You are on page 1of 6

Litera

Aa

Bb

Pronuntia
a
e
be

Cc

te

Dd

de

Ee

Ff
Gg
Hh
Ii
Jj

ef
ghe
ha
i
iot

Kk

te

Ll
Mm
Nn
Oo
Pp
Q q</td>
Rr

el
em
en
o
pe
chiu
er

Ss

es

Tt
Uu
Vv
Ww
Xx
Yy
Zz

es-tet
te
u
fau
ve
ics
iupsilon
tet

Pronuntia in cuvintele Germane


la fel ca 'a' din 'acum'
la fel ca 'e' din 'sare'
la fel ca 'e' din 'sare'
la fel ca 'c' din 'cadou'
la fel ca '' din 'ara'
la fel ca 'd' din 'da'
la fel ca '' din 'acas'
la fel ca 'e' din 'sare'
la fel ca 'f' din 'fier'
la fel ca 'g' din 'gard'
la fel ca 'h' din 'haine'
la fel ca 'i' din 'inel'
la fel ca 'i' din 'inel'
ca la fel ca 'c' din 'cadou'
nainte de 'e' sau 'i' ca si 'ch' din 'chiar'
la fel ca 'l' din 'lant'
la fel ca 'm' din 'masa'
la fel ca 'n' din 'nas'
la fel ca 'o' din 'om'
la fel ca 'p' din 'pat'
la fel ca 'c' din 'cadou'
la fel ca 'r' din 'rosu'
final - la fel ca 's' din 'sac'
n rest - la fel ca 'z' din 'zebr'
la fel ca 'r' din 'rosu'
la fel ca 't' din 'tabla'
la fel ca 'u' din 'unde'
la fel ca 'f' din 'fier'
la fel ca 'v' din 'vin'
la fel ca 'x' din 'xerox'
la fel ca 'i' din 'inel'
la fel ca '' din 'ara'

Exemplu
aus
htte
htte
cousine
Celsius
das
ihre
dem
Februar
ganz
haben
ich
jemand
kann
Kett
Lohn
mit
Niemand
noch
Personen
Qualitt
richtig
aus
sagen
richtig
Tiere
und
Verpacken
wasn
xenon
gypten
zurck

Pronuntia
aus
heta
heta
cuzine
elsius
das
ihr
dem
februar
gan
habn
ih
iemand
can
chet
Lon
mit
nimand
noh
perzonn
cualitet
rihtig
aus
zagn
rihtig
tire
und
fepacn
vas
xenon
eghiptn
uriuc

Grupurile formate din doua litere identice, sunt citite ca si cum ar fi o singura litera, de
exemplu: ll - l, nn - n, ss - s, tt - t etc. n limba Germana unele litere pot fi citite diferit atunci
cnd sunt nsotite de anumite litere. n tabelul de mai jos, veti nvata cum se citesc grupurile
de doua si trei litere n limba Germana atunci cnd acestea se afla n interiorul unui cuvnt:
Literele
u
ch
ei
en

Se pronunta / Se citesc in cuvintele Germane


la fel ca 'oi' din 'noi'
la fel ca 'h' din 'haine'
la fel ca 'ai' din 'stai'
final - la fel ca 'n' din 'rni'
n rest - la fel ca 'en' din 'ment

Exemplu
hufig
ich
sein
haben
wenn

Pronuntia
hoifih
ih
zain
habn
wen

er
eu
ge
ie
sp
st
sch

la fel ca 'ea' din 'neam'


la fel ca 'oi' din 'noi'
la fel ca 'ghe' din 'ghea'
la fel ca 'i' din 'inel'
la nceput - la fel ca 'p' din 'paga'
n rest - la fel ca 'sp' din 'aspirina'
la fel ca 't' din 'tiinta'
la fel ca '' din 'arpe'

der
neun
genau
wieder
spiele
Aspirin
Stadt
schnel

dea
noin
ghenau
vida
pile
aspirin/td>
tat
nel

Cum spun "Buna ziua" n limba Germana?


Buna ziua Guten Tag / Hallo (gutn tag / halo)
Buna ziua Gr Gott (Sud Germania si Austria) (grius got)
Buna ; Salut Hallo ; Hi (halo ; hai)
Buna / Salut Servus (ntre persoane de gen masculin) (servus)
Buna dimineata Guten Morgen (gutn morgn)
Buna seara Guten Abend (gutn abnd)
Noapte buna Gute Nacht (gute naht)
Bine ati venit! Willkommen (vilcomn)
Cum spun "La revedere" n limba Germana?
La revedere Auf Wiedersehen (auf vidr-zen)
La revedere! Auf Wiederhren! (dupa o conversatie telefonica) (auf vidrhiorn)
Pa Tschss (cius)
Ne vedem mai trziu Bis spter (bis peta)
Ne vedem curnd Bis bald (bis bald)
Ne vedem mine Bis morgen (bis morgn)
Cu bine! Mach's gut (mahs gut)
Cu bine! Alles Gute (ales gu-t)
Mult noroc! Viel Glck (fil gliuc)
Cum spun "Multumesc" n limba Germana?
Multumesc Danke (danche)
Multumesc! Danke schn! (danche iun)
Multumesc! Danke sehr (danche zea)
Multumesc! Besten Dank (formal) (bestn danc)
Multumesc! Ich danke Ihnen (formal) (ih danche inn)
Multumesc! Herzlichen Dank (formal) (herlih danc)
Multumesc mult! Tausend Dank (tauznd danc)
Va multumesc mult! Vielen Dank (poate fi folosit si formal) (filn danc)
Va multumesc mult! Danke vielmals (poate fi folosit si formal) (danche fil-mal)
Va multumesc mult! Schnen Dank (formal) (iunn danc)
Va multumesc mult! Haben Sie vielen Dank! (formal)
Va multumesc mult! Ich danke Ihnen vielmals (formal)
Va multumesc mult! Ein herzliches Dankeschn (formal)
Cum spun "Cu placere!" n limba Germana?
Va rog! Bitte! (bite)
Cu placere! Nichts zu danken! (nih u dan-cn)

Cu placere! Gern geschehen (prescurtat Gern) (ghern ghein)


Cu placere! Bitte schn! (formal) (bite iun)
Cu placere! Bitte sehr (formal) (bite zea)
Cu placere! Mit Vergngen (formal) (mit faghenugn)
Scuzati-ma Entschuldigung (enuldigung)
mi pare rau Es Tut mir Leid (es tut mia laid)
Nu-i nimic Schon gut (on gut)
Nu-i nimic Kein Problem (cain problem)
Da / Nu Ja / Nein (ia / nain)
n continuare va oferim posibilitatea sa studiati fraze si expresii n Germana
folosite n socializarea dintre doua persoane:
Care este numele dvs.? - Wie heien Sie? (pronuntia : vi haisn zi?) (formal)
Cum te numesti? - Wie heit du? (pronuntia : vi haist du?)
Eu ma numesc... - Ich heie... (pronuntia : ih haise...) (formal)
Eu ma numesc... - Ich bin... (pronuntia : ih bin...)
ncntat de cunostinta - Freut mich (pronuntia : froit mih)
ncntat de cunostinta - Sehr erfreut (pronuntia : zea efroit)
Cum ti merge? - Wie geht es Ihnen? (pronuntia : vi ghet es inn?) (formal)
Cum ti merge? - Wie geht es dir? (pronuntia : vi ghet es dia?)
Cum ti merge? - Wie geht's? (pronuntia : vi ghe?)
Mie mi merge bine. Dar dumneavoastra? - Mir geht es gut und Ihnen?
(pronuntia : mia ghet es gut und inn) (formal)
Mie mi merge bine. Dar tie? - Mir geht's gut und dir? (pronuntia : mia ghe
gut und dia)
mi pare rau. Nu nteleg. - Es Tut mir Leid. Ich verstehe nicht. (pronuntia : es
tut mia laid. ih farte-e niht)
ntr-adevar? / Serios? / Adevarat? - Wirklich? (pronuntia : viuclih)
Nu vorbesc asa bine Germana - Ich kann nicht so gut Deutsch zu reden
(pronuntia : ih can niht so gut doici u redn)
Da. Nici o problema - Ja. Kein Problem (pronuntia : ia. cain problem)
De retinut! La ntrebarea "Wie geht's?" nu este indicat sa raspundeti cu "Ich
bin gut", deoarece acest raspuns nu reflecta o stare de spirit, ci mai degraba o
capabilitate a dvs. de exemplu: Sunt bun la matematica - Ich bin gut in
Mathematik

Zilele saptamanii in Germana


n aceasta lectie veti nvata zilele saptamnii n limba Germana, mpreuna cu unele fraze si
cuvinte de baza ce sunt n strnsa legatura cu acest subiect.
Tabelul urmator contine traducerea din limba Romna n limba Germana, prescurtarea si
pronuntia n Germana pentru fiecare zi din saptamna.
Zilele Saptamnii - Tage der Woche
zilele lucratoare - Wochentage / Werktags
sfrsit de saptamna - Wochenende
n Romna
n Germana
Prescurtarea:
Pronuntia / Se citeste:
Luni
Montag
Mo
mon-tag
Marti
Dienstag
Di
dins-tag

Miercuri
Joi
Vineri
Sambata
Duminica

Mittwoch
Donnerstag
Freitag
Samstag
Sonntag

Mi
Do
Fr
Sa
So

mit-voh
doners-tag
frai-tag
sams-tag
son-tag

De retinut! Cnd scrieti zilele saptamnii n limba Germana, prima litera este ntotdeauna o
majuscula.
n nordul Germanie puteti ntlni persoane care n loc de Sonntag sa spuna Sonnabend,
aceasta este varianta locala, folosita pentru ziua de duminica.
Toate cele sapte zile ale saptamnii, n limba Germana sunt de genul masculin (der),
exemplu: der Freitag.
Prima zi din calendarul German este luni (Montag), iar ultima este duminica (Sonntag), la fel
ca n calendarul Romnesc.
Pentru a purta conversatii n limba Germana, aveti nevoie de un vocabular puternic, dezvoltat
pe diferite subiecte, de aceea, n aceasta lectie, nu veti nvata doar zilele saptamnii, ci si
cuvinte nrudite cu acest subiect. n tabelul de mai jos, gasiti cuvinte uzuale, ce va pot fi de
folos n viitoarele conversatii, purtate n limba Germana:
acum = jetzt (iet)
cndva = irgendwann (irgn-van)
astazi / azi = heute (hoite)
mine = morgen (morgn)
poimine = bermorgen (iubr-morgn)
ieri = gestern (ghestrn)
alaltaieri = vorgestern (for-ghestrn)
zilnic = tglich (tag-lih)
n continuare vom nvata cteva fraze, propozitii si ntrebari de baza n limba Germana, toate
n strnsa legatura cu subiectul principal al acestei lectii:
Cte zile sunt ntr-o saptamna? - Wie viele Tage hat eine Woche? (pronuntia : vi file taghe
hat aine vohe?)
ntr-o saptamna, sunt sapte zile - eine Woche hat sieben Tage (pronuntia : aine vohe hat
zibn taghe)
Ce zi este astazi? - Welcher Tag ist heute? (pronuntia : velhe tag ist hoite?)
Astazi este... / Azi este... - Heute ist... (pronuntia : hoite ist...)
Astazi / Azi este Joi - Heute ist Donnerstag (pronuntia : hoite ist doners-tag)
Ce ai de gnd sa faci n acest weekend? - Was willst du am Wochenende machen?
(pronuntia : vas vilst du am wohn-ende mahn?)
Cnd / Unde ne putem ntlni? - Wann / Wo wollen wir uns treffen? (pronuntia : van / vo
voln via un trefn?)
(Formal) Cnd este cel mai bine pentru tine? - Wann passt es Ihnen am besten? (pronuntia :
van past es inn am bestn?)
(Informal) Cnd este cel mai bine pentru tine? - Wann passt es dir am besten? (pronuntia :
van past es dia am bestn?)
1 (unu) = eins (ain)
2 (doi) = zwei (vai)

3 (trei) = drei (drai)


4 (patru) = vier (fir)
5 (cinci) = fnf (fiunf)
6 (sase) = sechs (zecs)
7 (sapte) = sieben (zibn)
8 (opt) = acht (aht)
9 (noua) = neun (noin)
10 (zece) = zehn (en)
11 (unsprezece) = elf (elf)
12 (doisprezece) = zwlf (violf)
13 (treisprezece) = dreizehn (drai-en)
14 (paisprezece) = vierzehn (fir-en)
15 (cincisprezece) = fnfzehn (fiunf-en)
16 (saisprezece) = sechzehn (zecs-en)
17 (saptesprezece) = siebzehn (zib-en)
18 (optsprezece) = achtzehn (ahten)
19 (nouasprezece) = neunzehn (noin-en)
20 (douazeci) = zwanzig (van-ig)
Al doilea pas, este sa nvatati cum sa numarati de la 21 la 99 n limba Germana.
Numerele de la 21 la 99 se formeaza conform urmatorului model: unitati + und +
zeci. de exemplu: fnfundsiebzig (saptezeci si cinci), achtundneunzig (nouazeci si
opt). und este folosit doar pentru separarea unitatilor de zeci, nu este folosit
pentru separarea zecilor de sute
21
22
23
30
40
50
60
70
80
90

(douazeci si unu) = einundzwanzig (ain-und-van-ig)


(douazeci si doi) = zweiundzwanzig (vai-und-van-ig)
(douazeci si trei) = dreiundzwanzig (drai-und-van-ig)
(treizeci) = dreiig (drai-sig)
(patruzeci) = vierzig (fir-ig)
(cincizeci) = fnfzig (fiunf-ig)
(saizeci) = sechzig (zecs-ig)
(saptezeci) = siebzig (zib-ig)
(optzeci) = achtzig (aht-ig)
(nouazeci) = neunzig (noin-ig)

Observatie!
Numerele de la 21 la 99 n Germana, traduse literal, pot parea total inversate
pentru un vorbitor nativ de limba Romna, deoarece, zecile sunt puse n locul
unitatilor iar unitatile n locul zecilor. de exemplu: einundzwanzig tradus literal
nseamna unu si douazeci.
n al treilea pas si ultimul veti nvata sa numarati de la 100 la +1000 n Germana.
Toate sutele exacte de la 100 la 900 n limba Germana, se sfrsesc n "-hundert".
Daca doriti sa formati sute n Germana, tot ce trebuie sa faceti este sa lipiti
numarul unitatilor de cuvntul "-hundert", sa spunem de exemplu ca vrem sa
formam numarul 300, vom lua numarul drei (trei) pe care l vom alatura
cuvntului "-hundert", rezultatul final va fi dreihundert.
Toate miile exacte de la 1000 la 9000, se sfrsesc n "-tausend", daca doriti sa
formati mii n Germana, puteti aplica aceeasi metoda nvatata n cazul sutelor.

Atentie!
Cnd formati numere complexe n Germana, o mare parte din numar se scrie
legat, milioanele, zecile si unitatile se scriu separat, de exemplu: 5853 =
fnftausendachthundert dreiundfnfzig.
100 (o suta) = (ein)hundert [(ain)hun-drt]
200 (doua sute) = zweihundert (tvai hun-drt)
300 (trei sute) = dreihundert (drai hun-drt)
1000 (o mie) = (ein)tausend [(ain)tau-znd]
2000 (doua mii) = zweitausend (vai tau-znd)
Matematica n Germana:
solutia - (die) Lsung (pronuntia : di liozung)
este egal cu... - ist gleich... (pronuntia : ist glaih)
adunarea - Addition (pronuntia : adiion):
plus - plus (pronuntia : plus)
scaderea - Subtraktion (pronuntia : zubtracion):
minus - minus (pronuntia : minus)
nmultirea - Multiplikation (pronuntia : multi-plicaion):
nmultit cu / ori - mal (pronuntia : mal)
doi ori trei este egal cu sase - zwei mal drei ist gleich sechs
mpartirea - Division (pronuntia : divizion):
mpartit la - geteilt durch (pronuntia : ghetail duih)
mpartit la - dividieren durch / durch (pronuntia : dividirn duih / duih)
opt mpartit la patru este egal cu doi - acht geteilt durch vier ist gleich zwei

You might also like