Professional Documents
Culture Documents
Aa
Bb
Pronuntia
a
e
be
Cc
te
Dd
de
Ee
Ff
Gg
Hh
Ii
Jj
ef
ghe
ha
i
iot
Kk
te
Ll
Mm
Nn
Oo
Pp
Q q</td>
Rr
el
em
en
o
pe
chiu
er
Ss
es
Tt
Uu
Vv
Ww
Xx
Yy
Zz
es-tet
te
u
fau
ve
ics
iupsilon
tet
Exemplu
aus
htte
htte
cousine
Celsius
das
ihre
dem
Februar
ganz
haben
ich
jemand
kann
Kett
Lohn
mit
Niemand
noch
Personen
Qualitt
richtig
aus
sagen
richtig
Tiere
und
Verpacken
wasn
xenon
gypten
zurck
Pronuntia
aus
heta
heta
cuzine
elsius
das
ihr
dem
februar
gan
habn
ih
iemand
can
chet
Lon
mit
nimand
noh
perzonn
cualitet
rihtig
aus
zagn
rihtig
tire
und
fepacn
vas
xenon
eghiptn
uriuc
Grupurile formate din doua litere identice, sunt citite ca si cum ar fi o singura litera, de
exemplu: ll - l, nn - n, ss - s, tt - t etc. n limba Germana unele litere pot fi citite diferit atunci
cnd sunt nsotite de anumite litere. n tabelul de mai jos, veti nvata cum se citesc grupurile
de doua si trei litere n limba Germana atunci cnd acestea se afla n interiorul unui cuvnt:
Literele
u
ch
ei
en
Exemplu
hufig
ich
sein
haben
wenn
Pronuntia
hoifih
ih
zain
habn
wen
er
eu
ge
ie
sp
st
sch
der
neun
genau
wieder
spiele
Aspirin
Stadt
schnel
dea
noin
ghenau
vida
pile
aspirin/td>
tat
nel
Miercuri
Joi
Vineri
Sambata
Duminica
Mittwoch
Donnerstag
Freitag
Samstag
Sonntag
Mi
Do
Fr
Sa
So
mit-voh
doners-tag
frai-tag
sams-tag
son-tag
De retinut! Cnd scrieti zilele saptamnii n limba Germana, prima litera este ntotdeauna o
majuscula.
n nordul Germanie puteti ntlni persoane care n loc de Sonntag sa spuna Sonnabend,
aceasta este varianta locala, folosita pentru ziua de duminica.
Toate cele sapte zile ale saptamnii, n limba Germana sunt de genul masculin (der),
exemplu: der Freitag.
Prima zi din calendarul German este luni (Montag), iar ultima este duminica (Sonntag), la fel
ca n calendarul Romnesc.
Pentru a purta conversatii n limba Germana, aveti nevoie de un vocabular puternic, dezvoltat
pe diferite subiecte, de aceea, n aceasta lectie, nu veti nvata doar zilele saptamnii, ci si
cuvinte nrudite cu acest subiect. n tabelul de mai jos, gasiti cuvinte uzuale, ce va pot fi de
folos n viitoarele conversatii, purtate n limba Germana:
acum = jetzt (iet)
cndva = irgendwann (irgn-van)
astazi / azi = heute (hoite)
mine = morgen (morgn)
poimine = bermorgen (iubr-morgn)
ieri = gestern (ghestrn)
alaltaieri = vorgestern (for-ghestrn)
zilnic = tglich (tag-lih)
n continuare vom nvata cteva fraze, propozitii si ntrebari de baza n limba Germana, toate
n strnsa legatura cu subiectul principal al acestei lectii:
Cte zile sunt ntr-o saptamna? - Wie viele Tage hat eine Woche? (pronuntia : vi file taghe
hat aine vohe?)
ntr-o saptamna, sunt sapte zile - eine Woche hat sieben Tage (pronuntia : aine vohe hat
zibn taghe)
Ce zi este astazi? - Welcher Tag ist heute? (pronuntia : velhe tag ist hoite?)
Astazi este... / Azi este... - Heute ist... (pronuntia : hoite ist...)
Astazi / Azi este Joi - Heute ist Donnerstag (pronuntia : hoite ist doners-tag)
Ce ai de gnd sa faci n acest weekend? - Was willst du am Wochenende machen?
(pronuntia : vas vilst du am wohn-ende mahn?)
Cnd / Unde ne putem ntlni? - Wann / Wo wollen wir uns treffen? (pronuntia : van / vo
voln via un trefn?)
(Formal) Cnd este cel mai bine pentru tine? - Wann passt es Ihnen am besten? (pronuntia :
van past es inn am bestn?)
(Informal) Cnd este cel mai bine pentru tine? - Wann passt es dir am besten? (pronuntia :
van past es dia am bestn?)
1 (unu) = eins (ain)
2 (doi) = zwei (vai)
Observatie!
Numerele de la 21 la 99 n Germana, traduse literal, pot parea total inversate
pentru un vorbitor nativ de limba Romna, deoarece, zecile sunt puse n locul
unitatilor iar unitatile n locul zecilor. de exemplu: einundzwanzig tradus literal
nseamna unu si douazeci.
n al treilea pas si ultimul veti nvata sa numarati de la 100 la +1000 n Germana.
Toate sutele exacte de la 100 la 900 n limba Germana, se sfrsesc n "-hundert".
Daca doriti sa formati sute n Germana, tot ce trebuie sa faceti este sa lipiti
numarul unitatilor de cuvntul "-hundert", sa spunem de exemplu ca vrem sa
formam numarul 300, vom lua numarul drei (trei) pe care l vom alatura
cuvntului "-hundert", rezultatul final va fi dreihundert.
Toate miile exacte de la 1000 la 9000, se sfrsesc n "-tausend", daca doriti sa
formati mii n Germana, puteti aplica aceeasi metoda nvatata n cazul sutelor.
Atentie!
Cnd formati numere complexe n Germana, o mare parte din numar se scrie
legat, milioanele, zecile si unitatile se scriu separat, de exemplu: 5853 =
fnftausendachthundert dreiundfnfzig.
100 (o suta) = (ein)hundert [(ain)hun-drt]
200 (doua sute) = zweihundert (tvai hun-drt)
300 (trei sute) = dreihundert (drai hun-drt)
1000 (o mie) = (ein)tausend [(ain)tau-znd]
2000 (doua mii) = zweitausend (vai tau-znd)
Matematica n Germana:
solutia - (die) Lsung (pronuntia : di liozung)
este egal cu... - ist gleich... (pronuntia : ist glaih)
adunarea - Addition (pronuntia : adiion):
plus - plus (pronuntia : plus)
scaderea - Subtraktion (pronuntia : zubtracion):
minus - minus (pronuntia : minus)
nmultirea - Multiplikation (pronuntia : multi-plicaion):
nmultit cu / ori - mal (pronuntia : mal)
doi ori trei este egal cu sase - zwei mal drei ist gleich sechs
mpartirea - Division (pronuntia : divizion):
mpartit la - geteilt durch (pronuntia : ghetail duih)
mpartit la - dividieren durch / durch (pronuntia : dividirn duih / duih)
opt mpartit la patru este egal cu doi - acht geteilt durch vier ist gleich zwei