~i sarituri • S

sintus • ::Patinajul pe

Weldon Owen

Copyright © Weldon Owen Pty Ltd

Text: Neil Jameson

llustratii: Christer Eriksson; Chris Forsey; Ray Grinaway; Adam Hook/Bernard Thornton Artists, UK; Christa Hook/ Bernard Thornton Artists, UK; Janet Jones; lain McKellar; Steve Noon/Garden Studio; Matthew Ottley; John Richards; Roger Stewart/Brihton Illustration; Rodger Towers/Brihton Illustration

Editura "Litera International" O. P. 53; C.P. 212, sector 4, Bucuresti, Romania

tel./fax (02I) 3196390; e-mail: comenzi@litera.ro

Copyright © 2008, Litera International pentru versiunea in limba rornana Toate drepturile rezervate

Ne puteti vizita pe

Editor: Vidrascu si ftii

Coperta: Vladimir Zmeev Redactori: Christian Ferencz Flatz, Tatiana Fiser

Tehnorcdactare ~i prepress: VI ad Panfilov

Traducere si adaptare din limba engleza:

Graal Soft - Integrated Translation Services www.graalsoft.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei

Sporturi ~i jocuri / coord.: dr. Maxwell L Howell ~i dr. Murray Phillips; trad.: Graal Soft. - Bucuresti: Litera International, 2008

ISBN 978-973-675-482-1

l. Howell, Maxwell l. (coord.) II. Phillips, Murray (coord.)

087.5:796/798

Tiparit la G Canale, Bucuresti

orturi

• •

I ]OCUrl

CONSULTANTI f?TIINTIFICI

Dr. Maxwell L. Howell

Profesor Emerit

Untversitatea din Queensland. Australia

Dr. Murray Phillips

Lector, Centrul pentru Studii Sportive Untversitatea din Canberra, Australia

Cuprins

• INTRODUCERE •

Inceputurile sportului

q/? • FILEURI ~I RACHETE •

Tenis de camp ~i tenis de masa Badminton ~i volei

Squash

rr=il • URMARIND VICTORIA •

~------

Hochei st lacrosse

Baschet st netball Fotbal

• BATA ~I MINGEA •

8 10 12

14 16 18

22

Baseball

• LA TINTA •

Golf

Bile ~i popice

Biliard, pool ~i snooker Arcul st sagettle

24 26 28 30

e ABILITATI FIZICE e

Luptele

Artele martlale ~i scrima Pista st terenul Gimnastica

Ciclism

32 34 36 38 40

e IN APA •

lnot ~i sarltur! Surf ~i navlgatle Vasli; ~i canotaj

42 44 46

~ e_S_p_O_R_T_U_R_I _D_E_I_A_R_N_A_'" _e _

Schi ~i santus Patinajul pe gheata

48 50

e IN $A e

Echltatie Personalltatl sportive Index

52 54 56

CURSA IN ARM URI

Cea mai cludata cursa a Jocurilor Olirnpice antice - cursa pedestrasilor lnarmati - a fost introdusa in 520 I.Hr. Participantii erau goi, cu exceptia protectiei pentru picioare ~i a coifurilor, ~i trebuiau sa i~i care scuturile

in timp ce alergau in cursa.

• INTRODUCERE •

A

Inceputurile

sportului

O amenilor le-a placut dintotdeauna sa se intreaca unii cu altii, In vremurile preistorice, un vanator care alerga repede ~i putea arunca cu precizie cu piatra sau sulita era un membru valoros al tribului. Grecii antici organizau probe atletice in timpul eeremoniilor religioase. In 776 LHr a avut loc 0 competitie sportiva in cinstea lui Zeus/ eel mai mare dintre zeii greci. La primele Jocuri Olimpice, atletii de pe tot cuprinsul tarii se reuneau pe un stadion in valea Olimpia pentru a-si testa viteza, forta si indemanarea. Aceste jocuri aveau loc 0 data la patru ani ~i mult timp doar barbatii au putut privi sau participa la aceste curse. Jocurile au continuat cateva secole dupa cucerirea Greciei de catre romani, pana cand imparatul roman Teodosius I le-a pus capat in 394 d.Hr. Dupa aproape 1500 de ani, ruinele stadionului olimpic au fost descoperite de catre arheologi. Baronul francez Pierre de Coubertin a propus organizarea Jocurilor Olimpice internationale modeme. Primele jocuri din noua era a Jocurilor Olimpice au avut loc

la Atena in 1896.

CAMPIONUL SA TRAIASCA Campionii olimpici ai zilelor noastre primesc medalii de aur. Eroii sportivi ai Greciei antice erau tncoronati

cu cununi de lauri, dupa cum puteti vedea pe aceasta vaza,

6

CURSA SPECTACUlOASA

In 680 'I.Hr, cursele de care trase de patru cai au fost adauqate in programul celei de-a 25-a editii a Jocurilor Olimpice. Pe pista hipodromului s-au

intrecut, ciocnindu-se ?i uindu-se,40 de care.

TORTA OLIMPICA

APrinderea flacarii este punctul culminant al ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice moderne, inca din 1936. 0 torta aprinsa este adusa de atletil cursei de stafeta din Olimpia, locul

de desfasurare a primelor Jocuri Olimpice, pana in orasul in care urmeaza sa se desfasoare Olimpiada. Torts este folosita pentru aprinderea flacarii olimpice care arde deasupra stadionului pe toata perioada intrecerilor. Hacara este un simbol

al natiunilor ?i al atletilor care concureaza pasnic in spirit sportiv.

(") I'1l

't:l

iil 3

c VI I'1l

Q} n o

..... a. Q}

n Q}>

d-.

I.C Q}< ,....

o

.....

o

.....

'-o r» c

:::!.

o

.....

EROUl DISCUlUI Printre probele care s-au rnentinut inca de la primele Jocuri Olimpice se numara aruncarea discului.

Pe aceasta vaza din Grecia antics se poate vedea un discobol care scoate din pamant carliqul ce mares distanta la care a fost aruncat discul.

AqlUNE IN TEREN Fiecare turneu de tenis important are o sectiune pentru femei ?i una pentru barbati, campionatele desfasurandu-se in partide de simplu ?i dublu. Adesea, exista 0 sectiune mixta in care femeile ?i barbatii joaca impreuna. Fotografia ilustreaza un meci feminin la dublu ce se desfa?oara pe un teren cu gazon.

• FILEURI ~I RACHETE •

Tenis

de camp ~i tenis de masa

C avalerii care se intoreeau in Franta din eruciade in urma eu 800 de ani au adus eu ei un joe eu mingea, eunoseut in prezent sub denumirea de tenis. Europenii 11 jueau in interior, adesea intr-o manastire sau intr-un palat. Era eunoseut sub denumirea de tenis regal sau tenis de eurte. La inceput, mingea era lovita eu mana goala. Apoi au

fost folosite manusi, dupa aeeea 0 bata sau 0 paleta,

Introdueerea, in sec. XVI, a unei plase eu fibre a permis jucatorilor de tenis regal sa loveasca mingea eu mai multa forta. Maiorul Walter Wingfield a introdus in Anglia, in 1874, tenisul pe gazon, inspirandu-se din joeul grecilor antici numit sphairistike. insa tenisul modern a aparut in anul 1877, cand s-a tinut prima editie a eampionatului Angliei, turneul

de la Wimbledon. in prezent, turneele au loe pe suprafcte

de joe eu zgura sau sintetiee, mai rar pe iarba.

Tenisul poate fi jueat la simplu, eu un singur jucator la fieeare capat al terenului,

sau la dublu, eu doi jucatori

impotriva altor doi.

ECHIPAMENTUL DE TENIS Jucatorii de tenis folosesc 0 racheta cu corzi ?i 0 minge de pasla, in timp ce jucatorii de tenis de rnasa folosesc

o paleta solida de lemn ?i 0 minge u?oara din celuloid.

VITEZA ~I INDEMANARE Cu 0 piasa ?i un teren in miniatura, tenisul de mass of era senzatia captivanta a jocului

de tenis la 0 scara red usa.

Tenis de masa

Tenis de camp

~TIATI cA ...

Pana In anii 1960, majoritatea jucatorilor de tenis erau amatori ~i nu ca~tigau bani din acest joe? Astazl, jucatorii de top pot ca~tiga premii de milioane de dolari jucand In circuitul mondial profesionist.

JOCUL DE PING-PONG

Tenisu, de mass sau ping-pongul a aparut

la sfarsitul sec. XIX ca 0 versiune de interior In miniatura a tenisului. Termenul Ping-Pong a fost introdus de un furnizor al vechiului echipament

de tenis de masa ~i imita sunetul produs de minge la lovirea paletei ~i a mesei. Primele mingi erau

din cauciuc sau din pluta acoperlta cu panza. Introducerea mingii din celuloid a facut ca jocul

sa devlna 0 adevarata proba a reflexelor ~i a lndemanarii. In prezent, ping-pongul este jucat

in toata lumea. Este foarte popular in China unde copiii Invata sa joace pe mese din beton construite in curtile scolilor,

n teren de tenis are 23,77 m lungime si 10,97 m latime.

Fileul are 0,91 m inaltime, fiind situat in centrul terenului.

UN JOe PENTRU REGI

Tenisul regal si-a castiqat popularitatea incepand cu sec. XII. In sec. XVI, regele Henrie VIII al Angliei era atat de pasionat de acest joe tncat a construit un teren in curtea palatului Hampton.

->

::J

[I} (I) .....

U~OR

~I RAPID ,

Paletele de badminton

sunt foarte usoare, Sportivii pot trimite fluturasul in aer

cu 0 viteza de pana la 160 km/ora.

• FILEURI ~I RACHETE •

Badminton ~i volei

JOCURI SIMILARE Un teren de volei are 18 m lungime ?i 9 m latime. Acesta este mult mai mare decat un teren de badminton, care are 13,4 m lungime ?i 6,1 m latime.

A

In joeul de badminton jucatorii folosese raehete eu plase

pentru a lovi fluturasul ~i pentru a-l expedia peste fileu.

Un jucator ca~tiga un punet daca fluturasul eade jos in terenul adversarului. Joeuri asemanatoare erau jueate in China ~i India antics. Sportul nu avea nume, insa in anii 1870 Dueele de Beaufort, un mare sportiv englez, l-a botezat badminton intr-o invitatie adresata oaspetilor sai. Joeul de volei are,

de asemenea, un fileu inalt, dar jucatorii nu folosese raehete. in loeul aeestora, ei pot lovi mingea eu oriee parte a eorpului de la brau in sus. Majoritatea loviturilor sunt efeetuate eu

una sau eu ambele maini si jucatorii nu au voie sa tina sau sa arunee mingea. Exista doua forme ale aeestuijoe. Voleiul de plaja se joaca in aer liber, eu cate doi jucatori pe fieeare parte a fileului. Versiunea clasica de volei se desfasoara in sala eu cate sase jucatori in fieeare echipa.

JOC DE ECHIP.A.

Jucatoarea de volei pe plaja trimite mingea cu cea mai puternica lovitura de atac din volei, nurnita spike. Adversara de la fileu sare la blocaj, iar coechipiera ei se pozitloneaza pentru a recupera mingea, daca blocajul nu va reusi,

LOVIND FLUTURA~UL

Badmintonul este un joe rapid. Jucatorii trebuie sa fie foarte agili ?i sa aiba reflexe bune. Se poate juca in doi sau pe perechi, ca in imagine.

10

Linia de fund

Linia de serviciu
pentru simplu
Linia de serviciu
pentru dublu
Linia de serviciu "
:<5
la fileu "
"0
.5
c:
Fileu <1.1
Cl.
>~ I '>co
~ '.".
<1.1 ~
"0 l~T ~
I.~ "I co
c: " 'c
:.:::; >co- ~ l:.=i
.".c_ c:
z.~ <1.1
vI
<1.1'" <1.1
"02 "0
"'.., '"
:~ ~ 'c
....Jc..:.::::i
Teren de badminton Linia de atac

Linia de centru, fileu

Linia de atac

Teren de volei

SCENA MONDIALA Voleiul este foarte popular in lumea intreaqa. Echipele

nationale se intrec 0 data la patru ani la Jocurile Olimpice ~i o data la doi ani in Campionatul Mondial. Japonia, China, Cuba ~i

Statele Unite ale Americii sunt natiunile cu cele mai puternice echipe de volei.

FLUTURA~UL

Chinezii antici din dinastia Han jucau 0 versiune a badmintonului folosindu-si picioarele. Primul fluturas era facut dintr-o bucata de dop cu pene infipte in ea. Era atat de instabil in aer tncat a

fost poreclit .tremuriclul". Oamenii au lncercat sa inventeze un fluturas care sa se com porte intr-un mod previzibil, in 1900, aparand unul in forma de butoi ~i altul cu pene drepte, patru ani mai tarziu. .Pasarea" moderns (cum este numit in Statele Unite) are 16 pene de gasca infipte lntr-un dop rotunjit. EI contine la baza 0 greutate mica

de plumb care face ca fluturasul sa zboare drept. Huturasii produsi in rnasa sunt adesea

fabricati din plastic.

JOCUL DIN INCHISOARE

Peretii inchisorii Fleet din Londra serveau drept teren gata

trasat pentru detinutii din

sec. XVIII care i~i petreceau timpul jucand racquets.

• FILEURI SI RACHETE •

Squash

Acest sport are ca prototip un joe din anii 1700, denumit racquets. Acesta a fost jucat pentru prima oara de detinutii din inchisoarea Fleet din Londra. Mai tarziu, ~i aristocratia din Anglia a inceput sa practice acest sport. Jocul a devenit si mai popular dupa ce elevii

de la Harrow, 0 scoala publica din Anglia, au inceput sa foloseasca 0 minge moale din cauciuc. Intr-un tarziu au fost construite terenuri acoperite. In jocul de squash, mingea poate intra in contact cu oricare dintre cei patru percti, cu conditia sa loveasca peretele din fata la fiecare lovitura, Mingea poate, de asemenea, sa atinga podeaua, insa nu ~i tavanul. Jocul de squash este practicat in societate, ca un

joc competitional, fiind organizate anual campionate. Un

joc foarte asemanator cu eel de squash, numit racquetball,

a fost inventat in anul 1950 de americanul Joe Sobek din Greenwich, in Connecticut. Acesta este jucat, de asemenea,

pe un teren cu patru pereti, fiind insa considerat mai u~or deoarece este folosita 0 minge mai mare care poate sari mai

sus decat mingea mai mica din jocul de squash.

VIZIONAREA

Majoritatea partidelor din campionate sunt jucate pe terenuri care au pereti din plastic rezistent ~i transparent. Spectatorii

~i camerele de filmat pot urrnar: clar jocul, Insa jucatorii au 0 viziune tncetosata a exteriorului terenului, pentru a nu fi distrasi de oamenii ce se mi~ca in afara terenului.

12

EXPLOZIE DE ENERGIE

Squash-ul este un sport energic, iar jucatorii trebuie sa fie agili ~i In forma. In mod normal estejucat de doua persoane care lnscriu puncte men1inand mingea In joe In timp ce 0 lovesc de un pe'rete. Jucatorii

pot lovi"Jlingea frontal sau

ul ca-in enis.

TERENUL Un teren de squash este 0 zona complet imprejrnuita, de 6,40 m latime ~i 9,75 m lungime. Podeaua ~i cei patru pereti sunt rnarcati cu linii cu latimea de 5 cm care indica suprafata de joe,

<-_; .

~

'1> io

Careul de "0-

.",serviciu

';Jumatatea terenului

~ .

'"

.;3 Careulde

servrciu

\ \ \

\.

."

o MINGE RAPIDA

rs: sau jai alai este, poate,

eel mai rapid joe cu mingea din lume. Este asernanator jocului de squash, dar se joaca pe un teren mult mai mare. In loeul rachetei, jucatorii folosese un cos eurbat de 90 ern, care este atasat

unei manu~i prinse strans de --::::

incheletura mainii. Acest lucru \.-~

Ie permite sa prinda ~i sa arunce ";,;:

mingea la viteze extrem de mario Cateodata, jucatorii poarta cii~ti pentru a-~i proteja caput. Jocul este popular in Mexic ~i In alte tari vorbitoare de limba spaniola, Desi pelota inseamna "minge mica", versiunea modems se [oaca

eu 0 minge de dimensiunea celei de baseball.

ECHIPAMENTUL In squash se folosesc 0 minge mica ~i 0 racheta usoara cu coada lunqa, Jucatorii de racquetball utilizeaza o racheta mai grea cu coada mai scurta ~i 0 minge mai mare.

enis de camp si tenis de mas a c:;I?

HOCHEIUL PE GHEATA

Hocheiul pe gheata este un sport olimpic ~i se practice mai ales iarna in America

de Nord ~i in nordul Europei. Portarii poarta costume de protectie, inclusiv masti pentru a se apara de loviturile pucului.

HOCHEIUL PE IARBA

La hocheiul pe iarba jucatorii trebuie sa loveasca mingea cu partea plata a crosei, Indemanarea ~i lucrul in echipa sunt doua dintre cele mai importante aspecte ale hocheiului pe iarba modern. Sportul este mai slab raspandlt decat hocheiul pe qheata.

-----II W11 ~ --

• URMARIND VICTORIA •

Hochei ~i lacrosse

J ocul de hochei s-a dezvoltat din numeroasele jocuri simple care utilizau un bat ~i 0 minge. Grecii ~i egiptenii antici, amerindienii si aztecii jucau un joe asemanator cu eel al irlandezilor, numit hurling. Aceste jocuri erau foarte brutale ~i semanau mai mult cu 0 incaierare decat cu un sport. Regulile sportului modem de hoehei pe iarba au fost introduse in

mod oficial in Anglia in 1880. Este jucat de doua echipe formate din 11 jucatori, barbati sau femei. Ca ~i la fotbal,

obiectivul jocului este sa se marcheze prin introducerea mingii in poarta echipei adverse. Hocheiul pe gheata este o combinatie dintre hocheiul pe iarba si patinajul pe gheata ~i are echipe formate din doar sase jucatori. Este un joe dur, desi faulturile, adica piedicile sau loviturile administrate adversarului, sunt penalizate. Sportul a fost inventat in Canada. La inceput se utiliza 0 minge de cauciuc. Ea a fost mai tarziu inlocuita de puc, un disc tare

si plat din cauciuc care poate aluneca pe gheata la viteze foarte mario

Crosa standard

de hochei pe ghea1a

Crosa portarului

la hochei pe ghea1a

Crosa de Lacrosse

Linia de tu~a

14

TERENURILE

Terenul de hochei pe iarba (stanqa) are 91,4 m lungime ~i 54,8 m latime. Ringul de hochei pe gheata (sus) poate avea 56 - 61 m lungime ~i

26 - 30 m latime.

BANDY-BALL o forma timpurie de hochei cunoscuta sub numele de bandy-ball este ilustrata pe un vitraliu din catedrala Gloucester din Anglia, construita in 1360.

LACROSSE

Lacrosse este numele pe care colonizatorii !rancezi I-au dat jocului amerindian baggataway. In locul unui bat curbat, se utiliza un bat cu piasa la capat pentru aruncarea, prinderea ~i mentinerea mlnqii,

La baggataway participau pana la 500 de jucatori ~i jocul se transforma adesea intr-o Iupta, care se putea solda cu morti ~i raniti. In 1763, Pontiac, seful tribului Ottawa, a organizat un joc in afara portilor Fortului Michillimackinac. Cand soldatii englezi au iesit sa priveasca, amerindienii i-au atacat ~i au capturat fortul, Regulile lacrosse-ului modern au fost formulate in 1876 de catre Dr. George W. Beers, un stomatolog din Montreal. Aceasta gravura din 1855 ni-i infati~eaza pe amerindienii care jucau baggataway pe gheata.

JOC DE VITEZA Lacrosse-ul modern este unul dintre cele mai rapide sporturi de echipa. Jucatorii folosesc 0 minge solida de cauciuc care nu poate fi atinsa cu mana. Echipele feminine au 12 jucatoare, iar cele masculine, 10 jucatori,

in Fotbal ~

Linia de fund

""

~

Lini e c ntru !!

!----+-___,I----I~

'"

·c

::J

--I ry; .____I -_

• URMARI D VICTORIA •

STATURA CONTEAZA

Inaltimea este un mare avantaj pentru un jucator de baschet. Nu este deloc surprinzator faptul ca in Asociatia Nationala de Baschet sunt jucatori care au 0 lnaltime de peste 2,1 m.

Baschet ~i netball

D octorul canadian James Naismith dorea ca elevii sai sa poata juca un sport in sala, in timpul iernilor reci din Massachusetts. In 1891, el a inventat baschetul. Acest

joc rapid cu cinci jucatori in fiecare echipa este, in prezent, cel mai popular joc de echipa din lume. Jocul este foarte apreciat

in Statele Unite ale Americii, unde cei mai buni baschetbalisti joaca in Asociatia Nationala de Baschet. Scopul baschetului

~i al netballului (un joe asemanator) este de a obtine puncte

prin introducerea mingii printr-un cerc sau cos pozitionat la aproximativ 3 m deasupra solului. Jucatorii pot trece cu mingea prin teren, in timp ce alearga si dribleaza mingea pe sol sau 0 pot pasa unui coechipier. Jucatorii de netball pot misca rningea doar daca 0 paseaza la coechipieri. Natiunile de top in jocul de netball se intrec in Campionatul Mondial. Natiunile cu echipe de baschet iau parte la Campionatul Mondial, precum ~i la Jocurile Olimpice.

Cercu central

Teren de baschet

<>

'" QJ

-0

'"

QJ

E

~

Linia transversa Iii

Cercul central o

Teren de netball

DIMENSIUNEA TERENULUI

Un teren de netball are 30,5 m lungime ~i 15,2 m latime. Un teren de baschet are 28 m lungime ~i 15 m latime.

PASELE Netball-ul, practi principal de catre femei, presupune 0 conditie fizica ~i atletica deosebita, Echipele cele mai puternice Ie au Australia, Noua Zeelanda ~i Jamaica.

KORFBALL Korfball este un joe ce searnana cu baschetul ~i cu netballul.

Echipe mixte de barbati ~i fernei, formate din cate sase jucatori, joaca pe un teren (adesea In sala) de dimensiunile celui de fotbal.

CO~ SPECTACULOS

Loviturile spectaculoase, precum slam dunk-ul, In care mana atacantului este pozitionata deasupra cosului pentru

a Impinge mingea prin inel, au transformat baschetul intr-unul dintre cele mai antrenante sporturi de echipa,

POK-TA-POK

,..

In Antichitate, mavasii ~i toltecii din America

Centrala practicau pok-ta-pok, un joe In care trebuiau sa introduca 0 minge de cauciuc prin inele de piatra fixate la 0 Inaltime de aproximativ 8 m pe un perete. Jucatorii aveau voie sa loveasca mingea numai cu genunchii. umerii sau soldurile. Nu era eonsiderat

un sport. ci un ritual sacru. Capitanli eehipelor care pierdeau erau uneori decapitati, Unul dintre uriasele stadioane de piatra In care erau organizate aceste jocuri exista ~i in zllele noastre in Chichen ltza, in Mexic.

17

MARIMEA MINGII o minge de baschet este mai mare ~i mai grea decat cea de netball.

Circumferinta unei mingi de baschet este de 75-78 ern,

iar a unei mingi de netball de 71 em.

INCREDIBIL, DAR AD EvARAT

CAPUL sus

Jucatorii de fotbal pot folosi capetele ~i picioarele pentru a controla mingea, pentru a 0 pasa sau pentru a inscrie goluri, dar nu au voie s-o atinga cu mana.

-----II ~II---- -

• URMARIND VICTORIA •

Fotbal

Arheologii au gasit numeroase indicii pentru a demonstra ca civilizatiile antice jucau 0 versiune a fotbalului cu balonul rotund. Printre

obiectele gasite intr-un mormant al unui faraon egiptean se gase~te ~i aceasta minge, care este astazi expusa la British Museum.

Fotbalul european sau fotbalul de asociatie, cum

a fost numit initial, este mai eunoseut dec at eel american. Majoritatea eulturilor antiee, inclusiv eea

chineza ~i romana, aveau un joe care presupunea lovirea

eu piciorul a unui obiect asemanator unei mingi. Vikingii foloseau capetele dusmanilor, altii utilizau vezici ale animalelor sau gheme din carpe, In anii 1800, in scoli si universitati se jueau diferite forme ale jocului. In

1848, la Cambridge a fost redaetat un cod de reguli. Asociatia de Fotbal a fost fondata in Anglia in 1863.

Fotbalul este un joe de echipa eu 11 jucatori de fieeare parte. Seopul joeului este de a marea prin introdueerea mingii in poarta adversa. Jucatorii i~i pot folosi picioarele, eoapsele, pieptul, eapul - orieare parte a corpului eu exceptia mainilor ~i

a bratelor - pentru a eontrola sau

a lovi mingea.

JOCUL DE STRADA

Tineri entuziasti ai fotbalului din

lumea intreaqa joaca fotbal pe strada, Numerosi campioni de fotbal si-au inceput carierele pe strazile din cartier.

jucatorul i~i ridica picioarele pe parnant ~i loveste mingea cap. Chiar daca au fost marcate goluri spectaculoase prin aceasta lovitura, aceasta nu este tncercata prea des pentru ca are un grad mare

de dificultate.

18

TERENUL Terenul standard de fotbal are 0 lungime de 100-118 rn si 0 latime de 64-73 m.

o linie de aproximativ 16,5 m de la fiecare poarta rnarcheaza careul din care se da lovitura de pedeapsa. Daca un aparator comite un fault in acest careu, echipei

adverse i se acorda 0 lovitura de pedeapsa,

0..: • + .... :.,. ~ ~

~,. ~+ ..

Linia de margine

JOCURI MIXTE

Datorita faptului ea fotbalul este un joe bazat mai deqraba pe indemanare decat pe forta, fetele pot partieipa

Ja competitii mixte alaturi de baieti, Insa, atunei cand sunt mai mari

ca varsta, fetele ~i baietii joaca

de obieei In ligi separate.

JOCUL MONDIAL

Pe la inceputul sec. XX, fotbalul era practicat in Europa ?i America de Sud. Astazi, acesta se joaca in cca 200 de tari.

CUPA MONDIALA

Echipele nationale de fotbal se intrec din patru in patru ani pentru a hotari cine va participa la Campionatul Mondial. In turneu se inscriu aproape 170 de tari ~i echipele lor joaca intr-o serie de meciuri de eliminare pentru a decide cine se va califica in finala, La fel ca la Jocurile Olimpice, este 0 mare onoare pentru 0 tara

sa gazduiasca un Campionat Mondial, Prima finala a Cupei Mondiale a avut loc in 1930, in Uruguay. Echipa qazda a invins Argentina cu

4 la 2. Brazilia (in imagine echipa dupa victoria din finala anului 1994) este natiunea eu cele mai multe trofee in istoria Cupei Mondiale.

~Singuful jucator de pe teren care are voie sa puna mana pe minge este portarul, insa acesta tr.e.buie·sa ramana in zona cunoscuta sub numele de

careu, Arei;' atacantul a depssit aparatorul, dar nu a reusit :s,a trimlta mingea pe langa portar pentru a marca un qol.

B aseballul este sportul national al Statelor Unite ale Americii. Se joaca in aproape toate colturile lumii ~i este deosebit de popular in Caraibe,

in America Latina si in Japonia. Se crede ca are la origine jocul de rounders, un sport care a inflorit in

Anglia sec. XIX. Baseballul se joaca pe un teren in forma de diamant, fiind doua echipe cu cate noua jucatori, Punctele sunt obtinute atunci cand sportivul care loveste nimereste mingea lansata de aruncator (pitcher) ~i completeaza un circuit intrcg al celor patru baze. Jucatorii care lovesc (batter) pot face aceasta oprindu-se la oricare dintre baze sau lovind mingea atat de sus, incat sa poata completa circuitul fara a se opri. Aceasta se

numeste lovitura de circuit. Una dintre echipe loveste in timp ce cealalta echipa se afla in teren. Ambele echipe au dreptul sa loveasca de noua ori, fiecare repriza numindu-se inning.

Baseball

• BATA ~l MINGEA •

Softball

Baseball

BATE ~I MINGI

Bata standard de baseball este, de obicei, mai grea si mai lata decat cea de softball. Bata T-ball este ideala pentru copiii mici. Observati cat de mica este bata cia sica in comparatie cu cea de softball.

TINTA FIXA

T -ball este 0 versiune modificata a baseballului. Mingea nu mai este lansata de aruncator, ci este asezata pe un suport. Astfel este

mai simplu de lovit.

T-ball

REGULA ALUNECARII eel care loveste mingea parcurge circuitul bazelor

?i aluneca spre ultima baza. Daca adversarul prinde mingea ?i calca baza sau

ll intrece pe alerqator pana la 0 baza, alerqatorul este eliminat.

22

DIAMANTUL

Daca numaram ~i baza de plecare, pe un teren de baseball exists patru baze. Distanta de la 0 baza la alta este

de 27,4 m. Aruncatorul lanseaza mingea

de pe 0 movila care se afla la 18,4 m departare de cel care loveste, acesta din urma fiind asezat la baza de plecare,

••• I •

. «,*~~tnrl I ?i arbitrul se .gh'efn"uiesG spatele bazei, ln timp ce advers'ar1i1 .:".

loveste mingea aruncata spre el.: ~

Cand eel care loveste rateaza mingea sau aleqe sa nu 0 loveasca, momentul numeste strike. Dupa trei strike,

I care loveste este eliminat.

FRATELE MAl MIC AL BASEBALLULUI

SOftballul a fost inventat ca 0 versiune

In sala a baseballului. Initial se numea kitten ball (mingea pisicii) sau soft ball pentru ca era mai moale dedit cea de baseball. Datorita faptului ca este lansata cu 0 miscare a antebratului. este mai simplu de lovit cu batao Softballul are sapte ?i nu noua inning,

~i 0 distanta mai mica de camp intre eel care arunca ~i eel care loveste. Softballul este jucat de catre femei ~i barbati din lumea lntreaqa

ca un sport competitiv ~i de societate. A fost indus pentru prima oara ln programul Jocurilor Olimpice in 1996. Astaz], cea mai competitive forma a jocului este softballul feminin rapid. Mingea este lansata tot

din antebra], dar cu 0 viteza mai mare.

n s=

3

Vl ",

" o

Q.l ~ ",

or

(") ",

o 0- < ;:;: s= ..... Q.l<

a. ",

(")

~

s=

i : .. : -v.; '

$TIATI cA ...

Golful a fost foarte popular In anii 1450, insa parlamentul scotian I-a interzis crezand ca-i sustrage pe oameni de la tragerea cu arcul, Cand Regina Maria a Scotiei (sus) a devenit prima jucatoare de qolf in anii 1500, jocul

s-a raspanditrnai mult ca niciodata,

• LA TINTA •

Golf

Nimeni nu stie cu exactitate cand a aparut jocul de golf. Unii au sugerat di primul jucator de golf a fost un cioban din Scotia care lovea pietrele cu batul sau incovoiat (carja]. Cand a trimis din greseala 0 piatra intr-o vizuina de iepure, a inceput sa se joace cu un prieten, pentru a vedea care este mai bun la introducerea pietrei in gaural Multe alte culturi, precum cea chineza, celtica si olandeza, practicau jocuri asemanatoare, Scopul jocului de golf este lovirea unei mingi de la punctul de start, cunoscut drept "tinta", in gaura de pe teren, avand la dispozitie un anumit numar de lovituri. 0 partida de golf se joaca pe un teren cu noua sau 18 gauri, iar jucatorul care termina cu eel mai mic numar de lovituri este dedarat invingator. Primele mingi de golf erau fabricate din lemn, ca si crosele, mai tarziu, producatorii de erose adaugand capete de lemn, fier si otel, Mingea eu miez

de eauciuc a fost introdusa in see. XX.

LOVITURA DE START Jucatoril se preqatesc pentru prima asezand tinta la sol. Ei pun apoi mingea jos ~i 0 lovesc cu crosa cu cap de lemn, numita crosa conducatoare,

ORIGINEA GOLFULUI Biserica St. Andrews din Scotia reprezinta locul de origine al golfului modern. Clubul construit pe acest teren, the Royal and Ancient Club, a stabilit primele reguli ale jocului, British Open, una dintre cele mai mari competitii mondiale, a fost adesea orqanizat pe acest teren.

CAPCANE PENTRU JUCATORII IMPRUDENTI

Terenurile de golf cuprind capcane, precum bancuri de nisip sau buncare, Daca 0 minge aterizeaza aici, este foarte dificil pentru jucator sa execute

o lovitura buna,

a. ::I

~

I o

2

::I a. Q)c

a. r1)

IC o

::5

CADDY

I\.

In vechea Scotie termenul era

folosit pentru a descrie pajii sau mesagerii. In timp, baietii care transportau ~i curatau crosele jucatorilor de golf instariti au fost denumiti caddies. In prezent,

se folosesc carucioare motorizate, Insa baietii care insotesc jucatorf Inca mai due gentile

de golf ale sportivilor

de top In turnee. Eiau cunostinte importante despre joe. iar sfaturile lor sunt apreciate de jucatorii profeslonistl de golf.

ECHIPAMENTUl DE BAZA Gentile de golf sunt folosite pentru a transporta crosele, mingile ~i tintele.

Crosele au denumiri diferite ~i fiecare este utilizata pentru un anume tip de lovitura,

Den umita ~i crosa conducatoare, este folosita pentru loviturile lungi.

Crosa cu capat de fier

Este folosita pentru loviturile cu raza medie de actiune.

Putter

Este folosit pentru taparea sau introducerea mingii in qaura,

I

,Ajlati mai multe in'Biliard, pool si snooker

!

~TIATI cA ...

in primele jocuri se foloseau bile descentrate de piatra, iar din 1409 s-au introdus bilele de lemn. Inclinarea care se producea de partea mai grea a bilei a fost introdusa in sec. XVI pentru a face jocul mai interesant.

-----0-----

• LA TINTA •

Bile st popice

omanii au introdus jocul de bile in tarile europene cunoscute acum drept Franta, Germania si Marea

. Italienii inca il mai practica cu cateva diferente nesemnificative, numindu-l bocce. Majoritatea jocurilor cu bile au drept scop aruncarea lor pentru a se rostogoli langa bila tinta, numita the jack. Jucatorul sau echipa castigatoare este cea care

a rostogolit eel mai mare numar de bile in apropierea bilei tinta. Jocul poate fi jucat in doi sau in echipe formate din doi pana la patru jucatori, Jocul de bile pe peluza se practica pe suprafete plane de iarba, dar in cazul jocului de bile crown green, peluza este inclinata putin spre centrul spatiului verde. Jocul practicat in interior, numit si carpet bowls (bile de covor), este foarte asemanator cu jocul de bile pe peluza doar ca este jucat pe

un covor verde din material sintetic. eel mai cunoscut jucator

de bile din istorie este navigatorul englez Sir Francis Drake. Legends spune ca, in 1588, acesta a refuzat sa intre in lupta

cu vasele de razboi ale Armadei spaniole inainte de a-~i termina partida de bile.

JOCUL CU BILE

in sec. XIX, pe tot cuprinsul Europei se jucau varlatii ale jocului de bile. Italienii jucau bocce, englezii practicau jocul de bile pe gazon, iar francezii se relaxau cu un joc de bile numit oetoncue. precum vedeti in imagine.

BILE DE MARMURA

Jocul cu bile mici de marrnura este la fel ca cel de bile, doar ca e la 0 scara mai mica. Jucatorli sunt recompensati pentru lovirea bilei tinta sau pentru lnlaturarea bilei adversarului.

CURLING ~I SOOPERS Jucatorii de curling qliseaza 0 piatra pe gheata dintr-o zona tinta spre alta, aflata la 0 distanta de 34 m. Jucatorii nurniti soopets matura qheata Tn fata pietrei, pentru a indeparta obiectele care Ti stau ln cale, sporindu-i astfel viteza.

Minge de popice

MINGI DlFERITE Mingea pentru jocul de bowling cu zece popice poate cantari pana la 7,2 kg. Bila pentru jocul de gazon are pana la 1,59 kg,

iar cea de lemn doar 1 kg.

MINGI CU DEVIERE Devierea unei mingi de la jocul de bile 0 face sa

Bila de gazon se rostoqoleasca Inclinata lntr-o parte. In imagine,

jucatorii rostogolesc bila pe 0 traiectorie curbata pentru a 0 aduce cat mai aproape de bila tinta.

POPleE, LOVITURI $1 PISTE

I a jocul de popice, 0 minge mare se rostoqoleste Lde-a lungul unei piste de lemn, Tn lncercarea de a darama un set de popice dispuse triunghiular. Prima pista de popice a fost culoarul din interiorul unei biserici ~i jucatorii erau clerici europeni. Jocul a fost adus Tn SUA de catre olandezi In sec. XVII ~i a devenit popular in anii 1950 cand a fost inventat aparatul care Tnlocuia automat popicele daramate cu altele asezate in pozitie co recta. Daramarea tuturor popicelor cu 0 singura minge este cunoscuta sub numele de strike.

Creta

Jucatorii freaca cu creta capatul tacului pentru a-I impiedica sii alunece pe bilii.

Prelungitorul curbat Jucatorii lovesc bila cu ajutorul unui prelungitor curbat plasat deasupra altei bile care Ie sta in cale.

Prelungitorul in cruce Jucatorll i~i pot sprijini tacul pe prelungitorul in cruce daca bila nu Ie este accesibila.

PE STRAZI

Crochetul a avut ca prototip vechiul joc poll moll, in care se folosea un ciocan de lemn pentru a conduce 0 minge prin inele de fier pozitionate la diferite distante de-a lungul unei alei sau a unei strazi. 0 strada din Londra, pe care se practica acest joe, a

fost ulterior denumita

Pall Mall.

--------0---· --

• LA TINTA •

Biliard, pool ~i snooker

S e presupune ca biliardul a luat nastere atunci rand timpul neprielnic ii tinea in casa pe jucatorii impatimiti de bowling ~i crochet. La inceput, jucatorii deplasau mingea pe podea cu un taru~, inlocuit mai tarziu cu un bat cu varf conic, denumit taco Jocul era practicat pe 0 masa acoperita cu material verde

care simboliza peluza. Biliardul a constituit punctul de pomire

al jocurilor de snooker si pool care, in anii 1940, au devenit mai populare decat biliardul. Biliardul se joaca numai cu trei bile,

una rosie si doua albe, snookerul cu 15 bile rosii, sase bile in alte culori ~i 0 bila alba. Pool, denumit si biliard cu buzunare, are 0 bila alba ~i 15 bile colorate ~i numerotate. In prezent, toate cele trei jocuri sunt practicate pe 0 mas a dreptunghiulara cu buzunare la colturi ~i lateral. Punctele se inscriu prin introducerea bilelor

in buzunare cu ajutorul bilei albe.

28

Tacul

Tacu I standard este un bat cu varf conic, a carui lungime nu trebuie sa fie mai mica de 95 em.

Juditorii i~i desfac palma ~i folosesc degetul mare ?i cel aratator pentru a se ghida

la executa rea unei lovituri.

Bila

A~EZAREA

La inceputul unei partide de pool, jucatorii plaseaza 15 bile intr-un

cadru triunghiular. Apoi, scot cadrul ?i executa prima lovitura a partidei sparqand aceasta forrnatiune cu bila alba.

OCHIREA BILEI Snookerul a fost inventat in India, in 1875, de ofiterii armatei britanice care doreau 0 versiune mai captivanta a biliardului. In prezent.jucatori de snooker profesionisti ca?tiga premii mari in bani in cadrul campionatelor televizate, inclusiv la Campionatul Mondial.

EXECUTAREA LOVITURILOR

Un jucator de biliard poate marca puncte prin introducerea uneia

dintre cele trei bile, asa cum incearca jucatorul din imagine, sau prin executa rea unui "tun".lntr-un

tun bila alba loveste pe rand celelalte doua bile. Bila introdusa in buzunar este readusa pe rnasa pentru continua rea partidei.

ApOGEUL ~I DECLINUL CROCHETULUI

La inceputul sec. XVIII,. pall mall era pe cale de disparitie. In anii 1850,

a revenit sub denumirea de crochet. La inceput, jocul si-a castiqat

popularitatea in Franta ?i in Irlanda.

In foarte scurt timp s-a raspandit in Anglia unde, in anii 1860, s-au stabilit regulile de joe, iar in 1868 a fost fondat Clubul Englez de Crochet. Crochetul, un joc linistlt ce presupune mai deqraba abilitate

decat forta fizica, era practicat de persoane de toate varstele. Totusl, de la inceputul sec. XX, numarul de jucatori de crochet, precum ~i cel al terenurilor, a scazut dramatic.

(")

Q.l) r-trD

2: rD

VI C :::l ......

0-

o VI ;:i: rD

-)

:::l

~.

o n c

Q. 1"11 VI :::l o o 7'C" rD

.....

."

POOL In pool, mingile numerotate de la unu la opt sunt complet colorate. Mingile numerotate de la noua la cincisprezece sunt in dungi. Bila neaqra cu numarul opt trebuie introdusa ultima.

A

I nainte de inventarea prafului de pusca, arcurile si sagetile

reprezentau principalele arme folosite in Europa Evului Mediu. Exista numeroase legende despre indemanarea unor arcasi celebri, precum Robin Hood. Dupa aparitia armelor de foe, tragerea cu arcul a inceput sa fie practicat mai mult ca un sport. Exista doua tipuri de tir cu arcul - la tinta si pe camp deschis. Prima presupune ca arcasii sa ocheasca 0 tinta fixa, Cea de a doua are loc in paduri, in aer liber, tintele de diferite dimensiuni fiind asezate la diverse distante, in ambele cazuri, scopul este de a marca puncte prin tragerea sagetii cat mai aproape de centrul tintei. Concursurile pot avea loc in sala

sau in aer liber. Incepand cu anul 1931, se organizeaza

campionate mondiale cdata la doi ani. Acest sport face,

de asemenea, parte din programul Jocurilor Olimpice.

• LA TI rA •

Arcul

§i sagetile

ARCURILE

Majoritatea arcurilor sunt fabricate din carbon sau din lemn. Puternicul arc com pus este folosit pentru tragerile In aer liber, In timp ce arcul incovoiat poate fi folosit atat pentru tir,

cat ~i pentru competitii ln aer liber.

Arcul com pus

TESTAREA PRECIZIEI

Arcasii de azi folosesc aceleasi deprinderi de baza ca ~i strarnosii lor.

in imagine se poate vedea un areas care participa la un concurs de tragere cu arcul la tinta, cea mai cunoscuta proba,

IN ZBOR

Saqetile au 0 aripioars - o coada de pene sau de plastic - ca sa zboare mai bine. Ele sunt prevazute cu varfuri ascutite pentru a se putea lnfiqe

In tinta.

,

SCENA SOCIAtA

Desi areurile ~i sagetile nu mai eonstituiau arme de razboi In Europa sec. XIX,

tirul eu areul era preferat atat

de barbati, cat ~i de femei, fiind

un sport social eompetitiv.

LOVITURILE MAl SCURTE La fel ea tirul eu arcul, popularul joe de darts reprezinta un test al preeiziei. In loeul areului, jucatorii arunca saqetile eu mana.

31

~TIATI cA ...

Anne Boleyn, a doua sotie a regelui Henrie VIII al Angliei, i-a oferit eadou de ziua lui un set de sageti inerustate eu bijuterii.

TREI SAGETI $1 0 TINTA

Darts I~i are originile In Anglia sec. xv, unde jocul a fast introdus ea a aetivitate practicata In saiL Se joaca eu trei sageti din metal, fieeare avand 14 em lungime. Sageiile sunt aruneate intr-o tinta eu diametrul de 45,7 em. Jucatorul se afla la a distanta de 2,7 m fata de aeeasta. Exista multe modalitati de a juea darts ~i una dintre eele mai populare metode este aeeea de a In cepe eu un anumit numar de punete, scazand apoi punetele lnscrise. Ca?tiga eel care ajunge primul la zero.

BLOCAJE CA~TIGATOARE

[ntr-o partida de lupte de arnatori, punctele sunt obtinute daca adversarul este pus la pamant, blocat sau daca scapa dintr-un blocaj Meciul de lupte in stilliber poate fi castiqat printr-un nurnar de tehnici, inclusiv pinfoll, knockoutsau abandon.

Flexarea gleznei in exterior

Greutatea adversarului

~i presiunea asupra gleznei 11 tintuiesc pe luptatorul cazut la pod ea.

Blocarea

piciorului ~i a bratu I ui Cu ajutorul greutatii corporale ~i al apucarii

ferme a piciorului ~i bratului, luptatorul incearca sa 11 pironeasca pe adversar la podea.

Stilul pompierului Unul dintre luptatori l~i dovedeste forta

~i lndemanarea ridicandu-l pe adversar.

ARBITRUL

[ntr-un rneci de turneu, arbitrul poarta 0 banderols rosie pe unul dintre orate ~i una albastra pe celalalt, semnificand culorile fiecarui participant.

• ABILITATI FIZICE •

Luptele

L uptele sunt eel mai vechi sport competitiv. Grecii si romanii practicau lupte corp la corp in competitii preeum Jocurile Olimpice din Antichitate. Amerindienii, chinezii, mongolii si japonezii aveau propriile tehnici de lupta, In toate, adversarii erau neinarmati si incercau sa il puna pe celalalt la pamant prin putere si indemanare. Astazi se practica diferite forme de lupta,

in luptele greco-romane, bloeajele sunt permise doar deasupra taliei si picioarele nu pot fi folosite pentru a impiedica adversarul. in luptele in stilliber exista cateva restrictii cu privire la numarul de blocaje. AtM luptele in stilliber cat si cele greco-romane

sunt sporturi olimpice, iar luptatorii iau parte la 0 serie de etape eliminatorii. Ei concureaza pe categorii de greutate, Limita

de greutate la categoria musca (divizia cea mai usoara] este de 48 kg. Limita pentru gigantii diviziei supergrele este de 130 kg. Wrestlingul se practica in stilliber §i este considerat a fi mai degraba 0 forma de dlvertisment decat un sport.

VIZIUNE ARTISTICA

Luptele erau foarte populare in randul societatii antice qrecesti, romane ~i egiptene. Numeroase opere de arta care au ajuns

pana in zilele noastre infati~eaza luptatori.

STIATI cA ...

Nurnerosi conducatori nationali au fost, de asemenea, buni atleti, Inainte de a deveni presedintele Statelor Unite ale Americii in 1861, Abraham Lincoln era cunoscut in randul colegilor sai de la facultatea de drept ca un luptator foarte bun.

32

SUMO A SUPRAVIETUIT

In Japonia moderna, arta antics a luptelor sumo care facea odlnioara parte din antrenamentul razboinicilor samurai este mai populara ca niciodata. Fiecare luptator de sumo incearca sa-~i tranteasca adversarul, care poate cantarl mai mult de 200 kg, lmpinqandu-l in afara ringului.

(") ",

~

lC c::

TINUTA DE LUPTA

0.. ",

c:: "0 .-+ Q)e

c::

3

Q) c::

lC

~ Q.

I\.

In yagli, luptele

turcesti, adversarii se ung cu qrasime pentru a fi lunecosi ~i dificil de apucat. Luptatorii ru~i se apuca de haine, in timp ce luptatorii japonezi de sumo ii pot apuca pe adversari de centura. In Orientul Mijlociu, unde

centura era semnul importantei unei persoane, intregul ·V

concurs se desfisura in incercarea de a-I apuca pe

adversar de centura ~i de a-I pune la pamant, Statuia

qreceasca de bronz (sus), care dateaza din sec. IV I.Hr, ilustreaza luptatori goi ~i probabil un~i cu qrasime,

iN RING Concursurile de lupte se desfasoara pe 0 saltea de cel putin 4 cm grosime,

in interiorul unui cerc cu diametrul de 9 m. Cercul ro?u denumit zona de pasivitate ii avertizeaza pe luptatori ca se

afla pe marginea saltelei. Unul dintre colturi este marcat cu rosu ~i celalalt cu albastru, sirnbolizand culoarea purtata de fiecare luptator.

• ABILITAJI FIZICE •

KENDO

Kendo era practicat initial de luptatorii samurai din Japonia

cu sabii reale. In prezent, luptatorli folosesc sabii din bambus denumite shiani.

In judo, sportivii i~i dovedesc abilitatea de a-~i arunca adversarul pe pod ea. Aceasta tehnica este denumita in limba japoneaza nagewaza.

Artele martiale

• •

~l scnma

C u mai multe secole in urma, locuitorii din Asia combinau exercitiile fizice cu arta autoapararii. Aceasta forma de antrenament este cunoscuta sub denumirea de arte martiale si include ju-jitsu, kendo si tae kwon do. Judo, care in limb a japoneza inseamna .calea blandetii", deoarece foloseste foarte putina forta bruta, s-a dezvoltat din ju-jitsu ~i a fost admis ca sport olimpic

in anul 1964. Sportivii folosesc atacuri, blocaje ~i fixari la sol.

In karate de autoaparare, adversarii se lovesc si se ataca cu mainile, genunchii ~i coatele. In competitii, loviturile propriu-zise nu sunt permise. Termenul karate inseamna in limba japoneza "cu mainile goale", deoarece nu se foloseste nicio arma. Scrima sau sportul

de lupta cu sabia face parte din Jocurile Olimpice de la prima editie a Olimpiadei modeme, din 1896. Sabiile au fost inlocuite

cu instrumente de scrims speciale, precum fioreta, spada

si sabia usoara pentru scrima.

ECHIPAMENTUL DE SCRIMA

Toate armele de scrims din zilele noastre au

o lama flexibila din otel, In cazul floretei ~i al spadei se loveste cu varful, In luptele cu sabia, pot fi folosite varful ~i marginea ascutita,

Se poarta 0 masca de protectie ~i manu~i.

34

o LOVITURA DIN ZBOR

A

In karate, punctele se obtin prin

intermediulloviturilor de mana sau

de picior. In concursuri, luptatorf i~i stopeaza loviturile lnainte de atingerea adversarilor, pentru a evita ranirea acestora. Deoarece sportul s-a dezvoltat de la 0 forma de autoaparare men ita sa opreasca un atacator, multe din tehnicile de karate sunt prea periculoase pentru

a fi utilizate In competitii, Sportivii marcheaza puncte sirnuland doar loviturile asupra corpului adversarului. Un concurent care foloseste forta flzica excesiva este descalificat.

In tae kwon do se loveste ~i se pareaza ~i cu mana, insa aceasta forma de lupta este eel mai bine cunoscuta pentru gama sa

de tehnici de lovi cu piciorul.

iN GARDA!

Pentru muschetarii francezi din sec. XVII, duelul cu sabiile nu reprezenta doar un sport popular. Cateodata ei se duelau pentru a rezolva 0 nelnteleqere sau pentru a-si apara onoarea. Spadasinii erau adesea raniti sau ucisi In aceste dueluri.

JOCURILE PARALIMPICE Odata la patru ani, cei mai buni atleti din lumea intreaqa cu dizabilitati se In tree In Jocurile Paralimpice. Pe pista, atletii In scaune cu rotile iau parte la probele de sprint ~i alerqari de semifond ~i fond.

• ABILITATI FIZICE •

ARUNCAREA DISCULUI Concurentii probei de aruncare a discului incearca sa arunce cat mai departe un disc de lemn cu marginile de metal.

Aruncarea trebuie executata din interiorul unui cere cu diametrul de 2,5 m.

Pista ~i terenul

C ursele de alergari desfasurate in Grecia cu mii de ani

in urma au fost probabil primele concursuri de atletism. Astazi, alergarile, maratoanele, sariturile si aruncarile

fac parte din lumea pistelor si terenurilor. Ambele categorii

de evenimente - de pista sau teren - necesita 0 mare varietate de abilitati din partea concurentilor. Cu ocazia unui campionat, programul de pista este alcatuit din curse de sprint, de semifond ~i fond, de stafeta, curse cu obstacole si maraton. Evenimentele

pe teren indud competitii de sarituri, cum este saritura in inaltime si in lungime, intreceri de aruncari, cum este aruncarea sulitei,

a discului, a ciocanului ~i a greutatii, Decatlonul pentru barbati reuneste mai multe probe de pista ~i de teren intr-o singura intrecere fermata din zece probe. Heptatlonul este 0 intrecere

cu sapte probe pentru femei. Cele mai importante competitii de pista si de teren sunt Campionatul Mondial ~i Jocurile Olimpice, ambele avand loc odata la patru ani.

MARELE SALT Saritura In Inaltime este 0 proba de atletism In care competitorul isi foloseste toata forta ~i abilitatea pentru a sari deasupra unei bare transversale fara sa 0 dea jos.

CU VARFUL INAINTE Aruncarea sulitei este 0 proba asemanatoare cu cea folosita

la vanatoare sau In razboi, Sulita trebu ie sa se Infiga In pa ma nt la aterizare ~i castiqator este eel care a aruncat la cea mai mare distanta.

36

OBSTACOLE Proba de obstacole lrnbina abilitatile de alergare ~i salt

~i face parte din cornpetitia

de pista. In cazul in care concurentii doboara un obstacol, ei pierd din timp

dar nu sunt penalizati.

JOCURILE OLIMPICE

A

I ntrecerile pe pista ~i de teren alcatuiau programul de baza al Jocurilor

Olimpice din Antichitate fiind la fel de importante ~i pentru cele de astazi, Desfasurat pe stadionul olimpic principal, programul de pista ~i de teren reuneste cei mai buni atleti pe plan mondial. Dupa 0 serie de probe eliminatorii, ln finala intra cei mai buni concurenti, care I~i disputa ca~tigarea medaliilor de aur. Atletii considera 0 medalie olimplca de aur mai presus de orice alt trofeu sportiv ?i de aceea ei se antreneaza mult pentru a fi In forma maxima 'in timpul jocurilor. Aceste probe sunt urmarite de mii de spectatori pe stadionul olimpic, imaginile fiind transmise 'in direct pe tot 'intinsul globului, pentru a fi vazute

de miliarde de telespectatori.

BARA ORIZONTALA

Bara orizontala are 0 inaltime de 2,75 m ~i permite sportivilor sa execute exercitii precum intoarceri ~i priza intr-o singura mana. Executarea unui exercitiu la bara presupune 0 mare fon;a fizica ~i un control deplin. Exercitii la bara

exists doar in competitille

masculine.

• ABILITAp FIZICE •

Gimnastica

Exercitiul la sol este propriu atat barbatilor cat ~i femeilor.

In concursurile pentru femei, gimnasta trebuie sa execute pasi de dans, acrobatii ~i elemente

de qirnnastica.

E giptenii, grecii, chinezii, etruscii ~i romanii practicau acrobatia ca forma de divertisment ~i ca mod de

a demonstra sanatatea si flexibilitatea corpului uman. Aceste manifestari acrobatice reprezinta precursorii gimnasticii competitionale, Unul dintre pionierii gimnasticii modeme a fost Friedrich Ludwig Jahn. In 1881, el a creat

prima scoala de gimnastica in aer liber ~i a introdus aparate precum paralelele ~i inelele. Gimnastica

a devenit foarte populara in Europa ~i a fost unul dintre primele sporturi introduse in programul primei editii

a Jocurilor Olimpice modeme din 1896. Gimnastica implica

dan sui si 0 gama larga de miscari. Exista trei forme distincte de gimnastica competitionala: gimnastica artistica, gimnastica ritmica si gimnastica acrobatica. Fiecare disciplina

presupune alt tip de echipament si alt stil de executie,

Barna este una dintre cele patru discipline

din gimnastica artistica feminina. Avand 0 lungime de 5 m ~i 0 latime de doar 10 ern, barna reprezinta un test al echilibrului ~i al agilitatii gimnastei.

38

LA INELE Inelele sunt una dintre cele sase discipline din gimnastica artlstlca masculine. Ele atarna la 2,75 m deasupra solului, iar qimnastii Ie folosesc pentru a sta in maini, a se rasuci ~i a face salturi. Este nevoie de multa forta fizica ~i echilibru.

PLASA ELASTICA

Piasa elastica este un exercitiu amuzant care s-a dezvoltat de la acrobatiile circarilor. Ea

are la baza un covor elastic

cu arcuri legat de un cadru situ at la aproximativ 1 m deasupra podelei. Sarind pe acest covor elastic, gimnastul este propulsat datorita a rcu ri lor.

Exista competitii pentru categoriile individual, echipe de cinci ~i

perechi sincronizate

(in imagine). Arbitrii acorda note pentru dificultatea exercitlilor

~i pentru modul in care

sunt execu!ate: Se scad p~n.cte pentru pierderea inaltimii, ritmului ~i a pauzelor In timpul exercitiului,

~BILITATI ACROBATICE

In aceasta succesiune de imagini, gimnastul alearqa spre trambulina, executa 0 saritura deasupra caprei ~i i~i incheie executia cu 0 aterizare perfects pe cealalta parte.

~TIATI cA ...

Saritura peste capra s-a dezvoltat de la exercitiile acrobat ice executate pe cai reali. Cand a fost introdusa pentru prima data in Germania, capra avea cap ~i coada de cal. Totusi, de-a lungul anilor, capul ~i coada au fost eliminate.

39

-Ruta

••• Transferal rctel

• ABILITATI FIZICE •

Ciclism

C iclismul este aproape la fel de vechi ca si bicideta. Intrecerile erau organizate pe strazi, pana in anul 1868, cand la Paris

a avut loc prima cursa pe 0 pista cu 0 lungime de 1 200 m. Intrecerile de ciclism s-au raspandit in toata Europa, iar in anul 1889, cei mai buni ciclisti erau remunerati pentru a concura in fata multimilor de spectatori. Marea Britanie a fost cea mai puternica natiune in concursurile de cic1ism, pana in anul 1900 cand celelalte tari europene au format Uniunea Internationala de Ciclism.

Exista doua tipuri principale de intreceri: cursa pe pista si cursa

pe traseu. In intrecerea pe pista, ciclistii concureaza in proba de sprint sau de distante mai mari pe un circuit sau velodrom, care

are piste curb ate ~i inclinate. Intrecerea pe traseu este organizata

pe drumurile publice ~i poate dura cateva zile, cateodata chiar

si cateva saptamani, In acest timp, ciclistii parcurg sute

sau chiar mii de kilometri.

GERMANlA

: LUXEMBURG

Golful Biscaya

Bordeaux

ITALIA

SPANlA

HARTA TURUlUI FRANTEI

Ruta pentru TurulFrantei se poate modifiea in fieeare an. Aeesta a fost traseul din anul 1995. Cu toate acestea, intreeerea traverseaza intotdeauna Pirineii, unde sportivii urea la altitudini de peste 2500 m ~i se lncheie. de fieeare data. la Paris.

Cea mai ciinoscuta dintre intrecerlle pe traseu este Turul Frantel, Cursa dureaza trei saptarnani ~i acopera distante de peste 3000 km. Oamenii yin din toate colturile

lumii pentru a-i lncuraja pe concurenti, l.iderul, la finalul flecarei sectiuni, are onoarea sa poarte trieoul galben in urmatoarea zi.

TIPURI DE BICIClETE Mountain bike-ul are un eadru puternie pentru situatiile dificile ~i este prevazuta eu frane ~i viteze. Bieieleta pentru traseu are frane, preeum

~i 0 gama larga de viteze pentru esealadarea dealurilor, Bieieleta de pista nu are niei frane, niei viteze.

.... ~-

Mountain bike

Bicicleta de traseu

Bicicleta de pistil

40

iN URMARIRE Velodromul (dreapta) este folosit pentru probele de ciclism, de exemplu cursa de urrnarire pe echipe (sus). Aceasta cursa este orqanizata pe un traseu de 4000 m, intre doua echipe, avand fiecare patru clclisti, Echipa

ca~tigatoare este aleasa in functie de timpii obtinuti de primii trei ciclisti ai fiecarei echipe.

INCEPUTURILE CICLISMULUI

I nventarea bicicletei cu lant in anii 1870 a revolutionat acest nou mijloc de transport ~i a permis cicllstllor sa calatoreasca la viteze mai mario Ciclisrnul a fost repede recunoscut drept 0 forma benefice de exercitiu fizic ?i un mod de a calatori. Pickwick Cycle Club din Londra a fost primul mare club

din lume pentru persoanele care indraqeau acest nou sport. Mai tarziu, cluburi pentru turneele

de ciclisrn au aparut In Europa ?i in restul lumii, pentru a promova noul mod de a petrece timpul

liber ~i pentru a proteja drepturile ciclistilor de pe traseu. In aceasta imagine, copii din Olanda se amuza rnerqand cu 0 bicicleta foarte mare.

~.

0.. (1)

n s;::

.....

'" (1)

.""oJ

inotul pe spate

CASCA ~I OCHELARII DE PROTEqlE

(/P'"'" Casca imbunatateste aerodinamica inotatorului .

./ Ochelarii protejeaza ochii si-i permit sa vada sub apa.

• IN APA • "

Inot

~i saritur!

A

I notul reprezinta unul dintre cele rnai populare sporturi din

lurne. Cel rnai vechi concurs de inot a avut loc in Japonia, in anul 36 i.Hr, in prezent, sportivii se intrec la toate nivelurile - de la intreceri organizate in piscinele scolilor ~i pana la inotatori pe distante rnari care infrunta apele din Canalul Manecii.

Cei rnai rapizi ~i rnai puternici inotatori din lurne se intrec in Campionatele Mondiale si in Jocurile Olirnpice. Intr-o piscina cu lungimca de 50 m, impartita in opt culoare, ei inoata in stilurile liber, fiuture, pe spate sau bras, desi unii practica mai multe stiluri. Intrecerile se desfascara pe distante intre 50 rn si 1500 rn. Sariturile reprezinta, de asernenea, un sport o lirnp ic. Acesta este impartit in doua sectiuni: sarituri de pe trambulina si sarituri de pe platforma, Sportivii executa 0 serie de sarituri, care sunt notate in functie de gradul lor de dificultate. Arbitrii acorda puncte pentru corectitudinea executiei.

POLO IN APA

Jocul de polo in apa i?i are originile in Anglia ~i a fost inclus in programul celei de-a doua editii

a Jocurilor Olimpice mod erne orqanizata in anul 1900. Este

o combinatie de fotbal

~i volei in apa, Jucatorii de polo in apa trebuie sa fie inotatori excelenti,

42

START

La inceputul tuturor lntreceri lor sportive importante, cu exceptia brasului, concurentii sar

in apa din pozitiile de plecare.

Stilul liber

Fluture

A

I notatoarele sincron efectueaza exercitil acrobatice ~i de dans, pe un fond muzical. Ele se misca cu gratie ~i ritm,

iar arbitrii acorda note pentru calitatea miscarilor executate in apa, Inotatoarele pot concura solo, in duet sau pe echipe lntr-o piscina cu adancirnea de eel putin 3 m. Piscina este dotata cu difuzoare subacvatice pentru ca sportivele sa poata auzi muzica ~i In timp ce se afla sub apa, Sportiva australiana Annette Kellermann ~i cea americana Esther Williams sunt doua Inotatoare sincron celebre.

43

STILURILE DE INOT

lnotatcrii de top se specializeaza, de obicei, in unul dintre cele patru stiluri de inot. Unii, Insa, practica foarte bine toate stilurile. Ei se lntrec Intr-un concurs denumit mixt, care presupune distante eqale pentru fiecare stil.

SARITURA DE LA INALTIME In aceasta saritura de pe platforma de 10 m, saritorul afiseaza pozitia clasica de arcuire - indoit la solduri, picioarele unite ~i degetele lntinse.

Va intra in apa cu bratele intinse In fata capului ~i corpul In linie dreapta.

Ajlati mai multe in Gimnastica ..:::t::.,

Catamaran Cataramanul cu greutate mica

are doua carcase gemene. EI este folosit atilt pentru cornpetitie cat ?i ca arnbarcatiune

pentru petrecerea timpului liber.

AMBARCATIUNILE PENTRU NAVIGATIE

Exista numeroase tipuri

de arnbarcatiuni pentru naviqatie, precum catamaranele, trimaranele, ~i iahturile.

.1

',.< ,.' ·II.·· .. ;/,J

, .,;

.\ ::

. "1"", L«l~~- c-

'~;:,:'lc,,_-' ..... ~ .... ,. --~ .. _

_ "-4 ,

.' ,....."

~~

-~j,.-~ '~':"'.

\"z."--'~~ ..> .

• ,'D" i~-, ~~ ~_'$1'

BODY-SURFING

Nu toti practicantii de surf au nevoie de 0 placa pentru a prinde un val.

Un body-surfer inoata tnspre val ~i I~i foloseste corpul ~i mainile pentru a pluti Inapoi

pana la tarrn.

SAILBOARDING Sportivii se arunca cu placile In fata unui val ~i II folosesc ca ramps pentru a executa manevre aeriene spectaculoase deasupra apei.

-4-

lahtul

Chila, care reprezinta o parte din coca unica a iahtului, confera arnbarcatiunii mai multa stabilitate.

• IN APA •

Surf

§i navtgatle

PUTEREA VANTULUI in bataia vantului, mai multe schifuri se lntrec In jurul unei geamanduri care reprezinta 0 parte

din cursa, Schifuri/e incearca sa lncheie cursa In eel mai scurt timp posibil.

A

In timpul expeditiei din insulele polineziene, in anul 1771,

exploratorul englez James Cook, a intalnit 0 populatie care folosea canoele pentru navigatie, Opt ani mai tarziu, alti exploratori au descoperit ca bastinasii foloseau placi de surf lungi si inguste pentru a pluti pe valuri pana la tarm, Acele .,.1. ... ,....1."-'11'., •. erau confectionate din lemn. In prezent, placile de surf mo sunt fabricate din fibra de sticla ~i pot fi intalnite pe plajele Australia, Hawaii, California, Africa de Sud si in unele . din Indonezia. Placa pentru sailboarding este asemanatoare

placi de surf, avand atasate un catarg si a vela. Ea reprez . .L.L.I.~«;;'

dear una dintre cele peste 3000 de tipuri de ambarcati navigatie din lume. Fie ca este practicata cu a salupa o singura persoana, fie cu un iaht impunator avand un

24 de persoane, navigatia implica indemanare ~i

44

IN CERC

Un surfer i~i pozitioneaza placa in partea scobita a valului deferlant, cunoscuta drept tub sau butoi. Cursa in tur reprezinta una dintre cele mai importante manevre pentru a obtine puncte Intr-o .competitle

de surf. [inandu-se cat mal aproape de partea de spargere a valului, sportivul poate ca~tiga viteza maxima pentru cursa,

SCHINAUTIC

/

Ca sport cornpetitlonal, schiul nautic include sarituri, slalom ~i cursa de acrobatie. La sarituri, schiorii sunt notati

in functie de lungimea sariturii efectuate dupa ce sar peste 0 rarnpa Inclinata, leqati de 0 bares ce merge cu 0 anumita viteza, La slalom, schiorii trebuie sa treaca in zig-zag printre sase geamanduri in eel mai scurt timp posibil. In proba de acrobatii, arbitrii acorda puncte pentru figurile executate. Se acorda premii pentru fiecare proba, insa ca~tigatorul campionatului este eel mai bun schior in cele trei probe.

"

ECHIPAMENTUL DE PROTEqlE Cursa de slalom ~i apele involburate pot fi periculoase.

Castile protejeaza vaslasii

de eventualele lovituri cu pietrele ~i cu alte obstacole. Dispozitivele de flotatie

impiedica scufundarea ambarcatiunii,

iN AVAL o canoe de doua persoane pluteste in ava I. Forma acesteia este sirnilara cu ambarcatiunea folosita acum cateva mii de ani de amerindieni.

INTOARCEREA ESKIMO

Poate ca cea mai importanta tehnica de siguranta pe care trebuie sa 0 lnvete un vaslas este intoarcerea Eskimo. Daca se rastoarna caiacul, aceasta rnanevra permite vaslasului

sa revina la suprafata In cateva secunde.

OPT PLUS UNU

Echipajele din intrecerea 8 plus 1 iau startul in reqata. Carrnaciul sau timonierul, adesea cel mai user membru al echipajului, sta la pupa pentru a-i ajuta pe vaslasi sa se rnentina in cursa ~i sa se incadreze in timp.

AMBARCAT'UNI DIFERITE Atat canoea cat ~i caiacul sunt antrenate de vasle si pot fi folosite atat in competitiile din apele linistite, cat ~i in cele involburate. Cu toate acestea, cele doua arnbarcatiuni prezinta unele diferente importante, asa cum ilustreaza figurile.

• iN APi\. •

Vaslit ~i canotaj

O amenii din Epoca Pietrei scobeau trunchiurile copacilor pentru a face canoe. Inuitii (eschimosii) din America de Nord intindeau piei de animale pe cadre de lemn pentru a construi caiace, iar polinezienii din Insulele Oceanului Pacific face au canoe cu furcheti, Aceste ambarcatiuni actionate prin vasle reprezinta cele mai vechi forme de transport maritim. Ele sunt

de asemenea predecesorii modelelor pentru sporturile din ziua

de azi, precum caiacele pentru intreceri si canoele canadiene. Canoele pentru competitiile olimpice sunt fabricate din placaj, din fibra de sticla sau aluminiu. Cursele de caiac-canoe pot

avea loc pe ape linistite sau in torenti involburati ~i rapizi. Canotajul, care are loc in ape linistite, precum si ramarea sunt, de asemenea, sporturi olimpice. Ramarea este un tip de vaslire, insa vaslasul foloseste doua godii (numite rame) in loc de una singura, Tumeele de canotaj, denumite regate, sunt organizate pentru ambarcatiuni cu una, doua, patru sau opt persoane.

Cele mai importante regate au loc la Campionatele Mondiale

si la locurile Olimpice.

Canoe

Heprezinta 0 barca deschisa, cu una sau doua padele

cu 0 SingUra~p:a:la'~iiil~!ii~"~~;S~~~

Este 0 ambarcatiune inchisa cu 0 padela dubla,

46

CURSA DE CAIAC Cursa de slalom cu caiacul in apele involburate testeaza capacitatea sportivilor de a controla ambarcatiunea in conditii dificile. in intrecerea de slalom, caiacul trebuie sa treaca prin mai multe porti amplasate de-a lungul cursei. 0 cursa in apele involburate are 0 lungime de aproximativ 3 km.

CURSELE BARCILOR DRAGON

Sute de vasle lovesc apa in bataia tobelor, in timp ce echipajul fioros din aceasta cursa cu barci trece prin Portul Hong Kong. Cele mai spectaculoase forme de ambarcatiuni cu vasle, barcile-draqon au 20 de vaslasl, un membru al echipaju!ui la pupa pentru acarmui ~i un tobosar pentru a-i ajuta pe vaslasi sa mentina ritmul. Cursa cu barci-draqon facea parte initial dintr-un vechi festival chinezesc. in prezent, a fost preluata ~i de alte tari.

COBORAREA IN VITEZA Proba de coborare

este 0 cursa de viteza,

Costum Concurentii poarta

de schi costume aerodinamice mulate ~i cases de protectie.

Manu~i de schi

Schiuri

INTOARCERISUCITE

Traseul schiorilor de slalom este marcat cu perechi de stequlete, La slalom, schiorii trebuie

sa efectueze cursa de doua

ori. Cele doua intervale de timp lnreqistrate sunt adunate.

CU BOBUL LA VALE Talpicile sunt prod use din otel, iar carcass bobului din fibra de sticla sau

• SPORTURI DE IARNA •

Schi ~i saniu~

Popoarele tinuturilor inzapezite ale Scandinaviei au fost primele care au schiat. Cu cateva mii de ani in urma, ei schiau din motive practice - pentru a se deplasa pe timp

de iarna - ~i nu pentru a face sport. Astazi, schiul se imparte in doua categorii principale: nordic ~i alpin. Cel nordic include proba de schifond, sarituri si biatlon, alcatuit, la randul lui, din doua probe - schiat ~i tragerea la tinta, Schiul alpin cuprinde probele mai rapide, precum cea de slalom ~i cea de coborare. Pe masura

ce sporturile de iama au castigat mai multa popularitate, oamenii au adaptat sania ~i bobul pentru intreceri. Acestea fuses era folosite pentru transportul de bunuri ~i de pasageri pe intinderile de zapada si gheata. Primele intreceri de bob au fost organizate

in Elvetia in anii 1880. Echipele de bob sunt formate din doua sau patru persoane care se intrec in viteza intr-un bob greu

ce coboara pe 0 pista cu peretii de gheata. Saniuta este prevazuta pentru una sau doua persoane. Spre deosebire

de bob, ea nu are frane ~i nici canna.

GATA DE DECOLARE

Distanta, stilul ~i tehnica sunt elemente importante pentru un saritor cu schiurile. Acest sport necesita mult curaj, qratie ~i forta,

48

SCHIUL ACROBATIC

SChiUI in stilliber este cea mai rnoderna forma a acestui sport. Cuprinde trei probe: balet, moguls

(0 cursa rapida cu denivelari) ?i cea spectaculoasa de aerials. In proba de aerials, schiorii se arunca de pe 0 rarnpa abrupta ?i efectueaza rasuclri si tumbe simple, duble sau chiar triple, inainte de a ateriza in siquranta pe partia de zapada moale. Schiorii primesc puncte pentru calitatea plecarii, pentru figurile aeriene, pentru inaltimea atinsa ~i pentru acuratetea aterizarilor. Snowboardul (stanqa] Ie permite sportivilor sa efectueze manevre similare cu cele de surf.

DEMNA DE UN REGE Aceasta pati na rega la a fost facuta in sec. XIX pentru printul Albert al Angliei.

Ea avea 0 lama prelunqita sub forma unui cap

de lebada.

• SPORTURI DE IARNA •

Patinajul pe gheata

C u mult timp inainte de vremurile vikingilor, popoarele scandinave din nordul Europei eonstruiau patine din tibii de animale. Ei foloseau bete pentru a se impinge pe gheata. Mai tarziu, talpile de lemn si apoi eele de fier legate eu barete le-au inlocuit pe cele de os. Dupa inventarea inghetarii artificiale, la Londra, in 1876, s-a desehis primul patinoar in sala. Astazi, exista doua tipuri de patinaj eompetitiv: patinaj viteza si patinaj artistic. Ambele sunt probe la Joeurile Olimpiee de lama. La proba de viteza, concurentii nu sunt apreciati in functie de tehnica, ci

de viteza atinsa pe pareursul unei curse. Patinatorii de viteza se intrec pe distante de la 500 m pana la 5000 m. Un campionat

de patinaj artistic se imparte in categoriile: barbati, femei,

~. dans ~i perechi. Punetajul pentru executia programului

--~~' ~ ""

-~~. ~ este afisat pe un panou.

r .... -,i • c e

PATINAJUL AMATOR Patinajul a fost dintotdeauna un sport de iarna lndraqit, dupa cum se poate vedea in aceasta qravura pe lemn olandeza, din sec. xv.

PROBA DE DANS

Dansul pe qheata este proba cea mai spectaculoasa, Aceasta combina rnaiestria artistica cu dexteritatea atletica. Patinatorii executa un dans obligatoriu. unul original ~i altulliber pe un fond muzical.

FIGURI DE PATINAJ

CURSA DE VITEZA Atinqand qheata cu varful degetelor pentru a-si pastra echilibrul, trei patinatori

de viteza iau un viraj 'in timpul unei curse din cadrul Jocurilor Olimpice de lama din 1994.

Patinatorul de la proba individuals este evaluat in functie

de originalitatea programului liber.In programul original, fiecare participant executa opt figuri obligatorii. Juriul acorda doua note, una pentru figurile impuse ?i alta pentru impresia qenerala,

In programulliber, patinatorul alege un nurnar de miscari,

sarituri, rotiri ?i pasi de dans in ritmul muzicii. Patinatorul

desemnat pe locul Intai de majoritatea membrilor juriului

este castiqatoru].

A

I ntreeerea calare sau sportul eevestru dateaza din timpurile

in care oamenii au invatat pentru prima data sa calareasca. Prima atestare a unei probe de sarituri a avut loc, ins a,

in Dublin, Irlanda, in 1864. in zilele noastre, la Jocurile Olimpice, exista trei competitii ecvestre: dresajul, crosul ~i obstacolele. Programul Jocurilor Olimpice include, de asemenea, 0 proba

de trei zile, care este un concurs format din toate cele

trei discipline. Dresajul este 0 cornpetitie in care calul

~i calaretul efectueaza un set de manevre complicate intr-o zona limitata. Proba de obstacole este 0 intrecere in care calul si calaretul trebuie sa sara peste 0 serie de obsta cole.

Castigatori sunt calul ~i calaretul fie cu eel mai

mic numar de greseli, fie cu eel mai rapid timp.

Proba de eros testeaza viteza, rezistenta si abilitatile de saritura ale calului pe parcursul unui teren lung, dechis.

Pantaloni Uniforma pentru

bufanti probele internationale de dresaj ~i obstaeole este obligatorie. Insa, pentru probele de eros, ealaretului Ii este permis

Cizme cu talpa sa poarte 0 helanca,

plata pantaloni bufanti

~EI Participantli la probe Ie de dresaj trebuie sa utilizeze un tip de sa enqlezeasca de vanatoare. Cei de la proba de obstaeole au voie sa foloseasca tipul de ~a dorit. Saua de ferrna prezentata In imagine este cea

oblsnuita pentru reereere ~i uz general.

PROBA DE CROS

Seopul probei de eros este treeerea peste cat mai multe obstaeole din teren, eu cat mai putine qrese!i ~i sa se respecte limita de timp.

• iN SA •

Echitatie

PESTE OBST ACOLE

Un participant la cursa de obstaeole trece de un obstaeol cunoscut sub numele de tufis ~i gard. 0 cursa obisnuita de Grand Prix este alcatuita din

15 obstacole, inclusiv saritura peste o apa, peste barne paralele triple, bidoane de ulei, stalpi ~i un zid

de piatra,

ECHILIBRUL DINTRE CAL ~I CALP-RET La dresajul international, fiecare concurent urmeaza un program care include un numar de pasi (pas, galop rnic ~i trap), opriri, schimbarl ale directiei, figuri, precum cercuri ~i forme de opt. Performanta acestora este evaluata

de catre un juriu format din cinci profesionisti,

PROBA OLIMPICA DE TREI ZILE

Proba de trei zile este adesea cea mai captivanta cornpetitie ecvestra din programul olimpic.

Are loc pe parcursul a trei zile consecutive, include dresajul, crosul ~i proba de obsta cole. Se desfasoara atat ca proba ln echipa, cat ~i ca proba individuala. Echipa fiecarei natiuni este fermata din patru membri. Cele mai bune trei scoruri sunt adunate calculandu-se scorul final al echipei. In acelasi timp, fiecare membru al echipei concureaza

~i individual.

Pcrsonalttatt sportive

Michael Jordan

Dupa ce a condus Universitatea North Carolina spre victorie in campionatul national al colegiilor si echipa americana spre medalia de aur la Jocurile Olimpice din anul 1984, Michael Jordan si-a inceput cariera de profesionist la echipa Chicago Bulls. A contribuit la castigarea, timp de trei editii consecutive, a campionatelor Asociatiei Nationale de Baschet (N.B.A.) ~i a devenit Cel mai Valoros Jucator (MVP) in

trei finale NBA consecutive.

Carl Lewis

Pam Burridge

Carl Lewis

Nascut in anul 1961, atletul american

Carl Lewis a cucerit faima international a prin cele trei victorii de la CampionateJe Mondiale din

1983. Anul urmator, in 1984,

a castigat patru medalii de aur la Jocurile Olimpice. Atletul a invins la proba de saritura in lungime, 100 m sprint, 200 m sprint si 4xl00 m stafeta, Lewis a participat la inca doua editii ale Jocurilor Olimpice si a mai castigat patru medalii de aur, inclusiv la proba de 100 m sprint, in 1988, cand castigatorul probei, Ben Johnson,

a fost descalificat pentru dopaj.

Pam Burridge

Campioana de surf Pam Burridge din Sydney

a castigat primul titlu important in 1979.

in urmatorii ani a fost aproape de neintrecut,

insa in ultima perioada, din cauza concurentei puternice, nu a mai obtinut perforrnante. Cu toate acestea, in 1990, a revenit in forma si a obtinut \ medalia de aur

Ja Campionatul Mondial de surf.

Babe Ruth

George Herman (Babe) Ruth s-a nascut in 1895 si

a decedat in 1948. Pana in 1974, cand recordul sau de 714 de puncte marc ate a fost depasit, Babe Ruth a fost eel mai bun marcator

de eseuri din baseballul american.

Ruth a debutat in 1914 ca jurator defensiv la echipa Boston Red Sox, ins a si-a descoperit repede talentul pentru postul de marcator. S-a transferat la echipele New York Yankees in 1920 si la Boston Braves in 1934.

Mark Spitz

Nascut in California, Mark Spitz ave a 22 de ani cand a devenit cel mai mare campion la inot din istoria Jocurilor Olimpice, la Olimpiada de la Munchen

Babe Ruth din anul 1972. Atunci a fost medaliat de sapte ori cu

aur. in doua editii ale Jocurilor OIimpice, in 1968 si 1972, Spitz a castigat 18 medalii - noua de aur, cinci de argint ~i patru de bronz.

Heather McKay

Aceasta jucatoare australiana a castigat un numar record de 16 partide de squash la cel mai important campionat mondial, British Open. Ea a invins la campionatele mondiale din 1976 si 1979, a doua victorie dupa ce si-a reluat activitatea, la varsta de 40 de ani. Din 1962 ~i pana la turneul final din 1979, Heather McKay a fost neinvinsa.

Jack Nicklaus

Americanul Jack NickJaus este adesea considerat cel mai mare jurator de golf din Jume. Nicklaus, poreclit .Ursul de Aur", a castigat de sase ori campionatul US Master

si 5 campionate ale Asociatiei Profesioniste de Golf

din SUA, patru campionate US Open si trei

campionate British Open.

Jack Nicklaus

54

Sir Donald Bradman

Don Bradman din Australia este eel mai faimos jucator din istoria cricketului. In cariera sa international a, Bradman a avut 0 medie de 99,94 puncte inscrise. Aceasta cifra ar fi depasit 100, daca nu ar fi fost eliminat de la ultimul sau serviciu. Nici un alt jucator nu a egalat acest record.

Joe Montana

Conducatorul de joc Joe Montana a castigat patru campionate in finala Super Bowl, cu

echipa San Francisco 4gers. In doua dintre finale a fost ales Cel mai Valoros

~.i!;~l Jucator (MVP).

Joe Montana

Martina Navratilova

Martina Navratilova s-a nascut in 1956 in Cehoslovacia, devenind mai tarziu cetateana a Statelor Unite ale Americii. A fost una dintre cele mai remarcabile jucatoare de

ten is in anii 1970 si 1980. Este considerata una dintre cele mai bune sportive ale tuturor timpurilor. Sportiva a introdus un nou nivel de forta ~i capacitate in tenisul feminin, castigand noua finale la turneul

de la Wimbledon. Navratilova a fost aleasa atleta anilor '80 ai secolului trecut, fiind

~i cea mai bine platita sportiva din istoria tenisului feminin.

Michael Chang

In 1987, Michael Chang a devenit la 15 ani eel mai tanar jucator care castiga 0 partida la U.S. Open. In 1988, a iesit victorios in primul sau turneu de Grand Slam. In Asia, Chang este considerat un erou sportiv, invingand in numeroase cornpetitii.

Martina Navratilova

Sonja Henle

La sfarsitul anilor 1920, patinajul artistic reprezenta deja, de 40 de ani, un sport international. Si-a castigat insa popularitatea doar dupa ce norvegiana Sonja Henie a uluit audienta prin performantele ei. Henie

a castigat medalii de aur in anii 1928, 1932 ~i la Olimpiada de lama din 1936, iar maiestria

executiilor ei a inspirat generatti de tineri patinatori sa practice acest sport. Dupa retragerea din patinaj, ea a devenit actrita la Hollywood.

Franz Klammer

In 1975, schiorul austriac Franz Klammer castiga opt dintre cele noua intreceri de coborare. La Jocurile Olimpice de lama de la Innsbruck, Austria, organizate in 1976, schiorul a fost pe punctul de a cadea de

cateva ori la viteza mare, in incercarea disperata de a "".. ~ dobori recordul obtinut de elvetianul Bernhard Russi. _, ~ Curajul sau i-a adus lui Klammer medalia de aur, ~ el intrecandu-l pe Russi cu 0 treime de secunda.

Franz Klammer

Fanny Blankers-Koen

Fanny Blankers-Koen ave a 18 ani cand a participat la Jocurile Olimpice din 1936. Desi era detinatoarea a sase recorduri mondiale inainte de Olimpiada din 1948, campioana elvetiana

a fost considerata prea batrana pentru a participa la cornpetitie. Cu toate acestea, ea a castigat patru

dintre cele noua probe.

Roger Bannister

in 1954, englezul Roger

Bannister a devenit primul

sportiv care a alergat pe

distanta de 0 mila in mai

putin de patru minute. El a

fost ajutat de alt alergator

pentru a-~i mentine ritmul in prima jumatate a cursei. Bannister a stabilit un nou record mondial de 3 minute 59,4 secunde.

Pele

Pele

Legendarul fotbalist Edson Arantes do Nascimento, cunoscut drept Pete, s-a nascut in 1940. A ajutat Brazilia

sa castige trei Cupe Mondiale, in 1958, 1962 ~i 1970. Considerat

eel mai mare jucator de fotbal

al tuturor timpurilor, Pete

a marcat 1280 de goluri. A

jucat in c1ubul F.e. Santos din Brazilia, cu care a castigat Cupa Intercontinentala (1962, 1963) inainte de a se alatura echipei New York Cosmos pentru promovarea fotbalului in SUA.

55

A

acrobatice, sporturi, 39 acrobatii, 38-39 amatori, 8, 18

ape involburate, 46 arbitru, 32

arcul ~i sagetile, 30-31 aripioara, 30

arte martiale, 34-35 aruncare, 14

aruncarea cu ciocanul, 36 aruncarea greutatii, 36 aruncarea sulitei, 36 aruncator, 22-23

atletism, 6, 36, 54

atleti, 55, 63

B

badminton, 10 baggataway, 15 balet in apa, 43 bandy-ball, 15 Bannister, Roger, 55 baschet, 16- 1 7 baseball, 22-23 baze, 22-23

baret-dragon, cursa de, 47 bate, 20, 22

biatlon,48

bila-tinta, 26-27

bila, 28

bila, 21

bile, 26

biliard,28-29

biliard,28

Blankers-Koen, Fanny, 55 BMX,40

bob, curse de, 48 bocce, 26 body-surfing, 44 bowling [crichet], 20 bowling, 26

Bradman, Sir Donald, 55 bras, 42

British Open (golf], 42 Burridge, Pam, 55 buzunar,28

C

caddy, 24-25

Index

caiac, cursa de, 46-47 golf,24-25 netbal, 16 saritura in lungime, 36
canoe, 46 greco-romane, lupte, 32 Nicklaus, Jack, 55 saritura, 38-39
canotaj,46 greutate, Iimita de, 32 obstacole, curs a de, 52-53 sarituri in apa, 42, 43
care, curse de, 6-7 schi,
catamaran, 44 H P schi nautic, 45
diane, 52-53 Henje, Sonja, 55 pall mall, 28-29 schif,44
camp, evenimente de, 36 heptatlon, 36 paralele, 38 scrima,34
camp, hochei de, 14 hipodrom, 7, 52 paralimpice, jocurile, 36 slalom, cursa de, 48
carmaci,46 hochei pe gheata, 14-15 pasiva, zona, 33 snooker, 28-29
cenusa, 21 hurdling, 36 patinaj artistic, 50- 51 snowboard, 49
Chang, Michael, 55 hurling, 14 patinaj liber, 51 softbal, 22-23
ciclism, 40-41 I-I patinaj viteza, 50 sol, exercitii la, 38
ciclo-cros, 40 patinaj, 50-51 soopers, 27
circuit, lovitura de, 22 iahting, 44, patinoar, 14, 50 Spitz, Mark, 54
conversii, 18, 24 iarba, teren cu, 24, 26 pedestrasi inarmati, curs a, 6, sprint [atletism], 36
crichet, 20-21 inele [gimnastica], 38-39 56 sprint (ciclism], 40
crochet, 29-30 inning, 22 pelota, 13 squash, 12-13, 54
eros, proba de, 52 incercari, 16 ping pong vezi tenis de masa, stadion, 18
curling, 26 inot sincron, 42 pista ~i terenul, 6, 36, 37, 54 stil liber, 42-43
cursa olimpicii de trei zile, 53 lnot, 42-43 petanque, 26 sumo, 33
curse cicliste de sosea, 40 plecare, pozitie de, 42 Super Bowl, ?2
curse de atletism, 36 J-K pok-ta-pok, 17 surf,44-45
curse de ciclism, 40 jai alai, 13 polo in apii, 42 sa, 52
joc amical, 21 pop ice, jocul de, 26 stafeta (atletism], 36
D Jocurile Olimpice, 6, 7, 32, 52 portar, 15-16 sut, 18
dans, proba de, 51 Jordan, Michael, 54 prinziitor, 22-23
darts, 31 ju-jitsu, 34 profesionisti, 32 T-T
decatlon, 36 jucator, 20, 22 puc, 14 T-ball, 22
devierea, 26- 27 judo,34 tac, 26
dresaj, 52-53 karate, 34-35 R tae kwon do, 33
dribling, 16 ken do, 34 rachetii [echipament], 8, 10, tenis de camp, 8-9
disc, 7, 36 Klammer, Franz, 55 IJ tenis de masa, 8, 9
duel, 34-35 korfball, 17 rachetball, 12, IJ tenis regal, 8-9
racquets, 12 timpuri stravechi, 6-7, 14, 19,
E-F L-M regata,46 32
ecvestre, sporturi, 6-7, 52-53 lacrosse, 14, 15 rever, 42 tir, 26, 30
eskimo, intoarcerea, 46 Lewis, Carl, 54 rounders, 22 touchdown, 16
executie, 21 loviturii, 23, 27 Ruth, George H. "Babe", 54 trageri in aer liber, 30
fluturas, 10, 11 lupte, 32-33 trambulina, 39
fluture, 42-43 lupte libere, 32 S-~ trimarani, 44
foarfeca, 19 maraton, cursele de, 36 sabie,34 TUTUI Prantei, 40-41
fond, schi, 48 Mckay, Heather, 54 Sailboarding 44 tinta,30
fotbal, 18-19 meciuri eliminatorii, 32, 37 siigeti,32
fotbal, asociatia de, 19-22 mixt,43 saniuta, 48-49 U-w
montana, joe, 55 siiritura (atletisml, 36 urmiirire pe echipe, 41
G siiritura (echitatiel, 52 vaslit,46
gimnasticii ritmica, 38 N-O siiritura (schi-nautic], velodrom, 40-41
gimnasticii, 38 navigatie, 44 siiritura (schi], 48, 45 volei de plaja, 10-11
gol, 14, 16, 19,22 Navratilova, Martina, 55 saritura in inaltime, 36 Wimbledon, 8 Imagini

It=top, h-bottom, l-left. r-rigbt, c-center. i=icon, F=front, C=eover, B=bask, Bgebackgroundl

Action Images, 37bc, Action-Plus, 25tr, 3 Itl (5. Bardens), 45tr (e. Barry), 15er ID. Davies), 5abl IR. Francis), 29br IN. Haynes), 33cr (M. Hewitt), 1411, 54b11G. Kirk), Iltc (P. Tarry), 36bc. Ad-Libitum, I, 4bl, 4tcr, 4tl, 4tr, 5tr, Bhr, lOti, 13cr, 1401, 14bl, 17br. 26bl, 26bl, 26c, 26tl, 31 bl, 3 I br, JJbr, 33tc, 340, 3411, 34tc, 34tr, 37br, 40bl, 46b, 46tl, 52tl, 58cl, 62bcl, 62bl, 62tl, 63bcr, 63br, 63tcr (5. Bowey], 36bl, 36tr IS. Bowey/Benson Archery, Sydney). AKG, London, 38c (E. Lessing). Art Resource, 39tr

(E. LessingjThe Louvre). Australian Picture library, 44/45b, 44tl, 50tr [Agence Vandystadt/Allsport), 40tl [Agence Vandystadt/Allsport/

G. Plancbenault), 49bl, 57tr (Agenee Vandystadt/R. Martin), 38/3ge IAgence Vandystadt/C.H. Petit), 59tliAgence Vandystadt/P. Vielcanet], 19b1, 22tr, 48bl, 46tr (Altspon), 46/49c (Allsport/S. Bruty), tahc, 59tr (Allsporr/

D. Cannon), lObi (Allsport/J. Gishigi), 52e (Allsport/B. Martin), 24tr, 42tr (Allspon/M. Powell), 51br (Allsporr/P. Rondeau), szcr (Alisporr/A. Want), 47er (Bettrnann), 31tdIE.T. Archive), 4ltr IZEFA). Oliver Berlin, 33be, 35cr, 35tl. The Bridgeman Art Library, 271r IMarylebone Cricket Club),

Sbtcr [Fhe New York Historical Society), 35tr. The British Museum, 19d. China Stock, Scr IC, Liu). Colorsport, 17tr, 18d, 23tl. D. Donne Bryant Stock, 17bl (A. Zaloznik). The Granger Collection, 7er, 15te, 15ter.

The Image Bank, 7tr [Duomo], 24bl, 3abl (Duomo/D. Madison), 44bl (Duomo/W. Sallaz], 54be. Live Action, 47tr, 52cl (V. Acikalin], 54c (SIPA-PRESS). Mary Evans Picture Library, 26br (R. Mayne), I2tl, 211r, 30tl, 33tl, 38be, 56tr. Marylebone Cricket Club, 27tc. The Photo Library, Sydney, 521r (N. Green), 6bl, 23cr (Hulton Deutsch), zabc IJ. McCawley), 54tclITSW), 34/35c (TSW/D. Leah), 50tIITSW/B. Torrez). Robert Harding Picture Library, 53tr (A. Evrard), 18tl (J. Thorne), 30br (A. Woolfitt Et

R. Tonkinson). Sport The Library, 26td (D. Braybrookl, 44td (D. Callow), 50bl, 54tl, 57tl, 60bl (J. Crow), 61br (8. Frakes), 26tl (T. Nolan), 42te

IS. Perkins), 42bl (N. Schipper), 16ti (J. Wachter), 12bl, IJtr, 191c, 43tc, 43tr, 60ti. Sporting Pix, 611< (T. Feder), 37er, 601c, 61bl [Popperfoto), set, ate, 19t1, 21t1, -tzbc. 45tl, 60/61c (B. Thornas) 60br. Dean Wilmot, SO/SIc.

llustratii

Christer Eriksson, 14/15c, 24/25c, 54/S5c. Chris Forsey, 16/23c.

Ray Grinaway, 4i, 5b, 6i, 8i, 10i, 12i, 13i, 14i, 15i, 16i, 16i, 24i, 26i, 26i, 29i, 30i, 3 Ii, 32i, 34i, 36i, 461, 49t, SOd, 52b, 53tr, 531, 62d, endpapers. Adam Hook/Bernard Thornton Artists, UK, 8/9c, 8bl, 32/33c, 33tr. Christa Hook/Bernard Thornton Artists, UK, 6/7e, 6tl, 40/4Ic, 40tr, 4111. Janet Jones, 42/43c, 56/57b. lain McKellar, 26/27c, 30/3Ic, 3 In, 63cr. Steve Noon/Garden Studio, 12/13<, 16/17<, 16b!. Matthew Ottley, st. m~~~~mm~n~~mm~~~ 5611, 62tel. John Richards, 2, 19-22e, 36/37e, 46/47c, 471r, 63tr. Roger Stewart/Brihton Illustration, 3, io/uc, Iltr. Rodger Towers/Brihton Illustration, 26/29c.

Diagrame ~i hiirti

Catherine Au-Yeung

Coperta

Ad-Libitum, FCcl, BCtr, Bg IS. Bowey). Ray Grinaway, Felr, BCbl. John Richards, FCc.

56

, i' , \ I L. ' 1 I't 1 ,I. i f "I I ,I ' i r , ., ' , t ., . ~ ,
i " , , . . ' " ~ i I
0, \ ~( i, ':J 'j :i • 'f . ; Ii f t " r l }
"( 'f' .: ,j i' '" '. Of I. of f f , '.f I . ( , \ i I \ . \
,j 'j '( , ( i " ( ( .
, { f . { , I
;{ '1 . ( f f .. I Ii . , . r , f r( ~ , I I i " , j
r I ( : { " , .1 ~f . ( • I , I
: " " ,I I ; I ", · i . , f .~ . d .r
i , . \ " ' 'f ( " t j I
'i " 'j I ' Ii ,i :i f . f If i I , I , I I ( ( F ( f ( I
r Ii i' '{ ,{ i ' t " , .:; t , , , , · , , ~ , , , I . \ , I I
I o ( ,~ , ( , ( I r ( r { f I t i \. \ , \ I
I : t I , t f I ; { , , , ( d .. , ,.' . \ I , / . 'I .i i , ' ,
, I of • i ,.f
. \ . ,~ , \ , " , , , i } { I 0' . { . , , I i . r "
" ''1 .1 / i ~
.t .1 . ( ~ 'f 'j , • ~ i ~ , . , ( \ ,
" " 'i I I '{ 'i " " 'j . ( ( '/ 1 i , I \ \
'j i ; , , • , i / I J ( \ I '\
i . i ' i . , ; I . ~ i
I r if " .. ' " :( .', I J II { I . ( ( \ ; \ t.
! . 'i ' '( I , I " , ,4 t , I t "
I , , I r r " • ( , I , ' . , I
, I .r " ( , I . r ~ \ ; ,
r ( f r : I r( . I ° \ . \ .1 , ( , ; ~ 'f ,( . , , ( i , I
, .' , " , i ! I \ ,I
I ; I . \ I i I \ ,( f ; 1
; ,{ f { "i " ; .. l'i 'i ! , r , , " 'I '~ I
r i I \ \ \
, . 'f ,
I \ " \ , t I ",
f
f I 'i '( " "
i I I ( ; i i i '{
1 I / . Cum au inceput Jocurile Olimpice?

, in ce sport ciipitanii de echipii care pierdeau erau de obicei decapitaii?

Care au fost cele mai frumoase goluri din is to ria fotbalului ?

Care este istoria sportului alb?

S porturi si jocuri este 0 enc:iclopedie de referinta pentru copii. Detaliata, eu ilustratii bogate, fotografii relevante ~i deserieri surprinzator de vii

antreneaza ~i incurajeaza cititorii sa descopere Afla mal mult pe:

o parte a acestei lumi a sportului si a jocului. ~ www.litera.ro

Fieeare pagina este creata pentru a stimula ISBN 978-973-675-482-1

imagmapa ji a satisface curiozitatea. J~]~~ll~II~~I~~!111

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful