CULTURA BABADAG

ERB NESCU TEFAN FLORIN

A ezarea a fost identificat în 1953. S p turile au fost începute în 1962, fiind continuate, pe perioade scurte, aproape an de an (cu excep ia anilor 1969, 1974-1975) pân în 1986 1. Dup primele ceret ri din anii 1962-1963, din a ezarea hallstattian de la Babadag, Sebastian Morintz, public în revista Dacia N.S., în 1964, un articol ce define te cultura de tip Babadag din Dobrogea, sudul Moldovei i estul Munteniei 2. i D. Berciu, Din istoria Dobrogei, I.

În 1965 apare volumul semnat de D.M. Pippidi Ge i Dobrogea, g sim câteva idei

i traci la Dun rea de Jos, de unde, din capitolul 4, Prima epoc a fierului în i informa ii noi, aici, considerându-se c ceramica fazei

Babadag III reprezint rezultatul evolu iei specifice culturii Babadag din întreaga sa arie, notificându-se dispari ia ornamentelor imprimate ce sunt înlocuit de ce canelate3. Iar anii 1970, 1972-1973 M. Irimia a cercetat la Rasova-Malul Ro u (jud. Constan a) o a ezarea hallstattian de tip Babadag4. ORIGINE Fondul ce a precedat cultura Babadag, se presupune c ar apar ine aspectului cultural Sihleanu, denumit Moldovei i Pre-Babadag, acesta fiind ultimul grup cultural databil la sfâr itul Bronzului Târziu, cu o arie de r spândire ce cuprindea nord-estul Munteniei, sud-estul i nord-vestu Dobrogei 5. S-a ajuns la aceasta teorie, fiindc s-a constatat c elemente identice atribuite aspectului cultural Sihleanu, s-au g sit în cantita i apreciabile, în prima faz a culturii Babadag6.

Sebastian Morintz, Noi date i probleme privind perioadele hallstattian timpurie i mijlocie în zona istro pontic (cercet rile de la Babadag), TD, VIII, 1987, 1-2, p. 39. 2 Idem, Din nou despre Hallstattul din sud-estul României, TD, XI, 1990, 1-2, p. 101. 3 Ibidem, p. 102. 4 Ibidem, p. 105. 5 Vladimir Dumitrescu, Alexandru Vulpe, Dacia înainte de Dromihete, Bucure ti, 1988, p. 73. 6 Sebastian Morintz, Contribu ii arheologice la istoria tracilor timpurii, I, Epoca bronzului în spa iul carpatobalcanic, Bucure ti, 1978, p. 160.

1

Aspecutul Sihleanu prezentând o ceramic cu vase bitronconice cu gât înalt i corpul bombat, al turi de ce ti cu toart lat ca o panglic , u or concav cercue e imprimate7 Îns odat cu documentarea grupului (sau fazei) T m oani, s-a ajuns la concluzia c aceasta, de fapt a avut o contribu ie mai semnificativ la geneza culturii Babadag. Acest grup (sau faza) poate fi plasat cronologic la începutul Hallstattului, corespunzând stratului Corl teni timpuriu de la Cânde ti, având o arie de r spandire ce cuprindea sudul Moldovei, nord-estul Munteniei si nordul Dobrogei 8. Prezentând multe dintre tras turile ceramicii fazei Babadag I, cu excep ia motivului cercutior concentrice cu tangente9. ARIA DE R SPÂNDIRE Aria fazei Babadag I a cuprins nord-estul Munteniei, nordul Dobrogei i sudul Moldovei, ca mai apoi în faza Babadag II, s III10. PERIODIZARE Pe baza studiului ceramicii
12

i supraîn l at , decorul

fiind constituit de proeminen e, benzi i triunghiuri incizate i ha urate, ca i de iruri de

cuprind

întreaga Dobroge, estul Munteniei pân i la începutul fazei Babadag

aproximativ în valea Mosti ei i sudul Moldovei, arie valabil

i a observa iilor stratigrafice au deosebit, în 1964, trei faze din etapa

în cadrul evolu iei culturii Babadag11. Primele niveluri ale culturii dateaz

Hallstatt A2 , în raport cu cultura Basarabi, faza a treia a fost datata în sec. VIII ± VII, pentru ca faza mijlocie s fie încadrat în cuprinsul sec. X ± IX13, astfel fiind primul aspect hallstattian din Dobrogea14, cultur care va exista în Hallstattul timpuriu, între secolele XII VII15, datare confirmat i de descoperirea bug rilor de zgur din Dobrogea, prezen i în trei

Vladimir Dumitrescu, Alexandru Vulpe, op. cit. Attila László, Perioada timpurie (Hallstatt A i B), în: Istoria românilor, vol. I, Mo tenirea timpurilor îndep rtate (coord. Mircea Petrescu-Dâmbovi a, Alexandru Vulpe), Bucure ti, 2001, p. 321. 9 Ibidem. 10 Sebastian Morintz, Noi date i probleme privind perioadele hallstattian timpurie i mijlocie în zona istro pontic (cercet rile de la Babadag), TD, VIII, 1987, 1-2, p. 65, Idem, Din nou despre Hallstattul din sud-estul României, TD, XI, 1-2, 1990, p. 101. 11 Idem, op. cit., 1987, p. 54. 12 Vladimir Dumitrescu, Arta preistoric în România, Bucure ti, 1974, p. 419. 13 Sebastian Morintz, op. cit., p. 53. 14 Eugenia Zaharia, Sebastian Morintz, Cercetarea Hallstattului timpuriu în Romania, SCIVA, 16, 1965, 3, p.456 15 Idem, op. cit., p. 453, Attila László, Perioada timpurie (Hallstatt A i B), în op. cit., p. 324.
8

7

puncte: Babadag, Hâr ova secolelor IX ± VII î.Hr17. A EZ RI

i Gali a-Dervent16. La Babadag aceste dovezi ale reducerii i târzii ale a ez rii, datate deci în perioada

minereului, au ap rut doar în niveurile mijlocii

Culura Babadag se caracterizeaz prin locuiri durabile, unele fortificate, cu locuin e de suprafa , dar i de tipul bordeielor, în ambele fiind g site vetre fragmentate18 dar ce erau amenajate cu grij , având fundul pefect circular, neted, u or albiat 19. În p mântul de umplutur a gropilor s-au g sit în propor ii diferite pietre, lutuial ars , oase de animale i de pe ti, precum i fragmente de vase. Forma, dimensiunile i aten ia cu care au fost f cute arat c asemenea gropi aveau o func ie i portant m cu resturi menajere20 OL RIE Ceramica culturii Babadag este caracterizat pe lang vasele bitronconice specifice n economia i numeroase gropi de provizii în form de clopot sau mai exact tronconice, cu gâtul cilindric,

locuitorilor a ez rii. Ele serveau la depozitarea proviziilor de alimente fiind ulterior umplute

hallstattiene, prin ornamentul alcatuit din cercule e imprimate unite prin tangente21. Acest decor este executat în prima etapa, îndeosebi prin incizie, iar în etapa urm toare exclusiv prin imprimare, uneori pastrându-se resturi din substan a alb de incrusta ie22. Frecven a ceramicii i aspectul ce tilor cu una sau dou tor i supraîn l ate constituie o alt caracteristic a i tot acum apar, de asemenea, numeroase str chini cu marginea îndoit spre bun variaz de la clasicul negru la exterior± interior23. Culoarea ceramicii de factur

c r miziu la interior, pân la negru-c r miziu sau g lbui-maroniu pe ambele suprafe e24. Ceramica corespunz toare fazei Babadag I se caracterizeaz prin vase bitronconice cu proeminen e pe umeri
16

i st rchini cu marginea arcuit spre interior, canelat , vase specifice
 

Adriana Stoia, Probleme tehnologice a metalurgiei fierului în Hallstattul românesc, SCIVA, 44, 1993, 4, p. 348 Ibidem, tefan Olteanu, Exploat ri miniere în Dobrogea preroman în umina cercet rilor recente, Peu e, IV, 1973-1975, p. 25. 18 Florin Topoleanu, Gabriel Jug naru, A ezarea de tip Babadag de la Niculi el- Cornet (Jude ul Tulcea). S p turile de salvare efectuate în 1988, Peu e, XI, p. 204 19 Sebastian Morintz, op. cit., p. 45, 54. 20 Ibidem, p. 46. 21 Eugenia Zaharia, Sebastian Morintz, op. cit, p. 456. 22 Ibidem, Vladimir Dumitres u, op. cit., p. 433, Vladimir Dumitres u, Alexandru Vulpe, op. cit., p. 84. 23 Eugenia Zaharia, Sebastian Morintz, op. cit. 24 Florin Topoleanu, Gabriel Jug naru, op. cit.,p. 206.
       
17

epocii hallstattiene, ceea ce nu se poate spune

i despre ce tile fazei Babadag I, acestea

neavând un caracter general hallstattian25. Ornamentarea este alc tuit , mai frecvent pe vasele tronconice sau cu corpul bombat, din linii incizate, benzi în ghirlande, triunghiuri ha urate, precum i motivul cu iruri de cercuri mici concentrice legate prin linii tangente incizate26.

Caracteristic fazei II, a culturii Babadag, este ceramica cu decorul realizat prin imprimare, decor ce înlocuie te în bun m sur pe cel incizat27. În aceasta faz sunt relativ rare ce tile ornamentate cu motivul alc tuit din cercuri i tangente imprimate28. Tot acum în faza nur r sucit sau Babadag II este prezent un decor specific, având aspectul unor amprente de

fir metalic torsionat, element ce se considera a fi imprimat cu torques-ul sau fals torques-ul, îns în 1968 în urma s p turilor arheologice de la Cozia (jud. Ia i), s-a g sit o pies de lut ars ce a servit în mod sigur la executarea motivelor ornamentale29. ÄNoutatea´ adus de ceramica de tip Babadag II descoperit în a ezarea de la Niculi elÄCornet´ const în decorarea prin imprimare atât pe interior cât specific mai ales culturilor Insula Banului-Psenicevo, Cozia i la exterior a str chinilor, i Saharna-Soloceni30

Ceramica fazei Babadag III, se deosebe te de cea a fazei a II-a prin dispari ia variatelor ornamente imprimate i incizate, continuând îns ornamentarea prin canelare i unele vase de dimensiuni mici i serii de i alveole31 ce decoreaz marginea str chinelor, a mijlocului proeminent a unor ce ti, c ni vase bitronconice32. Acum apar sunt lipsite de tor i . Vasele bitronconice sau cu mijlocul bombat prezint mai multe variante prin detalii marginea r sfrânt . Altele au mijlocul puternic bombat. Prin raportul dintre în l ime i i
33

i mijlocii, de factur i ce tilor, îns

bun , cu mijlocul bombat, ornamentat cu caneluri, asem n toare c nilor

prin raportul dintre p r ile componente. Unele sunt propriu-zis bitronconice având doar diametru maxim sunt mai pântecoase sau mai suple. În l imea lor variaz în mod obi nuit

Sebastian Morintz, op. cit., p. 54. Ibidem 27 Istoria românilor, vol. I, Mo tenirea timpurilor îndep rtate (coord. Mircea Petrescu-D mbovi a, Alexandru Vulpe), Bucure ti, 2001, p. 322. 28 Sebastian Morintz, op. cit., p. 48. 29 Attila László, Cu privire la tehnica de ornamentare a ceramicii hallstattiene de tip Babadag, Memoria Antiquitatis, 1, 1969, p. 319. 30 Florin Topoleanu, Gabriel Jug naru, op. cit., p. 210. 31 Ibidem, p. 211. 32 Sebastian Morintz, op. cit., p. 66. 33 Ibidem
26

25

între 40

i 70 cm, mai pu ine între 20

i 30 cm

i rar ajung pân la aproape 1 m.

Exemplarele mai suple apar inând îndeosebi fazei a treia34. Majoritatea vaselor bitronconice sunt de culoare neagr , cu luciu metalic, existând secundare, au în mod obi nuit exteriorul negru i

exemplarele de culoare c r mizie, iar atunci când asemenea vase n-au suferit arderi i interiorul c r miziu sau maroniu35. În a ezarea de la Babadag acestea au în partea superioar a mijlocului bombat câte patru proeminen e (adesea duble câte doua alaturate) relativ conice cu vârful în sus, dispuse la distan e egale, îns g sim câteva asemenea vase din faza Babadag I i începutul fazei II ce au proeminen e accentuate, modelate prin împingerea peretelui vasului din interior, iar în mai multe cazuri proeminene ele au suprafa a Äv lurit ´ cu caneluri largi, paralele concentrice36. Fragmentele de vase cu proeminen e accentuate, împimse din interior, cu exteriorul canelat, s-au g sit la Babadag aproape exclusiv în nivelul inferior, c ruia îi apar in ornamenta i cu cercuri i tangente incizate sau cu i vasele tronconice, cu proeminen e mai pu in accentuate, tot goale în interior, având umerii iruri de cercuri concentrice37. Unele ir de
38

fragmente de vase bitronconice din acela i nivel au umerii ornamenta i cu un orizontal de triunghiuri ha urate cu incizii sau cu ghirlande de linii incizate . Vasele bitronconice, cu proeminen e împinse din interior, continu tot atunci sunt frecvente sunt duble

i în faza a doua dar

i vasele de acela i tip cu proeminen e aplicate, ce în multe cazuri a mijlocului bombat. Motivul principal al iruri paralele) de cercuri cu

i mai mici. Proeminene ele, singulare sau duble, sunt adesea integrate în irul orizontal (uneori dou

ornamentul care cuprinde partea superioar ornamentului fiind constituit de

tangente oblice exectuate prin imprimare, în unele cazuri, acestui motiv i se adaug mai jos Äghirlanda´ de linii paralele incizate, motiv decorativ întâlnit i pe vase din faza Babadag I39. Tipul de vas bitronconic sau bombat continu m sur de la forma tradi ional , fiind mai scunde
Ibidem, p. 46. Ibidem 36 Ibidem, p. 48. 37 Ibidem 38 Ibidem 39 Ibidem 40 Ibidem
35 34

i în faza a III-a, lucrat în aceea i tehnic i puternic bombate, altele distingându-se

buna cu suprafa a lustruit de culoare neagr sau c r mizie40. Unele vase se abat în oarecare

prin gâtul lor înalt, majoritatea având pe um r proeminen e aplicate, uneori duble, iar spre deosebire de fazele anterioare, mijlocul bombat al unor vase este decorat cu caneluri, paralele, oblice sau verticale41. Foarte numeroase în cele trei niveluri ale a ez rii hallstattiene de la Babadag sunt ce tile ce sunt modelate dintr-un lut fin fr mântat cu un degresant pisat m runt, cu o suprafa a bine netezit
42

i lustruit , de culoare neagr -cenu ie sau c r mizie de mai multe

nuan e . Cu toate c sunt variate în detalii, majoritatea ce tilor prezint elemente comune: sunt scunde, au partea inerioar tronconic , larg sau aproape calotiform , fundul îngust sau nici m car profilat, respectiv rotunjit, uneori cu umbo, um r proeminent evazat
43

i marginea u or

.

Ce tile cu o toart au la partea opus acesteia marginea u or în l at , iar pe um r dou sau trei proeminen e al turate bombat unele cazuri un i lateral câte una. Unele ce ti au, la limita dintre um rul i marginea u or r sfrânt , o band de linii paralele, incizate, la care se adaug în ir de adâncituri mici ovale, triunghiulare sau în form de potcoav . Sub

acestea, pe um rul proeminent, apar fâ ii de linii paralele incizate, dispuse alternativ în dou sensuri, respectiv în unghiuri44. Asemenea ce ti sunt de cele mai multe ori de culoare c r miziu-cenu ie i apar in

aproape exclusiv fazei Babadag II. Ele continu direct formele din faza Babadag I care aveau o ornamenta ie mai simpl care se reducea la benzile de linii oblice incizate sau numai la una sau dou linii paralele pe linia de contact între um rul proeminent i margine45.

O alta form ceramic realizat în aceea i tehnic fin este reprezentat de c ni care apar într-un procent mai redus decât ce tile, acestea sunt variate prin form remarcându-se în fazele Babadag I marginea u or evazat , având o toart pu in supraînal at VIA A ECONOMIC
46

i dimensiuni,

i II într-o form cu corpul bombat, gâtul relativ înalt, cu .

41

42

Ibidem Ibidem 43 Ibidem 44 Ibidem 45 Ibidem 46 Ibidem, p. 50.

Între Transilvania

i Dobrogea au existat leg turi dovedite de prezen a fragmentelor i de la Porumbeni i

ceramice de tip Babadag în a ezarea de la Bra ov-P ticel, de la Reci Dobrogea 47.

a numeroaselor obiecte de bronz de caracter transilvanean g site în depozitele din

Pe la sfâr itul secolului VIII î.Hr. asit m la o sensibil retragere a ariei culturii Babadag din fa a noilor veni i, purt torii culturii Basarabi. Aceast invazie s-a produs pe dou c i: fie prin ocuparea unor a ez ri Babadag ± ca în cazul celor de la Ijdileni ± Frumu i a nelocuite, dar aflate, probabil, n sfera de influen celor de la Su e ti i Piscu ± Cimitirul Vechi din jud. Gala i fie prin ntemeierea unor a ez ri în teritorii a purt torilor culturii Babadag ± cazul ig ne ti i i Muchia din jud. Br ila i celor de la Poiana, Lunca,

Suceveni din jud. Gala i48. Puternica penetra ie dinspre vest a culturii Basarabi s-a oprit totu i la Dun re, aceasta fiind în ultima instan culturi49. Au fost g site fragmente ceramice izolate de tip Basarabi în Dobrogea, asemenea descoperiri au fost f cute la Rasova ± Malul Ro u, Satu Nou, Hîr ova, Murighinol, Enisala, Histria i Babadag50. grani a propriu -zis dintre cele dou

Descoperirea fragmentelor de ceramic de tip Basarabi în straturile ce apar in unei a ez ri a culturii Babadag din nordul Dobrogei sugereaz existen a unor contacte stabilite cu purt torii culturii Basarabi51. Aspectul hallstattian se observ la cultura Babadag des vâr ite de membrii comunit i cre terea de vite .
52

i din perspectiva întrebun

rilor

ii, ace tia având ca preocupare economic , agricultura

VIA A SPIRITUAL

Eugenia Zaharia, Sebastian Morintz, op. cit., p. 453 Gabriel Jug naru, Câteva date referitoare la rela ia Babadag III 49 Ibidem 50 Ibidem, p. 31-32. 51 Ibidem, p. 32. 52 Sebastian Morintz, op. cit., p. 54.
48

47

Basarabi, Peuce, XII, 1996, p. 31.

Cultura Babadag, la fel ca toate culturile hallstattiene, adopt spirale, fapt ce eviden iaz trecerea omului de la cultul fertilit subliniat ii

cultul Soarelui, a i fecundit ii, de la

elementelor celeste, ce este prezent în decorarea ceramicii prin cercurii concentrice sau nevoia de regenerare, de reîntoarece pe P mânt, la dorin a acestuia de aspira ie c tre înalt, i de ritul inciner rii, prin care omul este purificat, pentru a se în l a c tre celest, c tre Soare. SFÂR ITUL CULTURII În a doua etap , aria fazei Babadag III pare a se restrânge atunci când în estul Munteniei, sudul i centrul Moldovei pân la Nistru mijlociu se r spânde te faza Äclasic ´ a culturii i în aceast etap , Basarabi. În Dobrogea, în schimb, evolu ia fazei Babadag III continu Babadag III, chiar în a ezarea eponim
53

dup cu o dovedesc fragmentele ceramice de tip Basarabi Äclasice´ descoperite în mediul .
54

Ipoteza existen ei unor a ez ri Basarabi în Dobrogea s-a dovedit a fi neîntemeiat

g sindu-se numai fragmente ceramice, nefiind un nivel de strat Basarabi care s suprapun unul de tip Babadag. Acest fapt are loc în schimb, la a ez rile de la Ijdileni ± Frumu i a i Piscu ± Cimitirul Vechi, în Moldova, unde nivelul Babadag III este suprapus la un moment dat de nivelurile Basarabi55, aceasta din urm invadând sudul Moldovei Munteniei56. Supravie uirea culturii Babadag în Dobrogea este sprijinit secolul al VII-lea. Se observa, prin urmare, si in Dobrogea, ca timpuriu i de unele tipuri de obiect i care pot fi datate in i i în nordul Transilvaniei i estul

de metal (fibula de la Enisla-Palanca), descoperite în mediul Babadag

al Moldovei, în afara ariei Basarabi, prelungirea evolu iei culturilor formate în Hallstattul i în cursul perioadei urm toare57 stingându-se în condi ii înc neelucidate58.

Attila László, Perioada timpurie (Hallstatt A i B), în: op. cit., p. 324. Gabriel Jug naru, op. cit., p. 31. 55 Ibidem, p. 33. 56 Ibidem 57 Attila László, op. cit. 58 Gabriel Jug naru, op. cit.
54

53

Cultura Babadag este datat între secolele XII ± VII î. Hr. în Hallstattul timpuriu, fiind totodat primul aspect hallstattian din Dobrogea, care se va desf sura de-a lungul a trei faze: Babadag I, II i III. i estul Munteniei, arie

Aria de r spândire a culturii a cuprins Dobrogea, sudul Moldovei ce î i va continua în mod firesc existen a.

care odat cu apari ia culturii Basarabi s-a redus doar la Dobrogea, unde va fi nucleu culturii

A ez rile sunt de obicei de lung durat , unele dintre ele fiind fortificate, cu locuin e de suprafa vite. Ceramica culturii Babadag este tipic hallstattian , facând parte din orizontul ceramicii imprimate, cu ornamente precum iruri de cercuri mici concentrice, triunghiuri ha urate, i iruri de alveole. cercule e imprimate unite prin tangente etc. În faza Babadag III, aceast decorare cap t un aspect mai sobru, men inând doar decorarea prin caneluri dar i de tipul bordei, locuitorii acestor a ez ri fiind agricultori sau cresc tori de

Cultul religioas al acestei culturi este cel a Soarelui, iar ritul funerar fiind cel a inciner rii. Cultura Babadag s-a sfâr it în condi ii neelucidate înc , îns este clar prezen a sa în teritoriul Dobrogei, în ultima faz .

BIBLIOGRAFIE
Berciu, Dumitru, Zorile istoriei în Carpa i Bucure ti, 1966. Dragomir, Ion, Noi contribu ii la cunoa terea genezei culturii Babadag, SCIVA, 37, 1986, 4, p. 338-341. Dumitrescu, Vladimir, Arta preistoric în România, vol I, Editura Meridiane, Bucure ti, 1974. Idem, Vulpe, Alexandru, Dacia înainte de Dromihete, Editura Enciclopedic , Bucure ti, 1988. Jug naru, Gabriel, Câteva date referitoare la rela ia Babadag III ± Basarabi, Peuce, XII, 1996, p. 31-38. László, Attila, Începuturile metalurgiei fierului pe teritoriul României, SCIVA, 26, 1975, 1, p. 17-40. Idem, Cu privire la tehnica de ornamentare a ceramicii hallstattiene de tip Babadag, Memoria Antiquitatis, 1, 1969, p. 319-326. Morintz, Sebastian, Sfâr itul epocii bronzului i începutul epocii fierului în spa iul carpato-balcanic, Revista de Istorie, 27, 1974, 6, p. 897-906. Idem, Contribu ii arheologice la istoria tracilor timpurii, vol. I, Epoca bronzului în spa iul carpato-balcanic, Editura Academiei, Bucure ti, 1978. Idem, Noi date i probleme privind perioada hallstattian timpurie i mijlocie în zona istro-pontic (cercet rile de la Babadag), Thraco-Dacica, 8, 1987, p. 39-71. Idem, Din nou despre Hallstattul den sud-estul României, TD, XI, 1-2, 1990, p. 99115. Idem, Jug naru, Gabriel, Raport privind s p turile arhelogice efectuate în sectorul V al a ez rii hallstattiene de la Babadag (1991-1992), Peuce, XI, 1995, p. 177±202. Olteanu, tefan, Explor ri miniere în Dobrogea preroman în lumina cercet rilor recente, Peuce, IV, 1973-1975, p. 21-27. Petrescu-Dîmbovi a, Mircea, Scurt istorie a Daciei preromane, Editura Junimea, Ia i, 1978. Stoia, Adriana, Probleme de tehnologie a metalurgiei fierului în Hallstattul românesc, SCIVA, 44, 1993, 4, p. 325-358. tiin ific i i la Dun re, Editura tiin ific ,

Topoleanu, Florin, Jug naru, Gabriel, A ezarea de tip Babadag de la Niculi elÄCornet´ (Jude ul Tulcea). S p turile de salvare efectuate în 1988, Peuce, XI, p. 203229. Zaharia, Eugenia, Morintz, Sebastian, Cercetarea Hallstattului timpuriu în România, SCIVA, 16, 1965, 3, p. 451-463.

ABREVIERI

SCIVA ± Studii

i cercet ri de istorie veche

i arheologie (Institutul de Arheologie ÄVasile

Pârvan´ Bucure ti). TD ± Thraco-Dacica (Institutul Român de Tracologie). Peuce ± Peuce. Studii i comunic ri de istorie veche, arheologie i numismatic , Tulcea,

Institutul de Cercet ri Eco-Muzeale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful