ y + z = 14 . Rezolvaţi grafic ecuaţia | x2 – 7x + 10 | = | 2x – 7 |. ⎩ 1 ⎧ xy ⎪x − y = 3 ⎪ b) ⎨ ⎪ xy = 1 . ⎧⎪ x 2 + y 2 = 13 5. ⎩ sistemul: ⎧1 1 ⎪x + y = 7 ⎪ ⎪1 1 a) ⎨ + = 9 ⎪x z ⎪1 1 ⎪ y + z = 10. Pentru fiecare item rezolvat corect se acordă 1. Start: 1 punct. dacă vârful parabolei este punctul V(4. b. D domeniul ei maxim de definiţie în R. 110 Capitolul V. 2. dacă f(x) – 2f(5 – x) = 2x2 – 3x. Test de capacităţi ⎧⎪ x 4 + 2 xy 3 = −15 1. Start: 1 punct.

4) Dacă c < 0. atunci ax + b ≤ 0 ⇔ ax ≤ −b ⇔ x ≤ − ⇒ S = ⎜ − ' . x ∈ M (mulţime de numere). Rezolvaţi în R inecuaţia ax + b < 0. x ∈ M. atunci a > b ⇔ a : c < b : c. b ∈ R. x ∈ M. Sisteme şi totalităţi de inecuaţii 111 . f(x) ≥ g(x). x ∈ M. Două inecuaţii de gradul I sunt echivalente dacă au aceeaşi necunoscută aparţinând aceleiaşi mulţimi şi se obţin una din cealaltă aplicând proprietăţile inegalităţii numerelor reale. ' ⎟ . atunci a > b ⇔ a : c > b : c. O inecuaţie este o propoziţie cu variabile (în logica matematică se numeşte predicat). Inecuaţii. atunci S = R. Atunci f(x) < g(x). Inecuaţii de gradul I cu o necunoscută. Sisteme de inecuaţii. − ⎥ . 4) Dacă a = 0 şi b ≥ 0. Mulţimea soluţiilor în R a unui sistem de inecuaţii este mulţimea numerelor Capitolul VI. x ∈ M. Mulţimea soluţiilor unei inecuaţii se notează S. − ⎟ . 3) Dacă c > 0.C A P I T O L U L VI Inecuaţii. are membrul stâng f(x) şi membrul drept g(x). atunci S = ∅. Inecuaţii echivalente. Proprietăţile inegalităţii numerelor reale şi operaţii cu numere reale. 2) a < b ⇔ a − c < b − c. a ∈ R*. f(x) ≤ g(x). a a ⎠ ⎣ 3) Dacă a = 0 şi b ≤ 0. atunci S = R. Un sistem de inecuaţii este format din două sau mai multe inecuaţii. a b Proprietăţile 1) – 7) se extind pentru „>“. atunci a < b ⇔ a⋅c > b⋅c. atunci ax + b < 0 ⇔ ax < −b ⇔ x > − ⇒ S = ⎜ − . atunci ax + b < 0 ⇔ ax < −b ⇔ x < − ⇒ S = ⎜ − ' . ' ⎟ . 4) Dacă a = 0 şi b > 0. Fie expresiile f(x). 6) Dacă c < 0. Numărul s este soluţie a inecuaţiei f(x) < g(x). 1) a < b ⇔ a + c < b + c. a a⎠ ⎝ b b ⎞ ⎛ 2) Dacă a < 0. Analog se definesc inecuaţiile: f(x) > g(x). Fie inecuaţia ax + b ≤ 0. b ∈ R. atunci a < b ⇔ > . este o inecuaţie cu necunoscuta x. atunci a < b ⇔ a⋅c < b⋅c. 5) Dacă c > 0. x ∈ M. a ∈ R. atunci ax + b ≤ 0 ⇔ ax ≤ −b ⇔ x ≥ − ⇒ S = ⎢− . a ⎠ ⎝ a 3) Dacă a = 0 şi b < 0. b b⎤ ⎛ 1) Dacă a > 0. b b⎞ ⎛ 1) Dacă a > 0. „≤“ şi „≥“. 1 1 7) Dacă ab > 0. x ∈ M. dacă s ∈ M şi f(s) < g(s) este o propoziţie adevărată. atunci S = ∅. Sisteme şi totalităţi de inecuaţii Inecuaţie. Variabilele unei inecuaţii se numesc necunoscute. Inecuaţia f(x) < g(x). Inecuaţiile echivalente au aceeaşi mulţime de soluţii. g(x). a a⎦ ⎝ b ⎞ ⎡ b 2) Dacă a < 0.

5. Mulţimea soluţiilor unei totalităţi de inecuaţii este intersecţia mulţimilor soluţiilor acelor inecuaţii. 1) Rezolvaţi în R sistemul de inecuaţii ⎨ ⎩4 x + 11 > 21. '). ⎢ ⎣5 x − 8 < 12 ⎣5 x < 12 + 8 ⎣5 x < 20 ⎣x < 4 ⎣ x ∈ ( − ' .3) ⇔⎢ ⇔⎢ ⇔⎢ ⇔⎢ Rezolvare.5 ⎩4 x + 11 > 21 ⎩4 x > 21 − 11 ⎩4 x > 10 S = {2. (6) ⇔⎢ ⇔⎢ ⇔⎢ Rezolvare. Teorema semnului funcţiei de gradul II. 1) Funcţia f definită pe R de f(x) = 4x2 – 5x + 1 are ∆ = 9 şi zerourile x1 = 0. 2) Rezolvaţi în R inecuaţia | 2x – 9 | < 3. f(x) = ax2 + bx + c. | 3x – 5 | ≥ 7 ⇔ ⎢ ⎣3x − 5 ≥ 7 ⎣3 x ≥ 7 + 5 ⎣3 x ≥ 12 ⎣x ≥ 4 ⎡ x ∈ (−' . f(x) = ax2 + bx + c. semn contrar lui a pe intervalul rădăcinilor. atunci f are semnul lui a pe R. 3) Dacă ∆ < 0. x2 = 1. –0. 4). f(x) < 0 pe (0. se spune că trebuie să se rezolve o totalitate formată de acele inecuaţii.3) ∪ (–'. ⎡3x + 1 < 5 ⎡3x < 5 − 1 ⎡3 x < 4 ⎡ x < 1. Fie funcţia de gradul II f : R → R. 1). ' ) Inecuaţii de gradul II cu o necunoscută.25. 1. 1) Dacă ∆ > 0. 1. | 2x – 9 | < 3 ⇔ ⎨ ⇔⎨ ⇔⎨ ⇒ S = (3. 7.(6)}. Inecuaţii. ⎡3x − 5 ≤ −7 ⎡3 x ≤ −7 + 5 ⎡3 x ≤ −2 ⎡ x ≤ −0. ⎧x > 3 ⎧2 x − 9 > −3 ⎧2 x > −3 + 9 Rezolvare. (3) ⎡ x ∈ (−' .(6)] ∪ [4. − 0. Sisteme şi totalităţi de inecuaţii . − 4x + 1 5x − 2 3) 3x2 – 5x + 3 ≤ 0. f(x) ≤ 0. 4) 2 < 0. 6). x − 3x + 2 x − 5x + 6 Rezolvare. ⎩x < 6 ⎩2 x < 3 + 9 ⎩2 x − 9 < 3 Totalitate de inecuaţii. Rezolvarea în R sau pe o submulţime a mulţimii R se face aplicând teorema semnului funcţiei de gradul II. Inecuaţiile de forma f(x) < 0. ⎡3x + 1 < 5 Exemple. Fie funcţia de gradul II f : R → R. ⎧3x < 23 ⎧ x < 7. ⎧3 x − 6 < 17 Exemple. atunci x1 = x2 şi f are semnul lui a pe R \ {x1}. 5) 2 ≥ 3. Rezolvaţi în R: 1) 4x2 – 5x + 1 < 0. 2) Dacă ∆ = 0. f(x) > 0. x2 sunt zerourile funcţiei f şi ea are semnul lui a în afara intervalului rădăcinilor. ⎣ x ∈ [4. Fie două sau mai multe inecuaţii. atunci x1. f(x) ≥ 0. unde f este o funcţie de gradul II. ⎨ ⇔⎨ ⇔⎨ ⇔⎨ ⇒ ⎩ x > 2. Rezultă S = 112 Capitolul VI. Dacă se cere să se afle mulţimea numerelor cu proprietatea că ele sunt soluţii a cel puţin uneia dintre inecuaţii. (6) ⎧3 x < 17 + 6 ⎧3 x − 6 < 17 Rezolvare. Deoarece coeficientul lui x2 este „+“. Exemple. 2) Rezolvaţi în R inecuaţia | 3x – 5 | ≥ 7. 1) Rezolvaţi în R totalitatea de inecuaţii ⎢ ⎣5 x − 8 < 12.25. (6)] ⇔ ⎢ ⇒ S = (–'. 4) = (–'. Mulţimea soluţiilor unui sistem de inecuaţii este intersecţia mulţimilor soluţiilor inecuaţiilor sistemului de inecuaţii. 4) ⇒ S = (–'.reale ce verifică simultan inecuaţiile sistemului. 2) 25x2 + 10x + 1 ≥ 0.

S = (–'. 3) ∪ [5..25. Capitolul VI. se stabileşte semnul lui F pe domeniul său de definiţie.. ') S = [0. ')...25.2... 3) Funcţia f definită pe R de f(x) = 3x2 – 5x + 3 are ∆ < 0. ')..25 S = [0. 2}. 1) ∪ (2. 3) pe fiecare dintre intervalele găsite se stabileşte semnul funcţiei... Studiind semnul numărătorului şi semnul numitorului x2 − 5x + 6 lui F.(0.] ∪ (2.2251. 3}... f(x) ≥ 0 pe R. se stabileşte semnul lui F pe domeniul său de definiţie. ').4415.2251... Studiind semnul numărătorului şi semx − 3x + 2 x − 3x + 2 nul numitorului lui F.2251.] ∪ (2. ').. Metoda intervalelor. Deoarece coeficientul lui x2 este „+“.2251.4415. 2 3 5. Sisteme şi totalităţi de inecuaţii 2 3 5.25. Inecuaţii. Rezultă S = R. 1). − 4x + 1 − 4x + 1 4) 2 < 0. 3) ∪ [5.. –' 1.25 1 2 ' x –4x + 1 + 0 – – – x2 – 3x + 2 + + 0 – 0 + F(x) + 0 – ⏐ + ⏐ – [0. Aplicăm metoda intervalelor exerciţiilor 4) şi 5) de mai sus. Rezultă S = ∅.. 3 x 2 − 20 x + 20 5x − 2 5x − 2 ≥ 0. Rezultă 2 1. 5) DF = R \ {2. f(x) > 0 pe R. al funcţiei... 1.2. 1) ∪ (2... 1.4415. Semnul unei funcţii raţionale (definită de o fracţie algebrică) se stabileşte executând algoritmul: 1) se stabileşte domeniul maxim de definiţie în R. Fie F ( x) = 2 . 2) Funcţia f definită pe R de f(x) = 25x2 + 10x + 1 are ∆ = 0 şi x1 = x2 = –0. − ≥ ⇔ ≥ ⇔ 3 0 3 x2 − 5x + 6 x2 − 5x + 6 x 2 − 5x + 6 3 x 2 − 20 x + 20 Fie F ( x) = .4415. –' 0.] ∪ (2. 2) se află zerourile funcţiei.4. 1) ∪ (2... Deoarece coeficientul lui x2 este „+“. 4) DF = R \ {1. 1. 113 . 3) ∪ [5. Rezultă 5) 1 0.25. ') S = (–'. ' x 3x2 – 20x + 20 + 0 – – – 0 + x2 – 5x + 6 + + 0 – 0 + + F(x) 0 – ⏐ + ⏐ – 0 + + (–'..

c) –8x − 31 < 0. 8. e) –2x − 51 < 7. g) x > –1. c) 4x − 9 < 0. d) –4x − 25 < 0. c) –12x > 5. a) –8x < 5. Sisteme şi totalităţi de inecuaţii . Rezolvaţi în R inecuaţia: b) –5x − 24 < 0. a) 2(x + 3) < 15. e) x ≤ –6.5. a) 5(x + 5) < 4.5. b) | x | ≥ 18. f) x ≤ 14. g) 24x < 5.6. e) | x | ≥ 3. 114 Capitolul VI. 2. f) | x | ≥ 19. Rezolvaţi în R inecuaţia: a) 4x − 3 < 14. b) 8(–x + 11) ≤ 3.1. 7. a) x < 13. d) –5x − 31 < 14. e) –2x − 27 < 0. 4.5. f) –4x − 45 < 12. Rezolvaţi în R inecuaţia: b) –7x > 11. 6. b) –4x > 35.1. c) | x | ≤ 5. Rezolvaţi în R inecuaţia: b) 8x > 13. Rezolvaţi în R inecuaţia: b) –5x − 19 < 4. h) x ≤ –22.8. c) 8(x + 9) < 27. b) 5(–x + 7) ≥ 9. Rezolvaţi în R inecuaţia: b) 8x − 3 < 0.8. e) x > 3. b) x ≥ 7. c) 4x − 19 < 28.3. f) –16x − 37 < 0. c) x ≥ –3. b) 25(x + 2) < 1.7. 9. a) –2x + 11 < 9. e) 14x < 9.4. c) 4(–x + 6) ≥ 27. f) 15x < 7. d) | x | ≥ 39. e) | x | ≤ 6. c) –5x > 78. Rezolvaţi în R inecuaţia: a) 2(–x + 7) ≥ 3. f) x < –9. c) –8x − 38 < 21.6. 12. d) x > –17.2.4. f) 8x − 53 < 46. b) 8x − 7 < 16. Inecuaţii. 11. Rezolvaţi în R inecuaţia: a) | x | ≤ 4.4. d) 2x − 9 < 23. g) | x | ≤ 9. Rezolvaţi în R inecuaţia: a) | x | ≥ 8. c) 2(–x + 5) ≤ 15. g) | x | ≥ 38. I n e c u a ţ i i d e g r a d u l I Recapitulare şi completări 1. h) x > –10. d) | x | ≤ 11. h) 9x < 16. h) | x | ≥ 29. d) 2x − 11 < 0. Scrieţi sub formă de interval mulţimea soluţiilor inecuaţiei: a) x ≥ –2.3. d) –3x > 19. c) | x | ≥ 27. 10. g) x ≤ –5.2.1.1. e) 5x − 38 < 43. 3. d) x ≥ –4. a) 3x < 7.3. h) | x | ≤ 27. Scrieţi sub formă de interval mulţimea soluţiilor inecuaţiei: b) x > 6.5.2.2. c) 16(x + 3) < 3.3. d) –6x > 49. Rezolvaţi în R inecuaţia: b) 4(x + 7) < 19. d) 7x > 36. a) –5x + 13 < 0. b) | x | ≤ 2.5. f) | x | ≤ 7. a) 4x − 7 < 0. f) 8x − 13 < 0. c) 5x > 26. a) –9x < 22.8.1. e) 5x − 11 < 0. c) x > 9. 5.3. d) 5(–x + 2) ≤ 6.

⎩ x + 3 > 14. Rezolvaţi în R inecuaţia: a) (x + 3)2 ≤ (x − 2)2. c) 4(x − 6) ≤ 3(x − 7). 3x − 1 2x − 5 15. ⎧5 x + 19 < 0 e) ⎨ ⎩8 x − 27 > 0. Inecuaţii. b) (x − 2)2 ≤ (x + 7)2. Rezolvaţi în R inecuaţia: a) 5x + 3 ≤ 7x − 4. 22. 21. e) 5(x − 6) ≥ 19x − 8. c) 11 ≤ 0. Rezolvaţi în R inecuaţia: b) (x + 4)2 ≥ (x + 2)(x – 2). d) 4(x − 5) ≥ 8x − 1. ⎩5 x + 11 > 0. x−7 d) 7 ≥ 0. c) 11x + 6 ≤ 9x − 3. e) 5(x − 7) ≥ 9(x − 3). e) (x − 8)2 ≤ (x + 5)2. Capitolul VI. b) > 0. 19. Rezolvaţi în R inecuaţia: a) 3(x − 1) ≤ 4(x − 3). f) 21x + 8 ≥ 3x − 1. ⎩4 x − 19 < 15. x − 11 c) 8 < 0. f) (x + 7)2 ≥ (x + 5)(x – 5). ⎧8 x − 23 < 45 f) ⎨ ⎩2 x − 1 > 38. Rezolvaţi în R sistemul de inecuaţii: ⎧3 x − 1 > 1 ⎧4 x + 7 < 13 b) ⎨ a) ⎨ ⎩4 x + 5 < 11. 5x − 3 b) 8x + 5 ≤ 4x − 9. 18. Rezolvaţi în R inecuaţia: 3 4 a) ≤ 0. d) 13x − 6 ≥ 6x − 9. e) 16x + 1 ≥ 17x − 2. Rezolvaţi în R inecuaţia: 2 7 a) < 0. b) 3(x − 8) ≤ 11x − 5. 16. ⎧ x − 12 < 8 ⎧ x + 15 < 2 d) ⎨ e) ⎨ ⎩ x + 13 > 5. 2 c) (x + 3) ≥ (x + 4)(x – 4). Sisteme şi totalităţi de inecuaţii ⎧ x + 21 < 13 f) ⎨ ⎩ x − 25 > 9. ⎩5 x − 15 > 2. x−3 x−2 14. f) (x + 7)2 ≤ (x − 3)2. b) 3(x − 5) ≤ 8(x − 2). d) (x + 5)2 ≥ (x + 6)(x – 6). e) (x + 6)2 ≥ (x + 7)(x – 7). 20. f) 7(x + 8) ≥ 9(x − 11).13. 17. ⎧10 x − 19 < 23 ⎧2 x + 3 > 16 d) ⎨ e) ⎨ ⎩5 x + 13 > 16. 115 . d) (x + 6)2 ≤ (x − 1)2. ⎩ x − 18 > 7. ⎧8 x − 11 > 0 d) ⎨ ⎩10 x + 33 < 0. Rezolvaţi în R inecuaţia: a) 2(x − 3) ≤ 10x − 7. b) ≥ 0. d) 4(x − 8) ≥ 3(x − 6). ⎧4 x − 35 < 0 f) ⎨ ⎩5 x + 29 > 0. ⎧4 x − 13 < 0 c) ⎨ ⎩2 x + 15 > 0. c) 7(x − 1) ≤ 16x − 3. Rezolvaţi în R sistemul de inecuaţii: ⎧x + 2 < 3 ⎧x − 6 < 7 ⎧ x − 11 < 13 a) ⎨ b) ⎨ c) ⎨ ⎩ x − 7 > 1. Rezolvaţi în R sistemul de inecuaţii: ⎧2 x − 1 < 0 ⎧3 x − 7 < 0 b) ⎨ a) ⎨ ⎩3 x − 1 > 0. a) (x + 2)2 ≥ (x + 3)(x – 3). 6x −1 d) 10 < 0. ⎧2 x − 8 < 17 c) ⎨ ⎩4 x + 1 > 5. ⎩ x + 11 > 5. c) (x + 4)2 ≤ (x − 5)2. f) 6(x + 2) ≥ 23x − 8.

c) | 4 – x | ≤ 13. x ∈ R ⇔ ⎢ ⎣. e) | 3x | ≤ 18.. x ∈ R ⇔ ⎢ ⎣.. g) | x + 17 | ≤ 6. f) | 5x – 7 | ≤ 67. ⎡. c) –3 < x – 9 < 7. b) x2 + 7x – 6 = 0. e) –16 < 4 – 5x < 5. 32. x ∈ R ⇔ ⎢ ⎣. c) –3 < 12x < 14. a) –5 < 4 – x < 25. d) | 4x – 17 | ≤ 25.. g) | 2x – 3 | ≤ 34. 25.. c) x2 + 7x – 30 = 0. f) –11 < x – 11 < 31. 116 ⎡ x − 11 < 0 b) ⎢ ⎣ x + 13 > 0. e) –22 < 5x < 56.. Rezolvaţi în R cu ajutorul unui sistem de inecuaţii: a) –2 < 3x < 18. x ∈ R ⇔ ⎢ ⎣.. ⎡.. x ∈ R ⇔ ⎢ ⎣. d) | 6 – x | ≤ 36. Reproduceţi şi completaţi: ⎡. Rezolvaţi în R cu ajutorul unui sistem de inecuaţii: b) –8 < x + 23 < 4.. d) x2 + 5x – 36 = 0.. d) –13 < 5x < 34. 24.. f) –17 < 11 – 8x < 15. d) –33 < 21 – 4x < 2. c) | 1 – x | ≤ 9. b) | 4x – 3 | ≤ 11. Sisteme şi totalităţi de inecuaţii . Rezolvaţi în R inecuaţia: a) | 2x + 9 | ≤ 5... d) | x – 12 | ≤ 8. ⎡ x + 23 < 0 c) ⎢ ⎣ x − 35 > 0.... 29. h) | 4x + 31 | ≤ 19.. a) –2 < x + 7 < 13. e) –32 < 17 – x < 6. d) –3 < x – 8 < 26.. a) x2 + 5x – 6 = 0. 30. Rezolvaţi în R cu ajutorul unui sistem de inecuaţii: b) –1 < 15 – x < 19. 26.. 27. e) | 9 – x | ≤ 11. f) | x + 9 | ≤ 15. d) –12 < 8 – x < 45.23. 31. Capitolul VI. a) | x + 7 | ≤ 2. f) | 8x | ≤ 37. d) | 11 – x | ≤ 21. 28. c) | 5x + 9 | ≤ 12. Inecuaţii.. f) –34 < 4x < 42. c) –9 < 6 – 5x < 7. Rezolvaţi în R totalitatea: ⎡x − 4 < 0 a) ⎢ ⎣ x + 2 > 0. d) | 2x | ≤ 15.. f) –54 < 18 – x < 9. h) | x + 21 | ≤ 3.. ⎡. Rezolvaţi în R inecuaţia: a) | 2x | ≤ 5. c) –7 < 16 – x < 1.. ⎡. Rezolvaţi în R inecuaţia: a) | 5 – x | ≤ 7. Rezolvaţi în R cu ajutorul unui sistem de inecuaţii: a) –8 < 9 – 2x < 25. c) | 5x | ≤ 27. e) –4 < x + 15 < 9.. x ∈ R ⇔ ⎢ ⎣... Rezolvaţi în R inecuaţia: g) | 7x | ≤ 28.. f) x2 + 10x – 21 = 0. e) | 8x + 3 | ≤ 9. b) | 4x | ≤ 13.. b) | 8 – x | ≤ 17. b) | 3 – x | ≤ 11. b) –7 < 9x < 11. e) | x – 12 | ≤ 3. b) –17 < 2 – 5x < 14. e) x2 + 9x – 22 = 0... b) | x – 8 | ≤ 9. ⎡. h) | 9x | ≤ 36. c) | x + 15 | ≤ 7. ⎡ x − 21 < 0 d) ⎢ ⎣ x + 27 > 0.

c) (m + 3)X2 – 6X – 5. 36. d) | x – 31 | ≥ 43. f) | 5x | ≥ 82. Inecuaţii. a) | 7 – x | ≥ 9. ⎡2 x − 21 < 8 ⎡8 x − 4 < 19 f) ⎢ e) ⎢ ⎣3x + 5 > 13. d) 5X – 2X – 2m – 3. b) 9X2 – 2X – 6m – 1. ⎣2 x − 1 > 15. 38. b) | 5 – 4x | ≥ 28. ⎡4 x + 3 < 12 h) ⎢ ⎣5 x − 8 > 38. d) 7X2 – 2X – 4m. h) | x – 4 | ≥ 35. 39. ⎡ x − 11 < 21 g) ⎢ ⎣ x + 13 > 26. 35. 42. e) | 4x – 3 | ≥ 17. b) 4X2 – 5X – 2m. a) 3X2 – 2X + 3m – 1. d) | 8x + 1 | ≥ 91. Rezolvaţi în R inecuaţia: b) | 4x | ≥ 11. e) | 4x | ≥ 41. Aflaţi mulţimea numerelor reale m pentru care are rădăcini reale polinomul: b) (m – 4)X2 – 4X – 7. ⎡ x − 5 < 32 d) ⎢ ⎣ x − 19 < 11. g) | x + 17 | ≥ 9. Rezolvaţi în R inecuaţia: b) | x – 12 | ≥ 13. 34. 2 2 e) 7X – 2X – 8m – 1. Aflaţi mulţimea numerelor reale m pentru care are rădăcini reale polinomul: a) 2X2 – 2X – 3m – 4.⎡ x − 16 < 0 ⎡ x + 14 < 0 e) ⎢ f) ⎢ ⎣ x + 5 > 0. ⎡ x − 41 < 0 g) ⎢ ⎣ x + 51 > 0. Rezolvaţi în R inecuaţia: b) | 4 – x | ≥ 13. a) | 3 – 2x | ≥ 18. g) | 1 – 8x | ≥ 34. ⎡ x + 27 < 5 h) ⎢ ⎣ x − 3 > 42. e) | 8 – x | ≥ 2. ⎡ x − 7 < 18 ⎡ x − 24 < 1 f) ⎢ e) ⎢ ⎣ x + 23 > 14. Rezolvaţi în R totalitatea: ⎡2 x − 17 < 8 ⎡4 x + 1 < 13 a) ⎢ b) ⎢ ⎣3x + 5 > 2. Rezolvaţi în R inecuaţia: c) | 8 – 5x | ≥ 16. Aflaţi mulţimea numerelor reale m pentru care are rădăcini reale polinomul: a) 2X2 – 3X – 5m. d) | 12 – 5x | ≥ 45. h) | 27 – 2x | ≥ 2. ⎣3x − 24 > 4. c) | 5 – x | ≥ 3. ⎣ x − 9 > 0. ⎡5 x − 27 < 3 g) ⎢ ⎣2 x + 31 > 25. g) | 4x | ≥ 34. e) | x + 7 | ≥ 8. e) | 9 – 2x | ≥ 25. ⎡5 x − 23 < 1 c) ⎢ ⎣4 x + 9 > 29. g) | 9 – x | ≥ 5. f) | 7 – 4x | ≥ 39. 33. Sisteme şi totalităţi de inecuaţii 117 . h) | 13 – x | ≥ 6. b) | 4x + 3 | ≥ 33. h) | 8x | ≥ 39. f) 9X2 – 8X + 6m – 1. a) | x + 3 | ≥ 9. Aflaţi mulţimea numerelor reale m pentru care are rădăcini reale polinomul: b) 7X2 – 2X + 2m – 3. h) | 8x + 15 | ≥ 9. f) 5X2 – 10X – 4m – 9. a) (m – 2)X2 – 2X – 7. c) | x + 11 | ≥ 2. d) 8X2 – 6X + 4m – 3. ⎡ x − 38 < 0 h) ⎢ ⎣ x − 26 > 0. ⎣ x − 3 > 31. e) 5X2 – 4X + 3m. c) | 5x + 1 | ≥ 7. d) | 3 – x | ≥ 12. ⎡ x − 1 < 26 c) ⎢ ⎣ x + 13 > 16. Rezolvaţi în R totalitatea: ⎡ x − 11 < 8 ⎡ x + 2 < 17 a) ⎢ b) ⎢ ⎣ x + 12 > 2. c) 5X2 – 4X – 6m. ⎡8 x − 9 < 29 d) ⎢ ⎣5 x − 3 < 7. Rezolvaţi în R inecuaţia: a) | 2x – 1 | ≥ 13. f) | 4x + 5 | ≥ 26. 37. e) 5X2 – 12X + 2m – 5. 41. f) | 6 – x | ≥ 14. c) 4X2 – 6X – 5m – 3. Capitolul VI. c) | 5x | ≥ 23. f) 9X2 – 5X – 7m. c) 2X2 – 4X + 3m – 2. d) | 2x | ≥ 71. f) | x – 6 | ≥ 16. ⎣ x − 33 > 2. a) | 2x | ≥ 33. 43. 40. g) | 9x + 4 | ≥ 2.

g) 5 x − 13 . f) e) 11 − 5 x .7 . 53. 49.6 . Sisteme şi totalităţi de inecuaţii . g) x − 13. Aflaţi domeniul maxim de definiţie în R al funcţiei f. h) . b) x − 9 . 47. h) 2 − 3x . c) 4X2 – 2X – 7m + 3. d) 3. h) 4 4. c) 12 − x . Aflaţi mulţimea numerelor reale m pentru care are rădăcini reale diferite polinomul: b) 5X2 – 4X – 3m – 4. c) 7X2 – 2X – 4m – 3. c) 2 − 9 x .13 − x .4 − x . d) 8X2 – 2X – 6m + 1. e) 4X2 – 2X – 4m – 3. d) 13 − 4 x . b) a) 3 x − 10 1 . d) 7X2 – 8X – 3m – 5. a) 3X2 – 6X – 7m – 2. 11 − 5 x 15 − 8 x 4 x − 13 R.8 . f) x + 1.8 − x . c) 7X2 – 9X + 5m. Fie funcţia f : D → dacă: 1 . Aflaţi mulţimea numerelor reale m pentru care nu are rădăcini reale polinomul: a) 3X2 – 2X – 3m – 1. c) . 46.8 .6 . Aflaţi mulţimea numerelor reale m pentru care are rădăcini reale diferite polinomul: b) 2X2 – 8X – 6m + 1. f) 8X2 – 4X – 2m – 5. Fie funcţia f : D → R. Capitolul VI. e) 11.6 − x . c) 4 x − 2. f) 3x + 23. Fie funcţia f : D → dacă f(x) este: b) a) 4 x − 5 .3 − x . a) 3X2 – 10X – 5m + 7. 51. g) . R. f) e) 9 − 2x 52. 4 7 − x. c) 8 4 x − 7. 44. Inecuaţii. dacă: a) x − 7 .d) (m – 5)X2 – 8X – 3. b) 5X2 – 7X + 3m. c) 9X2 – 2X + 3m – 1. h) 2. d) 7X2 – 4X + m – 1. dacă: a) 2 x − 9 . e) 2X2 – 9X + 11m. d) . 1 1 4 . Fie funcţia f : D → R. d) 10 8. f) 5X2 – 2X – 7m – 4. c) 7X2 – 6X – 9m + 4. 50. b) 3X2 – 4X – 9m + 2. Fie funcţia f : D → R. b) 7 x − 3. Aflaţi domeniul maxim de definiţie în R al funcţiei f.4 . Aflaţi domeniul maxim de definiţie în R al funcţiei f. 4x − 9 5x − 7 3 − 13 x 1 1 1 . g) 4 x + 9. Aflaţi mulţimea numerelor reale m pentru care nu are rădăcini reale polinomul: b) 5X2 – 4X + 2m – 3. 48. f) 3X2 – 11X + 4m. Aflaţi domeniul maxim de definiţie în R al funcţiei f. e) (m – 6)X2 – 4X – 9. 45. e) 3X2 – 4X + m – 5. Aflaţi mulţimea numerelor reale m pentru care nu are rădăcini reale polinomul: a) 4X2 – 3X + 2m.1 − 5 x . f) (m + 4)X2 – 8X – 3. dacă f(x) este: a) 118 6 2 x − 11. c) 9X2 – 2X – 6m – 7. e) 4 x + 5. d) 4 7. f) 5X2 – 6X + m – 7. d) 8X2 – 5X + 3m. Aflaţi domeniul maxim de definiţie în R al funcţiei f. b) 6 9 − 8x .3 − x . b) 4X2 – 4X – 5m – 1. d) 9X2 – 6X – 3m – 4. a) 3X2 – 2X + m – 3. 4 6. e) 7X2 – 8X – 6m – 5.

b) − . 6 4 .7 − 13 e) − (5. > 0. d) (8. (3. Aflaţi numerele reale pentru care are sens: a) (3. 6 5 − 13 x 55. . c) − 5 ≤ ≤ 7. g) 4 1.5) . a) > 5.3 − 17 c) (5. 8 35 ( x + 11. Rezolvaţi în R inecuaţia: 2x −1 4 − 5x 6x − 7 5x − 3 a) < 0.2 − 8. Aflaţi numerele reale pentru care are sens: 3 4 11 a) (2. .7) 15 . Lungimile în centimetri ale laturilor unui triunghi sunt numere naturale. 3 8 x) . h) − − 3 26 . ≥ 0.6 − x) 5 . . x − 7 2x −1 5 − 3x 3x − 2 4 − 5x 2 x + 7 62. 1 23 ( x + 8.3 − 2 x) g) (5 x − 1. (9. Fie funcţia f : D → R. 9 cm. 58.4 . 15 x)19 4. c) ≥ . f) g) e) (4.7 (5.3 − 7 x) 30 . Inecuaţii. Aflaţi numerele reale pentru care are sens: 3 11 7 . h) (9. Rezolvaţi în R: 1 1 2 b) − 3 ≤ < −1.e) 8 3x − 5.8 − 6 x 6 x + 5. . b) c) d) 3x + 5 2x + 7 3x + 1 12 − 5 x 60. h) 6 4 x + 3. b) ≤ 3. f) (6. 9 23 .4 − x) 17 . b) (7 x + 3.3 − 56. c) ≥ 4. Rezolvaţi în R inecuaţia: 1 1 3 4 6 5 a) < .6) . a) 8 4 12 3 x − 2. Aflaţi domeniul maxim de definiţie în R al funcţiei f. 54. f) 16 4 12 x − − x − 9.7 − 3x) 19 .4 7 x − 4. 3 8 15 . Rezolvaţi în R inecuaţia: 1 1 2 1 < 2.9 − x)13 .7) 28 h) (8.6) 3 2. b) 1 cm.2 − 4 x) − − 5 13 .6 f) − 3 ( x + 7) 25 13 x) 21 . x x x Capitolul VI. . 59.9 3 ( x − 11. Aflaţi lungimea laturii a treia dacă două dintre ele au lungimile: a) 1 cm.2 − 5 x) d) − .8 − 19 x) 5 (x + 5.4 − 11 −3 1 8 e) 14 g) h) .5) 3 5.8 x 7 9 . b) ≤ . 7 cm. b) ( x + 4. 1 3 12 . a) 1 < ≤ 3. d) x−9 x−4 x−5 x−6 61.8.2 1. . f) 10 8 x − 5. a) − c) − 7 11 x)13 6 c) (2. . ≤ 0. dacă f(x) este: − 4. Sisteme şi totalităţi de inecuaţii 119 . − − 3 16 .7) 7 .6) e) (5 x + 3) 57.1 − 2 x . 7 34 ( x − 8. . − g) − d) (4 x − 11) 21 .1. .6 1 1 1 b) c) 6 d) .

⎧5 − 7 x < 11x + 4 ⎪ b) ⎨4 x − 18 ≤ 6 − 12 x ⎪9 x − 15 ≥ 3x − 22. a) 1 ≤ < 5. x x x 64. 68. Rezolvaţi în R inecuaţia: a) (x + 2)3 – (x + 3)3 + 3x2 ≤ 0. Aflaţi mulţimea numerelor reale pentru care are sens expresia: a) (3x 4 9 − 8) 9 − 7(5 − 7 x) 4 . 66. 71. b) − 5 ≤ < −1. c) − 7 < ≤ 9. Rezolvaţi în R inecuaţia reproducând şi completând: ⎡⎧ x − 2 ≥ 0 ⎢⎪ ⎢⎨3 − x ≥ 0 ⎢⎪⎩ x + 4 ≥ 0 ⎢ ⎢⎧ x − 2 ≥ 0 ⎢⎪ ⎢⎨3 − x ≤ 0 ⎢⎪⎩ x + 4 ≤ 0 ⇔ . Aflaţi mulţimea numerelor reale pentru care are sens expresia: a) 3 2 x − 5 − 5 .63. Procedând ca la ex. Rezolvaţi în R: ⎧2 x − 5 ≤ 0 ⎪ a) ⎨3 − 4 x < 0 ⎪9 x − 2 x ≥ 0. 4 − 3x 69. ⎩ 120 b) (12 − 5 x) − 4 7 − 12(5 x − 11) − 9 13 . 5 − 8x 70. ⎩ Capitolul VI. rezolvaţi în R inecuaţia (x – 5)(4 – x)(x – 7) ≤ 0. Rezolvaţi în R: 1 1 1 a) 3 < ≤ 8.. c) − 6 ≤ < 5. b) (x – 4)3 – (x – 5)3 – 27x2 ≥ 0. Rezolvaţi în R inecuaţia: a) 2 ≤ 3.. 4 − 3x b) 7 − 3x + 3 4x − 9 . Inecuaţii. 65. x−5 b) 3 ≤ 5. Rezolvaţi în R: 7 3 5 b) − 4 < ≤ −2. 7x 6x 8x 65. Sisteme şi totalităţi de inecuaţii . (x – 2)(3 – x)(x + 4) ≥ 0 ⇔ ⎢ ⎢⎧ x − 2 ≤ 0 ⎢⎪3 − x ≥ 0 ⎢⎨ ⎢⎪⎩ x + 4 ≤ 0 ⎢ ⎢⎧ x − 2 ≤ 0 ⎢⎪3 − x ≤ 0 ⎢⎨ ⎢⎣⎪⎩ x + 4 ≥ 0 67.

b) 9a2b2 + c2 şi 6abc. ⎣ | 11 − x | ≥ 19. ⎢⎣ x−3 ⎡ x 2 + 3x − 5 = 0 ⎢ b) ⎢4 − 7 x < 18 x + 23 ⎢15 x − 12 > 3x + 2. 82. b. ⎣ ⎡ ⎢− 4 < b) ⎢ ⎢− 5 < ⎢⎣ 1 ≤2 x−7 1 < −1. c) − 2 ≤ < 5. 78. ⎩ | x − 8 | ≤ 7.72. Comparaţi numerele: b) 5c + 2d şi 2 10cd . Fie numerele reale pozitive c şi d. a) 3c + d şi 2 3cd . Rezolvaţi în R inecuaţia: 2 3 2 ≤ 5. x−2 75. Rezolvaţi în R: ⎡ | 3x − 1 | < 4 ⎡| x−6| < 8 b) ⎢ a) ⎢ ⎣ | 13 − 2 x | ≥ 8. 6x − 7 79. 74. b şi c. c. Inecuaţii. Sisteme şi totalităţi de inecuaţii 121 . b) − 3 < < −1. Fie numerele reale a. Rezolvaţi în R: ⎡7 x − 3 ≤ 21x + 17 a) ⎢ 2 ⎣ x − 4 x − 7 = 0. Fie numerele reale pozitive a. ⎧ x 2 − 11x + 18 = 0 ⎪ b) ⎨2 x − 7 < 7 x + 3 ⎪10 x + 13 ≥ 7 − 2 x. a) 2 ≤ 3x − 4 2x − 5 5x − 1 81. b) 9a2 + 4b2 + 25c2 şi 6ab + 15ac + 10bc. b) | 5x – 2 | ≥ | 3x + 1 | . Comparaţi numerele: a) 25a2 + 9b2 şi 30ab. 77. Capitolul VI. Rezolvaţi în R: ⎧ x 2 + 9 x + 14 = 0 a) ⎨ ⎩3 x − 5 < 4 − 5 x. 76. Rezolvaţi în R: 1 ⎡ ⎢3 < x − 1 ≤ 7 a) ⎢ ⎢− 5 < 1 ≤ −1. Rezolvaţi în R inecuaţia: a) | 3x – 9 | ≤ | 4x + 1 | . Comparaţi numerele: a) 9a2 + 25b2 + 49c2 şi 15ab + 21ac + 35bc. 2x + 3 b) 5x − 3 ≥ 3. 80. ⎩ 73. Rezolvaţi în R: ⎧ | 2x −1| < 3 ⎧ | x −1| < 3 b) ⎨ a) ⎨ ⎩ | 2 − 5 x | ≤ 6. Rezolvaţi în R inecuaţia: a) 6x −1 ≤ 2.

6. b) 5(x − 3) ≥ 4. 4. Rezolvaţi în R inecuaţia: ⎧4 x − 9 < 5 a) ⎨ ⎩3 x + 7 ≥ 23. b) 3x − 72 ≥ 0. 8. ⎣ | 8 − x | ≥ 17. 122 Capitolul VI. Inecuaţii. Rezolvaţi în R inecuaţia: ⎧3 x − 7 < 8 a) ⎨ ⎩4 x + 9 ≥ 27.83. Rezolvaţi în R inecuaţia: a) 4x + 7 < 18. ⎢⎣ 5x − 2 9. Rezolvaţi în R totalitatea: ⎡6 x + 3 > 15 b) ⎢ ⎣5 x − 4 ≤ 8. Rezolvaţi în R inecuaţia: a) 2(x + 2) ≤ 1. Rezolvaţi în R inecuaţia: a) 2x + 37 ≤ 0. b) (4x − 3)2 ≥ (4x + 6)(4x – 6). 1. Rezolvaţi în R: ⎡ | 3x − 7 | > 5 ⎡ | x − 7 | > 14 b) ⎢ a) ⎢ ⎣ | 6 − 5 x | ≥ 12. ⎡5 x − 12 > 3 b) ⎢ ⎣6 x + 5 ≤ 7. 8. Rezolvaţi în R inecuaţia: 7x + 9 < 3x + 2. Rezolvaţi în R inecuaţia: a) (2x + 3)2 < (2x + 3)(2x – 3). Rezolvaţi în R inecuaţia: a) | x | ≤ 32. 7. b) | x | ≥ 31. ⋅ < .. ⎢⎣ 4x − 5 9. Pentru fiecare item rezolvat corect se acordă 1 punct. Rezolvaţi în R inecuaţia: a) (3x + 2)2 < (3x + 4)(3x – 4). 2. b) 4x − 9 > 29. Rezolvaţi în R inecuaţia: 7x + 10 < 2x + 3. b) | x | ≥ 38. Rezolvaţi în R inecuaţia: ⎡ | 4x − 9 | ≤ 8 ⎢ | 5 x − 2 | ≥ 6. ⎣ Barem. ⎣ ⎡ | 2x − 5 | ≤ 7 ⎢ | 4 x − 3 | ≥ 10. Timp de lucru efectiv: 50 minute.. 4. 5. 6. Rezolvaţi în R inecuaţia: a) | x | ≤ 23. Demonstraţi că: 6 7 9 11 2 003 7 < ⋅ ⋅ ⋅ . b) 4x − 9 > 25. 3. b) 3x − 45 ≥ 0. Start: 1 punct. Sisteme şi totalităţi de inecuaţii . 2. 3. 5. Rezolvaţi în R inecuaţia: 1 ⎡ ⎢3 < 3 x − 2 ≤ 4 ⎢ ⎢ − 2 ≤ 1 ≤ 3. Rezolvaţi în R inecuaţia: a) 2(x + 1) ≤ 3. 2 004 8 10 12 2 004 2 005 Evaluare formativă 1. 84. b) (4x − 5)2 ≥ (4x + 5)(4x – 5). b) 5(x − 4) ≥ 3. Rezolvaţi în R totalitatea: 1 ⎡ ⎢2 < 2 x − 3 ≤ 4 ⎢ ⎢ − 3 ≤ 1 ≤ 2. Rezolvaţi în R inecuaţia: a) 4x + 6 < 19. 7. Rezolvaţi în R inecuaţia: a) 2x + 56 ≤ 0.

c) f(x) = 5x2 – 6x + 2. d) 12x2 + 8x + 1 < 0. g) f(x) = 3x2 – 6x + 2. c) f(x) = 25x2 – 30x + 9. 11. b) 27x2 – 12x + 1 ≥ 0. c) –8x2 + 5x – 2 > 0. Sisteme şi totalităţi de inecuaţii y y x O x O c) f(x) = 4x2 – 7x – 5. f) 9x2 + 11x + 4 > 0. 4. c) x2 – 7x – 30 < 0. Rezolvaţi în R inecuaţia: a) –70x2 + 11x + 1 ≥ 0. a) –5x + 6x – 2 > 0. 2 b) –7x2 + 7x – 2 > 0. d) 22x2 + 9x + 1 ≥ 0. Rezolvaţi în R inecuaţia: a) –6x2 + 7x – 4 > 0. c) –60x2 – 7x + 1 ≥ 0. Reproduceţi şi completaţi fiecare reprezentare grafică a unei funcţii cu semnul ei. Studiaţi semnul funcţiei f : R → R cu: b) f(x) = 9x2 + 3x + 1. b) 4x2 – 11x + 9 > 0. e) 14x2 – 9x + 1 < 0. Rezolvaţi în R inecuaţia: a) 9x2 + 5x + 4 > 0. c) 9x2 + 12x + 4 > 0. c) 44x2 – 7x + 1 ≥ 0. b) x2 – 3x + 10 < 0. Rezolvaţi în R inecuaţia: a) –9x2 + 6x – 1 > 0. 6. Rezolvaţi în R inecuaţia: a) x2 + 5x + 6 < 0.2. f) f(x) = 2x2 + 4x + 3. c) 49x2 + 14x + 1 > 0. f) f(x) = 36x2 – 60x + 25. b) –55x2 – 6x + 1 ≥ 0. e) f(x) = 8x2 + 3x – 2. b) –4x2 + 7x – 9 > 0. Studiaţi semnul funcţiei f : R → R cu: a) f(x) = x2 + 15x – 2. e) –49x2 + 14x – 1 > 0. 3. a) f(x) = 5x2 + 2x + 1. f) –16x2 + 8x – 1 > 0. b) –4x2 + 12x – 9 > 0. e) 25x2 – 10x + 1 > 0. d) f(x) = 16x2 + 8x + 1. b) f(x) = 9x2 + 12x + 4. e) –50x2 – 5x + 1 ≥ 0. Metoda intervalelor 1. d) –102x2 + 11x + 1 ≥ 0. e) 33x2 – 14x + 1 ≥ 0. Capitolul VI. Studiaţi semnul funcţiei f : R → R cu: a) f(x) = 4x2 + 12x + 9. f) 18x2 – 11x + 1 < 0. 123 . f) 50x2 – 15x + 1 ≥ 0. c) –8x2 + 9x – 4 > 0. 7. y y y O O x O x x 2. 2 d) f(x) = 4x + 3x + 1. Rezolvaţi în R inecuaţia: a) 18x2 + 11x + 1 ≥ 0. 9. d) 3x2 + 5x + 3 > 0. b) 4x2 – 12x + 9 > 0. c) –16x2 + 24x – 9 > 0. f) –70x2 – 3x + 1 ≥ 0. e) f(x) = 49x2 + 28x + 4. 10. 2 d) 36x + 12x + 1 > 0. d) –25x2 + 10x – 1 > 0. 2 d) f(x) = 7x + 2x – 2. f) f(x) = 5x2 + 2x – 4. c) 9x2 + 10x + 4 > 0. e) 4x2 – 6x + 3 > 0. 5. I n e c u a ţ i i d e g r a d u l I I c u o necunoscută. Rezolvaţi în R inecuaţia: a) 9x2 + 12x + 4 > 0. Inecuaţii. 8. b) f(x) = 3x2 + 6x – 4.

. a) (x + 2)2 < 5. 124 c) (− x 2 + 2 x + 5) 2 − f) (−3x + 4 x + 1) 4 11 . 2 e) (x + 6)2 < 33. Rezolvaţi în R sistemul de inecuaţii: ⎧⎪ x 2 − 9 x > 0 ⎧⎪ x 2 − 4 < 0 a) ⎨ 2 b) ⎨ 2 ⎪⎩ x − 6 x ≤ 0.12. Rezolvaţi în R inecuaţia: b) (x + 4)2 < 15. 2 e) (− x + 4 x + 3) − 2 7. Rezolvaţi în R sistemul de inecuaţii: ⎧ x 2 − 3x − 1 < 0 ⎧x − 3 > 0 a) ⎨ b) ⎨ 2 ⎩ x − 2 > 0. e) 3x 2 + 4 . b) < 0. f) (x + 7)2 < 40. g) 10 x 2 − 3x . c) 5 x 2 − 3x . Rezolvaţi în R inecuaţia: b) 2x2 + 3x < 0. f) 8x2 – 15x < 0. 20. ⎧x + 4 < 0 c) ⎨ 2 ⎩ x − 7 x + 12 < 0. h) 5 x 2 + 3. 15. g) < 0. d) < 0. c) –x2 + 7x < 0. 13. a) 2 2 2 2 4x − 7x 8x − 9 x 3x + 5 x x + 12 x 1 7 2 10 e) < 0. Sisteme şi totalităţi de inecuaţii . h) > 0. ⎩ x − 5 x + 2 < 0. d) x2 − 6x + 2 ≤ 5. 6 2 8 4 2 2 x − 5 x − 104 − 40 x − 6 x + 1 40 x − 3x − 1 3 4 5 d) e) f) . d) (x + 5) < 23. c) –1 < x2 – 7x < 2. a) x2 − 2x + 1 ≤ 4. 6 4 4 2 2 2 − 66 x − 5 x + 1 x − 3x − 1 78 x + 7 x − 1 16. d) 7 x 2 + 3x . 17. c) > 0. ⎪⎩ x − x ≥ 0. 21. . f) –9 < x2 + 10x < 6. a) –2 < x2 + 4x < 5. 18. e) –5 < x2 – 9x < 8. 2 2 2 5x − 4 8x − 5 3x + 4 2x2 + 9 14. e) –17x2 – 9x < 0. Aflaţi mulţimea numerelor reale pentru care are sens expresia: 1 2 1 b) c) a) . c) (x + 3)2 < 5. Capitolul VI. c) x2 − 5x + 3 ≤ 5. − 5 9. ⎧x + 3 < 0 ⎧x + 6 < 0 d) ⎨ 2 e) ⎨ 2 ⎩ x + 8 x < 0. 2 d) (− x − 3x + 1) − 4 5. Rezolvaţi în R inecuaţia: 3 5 3 4 ≥ 0. f) ≥ 0. ⎩ x + 7 x < 0. e) x2 − 7x + 6 ≤ 1. a) –7x2 + 5x < 0. ⎧x + 5 > 0 f) ⎨ 2 ⎩ x − 3 x < 0. . − 5 b) (− x 2 − 4 x + 2) 3 . 19. Rezolvaţi în R inecuaţia: b) x2 − 3x + 3 ≤ 5. Aflaţi mulţimea numerelor reale pentru care are sens expresia: a) x 2 − 15 . f) x2 − 8x + 3 ≤ 8. Inecuaţii. b) 4 x 2 − 3. 2 d) –3 < x – 8x < 6. . Rezolvaţi în R cu ajutorul unui sistem de inecuaţii: b) –3 < x2 + 6x < 4. Aflaţi mulţimea numerelor reale pentru care are sens expresia: − 5 a) (− x 2 − 5 x + 3) 6 . d) –2x2 + 8x < 0. ⎧⎪ x 2 − 25 ≤ 0 c) ⎨ 2 ⎪⎩ x − 3 x > 0. f) 6x2 − 7.

⎪⎩ x − 2 x ≥ 0. e) (x2 – 10x + 25)(x2 – 8x + 15) ≤ 0. b) | x2 – 17x + 2 | ≤ 7. d) (x2 – 8x + 16)(x2 – 5x + 4) ≤ 0. d) | x2 – 18 | ≥ 10. Rezolvaţi în R cu ajutorul unei totalităţi de inecuaţii: a) | x2 – 10x | ≥ 5. ⎢⎣ x + 5 x ≤ 0. 24. a) | x2 – 7 | ≥ 5. Rezolvaţi în R cu ajutorul unei totalităţi de inecuaţii: b) | x2 – 3 | ≥ 1. f) (x2 – 12x + 36)(x2 – 8x + 12) ≤ 0. Rezolvaţi în R totalitatea: ⎡x2 − 4x ≤ 0 ⎡ x2 + 9x < 0 a) ⎢ 2 b) ⎢ 2 ⎣⎢ x − 6 < 0. 2 2 2 e) | x – 11 | ≥ 2.⎧⎪ x 2 − 15 > 0 ⎧⎪ x 2 − 11 < 0 e) ⎨ 2 d) ⎨ 2 ⎪⎩ x − 3 x ≤ 0. c) (x – 17x)(x – 12x) < 0. Rezolvaţi în R aplicând metoda intervalelor: a) (x2 – 2x + 1)(x2 – 3x + 2) ≤ 0. e) | x2 – 8x | ≤ 4. 22. c) | x – 15 | ≥ 6. Inecuaţii. < 0. ⎡ x 2 − 25 < 0 c) ⎢ 2 ⎣⎢ x − 8 x ≤ 0. b) | x2 – 11x | ≥ 3. d) | x – 15 | ≤ 7. f) | x2 – 11x | ≤ 6. b) | x2 – 12x + 2 | ≤ 3. d) | x2 + 15x + 3 | ≤ 6. 23. d) | x2 – 13x | ≥ 6. Rezolvaţi în R cu ajutorul unui sistem de inecuaţii: b) | x2 – 3x | ≤ 2. b) (x2 – 4x + 4)(x2 – 5x + 6) ≤ 0. < 0. b) (x2 – 36)(x2 – 31) < 0. c) | x2 – 4 | ≥ 2. 2 2 c) (x – 7)(x – 11) < 0. Rezolvaţi în R aplicând metoda intervalelor: 2x − 3 3x − 7 5x + 2 7x − 4 a) < 0. c) | x2 + 18x + 2 | ≤ 5. < 0. c) | x2 + 9x – 1 | ≤ 4. 29. 30. b) | x – 13 | ≥ 9. b) c) d) 3x + 7 4x + 3 6x − 5 5 x + 11 4x − 9 10 x − 3 4 x − 13 8x − 5 < 0. Rezolvaţi în R cu ajutorul unui sistem de inecuaţii: a) | x2 + 10x + 1 | ≤ 8. ⎢⎣ x − 81 ≤ 0. e) | x2 – 15x | ≥ 11. d) | x2 – 20x | ≥ 14. a) | x2 + 2x | ≤ 5. 31. Sisteme şi totalităţi de inecuaţii 125 . Rezolvaţi în R aplicând metoda intervalelor: a) (x2 – 1)(x2 – 3) < 0. d) | x2 – 9 | ≥ 7. d) | x2 – 7x | ≤ 3. Rezolvaţi în R aplicând metoda intervalelor: b) (x2 + 7x)(x2 – 10x) < 0. g) 5x − 8 8x − 1 9x + 8 6x + 5 Capitolul VI. c) | x2 – 18x | ≥ 12. c) | x2 – 12 | ≤ 4. ⎧⎪ x 2 − 5 x ≥ 0 f) ⎨ 2 ⎪⎩ x − 7 x < 0. d) (x2 – 12)(x2 – 15) < 0. 2 2 c) (x – 6x + 9)(x – 7x + 12) ≤ 0. 26. b) | x2 – 9 | ≤ 6. ⎣⎢ x − 11 ≤ 0. 28. f) < 0. b) (x2 – 7)(x2 – 9) < 0. c) | x2 – 12x | ≥ 4. < 0. c) | x2 + 4x | ≤ 3. 2 2 d) (x2 – 23x)(x2 – 16x) < 0. 2 e) | x2 – 18 | ≤ 2. 2 2 f) (x2 + 4x)(x2 – 9x) < 0. a) (x2 + 5x)(x2 – 8x) < 0. 27. e) (x2 – 25)(x2 – 16) < 0. e) (x + 21x)(x – 18x) < 0. f) | x2 – 26 | ≤ 10. b) | x2 – 16x | ≥ 10. 25. h) e) < 0. ⎡ x 2 − 36 ≤ 0 ⎡ x 2 − 49 < 0 ⎡x2 − 7 x ≤ 0 d) ⎢ 2 e) ⎢ 2 f) ⎢ 2 ⎢⎣ x + 3 x < 0. Rezolvaţi în R cu ajutorul unui sistem de inecuaţii: a) | x2 – 7 | ≤ 3.

f) 3X2 – (2m – 5)X – 2. x − 16 x + 60 x − 13 x − 48 x − 15 x + 50 34. Rezolvaţi în R aplicând metoda intervalelor: 5 x 2 − 3x 7 x2 − 4x 8 x 2 − 3x a) 2 b) 2 c) 2 < 0. b) X2 – (2m – 3)X + 5. Alcătuiţi o inecuaţie de gradul II cu mulţimea soluţiilor: a) (0. ≥ 0. e) 2X2 – (m – 5)X + 6. 5). Aflaţi mulţimea numerelor reale m pentru care nu are rădăcini reale polinomul: a) 3X2 – (m – 2)X + 4. c) (–5. 2 2 e) 4X – (4m – 3)X – 3.32. Rezolvaţi în R totalitatea ⎢ 2 ⎣⎢ x − 12 x − 45 ≥ 0. . ⎧⎪ x 2 − 4 x − 60 < 0 38. 35. b) [–3. ≥ 0. c) 2X2 – (6m – 7)X – 9. d) 2X2 – (m – 1)X + 6. f) 5X2 – (m – 7)X + 2. 37. Rezolvaţi în R sistemul de inecuaţii ⎨ 2 ⎪⎩ x − 11x − 26 ≥ 0. Rezolvaţi în R aplicând metoda intervalelor: 3x − 2 5x − 8 4x − 5 b) 2 c) 2 ≥ 0. 126 Capitolul VI. Aflaţi mulţimea numerelor reale m pentru care are rădăcini reale diferite polinomul: a) 3X2 – (7m – 2)X – 3. ≥ 0. c) 3X2 – (3m – 1)X + 5. e) 2 f) 2 x + 11x − 60 x + 11x − 80 x + 11x − 102 33. d) R \{–2. < 0. ≥ 0. 5}. 7]. Rezolvaţi în R sistemul de inecuaţii ⎨ 2 ⎪⎩− x − 3x + 70 ≥ 0. ⎧⎪| x 2 − 9 x − 7 | < 4 39. Formulaţi un exerciţiu asemănător. < 0. Inecuaţii. Aflaţi mulţimea numerelor reale pentru care are sens expresia: 8 2 2 14 x − 5 x + 1 − (40 x − 6 x − 1) − 7 9. 41. Formulaţi un exerciţiu asemănător. Rezolvaţi în R aplicând metoda intervalelor 3x 2 − 2 x + 7 ≤ 1. Formulaţi un exerciţiu asemănător. Sisteme şi totalităţi de inecuaţii . b) 5X2 – (3m – 4)X – 4. Formulaţi un exerciţiu asemănător. d) 7X – (3m – 5)X – 6. 36. < 0. x − 9 x − 36 x − 16 x − 80 x − 16 x − 105 10 x 2 − 9 x 12 x 2 − 5 x 6 x 2 + 5x e) 2 f) 2 d) 2 < 0. Formulaţi un exerciţiu asemănător. 5). ⎡| x 2 − 10 x − 6 | < 3 40. x 2 − 4 x − 77 Formulaţi un exerciţiu asemănător. a) 2 x − 5x − 6 x + 7 x − 18 x + 8 x − 33 2x − 9 8x − 9 10 x − 11 d) 2 ≥ 0.

52. inegalitatea | x2 + 3x + 2 | ≤ 5. 5x − 7 < 2. Formulaţi un exerciţiu asemănător. Formulaţi un exerciţiu asemănător. Formulaţi un exerciţiu asemănător. 51. Rezolvaţi grafic. 1 ≤ 2 46.42. x − 11x − 102 2 Formulaţi un exerciţiu asemănător. 2x − 3 x +1 Formulaţi un exerciţiu asemănător. Rezolvaţi grafic. Rezolvaţi în R aplicând metoda intervalelor 1 < 4x − 5 < 5. 47. Rezolvaţi în R totalitatea ⎢ 2 ⎣⎢| x − 10 x + 2 | ≤ 5. în R. 53. Aflaţi mulţimea numerelor reale m pentru care polinomul 2X2 – (m – 1)X + 3m are rădăcinile mai mari decât 1. Aflaţi mulţimea numerelor reale m pentru care polinomul 3X2 – (m – 2)X + 4m are o rădăcină mai mare decât 1 şi cealaltă mai mică decât 1. Rezolvaţi grafic. Inecuaţii. x − 13 x − 42 Formulaţi un exerciţiu asemănător. Rezolvaţi în R aplicând metoda intervalelor 2 1 − ≤ 1. Formulaţi un exerciţiu asemănător. în R. Rezolvaţi în R. Formulaţi un exerciţiu asemănător. Aflaţi mulţimea numerelor reale m pentru care polinomul 5X2 – (m – 3)X + m – 1 are suma rădăcinilor strict pozitivă şi produsul strict negativ. în R. inegalitatea | x2 – 8x + 12 | ≤ | x2 + 9x + 18 |. în R. Formulaţi un exerciţiu asemănător. Rezolvaţi în R aplicând metoda intervalelor 1 3 − ≥ 0. 45. Rezolvaţi în R aplicând metoda intervalelor 3x − 5 < 1. 54. inegalitatea | x2 + 7x + 12 | ≤ | x – 3 |. 48. Rezolvaţi în R sistemul de inecuaţii ⎨ 2 ⎪⎩| x − 9 x + 5 | ≤ 4. Capitolul VI. ⎡| x 2 − 7 x + 4 | < 2 44. Rezolvaţi grafic. ⎧⎪| x 2 − 8 x + 15 | < 1 43. 50. 49. 55. inegalitatea | x2 + 5x + 4 | ≤ x – 1. x − 10 x − 75 2 Formulaţi un exerciţiu asemănător. Sisteme şi totalităţi de inecuaţii 127 . Formulaţi un exerciţiu asemănător. 2 x − 3 3x − 1 Formulaţi un exerciţiu asemănător.

Rezolvaţi în R inecuaţia: a) x2 + 13x – 30 ≤ 0. b) | x2 – 19 | ≥ 6. b) | x2 – 18 | ≥ 7. b) f(x) = x2 + 8x + 3. Studiaţi semnul funcţiei f : R → R cu: 1. Timp de lucru efectiv: 60 minute. 6. Rezolvaţi în R inecuaţia: a) x2 + 12x – 45 ≤ 0. Rezolvaţi în R inecuaţia: 7. 8. Sisteme şi totalităţi de inecuaţii . b) x2 – 0. Rezolvaţi în R sistemul a) f(x) = x2 + 6x – 4. Rezolvaţi în R totalitatea ⎡| x 2 − 11x + 4 | < 3 ⎢ 2 ⎣⎢| x − 12 x + 6 | ≤ 2. a) 6 30 x 2 − 13 x − 1. Rezolvaţi în R totalitatea ⎡ x2 − 5x < 0 ⎢ 2 ⎣⎢ x − 6 ≤ 0. Rezolvaţi în R inecuaţia: a) x2 + 3x ≤ 0. 2. a) | x2 – 16 | ≤ 6.25 ≥ 0. 5. b) x2 + 21x – 46 ≥ 0. b) x2 + 19x – 42 ≥ 0. Aflaţi mulţimea numerelor reale pentru care are sens expresia: pentru care are sens expresia: a) 4 28 x 2 − 14 x − 1. b) f(x) = x2 + 6x + 2. b) x2 – 0. Rezolvaţi în R inecuaţia: a) x2 + 5x ≤ 0. Rezolvaţi în R totalitatea ⎡| x 2 − 12 x + 5 | < 4 ⎢ 2 ⎢⎣| x − 11x + 4 | ≤ 3. − 3 b) ( x 2 − 16 x − 80) 7 . Inecuaţii. − 4 b) ( x 2 − 15 x − 75) 7 . 27 x 2 − 9 x − 1 9. 3. 20 x 2 − 10 x − 1 9. Start: 1 punct. 3x 2 − 2 ≥ 2. Pentru fiecare item rezolvat corect se acordă 1 punct. Rezolvaţi în R inecuaţia: 2 a) | x – 13 | ≤ 7. ⎡x2 − 7x < 0 ⎢ 2 ⎣⎢ x − 8 ≤ 0. 3. Aflaţi mulţimea numerelor reale 6. 4. 4. Rezolvaţi în R totalitatea ⎧x − 5 > 0 ⎨ 2 ⎩ x + 4 x < 0.Evaluare formativă 1. Rezolvaţi în R aplicând metoda inintervalelor: tervalelor: 2x2 − 3 ≥ 3. Studiaţi semnul funcţiei f : R → R cu: a) f(x) = x2 + 7x – 3. 5. 7. Rezolvaţi în R sistemul ⎧x − 4 > 0 ⎨ 2 ⎩ x + 3 x < 0. Barem. Rezolvaţi în R aplicând metoda 8. 128 Capitolul VI. 2.16 ≥ 0.

15. 21. a) 33 ≈ 5. a) 2 170 . –1. Indicaţii. a) 41 − 6 41 + 9 = 50 − 6 41. 495 5. 17). 3. 12. –3. 19 ≈ 4. a) 1. a) 18 ≈ 4. 8. a) 2160 .1. 5 23.47. 1] este un număr raţional. a) 343a3 – 882a2 + 756a – 216. Examinaţi desenul! 4. 7. a) ( 3 − 5 ) 2 = 5 − 3. 1.Rezolvări.28. Răspuns: –8. câte numere pare de două cifre există etc.06 < 29 − 11 < 2. Examinaţi exemplul de la p.9. a) (2 x − 5) 2 = | 2x – 5 |. 7. Calculăm câte numere pare nenule de o cifră există. 27. –1. 3. Răspuns: 7. a) [–2. 18. 9. a) 729x3 + 512. Răspuns: 6.606.3. 4.5. 22. 32. 24]. a) ∈ Z ⇔ x + 2 ∈ {–5. a) | x | ≤ 13. 12. Răspuns: 7. 2.4.07. 2.873 implică 7. Deoarece termenii numărătorului au aceeaşi paritate. Operaţii cu numere reale (12–16) Răspuns: 4.477 < 13 + 15 < 7. 1.2. a) − 78 ≈ –8.2. 6. 3. 2. a) abc + 11(a + b + c) = 111a + 21b + 12c se divide cu 3. a) − 68 ≈ –8. 7. Răspuns: –4. 6. Răspuns: –7.83.605 < 13 < 3. 19.24.74. 7.0369. I. a) | x | > 3. 30. Răspuns: 4.316 < 11 < 3.2].07. a) 3( 5 − 7 ) = 15 – 21. 5. Fracţia 2004 compus.. 33. a) 343a3 + 588a2 + 336a + 64. 0.27.3. 10.35. a) − 9 < − 73 < −8. a) | x | ≥ 3.. Răspuns: 48 ≈ 6. 6. 8. 15. a) (–5. nu se poate obţine un şir cu toţi termenii egali cu 0.19. 26. 3. –1. 13. 4. a) Divizorii naturali primi ai lui 12 sunt: 2. 14. a) 5. 17. 4.5(41) = iraţional. 3. 1. a) 55 ≈ 7. rezultă că se converteşte într-un număr zecimal 12 periodic compus.2. 24. Răspuns: 2. a) 3. 13. Răspuns: –5.24.24. Indicaţii. Zecimalele numărului se obţin din termenii şirului 2. este număr 541 − 5 536 268 = = implică −23. Răspunsuri 129 . Răspuns: –8. 9. 11. a) 10. 15. 16.479. Deoarece 2007005 – 4k ≈ 0 pentru orice k ∈ N*. Deoarece 2 se 7 află printre divizorii lui 12. 3. 8. 2.386. a) –2.. deci 15 este fracţie ireductibilă.2. a) 5. Suma tuturor numerelor este 1002⋅2005 = 2007005. a) [5. 2. 11. Recapitulare şi completări. a) − 51 ≈ –7.0369.7.317. 10.385 < 29 < 5. 14.3. Nu este periodic. 20. 3}.1]. . 31.. a) (–'. abc + 11( a + b + c) 29. 3. a) 31 + 4 31 + 4 = 35 + 4 31. 28. 5. a) Zecimalele numărului –5. Răspunsuri Cap.872 < 15 < 3. a) 990 990 495 268 − 23 .831. 5} ⇔ x x+2 + 2 ∈ {–7. a) ( –11. Număr zecimal periodic este număr par. a) 729x3 Rezolvări. a) | x | < 2. numărătorul x 5 y 13 − x 4 y 17 este reductibilă. a) − 27 ≈ –5. a) − 19 ≈ –4. Răspuns: –5. 25...27. sunt formate din toţi multiplii naturali ai lui 3. Mulţimea numerelor reale (9–11) 1. a) 4 17 .

a = ⋅ ⋅ ⋅ .4)X + (–3. Se înlocuieşte 2 – X cu X şi X cu 2 – X etc. 39. = etc. 41.5}. a) . 2 . 44. ⋅ 3 5 7 2005 3 5 7 2005 ⋅ ⋅ ⋅ . 2]. Ţineţi cont că produsul a două numere întregi consecutive se divide cu 2 şi că suma a două sau mai multe numere întregi pare este un număr par. a) S = {6}. (1)]. 50. a) S = {− 3 . a) S = 12. Deoarece 2 = 0 + 2. Se află ultima cifră a sumei din membrul stâng şi se compară 4 6 8 2006 cu ultima cifră a numărului din dreapta. X 2 + 11X + 30 = (X + 5)(X + 6).. 58.(6).. 34.5 sau x = –9 ⇒ S = {–9. 56. 34}.. 46. 16. Proz + z + . 20}.. 51. 59. X 4 are coeficientul 2 etc. '). S = [–2. 0). 48. = 2 1− x 3x x 2 3 4 etc. 52.25]. a) | 4x + 11 | = 25 ⇔ 4x + 11 = 25 sau 4x + 11 = –25 ⇔ 4x = 14 sau 4x = –36 ⇔ 4x = 14 sau 4x = –36 ⇔ x = 3. 7 şi apoi câte mai rămân.. 1.4) etc. II.1 + 2. 5. 24. 5).. 43. –3.– 343. Graficul funcţiei este unghiul ABC cu A(0. 32.. 21. a) S = {− 15 . 3}. a < ecuaţia | x + 2 | + | x – 2 | = 4 etc.618033.25. [1. 28. a) | 9x | ≥ 28 ⇔ 9x ≥ 28 sau 9x ≤ –28 ⇔ x ≥ 3.. n = 0. 53.(1)] ∪ [3. 47.(1). a) | x – 9 | ≤ 2 ⇔ –2 ≤ x – 9 ≤ 2 ⇔ 7 ≤ x – 9 ≤ 11 ⇒ S = [7. ϕ = 2 62. a) (2x + 5)3. 60. 54.(1) sau x ≤ –3. 33. 3.5 = 0. 15}. 4.. Rezolvări. a) X2 – (–3. a) 7x – 8 = 3x + 6 ⇔ 7x – 3x = 8 + 6 ⇔ 4x = 14 ⇒ S = {3. X 2 are coeficientul 1. 45.1⋅2. 42. Se află x din ecuaţia = şi apoi valoarea comună ϕ a 1− x x 1+ 5 = 1. + 2004) – 5⋅20004 etc. Indicaţii. 3. a) x2 – 6x – 112 = (x – 14)(x + 8). a) y = 2 1− x x − 3x + 2 2 4 6 2004 . 55. 26. Radicali de ordinul n (20–25) 1.. C(2. 23.25 ⇒ S = [–3. a) | 4x | ≤ 13 ⇔ –13 ≤ 4x ≤ 13 ⇔ –3. a) 9 8 etc. 31. P = 34.. a) x2 – 23 = x ( x + 23 )( x − 23 ). 30. 3. 27. Se 1− x rezolvă mai întâi ecuaţia y2 – 2y + 1 = 0 etc.. a) 3 8 = 3 23 = 2. a) S = {0. Rezolvaţi în R = x + x + x + x + . a) S = {–1. 40. 3 = 0 + 3 = 1 + 2. a) | x – 9 | ≥ 12 ⇔ x – 9 ≥ 12 sau x – 9 ≤ –12 ⇔ x ≥ 21 sau x ≤ –3 ⇒ S = (–'. Răspunsuri . '). a) 1 6 − 15 + 30 ⋅ 6 + 15 + 30 = 21− 30 etc.. Cap. 57. a) X 2 + 11X + 30 are rădăcinile –6 şi –5.. 2. a) 3x – 11 = 16 ⇔ 3x = 27 ⇔ x = 9 ⇒ S = {9}. a) x2 – 3. + P(2004) =7(1 + 2 + . a) 3 − 8 = 3 23 = 2.. x + 11 x 34.. X 3 are coeficientul 2.5}. = ϕ.. a) 4 16 = 4 2 4 = 2. –3] ∪ [21.25 ≤ x ≤ 3. a) 130 4 = 2 2 = 2. a) 2 − 5. 29. 18. 4 = 4 + 0 = 1 + 3 etc. Fie y = 2x – 5 x2 etc. rapoartelor (numărul de aur). a) e se află din ecuaţia x + e + 11 = x. − 2 . Ecuaţia nu are soluţii întregi. 20. Aflaţi câte numere naturale se divid cu 2. 11]. a) (x + 25)2. ⋅ etc. 1).5x –7..(1) ⇒ S = (–'.. 22. x2 + x4 + x6 + . 61. B(1. 17. + 1 1 x poziţia este falsă. 1 + 1 + 1 + . P(1) + P(2) + P(3) + . 49. Fie y2 = x – 2 etc. Fie S = x + 2x2 + 3x3 + 4x4 + . Fie y = . Puteri cu exponent raţional.. 19. Atunci S – xS etc. 25.. 63.

implică x2 = x etc. 7. 21. a) = 15. 6 = 3 25 − 3 5 + 1. 30. 25. 16. 0. a) 2. a) 28 13− 3 . 11. a) (2 − 5 )7 3 = 7 3(2 − 5 ) 7 .5. 1 1 1 1. a) 16. 35. 45. 4 0]. 9. 33. a) 16 (3 − 5 20. 47.1. a) Aflaţi semnul numărului 36. x + 1. a) 101. a) –4375. 1 . 19. 10. 34. 12. x – 1. 4 = 16 2 . 10. 18. 27. a) − (1 − x) 19 . a) x = 14 x . Fie x = ( x − 3 2 )3 = 3 etc. 22. a) 2 < 5.. 5 +1 2 ⋅ 2 2 ⋅ . a) 5 − 32 = 5 ( −2)5 = −2. 115 . 22. 40. 14. ⋅ 2512 ⋅ 21024 etc. 7 9 0]. = = 14. a) x12y–10. a) 3 611 = 364 63 . a) 5 32 = 5 25 = 2. a) S = (–'. a) − 311. 9 1 1 23. 28. a) 9x – y. 1. a) 9 x + 15 x 2 y 2 + 5 y. a) 5 10 20 30 13 12 92 13 = 92 12 . 30. a) 3x + 64. 8. 6. 3. Se ridică = 11 49 + 3 14 + 3 4 egalitatea la pătrat etc. x = 3 2 + 3 3.1 = 33 5 + 2a3 5 + 5. 3 9 6. 4 2 = 16 24 etc. a) (3 7 2 )5 = 3433 7 . 5. a) (1 − 2 )8 3 = − 8 3( 2 − 1)8 . a) (−2) 2 = 2. 28. 20. 9. a) S = [0. 21. 11. 4. 2. 43. 24.. a) x – 5 = 0. 41. 13. 13.. a) [0. a) 7 11 3 5 : 9 7 7 11 =3 : 7 ⋅ 5 24 . a) − 4 ( x − 2)5 . 17. 8.6. a) 3− 2 1 7 112 12 7 = (−2) 4 = 3 2 . a) 3 2 2( 3 7 − 3 4 ) . 27. 6 34 = 3 32 . Puteri cu exponent raţional (25–30) 7 1. 44. 26.. 4 32 7 − 3 5. 23. 9. 11 12 : 81 = 5 11 − 8 9 6 7 81 3 =9 − 29 24 . 2 = 16 28 . a) 125x – 1. a) 1 = 3 + 2 . a) 42. 17. 3 2048 163 = 4 4 4 4 4 8 etc. a) 3 6 12 18 = = = . 46. 2. a) a ∈ (–'. a) 2 7 ⋅ 4 43 14 35 8 14 ⋅8 = 3 8 12 + + 7 2 3 7 7 14 − 11 3 5 = 101 2 21 . 25. Răspunsuri 131 . 32. 10. 1. Răspuns: a) a = –1. Indicaţii. …}. Se ridică egalitatea la cub. a) 3x–8. a) 244)18 = (5 244 − 3)9 16 (5 244 − 3)2 . a) 405. a) x ∈ [2. 50. a) x ∈ (24. 19. a) Aflaţi numerele Rezolvări. 4 4 4 4 4 4 39. 29. Fie x = 1 + 3 3. a) 14 = 4⋅3 5⋅ 7 = 4 12 4 7 3 5 ⋅ 7 . a) 4 15 şi 2 = (1 − 5 2 )16 3 = −16 3(5 2 −1)16 . 37. 32. a) 11 = 4⋅2 + 3 implică + 2 implică 4 (−7)14 = 3434 49 . 2. a) x – 17 = 0. x < 1. 119 − 3 55 . a) x ∈ {–1}. '). Restrângeţi pătra- tele de la numitori şi raţionalizaţi numitorii rapoartelor. '). 7. a) 2x – 3. (8 y − 7 x)12 | 12 x + 5 | 3 . a) 5 37 = 3 5 . a) 5 −1 4 3 135 + a3 40 + 5. 31. 3 5 = 15 3125 şi 5 15 = 15 3375 . a) 24. a) S = {0}. 31. a) 5 8 9 3 5 7 (5 ) 9 15 5 63. ').5. a) x ∈ (24. = 1 256 256 5 +1 5 +1 5 2 29. 12. 26. '). (x – 1)3 = 3 etc. 18. a) 2. a) 4 4 16 implică 15 < 2. 52. 15. a) x ∈ 11 {8.5).

26. a) ⎜ − ' . 29. –0. 9) şi f(x) < 0 pe intervalul (–9.5. 15. f nu este o funcţie.25 sau m = 1. a) f este o funcţie impară. 34. 43. 9}. 2. a) 23 = 8. 21. 3.2x = –f(x). a) 132 Rezolvări.5 şi max (9 y − 5) 2 + 256 4 = 0. …. 7. –1. Se cercetează cazurile: m = 4k + r. a) Defineşte o funcţie. a) 12 – 7x trebuie să 11 11 ⎠ ⎝ ⎝ ⎦ 9⎤ ⎛ fie un număr natural cel puţin egal cu 2. 82 ⎝ ⎦ 4 ⎞ ⎛ 13. a) ⎜ − ' . Indicaţii. a) f nu este nici pară. 6}. 2. 44. 16. y 1. a) 2.25 etc. 36. a) f(x) > 0 pe intervalul (–'. 3. {1. a) Rezolvarea grafică conduce la unicitatea soluţiei 4. a) f nu este definită când se anulează numitorul raportului. 30. 7. a) f(x) = (4m2 – 3m – 1)x + 2 este constantă pentru 4m2 – 3m – 1 = 0 ⇔ m = –0. ⎥ . 14. 4. 25. ⎬ . a) Nu defineşte o 27 ⎝ ⎠ funcţie. a) Domeniul de definiţie este R. f(x) 8 x f(x) −∞ −∞ x −∞ −∞ f(x) & % % 14 3 −1 18 3 % % % 21 16 25 ' ' 1 . 8. 17. a) Defineşte o funcţie. 3. 12. a) 32. 3.25}. 32. 33. 2. Aplicaţi formula sumei termenilor unei progresii cu un număr finit de termeni. mulţimea valorilor este {0. 24). 45. 18. a) ⎧1 ⎫ R. a) y = 3x – 11 are panta 3.25. a) Obţinem punctul 6 (0. a) f(x) < 0 pe intervalul (–'. r ∈ {0. 20.întregi x pentru care [ 7x + 5 este număr natural mai mare sau egal cu 2. max (5 x − 8) 2 + 8 3 = 0. 1. 42. III. 1}. Se cercetează cazurile: m = 4k + r. a) ⎜ − ' . 24. x O 2. 9}. 31. 4}. a) f(x) = (3m – 2)x + 6 este crescătoare pentru 3m – 2 > 0 ⇔ m > 0. {1. 37. 28. 1. ⎥ . a) R \ {3. R \ ⎩7 ⎭ ⎧1 1 ⎫ ⎨ . 6. nici impară. 40. 5. x+2 ] − [ 1 ] − 1 34. …. a) 2 4 6 x −2 −2 –2 f(x) 22. 9}.(6). a) Domeniul de definiţie este N \ {0. Răspunsuri . f(–4629) = 7 etc. Răspuns: {…. 1. a) (0. Noţiunea de funcţie (36–41) 1. 39. a) f este o funcţie nemonotonă. 27.5}. {1. 1}. Funcţii. a) R \ ⎨ ⎬ . a) f(1) = 0. …. 4}. 41. 3. 1. a) 2 şi 10. 35. 11. 8. 10. '). a) ⎜ − ' . a) R \ {7. 9}. 2. –70). 999}. a) f nu este definită când se anulează numitorul ⎩3 2 ⎭ 6⎤ 12 ⎞ ⎛ ⎛ raportului. r ∈ {0. a) R. 35. 2. f este o funcţie impară. 43. 7. f(–378) = 0. 9. ⎟ . 23. 4. a) 7 − 89 . 7 + 89 . 0. ⎟ .25) şi f(x) > 0 pe intervalul (–0. 2. 2. a) f(–x) = 8. Cap. Funcţii numerice (42–46) 1. R \ {–0. mulţimea valorilor este {0.125. x −5 2 9 19. 38. ').

Răspunsuri −∞ ∞ & –1 2 & 2 1 & 3 0 O x 133 .5 + 0 − x f(x) 5.5 − 0 + x f(x) −∞ + + 2. a) D = [3. a) −∞ x f(x) 7.2 & 1 x f(x) + ∞ + − ∞ − O ∞ % & % y 0 ∞ 1 % O ( ∞ 5 & 0 −1 (2 f(x) 10. a) D = R \ {–3}.2. a) 0 0 2 1 x f(x) −∞ − − 1. a) D = R \ {3}. x f(x) −∞ 0 % –4 1 % –3 –2 ∞║∞ & 1 & ∞ 0 O x y 13. a) x x ∞ 15 0 & y 4 2 ] y & % 1 –1 2 1 & 2 −∞║∞ & 3 1 3 4 % ∞║–∞ % –1 & % ∞ 0 O x y ∞ 0 x O y 12. 14. a) D = R. a) D = (–'. a) 4. a) 27. a) D = R \ {3}. x f(x) 11. a) −∞ x f(x) 6. Indicaţii. x f(x) x f(x) −∞ 0 & 3 0 % 2 3 4 –1 & –∞║–∞ % –1 4 1 % 7 2 % ∞ 0 O y x ∞ ∞ % x O y 15. 3].5 0 % −∞ x f(x) % 8. x f(x) −∞ 0 −∞ 0 & & x O & ( y x O 6 –5] & x y 9. a) 3. '). x f(x) Rezolvări. a) –4 0 −1 0 (1.

a) Procedaţi ca la rezolvarea exerciţiului 10–13. Indicaţii. x f(x) −∞ –1 2 3 4 7 ∞ ∞& 2 & 1 & 0 % 1 % 2 % ∞ y O x y 17.16. 13 . a) D = R. 3) ⎪ 9) = ⎨ 0. dacă x ∈ ⎜ − ' . f(x) = max {8x – 11. 34. a) x y ∞ 3 x ( ] O x 23. 2 – 9x} = ex. dacă x ∈ ( − ' . 35. 40. 40. dacă x = 2 etc. 24. 35. a) f(x) = sgn (3x − 6) = ⎨ 0. a) f(x + 5) = 3(x + 5) + 1. a) x f(x) 19. Graficul funcţiei este un unghi. Procedaţi ca mai sus. V. ⎨ ⎪8 x − 11. a) f(x) = (−2x + 5)⋅sgn (3x − ⎪ 1. 43. rez. dacă x ∈ (2. a) a) Procedaţi ca la rezolvarea exerciţiului 17–19. 29. f(2) = 10 – 3 = 3m – 4 etc. ' ) ⎩ ⎧2 x − 5. 27. a) x f(x) x f(x) −∞ ∞ & −∞ –∞ 2 3 2 % –3 −∞ 1 −∞ −∞ % 3 0 & 3 % 0 2 1](–3 –2 –2 –1 % –1 % 4 3 4 & –3 % ∞ ∞ O ∞ & –∞ ∞ –3 O y x f(x) −∞ 0 ∞ & 2 3 & 1](3 x ] O x ( y ∞ –1 O y 22. ' ⎞⎟ ⎢17 ⎪⎩ ⎠ ⎣ 134 Rezolvări. V. a) Procedaţi ca la rezolvarea exerciţiului 8. Răspunsuri . 26. a) x f(x) 20. a) Procedaţi ca la rezolvarea exerciţiului 9. 2) ⎪ 31. 25. 36. 8x – 11 – 2 + 9x > 0 ⇔ 17x > 13 ⇔ x > 17 ⎧ 13 ⎞ ⎛ ⎪2 − 9 x. a) Procedaţi ca la rezolvarea exerciţiului 14–16. dacă x = 3 etc. dacă x ∈ ⎡13 . 17 ⎟ ⎪ ⎝ ⎠ etc. ' ) ⎩ – x) = 3x + 1 şi f(3 – x) + 2f(x) = 3(3 – x) + 1. dacă x ∈ ( 2. 28. ⎧− 1. ex. a) x f(x) −∞ –1 ∞ & 3 0 0 & % 1 3 % ∞ ∞ O x y 18. dacă x ∈ (− ' . a) 21. a) Se află f(x) din sistemul de ecuaţii f(x) + 2f(3 ⎪5 − 2 x. 41. Domeniul maxim de definiţie în R este R şi mulţimea valorilor funcţiei f se află examinând f(x) = (x – 4)2 – 13. 33.

a) Im f = E(f) = (–'. f este crescătoare pe (–'. a) Funcţia f are coeficientul lui x2 un număr negativ. 0). a) x f(x) −∞ −∞ –1 % –2 0 % 0 1 & –2 & ∞ –' x y O x 2 12. a) Im f = E(f) = ⎜ − ' . 0). a) x f(x) −∞ −∞ 0 % 0 % 2 8 & 4 0 & ∞ –' O x ∆ 13 = − . f este descrescătoare pe ⎜ − ' . '). Graficul lui f intersectează axa Ox în punctele (0.(3). deci fmin = − 4a 24 ∆ 7 = . Procedând ca la ex. deci fmax = − 4a 24 18. 0.8. 19. f este crescătoare pe (–'. 0) şi este crescătoare pe (0. 20 84 4⎤ 4⎞ ⎛ ⎛ 14. 13. a) x −∞ –1 0 1 ∞ & 1 & 0 % 1 % ' f(x) ∞ f sunt − 2 . deci fmax = . ' ⎟ . Răspunsuri 135 . a) 4a 36 ∆ 49 Funcţia f are coeficientul lui x2 un număr negativ. '). 0). 0). a) Graficul lui f intersectează axele de coordonate în (0. 9. 0) şi este crescătoare pe (0. a) Im f = E(f) = [5. a) Func4a 24 ∆ 23 = . 3.5 % 0 % ' f(x) ∞ y 17. –1. Indicaţii. (4. coeficientul lui x2 un număr negativ. 0) şi este descrescătoare pe (0. 0 ⎟⎟ . '). O x 16. 0) şi axa Oy în (0. Graficul lui f intersectează axa Ox în punctele 5 O 11. '). 7).5. 5 2 . f este descrescătoare pe (–'.(3)) şi 3⎦ ⎝ 13 ⎠ ⎝ y este descrescătoare pe (–1. 15. deci fmin = 49 49 − . 0) şi este crescătoare pe (0. 0].44.5 3 ∞ & 0 & –4. Funcţia de gradul II (47–54) 1. y 10. 4. 2). 0). 8. '). dar intersectează axa Oy în (0. 21. a) Im f = E(f) = [–9. 20. '). (0. Graficul lui f intersectează axa Ox în punctele (–0. a) Im f = E(f) = ⎜ − ' . ⎜⎜ . 5. a) Funcţia f are ţia f are coeficientul lui x2 un număr pozitiv. 2. − ⎥ . deci fmin = − Rezolvări. 0) şi axa Oy în (0. 0 ⎟⎟ ⎜ 5 5 ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ şi axa Oy în (0. 3.8 şi 0. 7. f este descrescătoare pe (–'. a) Zerourile funcţiei f sunt 0 şi 4. − ⎟ şi este crescătoa13 ⎦ 13 ⎠ ⎝ ⎝ 32 ⎤ ⎛ 4 ⎛ ⎞ re pe ⎜ − . '). a) Zerourile funcţiei f sunt –0. a) Zerourile funcţiei ⎛ 2 ⎞ ⎛ 2 ⎞ ⎜− . f este crescătoare pe (–'.5.(6)]. a) Funcţia f are coeficientul lui x2 un număr pozitiv. a) ) Im f = E(f) = (–'. a) Funcţia f are coeficientul lui x un număr pozitiv. a) x −∞ 0 1. − ⎥ . a) Graficul lui f nu intersectează axa Ox. 41 obţineţi un sistem în m şi n. 6. deci fmax = − = .

a) Deoarece a = 3 > 0. a) ∆ > 0. a < 0. a) Deoarece a = 4 > 0.5. x f(x) −∞ + + + 33. 39. 4a ⎠ 4a ⎠ ⎝ 2a ⎝ 2a ∆ ⎞ ∆ ⎞ ⎛ b ⎛ 7 11 ⎞ ⎛ b 28. a) V ⎜ − . ' ) 38. a) V ⎜ − .125). a) ∆ = 0. 27. a > 0. –4).22.5 ∞ & 2 & 1. a) x f(x) −∞ 3 3.75 % 2 −∞ −∞ ∞ ' & ∞ ' % ∞ –' 1 –2 & O x O x y O x y O x ∆ ⎞ ∆ ⎞ ⎛ b ⎛ b 26. a) V ⎜ − . a < 0. x f(x) −∞ + x −∞ ∞ – – ∞ + + – + – + 1. f(x) − 5 − 17 4 – – – – 0 + + 5 − 17 4 + + 0 – 32. 29. 9x2 + 12x + 4. dacă x ∈ (− ' . 5 − 17 5 + 17 x −∞ ∞ a > 0. dacă x ∈ [ x1 . ').(3). 4.− ⎟ = V ⎜ . a) ∆ = 0 implică f(x) = | 9x2 + 12x + 4 | = ⎨ 2 ⎪⎩− 2 x − 3 x + 1. a) x f(x) 24. 4 4 f(x) + + + 0 – – – 0 + + + 31.5 ∞ 35.25 −∞ −∞ 2 % 0 4 % 0 3. 136 Rezolvări. a < 0 implică f(x) = | –3x2 + 2x – 1 | = 3x2 – 2x + 1.5 & y ∞ –' y % −∞ 0 0. Rezultă m ∈ [5. a) V ⎜ − . 41. − ⎟ = V(1. x2 ]. x1 ) U ( x2 . − 3 + 17 − 3 − 17 2 37.75 1. a) x f(x) 23. ⎟ . –5).25 0 % –2 5 0 & 0. Răspunsuri . x f(x) −∞ – – – – 34. a) ∆ = 0. Indicaţii. Prin urmare f(x) = | –2x – 3x + 1 | = .5 ∞ & 0 & –0. f(x) – – – – 0 – – – – – a < 0. 40. a > 0.5 % 12. dacă 16 + 4m < 0.− ⎟ = V(3. a) ∆ < 0. f este strict pozitivă. − ⎟ = V(1. a) ∆ > 0.5 % –2. a) ∆ < 0. a) ∆ < 0. dacă 16 – 3m ≤ 0. x1 = . 4a ⎠ 4a ⎠ ⎝ 2a ⎝ 6 12 ⎠ ⎝ 2a 30. –2). 2 36. x2 = 4 4 ⎧⎪2 x 2 + 3 x − 1. Rezultă m ∈ (–'. a) ∆ > 0. a) ∆ < 0 şi a > 0 implică f(x) = | 5x – 8x + 1 | = 5x2 – 8x + 1. f este pozitivă. a) x f(x) 25.5 + 0 + – + – + ∞ – – ∞ + + + + x −∞ 1.

∆ < 0. 75. a) f are semn constant pe R. ' ⎟ . b = – 4a. 82.08(3)(–m2 + 16m + 8). 0. 70. a) f nu are acelaşi semn pe R. '). 2 Rezolvări. 44. a) y = 8(x – 3)2 + 5(x – 3) – 1 ⇒ y = 8x2 ⎝ 99 ⎠ – 43x + 56. dacă a > 0 11 ⎝ ⎠ şi ∆ < 0. a) f(0) = – (6m – 5) ≥ 0 ⇒ m ≤ 0. 16 – 9(m – 3) < 0 ⇒ m ∈ (4.8. Rezultă m ∈ ⎢ . 76.5625]. y = 2x2 + 3(m – 1)x + 3m – 1 ⇔ y = 2x2 – 3x – 1+ 3m(x + 1).8(3).8(3)]. a) − > 0 ⇒ – (36 – 4a ⎝ 42 ⎠ ∆ 50m) > 0 ⇔ 50m > 36 ⇒ m ∈ (0. Rezultă 49 + 11(m – 4) = 0 ⇔ m = –2. f este negativă. 79. a) − < 0 ⇒ 64 – 99m < 0 ⇔ 99m > 64 4a ⎛ 64 ⎞ ⇒ m ∈ ⎜ . 4) este fix. dacă şi numai dacă ∆ < 0.8). a) y = 4x2 + 3x – 11. ⎣ 32 ⎠ 43. f este strict negativă. a) Deoarece a = –4 > 0.(6). Atunci 4a – 2b + c = 0. a) ∆ < 0 nu are 9x + 12x + 4 = 0 etc. 47.72. 53.⎞ ⎡9 42. 50. ∆ 49 49 ⎤ ⎛ 54. a) f(0) = – (16m – 9) ≥ 0 ⇒ m ≤ 0. a) Condiţia este satisfăcută dacă şi numai dacă a < 0.0(6). Se obţine 2x2 + 2x = m(x2 + 1) ⇔ (2 – m)x2 + 2x – m = 0. Răspunsuri 137 . deci punctul (–1. Rezultă m ∈ (–'. 45. Din prima relaţie m = 2 – 6x. 62.5625. 36 – 9(3m – 1) < 0 ⇒ m ∈ (1. '). dacă 9 – 32m ≤ 0.2. 77. 55. 65. 57. 36 + 12m < 0 ⇒ m ∈ (–'. Mulţimea valorilor lui f este mulţimea soluţiilor inecuaţiei ∆ ≥ 0. 59. Fie f(x) = ax2 + bx + c. Se intersectează graficul lui f cu dreapta y = 3 – x şi se aleg valorile lui x pentru care punctele graficului lui f aparţin ∆ > −2 etc. − ⎥ . ' ⎟ . 67. b2 – 4ac = 64a etc. '). 3(m – 1) > 0 şi − 4a 78. a) Deoarece a = –3 > 0. dacă 16 – 15m < 0. a) a > 0 şi ∆ < 0. y = 6(x – 2)2 + 9(x – 2) – 8 etc. 60. Coordonatele vârfului parabolei sunt x = 0. dacă a < 0 şi ∆ < 0. a) − <0 4a 45 45 ⎦ ⎝ ∆ ⎛ 81 ⎞ ⇒ – (81 + 42m) < 0 ⇔ 42m > –81 ⇒ m ∈ ⎜ − . 61. Se intersectează graficul lui f cu dreapta y = 5 şi se aleg valorile lui x pentru care valorile lui f sunt cel puţin egale cu 5. 49. Se înlocuieşte m în a doua relaţie. 5m – 4 < 0 ⇔ m < 0. 56.(6). 36 + 44m > ⎛ 9 ⎞ 0 ⇒ m ∈ ⎜ − .(6). Pentru x = –1. Nu există m pentru care f satisface condiţia cerută. ' ⎟ . '). y = 0. 51. 0. Rezultă m ∈ (–'. a) Graficul funcţiei f este situat deasupra axei Ox.1(6)(2 – m). 52. 48. ' ⎟ . dreptei sau sunt situate deasupra dreptei. a) Graficul funcţiei f este tangent axei Ox dacă şi numai dacă ∆ = 0. 0. a) Graficul funcţiei f este situat sub axa Ox. 46. a) Graficul funcţiei f este secant axei Ox dacă şi numai dacă 49 + 11(m – 5) = 0 ⇔ 6 m = . Indicaţii. a) Condiţia este satisfăcută dacă şi numai dacă a > 0. '). 3m – 5 > 0 ⇔ m > 11 1. 49 + 45m < 0 ⇔ m < − ⇒ m ∈ ⎜ − ' . y nu depinde de m. a) Înlocuiţi în f ( x) = a ⎜ x + ⎟ + 2a ⎠ 4a ⎝ soluţii. Rezultă m ∈ (1. –3). m ∈ (1. dacă şi numai dacă ∆ > 0. 58.(7). m ∈ (–'. a) 9x2 + 12x + 1 = 3 sau 9x2 + 12x + 1 = –3 ⇔ 9x2 + 12x – 2 = 0 sau 2 b ⎞ −∆ ⎛ . Fie f(x) = m.

D = [0. 19. a) 81X 2 − 64Y 2. a) f(–x) = –28x4 = f(x). 24. Aplicaţi o simetrie faţă de Ox. 33. 14. 8. 11. deoarece are rădăcinile 4 şi 8. 29. a) X 3Y 9(3X 3 – 4XY + 5Y 2). − 3. 26. 3. a) (5X + 1)3. a) 81X 2 + 144XY + 64Y 2. 6. − 3 X 4Y 2 Z 8 are coeficientul –3 şi partea literală X 4Y 2 Z 8 . 6 în raport cu Y. 2. Se construiesc în acelaşi sistem de axe ortogonale xOy graficele a două funcţii: o funcţie de gradul III şi o funcţie de gradul II.4. Indicaţii. a) 1331X 3 − 2904X 2Y + 2112XY 2 − 512Y 3. 21. a) 121X 2 − 176XY + 64Y 2. a) 3X 4 + 8X 3 – 7X 4 + 53X 3 + 3 = –4X 4 + 61X 3 + 3. f(7) = 13. 5 11X 4 . a) 81X 4 − 625Y 4. 28. 15. f(11) = 6. a) 64X 3 – 125Y 3. 37. a) –1024X 145Y 155. 2. 25.2 X 9Y are nedetermi- natele X şi Y. 7. 2 X 4Y 6 Z 24 are gradul: 4 în raport cu X. a) X 3 + 15X 2 + 75X + 125 = (X + 5)3. Graficul funcţiei este o semidreaptă închisă. a) –15X 12Y 5 + 20X 11Y 5 – 10X10Y 5 + 30Y 5. Răspunsuri . 32. 2X 2 – 2 2 X + 1 = ( 2 X − 1) 2 . a) 27X 3 + 125Y 3. a) (5X – 4)3. 20. f(10) = –37. a) –5X 7Y 5Z 4 + 2X 7Y 4Z. 3. Procedaţi ca la rezolvarea ex. 22. IV. 19. a) f(–4) < f(–3) < f(–1) < f(0) < f(1) < f(3) < f(4). Polinoame şi fracţii algebrice. Funcţia putere (55–57) 1. 12. 30. 4. 138 Rezolvări. a) (4X − 7Y)(2X2 + 5Y 3). 36. 23. 35. Cap. a) (3X + 7Y + 2)(3X + 7Y – 2). 31. 4. Recapitulare şi completări (62–68) 1. a) (7X + 2Y + 3X − 4Y)(7X + 2Y – 3X + 4Y) = (10X − 2Y)(4X + 6Y) = 4(5X − Y)(2X + 3Y). 17. 1. a) –3X 8Z 19. a) (2X − 9)(3X − 8) = 2X(3X − 8) − 9(3X − 8) = 6X 2 − 16X − 27X + 72 = 6X 2 − 43X + 72. D = R. 21X 4 . D = [0. 16. a) f(6) < f(5) < f(1) < f(0) < f(–1) < f(–5) < f(–6). 8. 34 în raport cu toate nedeterminatele. a) (13X + 1)2. 5. 10. a) 2X 2 + 2 2 X + 1 = ( 2 X + 1) 2 . 14. a) 21X 24Y 39. a) 729X 3 + 1944X 2Y + 1728XY 2 + 512Y 2. '). 27. a) –4X 7Y 3. 6. y f(–10) = 37. a) f(–x) = –16x3 = –f(x). a) (3X 2 + Y 2)(3X 2 – Y 2) = (3 X 2 + Y 2 )( 3 X + Y )( 3 X − Y ). a) (2X − 3Y + 7)(7X + 9Y − 3). a) 4X 2 – 12X + 11 este ireductibil deoarece nu are rădăcinii reale (are ∆ < 0). f(5) = –15. a) x f(x) −∞ −∞ –1 % –5 % 0 –3 % 1 –1 % ∞ –' 9. 3. Se aleg valorile lui x pentru care este verificată inecuaţia x3 – 2 > –x2 + 3x. a) (9X – 2)2. 5. X 3 – 15X 2 + 75X – 125 = (X – 5)3. a) Aplicaţi o translaţie. a) ( 2 X + 5Y )( 2 X − 5Y ). a) Aplicaţi o translaţie. f este funcţie pară. 7. 18. 34. 7. a) (3X + Y)(3X – Y). f este funcţie impară. 15. Procedaţi ca la rezolvarea ex. a) x −∞ –1 0 1 ∞ − ∞ % 4 % 0 % 4 % – ' f(x) O x O x y 12. Graficul este o dreaptă. 38. '). a) x −∞ –1 0 1 ∞ O x − ∞ % –4 % 0 % 4 % – ' f(x) y 8. a) – 7X 6 + 5X 4 – 2X 3 + 3X + 11. 4. f(–11) = –6 implică f(82) = –12. f(–7) = 13 implică f(17) = –56. 24 în raport cu Z.2 X 4 . a) f(–17) = –56. Graficul funcţiei este o semidreaptă închisă. 11.7 X 4 . 10. f(–5) = –15. 13.(6). a) X 2 – 12X + 32 = (X – 4)(X – 8). a) f(–82) = 12. 21. 22. 20. a) –(15X 4 – 13X 3 – 8X 2 + 3X + 11) = –15X 4 + 13X 3 + 8X 2 – 3X – 11. 9.

deoarece nu are rădăcini reale. a) 315 are 12 divizori naturali şi suma divizorilor naturali ai numărului 56 este 1 + 2 + 4 + 8 + 7 + 14 + 28 + 56 etc. 10. 11. a) (5X 4 + 4X 3 – 7X 2 + 5X – 6) : (X + 3). X4 X3 X2 X1 X0 17. 3. a) X 2 + 6X + m – 2 este reductibil dacă şi numai dacă are ∆ ≥ 0. 2. 11]. = (1 + X 2)(1 – X 2 + X 4 – . a) (2X – 1)(2X + 1)(4X 2 + 1)(16X 4 + 1)(256X 8 + 1) = 2562X 16 – 1. 48. Indicaţii. a) X 3 + 6 este reductibil.. 6. a) 22. Răspunsuri 139 . deoarece are rădăcinile 0 şi 5. P(X) = (2X – 1)C(X) + R implică R = P(0.. deoarece are rădăcina reală − 2 n +1 19 . 13. a) X 2048 – 1.. 8. a) X 2n+1 + 19 este reductibil..(X 768 + X 512 + X 256 + 1) = (X 4 – 1)(X 12 + X 8 + X 4 + 1).. 50. 4.. a) X 2 + 54 este ireductibil. a) (X 4 + X 2 + 1)2 = [(X 2 + 1)2 – X 2]2 etc. a) 4X 2 + 4X + 5 = (2X + 1)2 + 1. P(X) = (X – 1)C(X) + R implică P(1) = R = –14. a) X 2 – 5X este reductibil. 12. 9.. X 16000 : X 3+6+. 21. 42. 9. a) 27X 6 – 4 = 27X 6 – 8 + 4 = (9X 4 + 6X 2 + 4)(3X – 2) + 4. a) X 3 + 125 = (X + 5)(X 2 – 5X + 25). 59. a) 1 + X + X 2 + X 3 + . 57.. 7. deoarece are rădăcina reală − 5 19 . 6.(X 768 + X 512 + X 256 + 1) etc. a) 8X 6 + 12X 4 + 6X 2 + 2X – 5 = 8X 6 + 12X 4 + 6X 2 + 1 + 2X – 6 = (2X 2 + 1)3 + 2X – 6 = (2X 2 + 1)(2X 2 + 1)2 + 2X – 6. 12. a) Deoarece P(2) = 0.5) = –7.39. a) X 4 – 1. a) (X – 1)(X 3 + X 2 + X + 1)(X 12 + X 8 + X 4 + 1). 14.. deoarece nu are rădăcini reale. se obţine – 3X + 3 + 3X – 3 = 0. 9 – (m – 2) ≥ 0 ⇔ m ≤ 11.. P(X) = X 2 – 3X + 2 se divide cu X – 2. a) X 2 + 5X + 7 are ∆ = 25 – 28 < 0. a) X 2 + 4Y 4 + 25Z 2 + 4XY + 10XZ + 20YZ. deci este ireductibil. 5. deoarece are rădăcina reală – 3 6 . + 401) etc. 10. (X 6 + X 2 – X 2 + 1)2 = (X 6 + 1)2 etc. 1 + X + X 2 + 2X 3 + etc. 45. a) Înlocuind în P(X) pe X 2 cu –3. 51. Împărţirea polinoamelor (68–70) 1. 2. a) X 2 + 4m – 11 este ireductibil dacă şi numai dacă are ∆ ≥ 0. 3. 5X 4 + 4X 3 – 7X 2 + 5X – 6 = (X + 3)( 5X 3 – 11X 2 + 26X – 73) + 213. 3. 11. 7... a) X 2 + 20X + m – 6 este ireductibil dacă şi numai dacă are ∆ ≤ 0. a) (X 2 + 4)(X 2 – 4) : (X 2 – 2) = X 2 + 4. a) 7X 4 – 3X 3 – 11X 2 + 8X – 9 = 7X 3(X – 2) + 11X 3 – 22X 2 + 11X 2 – 22X + 30X – 60 + 51 = 7X 3(X – 2) + 11X 2(X – 2) + 11X(X – 2) + 30(X – 2) + 51 = (X – 2)(7X 3 + 11X 2 + 11X + 30) + 51. 5. a) X 6 + 5X 3 + 6 = (X 3 + 2)( X 3 + 3) etc. –2X 1+3+5+. P(–2) = 8 şi P(5) = –3 implică –2a + b = 8 şi 5a + b = –3 etc. a) X 4 – 5 = (X 2 – 2)(X 2 + 2) – 1. 41. 19. 2. Deci P(X) se divide cu X 2 + 3. a) (2X 2 + 1)3 + 2X + 5 = (2X 2 + 1)(2X 2 + 1)2 + 2X + 5. 5X 5(1 + 2 + .+300 etc. Divizibilitatea polinoamelor (71–75) 1. P(X) = (X – 5)(X + 2)C(X) + (aX + b). 40. 1 = 1 + X 2 – X 2 – X 4 + X 4 + X 6 – . 14. (X + 2)6 – (X – 1)6 = [(X + 2)3 + (X – 1)3][(X + 2)3 – (X – 1)3] = [(X + 2) + (X – 1)][(X + 2)2 – (X + 2)(X – 1) + (X – 1)2] [(X + 2) – (X – 1)][(X + 2)2 + (X + 2)(X – 1) + (X – 1)2] etc. 43. a) X 4 + 6 este ireductibil. = (1 + X + X 2)(1 + X 3 + X 6 + . X 9 + 2X 6 + 3X 3 + 1 = (X 3 + 1)3 – X 3 etc.) etc.. a) f(x) = x2 + 5x – 11 Rezolvări.+2005 etc. a) P(X) = X 2 – 3X – 10 = (X – 5)C(X) + R implică P(5) = R. 4. 44. –5 12 –5 –3 4 –2 12 –65 322 –1606 8028 Câtul 12X 3 – 65X 2 + 322X – 1606 şi restul 8028. 4m2 + 11 ≥ 0 ⇒ m ∈ R.. a) X 2 + 5X + 4 este reductibil deoarece are rădăcini reale (∆ = 9 > 0). 16. a) 2. 46. 8. 49. a) X 6 – 5 = X 6 – 8 + 3 = (X 2 – 2)(X 4 + 2X 2 + 4) + 3.). X 3 – 125 = (X – 5)(X 2 + 5X + 25).. 55. a) (4X 2 + 4X + 1) : (2X + 1) = (2X + 1)2 : (2X + 1) = 2X + 1. 13. m ∈ (–'. 5X 4 + 4X 3 – 7X 2 + 5X – 6 = 5X 3(X + 3) – 11X 3 – 33X 2 + 26X 2 + 78X – 73X – 219 + 213 = 5X 3(X + 3) – 11X 2(X + 3) + 26X(X + 3) – 73(X + 3) + 213. 100 – (m – 6) ≤ 0 ⇔ m ≥ 106. '). 15. 60. 47. m ∈ [106.... a) X 5 + 19 este reductibil. deci se divide cu X + 3 6 . a) 28.

a) . 11. 30. se obţine Q(X – 1) = Q(X). Indicaţii.. x12 + x22 = S2 – 2P etc. 5. 4. a) P(1) = 0 ⇒ 8m – 10 = 0 ⇔ m = 1. a) Fie grad P(X) = n ∈ N*. a) X 2 + 4X – 21 = (X – 3)(X + 7). 17. a) P(–0. 27. a) 20. a) Aflaţi m şi n. adică 0 se află între zerourile lui f.f(0) = –11. a) Restul împărţirii lui P(X) = 4X 3 – 12X 2 + 8X – 9 la X – 6 este P(6) = 471. ∆ ≥ 0. 2 . m ∈ (–'. Conform exerciţiului anterior ultima relaţie implică Q(X) = c. a) X 12 – 18X 6 + m – 10 este ireductibil dacă şi numai dacă x2 – 18x + m – 10 = 0 are ∆ < 0. 2 3}. a) Deoarece x2 –10x + 16 = 0 are soluţiile 2 şi 8. 35. a) S = –3m. 26. a) R \ {−2 3 .6 3⎭ şi 1. = 2 2 2 ( X − 3)( X + 3 X + 9) X − 3 ( X − 5)( X + 5 X + 25) X + 5 X + 25 Rezolvări. 16. 9(m + 3)2 – 20 ≥ 0 ⇔ 9m2 + 54m + 61 ≥ 0 etc. P(X) = c satisface condiţia din enunţ. Prin urmare. = 2 2 X− 7 ( X + 7)( X − 2) X − 2 ( X − 7 )2 ( X − 2)( X − 5) X − 5 ( X − 3)( X − 4) X − 3 = 16. − 2 . 22. = 2 2 X +7 ( X + 7) 9 X − 1 (3 X + 1)(3 X − 1) 3 X − 1 X ( X 2 + 7) X ( X + 7 )( X − 7 ) X + 7 = 2 . deoarece are rădăcini reale. a) R \ ⎨− 2 . a) 4X 2 + 9Y 2 + 1 + 12XY + 4X + 6Y = (2X + 3Y + 1)2 şi 4X 2 + 9Y 2 + 1 – 12XY + 4X – 6Y = (2X – 3Y + 1)2. a) . 40. a) = . − 2 .6.2}. Prin urmare X 8 + 3X 4 – 11 are rădăcini reale. deoarece f(x) = x2 + 3x – 11 f(0) = –11. a) X 6 + 5X 3 – 5 este reductibil. 2. 1}. 81 – m + 10 < 0 ⇔ m > 91.. 2 2 . 2 . 81 – m + 9 ≥ 0 ⇔ m ≤ 90. Înlocuind în relaţia din enunţ. deci P(X) = c(X – 1)(X – 2)(X – 3). a) P(–6) = –815. a) Ţineţi cont că rădăcinile întregi se află printre divizorii întregi ai termenului liber şi aplicaţi schema lui Horner. Răspuns: R \ {– 0. P(X) = P(X + 1) ⇒ P(0) = P(1) = P(2) = . 10. ⎩ 3 2⎫ ⎬ . Prin urmare X 4 + 5X 2 – 11 este reductibil. 0 trebuie să se afle situat între zerourile funcţiei f. = ( X + 2)( X 2 − 2 X + 4) X 2 − 2 X + 4 ( X − 5)( X 2 + 5 X + 25) X 2 + 5 X + 25 14. a) R \ {− 3 2 . Fracţii algebrice (76–81) ⎧ 1. 3 12 }. ceea ce este imposibil. a) R \ {0.. a) 125X 3 + 150X 2Y + 60XY 2 + 8Y 3 = (5X + 2Y)3 şi 125X 3 – 150X 2Y + 60XY 2 – 8Y 3 = (5X – 2Y)3. 12. Există numere compuse de această formă. 8. 4. a) . '). adică 0 se află între zerourile lui f. 18. a) X ( X + 7) X 3X 2 + X X (3 X + 1) X = = . 42. ⇒ P(X) – P(0) se divide cu un polinom de grad mai mare decât n. a) X 10 + 18X 5 + m – 9 este reductibil dacă şi numai dacă x2 + 18x + m – 9 = 0 are ∆ > 0. 25. 4(m – 5)2 – 11 ≥ 0 etc. 36. a) R*. grad P(X) = 0. a) (X – 1)P(X – 1) = (X – 4)P(X) implică P(1) = 0 = P(2) = P(3). Răspuns: R. 31. a) X 8 + 3X 4 – 11 este reductibil. 9. numitorul are rădăcinile − 2 2 . 24. Răspunsuri .25. 15. 7. a) Rădăcinile numitorului sunt – 0. Se adună şi se scade X3 şi se descompune o diferenţă de cuburi. f(x) = x2 + 4(m – 5)x + m – 2. Rezultă P(X) = (X – 1)(X – 2)(X – 3)Q(X). a) 140 X 2 + 3X + 9 X −5 1 ( X − 5) 2 = . 13. 33. 17.375. adică f(0) < 0 etc. 3. apoi P(2). 20. Răspuns: R \ {−2 2 . a) . Evident. 6. a) R \ {3 15}. m ∈ (90.2}. = 2 2 X − ( X + 8)( X − 4) X + 8 ( X − 2) X +5 ( X + 2)( X + 5) ( X − 2)( X − 5) X −2 18. 39. a) R \ {− 3 23}. a) Se ţine cont că P(1) = 3 şi P(4) + 4P(4) = 5 ⇒ P(4) = 1 etc. 37. 19. 19. a) R \ {2. P = –5. = P(n) = P(n + 1) = . 21. 23.. deoarece ecuaţia y2 + 5y – 5 = 0 are soluţii reale. 2 2}. 32. 21. a) Numitorul nu are rădăcini reale. P(X) = (X – 3)(X + 7)C(X) + aX + b etc. 90]. a) . a) .5) = 15.

12.(6) ⇒ S = {–4. 40. a) = ⇔x= ⇒ S = ⎨ ⎬ . a) . a) 3 5 x = −5 ⇔ x = − 3 ⇔ x = − 3 25 ⇒ 3 5 35 35 5 ⎩ ⎭ 6 etc. (2X + 3)2] = 3(2 X + 1) + 2(2 X − 1) 10 X + 1 . a) 2004 2003 x + 2004 x 2002 + . 43. + 2004a2002.. a) = 1. ⎩ 15 ⎭ a) 4 x − 3 3 = 7 3 ⇔ 4 x = 10 3 ⇔ x = 2. 35. 2. 23. 5. Cap. 3. a) 4X 2 −1 4X 2 −1 12 X + 8 − 21X + 14 3(9 X 2 + 6 X + 4) + 6 X − 4 27X 2 + 24X + 8 = . Indicaţii. a) 29. a) [2X – 3. a) 36. 2X + 3. a) Descompuneţi aplicând 2 ⎣ i =0 X + i i =0 X + i + 2 ⎦ i = 0 ( X + i )( X + i + 2) teorema rădăcinilor întregi şi schema lui Horner. = 2 X −2 5X − 2 X ( X + 6)( X − 6 X + 36) X + 6 26. = (2X – 3)(2X + 3)2. a) Are soluţia 2. etc. a) Aduceţi la forma cea mai simplă 3a + 4a2 + 5a3 + . 2 X + 7 3X − 4 2 X + 7 (6 X + 5) 28 ( X − 6) 2 22. a) 32. ( 7 X − 4) 3 (4 X − 7Y ) 2 2 1 ⎛ 1⎞ 3(2 X − 3) + 2 X − 3 − X − 4 + 28 X − 5 ⋅ etc. 6. X 2 – 1] = X 2(X + 1)(X – 1)3. 51. a) 8(7z −9) = 9(8z − 5) ⇔ 56z – 72 = 72z − 45 ⇔ –16z = 27 ⇔ z = –1.75 ⇒ S = {–3.5. 9. a) 3x + 14 = 3 2 3 2 8 0 ⇔ 3x = –14 ⇔ x = –4.6875}. 34. 47.X 2 − 6 X + 36 1 X −2 6 3 − 2X . a) − 3 . 46. 4. a) 6x − 7 = 8 ⇔ 6x = 7 + 8 ⇔ 6x = 15 ⇔ x = 2. a) etc.. a) Fie x raţia progresiei aritmetice. . a) 4x − 7 = −15 ⇔ 4x = 7 – 15 ⇔ 4x = –8 ⇔ x = –2 ⇒ S = {–2}.5 3 ⇒ S = {2. 25.. a) . 46. 31. a) 8z + 9 = 3z − 6 ⇔ 8z – 3z = –9 − 6 ⇔ 5z = –15 ⇔ z = –3 ⇒ S = {–3}. 8. 28. 30. . 3 5 3 15 5 5 7 x 12 36 ⎧ 36 ⎫ 11. a) . V. + 2004 x + 1 1 . a) 2 n −5 ⎧ 36 ⎫ S = ⎨ ⎬ . a) 4(2t + 5) = 9t − 23 ⇔ 8t + 20 = 9t − 23 ⇔ –t = –43 ⇔ t = 43 ⇒ S = {43}. 37. a) = 3 3 27X − 8 27X − 8 9X 2 − 4 −9X +22 X 2 + 4 X − 21 12X 2 − 30X + 75−14X − 35 12X 2 − 44X + 40 . 13. 2 2 2 4 2 10. 2 + 2 + x + 2 + 2x + 2 + 3x + 2 + 4x ⎩ 35 ⎭ Rezolvări. a) . Se aplică teorema împărţirii polinoamelor şi se obţine n2 + 10 – 38. Sisteme şi totalităţi de ecuaţii 1. a) . ( 7 X − 4) 2 ( X − 2Y + 3 X − 5Y )( X − 2Y − 3 X + 5Y ) etc. 2004 x −1 x −1 2004 2004 ⎤ 1 1 ⎡ 2004 1 1 50.6875 ⇒ S = {–1. Răspunsuri 141 . Ecuaţii. x2 + 2 = ⎜ x + ⎟ − 2 2 3 X − 4 X + X − 12 x⎠ (2 X − 3) x ⎝ etc. 24. ∑ = ⎢∑ −∑ ⎥ .75}.5 3}. 27.(6)}. 7. = X 2 − X − 72 8X 3 +125 8X 3 +125 9X2 −4 ( X + 8)3 (5 X − 1) 24 X −1 3X − 4 X −1 ⋅ = 33. Fracţia este ireductibilă. 42. Ecuaţii (87–92) 1. (X – 1)3. a) x + = 0 ⇔ x = − ⇔ x = − 4 5 4 5 15 ⎧ 8⎫ ⇒ S = ⎨− ⎬ .. a) x − 6 = x − 7 ⇔ x − x = 6 − 7 ⇔ x = −1 ⇔ x = –3. a) [X 2.

8 ⎫⎬ . 7. 17. 2(1 + x + x2) = 42 etc. 2) Dacă a ≠ 0. a) −3x + 8 = 0. 3y − 8 = ⎩ 53 ⎭ 5 2 0. a) x ≠ 0. Răspunsuri . 18. = 3x − 1 2 x + 3 ⇔ 10x + 15 = 6x – 2 ⇔ 4x = –17 ⇔ x = –4. a) 1) Dacă a = 0. 39. 4. Fie x intervalul de timp în care trebuia parcursă distanţa. –5. 15.2}. 3 2}. 10}. –2m – 1 = 7 şi 3n – 3 = 2 etc. 21. S = ⎨ ⎬ .(6). a) 4X 2 + 12X + 9 = ⎩ 142 7⎭ Rezolvări. a) (3x – 2) + (5x + 1) = (3x + 5) + (5x – 2) ⇔ 9x – 122 ⎩122 ⎭ 12x + 4 + 25x2 + 10x + 1 = 9x2 + 30x + 25 + 25x2 – 20x + 4 ⇔ –12x + 1 = 25 ⇔ –12x = 24 ⇔ x = –2 ⇒ S = {–2}. 90(x – 3) = 60(x + 2) etc. 19. a) 7x2 − 8x = 0 are S = ⎧⎨0. 28. 35. 32. –8. a) 3X 3 – 6X 2 + 5X – 7m se divide cu X + 3 ⇔ 150 ⎧150 ⎫ –81 – 54 – 15 – 7m = 0 ⇔ 7m = 150 ⇔ m = ⇒ S =⎨ ⎬ .5. z = 2.(3).8.25}. x + 24 + x + 32 + x + 41 = x + 8 etc. a) 8(x + 7) + 6 = 5(x − 2) + 11 ⇔ 8x + 56 + 6 = 5x – 14 + 11 ⇔ 8x – 5x = – 5 x 1 − 3x 65 ⇔ x = –21. a) Se ţine cont că 6 = (–1)(–6) = (–6)(–1) = (–2)(–3) = (–3)(–2) = 1⋅6 S = ⎨− ⎬ ⎩ 27 ⎭ = 6⋅1 etc.= 72 ⇔10x + 10 = 72 ⇔ 10x = 62 ⇔ x = 6. x ≠ –1. 25. a) (20x – 1)2 + (21x + 2)2 = (29x + 1)2 ⇔ 400x2 – 40x + 1 + 441x2 + 84x + 4 = 841x2 + 58x + 1 ⇔ – 40x + 84x + 4 = 58x ⇔ –14x = – 4 ⇔ 7x = ⎧2⎫ 2 ⇒ S = ⎨ ⎬ .(6) ⇒ S = {–21. a) 3x2 – 11x – 12 = 0. 2. a) 6X 2 + 58 nu are rădăcini reale. 29. 41.(3) sau x = – 0. ⎩ 3a ⎭ 37. a) (4x − 3)(5x + 4) = (2x + 7)(10x − 8) + 11 ⇔ 20x2 – 15x + 16x – ⎩7 ⎭ 2 12 = 20x – 16x + 70x – 56 ⇔ –15x + 16x + 16x – 70x = –56 + 12 ⇔ –53x = –44 ⇔ 44 53x = 44 ⇒ S = ⎧⎨ ⎫⎬ . 8. a) x2 − 18 = 0 are S = {−3 2 . 9. a) –216 – 18 – 7 ⎩ 7 ⎭ 229 ⇒ 27m – 12 = –17 ⇔ 216 + 18 + 27m + 12 = 17 ⇔ 27m = –229 ⇔ m = − 27 ⎧ 229 ⎫ . 5z − 14 = 0 ⇔ x = –1. Fie x raţia progresiei. S = ∅. a) (x – 3)2 − 7 = 0 ⇔ | x – 3 | = 7 ⇔ x – 3 = 7 sau x – 3 = –7 ⇔ x = 10 sau x = –4 ⇒ S = {–4. 5. a) 4X 2 – 12 are rădăcinile − 3 .25 ⇒ S = {–4. 22. 2.(6)}. Fie x numărul căutat. a) 72 de salturi. 3.(6).2 ⇒ S = {6. 20. a) –10 + 11 = –15 + a ⇔ a = 16. 40. a) 4ax − 17 = 3x + 14 ⇔ (4a – 3)x = 41 etc. 23. y = 2. a) | 2x + 3 | + | 3y − 8 | + | 5z − 14| = 0 ⇔ 2x + 3 = 0.(3)}. a) x = 3 5 − 6 ⇒ x3 = 5 − 2 etc. 24. 38. 43. Ecuaţii de gradul II cu o necunoscută (93–97) 1. 42.(6) ⇒ S = {– 0. 5. a) | 3x – 7 | = 9 ⇔ 3x – 7 = 9 sau 3x – 7 = –9 ⇔ 3x = 16 sau 3x = –2 ⇔ x = 5. 16. Indicaţii. 14. a) = ⇔ 65 x = 19 − 57 x ⇔ 122 x = 19 19 13 19 ⎧ 19 ⎫ 2 2 2 2 2 ⇔ x= ⇒ S =⎨ ⎬ . a) 12x2 = 0 are S = {0}. 6.5. a) 6 x 2 − 4 6 x + 13 + 2 y 2 − 8 2 y + 20 = 5 ⇔ ( 6 x − 2) 2 + 9 + ⎧ 14 ⎫ ( 2 y − 4) 2 + 4 = 5 etc. 3.

x ≠ 4. a) 36 – 99m < 0 etc. '). Indicaţii. 28. 32. 11. m se află din condiţiile: ∆ > 0 şi X 2 − 7 X + 60 ( X − 5)( X + 12) X + 12 S = 0 etc. y2 – 8y + 12 = 0 are soluţiile 2 şi 6. 121 + x2 7x 136 ⇔ x2 = 7x. 3 10}. Răspunsuri 143 . 27. a) = ⇔ x2 + 16 = 10x. X 2 + 11X + 28 = (X + 7)( X + 4). x ≠ 8 ⇔ x2 – 10x + 16 = 0. x ≠ 7 ⇔ x(x – 7) = 0. 24. a) x2 + 4x + − 3 − 10 1 = 0 are S = {−2 − 3 . a) . a) 45 + 36 + m = 0 ⇔ m = –81. y2 – 13y + 30 = 0 are soluţiile 3 şi 10. a) Numerele căutate sunt soluţiile ecuaţiei x2 – Sx + P = a a 0. 22. 35. a) 4X 2 + 12X – 1 are rădăcinile şi 2 − 3 + 10 . a) Polinomul cu coeficientul dominant 1 P(X) = X 2 – SX + P. a) X 2 + 11X + 28 are S = − b c = –11. S =− 34. a) X 2 + 5mX + 15 este 11. x2 – 12x + 27 = 0 are soluţiile 3 şi 9. x6 − 13x3 + 30 = 0 are S = {3 3 . 21. a) X 2 + 11X + 28 are rădăcinile –7 şi – 4. P = = 28. 29. 25.375. x ≠ 4. 26. − 2 . a) Fie y = x3. Ecuaţia ataşată noului 1 polinom se obţine înlocuind x cu în ecuaţia anterioară.75}. a) Fie y = x3. a) x2 − 21x + 5 = 0 are a a b c = 21. x ≠ 55m + 15 = 0 ⇔ m = − . − 2 + 3} . 16. a) = x −8 x −8 x−7 x−9 ⇒ S = {2}. a) = 55 x−7 x−7 x 2 + 16 10 x ⇔ x2 + 16 = 10x. 18. Fie y = | x | ≥ 0. 3 32 }. a) 1 1 + x1 x2 = x1 + x2 x1 x2 etc. x6 − 30x3 − 64 = 0 are S = {− 3 2 . x ≠ 8 7 ⇒ S = {0}. 14. 12. Condiţia cerută este satisfăcută de toate polinoamele cX 2 – 13cX + 85c.75. 17. 6}. x4 − 8x2 + 12 = 0 are S = {− 6 . 33.125 ⇒ m ∈ (15. y2 – 30y – 64 = 0 are soluţiile 32 şi –2. 20. Rezultă 1 + 5(m – 3)x + 4mx2 x Rezolvări. P = = 5. c2 = am = a(a – n) sau c2 = a2 – an şi b2 = an = a(a – m) sau c2 = a2 – am. 30. a) 9 – 24m = 0 ⇔ m = 0. a) x2 + 4x + 5 = 0 are S = ∅.(2X + 3)2 are rădăcinile – 0. 30. Ecuaţia ataşată lui P(X) este x2 + 5(m – 3)x + 4m = 0. x ≠ 4. X 2 − 15 X + 50 ( X − 5)( X − 10) X − 10 = = 31. 13. c o constantă. Rezolvaţi în R+ ecuaţia y2 − 13y + 42 = 0 etc. x ≠ 5 ⇔ 12x + 35 = 13x + 36. Se ţine cont că x12 + 3( m − 2) x1 + 2m = 0 şi x22 + 3(m − 2) x2 + 2m = 0 ⇒ ( x12 + x22 ) + 3(m − 2)( x1 + x2 ) + 4m = 0 ⇒ ( x13 + x23 ) + 3(m – 2) ( x12 + x22 ) + 2m( x1 + x2 ) = 0 ⇒ ( x14 + x24 ) + 3(m − 2)( x13 + x23 ) + 2m( x12 + x22 ) = 0 etc. x ≠ 5 ⇔ x2 + 12x + 35 = x2 + x−4 x−5 13x + 36. 19. x ≠ 5 ⇒ S = {–1}. 2 15.125. a) 81 – 56m > 0 etc. a) 16x2 – 24x + 9 = 0 are S = {0. P(X) = X 2 – 13X + 85. a) Fie y = x2. 10. 2 . a b c m n h 12 4 6 4 3 4 8 4 2 23. a) 121 – 8m < 0 ⇔ m > 15. 36.

a) − = 7 ⇔ –5 = 7x – 7. x −8 x +9 2x + 5 x + 9 ⇔ 4x2 + 20x + 25 = x2 – 81. x ≠ –9 ⇒ 18x = –145. a) = ⇔ 2x + 10 = x2 – 12x + 32. a) x −8 x −6 ⎩7⎭ x−7 x+5 = ⇔ x2 – 13x + 42 = x2 – 3x – 40. a) − =1 ⇔ = ⇔ 8x = x2 – 7x – 8. x x −8 x +5 ≠ 8 ⇔ x2 – 14x + 22 = 0. Ecuaţia dată are S = ⎨ ⎬ . x ≠ 0. 3 x 2 − x − 56 − 6 x + 42 x −8 6 3 ⇔ x2 – 7x – 14 = 3. a) − =0 ⇔ = ⇔ 4x – 8 = 9x – 9. x −8 6 6 x −8 x − 8 3x + 30 14. 10. x ≠ 8.= 0 etc. x ≠ 1. x ≠ 6 ⇒ 10x = 82.5 ⇒ Ecuaţia dată nu are soluţii. a) = ⇔ x2 + 18x + 81 = x2 – 64. Ecuaţia dată are S = {–21. 15. 7 x −1 x −1 4 9 4 9 2. 3. Aria dreptunghiului este o funcţie de gradul II ce are valoare maximă etc. x ≠ 0. x ≠ 8. x ≠ 9.2}. x ≠ 8. Ecuaţia dată are S = ⎨ . a) − 8 = 0 ⇔ x – 8x + 72 = 0. x ≠ –5. x ≠ –9 ⇒ 7x = 73. 11. a) = 3+ ⇔ − =3 ⇔ = ⇔ x2 – 64 = 3x2 + 3x. x ≠ 9. x ≠ 9. x ≠ 9 ⇔ x = –9. x ≠ Ecuaţia dată are S = {–8.8}. 8 1 1 8 x +1 8 7.0(5)}. x ≠ 9.(3)}. a) = ⇔ x2 + 6x – 16 = x2 + − =1 ⇔ = +1 ⇔ x −9 x +8 x −9 x +8 x−9 x+8 11x – 180. x−9 7 2 1 2 1 = ⇔ 2x = x – 9. Ecuaţia dată are S = {32. x ≠ –8. 6. a) = ⇔ x2 – 81 = x2 – 7x – x −8 x −8 x −8 x −8 x +9 x−7 x+5 ⎧ 73 ⎫ − =0 ⇔ 8. Răspunsuri .5 ⇔ 3x2 + 20x + 106 = 0. 9. x ≠ –8 ⇔ 3x = –64. Ecuaţia iniţială are soluţia . Ecuaţia dată are x −8 x −6 x+9 x+8 S = {8. x −1 x − 2 x −1 x − 2 x 9 x −9 Ecuaţia iniţială are soluţia 0. 5. 12. 3. x ≠ 1 ⇒ 7x = 2. a) = x − 9 2x + 5 9. 7 + 37 }. 2 2 ⎩ ⎭ 8 8− x x x − 9 x +1 − =0 ⇔ = 0 ⇒ S = ∅. x − 2 x + 20 12 x − 2 12 x−2 13. 41. Ecuaţii raţionale (98–100) 4 9 2 1. x ≠ 0. a) − =0 ⇔ = 0 ⇒ S = ∅. a) = 2 − = 2 ⇔ x − 7 x + 7 x − 49 x 2 − 49 x − 49 8. a) 144 Rezolvări. x ≠ 9 ⇒ 7x = 72. x ≠ 8. x ≠ –2.2. a) − =0 ⇔ x−9 x x−9 x 2 x−4 Ecuaţia iniţială are soluţia –9. x −9 x −9 x −9 x 72 4. x ≠ –5. ⎬. x −9 x +8 x −9 x +8 x−9 x+8 x ≠ 9. x ≠ –8 ⇔ 5x = 164. x ≠ 8 ⇒ =1+ ⇔ x −8 x x −8 x x −8 x ⎧15 − 255 15 + 255 ⎫ x2 – 15x – 8 = 0. x ≠ –8. x ≠ 0. x ≠ –2. x ≠ 8. Ecuaţia dată are soluţia . Indicaţii. x ≠ 2 ⇒ 5x = 1. Ecuaţia dată are S = {7 − 37 . Dimensiunile dreptunghiului sunt x şi p – x. x ≠ 9.

a) ⎨ 2 ⇔⎨ ⎨ 2 ⎩4 y − 3 y = 12 ⎩ y = 12 ⎩25 y − 24 y = 1 ⎩ x − 24 y = 1 ⎡ ⎧ x = −0. 2. (5. = x −1 1 1 x +1 18. 17. 3)}. 0. 8. a) ⎨ x + y = S şi xy = P implică x2 + y2 = S2 – 2P. x ≠ 7 etc. S = {(2. 20. (3. a) Soluţiile sistemu⎨ ⎩3 x + 5 y = 13 ⎩12 + 5 y = 13 ⎩ y = 0. Indicaţii. Se obţine ecuaţia y2 + 2y – 6 = 0 x x−2 x 1 1 etc.04 ⇔ ⎢ ⎨ ⎧x = 5 ⎩3 x + 5 y = 13 ⎪⎢ y = 1 ⎢⎨ ⎩⎣ ⎢⎣ ⎩ y = 1 ⎧5 x = 20 ⎧x = 4 ⎧x = 4 ⇔ ⎨ ⇔ ⎨ ⇒ S = {(4. 21. (3. 4). ⎧S − 3P = −13 ⎧S = 5 6. S = ⎨ . 5.5 etc.2. 3). 5)}. 4. (4. 12)}. y = x + ⇒ x 2 + 2 = y 2 − 2. –0. ⎬. x ≠ 7 ⇔ x2 – 7x – 17 = 0.2 lui sunt soluţiile ecuaţiei t2 – 7t + 12 = 0. S = {(2. 2)}. 1)}. S = {(3. Rezultă x – 1 = 1 sau x – 1 = 0. 3. S = {(3.04). Ecuaţia are soluţiile 2 şi 3. 2 2 ⎩ ⎭ 1 2 1 16. x x 4. x ≠ –7. a) x + y = S şi xy ⎧S 2 − 2 P = 13 ⎧S = 5 = P implică x2 + y2 = S2 – 2P. a) y x − 7 x 2 + 7 x + 49 x 3 − 343 1 . a) − = ⇔ x2 + 7x + 49 – 2x + 14 = 1. 5). a) ⎧2 x − 5 y = 7 ⇔ ⎨⎡ y = −0. Se obţine ecuaţia y2 – 5y – 14 = 0 etc. 3). Sisteme şi totalităţi de ecuaţii (102–109) ⎧x = 4 ⎧x = 4 ⎧x = 4 ⎧x = 2 y 1. ⎨ ⎩9 xy = 180.04 ⇒ S = {(–0. y2 – 3y + 2 = 0 are soluţiile 1 şi 2. ⎩2S = 10 soluţiile ecuaţiei t2 – 5t + 6 = 0. Ecuaţia are soluţiile 3 şi 5.⎧ 7 − 117 7 + 117 ⎫ x ≠ –7. a) ⎨ ⇔ ⇔⎨ ⇔⎨ ⎩3 x − 2 y = 2 ⎩12 − 2 y = 2 ⎩y = 5 ⎩2 x − 3 y = 12 ⎧x = 5 y ⎧x = 5 y ⎧x = 2 y ⎧ x = 24 ⇔ ⎨ ⇔ ⇒ S = {(24. soluţiile ecuaţiei t2 – 5t + 6 = 0. ⎩9 P = 180 ⇔ ⎧S 2 = 81 ⎧| S | = 9 Soluţiile sistemului sunt soluţiile ecuaţiei t2 – 9t + 20 = 0 sau ⇔ ⎨ ⎨ P = 20 ⎩ ⎩ P = 20 Rezolvări. 7. a) ⎨ ⇒ S = {(4. 2)}.2 ⎧x = 5 y ⎢⎨ ⎪ ⎢ ⎩ y = −0. y = etc. ⎧ x 2 + y 2 = 41 ⎧S 2 − 2 P = 41 9. Ecuaţia are soluţiile 2 şi 3. ⎨ Soluţiile sistemului sunt ⇔ ⎨ ⎩ P = 6. Ecuaţia are soluţiile 3 şi 4.2)}. 3)}. y = x − ⇒ x 2 + 2 = y 2 + 2. (5. a) x + ⎧2 S − P = 1 ⎧S = 8 ⇔ ⎨ Soluţiile sistemului sunt soluţiile ecuy = S şi xy = P implică ⎨ ⎩3S = 24 ⎩ P = 15. Răspunsuri 145 . aţiei t2 – 8t + 15 = 0. a) x + y = S şi xy = P implică ⎨ ⇔ ⎨ Soluţiile sistemului sunt ⎩3P = 18 ⎩ P = 6. x ≠ 7.

5 y 3 + 2 y 3 = 28 3 ⎧ 3 ⎧ 49 ⎪⎪ x = − 14 y ⎧⎪8t 2 y4 − 3ty4 =11 ⎧x = 1 ⎪x = − sau ⎨ ⇔ ⎨ 7 11. y ≠ –3. 1)}. a) (x2 + 7x)(x2 – 6) = 0 ⇔ ⎢ ⎢ − 5 + 37 . 4)}.5 y – 7t = 9t + 6 ⇔ 56t2 – 16t – 6 = 0 cu soluţiile 0. 4)}. t = . S = {(–5. a) t = . a) x ≠ 2.5 ⇒ S = {(2. 16. ⎨ ⎩v = 1 ⎧15u − 12v = 2 1 1 . Rezolvări. (4. (–4. Răspunsuri . (5. t + = 2 ⇒ t2 – ⎨ t y 1 ⎩27u + 24v = 15 ⎪ v= 4 ⎩⎪ ⎧x = y ⎧x = y 2t + 1 = 0 ⇒ t = 1. ⎢⎣ x = 2 146 ⎡x = 0 ⎢ x = −7 ⎡ x2 + 7 x = 0 ⇔ ⎢ ⎢ 2 ⎢x = − 6 ⎣⎢ x − 6 = 0 ⎢ ⎣⎢ x = 6 . 5). Rezultă ⎨ 3 ⇒ = ⇒ 56t2 3 3 y (3t + 2) 7 ⎪⎩3ty + 2 y = 28 3 ⎧ x = 0. Atunci ⎨ 4 ⎨ ⎪⎩3ty + 5y4 = 2 ⎩y = 2 ⎪ y = 23 49 . ⎩ ⎧8t + 3 y = 11 1 implică ⎨ x ⎩6t − 2 y = 4 1 1 13. ⎪− 9 y 3 + 2 y 3 = 28 ⎩ ⎪⎩ 14 y 4 (8t 2 − 3t ) 11 ⇒ ⇒ 16t2 – 6t = 33t + 55 ⇔ 16t2 – 39t – 55 = 0 cu soluţiile –1 şi = 4 2 y (3t + 5) ⎧⎡ 55 32 ⎪⎢ x = 4 16 245 ⎪⎢ ⎪⎢ 55 ⎧ 55 32 ⎧x = 1 ⎪⎢ x = − 4 ⎪⎪ x = 16 y 55 ⎧ x = − y ⎪ 16 245 12. u = ⎧ ⎧t = 1 ⎧x = 1 ⇔ ⎨ ⇒ ⎨ ⎩y =1 ⎩y =1 ⎧20u − 15v = −5 ⇔ ⎨ ⎩18u + 15v = 24 ⇒ S = {(1. a) x2 + 5x – 3 = 0 ⇔ 5y = 10 y = 2 ⎩ ⎩ ⎡ − 5 − 37 ⎢x = 2 17. a) u = . ⎨ ⇔ ⎨ ⇒ S = {(2. a) x = ty. 14. v= ⇒ ⎨ ⇔ x−2 y+3 ⎩9u + 8v = 5 1 ⎧30u − 24v = 4 ⎪u = 1 x ⇔ ⎪⎨ 3 ⇒ S = {(3. –5. –5). y ≠ 0. ⎨ sau 14 ⎩1. 2)}. ⎧u = 0. ⎨ sau ⎨ ⇔ ⎨⎡ y = 1 sau ⎪⎨⎣ 16 ⎩− 3 y 4 + 5 y 4 = 2 245 4 ⎪⎢ y = −1 ⎪ ⎪⎡ y = 4 32 y =2 ⎩⎣ ⎪⎩ 16 ⎪⎢ 245 ⎪⎢ 32 ⎪⎢ 4 ⎪⎢⎣ y = − 245 . ⎧⎪8t 2 y 3 − ty 3 = 12 y 3 (8t 2 − t ) 3 10. Prima ecuaţie are soluţiile 4 şi 5. a) Aplicăm substituţia x = ty.5 şi − . a doua ecuaţie are soluţiile –4.ale ecuaţiei t2 + 9t + 20 = 0. Indicaţii. a) x ≠ 0. –4). 15. v = ⇒ x y ⎧16t + 6 y = 22 ⇔ ⎨ ⎩18t − 6 y = 12 ⎧4u − 3v = −1 ⇔ ⎨ ⎩6u + 5v = 8 1)}.

5}. (3).5 ⇔ ⎢x = − ⎢ ⎢ 2 ⎢ 22 ⎢ ⎢ 7 7 ⎢ x = 0. 2⎫⎬ . 26. 22. 1 ⎡ 4 − =2 4 1 4 x+7 x 2 − 3 x − 62 = +2 ⇔ = 25. a) ⎢ x − 6 x + 5 ⇔ ⇔ =0 ⎢ 2 x−6 x+5 x−6 x+5 ( x − 6)( x + 5) ⎣⎢5 x − 4 x + 1 = 0 1 ⎡ 5 ⎢x−5 = x+6 +3 ⎢ 1 ⎡ 5 ⎢x = 0 − =3 ⎧ 3 − 257 3 + 257 ⎫ ⎢ . a) x ≠ 1.5 ⎡ 2 + 2 =0 ⎢ ⎢ ⇒ S = {–0. a) ⎢ 2 19. 1. a) x ≠ –4. a) x ≠ –3. (3).5 ⇔ ⎢ x = 0.5 ⎢ x − 3 = x2 − 9 ⎢ ⎢ ⎢ x = − 17 ⇒ S = ⎧⎨− 2. 3 − 2 x ⇔ ⎢⎢ x = 1 ⎢ 2 ⎣⎢3x + 2 x − 1 = 0 ⎢⎣ x = 0. a) | 2x – 3 | = 5 ⇔ ⎢ ⎣2 x − 3 = 5 ⎣x = 4 ⎢x = − 22 ⎢ ⎢⎣ x = 0. 2 x = ⇔ ⎢ 11 11 ⎭ ⎢ ⎩ ⎢ 17 ⎢ ⎢x = − ⎣x = 2 11 ⎣ 1 1 ⎡ 5 ⎡13 − 2 x ⎡ 2 x 2 − 5 x + 52 = 0 −2= 2 = 2 ⎢ ⎢ 1 ⎡ 5 x−4 4 x − 16 x x − − 16 ⎢ ⎢ 7 ⎢ x − 4 − x 2 − 16 = 2 ⇔ ⎢ x = 0.5.(3). 7 24. x ≠ 3. 3 ⎣ ⎡ x = −1 ⎡3 − 2 x = 2 ⎡ 2 ⎡ x2 − 4x − 5 = 0 =1 ⎢ ⎢ 20. ⎣ x = 0. 1. − 17 . x ≠ 4. 4}. (3) ⎢⎣11x − 5 x − 34 = 0 1 ⎡ 2 ⎡ x = −2.5 ⎢ ⎡2 x − 3 = −5 ⎡ x = −1 ⇔ ⎢ ⇔ ⎢ ⇒ S = {–1.5.5 ⎣⎢11x − 4 x − 7 = 0 ⎢x = − ⎢x = − ⎢⎣ 22 22 ⎣ ⎣ ⎡x = 4 ⎢ x = 6. 23. ⎢⎣ x = −0. Indicaţii. Răspunsuri 147 .5. a) ⎢ 2 ⇔ ⎢ ⎢ x = −1 ⎣3x − 2 x − 1 = 0 ⎣⎢3x + 2 x − 1 = 0 ⎢ 1 ⎢ ⎢x = − . ⇔ ⎢ ⇒S= ⎨ ⎬ . 3 − x x − 9 ⇔ ⎢x = 1 ⇔ ⎢ 2 ⎢⎣ x = −0. a) ⎢ 2 ⇔ ⎢x = 5 21.7 ⎡ ⎡ x = −1 ⎢x = 2 ⎢x = 5 2 ⎡x − 4x − 5 = 0 ⎡2 x − 7 = 0 ⎢ ⇔ ⎢x = 1 18. (3) ⎢⎣3 x − 2 x − 1 = 0 1 ⎡ x = 1. a) ⎢ x − 5 x + 6 5 − 13 ⎢x = 2 2 2 2 ⎩ ⎭ ⎢⎣( x − 4 x)( x − 5 x + 3) = 0 2 ⎢ ⎢ 5 + 13 ⎢x = 2 ⎣ Rezolvări.

Indicaţii. a) Re⎨ ⎩− 5m − 2n = 19 ⎩− 5m − 2n = 19 ⎩− 5m + 31 = 19 ⎩5m = 2 ⎧40 − 8 + 10m − n + 2 = 0 ⎧10m − n = −34 ⇔ ⎨ etc. ⎨ y = 4 b) După substituţiile u = . ⎪ 4x + 9 y = 4 ⎪4 + 9 = 4 ⎪⎩ xy ⎪⎩ y x 1 ⎧ xy ⎧ 9 x + 16 y =7 ⎪ 9 x + 16 y = 7 ⎪ xy ⎪ ⎪ ⇒ ⎨ etc. 27. ⎩ ⎪y + z = 6 ⎪y + z = 6 ⎩ ⎩ ⎧x = 1 1 1 1 ⎪ se continuă ca la punctul a). ⎪⎩ 3 5 m − 2 n = 12 ⎧ ⎧5m − 2n = 12 ⎧n = −15. 2 ⎣ ⎢⎣ x = 2 ⎧ 2 ⎪− + n = 4 ⎧1 + 3mx + n − 2 = 3 ⎧3m + n = 4 ⎧3m + n = 4 29. 32. ⎨ 1 ⎪ xy ⎪ 3x − 20 y = 4 = ⎪⎩ 3 x − 20 y 4 ⎪⎩ xy ⎧u + v = 7 1 1 36. ⎨ ⇔ ⎨ etc. y ∈ R+.5 ⇔ ⎨ ⇔ ⎨ ⇔ ⎨ etc. ⇔ ⎨ ⎪⎩ x − y = 3 ⎪⎩ x − y = 3 148 Rezolvări. Rezultă sistemul simetric ⎨ 2 etc. a) | x2 – 5x | = 5 ⇔ ⎢ 2 ⇔ ⎢ 5 − 13 ⎢x = 5−3 5 ⎢ ⎢ x − 5 x = −5 ⎣ 2 ⎢ ⎢x = 2 ⎢ ⎢ 5 + 13 ⎢x = 5+3 5 ⎢ . Fie = u . t = x z y ⎪ z = 2. 31. = v. a) ⎨ ⇔ ⎨ ⇔ ⎨ ⇔ ⎪⎨ 3 ⇔ ⎩4 − 6mx + n − 2 = 8 ⎩− 6 m + n = 6 ⎩9m = −2 ⎪m = − 2 ⎪⎩ 3 2 ⎧ ⎪⎪n = 4 3 ⎧5 − 6 + 5m − 2n = 11 30. a) Suma coeficienţilor este P(1). ⎩ ⎧8x + 3 y ⎧8 3 ⎪ xy = 3 ⎪y + x =3 ⎪ ⎪ 34. Răspunsuri . ⎧⎪ x + y + 2 xy = 7 ⎧⎪ x + y = 7 38.⎡ 5− 5 3 x + 19 x= ⎡ 5 ⎢ 2 ⎢x−5 = x+6 ⎢ ⎢ ⎢ 5+ 5 2 ⎢x = 0 ⎢x = 2 ⎡ x x − 5 = 5 ⇔ ⎢ etc. Fie x + y = S şi xy = P etc. v = . ⎨ ⇔ ⎨ ⎩5 − 6 − 5m − 2n = 18 ⎪m = − 2 . x ∈ R+. a) Se rezolvă siszolvaţi sistemul ⎨ ⎩− 5 − 2 − 5m − n + 2 = 0 ⎩− 5m − n = 5 ⎧x + y + z = 7 ⎧x + y = 5 ⎧x + y = 7 ⎪ ⎪ 33. ⎨ etc. Sistemul este 2 x y ⎩u + v = 29 simetric omogen. a) Se adună ecuaţiile! ⎨ x + z = 3 ⇔ ⎨ x + z = 3 ⇔ temul simetric ⎨ xy = 36 . 37.5 ⎧n = −15. 35.

5. 18. c = 2. 3.625 ⇒ S = (– 0. 24.25 ⇒ S = (–'. 0.8. Înlocuind x cu 1 – x. a) –5x + 13 < 0 ⇔ 5x > 13 ⇔ x > 2.5). (6) ⎧3 x > −2 ⇒ ⇔ ⎨ ⇔ ⎨ ⎩ x < 0. ').625.25). a) ≤ 0 ⇔ x – 3 < 0 ⇔ x < 3 ⇒ S = (–'. a) ⎨ ⇔ ⎩4 x + 5 < 11 ⎧ x > −0.25. a) < 0 ⇔ 3x – 1 < 0 ⇔ x−3 3x − 1 3x < 1 ⇒ S = (–'. f(x) se află eliminând f(1 – x) din relaţia iniţială şi cea obţinută anterior.4. ⎪ yz = 20 ⎪ yz = 20 ⎩ ⎩ robinet umple bazinul în x minute. Indicaţii. '). a) –8 < 9 – 2x < 25 ⇔ ⎨ ⇔ ⎨ ⎩ x > −21 ⎩9 − 2 x < 25 Rezolvări. 13). Se înlocuieşte X cu 2 – X. 16. a) (–'. a) S = [–4.8 ⎧ x > 0. a) 2(x − 3) ≤ 10x − 7 ⇔ 2x – 6 ≤ 10x –7 ⇔ 8x ≥ 1 ⇔ x ≥ 0. Rezolvaţi sistemul ⎨ 2 42.7]. y ⎩⎪ x mul este simetric.75 ⇒ S = [1. 0. a) ⎨ ⇒ S = ∅. − b 2 − 4ac b 2 = −0. Un 2 ⎩ x + y = 74.5 ⇒ S = (4.(3). ').5 ⇒ S = (–'. 50. Fie x2 – 3x – 2 = t2. 11. − 2a 4a = 6 etc. 49. 17. a) –8x < 5 ⇔ x > – 0.(6). 5.5].6 ⇒ S = (2. 10. '). a) [–2. 21. a) –5 < 4 – x < 25 ⇔ ⇔ ⎨ ⎨ ⎩x < 6 ⎩ x + 7 < 13 ⎧x < 9 ⎧9 − 2 x > −8 ⇒ S = (–21. a) 4x − 3 < 14 ⇔ 4x < 17 ⇔ x < 4.6). 1. Siste43. '). 3 2 13. 12. 4. a) 4x − 7 < 0 ⇔ 4x < 7 ⇔ x < 1.5 ⎧x + 2 < 3 ⎧2 x − 1 < 0 (–'. a) –2 < x + 7 < 13 ⇔ ⎧ x > −9 ⎧ x + 7 > −2 ⇒ S = (– 9. 25. (6) ⇒ S = (0. a) 5x + 3 ≤ 7x − 4 ⇔ –4x ≤ –7 ⇔ 4x ≥ 7 ⇔ x ≥ 1. ').5 ⇒ b = –5a. –2].75. 46.⎧ xy = 12 ⎧ x 2 y 2 z 2 = 3600 ⎧ x − y = −2 ⎪ 39. Cap VI. (3) ⎩x − 7 > 1 ⎩3 x − 1 > 0 ⎧3 x − 1 > 1 (0.125 ⇒ S = [0. 47.5 S = (– 0. 6). 2. 6. de unde 2 – X se înlocuieşte cu X.25 ⇒ S = [–3. a) 2(x + 3) < 15 ⇔ 2x + 6 < 15 ⇔ 2x < 9 ⇔ x < 4. a) –2 < 3x < 18 ⎨ ⎩ x < 1. a) S = (–'. Inecuaţii. 9).75 ⇒ S = (–'. 40. 48. Rezolvaţi sistemul ⎧ 30 45 ⎪ x + y =1 xy 6 x+ y 5 1 1 5 ⎪ = ⇒ = ⇒ + = etc. '). a) ⎨ ⇒S= ⇔ ⎨ ⇔ ⎨ ⎩x > 8 ⎩ x > 0. ').5 ⇒S= ⎨ ⎩ x > −8 149 . 8. Se ţine cont că ⎨ x+ y 5 y x 6 xy 6 ⎪ 20 + 70 = 1. 14. 4. 9. 26. '). 15. 2. a) (x + 2)2 ≥ (x + 3)(x – 3) ⇔ x2 + 4x + 4 ≥ x2 – 9 ⇔ 4x ≥ –13 ⇔ x ≥ –3. 5. 23. 1.7. 1. a) –2x + 11 < 9 ⇔ 2x > 2 ⇔ x > 1 ⇒ S = (1. a) ⎨ xz = 15 ⇒ ⎪⎨ xz = 15 etc.125. 8.(6). a) (x + 3)2 ≤ (x − 2)2 ⇔ x2 + 6x + 9 ≤ x2 – 4x + 4 ⇔ 10x ≤ –5 ⇔ x ≤ –2 ⇒ S = ⎧x < 1 ⎧ x < 0. 20. 19. 22. Răspunsuri ⎧4 − x > −5 ⇔ ⎨ ⎩4 − x < 25 ⎧ x < 8.75). a) S = (–'. 4.4] ∪ [8.(3)).6.6 ⎩3 x < 1. 3). a) 3(x − 1) ≤ 4(x − 3) ⇔ 3x – 3 ≤ 4x –12 ⇔ x ≥ 9 ⇒ S = [9.5). Atunci x2 – 3x = t2 + 2 etc. '). Sisteme şi totalităţi de inecuaţii (114–122) 1.(3)). 7. a) 2(–x + 7) ≥ 3 ⇔ –2x + 14 ≥ 3 ⇔ x ≤ 5.25 ⇒ b – 4ac = a. 1 – x se înlocuieşte cu x şi se obţine f(1 – x) + 3f(x) = 5(1 – x)2 + 2(1 – x) etc. 47. Se continuă ca la ex. iar al doilea – în y minute.

19) ⎢ x ∈ (−10. a) | 7 – x | ⎣ x ∈ (6.5. m ∈ (–'. − 6) ⎡ x < −6 ⎡2 x − 1 < −13 ⇒ S = (–'. –12) ∪ (6. 32. '). 40. 27. ' ) ⎡ x ∈ (−' . 150 Rezolvări. ' ) ⇒ S = (–'. 37. a) ∆ ≥ 0 ⇒ 1 + 6m + 8 ≥ 0 ⇔ m ≥ –1. 4) ∪ (–2. '). a) | x + 3 | ≥ 9 ⇔ ⎢2 x > 33 ⇔ ⎢ x ∈ (33. 29.5 ⎧2 x ≥ −5 ⇒ S = [–2. '). –92) ∪ (106. a) 2X2 – 3X – 5m trebuie să aibă ∆ ≥ 0. − 92) ⎡ x < −92 ⎢ x > 106 ⇔ ⎢ x ∈ (106. Indicaţii. 33. ' ) ⇒ S = (–'.(4)]. 19) ∪ (–10. − 33) ⎡2 x < −33 ⇒ S = (–'. ' ) ⎣x > 7 ⎣2 x − 1 > 13 ⎡ x ∈ (−' . ') = R.⎧ x ≥ −2.5 ⎩2 x ≤ 5 ⎧ x ≥ −9 ⎧ x + 7 ≥ −2 ⇒ S = [–9. a) ⎣ ⎡ x − 11 < 8 ⇔ a) ⎢ ⎣ x + 12 > 2 ⎡2 x − 17 < 8 ⎢3x + 5 > 2 ⇔ ⎣ ⎡ x ∈ (−' . ⎣ ⎡ x ∈ (−' . 12. 44. a) | 2x – 1 | ≥ 13 ⇔ ⎢ ⎣ x ∈ ( 7. ') = R. m ∈ [–1. a) ∆ ≤ 0 ⇒ 1 – 3m + 9 ≤ 0 ⇔ m ≥ 3. 46.5 ⇒ S = (–'. ' ) ⎣ ⎣ ⎡ x < −12 ⎡ x + 3 < −9 ⎢x + 3 > 9 ⇔ ⎢x > 6 ⎣ ⎣ ⎡ x − 7 < −99 ⇔ ≥ 99 ⇔ ⎢ ⎣ x − 7 > 99 ⎡ x ∈ (−' . 36. 9 + 40m ≥ 0 ⇔ m ≥ 4. '). 4) ⎢ x ∈ (−2. –6) ∪ ⇔ ⎢ ⇔ ⎢ 38. 47. –7. '). 7 45.5. –2]. '). –5]. − 12) ⇔ ⎢ ⇒ S = (–'. 8. ' ) ⇒ S = (–'.(3).(3). a) ∆ ≥ 0 ⇒ 1 – 9m + 3 ≥ 0 ⇔ m ≤ 0.(4). a) x – 7 ≥ 0 ⇔ x ≥ 7. '). a) 3x – 10 > 0 ⇔ x > 3.(3).5]. 43. 15 50. 49. a) ∆ ≥ 0 ⇒ 1 + 7m – 14 ≥ 0 ⇔ m≥ 13 . 31. a) ∆ > 0 ⇒ 25 + 15m – 21 > 0 ⇔ m > − 4 . 2. ' ) ⎣ ⎣ ⎡ x ∈ (−' .5) ⎡ x < −7. m ∈ [4.5 ⎣2 x − 3 > 18 (–'. ').5) ⎡ x < 12. m ∈ [–0.(4). '). a) ∆ ≥ 0 ⇒ 9 + 32m ≥ 0 ⇔ m ≥ –0. –33) ∪ (33.5. a) | 2x | ≥ 33 ⇔ ⎢ x > −1 ⇔ ⎢ x ∈ (−1. 28.5. '). 12].28125. a) ∆ > 0 ⇒ 9 + 21m + 6 > 0 ⇔ m > − .5.(4). ') = R. '). ⎣ ⎣ ⎡ x ∈ (−' . D = [7. x ∈ R ⇔ ⎨ x ≤ − 2 ⎩ ⎡x < 4 ⎢ x > −2 ⇔ ⎣ ⎡ x < 19 ⎢ x > −10 ⇔ ⎣ ⎧2 x + 9 ≥ −5 ⇔ 9 | ≤5 ⇔ ⎨ ⎩2 x + 9 ≤ 5 ⎡ x = −6 ⎡x − 4 < 0 ⎢ x = 1. '). a) | 2x | ≤ 5 ⇔ ⎨ ⎩ x ≤ 2.(3) ⇒ D = (3.(4). 35. 41. a) ⎢ x + 2 > 0 ⇔ ⎣ ⎣ ⎡ x ∈ ( − ' . 51. '). 30. a) | 2x + ⇔ ⎨ ⎨ ⎩ x ≤ 12 ⎩x − 5 ≤ 7 ⎧ x ≥ −7 ⇒ S = [–7.(4). a) | 3 – 2x | ≥ 18 ⇔ ⎢ ⎣ x ∈ (10.5).5. 0. Răspunsuri . ' ) ⎣ x > 10. a) | 5 – x | ≤ 7 ⇔ | x – 5 | ≤ 7 ⇔ ⇔ ⎨ 2⇔ ⎨ ⎩ x ≤ −5 ⎩x + 7 ≤ 2 ⎧ x ≥ −2 ⎧ x − 5 ≥ −7 ⇒ S = [–2.5 ⎡2 x − 3 < −18 ⇒S= ⇔ ⎢ ⇔ ⎢ (7. m ∈ [–0. D = [4. a) 2x – 9 ≥ 0 ⇔ x ≥ 4.5. 7 48. a) | x + 7 | ≤ ⇔ ⎨ (–8.28125. 34.5) ∪ (10. a) x2 + 5x – 6 = 0. a) ∆ ≤ 0 ⇒ 1 + 9m + 3 ≤ 0 ⇔ m 5 ≤ –0. 12. m ∈ [3. 42. − 7. 39.5) ∪ (–1.

'). 58.5 ⇒ D = [5. 62.(6). (x – 2)(3 – x)(x + 4) ≥ 0 ⇔ ⎢⎧ x + 6 < 0 x ⎢⎨ ⎢⎣⎩( x − 7)(2 x − 1) > 0 ⎡⎧ x 2 + 2 x − 8 ≥ 0 ⎡⎧ x ∈ (−' . 3. a) ≤ 3 ⇔ | x – 5 | ≥ 0. a) <2 ⇔ −2<0 ⇔ < 0 etc. ').5 ⎧2 x − 5 ≤ 0 ⎪ ⎪ ⎨3 − 4 x < 0 ⇔ ⎨ x > 0.5). a) < x−4 x−4 x−4 x − 7 2x −1 2x −1 − x + 7 2x −1 x−7 x+6 ⇔ < <0 ⇔ <0 ⇔ ( x − 7)(2 x − 1) ( x − 7)( 2 x − 1) ( x − 7)(2 x − 1) ( x − 7)( 2 x − 1) ⎡⎧ x + 6 > 0 ⎢⎨ ⎢⎩( x − 7)(2 x − 1) < 0 etc. 53. '). 76. x ∈ (–'. 75. 57.7. 2] x−5 ⎧ x x + 2 − 8 ≤ 0 ⎢ ⎢⎨ ⎢⎨3 − x ≤ 0 ⎣⎢⎩ x ∈ [3.8). a) 2x – 11 ≥ 0 ⇔ x ≥ 5.(3) < x < 1 etc. 66.6. 71. a) 2x −1 < 0 ⇔ (2x – 1)(3x + 5) < 0 ⇒ S = (–1. ⇔ ⎨ etc. 0. a) x – 2.52. ⎪x ≥ 0 ⎪9 x − 2 x ≥ 0 ⎩ ⎩ 1 1 ⎡1 ⎡ ⎢3 < x − 1 ≤ 7 ⎢ 7 ≤ x −1 < 3 74. 81. a) 3.(6) etc. a) 1 < 1 ≤ 3 ⇔ 0. a) 3x – 2. 78. 59. ⎢ 2 ⎢⎧ x ∈[−4. 3] 2 ⎢⎩3 − x ≥ 0 ⇔ ⎢⎩ etc.8.6 ≥ 0 ⇔ x ≥ 2. Răspunsuri 151 . 54. a) 3.75 etc.2 – 4x > 0 ⇔ x < 0. ' ) ⎢⎨ ⎢⎨ x ∈ (−' .5. '). a) ⎨ etc. − 4] U [2. a) 7 cm. a) ⎢ ⇔ ⎢ etc. 68.8 ⇒ D = (0. Indicaţii. 79.7). a) | 3x – 9 | ≤ | 4x + 1 | ⇔ 2x + 3 ⎪ 6x −1 + 2x + 6 ⎪⎩ 2x + 3 ≥0 ⎡⎧ 1 ⎢⎪ x ≤ − 4 ⎨ ⎢ ⎢⎪⎩9 − 3x ≤ − 4 x − 1 ⎢ ⎧ − 3 < x −1 < 3 ⎧ | x −1| < 3 etc. a) ⎩4 − 3 x > 0 ⎧ x ≤ 2. a) 9a2 + 25b2 + 49c2 ≥ 15ab + 21ac + 35bc. 56. a) x – 5 ≥ 0 ⇔ x ≥ 5 ⇒ D = [5. a) ⎨ ⎢⎧ x > 3 ⎨ ⎢⎩3 x − 9 ≤ 4 x + 1 ⎩− 7 ≤ x − 8 ≤ 7 ⎩| x −8| ≤ 7 ⎢ ⎢⎧ 1 ⎢⎪⎨− 4 ≤ x ≤ 3 ⎢⎪ ⎢⎣⎩9 − 3x ≤ 4 x + 1 Rezolvări. 61. a) 25a2 + 9b2 ≥ 30ab. a) 6x −1 ≤2 ⇔ 2x + 3 ⎧ 6x −1 − 2x − 6 ≤0 ⎪ 6x −1 2x + 3 −2≤ ≤ 2 ⇔ ⎪⎨ etc.4 > 0 ⇔ x > 0.6. 55. 3x + 5 1 1 − 2x + 9 1 1 ⇔ 60.7 – x > 0 ⇔ x < 3. 0. a) 3c + d ≥ ⎢− 5 < 1 ≤ −1 ⎢− 1 ≤ x − 3 < − 1 ⎢⎣ ⎢⎣ 5 x−3 2 3cd . − ' ) ⎣⎩ ⎧2 x − 5 ≥ 0 69. 77. x ∈ [2. x ∈ (–'.8.

−8 < x −6 < 8


⎡| x−6| < 8
⇔ ⎢11 − x ≥ 19
82. a) ⎢

⎣ | 11 − x | ≥ 19

etc.

⎣− 19 ≤ 11 − x
84. a = 7 ⋅ 9 ⋅ 11 ⋅ ... ⋅ 2 003 , a < 8 ⋅ 10 ⋅ 12 ⋅ ... ⋅ 2 004 , a > 6 ⋅ 8 ⋅ 10 ⋅ ... ⋅ 2 002 etc.
9 11 13
2 005
8 10 12
2 004
7 9 11
2 003

2. Inecuaţii de gradul II. Metoda intervalelor (123–127)
y
1. Rezolvarea este ilustrată în stânga.
x
O

2. a) f are zerourile x1 =

− 15 + 233
− 15 − 233
şi x2 =
. f(x) < 0 pe
2
2

intervalul (x1, x2) şi f(x) > 0 pe (–', x1) ∪ (x2, '). 3. a) f are zeroul –
1,5, f(x) = (2x + 3)2 ≥ 0. 4. a) f nu are zerouri f(x) = 5x2 + 2x + 1 > 0.



5. a) S = (–3, –2). 6. a) S = (–', –1] ∪ [0,(2); '). 7. a) S = ⎢11 − 301 , 11 + 301 ⎥ .

2

140

140

2

8. a) 9x + 12x + 4 = (3x + 2) > 0. S = R \ {0,(6)}. 9. a) S = ∅. 10. a) S = R.11. a) S =
3
⎛5

∅. 12. a) S = (−' , 0) U ⎜ , ' ⎟ . 13. a) 2
≥ 0 ⇔ x2 + 12x > 0. S = (–', –12) ∪
x + 12 x
⎝7

(0, '). 14. a) x ∈ (−' , − 15 ] U [ 15 , ' ). 15. a) Expresia are sens pentru x2 – 5x –
104 > 0. x ∈ (–', –8) ∪ (13, '). 16. a) Expresia are sens pentru –x2 – 5x + 3 > 0. x ∈
⎛ − 5 − 37 − 5 + 37 ⎞
2
2
⎜⎜
⎟⎟ . 17. a) x − 2x + 1 ≤ 4 ⇔ x − 2x – 3 ≤ 0. S = [–1, 3]. 18. a) (x +
,
2
2

2)2 < 5 ⇔ | x + 2 | <

5 ⇔– 5 < x+2<

5 ⇔ –2 – 5 < x < –2 +

5 ⇒ S = (–2

⎧ ⎛ 3 − 13 3 + 13 ⎞

⎧ x 2 − 3x − 1 < 0
,
⎪x ∈ ⎜
⇔ ⎨ ⎜⎝ 2
– 5 , –2 + 5 ). 19. a) ⎨
2 ⎟⎠ ⇒
⎩x − 2 > 0

⎩ x ∈ (2, ' )
⎧⎪ x 2 + 4 x + 2 > 0
⎧ x 2 + 4 x > −2
⎛ 3 + 13 ⎞
⎟ . 20. a) –2 < x2 + 4x < 5 ⇔ ⎪⎨
S = ⎜ 2,

⇒S
⎨ 2
2




2
+
4

5
<
0
+
4
<
5
x
x
x
x




= (− ' , − 2 − 2 ) U (− 2 + 2 , ' ) ∩ (–5, 1) = (−5, − 2 − 2 ) U ( − 2 + 2 , 1).
⎧⎪ x 2 − 4 < 0
⇒ S = (–2, 2) ∩ ((–', 0] ∪ [1, ')) = (–2, 0] ∪ [1, 2).
21. a) ⎨ 2
⎪⎩ x − x ≥ 0
⎧⎪ x 2 + 2 x − 5 < 0
⎧⎪ x 2 + 2 x < 5
2
2
⇔ ⎨ 2

22. a) | x + 2x | ≤ 5 ⇔ –5 ≤ x + 2x ≤ 5 ⇔ ⎨ 2
⎪⎩ x + 2 x + 5 ≥ 0
⎪⎩ x + 2 x ≥ −5
⎧ x ∈ (1 − 6 , 1 + 6 )
⇒ S = (1 − 6 , 1 + 6 ). 23. a) | x2 – 7 | ≤ 3 ⇔ –3 ≤ x2 – 7 ≤ 3 ⇔

x
R


⎧⎪ x 2 − 10 ≤ 0
⎧⎪ x 2 − 7 ≤ 3
⎧ x ∈ [− 10 , 10 ]

⇔ ⎨
⇒ S = [–2, 2]. 24. a) | x2 + 10x +
⎨ 2
⎨ 2
⎪⎩ x − 4 ≥ 0
⎪⎩ x − 7 ≥ −3
⎩ x ∈ [− 2, 2]

152

Rezolvări. Indicaţii. Răspunsuri

⎧⎪ x 2 + 10 x − 7 ≤ 0
⎧⎪ x 2 + 10 x + 1 ≤ 8
⇔ ⎨ 2

1 | ≤ 8 ⇔ –8 ≤ x2 + 10x + 1 ≤ 8 ⇔ ⎨ 2
⎪⎩ x + 10 x + 9 ≥ 0
⎪⎩ x + 10 x + 1 ≥ −8
⎧ ⎡−5− 4 2 −5+ 4 2 ⎤
,
⎪x ∈ ⎢
⎥ ⇒ S = ⎛⎜ − 1, − 5 + 4 2 ⎤ . 25. a) S = [0, 3 ). 26. a) | x2
2
2
⎨ ⎣



2



⎩ x ∈ (− ' , − 9) U (−1, ' )
⎡ x 2 − 12 ≥ 0
⎡x2 − 7 ≥ 5
⎡ x ∈ (−' , − 2 3 ] U [2 3 , ' )
–7|≥5⇔ ⎢ 2
⇔ ⎢ 2
⇔ ⎢

⎣⎢ x ∈ [− 2 , 2 ]
⎣⎢ x − 2 ≤ 0
⎣⎢ x − 7 ≤ −5

⎡ x 2 − 10 x ≥ 5

S = (−' , − 2 3 ] U [− 2 , 2 ] U [2 3 , ' ) . 27. a) | x – 10x | ≥ 5 ⇔ ⎢ 2
⎢⎣ x − 10 x ≤ −5
⎡ x 2 − 10 x − 5 ≥ 0
⎡ x ∈ (−' , 5 − 30 ] U [5 + 30 , ' )

⇔ ⎢
⎢ 2
⎣⎢ x ∈ [5 − 2 5 , 5 + 2 5 ]
⎣⎢ x − 10 x + 5 ≤ 0
2

S = (−' , 5 − 30 ] U [5 − 2 5 , 5 + 2 5 ] U [5 + 30 , ' ) . 28. a) Fie f(x) = (x2 + 5x)(x2 –
8x). Mulţimea soluţiilor se identifică conform tabelului
x
–'
–5
0
8
'
f(x)
+
0

0

0
+
S = (–5, 8) \ {0}. 29. a) Fie f(x) = (x2 – 1)(x2 – 3). Mulţimea soluţiilor se identifică conform
tabelului
x
–'
–1
− 3
1
3
'
f(x)
+
0

0
+
0

0
+
2
2
S = (–1, − 3 ) ∪ (1, 3 ). 30. a) Fie f(x) = (x – 2x + 1)(x – 3x + 2). Mulţimea soluţiilor
se identifică conform tabelului
x
–'
1
2
'
f(x)
+
0

0
+
2x − 3
S = [1, 2]. 31. a) Fie f(x) =
. Mulţimea soluţiilor se identifică conform tabelului
3x + 7
x
–'
–2,(3)
1,5
'
f(x)
+
||

0
+
3x − 2
S = (–2,(3); 1,5). 32. a) Fie f(x) = 2
. Mulţimea soluţiilor se identifică conform
x − 5x − 6
tabelului
x
–'
–1
1,5
6
'
f(x)

||
+
0

||
+
S = (–1; 1,5]∪(6, '). 33. a) Fie f(x) =
form tabelului
x
–'
f(x)

+

Rezolvări. Indicaţii. Răspunsuri

–3
||

5 x 2 − 3x
. Mulţimea soluţiilor se identifică conx 2 − 9 x − 36
0,6
0

+

12
||

'

153

S = (–3; 0,6)∪(12, '). 34. a) Rezolvaţi inegalitatea ∆ < 0. (m – 2)2 – 48 < 0 ⇔ | m – 2 |
< 4 3 etc. 35. a) R. 36. a) x2 – 5x < 0.
⎧⎧⎪ x 2 − 9 x − 7 < 4
⎧⎪14 x 2 − 5 x + 1 ≥ 0
⎧⎪| x 2 − 9 x − 7 | < 4
⎪⎪⎨ 2
37. Rezolvaţi sistemul ⎨
39.

⎨⎪⎩ x − 9 x − 7 > −4

⎪⎩40 x 2 − 6 x − 1 > 0.
⎪⎩ x 2 − 11x − 26 ≥ 0
⎪ 2
⎪⎩ x − 11x − 26 ≥ 0
⎡⎧⎪| x 2 − 10 x − 6 < 3
⎡| x 2 − 10 x − 6 | < 3
⎢⎨
3x 2 − 2 x + 7
⇔ ⎢⎪⎩ x 2 − 10 x − 6 > − 3 etc. 41. 2
≤1 ⇔
etc. 40. ⎢ 2
x − 4 x − 77
⎢ 2
⎣⎢ x − 12 x − 45 ≥ 0
⎢⎣ x − 12 x − 45 ≥ 0
3x 2 − 2 x + 7 − x 2 + 4 x + 77
x + 1 − 6x + 9
1
3

≥0 ⇔
≥ 0 etc.
≤ 0 etc. 42.
2
2x − 3 x + 1
2x − 3
x − 4 x − 77
⎧⎧⎪ x 2 − 8 x + 15 < 1
⎪⎨ 2
⎧⎪| x 2 − 8 x + 15 | < 1
⎡| x 2 − 7 x + 4 | < 2
⎪⎪⎪⎩ x − 8 x + 15 > −1
etc. 44. ⎢ 2

43. ⎨ 2
⇔ ⎨
2
⎪⎧⎪ x − 9 x + 5 ≤ 4
⎩⎪| x − 9 x + 5 | ≤ 4
⎣⎢| x − 10 x + 2 | ≤ 5
⎪⎨ 2
⎪⎩⎪⎩ x − 9 x + 5 ≥ 4
⎡⎧⎪ x 2 − 7 x + 4 < 2
⎧ 5x − 7
⎢⎨ 2
⎪⎪ x 2 − 13 x − 42 < 2
⎢⎪⎩ x − 7 x + 4 > −2
5x − 7
etc. 45. 1 ≤ 2
<2 ⇔ ⎨
etc.
⎢ 2
x − 13 x − 42
⎢⎧⎪ x − 10 x + 2 ≤ 5
⎪ 5x − 7
≥2
⎪⎩ x 2 − 13 x − 42
⎢⎨ 2

10
2
5

+


x
x
⎣⎢⎩
2
1
2
1
2
1 − 3x + 1
46.

≤1 ⇔

−1 ≤ 0 ⇔
≤ 0 etc.

2 x − 3 3x − 1
2 x − 3 3x − 1
2x − 3
3x − 1
⎧ 3 x − 5 − x 2 + 11x + 102
3x − 5

<
1
<0

2
⎪⎪ x − 11x − 102
3x − 5

x 2 − 11x − 102
47. 2
⇔ ⎨
etc.
<1 ⇔ ⎨
2
3x − 5
x − 11x − 102
x
x
x

+


3
5
11
102


> −1
>0
⎪⎩ x 2 − 11x − 102
⎪⎩
x 2 − 11x − 102
4x − 5

⎪⎪ x 2 − 10 x − 75 < 5
4x − 5
48. 1 < 2
etc.
<5 ⇔ ⎨
x − 10 x − 75
⎪ 4x − 5
>1
⎪⎩ x 2 − 10 x − 75
⎧m − 3
⎪ 5 >0
⎧∆ > 0
⎪⎪

49. Rezolvaţi sistemul de inecuaţii ⎨S > 0 ⇒ ⎨(m − 3) 2 − 20(m − 1) > 0 etc.
⎪P < 0
⎪ m −1


<0
⎪⎩ 5

154

Rezolvări. Indicaţii. Răspunsuri

⎪ 2 ⎪⎩2 − (m − 1) + 3m > 0 ⎧∆ > 0 unde f este funcţia ataşată polinomului. Examinaţi reprezentarea grafică! x1 x2 x x1 x2 x3 x 53. ⎧(m − 2) 2 − 48m > 0 ⎪ ⎪m − 2 2 >0 f(x) = 3x – (m – 2)x + 4m. Rezolvaţi sistemul de inecuaţii ⎨S > 2 ⎪ f (1) > 0. Indicaţii. Ţineţi cont de sugestia oferită de reprezentarea grafică! Rezolvări. 51. Rezultă ⎨ etc. Răspunsuri 155 . ⎪ 3 ⎪⎩3 − ( m − 2) + 4m < 0 52. 50. ⎩ ⎧(m − 1) 2 − 24m > 0 ⎪ ⎪m −1 2 f(x) = 2x – (m – 1)x + 3m. Rezolvaţi sistemul de inecuaţii ⎨ ⎩ f (1) < 0.⎧∆ ≥ 0 ⎪ unde f este funcţia ataşată polinomului. Rezultă ⎨ >0 etc.

................... Funcţia putere ......................... Ecuaţii de forma ax + b = 0.............................................................. 47 4.............................................................................................................................. Funcţia de gradul II .... Funcţii ..................................................................................................... Noţiunea de funcţie .................................... 149 ..................................... 123 Rezolvări............................. Ecuaţii raţionale ....................................... 132 Capitolul IV .. a ∈ R............................................................................................................. 58 1............................................................................... 76 Capitolul V............... 129 Capitolul II ....... Puteri cu exponent raţional ........ Polinoame şi fracţii algebrice ............. 42 3.............................................. 102 Capitolul VI............................................................................... 93 3... Inecuaţii....... 129 Capitolul I ........ Sisteme şi totalităţi de inecuaţii ............................................. Metoda intervalelor............. Sisteme şi totalităţi de ecuaţii . 111 1........................... Ecuaţii de gradul II cu o necunoscută .................................. Recapitulare şi completări ...................................... Radicali de ordinul n .. b ∈ R ................................................. Indicaţii..................... 18 1.......................................................................................................................................... 20 2..................................... 31 1.. 36 2................................................................................................................................... 12 Capitolul II....................................... 141 Capitolul VI ...............Prefaţă ..................................................... 68 3................................................. Sisteme şi totalităţi de ecuaţii ...................................................... 55 Capitolul IV............... 98 4............ 3 Capitolul I.................................................................................. Divizibilitatea polinoamelor ..................................................................................................................................................... Operaţii cu numere reale .............. 9 2............... 25 Capitolul III...................................... 88 2.................. Răspunsuri .................................. Recapitulare şi completări ...................................................................................................................................................................................................... 114 2... 62 2....................................................... Recapitulare şi completări .................................................................. 4 1........................ 138 Capitolul V ....... Puteri cu exponent raţional ............................... Funcţii numerice .............................................................. Mulţimea numerelor reale ........................................................................................ Fracţii algebrice .............. 131 Capitolul III ............ Împărţirea polinoamelor ...... 71 4........ Inecuaţii de gradul II cu o necunoscută............. Inecuaţii de gradul I....... 83 1.......................................................... Ecuaţii......