czu 625. ‘Nerespectarea Standardelor de Stat este urmérith conform legil. Reproducerea interais& STANDARD DE EDITIE OFICIALA STAS 2900-89 Pag. PRETUL LEI 2.00 ROMANIA Toto: 1 nace STITUTUL ROMAN Leer pe nnewent aan STANDARDIZARE a |__| ATIM DRUMURILOR: Clasificarea alfanumeriel| 502504 ae ] Road works | Travan routers Foposeaae pacors coer [creer eear PLA jyovor I ewe Ox 1 GENERALITATT £ gh Ses ta, tee 11 Obiect si domenin de aptieare ae dard stabileste itimea drnmurilor eare se construiese, se modernizeazi 11.1 Prezentul sta in afara localititilor gi in localititi rmale, in porfiunile unde drumurile au se sistematizea sint in aliniament. Arumurilor in urbe se stabileste conform STAS 863-85 gi reglementirilor 14.2 Lagi tehniee In vigo 1.1.3 fn eadrul Litimii_ ar ‘amprizei si zonei drumurilor, iiimile platformei, pirfii carosabile, nurilor se reglementeazi 1.14 Clasele tehnice gi categoriile drummurilor sint conform reglementiilor in vigoare. 1.2 Standarde conexe st STAS 863-85 Luexiri de drumuri, Elemente geomtrice ale traseelor. Preseripfii de proieetare. STAS 2914-81 Lucriri de drumuri, Terasamente, Condifii tehnice generale de calitate. SAS 10796/2-79 Constructii anexe pentru colectarea gi evacuarea apelorRigole, san{uri si casiuri, STAS 1948-87 ——_Luerdiri de drumur vale de proie 4032/1-82 Lueriiri de drumuri, Terminologie. Stilpi de dirijare gi parapete. Prescriphii gene- amplasare, stici ale arterclor de cireulatie din localitiile urbane si rmale. Preseripfii de proiectare, STAS 10144/1-80 2 LATIMFA PLATFORMET §T A PARTIT CAROSABILE 2.1 Li{imea platformei si plirfii carosabile ale drumuitor se stabilese conform figurilor 20 peut: 4) drumusile public, In funete: de *) SRemitater crenkgiel care determin class tehoich a Quvulus ofall terenula in autostiSzis = Rinclousltaten ‘drunmlu care’ determing Sucadvaren Sn categorie. drumusitr une, Sr ina manstommnonn | Avant Data Inter ta vigare MINISTER! LOR INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE at irl + TAECOMUNCATIIOR rain | Oy ie Pintle or. 5 BUCURESTI 1900.00-31 112 LES. ‘Navale fi Aeriene8 PAS 2900-89 - b) dem in Functie de cantitatea produselor cure se transport anual; — supratata de pidme care se exploateaz 5 intrefinerea gi expleatarea canalelor de irigatie saw a altar obiective ; — gabaritele vehiculelor care cireuki pe drum : — fanctionalitatea drumalui care determin sneadrarea in categoriile drumuritor de exploatare urile de expleats 22 Lafimea platiormed esie de: 26,00 egiuni de yes gi deal (fig. 1); 23150 m Tn anitestaaizi, in veziuni de mute (Hig. 2): 19,00 mv Ja drumurile nationale ew patra hensi de eiventatie, din rete internationale (fig. 33 17,00 m ke drunanile naticnale eu patra beni de cireulatie (Fig. 3) 12,00 m1 Ja drumurile nationale din clasa tehnied HI, din reteaua dvumuriler inter- rationale (fig. Ds 9,00 ma drumurile rationale si jndelene din clasa telnick TT (fig. 4 si 6): 8001 In drmmunite rationale yi judelene din clava tehniea IV gi ia uncle damm judelene din clasa tehnied TIT, la care din considerente tehnico-ecencmice Ine se poate adepia Kitimea de’8,00 m (lig. 5 $1 6); 30.1 kv drumurile contunale et trafic mai intens la care adoptarea acestei Fifim, in mod exeeptional, ve poate justifica tehnico-economie (fig. 7); 7,001 Ia drumuile remunate in mod obisnait gi la ditmarile do exploalaie din nT (lig 7 3 8) ay la drunnite de exploatine, din categoria HE (tig, 9) 50m) Ja drumuile de exploatare, din entegoria. HIT (tig. 10) ay antostaiiai 23 Jitimen pluiforme’ desinului se ueisos inte muchille superioare ale tuluzelor de rambleu saw ale santuritor ori vigoletor, in cazal end pe platforms ma sint parsp Le felcle interioare ele liselor sam glisierclor, i eazul cind pe phatformi sint parapete, ODSERE ATE: — tar mud esepont, fy Ce surits n.tlonts din elasy tehled 1°, 4 drumurils jag tome st eouunst , procs st fv deumurite de exptaatare sia cal kori Tat My ae Paate edit ea parop.tels Sale smoiisits sty evdral link aeastonentcton. Exenined ss poate. proecda. sie 38 cn sentra Sub rigol Lote p deamurid: comnts gi ete a explostae: din cateeortile 1 StI 24 Lalimes parti carosabile ete de 2x Tye 15,00 m ia utes 7,00 0 = 14,00 me la autostriizi, In regiuni de imunte (fig. 2) 14,00 in ta drmuurile najionale ex patru benci de eiveulatie (Hig. 3) 5 7,00 he diumurile nationale si judetene din clasa IIL (fig. 4 $1 6); 600m ke drunurile nationale si jude(ene din clasa tehnie’ TV gia uncle drwuwi Judejene din clara tehnie® IIT la care din considerente tehnico-cconomice 1 se poate adopta Litimen de 7,00 m (fig. 5 si.6)5 50 ni Ta dimuntile eomunale si ta drumurile de exploatare din eateworia 1 (f 4,00 1 1 dumusile de expioatare, «in categoria LE (fig. 9); 3,50 1 le dramurile comunale a iver parte ciroxabiki se exeeutii etapizat (pentru etapa Ta): an Ja dvumnurile de exploatare, din categoria TI (fig, 10), Lijimea pirtii carosabile iui nu include Vitimile benzilor de date, ale henzilor de ghidare si ale benzilor de stafionare de urgen se includ in Lijimile acosta neadrare consol vestor elem de incadare consolidate este de 0,75. la drumurile naficnale ew patra benzi de eireulatie (lig. 3) 0,50 m Ta dius «i juldetene, cin elasn teboied THT (ig) 0.25 m Ja drummile nationale si judelene, din clasa telnick IV (fig. 5 51 6). 2.5 Laifimen be wdrare consolidate, exeoptind parcate corespunzitor, si ca bondi de ghidare. 2'Benaite de Incatrare eousolidate pot sere, in earul cind sink dare este de: 1 regiuni de ges gi deal (fig. 1); in segiuni de munte (fig. 2). 26 — Taitimea benzilor de gh 0,50 m Ja autostriizi 0,25 m Ia autosinizi,i 37 STAS 2900-89 2.7 Litimea bensilor de stationare de urgen{i ale autostrizilor in regiune de ges, deal sau miunte este de.2,50 m (fig. 1 9i fig. 2). OBSERVATIE ~ Latinea bensilor de accelerare, a benzilor de decclerare, a benailor pentru vehicule lente sta bendllor de stocaj se stabllese prin reglementiriie tehnice In vigoare 2.8 — La drumurile de exploatare destinate unui trafic eu vehicule de dimensiuni si gabarite speciale, 1Xfimea platformei gi a pirtii carosabile se va determina finindu-se seama de caracte- Tisticile acestor vehicule. 2.9 La drumurile de explostare cu o singuri band% earosabili din categoriile IL gi II, Pentru asigurarea securititii cireulafiei se vor prevedea platforme de incrucigare vizibile de la o Platforms la alta gi platforme de intoarcere. Lifimile acestor platforme vor fi de 2,00 m Ia ‘drumurile din categoria II si de 2,75 m la cele din eategoria IIT. Ou areste litimi se vor majora Uitimile platferme: gi*partii carosabile ale drumului. 210 ~~ Latimile unor lociiri de parcare sau a unor platforme de belvedere la toate clasele gi categoriile de drumuri, eu excepfia autostrizilor, se adaugi Litimilor platformei gi parti caro- sabile ale drumului, Pentru autostrizi, amenajarea locurilor de parcare se face in contormitate cu prevede- rile Iegale in yigoare, separat de platforma autostrizii, cu accese pe care si nu se intersecteze un flux de eizoulafie, cu benzi de aecelerare si decelerare, precum gi cu benzi de iegire sau pi- trundere in flux. : \ Benzi de incadrare ~ 9 . consalidare +) Pe drumurite nafionale destinate circulatiet internationale Lijimen plattormel este de 19,00 m Fig. 3 0011200)" Benzi de incadvare ‘consolidate *) Pe drumurite nationale destinate elrculatiel Internationale tatimea plattormel este de 12,00 m, Fig. 4 .STAB 2000-80 wae ‘consolidate + In zonele eu trafic intens gl foare intens, ind drumurile judetene se neadreazd tn clasa tebnich 111, ee pot ‘majora linile platform i partis carosablle la 0,00 respectiv 7,00 m. 4) Sie 2001750)" ae ne "+ tn gazuii exceptionale, justificale lehnleo-eeonomile, #6 pot majora litinile platformet sl pértil earosabile la 17,80 sespectiv’ 600, m. \ Fig. 7STAS 2900-89 3 LXPIMEA AMPRIZBL ST A ZONEE DRUMURILOR 3.1 _Lifimea zonei drumului Z se miisoani in fieeare profil perpendicular pe axa drumului. Zona drumului Z este constituitd din ampiiza drvmului Amp gi zonele de sign 32 Litimen pe axa diumului inize interseetiile planuailor extreme ale dems Ampriza diumului Amp este constituits din platforn pentru colectarea si evaeust jinire (consoliditi de taluzwi, zduzi de sprijin ete.). 3.3. Lalimca zonelor de siguranti Z, ale drumurilor yublice se misoari in fiecare profil I de ambele parii ale amprizel, funetie de relieful in care se desfigoars traci! xi de mentele de consolidare sau sprijinire (taluaiti, consolidri de taluzusi, zidini de s))iji ele), 1d exemplifieate in fig. 11.15. mprizei daumului Amp se mivoarit in fiecare profil transversal per pendie iui cu terenul natural drumului, eonsiruetiiie apelor, banchete si taluzuri, clemente de Consolidare saw spri- hE 2.00 Fig. 13STAS 2900-89 —6- a 00, Amp , Zs | | | , = 2 4 rig. 4 2 = zona drumului | Amp= ampriza drumulut 2s= zona de siguranta Fig. 15 Tespousabill proteetatal Colaboratort MitTe Institutal de Proicet2ei Transporturi Auto, Ministera AparBett Nationale inisterul de interue’ — laspectoratul General al Politi = Comitetul pentra Problemele Consititor Populare anattintid Central de Cercotare, Mreiectare st ree tivare tn Constructit = Institut de" Gereetari_ si Proieetirh pentru Siste- nutizare, Loeuinfe #4 Gospodisie Comunala Sandardul a fost claborat fnifal tn anvil 2054 i sa reviznit fn anit 1965 sf 1078. Eaitura Tehnicé, Bucuresti 1990 Tipérit 1a 90,041000 Edifia 1 — 9250} 27 ex LP, Informatia e 7551