Dorathy Law Note (1924-2005) spss nconsilrea familiei, a avut cele mai diverse cups dupe ce 4 srs in rubiadin ceva calor Tomo Hold ocala wna facet Chien Lion Wht They Live iat usu educate opin adrste pinion o grin ura castor ent grave In voercanatry romovat ohne de Fedora ses A fsa doors amt pa cont Nt pei nicodats pe deplin impact poem i, Pur simp am eam etn nine unde me, hp tac pare, nts ppl imp pane xo infu inte eon, Rachel Harris, prictena 1 colaboratoarea lui Dorothy Law Nolte, este psihioterapeut specializat in probleme familial DOROTHY LAW NOLTE + RACHEL HARRIS Copiii invata ceea ce traiesc Educatia care insufla valori Cuvant inainte de JACK CANFIELD, coautor al volumului ‘Supa de pui pentru suflet ‘Traducere din engleza de LUANA STOICA Hi HUMANITASTONUT BROsTIANU Dosrerea CIF Baie Nanae «Rome NOLTE, DOKOTHTY LAW ‘Cop eat ces ere: dain care insular Dory Law Net, aca arco tne ck Cate Wl: Loam St. - Bue "mann, 2008 ISHN SHE-s0.259 | Hai, stl Ti Can ck ret) Soy Lo nd) sain spb nthe Unie Sts ur te ie 1 198 by Dowty Uw Nota Rachel Har he pet Coen Leary What Tey Le on page 7 192) Doc Law Note ‘Pasa by rane ot Wk Pbliig Copan, {© HUMANITAS, 201, 206, 207, 208, pei presen ie ones Comsat CARTE PRIN POSTA: tee 213112530 CECE “CPs, Bases ‘natn Dedic aceasta carte, in numele dragostei sal lumii, tuuror copiilor viet. Dokoriy Law Notre Fiicei mele, Ashley, care m-a invajat ce inseam sit iubest i sf parinte RACHEL Hanes Multumiri Sincere apreciri editorului nostru, Margot Herrera, pentru ‘numerousele contributipline de intije aduse la srierea acest cari fi suntem de asemenea recunoscatoare Iu Janet Hulstrand Pentru atentia minutioasa gi bine venitele adugir la manuscris. CCalde multumir designerului Nancy Gonzales si agentuluinos- tru Iiterar, Bob Silverstein,Cuvant inainte de Jack Canfield Ccoautor al volumelor Supa de pui pentru suflet 41 Supa de pui pentru sufletul mamei Am descoperit poemul «Copii invaté ceca ce trdiese» (vezi p-17 aacesteicarti—n, ed.) a inceputul anilor ‘70, pe cind ‘sriam o carte despre cum lise poate construicopitlr, a orele de curs, respectul de sine, M-am indriigostitinstantaneu de ‘aceste versuri si le-am multiplicat pentru tofi prfesorit din _seoaa la care predam. Fiecare vers prea sd contind 0 afirmatie ‘pe care ointuiam afi absolut adevaraté. Am fost ulut de cata Infelepeiune puteau confine atat de putine cuvinte. ‘Nu m-am gandit nici o clipd cd 0 voi intilni vreodata pe utoarea versurilor $i totusi, edtiva ani mai tarzu, 1a 0 con- {forintd de psihologie, am cunascut-o pe Dorothy Law Nolte, venitd acolo impreund eu soful ei, Claude. Cei dot au avut amabilitatea de a md invita in camera lor $i m-au tratat cu foata bundvointa, delicatetea, incurajarea si prietenia despre ‘care scrisese Dorothy in poemul ei. fost 0 seard pe care n-o voi uita niciodatd. Nu cred cd ei au banuit vre clipa ce in- Mluenta au avut iubirea si grija lor asupra unui téndr pedagog ‘care incerca sa invefe sd se iubeascd pe sine i ssl invete si lev sd se fubeased $i sit se accepte asa cum sunt «Copii invafd ceea ce trae» mi-a servit drept ansamblu de principiielducitoare in relatile eu elevi si, mai tarziu i relasia cu ci treifi ai mei. Asa cum se intdmpla cu toate prin- ciple referitoare la viata sila educatia copilo, este mai usor ‘sf vorbestt orl sd scr despre ele deca sd le pui in practic8 CoPm IWATA CEEA Ce TRAESC Jn cei 30 de ani de activtatedidactiea ~ani in care am pre- dat si am condus ateliere pentru parinti ~ am ajuns la con- Vingerea c@ majoritatea parintlor dorese din toad inima sd fe wubitor, binevoitor,infelegator, tolerant, onest i corceti . Imi place simi imaginezc ne adunim alls scat despre vat alr de con. Sper save sentiment est vorba deo experent imparts mai sper ea poemul meu si devina vu palpabl Denir dumneaveasta. Copii nteadevir coon tise ‘Apo ese jung 8 ase ooea ce au iva Dorothy Law NokCopiii invata ceea ce traiesc Dacd traiese in critica si cicdleal, ‘copii vata sa condanne, acd tries in ostitate, opi inva sa fie agresivh acd trates in teamd, opi inva sa fie anviosh. Dacé tries inconjurati de mila, copii nvatd autocompatinirea Dacd trdieseinconurat de ridicl opt vat 33 fle tins, Daca traiese in gelozie, copilé invat sa sim invidia acti trese in rusine, copiitinvat si se simta vinoval Daca traiese in incurajare, copi invatd si fe inereztor acd trdiesc in toleranta, copitiinvatartbdarea. Daca trese in laude, copii invatd pretuirea Daca trtese in acceptare, copii invata sa iubeascd.18 / COP IWATA CEEA CE TAAIESC acd trdiese in aprobare, Copiti invata sa se placa pe sine Dac trdiese inconjurati de recunoastere Copilinvatd cd este bine sda un tl Dacé triese impartind cu ceil, ‘copii invatd generozitatea. Daca trdiese in onestiate, copiltinvata respectul pentru adevi Das traiese tn covectitudine, ‘copii invata sa fe drept acd trdiesc in bundvointd si consideratie, cop invara respect Daca tniese in siguranta, copii invatd sa aibd incredere in ei si in celal Dace triese in prietenie, copii invatd cd e placut si erdiesti pe lume. Doxority Law Notre Daca traiesc in critica si cicdleala, copiii invata s& condamne ii sunt ea burefil. Absorb tot ce facem, tot ce spunem, Invata in fiecare clipa de la no, indiferent daca suntem sau nu constienti de asta. Daca adoptim o atitudine eriticd— plingin- dune de i, de ali oF de lumea care ne inconjoara le arden cum si-i condamne pe ceilali sau, si mai ru, cum si se con- ddamne pe ei insii fi Invatm si vad mai curind ce este rit jn lume deedt ce este bun, PPutem critica in nenumarate feluri~ prin euvint, prin tonul voeii, prin comportament sau chiar prite-o privire. Tot stim s& eondamnm din privii ori si dim o tent ertied vorbelor noastre. Copiii mici sunt foarte sensibili la felul in care sunt spuse Iuerurile si le pun la inimsa. Un paint fi poste spune co- pilului «E impel s& plecam, fart ca vorbele luisa transmita ‘mai mult dect acest mesaj. Un alt pine, grabit si nerabdator, poate rostiaccleasi cuvinte int-un fel eare sa sugereze «Esti "iu peniruc@ te tndalestiatito. Desi nici una dintre variante nu va aveaneaplrat efectul scontat, copilul vareeeptiona diferit cele dou mesaje gi exist riscul ca al doilea si-i dea un sen- timent de nemulqumire de sine, [Nu are sens si ne ascundem, foti avem momente cénd ne sare fandira din nimic. Criticam eu toi dia efnd in end, $io facem, poate, chiar de fai cu copii nostri. Nu este ins totuna ‘uta tai int-un climat de ertica permanent, cu atentia afta asupra depistri greseli.Indiferent de obietul lr, crite fre vente au un efect cumulativ, din otenta negativ, intolerant,20 / CoP INVATA CEEA CE TRIIESC vieti de familie. Ca paring’ avem de ales: putem crea o atmosfert sufleteasca critica si acuzatoare sau una toleranta si incu rajatoare In febra momentului, Abby are sase ani si sta la masa din buctari aranjand intr-o cana de plastic pliné cu apa flo- Ficelele culese de ea, Deodiat, cana se ristoari, umplind totul cu apa, fuze si lori. Abby st ud in mijlocul dezastruli st pilnge in hohote. Mama ei vine int-o elipti ‘Vai de mine! Cum poi fi att de neindemnatic§?» exclama ce exasperat Am spus cu tof asemenea lucruri, Reacfiondm fara si gin- dim. Vorbele ne ies pe gurd att de repede incit ne surprind si ‘Pe noi. Poate ci suntem obosif. Poate ci suntem preocupai de ‘ceva far nici o legtura cu ce s-aintimplat.Iniferent de moti nue prea trziu s& schimbaim tonul gs evitim ca un asemenea incident marunt sa capete proportii exagerate, afectind sen- ‘timentul valorii de sine al copilulul. Daca mama iui Abby s-ar ‘pri, -arcalma gi si-ar cere seuze ci a fpat,curifena sar face ‘mult mai repede. Abby arf, poate, stinjenita de incident, mz ini s de propria persoand. Pe de alti parte, dacd mama lui Abby continua si-icritice fata, Abby ar putea incope sa se considere ‘© fina incompetent i neindemnatica, Sitiu, nu e usr si ne infranim supararea chiar dacdt suntem. constienti cd asta ar fi spre binele copilor noste. Cei mai multi 4intre noi trebuie si facem eforturi considerable pentru a ne infelege gi a ne controtareacile afective Ne-ar fide mare ajutor si avem pregatt un rispuns alter- nativ de genul «Cum s-aintdmplat?». O asemenea formulae Pune accentul pe incident, nu pe copil. fn felul acest, pein- timpindm sentimentul de inadecvare si de esec al coptului gi egitim terenul pentnt invatarea constructva,Incurajind eopil si explicesuecesiunea evenimentelor, puet si urmariialturi DACA TRAIESC I CRITICA $1 CICALEALA... 21 de el cum un ura condus Ia alt i s8 descoperiti, poate, Jmpreunt cum ar webui procedat pe vitor. Unele accident pot fi preintimpinate acordind mai mult timp planificsi sf impunind, dela bun inceput, anuenite limite {n general, copii vor si ne multumease, asa le putem face viata mai usoara spundndu-le clar ce vem de la ei. Sugestile noastetebuie si fie specifice i adeevate vise, trebui formulate astel inet s-iofere copillui informatit concrete deca eli se oat flos pent a-iadaptacomportamentul int-7iploioasi Ben, un put de pat ani, -a spus mamei sale ce ipritenul lui a wea sad animale din pasta Mama tocmai se ocupa de nist fcturi scadente, ag c& putea pur si simplu si spuna foarte bine» s sbi lase pe biti st se descuve singuri, Ea inst sia lisat eburile, a lust o perdea ‘eche de baie pe careo pista special pene asemenca ocazi A ntns-o pe js gi e-«expicat baer: «Sta ac, n mile, <8 -0 pute ininde complet. O sfc lac brechet penta fer rma yoasra eu animale.» intimp ce copii rimantauplastitna pe perdeaa de plastic, Bena intrebat- pe maici-sa: «Putem s& ladm nste cute de Ja busta?» «Fact, zis mama, Cufiee nu sunt jue. Cea spune denise instrumente pentru tit aluatal «Groza. $i nite Hinguri de lem, nu-i ase?» & eontinuat bait «Sigur ci daa zis mama lui Ben, scofnd din sertareo serie 4e ustensile de bucitie. $i mu ita, bef, 08 trcbuiased ‘ima ajutti dupa aia i fae orine» Chiardac& pentru mama lui Ben acele cdteva minute acor- date bteilorauinsemnat ointrerupere din teburile i, ea are toate gansee sie sett at de aduratul etude pasta de pe covor, et de efor dea mai cic pe cop. In acces timp, fap ed ea -aimplicat dela bun inceput na dat ei Ben ocazia si negocieze ustensilele de buctive cu care dora si se22 / comw inwATA CEEA CE TRAC joace, Desi o asemenea abordare ii ia timp, ea last loc optiu= nilor sl oferé copiifor sansa de-a lua deci. ae faptul ed a lun cuvint de spus in decizile de 2 cuz i ajuta sii construed © imagine de sine pozitivi ~aceea de persoane competente, Si fim cinstij, nu aver infotdeauna timpal saw inspiraia ‘necesare pentru a aborda lucrurile asa ctim am dori. into zi, © prietena de-a mea 0 zorea pe fiica ei de cinei ani, Kate, si plece mai repede pentru c& aveau de facut o serie de drumur, inclusiv la coafor pentru a tunde pe fet. Pe drum, prietena ‘ea ia spus lui Kate: «Gribest-te,scumpo! Mergem st tnt simu vreau s8intariem» Bruse, Katic a ficut o eriza de toata frumuscta,tipiind si plangind ca nu vrea sé se tunda. Supirati, mama iva spus ea «© «incapianat, iar Katie s-ainfurat att de tare incat tea mai tut scoate 0 vorba, Poate c@ in ochi unui adult mama lui Kat ‘nu @ avut o atitudine ritca, dar mesajul receptionat de feti 4 fost «Est rea pentru ca est inedpiinati. Inccole din urma, dupa ce s-a mai lnistt, Katie a reusit si explice maied-sit ci nu mai voia si poarte breton, aac nu voia si tunda, Inlegand o@ acesta fusese singurul motiv al ‘candalului, mama o prvi uimiti. «Bine, draga mea, zise ea, 0 sii explicim asta izerului, No sil Lisi si tae breton» Daca priotena mea s-ar fi gant a diseute toate astea cu Katie a micut dejun, arf reusit probabil stevie eriza aceea att de cchinitoare pentru amindoua, Si totus, orict am f de flexibil i de rabdator,oriedt am ‘eusi si anticipim lucrurle, vor existaintotdeauna momente {in care vom intra in conflict cu copii nostri. Problema care se ne int-0 asemenea situatie este cum s8 rezolvam eonflictul cu cit mai putine consecinfe nefaste, Cénd ajungem inti-un impas nimeni nu céstigi. Mama lui Katie a respectat dreptul fice’ ei de a decide cum si fie tunsd, Déindu-le voie copilor Sitaiba controful in chestuni minor, ereim increderea neces pent a negocia pe vitor, end ei vor deveni adolescenti,de- DACA TRAIESC IN CRITICA $1 CICALEALA.../ 28 ii mult mai importante. Crescind constient de faptl & t vom asculta si le vom respecta parerile, copii vor accepta mai usar ‘i iscute cu noi sisi coopereze la rezolvarea problemetor eu adevarat grave, Yorba dulce mult aduce, De cele mai multe ori ne eri ticam copiii doar ea si incurajim si fucd lucrurile mai bine, si fie mai bun. Poate c la fl au procedat si print nostri cu poi cind eram copii. Sau poate c& recurgem la erticicind sun tem obosf or tesa. Copii ns nu priveseeritieie cape 0 incurajare, Pentru un copil critiea pare mai curind un atac la persoana si existé mai multe sanse si-i provoace o atitudine de autoaparare decit una de cooperare. in plus, copilor mici Te este greu si injeleagi ci nu ei sunt inacceptabili, ci com- parame suis cms ptm pane opr 8 ge ne cna cee act acon ip 4 tn Tega cnr n,m spe act cee ‘Eman pel eo el copii oe ce istimpn, toi deiner oct ec elie auete Bee Cn! sgpmota de sl srt 8 Wim pst A cnn emer ie pena cope de cur Pav de thea O eerste ie Senta prc a oes cure Oc CSAS pc itp ip. Bebe, trios spol ape mines afl mia ame hem eens al scope decnt Wane tl al yin pint ‘Stet Dara stan RUN regut srl aac Seo ai ‘anton28 J coPu INwATA CEEA cE TRAESC «limi pare riu»,zise William, sperind ci dscutia se va firs Tata il priv eu seriozitate. «Bine, hai si vedem cat ar costa 8 Schimbam geamul ca sa stim eat timp va trebui sii pu eoparte banii de buzunar ca sil platesti» Cuvintele se agezau ncet, pe misura ce Wiliam realiza con- Secinfele greselii li. Tatal vazu cum umerii batulu se lasau sub povara responsabilitii «Sti, Will, csi bunicul tau m-a pus si plitese o fereasra ‘pe care am spart-o? Cred ed aveam eam virsta ta fi martutsi el biiatului, care il asculta acum transpus, nul mu e ite, ci pe reamintre, Spunet coplutu dumncavosstra ceca ce vet cael sii aminieasea: «Amintesteti siti pui gosetele in col eu rufe rmurdare, «Adu amintee& papua asta rimine in casi, 0 ii cu tine fara, Accast strategie insite un fon incurjatr care © important a orice vrs poate face minum. Metoda este exrom de util pentru copii mic, care tocmai inva cum funetonesza viata de Familie, Si, mai preses de toate, eet sredere inci cf vorrei. «Ce autor de nidejde est ct intt string eubuile!» Cu asemenearemaree poitive arta opis ce asteptat de Ine gin aceay imp i ine aici, victrela esto modi nee de-a ciuta schimbarea sna reprint un model benefe pein coi roth. Ea pune acentlpedifcut, dicen si dezamigir, ru pe soli Cop ost rebue 8 nvete si vad lumen dint asemeneaprspectv paiva i negativstics cred cf solutia problemlor este se pngi de ele. Evita i face ‘din vaicdreala un substitut al trecerii la fapte. In schimb, ima- sal et mai multe soli creative st antrenati pe copii si ‘ini and lo, ew ide. Gino fn ce entra vi laments vag de 2 cu. S-ar putea fii supring escopernd eat de mult vi plant de fp, fee este vorba despre situa de sleet de mane, de persoaele en cate avei dea face sav de vemea deaf Defi cu tot simi din eénd in eénd nevoia st bomb, aduceivd mint indemnal «Gata c vical este var Inbl sips piring, nu numai pentru cop. Fst eum nse poate mai distract s ne plingem de par- tencul de ith Int-o asemenea situate cop se sim obligaIWATA CEEA CE TRAE ‘8 tin partea unuia dintre pring, aga ci propulsim in centrul conflciclor conjugate. E 0 pozitie insuporabila pentru copii, care se simi ssa in devotamentul or fata de ambii paint La fel, plingndu-ne de bunici lor ii punem intr pozitie d= licata. Reprogurile la adresa parinylor sau socrilor nosti tre- buie tinute departe de relatia magica pe care copii @ au cu bunicii lor. Copii vor deseoperidestul de repede greselile din familie ~ si nui impovaram prematur eu ofurile noastre. In plus, ei au nevoie si vada cum tot adult din familia lor seres- [pect reciproc nu doar in vorbe, ci si fn fapte. Observndu-ne interactiunile, copii invafa despre relatile dintre oameni $1 despre cum se impac’ inte ele finfeledragi lor. Bucuraji-vi de insufletirea copilului dumneavoasted. ‘Aga cum copiii favata far incetare de a noi, putem si noi si inva neincetat dela ei. Dupa ce petrecusera o sear in ora cu tat familia, nistepricteni de-ai mei se striduian sii scoati ‘din masina progenitutile in virsta de sapte si opt ani si sa le uci la culeare, Ca de obicei nici unul dintre baieti nu era ‘ncintat de ideea de-a se baga in pat. fn timp ce se indreptau spre casi, baful cel mica ntrebat: «Nu per sa priv putin stelele?» Pirin s-au oprit. Aveau de ales. Putean spune: «Tare vi ‘mai place s va tindalii. Nu mai fiji as dificil S-a facut trziu, ora de culcare.» Dar nu au ficut-o, In seara aceea au zibovit fa minute si admire cerul instlat si staluctea de pe chipul copiilor «Si privesti stelele» este cu totulaltoeva decit as te uit la stele». Adulti se uit, vad si tree grabiti la ceea oe atrebuie Flcub». Copii privese steele cu mirare si antiipare, Daca fi lism pe copii si ne invefe un now mod dea vedea lumea se creea7a o experienta de familie dinamica, in care toli putem A Invatim sisi erestem impreuna, Daca traiesc in ostilitate, copiii invafa s& fie agresivi Cei mai multi dintre noi mu ne socotim nist finte ostle, ‘tim e& nu suntem ca acete familit violent, abuzive, eare tin prima pagina a ziarelor locale. Dar poate c& si noi cream acasi © atmostera plina de resentimente nerecunoscute, in care clocoteste o furie reprimati gata si erupa exact cind te astepi ‘mai putin, Este drept, cultura noastri fer nenumarate exemple de ostltate si certuri. in orice clip, undeva in lume este rizboi CCiar sila noi in tar. ura rimele, violenta domestic, rafuilile {tre diverse bande gi altele de acelasi gen sunt moneda curentd Prin intermediul televiziunii sal filmelor, copii sunt expusi la mi de ore de imagini cu lupte si violent. Osilitatea poate cexploda oriunde: acasa Inte fat, la scoala inte colegi,intre necunoscuti~ pe stra, la oan sau in cartier. Copii ist pot vvedea sau auzi paring certindu-se inte ei, cu sefii sau eu vveeini, lar unii se confunté zilnie ou aga ceval “Triind intr-o asemenea atmosferaostila, copii ajung s8 se simti vulnerabili. Uni reactioneaza devenind duri, mereu pusi pe hart gata si riposteze ori si caute ei insisi pricina. Alii jung s8 fie att de speriati de certuri inca evitd orice fel de conflict, chiar si confuntailefirest. Putetiremarca aceasta istributie a roluilor pe orice teren de joaci al copilor din lasele primare. ‘Un model de agresvitate familial fi poate invata pe copii ‘ci disputele sunt o necesitate, ocale de a rezolva problemele28 | COP IATA CEEA CE TRNIESC Ei vor ereste cu convingerea c& vialae o batlie,e& nu vor fi trata corect dacit nu luptd sau ed trebuie si lupte pentru a supraviefu. Nu vrem nicidecum aga ceva pentru eopili nostri Felul in care rezolvim, ea parinji,diferendete dintre noi sau crizele Familial este sistemul de referina in care copii nosti vor inva si facd faa conflictelor— fe cu ostilitate distructiva si agresivitate, fie prin fermitate si dialog eonstructiv Se pregateste furtuna. Lucrurile mirunte, de zi eu 2 Sunt cele care ne scot in genera din sat, Frusrarea noastra ‘este § unr ne pierdem cumpstul nu neaprat in cauza unui eveniment semnificai, cca umare a epicitri cae aumplut Paharul». Pe misuri ce stesulereste ne pierdem ecilieul iterior~ cel mai adesea end, la capatul nei zlegrele, familia. se reunese,obosté si tnfometat Frank, un bate de patru ani, a avut oz neplicut la rae init. Nui-a venit rind la calculator gia rimas cu impresia & educatoarea ia favorizat pe eeilaltcopi. In plus, tala & {ntcriat siti acas din cauza une urgene vite la icon In drum spre casi, ttl il intreabi: «Cur a fost a gradi- ‘2, prefieindu-se interesat ves, Est bos preocupat si haut de problemele de peste 7. «Bin, rispunde rank de pe hancheta din spate a masini privind pe geam, in gl. La radio se aude un buletin desi Se ecu greu. Ajuni acai o glsese pe mama websluind in but, ge bias termine cna, Micul televiaor de pe but prezinté sre Tuturor fe efoame. Scokindusi hain Frank Gama fara 38 rea cutia in care fusese gustarca lui de la grind. Fri ture se rispindese peste tot Scena vise pare probabil familiar si usr si v imaginal ce-va rma, Multi dueem o vat tepidant i stim cat este de re st pasu cu totce se steapt de laine. Raspunsul nos In tes depinde de eapaciatea de-a ne conrola neribdatea, DACA TAAESG IN OSTLTATE.. / 29 insatistoti,supdrarea gi rtarea in momentele de incordae ‘Aceste sentiment eneimportant rebuieconsintizat itr tate im mod creativ pe masur ce se ives, alminter, cu recerea {impuli, ele se vor acum, tansformandu-se in sentimente ‘cu adevirat «importante: inti un resentment moenit, apoio Furie tot mai inten, gatas izbuencasea in momentce eric. Din fercite in eazul nostro, mama este capabil sii tempe- reze perfec irtarea si shia cu bine din impas Tintin ui Franko maturicd si un firs, spundndu: «Nui nimic, dragule. Uit, ia astea gi cur frimitrie» Dupa cae, und puiul in cuptor, se apleac Ling bat il incutaeazas ‘Lea adunat aproape pe tate. Hai -mi oie sf te ajut eu ‘ce-a mai rimas.»Ineepe s& mature restl de Frimitur, ad rindi in fragl pe eare Frankf ine tne tn mn. Chipul copilul se relaxead int-un zdmbet arg. Stim cu toi ed aceast scend aff pututavea cu tol alt demodmmint. Vizind ef rstumase cuia pont gustare, fras- tearea hi Frank ar fi putt exploda: «Use cutie asta! Urise srdinital» Mama arf putt invinova po tata pont incident, tipand: «Cum poti si pleci asa gi sa-] lagi pe Frank cu mine ind eu gitesc» sa sili eiiat pe bain, lamentindu-se «lar faci mizerie! Nu pot si fi stu mai tent? mult mai bine sine manifest fuse anc ind par, fie si numai in sineanoastd, Copii inva cum si se raprteze ta sentiment mergind dela netabdare a ostiltate la cert delinjute ~ observind fel nosiu de ale face fas, Ateti, patem fava la rindul nostra de a copia de cliberare a en- Siunil.Adesea, end copii se oprese bruse din eeea ce fae gi tree lo activtate care consuma energie ~alearga, deseneaz, se joact dea...» cu plpusile ~, ei fi descared instnetiv frustrarea. In loc si ne pierdem cumpatul, putem incerca si ne calm angajindu-ne foto atvitate fied ~ 0 plimbare fa as voi, griinért,splatul masini. lar dac& n-avem timp Dentro asemenea actvitatene putem concentra pur i simp30 J CoPtINVATA CEEA CE TRAIESC supra respirafci, inspirind adane de edteva ori i numrind poi rar pana la zece, cum obignuiau 88 facd buniile noastre Scopul este sd ne eliberam de tensiune gi st revenim la senti- mente mai usor de controlat, Procediad in felul acesta, mi ‘numai ci vom trece mai usgor peste momentele de incordare, dar fe vor da si copiilor un bun exemplu, Cand copiii na reusese sii elibereze tensiunea in mod na tural, prin joc, fi putem invata sa-si controleze sentimentele Print-un joc mental. Dupa zva grea de la griniti, mama sau ‘atl ar fi puruintreba pe Frank: «Ce fel de animal te-aisimit ‘uaz, la grdinita, iar el ar 6 pututraspunde: «Simfeam cd-mni vine si rag ca un leu.» Parinfi ar fi putut continua intrebndu-1 ce fel de animal se simea acum, end era acas8. Copilul ar fi Putut foarte bine si raspunds: «cum ma simt ea un cafelus care se guduri.» Un asemenea rispuns le-ar fi sugeratparinilor cc baiefelul avusese probabil 0 7i grea si simfea nevoia de imangdiere gi ocroire, (Cum fac fat furtuni, La fe e noi, opi au dept inaienabil dea eunoaste gi exprima senimentee,inclsiv cele de fare, Asta nu nscamné dau repulse fac ru ce- lola ois dstruga ler, Ansmitecomportamente pe- «um vil, sat i mbrneis nebulae le vom Sanctionaimediat prin maser isipinae ferme, cum af inolrea, Ma als copii mci au neve de autora! nos ca si invefe cum sisi exprime Sentimentsle mai degrada prin vote deat prin fpte. Ca paring, rebue si acceptim gi respectim sentimentl i rstiecoptlor not, impunind totus eguli limite de conduit A pst ech coret poate fiexteem de dif, Ino dupa-amiaza, mama pune capit dispute’ dite fa i de nout ani, Tessa, 0 pretend dea fei aflt in vii «Ne amo Ste sur pe prteaty, spne mana Temi ACA TRAIESG IN osm 131 ‘Maitre, mama tp la Tessa ponte mu sa spat pe ini, Tess i rspunde: «ue frumos te infuri pe lea tay ‘Mama se encrvea7a si mai tae. Daca ar respira adine si ar sta putin i se gndeased, mama sar da seama ed Tessa mo ia peste picior gi nei mu aut $5 submineze atoritatea, Feta na face decdt so pun faa in faa cu inconsecventa propilo ei mesae. Tessa pune in discutie premisa conform crcia aduli se pot infra, iar copii ni sau e8 ali se pot supara pe ea, dar ea mu se poate supra peei. Siare tot drei si ridce aceasta problema noi nu dorim Sv favatam pe copii un asemenea standard dub, ‘fal meu este ca paring si Te permit copii lor sii efinease singuri sentimentele, Petra a juta am putea Jocui afimaile eu inter. In loc de «Stu 8 t-aisuprat pe cera aCe te supar/nemulqumest la... Continua {5 «Ce te-ar muti Ia.2» i ajutim ast pe cop i clarifice seotimentele si si descopere mai multe edi de a le infrunt Propri nostri demon, Felul in care ne stapénim propria sera, ositate sa ri reprein penta cop un exempl ‘ult mai putemic dedt eee eel spunem s8 fad in privini Sentimentlor for No vrem si mpovrim ev proastlenoaste disp dar nu vena ic stn prefacem et anf supra. Putem fas insti in ambeepivinte, ei copie vor ita starea de spirit chir daca inceream s- dsimulim Intro simbits dimineata, dao spisina wea servici, ‘mama iui Sam face curateni in esa, Observind cu et in- ‘erynaretrineste pemele caapele, Fl et de nous ani o ines «Ei suprata pe mina?» ‘Mama se opm, se adund putin i zis: «Nu, pie, sigur et ‘As ct Sam se dse afar si se joac, erat nti dar neind pea bine ce fic n aceasta Mama putea82 J COP INVATA CEEA cE TRALSC 5 fe mai since i sii spunds «Da, sunt suparata, Tareas vrea ‘muti mai fap jucarile in suragerie, Am saga destulabataie {de cap cu curatenia, mie greu si-ji car mai indi toate lucrurile ls tine in camera. N-ai vrca, te rog, sA mi jut ludnd jocurile astea de-aici2» In fell acest, Sam ar gt cd a intuit bine- mamma int-adevar, supdrata. $i ar mai sti si ce anume dorea va delael Copiii mai trebuie a invetec& parini se pot supia unul Pecelélalt, dar asta mui impiedicasi-s rezolve confit Tre. indu-se data pe la miezul nopi, Carl, 0 fei de sate ani, ‘awit glasurile enervate ae prior ei, Sa spent sis-aescuns sub patur, reusind cu greu s3 adoarma din nou. A doua zi di. Imineafd, dndu-siseama cd fetta i auzise certandu-se, tal a pus Carli «Mama si ct mine diseutam despre cheltielile ox seisimu reujeam sa cddem de acon Imi pare ru cd te-am tres Pentru Carla ¢ important si tic ei itr-adevir paint ef aur certat, dar ci totl inc in regu. Taal ar fi putut con. tinua, explicdndu-i: «Mama ta cu mine nu ne-aaninteles dae pind la urma am ajuns a un compromis. Dacd mu merge asa, Yor gis alti cale»» © asemenca asigurare ar ajuta-o pe Carla ‘i nfeleaga citi au momente n care se enerveaz! ise cea, dar asta nu inseam nu se mai iubesc. Ar mai invata ca na te toda usor tii odeczie, e8 une diz presupun divergente de opinie sca poate f nevoie de mai multe tetarve Pentru a ajunge la un rezultat. Find sincere copii in privinta inevitabilelor conflict din viata de familie, ransformion on incident care iar putea rubra int-un pile dea le da levi Pretioase despre ata compromisulu gia negocieri. Sunt lect folositoare copiilor att acum, eit si in viitor Soare umbrit din eénd in cnd de nori De obicei,sentc ‘entele noasreostile vin si pleaca aidoma unor nor, $i tot 2 in eazul vremii, este usor si privim frustrarea ca pe ceva ate cai se intimplay si asupra ciruia nu avem prea mult DACA TRAESC IN OSTITATE,./ 38 convo. Daca sjungem sn inelegem propre eet, vn resist nlegem scum lems se tmp Cc ne thai reat ma constot fara, cava fa in probabil en seaimenste nose ose sd conc Ia Gtr Or cum bine ince prsma ds dee a ti mule cert, diol est, ind avem de fice cu asemenca sentimente intense, eit multe ans sn cert eu atl gh dis familie ect evcutostofelpitni sau Sin, De so cai d important sine tpi atte sentiment pe rst ce ap inane ca lacie tren Stel este lt a tor de contol deat arin deli Este esenfal~ i inittor~s sim edn trebuie si fin model perete pet cop not Yr exis nevi, moment in earns von pide cumpatl Dac suntan capa Sine resunosem is evalu preselieapr sane cae seu penta comporsntl nos levom da epost important ~acea ch Mats Tt invats nena nl lore metodo ma efcente de contola sentiment Exe escatial tle demonsteim copior cd fia nue un dgman Caria trebui ste op co energie ce ebuie vloricatt inmod create Inport tt pent oi pent sates sibunistarea fai noms, ete ce face cu svat erie sieum odrecinim. La ua urme,compertamenta nor de ez crvan parte fall pare copie vor ta rein vitor fairl de neptier nogDaca traiesc in teama, Copiii invata sa fie anxiogi Copiilor le place s& cocheteze cu ideea de fic’. Se de- lecteaza cu jocuri in care apare Onmul-sperietoare si sunt ins ntati de povestile gi flmele de grosza. Imi amintese c’, in pragul adolescent, obisnuiam si-mi petreeserile de vineri pe la divers pricteni. Ne ingramdeam in jurul radioului, cu lumi nile stinse: ascultam o emisiune inttulaté Povestile vrdjitoa. relor, care azi ar pisea probabil extrem de pueril, dar pe noi ‘ne inspaimanta,Partea cea mai dificil (dar i cea mai incitantd) ‘eras ne prefacem cd nu suntem speriti cid, dupa emisune, ne intoreeam acasi pe intuneric. Simteam cum friea pompa in ‘noi adrenalina, facind st ne sari inima in piep, pe cand ne intrebam ce ne pandeste din umbea, desi in adincul suletului sam cf suntem in perfect siguranta si vom ajunge curdnd la casele noastre placute si bine luminate Este cu totulaltceva si tries ins cu spaima adeviraté tn Suflet, fee vorba despre ameninjarea cu violena fizicf, de- spre boli incurabile sau despre friea, aparent mai puin im portant, de batiusul cartierului ori de monstii de sub pat Conffuntarea cotidiana ew fra real ii distruge copilulu in ctederea in sine si sentimental fundamental de securitate. Frica submineazai mediul ocrottor de care eopilul are nevoie ea si ‘reasca, si exploteze lumea sis invete, [i inoculeazd un sen- ‘iment persistent de aprehensiune, o anxietate giobala care fi Pate afecta in mod fundamental aitudinea fata de oameni si de situatile noi, rT DACA TRAIESG IN TEAWA.. / 35 Lueruri care bufnese noaptea. Multesurse de adevarata spaima din viala copilor sunt absolut surprinzatoare pentru pirint. Copiii pot fi sincer speriat! de lucruri pe eare adult fu Ie ia in serios, fie c& este vorba de cdinele nou-aparut in cartier sau de batrnul artar cu ramuri uscate. Pot fi speriti pina side niste banale figuri de sti. O feit de rei ani pe care f cunose g-a intrebat mama: «Mami, chiar ai si te faci praf? “Asa -aispus matusii Cathy» Se intimpli ca un copil mic sia ‘d-literam figurile de sti. Fetita despre care va vorbese simea| rnevoia ca mama ei si-i explice ce voise de fapt si spund gi totodata s-0 linigteasc gi s-o imbratigeze tandru, Indiferent de motiv, atunci cind copitului fi este fied tre- ‘buie si Tuatiluerurile in serios. Frica este in ochii celui care o simte, asa cétrebuie si vedetilumea din perspectiva copiluli Spundnd luerusi precum «Nu fi prostuf(a)», «Nui nimicn, ‘«Maturizeazi-ten, «Nu fi papi-lapten, nu facem deci sl umili | copilul, aungindu-i spaimele in adéncul sufletlui, unde vor continua si se amplifice in tcere In grupurile de print eu care Iucrez, participant mi in- treabi adesea: «Cum faci diferena dire un cop ciria i este intr-adevar frica si unul care nu vrea decat sii se dea atentic?» Raspunsul este: nu faci nici o diferent Parintt nu trebuie st se eam cd vor fi manipula de nevoile emotionale ale copi lor. Nevoia de atentie a copilului dumneavoastra este ta fel de legitima ea nevoia de bana sau de adapost. lar uneori copilul ste si speriat, i domic de atentic. La ee tei ani ai sii, Adam ne oferd un bun exemplu pen: tru o asemenea situate. Familia Iu sa mutat recent int-o casi ‘oui, el a inceput si meargi la grdinifé si tocmai is-a niseut ‘o surioard, Toate acestea au fost momente fericite pentru parinit |, Nuns si pentru Adam. Pentru baiefl, ele pecetluia stir situl lumii sale de pia atunci, Simfea cd intregul sau univers Fusese 2guduit din temeli.int-o noapte,cénd mama era pleats,36 / CoPtl INVATA CEEA CE thAESC ‘Adam a verit la atl Ii cu o rugiminte neasteptat: «Mi ica apira-ma», a sedneit, ‘Tata baiatulu ar fi putt spune: «Sa te apa’? De ce anume? Acum ext fratele mai mare, aa cd nu mai trebuie sf fie fica, $1 apor sil trimitiinapoi in pat, singur ‘Tat insd a injles. «Ste apar? Sigur, nici o problemi, ia spus el. Hai, baga-te ling mine in pat so sa fim amindot sigurant» Cuvintele li pline de igelegere gi apropierea fica au rispuns nevoii de ainare a lui Adam, ajutindul dep Seascdl un moment dificil gi si mearga mai departe Pirinti pot face si dispar, prin farmee, si spaimele unor copii mai mari. Doi fai, de sase side opt ani, se speria sis. tematic de «fantomele» din pod, Mama bieilor pistra special Pentru aceste ocaii in sifonier, o matura veche. Cind copii ‘vleau in eamera ci cu ochii mit de spaimd, ea seoteacalon mitura din dulap si alerga prin casa, agitind-o ca pe o arma Periculoasa si strigand din risputeri, Baielialergat in urma i, rizind vesel, convinsi c& mama lor gone toate creaturle ‘nspaimantatoare din casi ind magia nu di roade. Exists insi momente cand nici tus procedew magic nusi poate proteja pe copii de spaimele ccaresi bintuie. Nici mama care agité maura urlind, nici im. bratigarea tandra nu vor alunga frica sau trsteea care apar atunci cind familia trece print-o cri reali. Momentele cele ‘mai ificile pont copii sunt acelea in care rtnelezilnice sau structura familie’ sunt zeuduite din temeli. Copii se barear’ _e faptul crit vieti de familie ramdne mai molt sau mai Putin acelasi. Or, end survinecriza, ei au impresia ed intel lor univers se nirwie, In afar de moartea unuia dintre picngi, divortul este pro- ‘abil cel mai ingrozitor eveniment din viafa unui copil. Indi- ferent dacd au sau nu motive eale, mul copii se tem de divorul pirintilor. Faptul a il aud pe unul dine parini plangindu se de celia le sporesteteama,cufumsdindwi in anxietate. Inapoia Tr DACA TRAESG IN TEAMA.../ 37 fs de dvr eit groaza copii carpe abandona Flore ch dad unl nr arn priseste casa psec eel 2° ipl dive, coi sentiment an pirat on troll aura lumi lor Una dnt cele ai if saci le pitnlor cre we expr este stea doa attra in interes topo lo, indifrent ct devin asta su fist rf Cop sont prin n mod nei a mile a5 parnti audrina declare un ast te cn pune problems ior Dinptcat, malt ma wor de spd ect, nai sles daca pti sn foi nul pe celts cer, Dar onal scetnunt moment ncr coil sine cel ma act eva Sie agua, orice ar intima, adn! mn pi Il amfdol vor sven grit de Copies rice eri de fail, chiar stuncicind tu iflegcomplet uma, Atznd ca srr pte pi Gesluja, Lym, ede sse an, sprit oat fala va rami pe dur su vor mal aves ce dna, Tat exotica «Vom gsi nao cale sk ne dscuci, Poate cto ‘rome va ees faa ceva econo dr ose desereim» Asta dat Lyn cain cians fa ica ceva pent fila «Sti, mam neat novo de aida ‘Temerile noastre in privinta copiilor. Copii absorb arijile parintilor, desea fara ca noi sa stim, Ar merita si ob- servam de cite oi facem afirmati care incep cu «Ma tem ca. sau «Poate c8 nu...» sau «Sunt ingrijorat{) c@..», Daca cei miei sunt expusi sistematic la comentari tridind anumite temeri, exists rscul ea ei sisi formeze un mod anxios de a twindi, Asteptirile se formeaza prin repetitc, iar ginditea ne- ‘ativa poate deveni rapid circular, Cunoastem eu tli persoane care au ajuns si fie rinse int-un asemenea cere Vieios: «Mi38 / COPiIINvATA CEEA ce TRAKESC ‘step a cee mai it ite nttdeuna mse ati ce Din picate, in zilele nostre prin au mai multe temeti ca lia in privnia copiior lor Ne confi eu o det a sti protejam ss prevenim de percoele care pindese ‘ra le insula o anxietateintlé? Dorm, de cxemple he circumspect cu necunoscui irs jan tru st press orice persoan pe care n- cunos le est stil safe rea "ul Vrem fein permanent in empl nose vial dar ‘sis se ime vulnrabil dad ue suntem in praia. Este o adevarata provocare si crestom cop care ot inet icin n aclai timp total penta ai fne depart dele Nueaxisao cle simpli de reralvara aes lene, Pini trebuie 8 apreciezesingun cum si rspunddineebrlor co- pillor, cts independen se acorde gi ace virta. Cin, a Patruani, Alison aftebat dace bine si mearga tn pate din ™oment ce acolo sunt stn mama varaspans Da Alison ‘Am si fu acolo, ct tne, iam stfu eu tenth Ta lca tn Cand Ken, un baat de 10 an, a anna ee sh meg sngur 1a coals, prin ia rebut 8 puna natant tena dea stsingur pe sale ory si doringa dea incuraa nevoia de independent 0 alta teams ese ca nu cumva copii nostri si sutere ceca ce-am suet noi cn eram de vista lor. east supra: tirleare cu copii poate atrage dupa sine un compurtanent ina deovat. Carl este un pus de gape ania cua obsedat de baseball si innebuneste pe tof cu gbsesa Ii pe coli, De antenor, pe fi iu, Tatl mina expat ate temeril a Cand era de vista Carn ram un tp sport an tes ei cram uliml pe care alegeau sa fac pare din veo chip asta mi fcea ma sit grote Mt et bal meu va pal fey Cat are nevoie s-si explorerepropil abiliisprtve firs povaraamintilor tai si, Pe seu, tal edo chee T DACA TRAIESC IN TEANA.. / 39 retragi gi si-i dea fiului sansa de-a avea experiente de viata propri. Trebuie st avem permanent in vedere c fi i ficele rhoastre sunt diferiti de not gi ci au dreptul la propriile lor Teme eo Cn i to a dt uti gn epost nttenin snp nue i Pun erp epi copitn van dc i-De pil, a dine est ic Tide dea cop in gel su dn cai buch fai lo aca, Pot perce, mening, preli i fl sreip chin. Copil a menu gttotdonma cuss tsp tena sufi, acl a poten eter! San toa hse deste sing Tee sn isi Gnp ten ct neyo ela cop in ia fo. Cn er parent ineent, mara inebs pe Ande, fal in vieth de cnc ani i ce ama itp zi la fecal?» (O ssemenea formulate ae mai multe jase dot Enloge informa dct acca, mai diet, em fost aa coal.) , “doey mia uat eamionul, Fu m-am jucat primull «Si pe urma ce s-aintimplat» Andrew priveye in jos i mormaie: «Nimic. Nu si.» Inacel moment, mama iid Seama c& Joey i intimideaca Ande i nceare jute bial a giseasckocalede-a fine pip un bn inhi ao are esa cd Soey a at cain Ce ree af petted 2, dnd copii posbiltatea se gindease a alte eit dea infrunta situate difile “Andrew spune c putea smuge la rind vi easonsl din ‘mani Joey, 8 i putes spune edemtoari, ci putea a se joace eu altceva sa c& tes plea de lang Joey pentru ase alata celia cop Mama ici mcar na mare nevoie s Spunk lui Andrew ce trebuie si faci. Nu rimine dec40 / Com INWATA CEEA CE TRAIESC asculte si si- ajute pe baiat si exploreze diversele alternative a cnimic». Poate fi utila si tntrebare de genul: «Cum ai fi dorit si se petreaca lucrurle?» Andrew ar putea rispunde: «imi doream sit am eu ca ‘mionul.» Odata ce copilul sia clarificatdorintele, el poate trece la claborarea unui plan construct. «Stil ce-0 84 fac maine di- ‘mineata? © s& iau camionul st, dacd Joey Inceareé s& mi smulga, 6 sii spun mu Pe multi copii mici ti sperie confruntarea eu osituaie nou Prima zi de scoala prima vizité la dentist, prima calatorie eu avional ii coplesese. Ii putem ajuta sa depigeased aceste mo- ‘mente crtice acordindule cu generozitate sprijinl si incu- ‘ajirile noastre, A ne exprima increderea in copii nostri este © cale eficace de a-i invita si alba ineredere in et insisi Remarcatireaeiafizicd pe chip si postura copilului dum- neavoastra data viitoare cn ii vei spune: «Ai si te descuret perfect. Stiu i pot -0 facio» Copii foarte mic’ au uneori nevoie de pregitir suplimentare {in vederea acestor prime incereri, cum arf A viziteze erainita inainte de inceperea scolil Aflataintr-0 asemenea situaie, 0 ‘mama pe care o cunose si-a lisa flica si exploreze pe indelete Viitoarea ei clas, dupa care a intrebat-o: «Ce erezi tu ea si vrei si fact mai inti?» «St dau de mancare la pest, a rispuns Sandy fir si ezite, ficdnd deja pasul cel mare de-a se imagina merging la gridit, © alta sursa de spaimi pentru unii copii este televizorul, eu doza sa zilnica de violenta dela str, din filme, reclame si _emisiuni dramatice. Cei mai miei mu reuseseintotdeauna si fae dliferenta inte realitate gi fieiune, asa ca trebuie Feit si de una, side cealalta, Existi eopit mai mar care, privind accigente traumele, violenta si erimele pe care le prezintateleviziunea, iw totul in gluma, in vreme ce alti sunt tulburaji si obsedat de asemenca imagini, Trebuie si evaluam capacitatea cop 7 DOACA TRAIESC IN TEAMA.. / 41 Jui nostru de-a face fata violent la care este expus prin in termediul televizorului sin funetie de asta sa Timitam vizio- nae acestui gen de programe, Cu tofii ne temem... uneori. Ca piingi, vrem fim puternici in faa copiilor nostri. Vrem ca ei sa aiba ineredere in noi cd fi vom feri de tot ce e rau. Trebuie saver inst si ‘curajul de-a ne arita vulnerabilitatea sia impartasi cu ei acele ‘momente in care ne simtim aidoma leului cells din Vrjtorul din Oz. Tofi avem momente in care ne este fried. Diferenta consti in modul in eare ne-0 dominam. Trebuie sii ajutam pe copii si infeleagi ci suntem fiinge umane, ea fintele umane ‘nu sunt perfecte $i ca avem cu tofii nevoie de sprifn si ine ccurajare, Poate fi incredibil de linstitor sa simi o man mid Dtandute pe umar In timpul une imbratiari Laccei opt ani ai ei, Phoebe stia ed mama trebuia sa mear- ‘shin dupit-amiaza aceea la medic sci era ingrijorata din cauza asta, Nu stia toate aminuntele i nici nu era nevoie ~ afi fost rea mult pentra puterea ei de intlegere, Dar, inate dea pom spre scoala in dimineafa aceea, cand mama s-aaplecat s-oim- bratigeze de plecare, Phoebe i-a stn incurajator mina, Mama, simgit diferent din imbratigarea fete i, cu o expresc de mire pe chip, a spus: «Multumese, Phoebe. Mire de mare ajutor»» Copiti nosti invata cum si-si domine spaimele ebservind ce facem noi cu ale noastre. Lasaii si vada metodele prin eare ‘autatisprijinul partenerului, al prietenior, al familie’ atunci nd simiti nevoie de el. Lisat-i si vada i cum, alteori, Ie oferiti voi celorati sprijin si alinare. Felul in care ne con- stientizam sentimentele gi gis solu ereative in momentele Aifcle eonstituie modell pe care copii nostri vor urma cand se vor confrunta eu proprile erize.Daca traiesc inconjurati de mila, copiil invata autocompatimirea Aosompitinite seam forte bine eu ssi mi cate, fn aml erro loa mister te tage ne pnd aj sts copii neajtorat Nuss aoe ecient va ven neve sh sess Nien pe dear o eet favo succes, Dac nextel de opi nont sau dat ne lsam one ra ‘uocompiii vii he noma sel Ne vot rus st tezin ine nian, pasevero se en ‘xmul, Dinpotv, auecomptintcn esse tee ties pice aes mune de nejtonstadecrne __Viem stave cop pin de suse ap ss gece ins ptren de car at neo capa sac es ‘jutorul celor din jur. Pentru a le da un exemplu demn de urmat, trebuics8 fm a rindul nostra capabli si facem asta, Poste Deer Ys mst nein pe cop cum taper af nora p's Son oe stelle vii Inscamesrebuiesa gin noone: tad erect ss Sma eco cdtcbues vem Intedere copii noe alm oe cf oe inime cd via va supne in ceesn, Si incercim altceva, Toi avem momente in eare ne auto- ‘compitimim. Ne simim subapreciati, epuizai de munca. sim sim ca viaja mu este aga cum am dori-o. «De ce cu?> ne inteebim. Dac ma suntem atengi, autocompatimirea poate Tv DACA TRAIESC INCONJURATI OE MLA. / 43 devon o stare de spirit, wansforménd metancola ocazionala ino adevirat disperae. Percept nie ingusean mai nim inconsiderare deci informatie care ssi liga! ebiatabitl de mine isuntem antrenajiint-ogndierepetva, crelar, ce sarge in ceculvicios al mile de sine gal neajori. Cnc aflim into asemenca situate ne poate fi de jae tor s8 nu ne mai gindim la problemelenoaste, ci si facem ceva rie! li sftuiose pe paring si se ure pe bile fico place in pas voi sau pu simp sisi magineze oexcurieintan loe favorit. Una dine elvele mete, Kate, rivasps ce jotta pec «Ma simfeam ex caps deers pejos ols yi neaprecits, mira povestt Kate. Ct tei copi ‘i epuizau, soul meu luera peste program 5 ajungza acast int de obosal, Eram Faron i abst darn acelas timp sn sitorasem sma sim to tmp aga neo ad 3, ama hoe tat sincere nite exerci deimaginaie de gemul elor ds- ttt de noi in clas Am inchs chs primul er care mi ‘ent in mntea fost aveam nevoie de apie. Asa ca mam Jmaginat pe un stadionimens, pln ew amen’ care ovations Si strigau Kate egrozaval™. Apoi am incepu ews aplaud Parsi simpla mit aplaudam singurd in buciare! Misa dat seam siream nevois sl tu pe soul meu atari de mine gi drsam casi cop s8 observe ce fiecam pei ei, Doream si mi se aorde stent, Aga c& am pregitt fesertl prefera al tuturor§i bam pus pe but coun bilt mare pe care seria Katee grozava. Daca sunoi de acod, sti {stem in bre”, Nu mai enevoie st spun ed asta a derlegat limbile, Am primitmbritsrile de car aveam nevois, iar sol meu sicu mine am panst ea in weskendal urmitor si lsim pe copii ln matusa mea gis petecem citeva zie in do. Nu Petnd ci teaba asta mia schimbt viata dar ma impiedcat ma mai sstocompitimese» ‘Numnumai Kate #avut de egtign de pe urma invent cis copii, coca fe-a art cum st reetonere in moe44 / copiinvATA CEEK cE TRAKSC creat lao stare de fapt. Pe deasupra, Kate a céstigatatit de neceserele momente de intimitate cu soful ei Retinet, este important ca sol si soti ssi imbogajeasea si sii revitalizeze ‘elata. Toi memii familie beneficiaa cd soi se prejuicsc ‘mai mult unul pe cella, «Niet nu stifi cat sunteti de norocosit Una dintee to ‘mele favorite ale printelui c&zat in eapeana autocompitimirit «ste comparatia inte viata copiului si propria sa copilarie, asa cum si-o aminteste. Judith, o fetité de 11 ani, stiatntotdeauna intreabi mama, «Aaa... a5 putea sa stau acasd sisi spal pe jos», raspunde Janice jumatae in gluma, jumatate in serios,privinda-si mama printre gene cu oarecare interes «iMlda, arf solute, ineuviinjeaz’ mama, fir a edidea in capeana de a-si compatimi fica ‘Le-ag putea invite si rmand la mine peste noapte pe ceclelalte fete care nu se duc acolo» intreaba Janice, «Sigur, so sa va distrati minunat, rispunde mama. Ai pu- tea face gi prajturelele alea care iti plac.» Cand discutim cu copii despre micicrize ea aceasta, avem ‘caria si-i ajutim si faca alegeri bune, Aflind ce simt si sugerind solufit posible sau, si mai bine, ealauzindu astfelincat si descopere ei inssi soli ji deturnm de la compitimire yi le deschidem calea cate autodeterminare. Avind Incredere in fora interioar a copiilor nostri sjutam sa creada Ine Insisi gi sa se bazeze pe proprile forte. E mult mai im: portant decat © porte zilnica de «simpatie»! asiDaca traiesc inconjurati de ridicol, copiii invata sa fie timizi Ridiculizarea, s-o recunoastem, este o forma de eruzime ‘Nu ne dim seama de asta pentru cd pare o joacd. «Ei, hai, ‘glumeam! Nu sti de glum?» Justficdnd astfelridiculizarea, invinovatim vietima pentru reactia ei, indiferent de ce tip. Per- soana ridiculizaté este pusi int-o pozitie perdanta: daca pro- testeazi, rise si fe ridiculizaa si mai tare; daci accept ridicutizarea, respectul ci de sine re de suferit, Un copil deseor ridiculizat nu stie cum € mai bine: st in- cerce si tempereze or sievite persoana care sii. Aceasti confuzie se concretizearAint-o aitudine ambivalent 0 dile- ‘ma ~ca gielind, find la volan, ai fina sai accelea in acelagi timp. Prins in acest conflict, copilul rised si devind ezitant $i timid, refuzind experientele noi si striduindu-se sa nu atraga atengia asupra sa Timiditatea care ia nastere in urma ridiculizaridiferé de {nteriorizareainnscutaintlnita la unit copii In stuaile noi, acestia din urma par si aiba nevoie de mai mult timp ca si stabileasca legituri cu cei din jur~ si tebuie si acceptim ed asta fae parte integranta din personalitate lr. In schimb, copii care devin eusinosi si se tin deoparte pentru a evita rdiculizarea ‘au nevoie de ajutorul nostru. Este de datoria noasta sti aseul- im, s@ aflam ce se petrece gi sii ajutim s& giseasea o cale dena face Fa situate (ACA TRAIESG INCONJURAT! DE RIDICOL.. 51 Urale sau batjocura? Ridiculizarea si risul fac adesea casi bund impreund, dar aaturarea lor enefireasea. De fapt, ridiculizarea poate fi priviti ca o pervertie a sulu. In varianta| ‘a cea mai pura si mai Sindtoasi,rasul comunica trupului o| sare de bine gi de relaxare si ne ajut si lepaim pritent Ridiculizarea, pede alta parte, inseamnd si faci haz de cineva risul este pe seama cuiva, Deosebirea dintre rdsul sindtos si cel batjocoritor ereeaza confuzie in mintea copiilo, mai ales cardem de necazurilealtora cand privim desene animate, bezi desenate gi filme. Dac’ un clovn da cu capul inzid,chicotim. ‘Trebuie i le explicim copiilor nostri cd intre comedie gi vista reali este o diferent si cin viata real& nu ridem cind cineva c lovit sau cade, ci incercen sil ajutim. Altminter,coptirisc& ‘iu ingeleag ca nue bine iz de problemele altra iar atunci ‘nd mai multi vor face baz de necazul cuiva vor face $i Lui Scot, un bat de 10 ani deloe priceput la spot, i-a venit rindul la bita de baseball. E un meci de cartier. Copiii din cvalalta echipa incep si-i strige numele de pared [-ar aclama, «Seott, Scot, Scott, scandeaza ei. Ritmul erete in intensitate La inceptt, Scot e ncantat de atentia care ise acord8. Dar, ceind vrea sa loveasca si rateaz o dati, apo! inca o data, isi da ‘seama cf baci ii bat joc de el, Este derutat,apoi furios. ig ia din now avant si rateaza iar. Batjocura il urmareste in timp ee echipa lui igi schimba locul in teren. Acum, Scott e rosu la fag se simte umilit. Nu ste dacs jas din joc oi sii ignore pe copii si si continue. Ridiculizarea contamineaza risul de dispret, Lucrul aces- ta poate fi derutant pentru copii mai mici sau mai mari Seott, de pild, nu si-a dat imediat seama c& luat peste picior. "Tending hui natural a fost s& partcipe la veselia celorali. Cid s-a dat seama c& baie igi biteau joc de el, a fost nipadit de isin. Initia, insultaa fost prea subtla pentru ca Scott so pri= ‘capi Ia lat prin surprindere gi n-astiut cum si reactioneze‘52 / COPlIINVATA CEEA CE TAKES Daca s-a confrunta descori cu asemenea batjocur, Scott ar putea si piarda tot curjul gist se retraga din jocurile copilr din cartier. Sunt cop peniu care simpla tana chat putea fi lati peste picior este sulfeienta ca svi izoleze de cll. Asta pate dice lao nefiease retcena sau timiiate (Or daci un copil devine excesiv de ezitant, se poate forma un cere vicis dstetiv. Cela simt vulnerabiitatea lui gl pot sci mai tae, transforming in ita glumelor lo. Este ‘unrol dueros pentr un cop sun pet enorm de pat entra 4 inclsin gop. iti, singura altemativa prea zoarea si singustatea Copii nostri nu sunt ftotdeaunacapabil sf ne povesteasct aceste experente, Pot fi prea uml san stinjenii pentru a recunoase ci au fost fntabajocurit lori. Sau po cede ‘iu suntem insta sj, Aga ester i pate prota 4e btjocura celorialti copii, cei interven pinilorvain- raul, probabil, acre. fi puter spin ins meurajan- si glseasd frtanecesara pentru a ignora bala de joc uta ali price Uneor tebui si ecuncastem ci cei cate fy bat joc de ali sunt char prope nostri copi, Nu efntotdeauna usors fin sinceri cu ni insine sis dite 8 i copii nost pot fez O simp admonestare~ «Nu mai spune asa cevay sa «Nu © politicos» nu eo solujie adecvata, L-a putea fae pe eopil oar mai atent, ste ca noi sf musi mai zim comentarile icioase. fi putem stimula thst sensbiitatea fia de sen- timentelecelolali, spun: «lmagineazi-i cum tel sia dct X ti-ar spone fie una ca asta saw a-ai vizt fata cand ii zis ce ia is? Oare eum sa simi. Tebuies-iinvajam copii empatia gi bunivoina. Si cea mai buna eale este a fim alitur dee ss facem se simi «Sunt eu tne neeg» E mult mai ujor sti sensibilizim la nevoile celoralti gi sisi determindm si trateze oamenii cu deliatete dacd au simtit et insisiempata invite lor, ‘OACK TRAIESC INCONJURAT! DE RIDICOL... / 63 Sprijinul pirinlor. Chiardaci nu pute controla com- portamento copi ft de cop damneavoast, ate Iniloace si va aja copill,Pue sensbi le orice semn de ridiculzare, sesizand daca devine brserettas, neobignt de timid sau nesigr pee. Daca va spane c& cia coi it poreclscin fel chip, nut sai emis, hao fn se- fos. Nut hr spot raze prec: «Nu contra, «itn, fN-au vorbit seriom. Primal luc pe care ar rebuisi- facet estes acuta copll is ncurajat svorbeasca despre Gees cel doae sau il dete, Daca cn copl de radinita Sav de soal primar, af ines scutai cw cdcatoarca so intore,cstigind ate un iat Scop we serene onversatimu exe dati vina pe alt cop, is eta prox tet pent copifl dumneavoaste. Este mai curind o ncer- care dea Iran chip» pentru tl aja Clare, o fetid nou ani era espn i iil matic dun arp de colege din clase favattoneaaremareat ‘& devenes tot mai rinossa mai eta prin mar Tot mai ‘laerabié a bagjocurt. Cum ft pngce in care stra, In ulate, ea si mearg la coal in va rmatoare, mam fi suato pe inafitoare Paring i inviatoaeas-au ite nit'ea sf iscute cum ar puta Clare si fact fat ina bine situate Ipreun au ps la cale un plan. Ori de eit or Clare venen incontactoufetelecareo riicaliza,fvitatoareao indus, ct mat discret si mai delist posbi, etre un alt grup mai ‘eceptv de copi. Acad, prin discutau eu ea despre cum trees se poarte uni cu ati adeviatipricten i comentau ‘modeltileprin care s-ar putea face oi pieten. Cu ajutoral Bini al invattoarc, Clare a inva is cate pricten Since sis depgeasca situate fn care cc copiers srosolani cue. (Cid vina ea noaste. Se intimpl ca noi si fim cei care bai joc de ali, de obicei fra intente, Facem un comentarit{84 / Com InvATA CEER CE TRESS ‘muscitor la adresa unui treetor sau a unei cunostinf; on facem © gluma rautacioasa pe seama unui prieten. Se prea poate sit ‘une simim vinovagi din moment ce discutém despre tn strain ‘sau despre cineva care nu ede fat, dar, daci ne aud copii, ei ‘or considera ca svi barfesti pe ali este acceptabil, (© mama pe eare o cunosc mi-a povesti urmatoarea inti plare: «in zona complexului comercial din cartier nostra, poti Intnio tinra care sti uneor a coll strazi si face eu mana ‘masinilor care tec pe-acolo, Cand merge pe stradaintotdeauna ‘zimbeste sau cinté, intro zi, am zatito pe ednd ieseam din Pia. Femeia cin fata mea ia spus fice ei, care avea veo gapte ani, ,Uite-o pe nebuna! Mama, nu e frumos si spui asta, -a zis micuta, evident deranjaté, Ce-ai zice dacé tear face pe tine cineva nebuna?* ‘Am grabit pasul si am spus pe end treceam pe Tings ele Eu una fi spun fericita." Feija m-a privit usurata, Mama a ‘ambit vag gia spus: .Da, cred ed e int-adevar fericita Uneori copii sunt cei care ne dau let Ridiculizarea in famille. Se intimpla ca pirinfii si cada {in capeana de a-siridiculiza sau tachina copii cu gindul e& in felul acesta fi vor cali. Nu ered ca este nevoie si mai spun c& ridiculizarea nu co metoda buna dea de2volta tia de caracter ‘unui copil In ce! mai bun eaz, coplul va stars prin a brava, incerednd si se apere, Dar o asemenea atitudine nu trebuic ‘confundat in nici un caz cu adevirata fora interioars. ‘Tatil li Pete, un baiat de 12 ania fost la vremea hi o vedeta 4 fotbalului. Acum ful siu face parte, la rindul lui, dint-o ¢chipi local inscrisd in carpionat. Tal nl consider’ pe Pete suficient ce agresiv pe teen, asa c8 incearcd sil motiveze. Din picate pentru baiat, motivarea a imbricat forma ironizaei in fafa colegilor, tn timpul unui antrenament. ‘Ce tot faci acolo? Astepi sit se aduca biberomul? Mis. cate, ducte dup minge!» i-a strigat tat de pe tus. Pete @ DACA TRAIESC INCONJURATI BE RIDICOL... J 58 ‘ncuviinat din cap si, cu maxilarele inelestate, a porit-o pe feren, prea amiat gi furios pentru a se mai putea concentra supra jocul Se prea poate ca intentia tatu lui Pete si fl fost bun’, Probabil cd nu si-a dat seama ci remarca lui era umilitoare gi cruda. Sau poate ed nu ficea decit si repete Iucrurile pe care le auzise el insusi pe ednd juca fotbal. Din pate, nterventia 1 nu numai c@ n-a Imunatajitjocul lui Pete, dar a afectat si relafiadinte tata i fi, Untip si mai malitos de rdiculizare se indlneste inte fai, care pot deveni mari maesti ina se intepa unl pe all, find sarcastic, poreclindu-se in fl si chip sau apelnd i alte tactici nude. Frafi i surrile igi cunose Ia perfectie punctele slabe si sunt experti ina lovi direct la gnts Jill tia ed fratele ei mai mie dorea din tot sufletul st se im- pricteneasca cu baiatul nou-venit in cartier. Aveau amiindoi skateboarduri i erau cam de aceeasivarsti, Asa coi de cate oi vedea impreund, Jill ncaleca pe bicicleta gi tevea in vitex pe lngé c, strigindu-i fatelui stu ceva de genul: «Salt, Pi- siciosule! Ai facut pipi in pat azi-noapte?» Aici nu este vorba doar de o tachinare nevinovata, ci de o ironic cruda si pustitoare. Confruntarea zilniea in familie eu asemenea baljocuri este distructiva, copilul devenind e7itant si timid in toate imprejurarie viet Paringitrebuie si fie con- stienti de ceca ce se intimpla de fap inte fri, mai ales ednd ci nu sunt de fai. Tebuie s8 intervind g si stabileasc limite clare si sanetiuni severe, astfel ea toi copii din families fe relaxai sisi se simta in siguranta acasi, Siguranta propriului camin. Toti suntem, la un moment at, tintaglumelor sau batjoeuri alta, Nui putem fri pe copii ‘i simta pe propria piele, cdndva in copiliria lor, asemenea batjocur. Dar, daca ne tansformém eu adevarat eiminulitr-n pparadis terestru,copiii vor avea un loe in care si poata fi ei56 / COPIN MWATA CEA CE TRAIESC ings, suferind un minimum de presiuni, fn plus ered ed acei parin(i care accept cd au la rindul lor defecte gi fac gresei gi care incearea in mod activ sd invete din ele ereeaza un medi tai cald si mai destin pentru dezvoltarea copiilo lor. Pustit invaté prin puterea exemplului ca nu este sfisitul lumii dad fac o migeare gresita. $i adulti pot si mai invefe, ba chiar st rida de ei ingyi. Atunci cand membrii familiei sunt eapabili ‘trig lola, cw ceili gi mu de i, imiditatea dispare pentru totdeauna, rT Dacé traiesc in gelozie, copili invata s& simta invidia Gelozia, monstrl cu ochilverzi, Oasemenea imagine, care pune accentul pe ochi, subliniaza esenja acesei str sufletest. Gelozia izvordste din modul in care privim lucrurile, Putem ‘vedea iarba vecnilor mai verde, masina lor mai bun case lor ‘mai impunatoare. Sau putem pretui sine putem bucura de isha roast, de masina sau de casa noastra ‘Adevi este ch vor existaintotdeauna oameni cares aiba ‘mai mult din ceea ce ne dorim, dar Vor exista gi aceia care vor avea mult mai putin. De noi depinde cum ne confruntim eu aceasta stare de fapt. Daca suntem nemultumii sine comparamn neincetat cu cei care au mai mult, find invidiosi pentru coca ‘ce au, copiit ne vor calea, foarte probabil, pe urme, iar via lor va fi marcata de gelozie si dezamagire. Trebuie $4 ne sti piinim propriti monsti cu ochi verz,astelincdt copii nosti si invete si se bucure de ceea ce au in loe si fe nefericti pen- truceea ce nu au. Al tdu e mai bun ca al meu! Este fires, inevitabil si in fond, esential pentru existenta noastr sa remarcim diferen- {ele ss facem compara, Capacitateade-a disceme diferenele ‘eum element important al att de necesarului spirit de obser vafie. Pentru copii, a invita si vada difereneleinsearsnd primal pas spre deprinderea de-a gindi critic, Nu aceasta capacitate, i concluziile Ia care ajungem in urma comparailor pot da naslete sentimentclordistructive de gelozie si inviie.'58 / COP INVATA CEEA CE TRAIESC Cd ttl a pareat pe alee magna ce now, cop ra in cute se juau, ir mama fica gina, Fema e baci ciel aleseseeuloarea pe cae o doris es. Feeleerau de-n deptul incite. Era prima lor maging now, o adovirat Surpriza Tatler foarte man Ingrijirea noi masini fnsemna en efor cae le fice pli- cere tuturormembyilor fae. nie de ar, fel tau in weekend la splat masini, iar cind mergeau cu ease purtau frumos, nu mineau pe banchet si mui puneau cioatee pe tapterie Spe toamn, un veins cumparat si elo main not — an ‘model mai fa mods aun pret mai mic. Aflndvestea, at ra fost dlocincénat. «Poste ci ar i tebuit shale seu ‘modelul acl, zse cl. Dac a5 mai fi astepatciteva Ini, fi facut oafacere mai bund» Asta Lar incuraja pe Donny si abordezetemerile inmod construct in foes edramatieze. Bactell ar putea chiar si descopere ci poate sy inving® fica stiginde, sk zicem tunel, cin il aude: «Plead desc Accepting cu bunavoings presble si spaimel copitor nog si ajtinda seins tune, le ingadu s creased mufumi rnuusinai de asi Inifeent ct de deplaste ni sar prea DACA TRAIESC IN RUSINE.../ 69 anumite sentimente, orice copil are dreptul elementar de-a si Jeexprima si dea-sisatisface nevoile suletest. Cu mecerea ani- Jor, acest drept al copilulu este contracarat de responsabilitatea Jui dea se exprima in mod adecvat si respectindu-ipe cela Dar, pind si ating aceasti maturitate, mu cistigim nimic {ncercnd sa facem copilul sa se rusineze sisi pretinda ca acele sentimente nu exista. Avind libertatea de a-si exprima ade- viratele sentiment, copiti fac primul pas catrecontrotu! lor (Cn le permitem si ne spun ce simt cu adevarat,ne puter ta copii si se elibereze de sentimentele negative, si meargi inte, s8 evolucze. Acceptarea responsabiltti. Copii mici tnvati multe despre legit cares prin experiment iri joe. Un -copilas care, cocofat in scaunul fui inalt, da drumul la lingurita txperimenteaz, Pentru cl ete amuzan = mai ales mama sau tata ecupereza imediat ingurita, stl cd poate 0 scape tin nou, fi place roll si in joculeauzi-efect sn renun lect cn celia jucitorinkerupe cil refund sii mai ia lingurite de pe jos Pe masira ce erese, cop jung st infeeaga a exist ci mai tile de-aprovoc un cveniment ar cesta poste afta pe ceil. Asfl se pun bazcle responsablti i smut de Fspundere, care evolueazi apo! in mod natural dat cu par- teiparencrsendi a copiuli la viata de familie. Copilor nu trebuie se Fie ras pens ale psa de intorstura pe care 6 vor hua erase sau pear a dor 8 facdanumite compro- rmisur. Pina si copii mci manifesta adeseao doin spon- tana dea contribu! a indreptaea Iuerurlor $i asta pentru ci, din ec, majoriatea copitioc vor in majoiata timp si ritemeasca pn Billy, un baitel de sase ani, a veut scouts sucul de por- tocale din frigide, Cuta a alunecat ins din manuf ga ate- sat pe js. Din petal de vedere ol srioare i in vrata de70 J comm inwATA CEEA CE TRAIESC 18 uni, care urmarea scena din scaunul ei nat, a fst un trosnet sic plesciala de toa frumusefea. Incntta fetta btu din pale me. Billy priv situaia mai matur sis dadu Seama ince bucluc intrase. Puse mina pe un prosop de buctirie si incepu si-1 ‘nmoaic in balta de sue de portocale.Intengia hi fasese sh adune sucul, dar nu-si diduse seama ea pentru a fi eficient tebuia st ‘mai stoared si cérpa, Mama lui Billy avea insd impresia ci baiatul nu facea dec si se joace cu sueul cate biltea pe podea Billy ridica ochii spre ea. Avea méinile si genunchii lipi- ogi de la suc. «imi pare rau, mami, zise el. Sterg tot.» Inainte de-a deschide gura, mama respi adine. Observi a Billy se striduia totusi si gtearga baltoaca. «Lasi-ma si te ‘jut, spuse ea. Ai inceput bine, dar ne vom descurea gi mai bine ‘cu un burete si gileata.» Este eit se poate de important si remarcim si si udm cforturile cpiilor nostri dea epara Iucrurile, Trebuie si le re- ‘cunoastem 5 si le incurajm tentativeletimide de a-i asuma rispunderea fapte for, nu si-i pedepsim pentru pozna facut Billy ia recunoscut greseala, si-a corutscuze gi ia dat silinga si remedieze lucrurile. Poate ca n-a fost eu adevarateficient, dar sa striduitin directia cea bund. Mama a acceptat scuzele sieforul baiatului. Procedand astel, Billy si mana lui au de- pasit cu bine ceca ce ar fi putut deveni o situate neplacuta st ‘au parcurs ciclul pozitiv al seuzei, asumarii responsabiltiii si ier. Au ficut impreuna curat in bucatirie gi in tot acest ‘imp au nutrt sentimente bune unul fata de eelaatt ‘Trebuie si le aratam copiilor ambele aspecte ale respon- sabilitigi. Vem si-iasume responsabiltatea ati peniu gresel, cat si pentru faptefe bune. Asta le va permite si eapete putere $8 fie mindri de ealizarile lor, dar si si se preocupe de ceea ce trebuie ameliora ‘cunoastem si i pretuim pasi timizi pe care-i fac copii nostri catre eeea ce si-au propus. ‘Ar fi prea mult si-i cerem micufei Samantha, la cei tri ant isi, s fe tot timpul drigutieu fational ei mai mie, Dar este important si remarcam atenti ci fat de baietel atuneicind i ringiie tandru ménufa sau se striduieste sil fact si rida in timpul unei cilatorii cu masina. «Lite ce fericit Tommy da torita tie» spune mama, iar Samantha se simte Ia endl ei fe riciti gi eat se poate de méndra! "Ne putem de asemenea incuraja copii jutindui sisi ating scopuiile, si existi nenumirate cdi de ao face. Uncori este de preferat i intervenim inainte de-a fi depasiti de situate, alteoi ‘emai bine sa stim deoparte gi sii lisim si-sirezolve singusi problemele. Dar si atunci cind fi Fisim si se descurce singuri Te putem fi alatur cu eateva vorbe bune, cu o bataie pe uma sau cu un sfat venit Ia timp. ‘Cind copii sunt suparafi de nereusiti, le putem atrage aten- ‘ia asupra pari pe care au dus-o a bun sférgit sau dificult tentative lor, i nu asuprafaptului ei nu i-au ans compl teu "Nathan are cinei ani si construeste un tum din euburi. A creat un edificiu complicat, dar fag, soft si se nirue eurand Cand inevitabilul se produce, copilul izbueneste tn lacrimi amare, Din fericire tat lui este fn preajmé cu citeva ewvinte incurajatoare, «De data asta ai construit un turn foarte inalt, proape la fel de inalt ca tine. Ai cumva nevoie de o mana de ajutor ca si construiesti acuma altul?» In timp ce luereazi impreun a turn cel nou tat i rata Tui Nathan edteva pro- ‘cedee mente si faca structura turnului mai rezistenti, Nathan ace saisactia dea sf cd tentativa lui anterioard a fost remarcat si aprecita iar acum inva tehnici noi care-1 vor ajuta st aca pe vitor tumuri i mai grozave.76 / COP IWATA CEA CE TRAESC Si ne incurajam copii insearni mai mult decit ivi liu- «dam pur gi simplu. Suzy, in virsta de 14 ani, face un referat Ia storie despre procesele vrijtoarelor din Salem, Tata ei este ‘ncantat sa vada eat e de absorbita de proiect si cum a adunat, din surse diferite, multime de material bibliografic. Din pa- cate, Suzy s-a pomenit in fata unor informatii mult prea nu ‘meroase gi prea stufoase, care o coplesesc, la referatl trebuie predat in doui zile! ‘Oho! Se pare cit ai muncit mult si ai adunat © groaza de informati i zice tat «Asn, réspunde fata. N-am si ajung niciodaa le parcurg pe toate» «De care materiale erezi c& te vei folosi cel mai mult? 6 {ntreaba tat, De ce nu te concentrezi inti asupra lor? Pe rm, aca if rimane timp, te pot intoarce sila eelelalte.» Suzy il priveste pla de interes, jar tatl aproape efi poate citi gandurile. «Carileastea tei sunt cele mai bune, zce fata, incitata si totodati uguratl. Pe celelalte le pun pan una alta deoparte.» ‘Tatil i-a oferit Iui Suzy ajutorul de care avea nevoie. A re- ‘marca cd proiectul ein impas si si-a facut timp sii ajute fica Sh giseasci o soluti, astfel e& Suzy yi-arevenit sia terminat lucrarea la timp. Genul acesta de ajutor e mult mai util det si tot repetim, in mod automat, «Foarte bine» sau «Bravon, Capeane la tot pasul. Nu este intotdeauna ugor 8 ne in ccurajn copiii, Cand sunt miei a+ lsa s& faed singuri anu ‘mite [ucrui ne ia mai mult timp decat daci le-am face noi in locul for. Cand crese, problema nu mai este una de timp, ci de fort ~ ne siturim si ne tot rizboim cu ei ca svi convingem ‘i fc ceea ce ar tebui sa facdsinguri, Dar, indiferent de vest, ‘nu trebuie si cadem in capcana de-a face teaba in locul lor Copiti trebuie sa capete sentimentul responsabilititii si si DACA TRAESC IN INCURALARE... 77 participe la corvezilezilnice ale casei dupa varsta si puterile Jor. Nout ne revine sarcina de a+ ineuraja Barry invatési-s lege sieturile de la pantofi. Degetele lu ncindemanatice de baietel de patru ani nu prea eusese si fac funda, Mama il priveste cu 0 nerabdare cresednda. Sunt deja in intirzire, iar ea se gindeste c8 mai bine ar fi cumparat panto aceia de sport cu ari Hai, lasd-ma sa te ajut», spune mama. i da ménugele ta parte sii leagitea sireturile. Mainile ise migca atat de repede incat Bary nu apucd si vada cum a facut. Vea si fac i el sac trage de siteturi gi strc tot ca 8 poatt incerea singur. De data asta chiar e trziu, amindoi sunt frustrat si suparagi ‘unul pe celia, iar sireturile tot n-au fost legate E important ca noi, paint, si ne organizam tn aga fel ‘rogramul inclt copii i aibd suficient timp pentru a exersa Iucruile pe care le inva ~ si se imbrace singuri, si se spele pe ding, si-si fac ordine fn camera ~ cit mai destins si mai fra graba, Mai toi ducem o existenfastresanta, asa c8 ni se pare, poate, prea mult 4 ne sculam cu o jumatate de ora sau chiar cu 0 ori mai devreme. Multor pirint le este uncori im- posbil sa impace multiplele soliciari de acasa cu cele de la serviciu. Devizia est, desigus, a fccarui parte, Dar, cid lim ‘o asemenea decizie, rebuie sA ne gindim cit de important «este chestunea pentru copl. El trebuie st invefe si acd singur numite lucrur i trebuie si Te fac astiel neat si fie mandra de asta, si creada in coea ce realizeaza, nu sa fie rusinat si frustrat de incapacitatea sa dea tine pasul cu ritmul frenetic al viet ( alti capoani in care putem cides este aceea de-a incerea sine protejim copii de egec, de dezamagire sau de suferinga In felul acest fi descurajam, fra sa vrem, sincerce Iucruri noi, Desi nu vier s8 suere, exist situa in care trebuie totusi 5a le permitem copiilor si-si asume un anumit rise7B | CoP INvATA CEEA CE TRKESC Bie, un baat de 11 ani, wea si candideze pent func. finde sefal clase Intro noapts, dupa ce Eddie wadorit, mama Sita i dscuta despre alegeil care vor veal in curing «Va fi distusdack na citi, se fhimants mama, N-ar fi trebuit sl inurajer sa se bage in weaba asta» Taal ride: «O si fe tovl in regula, Ese o experienta rozava pentru el» «Chiae daca pier?» nteaba mama ai ales dat perden,raspunde tat “atl li Edi are crept. Baal va invita de pe rma acest intima se va cl nterent de relat alegenior. Dac va cstiga ft va sport, fra india, incredrea in sine Dac va pirde, va aves cel putin stisfatia pe eare vo da inf fatal ca fica ta ef statin pon entra a4 realiza un vis important. fn loe sii protejeze fl, mama trebuie acum si incurajeze dervoltaca, chiar dat dezno- dmannul sc sie dureros pentrs amino, Olt geseals a parntilor pomese dela formu de ge- nul elnceare doar 3 gta Incurajéndu-ne copii si aineree doar» ceva nou — un fl de mncare pe ear mil pot sferio sarc ere le daplace~ scm se transite fr i vrem ‘esau e& pot sepa cu tentatva api i atta tot. Penta copll car cau o cae de sepae, plc a ncercat dary Pose fi tocma petextul de care aves nevoie pent ase opr inane de-a fi trminat ceca ce ora de faut ind copii nostri seconfunt co situs fia epre- ferail i punem accentul pe capacitor, sn pe minim pe care asteptim de fae. Atunc end v¥ incur cop u Di tot sina, comunicaice doit fad fi press, Cerin fick tt cot in uteri, vt expat erederea in ore hi i dschidetcalea spre rests. Crearea unui climat de asteptr poaitivee foarte ecient, cai majo- rtateacopilor sunt capil si pogresere in mai toate piv tele rin exerci, avatar un plas de marta. DACA TRAIESC IN INCURALARE.. | 78 Insrgit, rebuie si nu ne tmpingem copii sine mplineasct proprile vise nerealizate, Mama L-aconvins pe drectorul scott ‘0 inserie pe fica ei int- clad special de matematics. TilTany are greuti, dar mama este de neclintit. «Ai nevoie sii int-o asemenea clas pentru a merge la un colegiu din Ivy League, spune ea. Dac’ muncesti destul, pot» ‘Tiffany este neferciti gi nu-i past dac& va ajunge sau nu {ntr-n colegiu din Ivy League. Daca mama s-ar face timp s-0 asculte vorbind despre dificltatile prin care trece ssi diseute de cea fi in avantajul ei si mearg la un colegu din Ivy League, a ar reusi, poate, s-0 convingd ci efortul ei are un rost, Ima- gindndu-si inst c elute fete coinci cu ale eis minimalizind dificultaile eu care se confrunti pentru a tine pasul cu celal copii din clasa, mama exercita prea mula presiune asupra lui Tiffany. Ea crede c& o incurajea7d, dar in realitate ti ignora nevoile si incearcd Si triasc& viafa flict sale. ‘Trebuie si apreciem si 8 respectim modul in eare eopiii ‘nostri isprivesc viata. Bi nu vad neaparat lumea aga cum 0 vedem noi. Fiecare copil este o fipturd unica, cu inelinati proprii, Daca ii incurajim si devind ceea ee vor ei, vom avea ‘marele privilegiu de a privi lumea cu ochit lor. Cand le pet- ‘items fee ings lestimulm inerederea de sin, iar propria ‘noasta lume se imbogatest gi se implineste. ‘Visurile copiilor nostri. Visurle copiilor sunt marete. Total este posibil in ele, Un pas important in maturizarea copilor estes invete cf aproape intotdeauna e nevoie de foarte multi rmune& pentru ca visurile si devind realitate. Nu dorim totus: si fie lipsiti de putereainspiratoare a visului pe care vrei sil transi in fapte. Copii nu cunose limite si adesea nu simt nici ‘unm de team, Sunt calitii pe eare am dori si le pistreze pe smasurd ce fi ciliuzim cu blindefe citre armonizarea realist « insusirilor cu visurile pe care le nutrese.{80 / coPu INVATA CEEA CF TRAIESC impodobese gi eu bradul gio si pun steaua aia in varbs, anunta Sasha, o fetid de tei ani. S-a facut mare gi ‘vrea si participe mai mult Ia acel ritual de familie att de important. Stim e& singuri nu este in stare st ajunga pana in -varful bradului ~ dar mai slim ea daca tata o i in brate poate. ‘ Jake a inceput sai povesteasca ce facusera, dupa care s-a pling e& Timothy trebuia sis impuna intotdeauna punctul de vedere, rebuia si cstige orice joe gi nici mar mu jucacinstit ‘Tata lui Jake a ascultat o veeme cu atenfie. Cand baiatul a facut opauzs, a intrebat: «Deei ce pirere ai despre felul in care sea putt Tim? «Nu mi-a plicut», a spus Jake categorie. «Fim, Ce anume mu ti-aplicut?» [- intrebat ttl «Poate s aiba o casi plind cu lucruri nemaipomenite, tot ‘nu vreau s8 ma mai joc cu ell» a izbucnit Jake, ati a lsat cuvintle ful stu s& se aseze, dup care a ade ‘gat: «Sunt mandru de tne, Jake, pentn cl sti e& important este ‘omul, nu eftelucrurifrumoase are» ‘Tata susfinutastfel decizia lu Jake de-a evalua persoana, sinu bunurle ei. Asemenea conversafii simple, strecurate in cele mai neasteptate momente ale viet noastre agitate, ne dau ‘cazia si confirmaim valorile pozitive pe care gi le insusese ‘replat copiii si si le insuflim propriile noastre valor, ari- ‘tindu-le cum pot fi ele transpuse in situaile cu care ne con- fruntim in viata de zi eu i. Importanta sinceritafi, Este important sine liudim co- pili, dar este si mai importants fim sinceri in laudete noastre. ‘Adesea, comportamentul paintloraflagi pe tuga terenului de ‘sport spune foarte mult despre calitile pe care le prequiese Incazul unoradintre ci este evident, din felul in care se poart, cA ttul e 88 cistig Robby, in vsti de nouil ani, a intrat fn echipa de junior. Nue un mare sportiv, dari place si joace si practicdnd sportul, capata deprinder fizice si sociale important. In cea mai mare IW LAUR. 95, parte a timpului munceste mult gi se descured destul de bine, Cu toate astea, intro 2, in timpol unei patide contra une alte echipe, Robby nu prea pare sa puna suflet Ia joc. Mama lu sta {in tribund, incurajand frenetic echipa fiului ei. Uralee ei se {nte{ese cin vine randul ui Robby si loveasca sau cind Robby primeste mingea. Cu cat mama striga mai tare, cu att baiatul pre mai stangaci st mat ezitant. {in final, echipa lui Robby pierde partida. Dupa joc, mama i spune: «Nu-i nimi, si sti. Important ¢ a ai incereab», dar «in cauza purtari ci din timpuljocului sia intonajei din gla, bilatul ste c& nu vorbeste sincer. Vor existaintotdeauna momente in care copili ne vor de- ami gin-are sens si incercm si ne ascundem sentimentele. Indiferent de rezultat, conteaza in primul rnd ce simt copiti {despre proprile lor eforturi. Cand lerurile nu mery cum trebuie sic ist dau scama de ata, rebuie si ne emperim dezamigirea, Robby simte nevoia ca mama lui si- imbritigeze si si asigure ccestealaturi de el indiferent cine ar cistiga partida, Nu tro bbuie si uitim c& important pentru copii nostri este ca ei si , (Cand luerez eu paring discut adesea despre cei tei de «A a ragoste: acceplare, aectiune si apreciere. Copii trebuie sa ‘shined inten mediu care le dea certitudineac¥ vor fi mereu acceplai si iubiti in ciuda defectelor lor. ubit astfel, ei vor putea sa se maturizeze afectiv, devenind eapabil si iubeasca Ja rindul lor, Acceptarea neconditionatateinvata dragoste. Radcina cuvéntului waceeptare» inseam’ «a aduce la sine» ~ a primi ind accept, aducem a sine» in mod repeat. Exact in fell cesta ne favtim copie sunt dort sii Le wansmitem ragostea noasted prin zimbete, imbritigiri, sirutisl gi manger, pin calduraafetiunii noaste, si asta 2i de i, in ani copilriei si chiar mult mai tzu, la matuitae Cind ne aeceptam neconditionat copii emuntam la orice tending dea le schimba fea, dea schimba coca ce sunt Penta asta tebue, poate, sd renunyam la unele dnt cele ma vehi Simi cragivisur ale now, Mama ize fea prefix lectara baler tal ale fu hota ei place mai mut chia decitbaschotltebuie si aleagh ee este mai important sisi ‘implineasé visu pri ietermediulcopilor ors le ofee spi= jinolafecti si acceptarea de care au nevoie pentru ai defini siurma prope vse. Privta din aceasta perspectva alegerea ax trebui sie clara In ps, end ne dim a 0 pare, lasing sporanfele copilornosti si infloreasea, ne imbogatim sno 1argim propriul univers. Tn accay timp, tebuie si ne Lisim copii simu dae gosta pe care e- purtim mu depind derealizirie sau de con- formarea lor la cerinele noasre. Dragostea trebuie si fe ‘ntotdeauna necondionaa, au oferta dept recompensd pen- ‘ru buna purtare. Nu trebuie si ameningim niciodata cu sus- (ACA TRAIESC IN ACCEPTARE... [101 pendare su setragerea dragoste noastesau si pnem cond degen cram se ube ded.» sat cam se bese atu >» Uni pring se ter eb dah accep necondiionat opi acest ru vor mat avea enim care si le motiveze eforturle. Dar copii rebue sa lupte penta fer gi ea- lizarie lor nw penrs deepal Fundamental de-a fi accepai si init de pari Cutoate asta, aceptarea necondiionaté a coil ny in- seamna si toleraea uni comportament inadeevat sav ies- ponsabi. Ne putem accepa copii espingind in aelai timp fice comportament inadmisibil si mentinind fn coninuare regulle iimitele Teson are qe ani ii asi mereubiciclet pe alec din fata paral. Tal ota cert in repetate rnd s-0 nd pe verand, explcand cs temo int-o bund 7 va da din ‘rea eu masina peste ea, Dar Jason ita mere ni sear inevitabilul se produce. Tatal simte sub rofi scragnetul metalului strivit Este fos, dar cout si-s ecapete calm. Nesting eS intimplat, Jason ese in ale, domic 581 imbratisze “Tat eapeac iia il in bate. «Vea saat cova, spune el pe un ton seis. I due pe son la fereasr, de unde opt poate vedea bicicletadistas Nu, n> stig Jason cd ii di seama ces ntplat Is incestear i mai tare bratele in jul git tai “ngroap’ fata fn ural Ii «Tia lasatbicicleta pe alee», spune simplu tail. Baiatel {ncuviinjeaza din cap. Continusnd si tin in brae, taal ada ‘2h: eDe asta imi era frie&», dupa care il pune pe Jason jos. is privest fil drept in ochi si spune: «ffi da seama car putea Si fie ficua pra? Baiatul di din cap cu ochiiplini de lacrimi ‘4H sine uitim mai bine la ea», mai spune ttl, dupit care adaugit: «Poate reusim totus s-0 reparim.» Mesajul pe care i+ transmite lui Jason este: «Chiar daca mu-mi place intotdea- ‘una ecea ce faci, cu tot tubes te voi ata gi susie mere»102 J coPW INWATA CEEA CE TRAESC Cum le aratam ci ne pasi. Copii av nevoie sa li se spund cd sunt iubiti, dar, mai mult ined, au nevoie fie asigue ‘afi de sinceritatea vorbelor noastre prin imbratisar,sarutri, ‘mangdieri tandre 5 alintii, Nevoia de atingere corporala este probabil una dintre cele mai elementare, mai universale $i mai pputemice nevoi din viafa noastra, la fel de important penta ‘copilul nou-ndscut casi pentru bunicii sti. De fapt,cercetrile recente au confirmat ceea ce oamenii au stiut intuit de mult stingerea plind de dragoste are puteri timaduitoare. Duy ‘-adat primul ajutor,caldura une: atinger pline de iubire trans- mite un mesaj ce potenfeaza raspunsul de vindecare al trupului ost, Copiii au tot dreptl la senzatia plicuta data de atingerile roast. Cercul format de bratele mamei sau ale tatlui poate calma copiul avand nevoie de alinare, fie c@ este vorba de un genunchi julit sau de sentimente ranite. O imbratisare tandrt sau chiar 0 bataie blinds pe umér pot contribu la alinarea suferinlor sila tefacere Nu exagerim niciodata manifestindu-ne afeeiunea pentru copii nogti. Int-unul dintre grupurile de paring ew care Iucrez, ‘© mama mi-a destainuit: eM-am simtit Vinovata pentru e8 mi ‘redeam ci-mi jubese destul baietelul, Mai bine zis, pentru c& ‘nu-mi exprim destul dragostea> Existt paringi care trebuie si invete cum si-i daruiasca afectiunea copiilor. O mama sia desers coplariapetrecut in- {1-0 familie cit se poate de rezervata si de distant Paringii o iubeau, dar nu-siaritau dragostea, Cand a devenit la randul ei ‘mama, a continuat acest model familial. Ist ubea foarte mult fetita, acum in vars de doi ani, dar nui stitea in Fire si se smanifeste Pentru c& aceasté mama era sensibild la nevoile fiiei ei S-ahotirit sf rupa ciclul familial gi invefe eum sii exprime “dragostea, A facut un efort constient de asi lua fetta mai des in brate, de a se cuibici lang ea atunci cind it citea povestt DACA TAAIESC IN ACCEPTARE,../ 108 si dese o imbratiga cAnd o urea sau o dadea jos din leagin, Descoperea zinc 7eci de ocazit de ai oferi fei sae afectiunea pe cate ea n-o primise niciodata de la piringi. Dupt céteva sSiptimani, cind a revenit fa cursuile noastre pentru print, ‘e-a.spus: «Sti, am inceput si fac asta pentru fetitd dar acum {mi dau seama ca ¢ important si pentru mine.» ‘Afectiunea manifestati este vital pent orice copil. Copii au nevoie de o asigurare de naturi fizicd alaturi de vorbe ca ‘te iubese.» Alintarile rpetate i constanta afectunii noastre le permit sa simta plenar dragostea pe care le-o purtim, Nu ‘nebuie niciodata si ne abjinem de la aga ceva. =. Felul in care se poarti unul eu altul Mami i Tati, felul in care flecare yi araté dragostea pentna celilalt, poate oferi un model solid de acceptare si dragoste in viata de familie, Copii sunt observatori ateni: umarindu-yi prin, ei invayéce inseam cisnicia. Exemplul oferit de noi copiilor prin interactia noasra zilnica devine adesea sablonul relailr pe care le vor stabil la ndul lor cin se vor e€sator De fap, modul in care ne trata partenerul de via impune ‘un adevirat tipa in viaga copiilor nostri, iar acest tipar poate fi unul dintee factrii cu cea mai mare inTuentsasupra suc- cesulu vitor, implininii personale gi fercirié lor. El igi pune amprenta asupra genului de oameni de care vor fi atrasi si stabileste modell, fercit sau nefericit, al relatilor pe eare le vor erea in proprile fami Desi nu exist o refetd magica a cdsniciei fericite,trebuie ‘4 facem tot posibilul pentru a le da copitlor un exemplu de jubire. O relate matur si sindtoasd implica un ecilibru ttre ‘a dirui gia primi, Implies acceptareareciproci a calittilor gi slabiciunilor, casi capacitatea de-a da dovada de tandree, em- patie si compasiune. Copii observa felul in care aver gris re ocupim unul de celalalt, ea $i momentele in care nu ‘sed aga, Cind ne respectim si ne spijinim reciproc, cind104 J comm IWATA CEE CE TRAESC ne tratim cu afectiune gi caldur~ implrtigindinterese gi valori ‘comune, dar aeceptand si diferenele individuale - le oferim ‘modelul dupa care si-si constuiasc si si-si mentn o césnicie eric © bazi pentru mai tirziu, Copii care au certtudinea ct sunt accepts ubiti poseda fora interioara necesara pentru 31 uma scopurile ia intra in contact eu eei din jur. Dac sunt proteaf gi inconjurati de caldura, de dragostea si accep- tarea de eare au nevoie, copiitinvata si se iubeasca pe ei insish ‘Cind crese constienti cd merit dragost si se asteapt sa fie iubiti, vor fi eapabili deopotriva sa darviased si s& primeasca ragoste, deci sa inrejnd relat pline de iubiee.Indiferent ce Vor face in viata, nimic nu e mai important decat acest luer, Daca traiesc in aprobare, copiil invata sa se placa pe sine Atitudinea parinteasca est ceea ce fi formeaza pe copii. Pin ulin care ne exprimiim aprobarea sau dezaprobarea fata de «iti multumese ea est at de grijuliu», gopti la randul Iu ‘ats yi strinse baiaul in brate Nu ne ia prea mult timp pentru a valoifica la maximum aceste moment. Int-adevar, cateva cuvinte sau un gest de apreciere sunt de obicei suficiente. Mama lucreaza de ceva vreme la biroul ei cn isi da seama ea in casi este suspect de ‘mult liniste. Anunca o privite in camera Rebeccai 5 si dese ‘copera fica in varsté de cnc’ ani leginndu-s in tacere pipuse Rebecca priveste in sus si zambeste, Mama o strut si face un semn de aprobare. Revenind la masa de lucrn se106 / coPu INvATA CEEA CE TRAESC sindeyecteste de mulhumia ch Rebecca se dovedese 0 uma- mii aja de andr petr papa ei. place gi ea invaga ‘se joace in mod independent ise sme bine de una sing ‘Nu wem st pierdem aceste moments, dar in vit viet de 2i eu 7 este ftotdeauna gor fim contient de ee Trebuie sf ne rain permanent cit este de important 38 valorficim asemenea clipe A transmite valori a construl respect de sine. Putem considera aprobarea nossa o modalitae de-a confirma per- sonaliaea emergent a copiul de al ajuta sii consruascd «imagine de sine poztva si un respect snatos fat de propria persoand. Cu edt remarcim mai des pire bune ale copiilor nostri si atragem mai mult atentia asupra lor, cu atit consolidam calitaile pe care am rea i le dezvolte. “Tatil spate «A fost de mare ajutor ai dupa-amiaza, cind 2 fost buna aici. M-aplcu cum ai ajua-o si se ride de pe canapea.n «Da?» inte surprins ful ai, Brad, care implinit op an Nici prin gind nui trecuse e& Tati romarease ajutorul dat buniei De fap, ni nase gindise c- ajutd, Atrigind atenia supra gestuli amabil al ful su, tat fi arath et de im portant sunt pentru el amabilitatea si consideraia fade ei- Tal. fa fell acesta,valorile de familie sunt tecute de lo genera a alta Uneori, prin luerurile pe care alegem si fe remarcim, fi Invitim pe copi 8 apecieze in ei insisicalitai de cae alt ‘mints n-ar fi content. Lace apt an ai ei, Amanda invtat «© nowt metodi de-a face bri din fir de brodat. Britara cea nowt a fete’ place tuturr prietencor ei, aga Amande se apuct sile faci s lor brit alegind culoare potivti fecrea Mama Amangeis-ar putea exprime arobareaponruo serie de aspeste ale acstl iniitive. Sear putea concentra asupra inelnailorartisice ale Amand, spunind: «Brat tale sunt DACA TRAIESC IN APROBARE../ 107 superbe. Ai un sim al culorilor extraordinar» Sau sar putea ‘opr asupra potentalului comercial: «Brarileastea sunt gro- zave! Pan par ci le-ai putea vinde la expozita de Iuera ma- ‘nual»» Mama opteazd ins penta a aprecia generozitatea ‘Amandei. «Ce dragu din prtea tas faci cite o briara special Pentru ficeare din prietenele tale!» spune ea. Prin aceasta ale- gere, mama face mai mult decat sf aprecieze pur gi simpla hhobbyul Amandei, Hi arata c8 este minded in prim rind de agenerozitatea si consideratia ei fata de alti sto pregieste si identitice si s& pretuiasc in ea insigiaceste cali Desigur,fiecare familie are proprile sale valri si igi ex- prima asentimentul in conformitate cu acestea, Capacitatea ‘oastra de-ainfluenga ce anume vor pretui si vor iubi copii in propria lor persoand isi va pune amprenta in mod fundamental atitasupra dezvoltaritidenttii lor, ct si asupra simul lor ‘moral in curs de afirmare, Respectarea conventiilor, In ficcare casi funcjioneaza o serie de convent, spcifice sau generale, care simplified viata dde zi eu 21 in sinul familie. De la protocolul din timpul inet la gradul de ordine gi curifenie impus in zonele de locuit sau: la ritualurite de culeare,parinjit si copiii accept nenumarate principi care le fac mai usoara cocxistenja ca familie. Aceste ‘convent sunt liantul vieti de familie, ajutindu-i pe cop si pe paint si se ridice fa inaltimea asteptirlor reciproce, Unele dintreregulilefamiliei sunt nenegociabile, cum ar fi cele refertoare la securitate — centura de sigurant in timp caltorei cu masina, protetile pentru coate si genunchi fn eazul ‘mersului eu rolele, 0 ciciul sau o pric cind est frig afar Altele po fi concepuite pentru a promova eficienta sau ordinea| {in general si sunt in principiw mai flexbile ~ vasele se spala imediat dupa ce s-asfargt masa, jucarile se string inainte de 8 gi afar, nimeni nu se uit la elevizor daca mu si-aterminat temele. Cu cit copiii sunt mai implicati in stabiliea si ne- ‘gocierea acestor conventii, cu att este mai probabil ea ci sa108 / CoPtt IWATA CEEA CE TRAESC ccoopereze sit acvepte mai usor dezaprobareapainilor atunc cend le incalea, Existenta unor reguli ale casei le da copiilor sentimental linistitor e@ universul e previzibil si fi ajutas@ injeleaga mai sor ce se asteapa de Ia ei. Stiu ed atunci end respecta regulile ‘casei au parte de Incuviintarea noasta, fie ea si tacit, Chine «daca piringi sunt divert, iar copii trebuie si se supund la ‘doua seturidiferite de reguli casnice, existenta acestor cadre _penerale le face viafa mai usoara. Este uluitor cat de bine injeleg copii complicata dinamici a negocieri regulilor si cit de usor “vata s-otradued tn propri lor termeni. Cand Billy i spune unui prieten: «0 s-o intreb pe mama. Dacd o s8 spun ,mai vedem, e bine, dar daci spune Hai si- intrebim pe tat ttebuie s-o lism balta», el demonstrea7a cit de bine njelege 4inamica implicta din easa lor. Copiii ne cer zilnic acordul pentru zeci de activititi. Unele mu sunt decat corer formale, Pentru care existi presupunerca de la sine ineleasé c& noi le vom accepta fird obieetii. Cand Artic striga din pragul usit «Mama! Mi due pan alaturi si vad eafelul cel nou, bine?» si ‘mama aude usa trntindu-se inainte si poati rispunde, ea sie cd baiatul respect regula care spune ed prin trebuie si sie unde se afi el chiar si atunci end se duce numa pi in vec ‘Alte cerinfe sunt mut mai complicate gi fac ape la abilitatea copilului si printelui de-a negocia o tranzacti. Int-o simbati ddupa-amiaza, Marianna, o feta de 11 ani, est invitatt la eine ‘ma de o prieteni. Ea insi nu si-a ict toata siptimana ordine ‘camera, iar In eas exista o regula conform cia copii nu imerg niesieri la sfirit de saptamind daca in camera lor nu este ‘ordine. Marianna nu mai are acum timp si aca ordine, dar veea din tt sufletul s& accepte invitagia, ‘Mama si fica Inceared si giscase o solute de eompromis. Ele cad de acond ea de aceasta data Marianna si aiba totust ‘oie si mearg la cinema, Trebuie si petreaca isd urmatorul sfert de ord incepand ssi facd ordine in camera si mai trebuie DDACA TRAIESC IN APROBARE.. 108 i promitd cava termina treaba imodiat ce se va intoatce acasi. le discuta si despre motivul pentru care e bine si tii pasul cu corverile zilnice gis nu le lasi mereu pe wilimul moment. Mariannei i s-a dat voie s& meargi la cinema cu prictena ci, dar intimplarea a ajutat-o 8 ingeleaga c& obiceiul ei de-a amana Tucrurile na este bun Cn copii invati de mici sf negocieze yi si respecte anumite conventi,stuaile mai complexe ale adolescenjei vor fi mai usor de rezolvat. Cind copilul dumneavoast adolescent vi spune ‘es cu bei dupa ore, asa vin trziu»,trebuie sh. afi, rd ‘il supuneti unui interogatoriu politienese, despre ce biiefi € vorba, unde se duc, cum ajung acolo gi ce inseam «tivo, Este mai bine si incepei, daca pute, prin a aproba modul in care copilul abordeaza situaia, «Ma bucur cd te-ai gindit simi spuin, de exemplu, instituie un ton pozitiv, il ajuta sa priveasca cererea permisiunit drept o dovada de respect fai de dumneavoastei si sugereaza ideea ed relaia parinte-copil este una de cooperae, in care e loc att pentru nevoia erescénda de independenta a copilului, et si pentru nevoia continua a printelui de al proteja de rele. In felul acesta copitul se vede {nt-0 noua lumina in timp ce igi expune planusile. El ste c& prin se vor astepta cael sa respecte planul asupracaruia cad {eu toti de acord s, cu except cazului in care relafia a devenit luna de ostilitate fitisé, majoritatea eopiilor vor incerca, in ‘general, si-si mulfumeasca parinii chiar gi im dificilii ani ai adolescentel. invayind s& respecte infelegerile gis trascd in cadrul structurii familial, copii se pregitese si se incadreze in co- ‘munitiile mai larg de la gcoal sau de la servciu si in wltima instant, s-yiocupe locul in structura societai. Prin experienta dobiindita acasi, copii ajung si inteleaga ca legile sunt, in «esenta lor, convent incheiate de oameni pentra a jut si fac ceva ora oferi protectie gi siguranttuturor. Ei nfeleg cd mea110 / cop iWATA CEEA CE TRAESC poate si meargi mai departe datorta conven Stabilite intr indivizi sau inte nagiun. 1 ~ fe ele ‘Valori pe care si se poata bizul. Cand vorbim despre apro- bare sau dezaprobare, vorbim de fapt despre a face judecit de valoare: coreet/gresit, bun /riu, mai bine/mai rau. Chise gi atunci cénd nu ne declarim in mod explicit sentimentele, copii nostri sti perfect ce aprobiim si ce nu, Asta nu inseamna ca atitudinea lor va reflecta intotdeauna acest ucru, Oda cu inaintarea in virst, copii si elaboreazd, in mod inevitabil, proprile standarde i valor, nu neaparat aceleasicu ale noastre, Lucrul acesta ne poate dezamigi uneori, dar, daci ci devin ndivizi responsabili care iau decizii in mod eonstient gi de ‘buni-credinti, vorn fi mulgumii, indiferent daci suntem sau ‘nu de acord cu fiecare decizie in parte, fn special in adolescent, presiunea exercitaté de anturaj poate influentaserios viata copiilor nostri. Nu putem fi mereu nga ei si mu-i putem sil st faci ce trebuie. De aceeaeste att 4e important cain perioada de formare si le transmitem mesaje clare si puternice in privinga decizilor etic, dar nu int-atit de Tigide fnct si instige fn mod inevtabil la revolt. Cand va vent vremea si alesga, copii nostri vor avea astfelo temelie slid 1 care si se bizuie si vor face de bundvoie ceca cee corect. {n aceasta privintl, comportamentul nostru ¢ un exemplu extrem de important, Le putem spune copiilorc& nu efrumos ‘i min si fi putem pedepsi daca o ac, dar ce vor crede dacit ne aud telefonsnd la serviciu ci suntem bolnavi ea apoi si ‘mergem la meci? Daca vrem s8 ne ajutim copii si-si mentina un standard inalt de eonduita tic, twebuie si le aritam cum ‘+o fac prin puterea proprului exemplu,orcatar fide incomod sau neavantajos Copiii trebuie sa se placa pe sine gi si-siformeze despre persoana lor o imagine pozitiva independent de aprobarea sau DACA TAAIESC IN APROBARE../ 114 Tourel are cine ani ii plac a nebune ss dephizeze De fecare data cid ise din budoaeu i imiaginar—inrealtate dulapul cu jucdti , bunica aplauda si tk pune tot fell de fnteebir despre nova fnut «Si unde ai ste duc imbricata aa se intereseaza ea, Cu toatd demnitatea de care este im star, impleticindu-se in pantoit cu toc ai mame ei, Laurel rspunde: «La bal» «Si prin os sefadrigoteasa de ine?» 0 intreaba buna, Laurel opriveste lung si cade pe nd, incretindsirun- tea, «Poaten, spunde ede pared arf fost util fens Ia care sar fi gait. Apoi i cuprinde drgastostrupal cu braele $i fage etre bunica pentru i se praval in brae,chicotind eu foc. Se pare 8 aprobarea venitd din parteaprinjului nu e 0 chestiune nevralgid. Este car e Laurel se simte mulumita de propria persoand. Rasul ei e molipsitr, aga c& buna in- cope i eas fev see otita asta va rzbi fn va ‘Convent pe cae le impunem, ia clita de pai, c0- piilornostri reflect coca ce este important pentru no Ele dau conturastepirlornoastre in cova ce priveste pe capi $i ajut i csting binele de rau. Copiilor le va fi mai usor si cobjind aprobarea noasta dack aver astepte realist in privinga for, daca suntem fermi, dar Mexbili gi eroim impreuna cu ci un cadru familia in care apotul lor este respectat si ntegrat ‘nviata de familie. Int-un asemenea medi prelic, copii pot ‘ii ating sinele eel mai bun $i primese un dar foarte impor- tant: const faptului ca sunt biti preui pentrs calitaile Jor personae unice.Stind acest cry, ci capat cea mai solida baza posibili pentru a deveni adult inzestati eu un respect snktos fli de propria valoare. Daca traiesc inconjurati de recunoastere, copili invata c& este bine sa ai un fel ‘Va punet vreodatabiletele pe ceasul desteptto, pe oghinds din baie sau pe usa de la intrare? Ati descoperit, ea noi toi, ed ‘wali obignuit int-atit ca bilefelul si fie acolo ined nici nul ‘mai vedeti? Pur si simplu nu ii mai dai atentie:s-aintegrat in decor, face parte din el ‘Tot asa, uncori ajungem si nu ne mai vedem copli. Suntem att de pring in valtoarea nenumaratelor solcitri din viaja noastra inet uitim si ne mai concentra asupra lo, li ducem la scoala, le pregitim masa, le supraveghem actvitatile, dar nu ne oferim ragazul de a purta o conversatie adevarata cu ei ‘A tecunosste» inseamna «a cunoaste din now» a vedea ‘eu alti och. Copticrese si se schimbaatit de repede... Fievo- lueaza chiat sub nasul nostr si uneorisuntem att de ocupatt ‘neat pierdem etapele acesteitransformiri. Trebuie si facem sistematicefortul de ai cunoaste din nou, de avi vedea de pared ar fi prima data, de i reeunoaste, [Nu este grew si ne recunoastem copii Trebuie doar si ne sgisim timp ca si le dam atenfe. Simpla noastraatente le face bine si lnisteste, le comunied energie gi i incurajeaza, Int-o 2i de toamna, Elyssa — 0 pustoaica de patru ani— se plimba eu mama ei prin pare. La un moment dat, fetta yi tase ‘mama de mineca i spuse: «Putem merge pind acolo? Vt st iau citeva frunze din alea mari» «Pai, draga mea, iarba € ud, iar tu ai adunat deja 0 muli- me de frunzen, rispunse mama.114 J com RWATA CEEA Ce TRAIESS Dar neam frunze din lea mari s-mi trebuie la colecten, insist lyse, Surpins, mama ii priveye feta, Remarcase & Flys culegea franz, darn didse nic o important acest Tur, Haar n-avea ca Blyss fs cea o coleeti, ni maar ni imginase cd sie ce inseam ast. Mana iid dnt-odat Sama eal dea ere a wen din prope nitaiv un rics este un semn al independent bia inmugurite afc Se ope, admirt minunciel de fanze din mana Esse siopriveyte traversing pata i ndrepnde-se cate tunstear atin fa drum pe cass, mama gi ica deus despre snumele diverslor speci decopac i despre formas culorea proprie afer runze Dace facem tmp sine vedem cu adevirat copii ~ si asculti ce spun, si pivim ce fae, afl ee sim’ ~ ne va fi mult mai sor 88 le apesiem efartuie 9 succesee atu cid inva sei cronsed drum citre wn seap In aclai timp, ne vafi mai uors8decidem cn sii lst ss stiduiasca Singur 9 end s le dim o mind de autor, Pas eu pas. Din momentl in eare ne otitis nv msi dam bebolusuliojucirie, lsindu- si cautesingur cle de-a ang Inca ~ se trast, si se nipusteascd ai si se rosto- oleascd -, il facem si descopere ef est bine si ai un fe. fi recunoasem cfortul indi aplaudm tentative de- ajunge la jueirc i mparasim nciara end o ine, fn fri, mana Cin! mai res putin, stabiiea¢ atingerea fluor vor ajuta pe copii sisi dezvolteinerederea de sine sisi adopte © atitudine de tpul «pot si fac. Ca piring,putem sine ajutim copii sist limureasca felurile gis fie siguri eX sunt realiste Pater si-ireaducem pe pimnt cu sfaturilenoasrecind ima sinagia lor a uat-o razna. $i in timp ee ei se sidiese sii ating ell fe putem fi alaturi cu incurajrile i sprijnul most. DACA TRAIESC INCONJURATI DE RECUNOASTERE../ 115 ‘Tanir sau batrin, primul pas edtre a atinge scopul este Si i definesti cat mai exact. Pasul urmitor este si deseoperi ce trebuie ficult, descompundnd procesul fn etape mic. Le ofe- ‘im un dar nepretuit copiilor nostri daca ti ajutim si facd acest Jucr, Pe misuri ce parcurg etapele el inva cl ficind inti «A ‘permit apariia lui «B» care Ml face posbil pe «Co; si observ i, in final, dacd tot pas au fost Ficui, fell a fost atins ‘Suni poate cam simplist, dar este luitor edt de putini dintre roi ne organizm definindu-ne inti etapele pe care tebuie si le parcurgem pentru a ne atinge telurile. Adesea ne aruncim ‘cucapal inainte itr-un proiect, fra sine planificam in pealabil ceforturile. Procednd astel este uso si devi imprtiat,coplesit si nesigur in privinga direejei de urmat, penteu ca apoi sii pierzi concentrarea gi elanul. Nueste un bun model pent copii nostri. Le oferim un exemplu mai bun daci incepem prin a schitao strategie gi urmirim planul, sirbitorindu-ne succesul bia cand treaba a fost dus la bun sfarsit, Fie ed zugravim o ‘asi, plantim in grin sau coasem o cuvertur, copii invati ‘observind atit modul in care ne planificim si ne indeplinim proiectele, eat si genul de proieete pentru care optim, ‘Vechiul proverb despre calitorn care la fl de important ca destinafia ne poate ajuta nu numai sa ne organiza mai bine pentru a ne atinge feluil, ci i sf recunoastem si s& prefuim imi pai, eztant, ai copilor nostri care se chinui sil ating pe al lor, Jacqueline are cine’ an gi vea se fac o surpriza pringior ¢ aranjndu-le patl. Cu ceva alegituri prin dormitor, reugeste i trai pe trei sferturi cuvertura peste astermut “Mama si tata ii mulqumese: «Ce fetigi harnica! Ne esti de ‘mare ajutor» Dupi ce Jacqueline, raiind de fericre, fuge afar ‘se joace, tata se apropie de pat si intnde mina casi indrepte us colt al cuverturi116 / com IWvATA CEEA CE TRAIESC «Si nu te atingi de patul Slat il avertizeaz mama rind, ‘Munca Jacqueline: tebuie recunoscut si acceptata asa cum este. Si nu cumva s-0 stricdm.» “Ai dreplatey,incuviineazs tat. sida seama caprecierea cfortului flicei sale este mai importanté decét un pat facut impecabil Exercitiu, exercitin far exereifiu, Unii copii fac ime- iat legatura dintreeforturle pe care le-au depus si rezultat, Ted de ao varstifrageds, ei injeleg cd vor fi eu att mai buni lun Iucru eu edt vor exersa mai mult acel Iucru ~ ental la pian, gimnastca,fotbalul sau orice fi intereseaza. Pentru ali copii ins, aceasta legiturd nu este atit de evident Bi ii vor intreba cu sincera uimire pe cei ale ciror realizar le admit «Cum de esti asa bun?» Nu injeleg eX actiunile lor pot avea un efect cumulativ, Pentru ei rezultatele incununate de succes par aproape magice, Aritindu-le copiilor cum se acumuleaza in timp actiunile lor i ajutam si ineleaga cd n-au nevoie de magie ca sisi ating {elul sau ca si se realizeze. Elizabeth si Clare, doua feite de 12 ani, hotarserd si meargi la vari int-un cantonament de hhochei de cdmp. Amdndovi stiau cd vreme de doua siptimani, cetera ziua de lung, aveau si fe afar, pe tren, Clare a inceput ‘se antreneze cu 0 lund inainte de inceperea centonamentuli Rezistenfa ei crestea in fiecare 2, asa ca ajuns si alerge in fivcare dimineajacéte tri mile. Elizabeth isi imagina cf avea i se adapteze la rigoarea programului acolo, in bari, Mama lui Elizabeth se temea ca fiea ei si n-aiba parte de © trezite prea brutal la realitate. $tia ei n-ar accepta sii se spumnd ce si fac si atunci s-a hotirts-0 ajute 88 anticipeze situafia. Pentru asta ra pus o serie de intrebat de genul: «Cate ore pe zi vetijuea?» sau «Vi s-a indicat cum si vi antrenati?, [Nea spus insi niciodata «Trebuie s incepi sa te antrenezin st ‘ii nu s-a comportat de parcé ar fi siut mai bine decét DACA TRAIESC INCOMJURATI DE RECUNOASTERE,. 117 1 ce tebuie Ricut. A ajutato in schimb pe Elizabeth $8 gin- eased singuri, Mama si flica au discutat despre ce o astepta acolo pe fata si ce putea face pentru fi et mai bine pregatit Interventia oportund, dar subtilé a mamei a determinat-o pe Elizabeth si inceapa sa se antreneze pentru a-si imbundtati condita fzies A face econonil intr-un anumitscop. Bani ge buzunat primi de la paring repezintt de esle mai multe or prima ‘ocazie pe care o are copilul de-ainvata cite ceva despre wae Joarea banulu» ~pretul diverselor lucru i cum sf eapete brunalobiceide-aeconomisi penta un anumit sep. Cid ajung, Si rispunda de Dinu los, copii inva repede c8, dacd siptimana asta se abtin sa $i cheltuiased pe bomboane, ar putea sisi eumpere ceva mai tz un obiet pe care gl dorese inmod special — role un joc pe calculator, opus, obciciet Este pentru copi io modalitate de as firma independenta side a exerita mai mare putere de decize, Cid isi dorese cu ardoareo anumiti jure, a paring na vrs le-o cumpere, ‘ya mai exisa 0 alfemativa ~ st si- cumpere singut, din eco: nomiile lo, Bai de buzunar le dau copilr sansa de-aavea sic un cuvnt de pus pot ajutala atentaea disputeor penta potore din familie in privingabanitor de buzunar exist diverse prec. In uncle famili eopii ii estes bani de buzunar tndeplinind 0 serie de mune casnice asupra céroras-a cdzut de acord. In altel, bani de buzunarn-au nei olepaturd eu indatornile, dar, pin asumarea unr srcnisuplimentar, copii pot cstga bani in plus, In eeea ce ma privest consider c& bani de buzunar nu ttebuie prvi ea plat primté de copit pent autora dat la teburlezilnice din gospodarie, necesare bunului mers al Iuerurior, cum arf pus or strnsul mes, arunatl gunoiul sau hrinituledinelui. Doar vem si injeleaga 8, in calitatea sa de membr al familie, webu si dea 0 mand de utr la198 / CoP IWATA CEEA CE TRAIESC treburile casei! Banii de buzunar ar trebui priviti mai cutind ‘et 0 modalitate de a impart venitul familiei, o cale de-a re- ‘eunoaste cg copilul este un membra important, activ al familc. ‘Sam are 12 ani sisi pune deopartebanii de buzunar ca 3-51 ‘cumpere pani la primivard un skateboard, Pari ui nu sunt de parere ca skateboardul reprezinta o necesita; i-au pus lui Sam dai vrea neapirat gi poate cumpata singur, din banit Iu de buzunar. Baiatul a acceptat fara tragere de inima e8 era vorba deo «dorintao, si nu de © «nevoien, Dar eénd venit sfirgitul lui marie gia vazut cif ipseau 20 de dolar, Sam a inceput i se sims frustrat Ai ficut o treabit grozava economisind bani toatl iar CCe-ai putea si faci acum ca si cstigi bani care-i lipsesc?» [a intrebat tail «Pi... cam devreme pentru munca in grin», a rispuns ‘Sam descurajat «Da, dar € momentul ideal de spalat masini. $8 dai jos tot norojul si unsoarea de peste iar, a observat tat. ‘Sam s-2 Tuminat la fat. «Sigur e& dat Pregatirea de pri- rmavarily Aga se face ci Sam a pus tot felul de bletele prin cartier sia ajuns si alba de splat vreo sase masini, Ba La an- ajat si pe fratele lui mai mie si-l ajute ‘Tatil La susfinut pe Sam in realizarea felului siu ~ si-si ‘cumpere un skateboard. A recunoscut et de mult realizase deja sil-aajutat s@ identifice urmatorul pas in druml spre tint. In lurma acestei experiente Sam a invatat ce inseamna $i eco nomisesti si cdstigi bani $i, poate chiar mai important deedt asta, a invifat sé nu renunf la felul lui, ci sé persevereze pina cednd gaseste 0 modalitate de a atinge. Sti ajutim si-si atingd (elurile. Dorim s8 ne vedem copiii raportindu-se eu optimism si incredere la propriile vi- sur i elu Stim bine ed vor exists si momente de descuajare, dar, recunoscindu-le fieeare pas in drumul spre tint $i fnew DDAGA TRAESC INCONWURATI DE RECUNOASTERE../ 119 ‘ajindu-i si persevereze in fa frstrri i ajutim sa-si mentind atitudinea pozitiva si sa reaizeze scopusile pe care singun si le-au propus. Existloriunde gi oriednd ocazit pentru a recunoaste tele copiilor sia le incuraja optimismul Int-o dupi-amiaz’, cineva a sunat la usa mea. Am deschis. Din prag ma priveau patra chipuri radioase. Era fetifa in varsti de opt ani a unui vecin, impreuna cu tei prietene, Fiecae finea in mena un ant din fire colorate cu o minge de lut la un capit si margele st lucitoare la cella, «Noi l-am facut! Orice om trebuie si aida una si nu costa decdt $0 de centi», au spus ele. Entuziasmul lor era irezistbil, Am cumparat doud, «Ele» atima acum la fereastra din coltul unde ne lui micul {dejun. Soarele de dimineata se reflecta in margelele de scl, fiedndu-le culorle si mai vi, Ce sunt? La ee servese? Habar nam. Le-am cumpirat pentru ca doream s8 incurajez spritul {ntteprinzitor al fetifeor, sie fac si simta eit este de bine st ai un el. Sie tn a fereastra pentru c vederea lor ma face st ~imbesc, ba chiar mi incurajeazaDaca traiesc impartind cu ceilalti, copili invata s& fie generosi Viaga in sdnul une famili inseamnd si Imparti cu evita: i impart timpul, spatul, energia. Copiii nostri inva si impart cu ceilalti cind au trait experienta cooperiri si a ‘compromisului in cadral familie, fee este vorba despre folo- sirea sili de baic, a jucarilor, a masini sau a resurselor fi nanciare imitate, Cand impartim eu elegant atit cu ceilalt, cit si cu copili nostri, le aritm acestora cum si fie generosi ‘Adevarata generozitae nu poate fi invatati, dar le putem oferi copiilor un model de daruire neegoista si nu ne rimane decat 8 sperim ci- vor urma. ‘Aud adesea print spundindu-te copiilor mai mici ed «tre- ‘buie» si impart ou alti. in felul acesta nui invita decdt si faci ce le spunem noi. Ei nu invata nimic despre spiritul ge- nerozitaii, cel eare ne impinge s4 impartim cu celal (Cand incepem si impirtim ew ali? Sa privim adevarul in fata, Unul dintre motivele pentru care dorim si ne vedem copiii impartind cu afi este 8 nu vrem eitusi de putin si fie cconsideratiegoisti. Cu toate acestea, e foarte importants aver fn vedere limitele impuse de vrsta lr frageds Pierderea egois- ‘mului depinde in mare masura de dezvoltarea lent si treptata ‘8 capacitiilor cognitive care-i permit copilului sia in con~ siderare sentimentele gi nevoile altora. Copii foarte miei nu sunt pregatiti si impart cu ali pentru c8 pur gi simplu nu se pot pune in loculaltcuiva. Capacitatea de-a vedea lumea eu DDACA TRAIESC IMPARTINO GU CELALTL.. 121 ocala este un proces indelungat caren inset act dupa ce cop not pseseprapul vaste ada La incept in leagin bbelagl posed tot ec ce exit in univer, ncusiv pe mama ype tata De fap, now-nasuta ici micar mie poate diferentia pe sine de pring. Moments in care devine capabil sisi recunoased mama ea peo fin separat este un prag erica in dezvltarea sa. ‘find capablisi nfeleai ev adevat puncl de vedere al ale: persoane, ci mma pe alls, opi mii sunt in mod frese egos. Vor ttl, Acun Si atunc, de ceva deraneaza bite sau fea dumneavoasréo ara? La fel fc mi- liane de cop mii de pe Tera Tine de misaneanoastri de paring iit tepa, i psi mic, ce inseam’ ipsa de egoism Cel mai bine estes incepett pin impart cova care no implici un sacrifiea personal: tei demara acest proces foarte devreme, chiar cu bebe! istlat n saul Ii inal, ac- centuind anumitecuvinte-sheie i introducind noiunea de inparti ca pe 0 divizare a itregului in par componente «limp morcovi: to peimest cava, eu va» Sau: «Mama Primes un biscuit, tata priest un biscuit si primest it tu» Pe masur ce erese, epi depring modal mat subile de a imparservind-s mars naintedo-a se Servi pe ei init sa ateptnd sa le vind rind Copii mit ii incep vinta social jucéndu-se aoa, an- enjinduse in ceva ce psitologit numese woe paral. itt Spus,sebucuri de prezena collate observ unl pe ata fir a incractona ns prea malt. Cam ps doi ani jumatate pot incpe ese joae efetiv impreund. Ese wn pas inainte Important in dezvotarea social copiuli in acest moment cl este pregitit st ineapa experimentre clementlor idl de impart “Thomas cae are doi ani jumiate, fact init eu ite camioane de lemn. Davi, de aceasi vrs cu el, Se apropie122 | COP IWATA GEEA CE TAAIESC si ia unl. Thomas i smulge imeiat. De bice, in acest moment adit intervin, insist ca miu s8 par uci, dain general este de preferat sii sim pe copii sis rezlve singuri confit act Thomas refuza sa impart juciiile eu Davi, el va imine fir tovarsi de joacd lar dacd rimsne destul de des sigur, sunt toate ganseleca Thomas s8 descopere impani ae si avanaje, de pilds aecla dea avea cu cine si se joace fn stata de ft, -am putea sugera lui Thomas e& lui David irr plcea si se joace cu el Dac biatul respingesugesta, ru trebuie sel fortim, -am putea spune atunc lui Davi e& Thomas doreste si se joace cu el, dat ceva mai tru, $ Si alum si iseasd doocamdataltceva cu ere se joace. Vier Sine vedem copii impirjind ev alti, dar vrem in acelas timp Sle espectim i dreptl dea descoper dea continua activi ate ispund preferinjelor lor Dorm ca deciiade-a mpi cu Alteineva, aluneicdnd apare, se sparing ‘Cariozitsta natural copitor jac adesea unr in acest proces, Dp cea fost espns de Thomas, David incepe si se joace cu o arc a fui Noe, o bared din lemn cu animale frumos Piette, Thomas arunci o privie etre David, Animalele sunt trative si David pare ss dsieze de minune cu ee. Thomas, continua srt priveasca din ce in ce mai interesal fn eee din ‘rma se spropie de el nnd in min citeva camioane. i ofert lun sel puna in are. David eispunde dnd lui Thomas o petethe de bre pe cares le pund in camion. Copii avai ‘poate fi mult mai plats se joaceimpreund dct singur Speranja nods este e, pe masuri ce eres, copii sk do- bindease plicerea spontans de-a imp cu ali. Totus nu tem conta ifotdesuna nual pe bunsvoints lr. impart ‘eu alulrebuie aba sens pentru copil mu a fie esi ca fo pierdere, De multe ori patem interven penta aranja situa {naa fel indtimpaiitea 8 feo opfune céstigitoare. DDACA TRAIESC IMPARTINO CU CELALT../ 128 Andy, in vrata de par ani, merge into dup-amiar la prietenu! Ii cel ma bun, Te, eas se joace fmpreuna. In Eamera pln cu uci, lesMocms fixes pe un valet coal alba de hie. Andy se apropic de el, spunnd:«Vreau ict $8 pitez» Jeff iposteaa, Inn el prim peasul. Siting confit pe cae st izbucnessei, mama isi elf duce repede altecitva pense io coal mare de hire, la ase, beti Spune ca, cea ies peta amsndoideodati Acum bit Sunt neni cia mpi inseame amindoprimese mat ult mai multi hari, msi multe eulri. Mama hi Jef « tranformat actl de a impart in ceva pleut nine doa inal rin, majorite copii stipinese deja notin elementare do a impart «a pseda. Laa- east varsti copii pot inolege diferent dintre a poseda, a folosi sia imprumta un bun posedat. Sti ele apatine gi aparfne altos si neleg ct exist anumite Iver pentru ul tuturor Dac auc! end copii foarte mici se joaca vd Fasund de al meu!>, «bana, a me, aba al men!>, una dite principale Tucruri pe cae le inva copit de vata prescolra este cum 3 cid smart ew ati “Trebuie si inflegem ins cd uneleobecte personae un ursult, anumiti pituricd~ capita citodata 0 semnifcaic deosebits penta coplrepezint cur, anaes, dragosten si siguranga, In preajma ober or special, cop au un pu temic sentiment de spartnenta ~ genl de sentiment eae incearc atunei cind stu in braele mame. Membr faruick ttebue si respecte acesteobiete. Cope nu trebuie si se ear sei impart ct ai comorile.Acestea nu trebue ni uate copii, ea maura isciplinar, nei folosite pentru tachina lar dac exist isc cape obioctlacel att de pretis Si pund mina un frate sau un msi, copdul nu tebuieniei- ‘ea fort sil abandoneze i pute explicacelucare hat ‘uncle lucrarn se impart cu nimeni ic rebuie a gaseasck altova eu cae sie joace124 / cop WAT CEA CE TRAESC i, {neti minte, «pituicile vechi» nu-si piotd doar teptat important, ele pot fig uitate bruse, (Cu taateastea uni urs ‘meg la liceu ~ gi chiar mai departe!) « ‘ein cutia cu juciiy ciripeste vesel Anthony. ‘Mama bagi ména in cutia eu juciti si seoate de-acolo cheile. «Mi-ai spus o poveste? 1! inreabi ea pe Anthony. Cred ca da! $i cred ci monstrl esti de fapt tly Tncepe sil gadile si Anthony chicoteste «Monstrule, adaug’ ea, spundndu-si in sinea ei c& pe vitor ‘va trebui s¥ nu mai lase cheile a indemiina baiefelulu, cheile de la magind nu sunt o jucdre, Daca se pierd, nu mai putem ‘merge cu masina. Te rog si nu le mai ei alt dati» Pentru un copil atit de mic snr asemeneasituatie, mama a ficut tot ce trebuia pentru a clarifica diferenta inte adevar si fictune, ia ficut-o in aga fl neat Anthony si inteleagi c& poate fi distractiv si spui povesti, mai ales atunci end toata Jumea stie 8 este vorba ade o simpli poveste», Putem crea in familie un mediu in eare se face diferenta intre adevar si fictiune continuiind totusi 8 apreciem povestile sisine bucurim de ele. $i fi putem ajuta pe copii sé ingeleag’ Incetul cu incetul natura Adevarului in raport cu Ficiunes. Le va fi de mare ajutor atunci end vor descoperi realitatea din spatele unor mituri indrgite, precum cel eu Mos Crain sat cu iepurasul de Past. Poate ci uni parinti nu vor tebui nic ‘dati si spund «Nu exist Mos Crciun». In schimb, pe masur’ ce copiii crese si ajung si pund intrebari despre adeviral povesti ci i vor ghida eatre eonstientizareatreptata a fapeul ‘4 Mosul este un simplu mit, ontinund s& preuiasea mister credingei pe care elo reprezints ‘Mama, tatl yi ful lor de gapte ani, Kevin, merg cu masina Ja cumparaturi de Criciun. Deodata, de pe bancheta din spate rizbateintrebarea de care se temeau de molt ping lui Kevin ‘Exist Mog Craciun?y «Mama lui Paul spune && Mosul traieste la Potul Nord. Tatil lui Jenie spune ca Mos Craciun espirtul196 / cOPi IWATA CEEA CE TRAESS Fotita se straduiest si injeleaga care sunt regulile corecte, ‘Mama ti acorda fice ei intreaga atentie, «Ba vreau si fit cinstt, spune ea cu grija, Exist isi unele situati in care este DACA TAAESC IN ONESTIATE...) 137 ‘mai important si fi drgut, Cand spunem 0 mica minciuna ea ‘i nu jignim pe cineva, se cheama ci am spus © minciun ne~ vinovata, Tot minciuni este, dar uncori e mai bine si proce- ezi asa.» Fran asculti cu foarte mare atenti, dar este evident derutat, ‘Vite, contin mama, si zicem ed prictena ta Andrea ar veni si-f arate chia e cea noua, ir tiem t-ar plicea,culoarea {i s-ar pireafipatoare, Fai zice lucrul asta?» Fran se gsndeste 0 clip si spune: «Nu i-ar plcea s8 audi una ca asta» ‘i, ce i-ai putea spune ca si faci placere» «Qoo0... E bine?» Fran nu pare toctnai multi de ris- ppunsul ei Poaten, zice mama, “A, su! Ag putea spune ce altceva imi place ttusi la o- chia eit» exelama fetta inedntas «Da, astae ideea, zice mama. Gasesti ceva drgu si-i spui despre ea sau 0 intrebi de unde o are sau ceva de genul asta, Sccretul este s-o fai pe prietena ta si se simta friité penta ‘eva care important pentru ea. $i si sii, mai adaugi mama, © bine si {ii minte ci nu tuturor ne plac aceleasi Ieeruri, O| culoare care pe tine nu te inetd poate fi culoarea proferai a prietene tale» Acum Fran invatl nu numai despre important amabiltai, ci si despre faptl cd exist mai multe feluri de- 1 privi lumea si toate sunt valabile Sigur cd discutia nici n-ar mai fi avut loc dact mama sar fi abjinut si comenteze talentele culinare ale surori ei de fata ‘cu Fran. Vechea zicali: «Daca nu pot si spui ceva drigut, mai bine taci i-ar fi ficut poate pe uni si nu-si mai exprime defel adevaratelesentimente, desi Indemnul nu e lipsit de ingelep- ciune. Fineste ci, daca ne permitem sa ne exprimim deschis toate sentimentele, chiar ¢ pe cele care i-ar putea tulbura pe copii, rebuie si fim pregatit si discutam foarte serios eu ei Iucrurile care-icontrariaza, asa cum a ficut mama Iui Fran,198 / coPm WWATA CEEA Ce TRAIESC ‘Si-1invijim pe copii ce inseamna integritatea. Copii invafi ce este onestitatea de la paint. Tot ce facem si spunem reprezinté pentru ei un exemplu viu a ceea ee inseamna sé fi «insti. Copii observa cum facem fat milo de situa din viata dei cui, cel putin cit sunt miei, presupun e& modul nostru dde-a proceda este cel corect. Alicia, in vista de nous ani, si tat ¢ is din estaurantul in care luasera pranzul. Fetita observa cA tatl priveste absent restul pe care i: diduse casieria, Abia in parcare realizeaza c femeia gresise in favoarea lu «0 clip, Alicia, aici ceva nu e in regula, spuse tat, arte tndu-ifetiteirestul, Mi-a dat prea mule inapoi» “Talal i fice refacurd calcul si ajunsera la concluzia e& primisera aproape cinci dolar in plus. «l¥ai si ne intoarcem isi punem lucrurife fa ordine», zse tat Alicia nu e focmai incdntaté cdci isi si imaginase cum ar putea ei cheltui cei cine dolar picai din ce. $tie ins ca tata «i are dreptate. Casierita lea fost extrem de recunoscitoare gi leva explica ela sfritl zle ar fi trebuit si completeze din boanii ei suma lips. Patronul, care auzise conversa, i-a dat {atalui un cupon cu o reducere substanialé pentru urmitoarea cconsumatie. Cand tail gi flea au pirdsit pentru a doua oar localul, amandoi se simfeats minunat, «Ce zie de asta, Alicia? zse taal, Te bucuri ed am inapoiat bani?» ‘AS spune ci cinstea ¢ risplatti», observa Alicia «Cand faci ce trebuie a un sentiment tare peut, chiar dacs nu primesti nici o recompensi, mai zise tata. $i s& sti cd € de-ajuns sa spunem adevirul casa se intimple luerui plaeute, la care nici nu ne asteptam.» Dera sufe a sue. Exist situa in care onestatea ab- soluté msi are loca In anumite chest est mai important ca rispunsurile noastre 8 in cont de vista gi denivelul de DACA TRAIESC IN ONESTITATE.../ 198 dezvoltare al copilului. Cei mai multi dintre noi au tendinya de-a subestima puterea de infelegere a copiilor, des in grupurile cu care lucrer exist intotdeauna céte un parinte care se an jeez in explicai sinfifice detaiate, care-I deateaza si-l coplesese pe cop, de indati ce acesta i pune prima intreban despre venitea pe lume a bebelusilor. Subiectele cele mai greu de discutat cu copiié nostri sunt sexul simoartea. Mult suntem stinjenii gi cind vorbim despre asta cu alti adult, A le explica copilor aceste Iucruri este 0 aadevarata provocare. Trebuie si cintarim capacitatea lor de-a Infelege diverse notiuni i sine gandim cum i-ar putea afecta ceea ce vrem si le transmitem, Spundndu-le prea multe despre sex [ao varsti prea frageda i-am putea impovara cu detalii ce ‘ised si-i tulbure sau sii lase perplecs, in vreme ce ideea de ‘moartei-ar putea inspaimanta, interferand cu sentimentul lor general de securitate, {in general, copii nostri stiu, vid gi aud mult ‘mai multe despre aceste subiecte decdt ne imaginim noi, chiar acd informatie pe care le spicuiese si presupunerile pe care le fae pot fi edt se poate de gresite. Cind vine vorba de ase~ ‘menea subieete, 0 buna eale dea demara discuta este si va Intrebati copii ce anume sti pind in acel moment. Putem Sncepe de unde se afl ei, l8mutind principale confuzii. Apo! le pulem oferi explicatile noastre cele mai candide si mai adecvate virstei. Uneori este de preferat si apelim la surse aju- tatoare. Exist o mulfime de ciniilustrate pe teme legate de sex, moare $i alte chestiuni delicate, menite sii ajute pe paint 8 diseute cu copii ‘Cand le subestimim puterea de injelegere si tnoeream si dlisimulim adevirul, copii remarea discrepanfa dinre ceva ce inteleg deja si explicaile noastre. Pe unii luerul acesta fi doruteaz dee insii. Copii sunt inclinai sa ne ereada, asa c@ atunci cid pate o diserepanta pot presupune ea au gresit i gandurile ficdndu-i si se simti vinovati sau si se indoiasea1140 / COP IWATA CEEA CE TAAIESC Jormu sunt tocmai cuviincioase, «Cum de mi-am pututimagina tweaba asta? Ce uri din partea mea!» Nu vrem, desigur, si ne punem copii in stuata de-a cata adevarul si de ‘din urma, ci noi le-am dat informati gresite sau pst fal, preocupare majori a copiilor ajunsi la adolescenta este ‘i caute adevarul, aga cum igi cautao identitate independent ‘de mama, tata gi familie, Procesul de infelogereatrupurilor lor in curs de maturizare si constientizarea individualitait i ‘uncitii lor sunt experiente la fel de puternice casi efortuile pe care le-au facut, bebelusi find, pentru a se intinde din lea ‘inal lorca si apuce gi si tind diverse obiccte, $i adoleseental ‘se intinde» dincoto de limitele fapturi sale ~ cautind si surprinda abstractul, si stapineasca sensul inefabil al Sinelui sial Celulalt, si determine principle dupa care se va condice Jn viata sisi incerce s& ancoreze toate acestea in lumea real ‘Trupul lor, care a capatat deja conturul adultuly, le mar- cheazi la ndul iu gindusile i sentimentee. Din picate, ind se jeneaza sine puna intrebar, exist riscul sii intebe pe alt ‘opi, poate mai derutati dec i. lar cand accesul la informati le este barat, vor incerea si limureasca singuri crurle. In acest ani extrem de dificil, copii renunta si mai caute alinare brajele mamei. Nu inseamna insa ed nu mai au nevoie de noi, Indiferent cit de distant ar parea sau cit de violent at res- pinge incercarea noastrde-a ne apropia de ci, fii sigur cl au nevoie de noi mai mult ca oricind, Relatia parinte-copil este pusi serios la incercate fn acest primi ani ai adolescent. Trebuie sa gisim acum o noua forma de intimitate cu copii nostri. Adolescentii vor si se simta a- proape de noi sisi tie ea suntem alatui de ei, Vor si tie c& Pot ven oricind la noi si ne spuna ce simt si e¥ noi Ie vom ascultaistoisirile, ne vom implica, alsturi de ei, in cAutarea sensurilor si vom ajuta si capete 0 viziune mi larga, 0 vziune ‘ou, sau vor explora impreund cu ei alterativele. Aunevoie DACA TAAESC IN ONESTIATE.. 184 58 ste 8 vom rspunde et de exacts de complet puter a Fntebiie despre sexaltate, despre trop lor in schimbare, despre senimentele si dornel lor atit de intense. Cum le tem plsra ineredorea in acest vite} de probleme? Find insti de bund-credina cu ei “Trebuie s isa dcoparte emotia, stinjoncaa sa orice at tip do jend. Teebuie s le dati copilor dumneavoaste inir- matile de care au nevoie pentru ati si a rizbate in via Trebuie sprit s Fack fat problemelor vcti de adult la fel cum iat prepa penta prima ide grin, de Scoala. sa delice Lumen de astzi et pln de pico In timpul Hceuli sau chiar mai devreme, copii sunt expus a drogur sialcool, devin activ sexual ma evteme ric 8 contracteze © boali eu transmitere sexual SIDA find cea ma titoare Patiniorcu cae Iueez le sugerez i dscute intr ci, in absent copii, despre propria adolescent, s8incerce sii amintcas’ ce le-au sps~ sau nu le-u spus~ print lor. Cat de sincer de desc a fost cu e? Dee anume af avat nevoie da paring sin-auprimit? Cum lear i schimbt asta adolesenja? Arf put pring lor ah fie mai drei cu ei? Cita informatie au primit de aati copi? Ince masur a fost coreti? Cine ia informat despre chesiunile etna, cum ar fi mens, emisia noctuma de sperm, eecile,mas- turarea, orgasm, sarin, conracepf: pig savalcineva? Dap acest exert, majeritatea pirnilor aft unl despre celal Inerari not si se alg cu citeva povesti interesante, site copilr lr adolescenf Dac nu sit rispunsul lao inteebare pus de copa dum neavoasr,recunastt asta instruit-v. Desig, urate cele mai importante pe eae ie put fer sunt clara, i ielegorea si ubites,grija dmneavosstrs permanent si con- sting fli c& suai nttdeauna later de cl, Dupa care4142 J coPm iWATA CEEA CE TRAESC trebuie si incercatisA va relaxai,sperind 8 va face opfiunile corecte Valoarea respectului pentru adevar. In viata, copilor le vva fi de mare ajutor daca fi vom educa si fie onest gi si res- pecte adevarul. Vor infelege valoarea integritai gia inerederii ‘in elaile cu colegi, prietenii si familia, Vor avea curajul de-a se prvi pe ei Insisi si situatia in care se afl cu onesitate gi vor Fi convinsi de menirea si responsabilitatea lor in aceasta lume. $i, poate cel mai important lucru, vor avea constiinfa linigttoae a faptuluic& sunt insti cue’ ini. Pacea interioara care izvoriste de aici este un dar nepretut Daca traiesc in corectitudine, copiil invata s& fie drepti Copii tind sa fi extrem de practci in ceea ce priveste dees de corectitudine. Pentru ei corectinseamn’ bine, iar incorect ‘nseamnd rau. Sunt obignuti cu jocuri avind reguli clare care definese ce este corect gi se asteapta ca toati lumea si se conformeze acelorasi reguli Din pacate, nu aga stau luerurile jn via real —degi cu tot avem momente in care ne dorim si existe un cod al reglilor de via care si ne spun’, 0 dats pent totdeatna,calea corecti de urmat si pe care toat lumea Sil respecte. Ca.adulti, suntem obisnuit eu suigurile i cobordgurile viet sicu faptul ca lucrurile nu ies intotdeauna aga cum eredem noi 8 ar trebui, Copili nostri inst ined mu s-au impicat eu ideea ca viata nu este intotdeauna corecti. Fi continua si creada in ccorectitudine gi se simt frustrati dacirealitatea ii contrazice, "and Sally, la cei gapte ani ai e, i se plnge amamic mamei ‘ci jucnd eloveste conserva cu copiti din cartier acesta n-au respectat regulile, mama ar putea fi tentata si rispunda cu ‘superficialitate: «Viata nue corect, draga mea!» Un asemenca ‘ispuns nu vine ins in intdmpinarea frimantailorleitime ale [ui Sally. Feita are nevoie si discute despre sentimentul ei cd Jjocul n-a fost corect, despre cum sperase si fi decurs lucrurile si despre asteptirile ei. Daca mama ar analiza toate astea im- preund cu Sally si -arasculta cu rabdare ofurile, ea ar putea orienta incet-incet conversatia spre un figas poviti, inte bhind-o: «Cum erezi tu 8 trebuia i fie?» gi «Ce-ar fide ficut144 { comm NWATA CEEA CE TAAESC pentru ca data vitoae si fie mai bine» Accentul pus pe ce anu- ‘me ar trebui schimbat poate compensa dezamagirea lui Sally,

You might also like

• Super-Ierbișor Și Vulpea Vicleană

  

  From Everand

  Super-Ierbișor Și Vulpea Vicleană

  Massimo Longo E Maria Grazia Gullo

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1)
• Esențe ale Înțelepciunii

  

  From Everand

  Esențe ale Înțelepciunii

  Aldivan Torres

  No ratings yet
• Homeschooling: Cum Să-Ți Încurajezi Copilul Să Devină Creativ Și Independent

  

  From Everand

  Homeschooling: Cum Să-Ți Încurajezi Copilul Să Devină Creativ Și Independent

  Owen Jones

  No ratings yet
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Spune-mi o poveste... 20 de povestiri terapeutice

  

  From Everand

  Spune-mi o poveste... 20 de povestiri terapeutice

  Gilles Diederichs

  Rating: 3 out of 5 stars

  3/5 (2)