Liceul Teoretic ”Vasile Goldiş” Arad REVISTA DE ŞTIIN E

Anul I, nr. I

Colectiv de redac ie: Prof. Petronela Ioja Prof. Aneta Mihalcsik Prof. Simona Savulov Tehnoredactare computerizată şi reprezentare grafică: Prof. Petronela Ioja Adresa redac iei: Calea Victoriei, nr. 1-3 Arad E-mail: revistagalileus@yahoo.com

GALILEUS Revistă de ştiin e Materialele nepublicate nu se înapoiază. Redac ia îşi rezervă dreptul de a corecta eventuale erori şi, în cazuri extreme, de a utiliza în func ie de suportul disponibil doar fragmente din textele trimise. Textele dactilografiate, căr i pentru recenzii, sau orice altă coresponden ă vor fi trimise pe adresa redac iei: e-mail: revistagalileus@yahoo.com, ca document ataşat. Autorii îşi asumă răspunderea pentru con inutul şi provenien a materialelor publicate în revistă.

GALILEUS Science review The unpublished materials are not returned. The editorial office reservs its right to correct the eventual errors and, in extreme cases, to use only a fragment of sended texts. The articles, books for reviewing, and any other letters will be send on theeditorial office adresse, or by e-mail: e-mail: revistagalileus@yahoo.com as attached document. The authors must assume their responsability for the contents of published materials in the review.

ISSN 2067 - 9823

CUPRINS
INTERVIU CU D-NUL CONF. UNIV. DR. MĂDĂLIN BUNOIU REALIZAT DE NICOLA TUDOR, CL. a XII-a B INVITA IE LA CUNOAŞTERE PROF. ANETA MIHALCSIK EURODIDAWEB - PEDAGOGICAL USE OF INTERNET AND MULTIMEDIA TOOLS PROIECT COMENIUS DE MOBILITATE INDIVIDUALĂ PROF. PETRONELA IOJA VOLUNTARIAT 2009 ROMÂNIA PRINDE RĂDĂCINI PROF. SIMONA SAVULOV DESCOPERIR ŞTIIN IFICE ACCIDENTALE MLADIN DIANA, CL. a XI-a B LEGĂTURA DINTRE FIZICĂ ŞI CELELALTE ŞTIIN E PROF. PETRONELA IOJA "ALBASTRUL" DIN "PLANETA ALBASTRA", ESTE IN PERICOL!!! ANDREAS-LONGINUS PITTERS CRED CĂ POT MAI MULT DRAGOŞ DENISA, CL. a VIII-a B OZON TROPOSFERIC ŞI AL I OXIDAN I FOTOCHIMICI PROF. LAZEA MARIUS ŞTIIN E PENTRU JUNIORI, O EXPERIEN Ă NOUA ÎN VIA A MEA OLAR ALINA BIANCA, CL. a VIII-a A „BODYGUARD-UL” TERREI PROF.ANETA MIHALCSIK AVANTAJELE ŞI DEZAVANTAJELE SURSELOR ALTERNATIVE DE ENERGIE PROF. PETRONELA IOJA SFATURI UTILE ÎN RĂCEALĂ ŞI GRIPĂ DENISA IOJA ŞI PATRICIA MO IU, CL. a VI-a A ŞARPELE DE MARE PROF. ANETA MIHALCSIK 5

7

8

10

11

13

14

14

15

16

17

18

20

21

ROLUL ELEMENTELOR CHIMICE ÎN ORGANISM MUSCA SIMINA, CL. a XII-a A SĂ CUNOAŞTEM LEGILE HOLOGRAFIA KOVACS ADRIAN, CL. a IX-a B MARI DESCOPERIRI ŞTIIN IFICE CURT DARIUS, CL. a X-a A PORCUŞORII DE GUINEEA PROF. KURUNCZI PAPP CSILLA CINE AU FOST EI?... CULESE DE NEAMCIUC BIANCA, CL. a XI –a B ŞTIA I CĂ... CULESE DE OANA BISORCA, CL. a XI-a A

22

23 24

25

26

27

29

Interviu cu d-nul Conf. univ. dr. MĂDĂLIN BUNOIU realizat de Nicola Tudor, cl. a XII-a B

1. Domnule profesor, Facultatea de Fizică este una dintre facultă ile care amintesc de începuturile Universită ii de Vest din Timişoara. Vă rugăm să ne face i o prezentare a acestei facultă i. Alături de Facultatea de Matematică şi de Facultatea de Filologie, Facultatea de Fizică este cea mai veche facultate a Universită ii de Vest din Timişoara. La baza înfiin ării Universită ii de Vest din Timişoara stă Decretul Lege nr. 660, semnat la 30 decembrie 1944. În anul 1948, prin Decretul nr.175/1948, este înfiin ată Facultatea de Matematică - Fizică de 3 ani, în cadrul Universită ii din Timişoara, care îşi măreşte perioada de studii la 4 ani începând cu anul universitar 1952/53. Prin Ordinul Ministerului Învă ământului şi Culturii, nr. 08125/01.06.1962, Facultatea de Fizică se desprinde ca facultate de sine stătătoare în anul universitar 1962/63, cu o singura sec ie, de Fizică –zi, cu durata studiilor de 4-5 ani şi domeniul de licen ă Fizică. Din anul 1990 Facultatea de Fizică şi-a redefinit independen a func ionând de atunci în forma organizatorică pe care o are şi acum, punând la dispozi ia absolven ilor de liceu specializări adaptate nevoilor sociale şi economice. În lunga sa perioadă de existen ă Facultatea de Fizică a repurtat multe succese, de la premii ale Academiei Române pentru activită ile didactice şi de cercetare ale cadrelor didactice, până la premii interna ionale ale studen ilor şi cadrelor didactice. Dovadă a calită ii muncii depuse stau numeroasele colaborări interna ionale pe care comunitatea academică din facultatea de Fizică le are cu parteneri din Europa şi America de Nord. 2. Pentru anul universitar 2010 – 2011, care sunt specializările oferite de Facultatea de Fizică? În prezent Facultatea de Fizică oferă următoarele specializări la nivel licen ă: Fizică,Fizică informatică, Fizică medicală (domeniul Fizică), Fizica mediului (domeniul Ştiin a Mediului) cu durata de 3 ani precum şi Fizică tehnologică (domeniul Ştiin e Inginereşti Aplicate) cu durata de 4 ani. La nivel de studii de masterat Facultatea de Fizica oferă 8 specializări: Fizica materialelor cristaline (în limba română şi limba engleză),Câmpuri cuantice şi particule elementare, Fizică Computa ională şi Informatică, Fizica cuantică a sistemelor mezoscopice, Metode optice şi spectrale de investigare a sistemelor fizice complexe, Nano-microsisteme inteligente (în limba română şi limba engleză). Facultatea de Fizică are organizată şcoala doctorală proprie cu un număr de 7 conducători de doctorat si peste 30 doctoranzi în stagiu. 3. Una dintre problemele societă ii actuale este aceea a locurilor de muncă. În acest sens, care sunt posibilită ile pe care un absolvent al acestei facultă i le are pentru a se integra pe pia a muncii? Venind dintr-un domeniu al ştiin elor exacte o să încerc să fiu cât mai precis. În urma studiului „Inser ia profesională a absolven ilor Universită ii de Vest din Timişoara” efectuat de Facultatea de Sociologie şi Psihologie, coordonator Prof. dr. R. Dabu, octombrie 2007, în ceea ce priveşte Facultatea de Fizică s-a constatat că marea majoritate (90%) a absolven ilor noştri îşi găsesc de lucru dacă nu imediat după absolvire, atunci la foarte pu in timp după acest moment. 70% dintre absolven i lucrează în domeniul de specializare, restul sunt angaja i cu studii superioare în domenii conexe. 40% din absolven ii angaja i lucrează în cercetarea ştiin ifică, atât în cadrul institutelor de cercetare ştiin ifică, cum ar fi Institutul de Ştiin a Materialelor Timişoara, ISIM, etc., cât şi în cadrul marilor companii sau firme private: Siemens, Autoliv, Continental, etc. To i aceştia lucrează în domenii de vârf ale cercetării ştiin ifice, cum ar fi structura materialelor, simulare numerică, informatică, tehnologii laser, etc., având func ii de cercetător ştiin ific, inginer de cercetare, „softer-developer”, etc. În multe cazuri, activitatea de cercetare a acestora s-a concretizat prin diverse contracte de cercetare, precum şi prin participarea la manifestări ştiin ifice, work-shop-uri, etc., în ară şi străinătate. Un procent de 30% din absolven ii angaja i sunt încadra i în învă ământ, în licee şi şcoli generale, unde predau ore de fizică, chimie, informatică. În jur de 50% din absolven ii de master se înscriu la doctorat, în cadrul facultă ii noastre, precum şi la alte institu ii de învă ământ superior sau de cercetare din ară şi străinătate. O altă parte a absolven ilor (aproximativ 7%) sunt încadra i în alte domenii de activitate, diferite de specializarea masterului, desfăşurând diverse activită i, cum ar fi traduceri din limbi străine, vânzări în industria IT, consultan ă în vânzări, management în afaceri, marketing. De asemenea, avem şi absolven i ai studiilor de masterat lansa i în diverse afaceri personale. Din discu iile cu absolven ii ultimelor trei promo ii de masterat, reiese că aceştia consideră că studiile şi cercetarea din cadrul masteratului le sunt utile în activitatea pe care o desfăşoară. S-a mai constatat că absolven ii apreciază pozitiv con inutul programelor de studiu, desfăşurarea orelor, precum şi calitatea cadrelor didactice. De asemenea, absolven ii de masterat consideră că rela ia dintre studen i şi cadrele didactice este de parteneriat. Venind în întâmpinarea nevoilor absolven ilor de liceu Facultatea de Fizică din Timişoara a introdus din acest an specializarea de Fizică medicală, datorită caracterului său interdisciplinar şi aplicativ. Pe lângă pregătirea de bază în domeniul fizicii, studen ii acestei specializări primesc o serie de cunoştin e

5

de natură anatomică, clinică şi farmaceutică, biofizică, cunoştin e legate de aparatura şi electronica medicală, aspecte moderne de diagnostic şi tratament utilizate în medicina nucleară, radioterapia oncologică, evaluarea dozelor de iradiere, imagistică medicală, etc. De asemenea prin orele de practică clinică aferente acestei specializări, ei fac cunoştin ă cu aparatura medicală modernă aflată în dotarea unor institu ii timisorene de specialitate. Facultatea de Fizică consideră aceasta specializare foarte importanta, atât pentru a spori posibilită ile de angajare a absolven ilor, cât şi pentru dezvoltarea cercetării ştiin ifice pe direc ii de mare actualitate, atât pe plan na ional cât şi european, cum ar fi cel al biofizicii, perfec ionarea aparaturii şi procedurilor de diagnostic şi tratament medical în vederea ridicării calită ii vie ii, a controlului calită ii alimentelor, medicametelor utilizate, etc. Dotarea întregii re ele medicale din ară cu aparatură tot mai modernă de diagnostic şi tratament medical, precum şi amploarea pe care au luat-o cercetările de biofizică şi medicină în ultimii ani utilizând tot mai mult diferite spectroscopii fizice, IR, Raman, RES, RMN pentru elucidarea unor aspecte, modificări structurale şi func ionale la nivel molecular, impune cu mare cerin ă formarea unor astfel de specialişti. Aceştia vor fi cea mai „bună interfa ă” care să asigure o colaborare optimă între fizicieni, medici, biologi, chimişti implica i deopotrivă în actul, procesul, de diagnostic şi tratament. 4. La nivel de ară, învă ământul universitar are o ofertă largă cu privire la facultă i şi specializări. De ce un absolvent de liceu ar opta pentru Facultatea de Fizică din Timişoara şi nu din alte centre universitare? Înainte de toate trebuie men ionat faptul că facultă ile de fizică nu s-au înmul it precum ciupercile, ca în cazul atâtor specializări. În multe cazuri învă ământul universitar a fost adus în ridicol. Nu este cazul fizicii, care a rămas, alături de matematică, chimie şi ştiin ele inginereşti port drapelul cercetării româneşti şi de inătorii bunelor practici în învă ământul universitar. Dintre acestea fizica se distinge totuşi net prin numărul de articole publicate în reviste cotate ISI, indicatorul cel mai elocvent al calită ii cercetării. Spa iile didactice şi de cercetare în care se desfăşoară activitatea din cadrul programelor de studii apar in Facultă ii de Fizică şi sunt situate în clădirea principala a Universită ii de Vest, Bd. V. Pârvan nr. 4. Aceste spa ii sunt dotate corespunzător pentru desfăşurarea cursurilor şi seminarilor. De asemenea, pentru desfăşurarea activită ilor didactice şi de cercetare, cadrele didactice şi studen ii au la dispozi ie laboratoare cu dotări de ultimă oră. La dispozi ia facultă ii există 1 amfiteatru cu 54 de locuri şi cu o suprafa ă de 72m2, o sală de curs şi una de seminar a câte 30 locuri fiecare şi o suprafa ă de 70m2, 18 de laboratoare didactice, 7 laboratoare de cercetare, 28 cabinete pentru cadrele didactice, 3 cabinete pentru doctoranzi, sedii pentru Decanat şi secretariate, ateliere şi cabinete specializate (cameră pentru activită i foto, sediul NOC, Planetarium-ul Universită ii). Laboratoarele didactice au suprafe e diferite, variind între 30 şi 70 m2. Cele cu suprafa ă mare sunt destinate disciplinelor generale, iar cele mici sunt de regulă laboratoare specializate pentru disciplinele de la anii mari. Un laborator didactic poate deservi una sau doua discipline. Laboratoare de cercetare au, în general, suprafe e mai mici cuprinse între 20 şi 50m2. Aici lucrează cadrele didactice, doctoranzii şi studen ii din anii terminali care îşi elaborează lucrările de licen ă. Toate laboratoarele facultă ii dispun de o dotare complexă, realizată în special în ultimii ani când numai pentru activită ile didactice au fost investi i, în aparatură, peste 400.000 Euro. Re eaua de calculatoare a laboratoarelor de informatică este formată din mai multe servere şi peste 50 calculatoare personale (puncte de lucru) conectate la Internet. Activitatea didactică va implica utilizarea Internetului, precum şi realizarea unor proiecte ştiin ifice (editare de documente ştiin ifice, diserta ii, etc.). Softwareul instalat şi conectarea la Internet permit realizarea în condi ii ideale a activită ilor didactice aferente. Sălile de curs şi seminar sunt dotate cu mobilier, table şi iluminare corespunzătoare. De asemenea Facultatea de Fizică dispune de echipamente tehnice de învă are, predare şi comunicare (videoproiectoare, notebook-uri, retroproiectoare, ecrane, Smartboard-uri) care facilitează activitatea cadrului didactic şi receptivitatea studen ilor. Universitatea de Vest de ine un Regulament privind acordarea de burse pentru studen i valabil pe un an universitar şi acordă, în condi iile legii, următoarele categorii de burse: burse de performan ă, burse de merit, burse de studiu, burse de ajutor social, burse speciale. În cadrul facultă ii noastre organizăm o serie de evenimente, şi anume: Concursul de Fizică “Constantin Sălceanu”, Conferin a Studen ească “Ştiin ă şi Tehnologie”, Concursul de fizică « Coriolis », Zilele Academice Timişene, Fizică, Conferin a de Fizică TIM – 09; Zilele Por ilor Deschise. Nu în ultimul rând Facultatea de Fizică din Timişoara se distinge printr-o strânsă rela ie de colaborare şi sus inere a studen ilor, printr-un sistem de tutoriat modern, fiecare cadru didactic având în grijă un grup de 4-6 studen i cu care se întâlneşte periodic. 5. Ca o concluzie, vă rugăm să defini i Facultatea de Fizică în 5 cuvinte. COMPETEN Ă, SERIOZITATE, RIGOARE, TRADI IE, MODESTIE. Vă mul umim pentru interviul acordat revistei de ştiin e a Liceului Teoretic „Vasile Goldiş” - GALILEUS

6

INVITA IE LA CUNOAŞTERE Prof. Aneta Mihalcsik ACUPUNCTURĂ
Am putea preciza că unul din cei mai mari „duşmani” ai unui balon umflat este acul de gămălie… Sau poate ca nu… Pentru a rezolva această dilemă ave i nevoie de: un balon, bandă adezivă (scotch) şi ace de gămălie. Umfla i balonul în propor ie de 75%. Tăia i câteva bucă i de bandă adezivă şi aplica- i-le cât mai uniform pe suprafa a balonului (verifica i să nu rămână bule de aer între bandă şi suprafa a balonului). Acum, prin torsiune, înfige i pe rând câte un ac în mijlocul fiecărei bucă i de bandă, perforând balonul. Bum!!! Balonul NU se sparge… Explica ie: când acele trec prin bandă, adezivul lipicios de pe ea formează în jurul fiecărui ac o peliculă care împiedică aerul să scape din balon, atunci când acesta este perforat de ac. ZIARUL IMPERMEABIL A i încercat să vă ascunde i sub un ziar de picăturile de ploaie? Şi ziarul nu s-a udat?!?!... Şi totuşi ziarul poate fi impermeabil… Pentru a demonstra acest lucru ave i nevoie, pe lângă o foaie de ziar de un pahar de sticlă gol şi de un vas mare cu apă. Mototoli i ziarul şi îndesa- i-l în paharul gol, astfel încât să nu cadă când întoarce i paharul. inând paharul cu gura în jos, introduce- i-l în vasul cu apă. După câteva secunde, scoate i paharul din apă şi îndrepta i ziarul. Surpriză!!! Hârtia ziarului este uscată. Explica ie: apa nu poate pătrunde în pahar, pentru că paharul „gol” are deja aer înăuntru şi aerul nu poate ieşi afară deoarece este mai uşor decât apa. E.T. Umfla i uşor un balon de cauciuc până la 50% din capacitatea acestuia, apoi aplica i pe suprafa a elastică a cauciucului două păhărele asemănătoare (de unică folo-sin ă), pe linia unui diametru. Trebuie să ave i grijă ca marginile păhărelelor să se suprapună bine pe membrana de cauciuc a balo-nului. În continuare, umfla i balonul încă pu in, după care răsuci i gâtul balonului (orificiul de umplere). Lăsând libere cele două păhărele ve i observa că ele rămân „lipite” pe suprafa a balonului, iar cu ajutorul unui marker şi a unei picături de imagina ie, vom avea în fa a ochilor un extraterestru simpatic. Explica ie: prin umflarea membranei balonului, aceasta pătrunde în interiorul celor două păhărele. Aerul din balon fiind comprimat, exercită o presiune supra pere ilor păhărelelor în regiunea de contact, presiune care permite ridicarea păhărelelor, deoarece le fixează trainic de balon.

7

EURODIDAWEB - PEDAGOGICAL USE OF INTERNET AND MULTIMEDIA TOOLS Proiect Comenius de Mobilitate individuală Prof. Petronela Ioja
Eurodidaweb - Pedagogical Use of Internet and Multimedia Tools este un proiect Comenius de mobilitate individuală care s-a desfăşurat la Roma (Italia). Programul Sectorial Comenius, Mobilită i individuale, are ca scop formarea continuă a personalului implicat în educa ia şcolară. Ac iunea se adresează cadrelor didactice din învă ământul preuniversitar şi are ca scop îmbunătă irea calită ii educa iei şcolare prin participarea acestora la stagii de formare continuă. Aceste stagii trebuie să se desfăsoare în altă ară europeană decât aceea în care participantul îşi desfaşoară activitatea profesională. Astfel, participantul este încurajat să-şi îmbunăta ească cunoştin ele şi competen ele de predare şi să cunoască mai bine modul în care se realizează educa ia şcolară în Europa. Perioada în care am participat la proiectul “Eurodidaweb Pedagogical Use of Internet and Multimedia Tools” a fost 19 – 23 octombrie 2009. Institu ia organizatoare a proiectului este F.C. “Europaclub” LIDS “Sapienza” University – Roma, managerul de proiect fiind dl. prof. Alberto Pigliacelli. Ce este Europaclub? - Un loc de întâlnire virtual unde oamenii pot să-şi împărtăşească cunoştin e, experien e, bune practici, instrumente utile în activitatea educativă. La www.europaclub.eu găsi i o comunitate virtuală a celor care vor să împărtăşească din experien a lor educa ională. Găsi i de asemenea un mediu de învă are virtuală pe care îl pute i folosi în activitatea la clasă. Cursul s-a adresat cadrelor didactice, formatorilor, inspectorilor, consilierilor educativi, directorilor de şcoli. Beneficiarul acestui proiect sunt eu, prof. Petronela Ioja. Alături de mine au participat la acest proiect şi profesori din alte ări, precum: Grecia, Germania, Malta, Lituania, Turcia. Dintre cei 15 participan i, şapte am fost români – prof. Mihaela Zăbavă, Consilier - Centrul National pentru Curriculum si Evaluare in Invatamantul Preuniversitar – MECT, Bucureşti, prof. Petronela Ioja – Liceul Teoretic „Vasile Goldiş” Arad, prof. Daniela Panainte – Grup Şcolar Industrial „Ion Mincu” Vaslui, instit. Diana Ungureanu – Şcoala Generală Podari, jud. Dolj, prof. Ion Popa, Liceul Teoretic „Traian”, Deva, jud. Hunedoara, prof. Daniela Grecu – Grup Şcolar Transporturi Auto Craiova, jud. Dolj, prof. Gabriela Pentru a participa la un astfel de proiect, am parcurs următoarele etape: 1. accesarea site-ului: www. anpcdefp.ro, urmând paşii: Programe; Programul de învă are pe tot parcursul vie ii; Programul sectorial Comenius; Mobilită i individuale; http://ec.europa.eu/education/trainingdatabase/; search from. 2. alegerea cursului potrivit 3. pre-înregistrare 4. completarea formularului de candidatură 5. depunerea dosarului de candidatură 6. acceptul agen iei ANPCDEFP şi încheierea contractului 7. completarea documentelor necesare participării la curs Obiectivul cursului a fost formarea deprinderilor de creare şi utilizare a paginilor web în activitatea didactică, prin studiul HTML, CSS, XML, Plone (Open Source). Am optat pentru acest curs de formare, deoarece am constatat că voi dobândi noi cunoştin e şi abilită i, perfec ionându-mi în acelaşi timp limba engleză prin schimbul de experien ă cu colegii din alte ări. Nevoile mele de formare sunt în domeniul îmbunătă irii competen elor de utilizare a tehnologiilor IT multimedia (Web, comunicare) pentru crearea documentelor Web (cunoaşterea instrumentelor de lucru pentru crearea site-urilor Web, structura unui site Web, realizarea unui site Web dinamic).

8

În urma participării la curs, mi-am atins majoritatea intelor propuse, inte pe care le-am enun at şi în formularul de candidatură la proiect. Acest proiect a răspuns nevoilor mele de perfec ionare în activitatea la clasă. Proiectul s-a finalizat prin ob inerea unui atestat. Participând la această activitate de formare, mi-am îmbogă it cunoştin ele referitoare la paginile Web, astfel încât elementele pe care nu le-am stăpânit suficient (crearea documentelor Web, cunoaşterea instrumentelor de lucru pentru crearea site-urilor Web, structura unui site Web, realizarea unui site Web dinamic) mi-au devenit familiare, în elegându-le şi aplicându-le cu mai multă uşurin ă. Acum, le pot dezvolta elevilor abilită ile, deprinderile mult mai bine, ceea ce va duce la îmbunătă irea rezultatelor acestora atât la fizică, cât şi la informatică. Am convingerea că lec iile pe care le voi desfăşura vor fi mai interesante şi mai atractive. Pentru că elevii consideră fizica o materie greu accesibilă, profesorul trebuie să încerce să facă lec iile mai atractive – utilizînd soft-uri existente, soft-uri proprii etc. Fiind întro altă ară, cu formatori străini, din start te afli într-o altă cultură educa ională. În urma participării la această activitate, cu colegii din alte ări, având alte abordări ale aceleiaşi teme, are loc un transfer de inova ie de la unii la al ii. De asemenea, prin vizitele pe care le-am realizat, am avut ocazia să iau contact cu cultura şi civiliza ia italiană care a avut un impact major asupra mea. Trebuie să mărturisesc că absolvirea cursului de limbă engleză de la International Language Center mi-a fost de un real folos pentru perioada de cinci zile petrecută în Italia (limba comună de lucru a întregului grup a fost limba engleză). La sfârşitul experien ei trăite, gândul meu se îndreaptă spre ceilal i colegi, îndemnându-i să se implice în astfel de proiecte pentru creşterea calită ii procesului de învă ământ. Efectele asupra elevilor se vor resim i atât la nivelul de cunoştin e în domeniul informaticii, cât şi la nivelul metodelor şi instrumentelor moderne de predare – învă are.

9

Voluntariat 2009

România prinde rădăcini Prof. Simona Savulov
70 de elevi de la Liceul Teoretic „Vasile Goldiş” Arad, înso i i de prof. Simona Savulov, Petronela Ioja, Aneta Mihalcsik, Gabriela Lazăr şi Cornelia Babocsik, au ajutat sâmbătă, 14 noiembrie 2009, la împădurirea unei suprafe e de 5 hectare de pământ în Remetea Mică, jud. Timiş, în cadrul campaniei "România prinde rădăcini". Impreunâ cu cei peste 1.500 de oameni prezen i la ac iune am pus umărul la făcut vetre, săpat gropi şi plantat puie i de cer, cireş şi sânger. Ne-am pus repede pe treabă la gândul că locul îşi va recăpăta verdele vesel pe care l-a avut odinioară.

După numai câteva ore în care voluntarii au dat dovadă de altruism şi respect pentru mediu cei 25.000 de puie i au fost planta i, sub atenta supraveghere a angaja ilor Romsilva.

La finalul împăduririi, plăcu ele cu numele noastre au fost montate, cu gandul să supravegheze copacii până vor „ creşte mari ”. Ziua frumoasă de toamnă ne-a animat pe to i cei prezen i. Nu au lipsit soarele, buburuzele şi nici chiar căprioarele din pădurile din apropiere, aşa că nimeni nu a găsit vreun motiv să părăsească parcela înainte de ora 15, oră la care aproape tot dealul îşi schimbase aspectul. Noi, voluntarii de la Liceul Teoretic „Vasile Goldis” Arad, urăm copacilor „via ă lungă şi liniştită!"

10

Mladin Diana, cl. a XI-a B

Lois Pasteur said: "Chance favors trained minds". His words are also relevant in the case of the ten by chance discoveries. Scientists who experienced them were prepared for such events. They were able to see the magic in an error, coincidence or obstacles. In this way things that influenced human history appeared.

1. Penicilina a apărut în 1928 în timp ce inventatorul său se afla în vacan ă. Bacteriologul sco ian Alexander Fleming a uitat să îşi cure e instala ia de lucru înainte de a pleca în vacan ă. Când s-a întors a observat o ciupercă ciudată pe câteva dintre culturile sale de bacterii. Mai mult, Fleming a observat că bacteriile pe care se afla acea ciupercă nu se mai dezvoltau. Penicilina este şi astăzi unul dintre cele mai utilizate antibiotice la nivel mondial. 2. Stimulatorul cardiac (pacemaker) a fost descoperit pentru că inginerul american Wilson Greatbatch a introdus mâna într-o cutie şi a scos ceea ce nu trebuia. Inginerul lucra la crearea unui circuit care să ajute la înregistrarea bătăilor mai rapide ale inimii. El a introdus mâna într-o cutie pentru a lua un rezistor cu care să finalizeze circuitul, însă a scos din greşeală un rezistor de 1 megaohm, în locul unuia de 10.000 ohm. Atunci circuitul a început să pulseze timp de 1,8 milisecunde după care se oprea timp de o secundă. Acest ritm se repeta în mod regulat. Sunetul era de fapt o reproducere identică a bătăilor inimii. 3.Culoarea mov a fost descoperită de un tânăr chimist de 18 ani. William Perkin inten iona de fapt să găsească un remediu pentru malarie. În 1856 Perkin lucra la crearea chininei artificiale. În urma experimentelor, el nu a ob inut însă decât o mizerie groasă şi întunecată. Cu cât se uita mai mult la această mizerie, cu atât Perkin vedea mai degrabă o culoare frumoasă, decât un simplu gunoi. În acest mod, Perkin a creat prima vopsea sintetică. Mai târziu, bacteriologul german Paul Ehrlich, inspirat de munca lui Perkin, a găsit o nouă utilitate pentru vopsea, în chimioterapie şi imunologie. 4.Radioactivitatea este opera fizicianului Henri Becquerel. În 1896, fascinat fiind de fluorescen a naturală şi de razele X, el a încercat să vadă dacă mineralele naturale fluorescente pot produce raze X dacă sunt lăsate mai mult timp în lumina soarelui. Becquerel realiza aceste experimente pe timp de iarnă. După mai multe zile cu cer înnorat, el a renun at temporar la experimente. A pus întreg echipamentul împachetat într-un sertar şi a aşteptat o zi însorită. Când această zi a venit şi s-a întors la muncă, Becquerel a observat că piatra de uraniu pe care o lăsase în sertar se imprimase pe placa fotografică chiar dacă nu fusese expusă luminii solare. Atunci a realizat că acea piatră avea ceva special. În timp ce lucra cu Pierre şi Marie Curie, a descoperit că ceea ce era special la acea piatră era radioactivitatea. 5.Plasticul a fost descoperit de asemenea, din greşeală, de chimistul Leo Hendrik Baekeland. El încerca să ob ină o alternativă mai ieftină

11

pentru bachelită (răşină sintetică ob inută prin tratarea formolului cu fenol, utilizată ca materie plastică pentru confec ionarea unor obiecte tehnice sau de uz casnic). În timpul experimentelor sale, Baekeland a ob inut accidental un amestec maleabil care putea rezista la temperaturi ridicate fără a se distorsiona. De atunci, plasticul este utilizat pe scară largă. 6.Cauciucul vulcanizat a fost descoperit de Charles Goodyear în timp ce încerca să creeze un tip de cauciuc rezistent la frig şi la căldură. Într-o zi, Goodyear a vărsat din greşeală într-un cuptor un amestec de cauciuc şi sulfură. El a observat că amestecul s-a întărit pu in însă putea fi utilizat în continuare deşi stătuse la o temperatură ridicată. Cauciucul vulcanizat descoperit de el este folosit acum pe scară largă de la cauciucuri pentru maşini, la încăl ăminte sau la fabricarea pucului de hochei.

7.Cola a fost inventată accidental de farmacistul John Pemberton, în timp ce încerca să prepare un remediu pentru durerile de cap. A amestecat mai multe ingrediente, a căror identitate este păstrată secretă şi acum, şi aşa a luat naştere cea mai celebră băutură răcoritoare. Cola a fost comercializată timp de opt ani în farmacii, ca medicament, înainte de a deveni suficient de populară pentru a fi vândută în sticle.

8.”Praful inteligent”. Cei mai mul i dintre noi am fi extrem de supăra i dacă tema de la şcoală ne-ar exploda în fa ă şi s-ar fărâmi a într-o mul ime de bucă i. Nu este însă şi cazul studentei Jamie Link de la Universitatea din California. În timp ce Jamie Link lucra la proiectul de doctorat în chimie, o bucată de silicon a explodat pur şi simplu. Imediat după acest moment, studenta a observat că acele mici bucă i de silicon, rezultate din explozie func ionau în continuare ca senzori. Jamie Link a primit pentru ”praful inteligent” un premiu de inventică în 2003. Micii senzori pot fi utiliza i pentru a monitoriza puritatea apei potabile sau a apei de mare, pentru a identifica diferite particule biologice sau chimice din aer şi chiar pentru a localiza şi a distruge tumorile din corp. 9.Zaharina a fost descoperită pentru că omul de ştiin ă, Constantin Fahlberg nu s-a spălat pe mâini după ce s-a întors de la birou. În 1879, chimistul încerca să găsească noi utilită i pentru smoala de cărbune. După o zi productivă la muncă, Fahlberg s-a întors acasă şi atunci s-a întâmplat ceva ciudat. El a observat că rulourile pe care le mânca erau foarte dulci. Şi-a întrebat so ia dacă a adăugat un nou ingredient în mâncare, iar atunci când ea a negat, Fahlberg a realizat că gustul se datorează mâinilor sale murdare. A doua zi s-a întors în laborator şi a început să îşi guste ”munca”, până a descoperit punctul dulce. Astfel a apărut zaharina. 10.Teflonul a fost descoperit de chimistul Roy Plunkett, în timp ce încerca să ob ină un tip de clorofluorocarbon, care să poată fi folosit pentru refrigerare. El credea că dacă va reuşi să determine un compus numit TFE să reac ioneze cu acidul clorhidric, va putea ob ine refrigerantul dorit. Pentru a începe experimentul, Plunkett a luat o cantitate mare de gaz TFE, l-a răcit, şi mai apoi l-a presat în canistre, pentru a putea fi astfel depozitat până când va fi gata pentru utilizare. Când a venit momentul să deschidă recipientul în care se găsea TFE, Plunkett nu a mai găsit nimic. Gazul dispăruse. A scuturat canistra, şi din recipient au căzut mai mul i fulgi albi. Fulgii au fost mai apoi preda i altor cercetători de la Institutul DuPont care au creat teflonul în forma în care îl ştim astăzi.

12

LEGĂTURA DINTRE FIZICĂ ŞI CELELALTE ŞTIIN E prof. Petronela Ioja
The interdisciplinary character of nature sciences (Physics, Chemistry, Byology) refers to creating models and theories that study diverse dynamic forms; tthe correlations between them is realized through Mathemathics, the science that focusses on qualitative, quantitatives and structural relations that may be imagined among the objects of the real world within the models built for their representation. Fizica, matematica, chimia, biologia caută ca să găsească imaginea, modelul lumii reale constituit de fiecare ştiin ă în parte, să integreze fapte şi idei răzle e sau contradictorii într-un sistem . Este necesară folosirea unor metode specifice fiecarei discipline în corelare cu celelalte discipline, extinderea şi generalizarea unor principii de investiga ie, integrarea rezultatelor şi interpretarea lor la un anumit nivel, în func ie de scopul urmărit , permi ând în elegerea fenomenelor în complexitatea lor . Integrarea fizicii cu celelalte obiecte de învă ământ se realizează printr-o selec ie şi ordonare a con inutului acestui obiect, precum şi printr-o organizare a procesului instructiv-educativ de către profesori, astfel încât ele să pună în eviden ă următoarele elemente, comune pentru fizică şi alte obiecte “învecinate”: domenii de cercetare (fapte naturale); metode de cercetare; limbaj . Astfel, fizica împrumută metodele şi limbajul sau biologiei, chimiei, ştiin elor tehnice, astronomiei. Biologia, chimia, astronomia, ştiin ele tehnice oferă fizicii, în principal, obiectul cercetărilor . Matematica oferă fizicii metodele şi limbajul, preluând ea însăşi de la fizică problematica cercetării . Legătura între fizică şi biologie: a) Ac iunea câmpului magnetic asupra creşterii plantelor. b) Condensatorii electrici – condensatorii din unele organisme (“pesştii luminoşi”). c) Curentul electric în lichide – biocuren i şi biopoten iale. d) Unde electromagnetice – activitatea electrică a creierului. e) Procesele reversibile şi ireversibile – organismele vii . f) Radia ii – ac iunea asupra celulelor, consecin e genetice . Legătura între fizică şi chimie: a) Studiul proprietă ilor fizice ale materialelor – structura internă a fiecăruia; interdependen a dintre cele două tipuri de proprietă i. b) Structura modelelor atomice – chimia moleculară cu studiul structurii în pături, straturi şi orbitali. c) Aplica iile elementelor galvanice şi a pilelor electrice – principiile de func ionare ale acestora şi elementele constructive. d) Electroliza şi legile ei – reac iile chimice în electroliză. e) Rezistoare chimice – aplica ii, considerente func ionale. Legătura între fizică şi astronomie: a) Studiul sistemelor optice – aplica iile lor în explorarea spa iului cosmic. b) Calculul fizic şi matematic al paralaxelor solare. c) Principii de determinare a vitezelor cosmice – consecin e şi aplica ii ale calculelor. d) Principiul relativită ii restrânse şi generalizate – noua abordare a problemelor astronomiei moderne. Legătura între fizică şi geoştiin ă : Se realizeaza prin intermediul ştiin ei de frontieră: geofizica, al cărei obiect, aşa cum reiese din denumire, este studiul Pământului . La gimnaziu, un experiment interesant al acestei legături între fizică şi geografie ar fi studiul distan elor pe hartă, folosind scările grafice. De asemenea, o legatură cu metereologia ar fi studiul fenomenelor electrice în atmosfera (tunetul, fulgerul, trăsnetul) . Învă area ştiin elor fundamentale în spirit interdisciplinar asigură eficien ă sporită randamentului şcolar, permite elevului să în eleagă că ştiin a fizicii, a matematicii, a chimiei, a biologiei constituie sisteme deschise a căror structură se poate modifica şi ale căror frontiere sunt împinse din ce în ce mai departe de către omenire . Dealtfel, caracterul interdisciplinar al ştiin elor naturii (fizica, chimia, biologia) este accentuat şi de faptul că acestea au ca obiect construirea de modele şi de teorii pentru studiul diverselor forme de mişcare (fizica , chimica , biologia), iar corela ia dintre ele se realizează prin intermediul matematicii , ştiin a care studiază rela iile calitative, cantitative şi structurale care se pot imagina între obiectele lumii reale în cadrul modelelor care se construiesc pentru reprezentarea lor.

13

"ALBASTRUL" DIN "PLANETA ALBASTRA", ESTE IN PERICOL!!! Andreas-Longinus Pitters
Vazuta din spatiu, Terra, este acoperita de o patura albastra. Din acest motiv, planeta noastra se numeste "Planeta Albastra". Acest "Albastru" , "inghite" continentele si gazduieste peste 80% din viata de pe Terra. "Albastrul" reprezinta o sursa incomparabila de proteine, energie, minerale si produce peste 50% din oxigenul necesar supravietuirii noastre, deci, pastreaza Pamantul la gradul de planeta pe care se poate trai. Fara oceane, nu ar exista viata pe Pamant!!! Trebuie sa ne protejam oceanele cu mare grija deoarece semne alarmante ale distrugerii lor au inceput sa apara... aceste semne reprezinta urmarile anumitor factori, de natura umana, carora multa lume nu le da importanta. Printre acesti factori se numara pescuitul excesiv. Oceanele noastre sunt pline de nave care distrug intregi colonii de pesti iar dupa ce pestii mari nu mai pot fi vanati, se trece la cei mai mici decat ei si ulterior la cei si mai mici, pana vom manca pesti de acvariu! Desigur, mai este pana atunci dar situatia este alarmanta!! Acestui factor i se mai alatura unul extraordinar de apropiat de el, si anume pescuitul accidental. Aual, sunt omorate peste 30.000 de balene, delfini si alte specii de mamifere acvatice datorita faptului ca sunt prinse accidental in plasele de pescuit. De asemenea, si incalzire globala omoara ecosisteme. Prin cresterea temperaturii apelor, intregi specii de pesti sufera pentru ca nu pot suporta temperaturile respective. Si mule paduri de corali se inalbesc si mor pentru ca nu sunt adaptate vietii in apa calda. Pe langa efectele asupra apelor, schimbarile climatice se fac simtitesi in alte domenii: gaze de sera sunt eliberate in cantitati imense datorita mortii padurilor, seceta in lume s-a dublat fata de ultimii 30 de ani, in Europa, raurile vor provoca din ce in ce mai multe inundatii, sisteme naturale precum ghetari, recife de corali, ecosisteme arctice, paduri tropicale, toate vor fi in pericol!!! Traim intr-o era in care trebuie sa facem ceva. Trebuie sa ne facem auziti si sa ne folosim vocile pentru a face bine. "O voce onesta poate acoperi o multime intreaga"- fiecare om poate aduce o schimbare, inclusiv individual. Intr-adevar ar fi o schimbare mica dar vie!!! Putem face ceva pe cont propriu, in comunitate, pe plan national si chiar mondial! Trebuie sa stim unde sa cautam! Pentru cei care vor sa aduca o schimbare benefica lumii in care traiesc, au fost create organizatii de salvare, protectie si intretinere a mediului precum "Greenpeace", care ne pot ajuta pe toti cu sfaturi, indrumari si deseori prin actiunile pe care le deruleaza. Nu sunt "ciudati" sau "fanatici care se leaga de copaci" ci oameni care fac lucrurile pe care ar trebui sa le facem toti!!!

CRED CĂ POT MAI MULT Dragoş Denisa, cl. a VIII-a B
Trecuseră treisprezece primăveri de când am văzut lumina zilei pentru prima dată. Eram în clasa a VII-a şi era primul an în care aveam să învă chimie. Fiind curioasă de felul meu, am încercat să-mi imaginez ce aveam să învă , însă nu am făcut decât să fiu şi mai curioasă. În prima oră d chimie, domnul profesor Lazea Marius ne-a spus ce vom învă a la chimie în acel an şi eu eram foarte încântată. Cu trecerea timpului, am prins drag de această materie. Într-o zi, domnul profesor ne-a spus că vom merge la Concursul de chimie „Raluca Ripan”, aşa că am început să muncim suplimentar. Timpul parcă a zburat şi a sosit şi ziua cea mare. Cu to ii ne-am străduit şi am ajuns la faza jude eană, însă nu s-a terminat aici. Pregătirile au continuat, iar munca ne-a adus pe noi tătâmuri, prin păr i noi ale chimiei, ceea ce m-a făcut să o îndrăgesc şi mai mult şi să vreau să ştiu mai multe. După ce faza jude eană a trecut, eu am fost singura care s-a calificat mai departe de la noi din şcoală. Faza na ională s-a inut la Focşani şi am călătorit cu trenul. Acolo am fost caza i la internat. Am avut ocazia de a vizita oraşul şi de a ne relaxa după concurs. Acesta a fost destul de dificil şi ne-a pus la încercare cunoştin ele. Profesorii au făcut un subiect foarte frumos care a cuprins o varietate de probleme şi o probă practică. Am ob inut un rezultat destul de bun, însă cred că pot şi mai mult. Anul acesta voi participa la olimpiadă şi sper că voi ob ine un premiu.

14

OZON TROPOSFERIC ŞI AL I OXIDAN I FOTOCHIMICI Prof. Lazea Marius

Aparent paradoxal, acolo unde concentra ia ozonului scade şi anume în stratosferă, este dorită creşterea sa, iar în zonele unde concentra ia sa creşte, adică în troposferă şi în special în straturile joase ale acesteia, se luptă pentru scăderea ei. În troposferă creşterea concentra iei de ozon are urmări nefaste asupra sănătă ii umane (stări de disconfort, iritarea mucoasei ochilor şi a aparatului respirator, afectarea func iei respiratorii, cefalee), asupra stării fiziologice normale a vegeta iei, asupra fiabilită ii materialelor (cauciucul natural şi artificial sunt distruse rapid, coloran ii organici se degradează, etc.). Este de remarcat faptul că ozonul (O3) are, asupra vegeta iei, efect sinergic cu oxizii de azot şi cu dioxidul de sulf, astfel încât, chiar la nivele reduse ale acestor trei poluan i, apar situa ii de stres chimic. Ozonul este, de asemenea, încriminat pentru participarea indirectă la formarea ploilor acide. Ozonul troposferic provine în propor ie de circa 20% din stratosferă, iar în propor ie de circa 80% ca urmare a activită ilor antropice. Principalii poluan i primari care determină formarea, prin procese fotochimice, a ozonului şi a altor oxidan i în atmosfera joasă sunt: oxizii de azot (N2Ox), oxizii de sulf (SO2, SO3) şi compuşii organici volatili proveni i din surse antropice. Cele mai importante activită i umane care conduc la evacuarea în atmosferă a acestor poluan i primari sunt: • arderea combustibililor fosili (cărbune, gaze naturale, produse petroliere) în surse fixe (centrale electrice şi termice, încălzirea reziden ială proprie, procese industriale) şi mobile (trafic rutier, transportul feroviar, naval şi aerian); • extrac ia, prelucrarea şi distribu ia petrolului şi a produselor petroliere; • extrac ia şi distribu ia gazelor naturale; • utilizarea solven ilor organici. De remarcat că din procesele de ardere se evacuează şi protoxid de azot (N2O), gaz care este încriminat pentru ac iunea sa directă de distrugere a ozonului stratosferic. Principalele domenii de utilizare ale substan elor ce distrug stratul de ozon sunt: industria frigului (agen i frigorifici, instala ii de răcit), instala ii de climatizare (sisteme de răcire cu aer pentru utilizatori casnici şi comerciale de mici dimensiuni), pompe de căldură (pentru încălzirea birourilor sau a incintelor industriale), industria materialelor de construc ie expandate (expandarea spumelor: poliuretanice flexibile, poliuretanice rigide, fenolice pentru izola ie, polistirenice, poliolefinice), producerea aerosolilor (agen i propulsan i în spray-uri), realizarea mediului de sterilizare (sterilizarea aparaturii medicale), etalonarea aparaturii (verificarea etanşeită ii, etalonarea termometrelor, a termostatelor, a sticlăriei de laborator), solven i organici (utilizarea ca solven i în industria pesticidelor, a produselor farmaceutice, a lacurilor şi vopselelor), agen i de cură ire (în industria electronică şi în decaparea ăi degresarea suprafe elor metalice), adezivi (termofuzibili şi solizi), stingerea incendiilor (realizarea de stingătoare portabile şi a instala iilor fixe de stingere a incendiilor). Pentru prevenirea distrugerii stratului de ozon, au fost semnate Conven ia de la Viena şi Protocolul de la Montreal, ratificate şi de ara noastră prin care sunt stabilite obliga iile păr ilor semnatare: • eliminarea produc iei şi consumului de substan e care afectează stratul de ozon; • aplicarea celor mai bune tehnologii de îmbunătă ire a re inerii, recuperării, reciclării sau distrugerii substan elor ce afectează stratul de ozon;

15

promovarea unor alternative pentru înlocuirea substan elor ce afectează stratul de ozon, produselor ce con in astfel de substan e sau a produselor care au fost realizate cu ajutorul acestor substan e; • aspectele economice implicate de aplicarea măsurilor de control asupra substan elor responsabile de afectarea stratului de ozon şi asupra produselor la fabricarea cărora se folosesc aceste substan e; • cooperarea în domeniile: ştiin ific, juridic, economic şi informa ional. Începând din anul 2003 A.P.M. Prahova măsoară concentra ia ozonului troposferic în punctul APM sediu. Concentratia de ozon masurata a variat intre: 0,00475 – 0,173 mg/m3 •

ŞTIIN E PENTRU JUNIORI, O EXPERIEN Ă NOUĂ ÎN VIA A MEA Olar Alina Bianca, cl. a VIII-a A
În primăvara anului 2009 am participat la Olimpiada jude eana de Ştiinte pentru juniori – pentru cei care nu ştiu, este un concurs de fizică, chimie şi biologie pentru elevii care nu au împlinit încă 14 ani. La început, la prima mea participare, la faza pe jude , nu am crezut că voi ob ine rezultate pentru calificarea la olimpiada na ională, dar şansa mi-a surâs şi am ajuns la faza la care cred eu că tind to i cei care participă la concursurile şcolare. A urmat un şir lung de ore de pregătire la cele trei materii : fizică, chimie şi biologie sub îndrumarea profesorilor Ioja Petronela, Lazea Marius, Kurunczy Papp Csilla şi a inspectorului de fizica Stan Ioan. La acest concurs s-au calificat şi alti colegi din Arad. Pe 27 iulie ne-am îmbarcat în trenul ce ducea la Iasi, oraşul unde avea să aibă loc olimpiada. Pe tren ne-am întîlnit cu al i colegi, din alte jude e, care au avut şi ei şansa de a se califica la olimpiadă. La gara din Iaşi am fost întâmpina i de profesorii de acolo care se ocupau de organizare. aceştria ne-au înso it la căminul unde eram caza i (internatul Colegiului Na ional “Costache Negruzzi” – cu nişte condi ii de cazare excelente). În aceea după-masă am fost să ne plimbăm pe străzile Iaşului, să luăm contact cu oraşul care avea să ne fie gazdă timp de o câteva zile. Dimineata celei de-a doua zi a fost foarte emo ionantă pentru mine şi cred că nu numai pentru mine☺). Aveam proba teoretică la toate cele trei materii. În curtea şcolii erau zeci de elevi participan i, unii de clasa a IX-a, al ii de clasa a VIII-a şi noi, cei de clasa a VII-a. Emo iile mele creşteau pe măsură ce timpul trecea şi trebuia să intrăm în sală. După cele trei ore cât a duzrat prima parte a concursului, am ieşit afară, bucuroasă pentru că am terminat. Subiectele au fost destul de grele dar totul a fost bine. Apoi ne-am îndreptat spre cămin aşteptând ziua urmatoare: proba practică (să nu crede i că emo iile au trecut – nici pe departe – erau cu noi tot timpul). Nu trebuie să mai spun că şi în această diminea ă am fost plină de emo ii, dar am trecut cu bine şi peste această probă şi m-am sim it mai uşurată. Urmatoarele două zile le-am avut la dispozi ie pentru a vizita frumuse ile oraşului, Iaşul fiind considerat unul dintre cele mai frumoase oraşe din ară. Am vizitat cu această ocazie grădina botanică, boşdeuca lui Creangă, Primăria oraşului, Copoul, Casa memorială “Mihail Sadoveanu”, remarcând totodată că este un oraş plin de verdea ă. Aceasta experien ă a fost una minunată pe care sunt sigură că nu o voi uita şi a fost pentru mine în primul rând un exerci iu şi experien ă pentru anul viitor. Pe aceasta cale aş vrea să le multumesc profesorilor mei îndrumători :D.

16

„Bodyguard-ul” Terrei Prof.Aneta Mihalcsik Jupiter has been called the Solar System’s vacuum cleaner, because of its immense gravity well and location near the inner Solar Sistem
În 1994 o cometă de dimensiuni mari „Shoemaker – Levy 9”, a lovit planeta Jupiter, impact înregistrat de telescopul Hubble cu o deosebită acurate e. Intrată în atmosfera acesteia, a ajuns la temperatura de 20000 grade Celsius, dezmembrându-se, bucă ile cometei lovind succesiv suprafa a planetei. Impactul a produs o minge de foc care s-a ridicat la mii de kilometri în spa iul cosmic. Dacă această coliziune s-ar fi petrecut cu Pământul, distrugerile ar fi condus la dispari ia vie ii. Cutremure devastatoare s-ar fi propagat pe întreaga suprafa ă a Pământului, cu viteze de câteva mii de kilometri pe oră, distrugând orice urmă de civiliza ie şi de via ă. Acest fenomen ar declanşa o activitate vulcanică intensă, determinând explozii şi erup ii pe toată suprafa a planetei. Un nor uriaş de praf ar invada atmosfera, în consecin ă, orice formă de via ă care ar fi supravie uit impactului ini ial ar fi întâmpinat un nou set de probleme deoarece atmosfera încărcată ar fi împiedicat lumina Soarelui să ajungă la nivelul solului, conducând la extinc ia florei şi, aducând imaginea terifiantă a unei ierni nucleare. Impactul cometei Shoemaker – Levy 9 a pus în eviden ă rolul planetei Jupiter de scut protector al planetelor interne ale Sistemului Solar. Puternicul câmp gravita ional al planetei gigant atrage foarte multe comete şi asteroizi. De altfel rata impacturilor de acest gen se presupune a fi de la 2000 la 8000

de ori mai mare ca pe Pământ. Astronomii speculează că fără existen a planetei Jupiter ca scut, evenimentele de extinc ie majoră ar fi fost mult mai frecvente pe Pământ, ceea ce ar fi condus la imposibilitatea dezvoltării vie ii complexe. În 2007 a apărut un curent ştiin ific care contestă acest statut al planetei gigant, considerând ca Jupiter joacă un rol important în atragerea corpurilor cereşti în Sistemul Solar, că în lipsa lui nu ar mai fi atraşi atâ ia asteroizi în apropierea Pământului şi că Jupiter, „ce dă cu o mână, ia cu cealaltă”.

17

AVANTAJELE ŞI DEZAVANTAJELE SURSELOR ALTERNATIVE DE ENERGIE Prof. Petronela Ioja The concept of energy is used in all domains; nowadays, the distribution of energy represents the major companies' dilemma. Science aims at discovering new modalities to exploit new energy sources.
Energia solară Energia radiantă provenită de la Soare poate fi captată în diferite moduri: bateriile solare transformă energia radiantă în electricitate; se pot folosi la alimentarea calculatoarelor; panouri solare – apa care trece prin acestea este încălzită de soare; furnale solare – un sistem de oglinzi concave concentrează razele soarelui, creând temperaturi de peste 3000oC. Avantaje: lipsa poluării nu se epuizează Dezavantaje: folosire limitată acolo unde nu există iluminare solară directă; costurile ini iale pot fi foarte mari. Energia eoliană Energia cinetică a vântului este folosită pentru a pune în mişcare turbinele generatoarelor eoliene şi a produce astfel electricitate. Uneori, mai multe turbine sunt legate într-o re ea. Avantaje: nu se epuizează; sursă excelentă pentru comunită ile izolate; necesită tehnologii accesibile. Dezavantaje: produc poluare vizuală şi sonoră; depind de intensitatea vântului; randamentul conversiei energiei este foarte mic (creşte când mai multe centrale sunt cuplate). Energie hidroelectrică Apa este colectată în lacuri de acumulare, în zone mai înalte. Când este lăsată să coboare prin conducte, energia sa cinetică pune în mişcare generatorii care produc electricitate. Avantaje: nu se epuizează; nu este poluantă. Dezavantaje: poate func iona doar într-un număr restrâns de locuri; costurile ini iale sunt mari; produce efecte importante asupra mediului. Energia mareelor (energia maremotrică) În unele locuri unde râurile cu flux lent nu sunt potrivite pentru proiectele hidroelectrice, marea poate fi o sursă alternativă de energie. Energia mareelor poate fi folosită pentru a ac iona turbine conectate la generatoare de electricitate. Cantitatea de energie disponibilă la această sursă, dacă ar putea fi valorificată integral în centrele electrice mareomotrice, ar produce de circa 100.000 de ori mai multă energie electrică decât toate hidrocentralele aflate în func iune în prezent pe glob. Alte calcule

18

apreciază că energia furnizată anual de maree ar putea echivala cu cea ob inută prin arderea a peste 70 mii tone de cărbune. Avantaje: . nu se epuizează Dezavantaje: costuri ini iale ridicate; poluare vizuală. Energia valurilor Este reprezentată prin: energia termală, energia înăl imii şi vitezei valurilor, energia submarină. Avantaje: nu se epuizează Dezavantaje: randamentul conversiei energiei este foarte mic; energia trebuie colectată de pe o suprafa ă foarte mare; poluare vizuală. Energia geotermică Reac iile nucleare produse în centrul Pământului creează temperaturi mari. Apa rece pompată prin conducte este încălzită şi adusă la fierbere; vaporii astfel produşi revin la suprafa ă şi sunt folosi i pentru a pune în mişcare turbinele, care generează electricitate. Avantaje: o nu se epuizează Dezavantaje: o poate func iona doar într-un număr restrâns de locuri; o costuri ridicate necesitate de forarea Pământului. Biomasa Lemnul este un combustibil regenerabil. Prin ardere, el eliberează energie. Copacii tăia i pot fi înlocui i cu planta ii tinere. Avantaje: nu se epuizează; necesită tehnologii accesibile; sunt recomandabile ărilor în curs de dezvoltare. Dezavantaje: favorizează poluarea şi distrugerea stratului de ozon; pentru producerea de biomasă suficientă sunt necesare suprafeşe mari de teren. Aceasta poate afecta ecologia mediului. Energia nucleară (fisiunea) Când uraniul 235 absoarbe un neutron, devine instabil; el se rupe în două nuclee mai mici şi eliberează o mare cantitate de energie. Aceasta poate fi înlocuită la vaporizarea apei; vaporii rezulta i pun în mişcare turbinele şi creează electricitate. Avantaje: Cantită i mici de combustibil produc cantită i foarte mari de energie Dezavantaje: din cauza pericolului radioactivită ii se impun sisteme de protec ie foarte costisitoare; tratarea deşeurilor radioactive produse de centralele nucleare şi dezafectarea acestora, sunt foarte scumpe.

19

SFATURI UTILE ÎN RĂCEALĂ ŞI GRIPĂ Denisa Ioja şi Patricia Mo iu, cl. a VI-a A
☺ Măsurile curative în răceală şi gripă vizează reducerea simptomelor şi prevenirea compli-ca iilor. Î i sunt de ajutor produsele care decongestionează mucoasa nazală şi gâtul (pastile, picături, solu ii instant, inhala ii cu uleiuri volatile etc.) şi cele antipiretice (dacă apare febra). ☺ Dacă medicamentele nu îşi fac efectul, încearcă să scazi febra prin comprese sau împachetari cu apă rece. Ceaiurile sudorifice favorizează transpira ia şi, implicit, scăderea febrei prin termoreglarea organismului. ☺ Siropurile şi pastilele calmează tusea seaca sau favorizeaza expectora ia (în func ie de tipul tusei). În cazul picaturilor pentru nas, fii atent ce alegi, deoarece unele dintre ele pot provoca dependen a. Serul fiziologic, în schimb, nu are contraindica ii. ☺ Bea multe lichide (ceaiuri, supe, sucuri proaspat stoarse de fructe) ca să preîntâmpini deshidratarea. Consumă alimente bogate în vitamina C. Deşi gândul te duce imediat la citrice - fructele ca atare sau sucuri proaspete mai po i apela la ceai de cătină sau măceşe, ardei gras, pătrunjel, kiwi. Asimilează cât mai multa vitamina C, pentru ca aceasta este un factor nutritiv esen ial pentru func ionarea sistemului imunitar şi ajută în lupta împotriva răcelii şi gripei. ☺ Po i lua şi suplimente de vitamine. Nu uita şi de usturoi, ceapă, condimente, miere, ghimbir (se găseşte în supermarket-uri) care te pot ajuta în lupta împotriva virusurilor. ☺ Nu lua antibiotice decât la recomandarea medicului, în cazul în care constată că există şi o infec ie. Altfel, antibioticele nu au nici un efect asupra viruşilor care cauzează guturaiul şi gripa. Doctorul î i poate indica, eventual, unele medicamente cu efect antiviral. ☺ Dormi suficient, în acest fel î i aju i organismul să se refacă. Dacă ai gripă, de multe ori se impune repausul la pat, timp de cel putin 2-3 zile. Evită eforturile fizice intense şi nu te expune la frig, curent sau umezeală. ☺ Redu cantitatea de zahăr consumat. Func ionarea sistemului imunitar este afectată de consumul de zahăr, din cauza că acesta inter ferează cu absorb ia de vitamina C şi de calciu. ☺ Dormi suficient. Se ştie că rezişti mai mult atunci când eşti odihnit. Este uşor să renun i la somn atunci când ai ceva de făcut, însă gândeşte-te la consecin e. Dacă vei fi odihnit, rezultatele vor fi mai bune şi via a mai frumoasă. ☺ Consumă multe legume rădăcinoase şi alte alimente care stimulează sistemul imunitar. Legumele crude, ceapa, usturoiul, legumele cu frunze verzi, morcovul, păstârnacul sau sfecla sunt alimentele de care ai nevoie pentru a face fa ă pericolelor din jurul tău. ☺ Spală-te pe mâini des şi bine. Când mergi să te speli pe mâini, fă-o cu aten ie, folosind apa caldă şi săpun.

20

ŞARPELE DE MARE prof. Aneta Mihalcsik The occasional beachings of oarfish after storms, and their habit of lingering at the surface when sick or dying, make oarfish a probable source of many sea serpent tales.
Încă din antichitate legendele marinăreşti prezintă înfiorătoarele întâlniri cu Şarpele de Mare. În folclorul norvegian Şarpele de Mare rivalizează direct cu Kraken-ul – calmarul gigant care trăieşte la mari adâncimi şi care, odată descoperit de oamenii de ştiin ă, a ieşit din lumea criptozoologiei, lăsând astfel deschisă uşa specula iilor referitoare la o situa ie similară şi în cazul şarpelui mării. Astăzi oamenii de ştiin ă consideră că acest animal fantastic este, de fapt, o specie rară de peşte, peştele vâslă (Regalecus glesne). Peştii vâslă sunt specii pelagice din mica familie a Regalidaelor. Un membru al familiei supranumit “Regele heringilor” este înregistrat în Guiness Book ca fiind cel mai lung peşte osos în via ă din lume, cu o lungime maximă înregistrată de peste 11 metri. Animal aparent solitar, foarte pu in cunoscut şi studiat, trăieşte în largul oceanelor, la adâncimi mari, de până la 1000 metri. De altfel, prima filmare a unui exemplar în habitatul său s-a efectuat abia în anul 2001. Exemplarele descoperite la ărm sunt fie pe moarte, fie exemplare deja decedate, aruncate de maree. Deşi dimensiunile sale impresionante (se presupune că ar putea exista exemplare de peste 15 metri lungime), aspectul său bizar şi înfiorător precum şi presupunerea că ar putea emite şocuri electrice îl recomandă ca un „şarpe de mare” veritabil, peştele vâslă nu este un prădător, el hrănindu-se cu zooplancton, peşti mici, crustacee şi meduze. Şi totuşi…în perioada anilor 1970-1980 nava de cercetări oceanografice Calypso a cunoscutului savant Jaques Yves Cousteau a fost implicată într-un incident pe cât de pu in probabil, pe atât de fascinant. Într-o noapte, pe când se afla într-o expedi ie în Atlantic, întregul echipaj a fost trezit de o serie de zguduituri puternice care balansau nava de pe o parte pe alta. Diminea a nu mică le-a fost mirarea marinarilor când scafandrii au raportat că noua cabină subacvatică, montată sub chila navei, era serios avariată. Aceasta era puternic deformată în ciuda grosimii de 2,5 cm a pere ilor metalici, ca şi cum o pereche de fălci imense au cuprins-o şi au strâns-o puternic. Stratul de cauciuc gros de 10 cm care servea la izolarea termică şi acvatică a cabinei era rupt în bucă i. În ciuda grosimii totale de aproape 2 metri a cabinei, toate faptele indicau ca acesta a fost atacată şi muşcată de catre un animal imens… Nu există în prezent nici un animal pe Pământ care să poată deschide gura încât să cuprindă o cabină de 2 metri. Şi totuşi cineva a făcuto în acea noapte de coşmar din Atlantic…

21

ROLUL ELEMENTELOR CHIMICE ÎN ORGANISM Musca Simina, cl. a XII-a A
Studiile întreprinse până în prezent ne permit să afirmăm că din cele 105 elemente naturale, aproximativ 60 au fost puse în eviden ă în compozi ia diferitelor celule animale. Elementele care se găsesc frecvent şi în cantită i mai mari în compozi ia chimică a celulelor animale au fost numite elemente plastice sau bioelemente, iar cele care se întâlnesc rar şi în cantită i foarte mici, oligoelemente. Dintre bioelementele care se găsesc aproape în toate celulele vii, inclusiv în compozi ia chimică a celulelor corpului omenesc, men ionăm următoarele: oxigenul, hidrogenul, azotul, calciul, fosforul, potasiul, sodiul, clorul, sulful, magneziul şi fierul, iar dintre oligoeleemente zincul, cuprul, manganul, cobaltul, iodul, molibdenul, fluorul, bromul, aluminiul, seleniul, rubidiul şi cesiul. Elementele plastice sau bioelementele reprezintă peste 99%, iar oligoelementele sub 1% din compozi ia celulei animale. De re inut că hidrogenul, carbonul, azotul şi oxigenul formează cel pu in 95% din ponderea elementelor chimice ce alcătuiesc celula animală. Acest fapt este firesc, întrucât substan ele organice complexe ce intră în constitu ia celulelor, şi anume glucidele, lipidele şi proteinele, ca şi acizii nucleici au moleculele formate în principal din aceste elemente. Deşi se găsesc în cantitate mică, oligoelementele au un rol extrem de important pentru via a organismului, întrucât o parte din ele intră în compozi ia diferitelor vitamine, hormoni şi enzime.

Substan ele anorganice:
Substan ele anorganice care intră în constitu ia citoplasmei, ca de altfel şi a celorlalte celulare, sunt apa şi sărurile minerale. Apa. În constitu ia celulelor organismului uman apa se găseşte în propor ii diferite, în raport cu vârsta. Astfel, dacă la nou-născut ea reprezintă aproximativ 70% din greutatea corporală, la indivizii de peste 70 de ani, apa reprezintă o propor ie de numai 58%. De asemenea cantitatea de apă din diferitele celule variază de la un esut la altul. Apa existentă în celule reprezintă aprozimativ 55% din apa totală a organismului. Unele celule con in o cantitate mai mică de apă, altele o cantitate mai mare. Rolul apei în celula animală este multiplu. În primul rând, trebuie să re inem faptul că toate reac iile biochimice ale organismului care se petrec în celulă se desfăşoară în mediul lichid format de apă. De asemenea, apa intervine în mecanismele de osmoreglare, datorită capacită ii ei de a dizolva substan ele organice şi anorganice, precum şi în disocia ia hidroelectrolitică, datorită constantei sale dielectrice mari. Una dintre dovezile cele mai evidente ale rolului deosebit pe care apa îl are în organism este aceea că în timp ce întreruperea aportului alimentar (inani ia) cu păstrarea celui hidric duce la moarte numai după 30-40 de zile, întreruperea aportului hidric (însetarea), urmată de un deficit de un deficit de apă de peste 22% din cantitatea totală din organism, provoacă moartea în 4-5 zile. Sărurile minerale. În celule, sărurile minerale se găsesc în cea mai mare parte dizolvate, sub formă de ioni. Cele mai frecvente săruri minerale sunt clorurile, bicarbona ii şi fosfa ii de sodiu, potasiu, , calciu şi magneziu. Ele se găsesc în combina ie cu alte componente ale materiei vii. Astfel, unele săruri sunt fixate pe pelicula de hidratare a coloizilor din celulă, contribuind la permeabilitatea membranelor şi la reglarea vâscozită ii citoplasmei.

22

SĂ CUNOAŞTEM LEGILE A law in physics or a "nature's law" represents a scientific generalization based on empirical observations.
BIOLOGIE
Dr. Ryke Geerd Hamer a descoperit cele 5 legi biologice Prima Lege Biologica: Orice boala este cauzata de un soc emotional, care surprinde individul total nepregatit. A Doua Lege Biologică: Orice conflict şi orice boală are şi o rezolvare, iar desfăşurarea oricărei boli are loc în două faze. A Treia Lege Biologica: Indiferent de felul in care organul raspunde unui conflict, fie prin dezvoltarea unei tumori, prin deteriorarea tesutului sau prin dereglarea functionarii, toate acestea sunt determinate de stratul embrionic al germenului din care provin atat organul, cat si tesutul cerebral correspondent. A Patra Lege Biologică: Ciupercile, bacteriile şi viruşii sunt activi doar pe durata procesului de vindecare şi maniera în care ei operează este în deplină concordan ă cu logica evolutivă. A Cincea Lege Biologica: Fiecare tip de cancer este declansat de un conflict soc specific, care activeaza un „program biologic précis”, ce permite organismului sa depaseasca obisnuintele functionarii zilnice si sa se confrunte fizic cu situatia urgenta.

FIZICA
Blaise Pascal Legea lui Pascal- presiunea exercitata din ext asupra unui lichid in echilibru, se transmite in mod egal in toata masa lichidului. Arhimede Legea lui Arhimede: un corp cufundat într-un fluid în repaus este împins de jos în sus cu o for ă egală cu greutatea volumului de fluid dezlocuit de acel corp. Gustav Robert Kirchhoff Prima lege a lui Kirchhoff (legea curen ilor): Suma algebrică a intensită ilor curen ilor care se întâlnesc într−un nod este nulă. A doua lege a lui Kirchhoff (legea tensiunilor): Suma algebrică a tensiunilor dintr−un ochi de re ea este nulă. Isaac Newton Legea atractiei universale: Două corpuri punctiforme de masă m1 şi m2 se atrag reciproc printro for ă direct propor ională cu produsul maselor corpurilor şi invers propor ională cu pătratul distan ei dintre ele, orientată pe direc ia dreptei ce uneşte centrele de greutate ale celor două corpuri. (Corpurile sunt considerate punctiforme fa ă de distan a dintre ele). Jakob Bernoulli Legea lui Bernouli este un principiu fizic care afirmă că presiunea totală în lungul unei linii de curent într-un fluid incompresibil şi lipsit de vâscozitate, aflat în curgere sta ionară, este constantă. Georg Simon Ohm Legea lui Ohm pe o por iune de circuit – pe o por iune de circuit intensitatea curentului electric este egală cu raportul dintre tensiunea aplicată la capetele por iunii şi intensitatea curentului ce o străbate. Robert Hooke Legea lui Hooke: Forta elastica este o forta ce ia nastere in corpul elastic(conform principiului al III-lea) se opune cresyerii deformatiei fiind direct proportionala cu marimea deformatiei.

CHIMIE
Mikhail Lomonosov - Antoine Lavoisier Legea conservării masei substan elor: În cursul reac iilor chimice, masa produşilor de reac ie trebuie sa fie egală cu masa reactan ilor. Joseph Louis Proust Legea proportiilor definite: “Substan ele reac ionează între ele in propor ii de masă constante.” sau “Indiferent de calea prin care se ob ine o substan ă compusă, elementele componente se află în aceleaşi propor ii de masă. Dacă unul din reactan i este în exces, după reac ie rămâne neconsumat.” Amedeo Avogadro Legea lui Avogadro: Volume egale de gaze diferite, aflate în aceleaşi condi ii de temperatură şi presiune con in acelaşi număr de molecule.

23

Gay Lussac Legea combinarii gazelor: Volumele gazelor - măsurate în aceleaşi condi ii de temperatură şi presiune - care se combină pentru a forma un compus chimic se află între ele, ca şi fa ă de volumul substan ei care rezultă din reac ie, într-un raport de numere simple şi întregi. John Dalton Legea proportiilor multiple: Dacă două substan e simple reac ionează şi rezultă mai multe combina ii chimice, atunci masele diferite ale uneia din acestea, care corespund unei mase constante a celeilalte, se află între ele în rapoarte de numere întregi

HOLOGRAFIA Kovacs Adrian, cl. a IX-a B
Holografia este o metodă de înregistrare a unei imagini tridimensionale pe un suport în general bidimensional. Astfel, holografia este o formă avansată a tehnicii fotografice; înregistrarile ob inute se numesc holograme. Aceeaşi metodă se poate aplica şi la înregistrarea, redarea şi prelucrarea datelor de altă natură decât cele vizuale. Metoda holografiei a fost elaborată în 1948 de către Denis Gabor, care a descris o metodă prin care se poate ob ine imaginea unui obiect din figura generală de difrac ie produsă de acel obiect. Această metodă a fost numită holografia, (holos= întreg, grafien = scriere, în limba greacă). Denis Gabor a primit pentru metoda sa în 1971 premiul Nobel. Preocupat fiind de îmbunătă irea rezolu iei microscopului electronic, el propune formarea imaginilor optice în două etape: —înregistrarea frontului de undă provenit de la obiectul de studiat; —reconstituirea sa ulterioară, cu toate caracteristicile ce-i apar in, amplitudine si fază, noua metodă fiind numită din acest motiv, holografie. Principiul holografiei optice, adică ob inerea înregistrării complete a unui obiect, plecându-se de la o figură de difrac ie produsă de obiect. Procedeul prezintă două etape: 1) peste un fond luminos coerent se suprapune figura de difrac ie Fresnel, produsă de obiectul luminat coerent cu fondul luminos; interferograma rezultată înregistrată pe o placă fotografică constituind holograma (fig.1), care con ine toate informa iile cu privire la amplitudinea şi faza luminii difractate de către obiect; 2) holograma fotografică se iluminează cu un fascicul de lumina paralelă, monocromatică, şi datorită varia iilor în densitatea optică prezentată de placa fotografică apar efecte de difrac ie, prin care se reconstituie imaginea obiectului.

Astfel, în timp ce în fotografia obişnuită se înregistrează numai amplitudinea undei provenită de la obiect, informa ia continută în fază fiind pierdută, în holografie franjele de pe holograma con in întreaga informa ie despre obiect (amplitudinea se manifestă în contrastul franjelor, iar faza în distan a dintre franje). În holografie, aceeaşi sursă serveşte atât la iluminarea obiectului, cât şi la producerea fondului coerent.

Leith şi Upatnieks au perfec ionat metoda arătând că fasciculul de lumină care formează fondul coerent, când soseşte la placa fotografică, trebuie să facă un unghi destul de mare cu fasciculul difractat pe obiect şi că realizarea montajelor este uşurată de utilizarea surselor laser.

24

Mari descoperiri ştiin ifice
Curt Darius, cl. a X-a A

Maşina cu aburi – James Watt

Locomotiva cu aburi - George Stephenson

Telescopul – Galileo Galilei

Microscopul - Anton van Leeuwenhoek

Motorul Diesel – Rudolf Diesel

Avionul cu reac ie - Henri Coanda

25

PORCUŞORII DE GUINEEA prof. Kurunczi Papp Csilla
Cine se hotărăşte să achizitioneze un porcuşor de Guineea, trebuie să aibă în vedere faptul că acesta este un animal jucăus, sociabil, care are nevoie de companie. Porcusorii de Guineeasunt linistiti si nu musca, nu sunt activi noaptea în compara ie cu hamsterii, de aceea sunt considerate animale de casă potrivite pentru copii. Dacă sunt corespunzator îngriji i, aceştia pot avea o durată de via ă de 10 ani. Acest lucru trebuie luat în considereare, în cazul în care vă gândi i să achizi iona i un porcuşor de Guineea. Costurile pe care le avem de suportat, în cazul unei mici rozatoare, se împart între hrană, achizi ionarea unei cuşti, fânul proaspăt, rumeguşul, dar şi medicul veterinar. Între inerea porcuşorilor de Guineea Spa iul special amenajat pentru creşterea a doi porcuşori este o cuşcă. Aceasta ar trebui să aibă o mărime minimă de 1,00 m x 0,50 m. Totuşi, cu cât este mai mare, cu atât este mai bine. Cel mai bun recipient pentru apă este sticla, aceasta fiind mult mai igienică şi nu se varsă atât de uşor precum bolurile, iar pentru mâncare sunt indicate recipientele grele, care nu pot fi doborâte uşor. O căsu ă mică, unde să se poată retrage micu a rozatoare, dar şi rumeguşul de calitate, care are rolul de sugativă în cazul urinării, reprezintă adapostul şi locul de joacă ideal pentru noul membru al familiei. Hrana porcuşorului de Guineea În comer se găseşte hrana amestecată cu vitamina C. Acest lucru este deosebit de important în alimenta ia porcuşorilor, deoarece organismul acestora nu produce necesarul de vitamina C. În nici un caz, aceştia nu trebuie hrăni i cu alimente pentru iepuri, acest lucru ducând la subnutri ie. În cazul în care nu sunte i siguri de cantitatea de vitamina C din hrană, pute i adaugă şi în apă sau pute i cumpăra acest amestec din magazinele de specialitate. Fânul proaspăt şi de calitate este foarte important pentru porcuşorii de Guineea si trebuie să le stea permanent la dispozi ie. Fructele şi legumele au un loc fruntaş în lista de meniu: mere ( fără sâmburi şi coaja acestora ), morcovi, castraveşi, ardei, salata în cantită i mici, roşii, porumb, banane, urzici, varză, iarbă. Mâncarea proaspată trebuie să fie la temperatura camerei. Pâinea tare, dar fară mucegai, este indicată pentru ascu irea din ilor. Dulciurile nu sunt indicate, pentru că acestea con in mult zahăr şi aroman i daunători pentru din i, dar şi pentru întregul organism. Comportament Cel mai ciudat comportament şi cel care iese cel mai tare în evidentă este atunci când porcuşorii îşi mănâcă blăni a. Ştiin ific, acest lucru nu a fost elucidat încă, nu se ştie cauza exactă, dar există mai multe presupuneri: - lipsa fânului ( cu toate că şi atunci când în cuşcă este mult fân porcuşorul nu renun ă la acest obicei ) - subnutritie - comportament dominant ( se întamplă în cazul în care porcuşorul care se impune îi mănâncă blăni a celuilalt ) - factori psihici ( stress, plictiseală ) În cazul în care acest lucru se întamplă frecvent, iubitorii acestor animale trebuie să fie aten i ca porcuşorii să aibă suficiente ocupa ii ( jucării, trasee, lemne de ros, etc ). Date despre porcuşorii de Guineea Cât de mult creşte un porcuşor? Cât cântăresc puii? Care este durata de via ă sau temperatura corpului? Provenien a: America de Sud Durata maximă de via ă: 15 ani Durata medie de via ă: 6 până la 8 ani Lungimea corpului: 20 - 35 cm Greutate: Femela 800 g până la 1200 g; Mascul 900 g până la 1400 g Masa creierului: 4,5 g Numărul nou născu ilor: 1 până la 7; de obicei 2 până la 4 Temperatura normală a corpului: 37,5 °C până la 39,8°C

26

Cine au fost ei?...

1. André-Marie Ampère – unul dintre principalii fondatori ai electromagnetismului; introduce no iunile de curent electric şi tensiune electrică. 2. Carl David Anderson – a descoperit pozitronul. A urmat descoperirea împreună cu Neddermeyer a mionilor. 3. Philip Warren Anderson – antiferomagnetism şi superconductivitate la temperaturi ridicate. 4. Thomas Andrews - tranzi iile de fază între gaze şi lichide. 5. Arhimede - a descoperit principiul fundamental al hidrostaticii; legea lui Arhimede. Proprietă ile spiralelor şi descrierea inven iei sale, şurubul fără sfârşit (sau şurubul lui Arhimede) au o largă aplicabilitate practică. 6. Lorenzo Romano Amedeo Carlo Avogadro - a emis aşa numita "ipoteză moleculară" 7. Antoine Henri Becquerel - radioactivitatea spontană. 8. Patrick Maynard Stuart Blackett - perfec ionarea camerelor cu cea ă, studii privind razele cosmice şi paleomagnetismul. 9. Felix Bloch - contribu ii în domeniul rezonan ei magnetice nucleare. 10. Aage Niels Bohr - descrierea conform mecanicii cuantice a nucleonilor care orbitează într-o picătură în rota ie şi oscila ie. 11. Niels Henrik David Bohr - contribu ii esen iale la în elegerea structurii atomice şi a mecanicii cuantice; a fost autorul modelului atomic care îi poartă numele; a adaptat teoria cuantică la studiul structurii atomice şi s-a preocupat de cercetări de fizică nucleară 12. Ludwig Eduard Boltzmann - inventarea mecanicii statistice, ca metodă generală de studiere a gazelor. A generalizat legile teoriei cinetice a gazelor cu ajutorul metodelor statistice şi a fundamentat pe cale cinetico-moleculară principiul al doilea al termodinamicii. 13. Max Born - unul dintre creatorii mecanicii cuantice 14. Satyendra Nath Bose - domeniul mecanicii cuantice - a pus bazele statisticii Bose-Einstein. După el a fost denumit bosonul. 15. William Henry Bragg - cercetări asupra spectrului razelor X, difrac iei razelor X şi a structurii cristalelor, utilizând un spectrograf de raze X (împreună cu tatăl său – nr. 16) 16. William Lawrence Bragg - este cel mai bine cunoscut pentru rezultatele sale în domeniul difrac iei razelor X pe cristale 17. Karl Ferdinand Braun - contribu ii în dezvoltarea telegrafiei fără fir. 18. David Brewster - a descoperit caleidoscopul. 19. Louis de Broglie - descoperirea unui anumit tip de unde; a generalizat conceptul de „dualismul corpuscul-undă”. 20. Nicolas Léonard Sadi Carnot - a dat prima desciere de succes a motoarelor termice, descriere cunoscută azi sub numele de ciclul Carnot, punând astfel bazele pentru a doua lege a termodinamicii. 21. Henry Cavendish - descoperirea hidrogenului, în 1766, a sintezei apei, în 1784, şi a celebrului experiment omonim experimentul Cavendish, din anii 1797 - 1798, în care savantul englez a măsurat for a de atrac ie dintre două mase suspendate cu ajutorul unei balan e de torsiune, iar ca rezultante derivate a putut calcula, pentru prima dată, constanta atrac iei universale şi masa Pământului 22. Anders Celsius - a studiat aurorele boreale şi a explicat acest fenomen pentru prima dată prin magnetismul terestru. În anul 1737 participă la o expedi ie în Laponia la Torneo, pentru a determina lungimea unui grad de meridian. Expedi ia a dovedit că pământul nu este perfect sferic (este aplatizat la poli), confirmând ideea lui Isaac Newton. În anul 1742, elaborează un termometru cu mercur bazat pe scara centesimală de temperaturi, unde punctul "0" marca punctul de congelare şi 100 punctul de fierbere al apei. Numele său a fost atribuit unui grad termometric (gradul C). 23. James Chadwick - celebru pentru descoperirea neutronului. 24. Chen-Ning Franklin Yang - teoria care enun a că interac iunile nucleare slabe dintre particulele elementare nu aveau simetrie de paritate (la reflexia în oglindă). 25. Rudolf Julius Emanuel Clausius - fondatorul termodinamicii. Prin reformularea concluziilor lui Sadi Carnot cu privire la ciclul Carnot, a pus bazele teoriei căldurii. 26. Arthur Holly Compton - descoperirea efectului care îi poartă numele. 27. Gaspard-Gustave Coriolis - celebru mai ales pentru descoperirea şi cercetarea a ceea ce mai târziu va fi denumit Efectul Coriolis. De numele lui se leagă introducerea no iunii de lucru mecanic. 28. Charles Augustin de Coulomb - descoperirea legii lui Coulomb; unitatea din Sistemul Interna ional pentru sarcină, coulombul, a fost numită în cinstea lui.

27

29. Maria Skłodowska-Curie -a introdus în fizică termenul de radioactivitate. 30. Pierre Curie - pionier în studiul radioactivită ii, împreună cu fratele său, Jacques Curie, a descoperit efectul piezoelectric 31. Clinton Joseph Davisson - descoperirea difrac iei electronilor (George Paget Thomson, a făcut, în paralel, aceeaşi descoperire). 32. Paul Adrien Maurice Dirac - fondator al domeniului mecanicii cuantice. 33. Johann Christian Andreas Doppler - celebru pentru ipoteza care acum este cunoscută sub denumirea de Efectul Doppler. 34. Paul Ehrenfest - a adus contribu ii majore în mecanica statistică şi mecanica cuantică, teoria tranzi iilor de fază şi teorema Ehrenfest. 35. Albert Einstein - autorul teoriei relativită ii; Cele mai multe dintre contribu iile sale în fizică sunt legate de teoria relativită ii restrânse (1905), care unesc mecanica cu electromagnetismul, şi de teoria relativită ii generalizate (1915) care extinde principiul relativită ii mişcării neuniforme, elaborând o nouă teorie a gravita iei. Alte contribu ii ale sale includ cosmologia relativistă, teoria capilarită ii, probleme clasice ale mecanicii statistice cu aplica ii în mecanica cuantică, explicarea mişcării browniene a moleculelor, probabilitatea tranzi iei atomice, teoria cuantelor pentru gazul monoatomic, proprietă ile termice al luminii (al căror studiu a condus la elaborarea teoriei fotonice), teoria radia iei (ce include emisia stimulată), teoria câmpurilor unitară şi geometrizarea fizicii. Una din formulele sale celebre este E=mc², care cuantifică energia disponibilă a materiei. Cercetările sale au contribuit (nu în mod direct aşa cum se crede) la realizarea bombei atomice şi la evolu ia studiului energiei nucleare. 36. Michael Faraday - cercetări importante privind cunoaşterea electromagnetismului şi dezvoltarea aplica iilor acestuia. Enun ă legea electrolizei, lege ce stă la baza electrochimiei. A introdus termenii de ion, catod, anod, anion, cation, echivalent electrochimic. 37. Enrico Fermi – a descoperit fisiunea nucleară. A avut un rol important în conceperea proiectului Manhattan de punere la punct a bombei nucleare. 38. Richard Phillips Feynman - a extins considerabil teoria electrodinamicii cuantice. A participat la Proiectul Manhattan şi a fost membru al comisiei de investigare a dezastrului navetei spa iale Challenger. 39. Galileo Galilei - îmbunătă irea telescoapelor; Galileo a fost numit „părintele astronomiei observa ionale moderne”, „părintele fizicii moderne”, „părintele ştiin ei”, şi „părintele ştiin ei moderne”. Mişcarea obiectelor uniform accelerate, predată în aproape toate cursurile de fizică la nivel de liceu şi început de facultate, a fost studiată de Galileo ca subiect al cinematicii. Galileo a lucrat şi în ştiin a aplicată şi în tehnologie, îmbunătă ind tehnica de construc ie a busolelor. 40. Johannes „Hans“ Wilhelm Geiger - descoperirea împreună cu Walther Müller a detectorului de particule Geiger-Müller. Va urma culese de Neamciuc Bianca, cl. a XI –a B

28

Ştia i că... 1. Dacă ai calatorii de la un capăt la altul al galaxiei noastre - Calea Lactee - cu viteza luminii, i-ar trebui 100.000 ani; 2. Cea mai mare floare o are Rafalezia Arnoldi, care creşte în pădurile tropicale din sud-estul Asiei în insulele Filipine. Floarea ei are 3m circumferin a şi cantareşte 10 kg. Un boboc de floare e de 2-3 ori mai mare decat o capa ânã de varzã; 3. Sim ul de miros al unei furnici este la fel de puternic ca al unui câine; 4. Energia unui uragan este egalã aproximativ cu 500.000 de bombe atomice; 5. Tonul înoată constant cu 14,5 kilometrii pe oră, ceea ce înseamnă că un peşte în vârstă de 15 ani a străbătut la via a lui 1.609.347 kilometri; 6. În timp ce oamenii au doar patru tipuri de sânge, câinii se pot lăuda cu cinci , iar pisicile cu şase; 7. Pe 29 martie 1848 cascada Niagara a fost în "stand-by" timp de 30 de ore din cauza unei imense bucăti de gheată care a blocat râul Niagara; 8. Abdul Kasssem Ismael, marele vizir al Persiei în cel de-al X-lea secol, îşi căra cu el peste tot cele 117.000 volume ce-i alcătuiau biblioteca. Peste 400 de cămile erau dresate să care colec ia în ordine alfabetică 9. Lăstunul cu spin scurt este cea mai rapidă pasăre din lume. Un exemplar a fost surprins pe "radar" cu 171 de kilometrii pe oră; 10. Printre cei 50 de colectionari seriosi de pungi de rău de avion, olandezul Nick Vermeulen conduce detaşat plutonul cu 2112 bucă i colectate de la 470 de linii aeriene; 11. Cea mai mare varia ie de temperatură din toate timpurile se înregistrează la Verhoiansk, în Siberia, unde iarna sunt - 68 de grade celsius, iar vara se ating + 37 de grade celsius; 12. Unui şarpe cu clopo ei îi trebuiesc 17 zile pentru a digera un şoarece; 13. Femela de purice, poate suge, în fiecare zi, de 15 ori mai mult sânge decât propria greutate; 14. 90% din creier este grăsime; 15. Sunt cu 22% mai multe şanse ca în New York să plouă sâmbăta decât lunea. Asta din cauză că poluarea, datorată automobilelor şi industriei, împiedică formarea norilor; 16. Cea mai mare companie privată din lume are 1,6 milioane de angaja i. Este vorba de firma care administrează căile ferate indiene; 17. Tunelul Seikan din Japonia, este cel mai lung tunel subacvatic din lume. Măsoară 53,9 kilometrii; 18. O pisică are 32 de muşchi în fiecare ureche; 19. Pelicanii maturi, pot înghesui în "săcule " până la 12 kilograme de peşte şi apă; 20. O tonă de lăcuste consumă aceeaşi cantitate de mâncare ca 10 elefan i, 25 de cămile sau 2500 de oamneni; 21. Trompa unui elefant poate acumula 7 litri de apă; 22. Cactuşii din specia Saguaro, care pot fi găsi i în desertul Nevada, cresc mai pu in de 25 de milimetrii în primii 10 ani de via ă; 23. De-a lungul vie ii ne cresc cam 2 metrii de păr în nas; 24. Cel mai mare iceberg văzut vreodată măsoară 335 de kilometrii lungime şi peste 96 de kilometrii lă ime; 25. Oamenirea arde 74 de milioane de barili de petrol în fiecare zi. Un sfert din această cantitate este folosită în America; 26. Englezii trimit 2,8 miliarde de vederi pe an, 65% dintre ele în perioada Crăciunului; 27. Pe Pământ sunt cam 7000 de specii de şoareci; 28. Peste 98 % dintre japonezi sunt incinera i după moarte; 29. Alfabetul hawaiian are 12 litere; 30. Un hipopotam poate deschide gura suficient de mult încât să înghită un copil de 1,25 m înăl ime; 31. Gândacul de bucătărie poate trăi mai multe săptămâni cu capul tăiat. Va muri, în cele din urmă, de foame; 32. O persoană obisnuită are peste 1460 de vise într-un an; 33. La naştere oamenii au 300 de oase, în timp ce la maturitate le mai rămân doar 206 ; 34. 7% dintre americani nu ştiu primele 9 cuvinte din imnul lor, dar ştiu primele 7 cuvinte din cel canadian; 35. In urmă cu circa 3000 de ani, egiptenii îşi luau adio de la via ă pe la 30 de ani; 36. O ciocănitoare poate ciocăni de 20 de ori într-o singură secundă; 37. O girafă îsi poate curăta urechile cu limba sa de o jumătate de metru ; 38. Picioarele au 250.000 de glande care lucrează împreună pentru producerea zilnică a 230 ml de transpira ie; 39. In Africa de Vest, peste 50 de milioane de persoane practică voodoo; 40. Compania petrolieră BP are un profit de 6000 de dolari în fiecare secundă; 41. 80 de miliarde de aspirine se consumă în fiecare an în lume;

29

42. Începând cu anii '70, microchip-urile şi-au dublat puterea şi şi-au scăzut constant pre urile cam la fiecare doi ani. Dacă industria auto ar fi urmat acelaşi drum, astăzi Rolls Royce ar fi parcurs 4 milioane de kilometrii cu un litru de benzină şi ar fi costat 40 de dolari; 43. Circa 100 de milioane de păsări mor în fiecare an din cauză că se lovesc de zgârie-nori sau intră în alte "capcane" ale oamenilor. Numai în McCormick Plaza din Chicago îşi frâng zborul cam 1500 de păsări; 44. Volumul de apă mutat de curentii oceanici în oricare dintre oceanele lumii este de 50 de ori mai mare decât al tuturor râurilor planetei puse laolaltă; 45. 80.000 de ore (aproximativ 12% ) din via ă i le petreci la serviciu; 46. Insectele consumă în fiecare zi circa 10% din rezervele de hrană ale lumii; 47. Limba unui cameleon este de 2 ori mai lungă decât corpul lui; 48. In anul 1916, 55% dintre masinile aflate în lume erau Ford T; 49. In 24 de ore, pe tot corpul unui bărbat cresc circa 3,5 metri de păr; 50. Italienii consumă în două zile tot atâta cafea cât consumă britanicii într-un an; 51. In medie, în fiecare taxi londonez sunt uitate şase telefoane mobile în fiecare an; 52. Dacă Silicon Valley din California, Statele Unite, şi-ar declara independen a, ar fi pe locul cinci în lume ca putere economică. 53. Cea mai mare colec ie de creiere umane puse "la murat" - 8 000 de bucă i - se află la spitalul psihiatric Runwell din Essex, Marea Britanie 54. Memorial Day, sărbătoare americană celebrată în fiecare an în ultima zi a lunii mai, este ziua în care în lume se consumă cea mai mare cantitate de carne de vită. In 2001, au fost preparate peste 27 de milioane de kilograme de carne de vită; 55. Cel mai lung cuvant din DEX are 25 de litere şi este : ELECTROGLOTOSPECTROGRAFIE. Sunt şi alte cuvinte mai lungi, şi anume termeni medicali sau din chimie: DIFOSFOPIRIDINNUCLEOTIDPIROFOSFATAZA (36 de litere). 56. Cuvantul cel mai lung ce contine o singura consoana este: ACIOAIEI (8 litere) 57. Un om care traieşte 70 de ani rosteşte peste un miliard de cuvinte. 58. Singurul cuvânt scris INCORECT în toate dic ionarele limbii române este cuvântul... "INCORECT"!
culese de Oana Bisorca, cl. a XI-a A

30

31

Editura Universită ii „Aurel Vlaicu” Arad ● Acreditată CNCSIS ● Arad, str. E. Drăgoi, nr. 2-4 ● Telefon: 0257-219555 E-mail: editura uav@yahoo.com

32

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful