Contabilitate generala

M. BOGDAN - coordonator – M. BUSUIOC, V. GRIGORE, I. LECA, V. BUIANU, S. ION

CONTABILITATE GENERALA (BAZELE CONTABILITATII)

EDITURA UNIVERSITAS Bucuresti, 2005

1

Contabilitate generala

Prof. univ. dr. ing. ec. M. BOGDAN - coordonator – Lector univ. dr. Lector univ. drd. Ing. Mihaela BUSUIOC Violeta GRIGORE Irina LECA Lector univ. dr. Sia ION Vergina BUIANU

CONTABILITATE GENERALA (BAZELE CONTABILITATII)

EDITURA UNIVERSITAS Bucuresti, 2005

2

Contabilitate generala

CURPINS CAPITOLUL 1 ........................................................................................ 9 CONTABILITATEA - COMPONENTA PRINCIPALA A SISTEMULUI INFORMATIONAL ECONOMIC ............................. 9
1.1 Obiectul contabilitatii ..................................................................................................................... 9 1.2. Metoda contabilitatii.................................................................................................................... 13 1.3. Principiile contabilitatii ............................................................................................................... 18 1.4 Functiile contabilitatii.................................................................................................................. 22

CAPITOLUL 2 ...................................................................................... 24 PATRIMONIUL AGENTILOR ECONOMICI ................................ 24
2.1 Definire, structura ........................................................................................................................ 24 2.2 Structura activului patrimonial .................................................................................................. 27 2.3 Structura pasivului patrimonial .................................................................................................. 29 2.4 Veniturile si cheltuielile ................................................................................................................ 31

CAPITOLUL 3 ...................................................................................... 34 EVALUAREA........................................................................................ 34
3.1. Evaluarea – procedeu al metodei contabilitatii ......................................................................... 34 3.2. Forme de evaluare ....................................................................................................................... 38 3.3. Inventarierea ................................................................................................................................ 40

CAPITOLUL 4 ...................................................................................... 43

3

Contabilitate generala

DOCUMENTELE CONTABILE SI TEHNICI DE INREGISTRARE CONTABILA......................................................... 43 CAPITOLUL 5 ...................................................................................... 49 BILANTUL CONTABIL...................................................................... 49
5.1 Continutul si structura bilantului................................................................................................ 49 5.2 Prezentarea elementelor patrimoniale prin bilant ..................................................................... 51 5.3. Variatia posturilor bilantiere ...................................................................................................... 56 5.4. Functiile bilantului ....................................................................................................................... 61 5.5. Norme de intocmire, certificare, verificare si analiza a bilantului contabil ............................ 62

CAPITOL 6 ............................................................................................ 65 CONTUL – PROCEDEU DE BAZA AL METODEI CONTABILITATII............................................................................... 65
6.1. Continut ........................................................................................................................................ 65 6.2. Functiile contului ......................................................................................................................... 66 6.3. Forma si structura contului ........................................................................................................ 67 6.4. Reguli de functionare a conturilor ............................................................................................. 69 6.5. Planul general de conturi ............................................................................................................ 71

CAPITOLUL 7 ...................................................................................... 73 CONTABILITATEA CAPITALURILOR ......................................... 73
7.1. Notiuni generale ........................................................................................................................... 73 7.2. Contabilitatea capitalului social ................................................................................................. 74

4

Contabilitate generala

7.3. Contabilitatea primelor de capital.............................................................................................. 78 7.4. Contabilitatea diferentelor din reevaluare ................................................................................ 79 7.5. Contabilitatea rezervelor............................................................................................................. 80 7.6. Contabilitatea rezultatului reportat ...................................................................................... 81

7.7. Contabilitatea fondurilor proprii cu scop determinat .............................................................. 82 7.8. Contabilitatea subventiilor pentru investitii ......................................................................... 83

7.9. Contabilitatea provizioanelor reglementate .............................................................................. 84 7.10. Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli....................................................... 84 7.11. Contabilitatea imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni ................................................ 85 7.12. Contabilitatea creditelor pe termen lung si mediu .................................................................. 87 7.13. Contabilitatea datoriilor legate de participatii ...................................................................... 87 7.14. Contabilitatea altor datorii pe termen lung ............................................................................. 87

CAPITOLUL 8 ...................................................................................... 89 CONTABILITATEA ACTIVELOR IMOBILIZATE ...................... 89
8.1. Delimitari si structuri .................................................................................................................. 89 8.2. Contabilitatea imobilizarilor necorporale ................................................................................. 90 8.3. Contabilitatea imobilizarilor corporale ..................................................................................... 92 8.4. Contabilitatea imobilizarilor financiare .................................................................................... 96

CAPITOLUL 9 ...................................................................................... 98 CONTABILITATEA STOCURILOR ................................................ 98
9.1. Generalitati ................................................................................................................................ 98
9.2. Evaluarea stocurilor si miscari marfurilor ................................................................................ 99

5

Contabilitate generala

9.3. Contabilitatea operatiilor privind stocurile ............................................................................. 100 9.5. Conturile privind obiectele de inventar ................................................................................... 103 9.6. Conturile de produse ................................................................................................................. 103 9.7. Conturi de marfuri .................................................................................................................... 105

CAPITOLUL 10 .................................................................................. 107 CONTABILITATEA DECONTARILOR CU TERTII .................. 107
10.1. Generalitati ............................................................................................................................... 107 10.2. Contabilitatea operatiunilor privind furnizorii..................................................................... 107 10.3. Contabilitatea operatiunilor privind clientilor ...................................................................... 109 10.4. Taxa pe valoarea adaugata ..................................................................................................... 111 10.5. Contabilitatea decontarilor privind remuneratii personalului ............................................ 113

CAPITOLUL 11 .................................................................................. 117 CONTURILE DE TREZORERIE .................................................... 117
11.1. Delimitari si structuri .............................................................................................................. 117 11. 2. Contabilitatea titlurilor de plasament ................................................................................... 118 11.3. Contabilitatea operatiunilor de incasari si plati efectuate prin conturile de la banci ........ 119 11.4. Contabilitatea operatiunilor de incasari si plati in numerar ............................................... 121 11.5. Credite bancare pe termen scurt ............................................................................................ 122 11.6. Conturile de acreditive si avansuri de trezorerie .................................................................. 122 11.7. Viramente interne .................................................................................................................... 123

CAPITOLUL 12 .................................................................................. 125

6

Contabilitate generala

CONTABILITATEA CHELTUIELILOR SI VENITURILOR .... 125
12.1. Delimitari si structuri .............................................................................................................. 125 12.2. Contabilitatea cheltuielilor de exploatare .............................................................................. 126 12.3. Contabilitatea cheltuielilor financiare.................................................................................... 129 12.4. Contabilitatea cheltuielilor exceptionale ................................................................................ 131 12.5. Contabilitatea cheltuielilor cu amortizarile si provizioanele ............................................... 132 12.6. Contabilitate veniturilor din exploatare ................................................................................ 133 12.7. Contabilitatea veniturilor financiare...................................................................................... 135 12.8. Contabilitatea veniturilor exceptionale .................................................................................. 137 12.9. Contabilitatea veniturilor din amortizari si provizioane...................................................... 138 12.10. Contabilitatea operatiilor privind determinarea rezultatului exercitiului ....................... 139

CAPITOLUL 13 .................................................................................. 141 BALANTA DE VERIFICARE .......................................................... 141
13.1. Continut si clasificare .............................................................................................................. 141 13.2. Tehnica intocmiri balantei de verificare ................................................................................ 142 13.3. Posibilitati de identificare a erorilor ...................................................................................... 143

7

Contabilitate generala

Prefata

Cursul de contabilitate se adreseaza celor care doresc sa se initieze in contabilitate, si in mod deosebit studentilor. Confruntata cu mediul economic si social, in plina transformare, contabilitatea se cauta pe sine, se cauta prin raportare la viitor examinandu-si trecutul si prezentul. O asemenea miscare are loc intre empirism si rational, intre tehnici si conceptualizari, intre nevoia de universal si nevoia de specific, intre juridic si economic. Din totdeuna contabilitatea si-a atras calitatea de matrice sau punct de referinta pentru tot ceea ce este cercetare de detaliu si implicit practica in domeniu. Raportata la nevoia universitara cartea ofera fundamentele teoretice si metodologice a noii contabilitati din Romania, de aceea ea ofera idei, concepte, teze si solutii privind organizarea si functionarea contabilitatii. Fiind structurat conform programei analitice a disciplinei de Contabilitate, cursul trateaza intr-o ordine logica, explicita si accesibila obiectul si metoda contabilitatii, structurile patrimoniale, principiile metodei – bilant, documentatie, evaluare, cont, dubla inregistrare, balanta de verificare, inventarierea. Acest curs isi propune sa ofere studentilor modalitatile cele mai eficiente pentru intelegerea si aprofundarea tuturor problemelor de contabilitate, sa le formeze o gandire contabila logica, independenta si deprinderi necesare pentru productia si utilizare informatiei contabile in activitatea unitatiii patrimoniale Autorii

8

Contabilitate generala

Capitolul 1 Contabilitatea - componenta principala a sistemului informational economic
1.1 Obiectul contabilitatii

Contabilitatea este o componenta a sistemului stiintei economice. Ea are ca obiect stiinta conturilor, conturi prin care se efectueaza evidenta valorilor in miscare, inclusiv a unitatilor fizice, cand valorile sunt exprimate si prin acestea. Contabilitatea este o tehnica cantitativa de colectare, tratare si interpretare a informatiei, aplicata faptelor materiale, juridice si economice manifestandu-se in patrimoniul subiectelor economice ca individ, firma, intreprindere. Contabilitatea la origine avea un rol juridic de proba si de control. Ea a evoluat mult, in prezent ea este un mijloc de calcul economic si un instrument de gestiune. Contabilitatea a existat din cele mai vechi timpuri. C.G.Dumitrescu in “Istoria contabilitatii” arata ca, grecii au imprumutat tehnica contabila de la egipteni si ei au trecut-o romanilor. Dar se pare ca evidentele contabile sunt mult mai vechi in istoria omenirii. Codul lui Hamurabi arata ca asiro-caldeenii utilizau documente justificative si aveau notiuni de Activ si Pasiv, multe din tablitele de lut descoperite la civilizatiile din Orientul Mijlociu, reprezinta conturi de operatii financiare ale marilor temple. Chinezii tineau numai evidenta cantitativ. Grecii au avut evidente pentru activitatile economice. Romanii au avut organizare contabila atat pentru patrimoniul public, cat si pentru patrimoniul particular. Bancherii romani intocmeau periodic si balanta de verificare. Operatiile iregistrate in contabilitate de romani erau exprimate in unitati de masura si in valori.

9

Contabilitate generala

Contabilitatea in partida dubla s-a nascut ca urmare a practicii contabililor din Venetia si Genova. In anul 1494, Luca Paciolo descrie contabilitatea in partida dubla intr-o lucrare de matematica si geometrie. Dupa aparitia acestei lucrari, aplicarea contabilitatii in partida dubla se raspandeste in tarile Europei. In ce priveste aplicarea contabilitatii in partida dubla in Romania, mentionam aparitia in 1637 a Pravilei Comerciale, in Transilvania, in care erau si reguli de aplicare a contabilitatii. Este de retinut ca in Monitorul Oficial al Moldovei din 1859 a fost publicata structura cursului de contabilitate conceput de Ion Ionescu de la Brad, in 15 lectii. Invatamantul comercial in limba romana a aparut in Transilvania, Moldova, Muntenia si la Bucuresti in 1844. In anul 1913 se infiinteaza Academia de Inalte Studii Comerciale si Industriale la Bucuresti. Prezenta unei scoli superioare cu caracter universitar determina publicarea unor lucrari de contabilitate. Deci de-a lungul timpului s-a acumulat o bogatie importanta de teze, idei, concepte, teorii, principii si standarde cu privire la continutul contabilitatii. Evolutia contabilitatii a fost insotita pe plan teoretic de controverse privitoare la utilitatea sa in cadrul mecanismelor de cunoastere si gestiunii a starii la un moment dat si a circuitului resurselor economice ale societatii. Mai importante sunt doua conceptii: prima trateaza contabilitatea ca teorie stiintifica, iar cea dea doua ca tehnica de culegere, prelucrare, stocare, transmitere si analiza a informatiilor. Analizand cele doua conceptii, putem spune ca ele nu sunt autentice. Ca orice disciplina stiintifica, contabilitatea reprezinta simultan o teorie si metoda. In calitatea sa de teorie stiintifica, contabilitatea reprezinta un sistem de principii si cunostinte care explica si informeaza, iar ca metoda sau tehnica, un ansamblu coerent de procedee, instrumente prin care se observa si inregistreaza resursele economice ale societatii, separate ca utilitati patrimoniale. In masura in care se accepta ideea ca prin vocatia sa, contabilitatea este o disciplina stiintifica ea isi defineste continutul obiectului sau de studiu, metoda de cercetare si pozitia sa in cadrul sistemului stiintelor economice.
10

Contabilitate generala

Totusi, pe plan mondial, s-au conturat trei conceptii cu privire la delimitarea si definirea obiectului contabilitatii, respectiv: 1. Conceptia administrativa considera ca obiectul contabilitatii il constituie reflectarea si controlul, in expresie valorica, a faptelor administrative, in vederea sprijinirii managementului (conducerii), pentru a obtine un minim de eforturi (cheltuieli), maximul de efecte economice (rezultate-venituri). 2. Conceptia juridica considera ca obiectul contabilitatii il formeaza patrimoniul unui subiect de drept (agent economic), prin prisma relatiilor juridice, adica a drepturilor si obligatiilor pecuniare (materiale) ale unei persoane fizice sau juridice, in corelatie cu obiectele, adica cu bunurile si valorile corespunzatoare. 3. Conceptia economica sau financiara considera ca obiectul contabilitatii il constituie circuitul capitalului, privit atat sub aspectul destinatiei lui, cat si sub forma modului de dobandire, respectiv, sub forma de capital propriu si capital strain. In Romania, actele normative de baza care reglementeaza organizarea si conducerea contabilitatii de catre agentii economici sunt: - Legea contabilitatii nr. 82/1991; - Hotararea Guvernului nr. 704/1993 privind aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii contabilitatii nr. 82/1991; - Ordonanta Guvernului nr. 22/1996, privind actualizarea si completarea regimului general al contabilitatii. Sistemul de contabilitate romaneasca aplicabil de la 1 ianuarie 1994 s-a inspirat din planurile contabile generale ale tarilor vest-europene, in special din cel francez si se bazeaza pe normele contabile internationale care au fost adaptate cerintelor si experientei practice romanesti. Ca structura, un plan contabil general cuprinde trei parti: 1. Generalitati, in structura carora sunt incluse:
11

Contabilitate generala

- Dispozitii generale privind principiile generale ale contabilitatii, registrele de contabilitate (instrumentele de lucru ale contabilitatii), reguli de inregistrare in conturi; - Terminologia contabila recomandata; - Planul de conturi; 2. Contabilitatea financiara, numita si generala, in care se inregistreaza toate operatiile care afecteaza patrimoniul agentului economic spre a determina rezultatele financiare ale acestuia, prin: - Reguli de evaluare a patrimoniului si de determinare a rezultatelor financiare; - Gruparea conturilor din contabilitatea financiara; - Documentele de sinteza contabila. 3. Contabilitatea de gestiune sau contabilitate analitica sau contabilitatea exploatarii, are ca obiect doar calculatia costurilor. Ca o concluzie la cele prezentate mai sus, putem observa ca legiuitorul roman considera ca obiectul contabilitatii patrimoniului il constituie reflectarea in expresie baneasca a bunurilor mobile si si imobile, inclusiv solul, bogatiile naturale, zacamintele si alte bunuri cu potential economic, disponibilitatile banesti, titlurile de valoare, drepturile si obligatiile agentilor economici, precum si miscarile si modificarile intervenite in urma operatiunilor patrimoniale efectuate, cheltuielile, veniturile si rezultatele obtinute de acestia. Din aceasta definitie rezulta ca patrimoniul presupune existenta a doua conditii de baza: - Un titular de patrimoniu (subiect de drept); - Bunurile si valorile economice, privite ca obiecte de drepturi si obligatii precum si titularul de patrimoniu. Sistemul contabil urmareste deci si controleaza existenta si starea bunurilor economice, a drepturilor si obligatiilor pe care le are un agent economic asupra acestor bunuri.

12

Contabilitate generala

Gama de obiective ale contabilitatii este diversa, dar o analiza temeinica a acestora nu poate neglija faptul ca produsele finale ale oricarui sistem contabil sunt documentele de sinteza, iar oferta de informatii contabile depinde de utilizatori si de necesitatile lor informationale. Asadar, putem aprecia ca obiectivul fundamental al contabilitatii il reprezinta furnizarea de informatii utile luarii deciziilor menite sa asigure o imagine fidela a patrimoniului, situatiei financiare si a rezultatelor obtinute.

1.2. Metoda contabilitatii

Contabilitatea ca disciplina stiintifica, avand un obiect propriu de cercetare, are si o metoda specifica de lucru pentru realizarea obiectului sau. Datorita complexitatii obiectului de studiu, metoda contabilitatii reuneste mai multe procedee tehnice de lucru. Deci nu se pune egal intre metoda si procedeu. Metoda este o cale rationala de urmat pentru atingerea unui scop, iar procedeul este numai o maniera de a atinge scopul. Metoda contabilitatii cuprinde un ansamblu de procedee aflate intr-o stransa corelatie si interconditionare ca un tot unitar, in vederea stabilirii normelor si principiilor cu caracter special pe care se fundamenteaza contabilitatea ca disciplina stiintifica si cu ajutorul carora cerceteaza starea si miscarea elementelor patrimoniale ale unitatilor patrimoniale. Metoda contabilitatii a fost influentata in elaborarea sa si de metodele de cercetare ale altor stiinte cum ar fi: matematica, economia politica, stiintele economice de ramura, cibernetica economica, de la care
13

Contabilitate generala

a preluat si utilizeaza diferite categorii si procedee. Principalele trasaturi ale ale obiectului de studiu al contabilitatii constau in reflectarea patrimoniului unitatilor economice si sociale, atat sub aspectul utilitatii si functionalitatii bunurilor economice care il compun, adica destinatiei economice al acestora, cat si sub aspectul raporturilor de proprietate in cadrul carora se dobandeste bunurile economice ca obiecte de drepturi si obligatii, adica al provenientei lor, sau in plan financiar al surselor de finantare a bunurilor respective. Aceasta dubla reprezentare a starii si miscarii patrimoniului unitatilor economice si sociale a constituit trasatura esentiala de baza care determina continutul metodei contabilitatii. Ea poate fi redusa sub forma unei ecuatii (bunuri economice = drepturi + obligatii) cunoscuta sub denumirea de ecuatia dublei reprezentari. Dubla reprezentare a patrimonilui unitatilor economice si sociale prin stabilirea unui echilibru permanent intre cele doua fete ale acesteia conduce la amplificarea proprietatilor informative ale datelor furnizate de contabilitate, la dezvaluirea legaturilor dintre fenomenele economice. Elementele patrimonilui unitatilor economice si sociale se afla intr-o continua miscare si tansformare in fazele ciclului economic, ramanand totusi intr-un echilibru permanent. Acest echilibru este evidentiat in contabilitate printr-o alta trasatura specifica metodei sale de lucru si anume dubla inregistrare. Dubla inregistrare este determinata in primul rand de dubla reprezentare, prin faptul ca in timpul miscarii si transformarii lor, elementele de patrimoniu nu inceteaza a fi privite sub dublu aspect, al unitatii si functionalitatii lor, adica al destinatiei economice si al provenientei, respectiv al modului de dobandire. Raportul de echivalenta este prezent atat in cazul maririi concomitente a bunurilor si surselor, cat si in cel al micsorarii lor.

14

Contabilitate generala

In al doilea rand, dubla inregistrare este determinata de faptul ca miscarea si transformarea bunurilor economice in fazele circuitului economic genereaza operatii economice si financiare de iesire dintr-o stare si de intrare in alta, de transformare dintr-o forma in alta. In acest circuit in care contabilitatea inregistreaza trecerea acelorasi valori dintr-o stare sau forma in alta, reflectarea valorii economice se face de doua ori, deci, apare dubla inregistrare a operatiunilor in cauza. Dubla inregistrare prezinta o importanta deosebita pentru contabilitate prin faptul ca da posibilitatea exercitarii unui control asupra exactitatii inregistrarilor efectuate cu privire la operatiile economice prin relatia de echilibru. O trasatura caracteristica a metodei contabilitatii este aceea a folosirii unor procedee care sa permita inregistrarea numerica, cifrica, a existentei si miscarii patrimoniului unitatilor economice si sociale in expresie valorica. Generalizand, se poate spune ca metoda contabilitatii reprezinta totalitatea procedeelor interdependente, pe care le foloseste aceasta in scopul cunoasterii situatiei partimoniului si a rezultatelor obtinute. Procedeele metodei contabilitatii Pentru realizarea obiectului contabilitatii, metoda acesteia foloseste o serie de procedee care permit furnizarea de informatii cu privire la fenomenele si procesele economice care au loc in cadrul unitatii. Aceste procedee sunt: 1. procedee comune tuturor stiintelor; 2. procedee specifice metodei contabilitatii; 3. procedee ale metodei contabilitatii, comune si altor discipline economice. 1. Procedee comune tuturor stiintelor Dintre procedeele comune si altor stiinte folosite si de metoda contabilitatii pentru reflectarea obiectului sau de studiu pot fi specificate: observatia, rationamentul, comparatia, clasificarea, analiza, sinteza.
15

Contabilitate generala

Observatia – este faza initiala a cercetarii obiectului de studiu al oricarei stiinte. Contabilitatea foloseste procedeul observatiei pentru cunoasterea operatiilor economice care se pot exprima valoric si pe care le reflecta cifric, numeric, cu ajutorul procedeelor sale specifice. Rationamentul – se aplica de metoda contabilitatii, pentru ca pe baza de judecati logice, pornind de la fenomenele si procesele economice care intra in obiectul sau de studiu sa ajunga la concluzii noi. Pe baza de rationament s-a ajuns la concluzia ca activul este egal cu pasivul, pentru ca intre mijloacele economice si sursele de finantare a acestora exista o egalitate perfecta. Comparatia – se foloseste de metoda contabilitatii prin alaturarea a doua sau mai multe fenomene si procese economice care se pot exprima valoric, cu scopul de a stabili asemanarile si deosebirile dintre ele, ca astfel sa se traga o serie de concluzii. Se foloseste frecvent comparatia pentru a se compara veniturile si cheltuielile pe baza carora se stabilesc rezultatele finale. Clasificarea – este actiunea de impartire, distribuire, repartizare sistematica pe clase sau intr-o anumita ordine a obiectelor in functie de asemanarile si deosebirile dintre ele. Asemanarile le apropie si le incadreaza in aceeasi clasa, iar deosebirile le diferentiaza si le distribuie in clase diferite. Analiza – reprezinta un procedeu stiintific de cercetare a unui intreg, a unui fenomen care se bazeaza pe examinarea fiecarui element component in parte. Sinteza – ca procedeu stiintific de cercetare a fenomenelor se bazeaza pe trecerea de la particular la general, de la simplu la compus pentru a se ajunge la generalizare. 2. Procedee specifice metodei contabilitatii, utilizate pentru cercetarea si studierea obiectului sau, sunt: bilantul, contul, balanta de verificare. Bilantul – este cel mai reprezentativ procedeu al metodei contabilitatii, prin care se infaptuieste dubla reprezentare a patrimoniului societatii. Se prezinta prin bilant situatia unitatii patrimoniale la o anumita data, in expresie valorica, sub dublul sau aspect: sub aspectul
16

Contabilitate generala

destinatiei economice si sub aspectul surselor de procurare. Bilantul furnizeaza informatii generale privitoare la situatia economica si financiara a unitatii si la relatiile ei economice cu alte unitati. Bilantul este completat de o serie de situatii anexa prin care se explica si se detaliaza anumite laturi ale activitatii economico-financiare ale unitatii. Contul – se deschide in contabilitatea curenta pentru reflectarea fiecarui element din patrimoniu din punct de vedere al destinatiei economice si al sursei de finantare, precum si a fiecarei pozitii noi pe care o ocupa aceste elemente in miscarea si transformarea lor de-a lungul fazelor circuitului economic. Aceste conturi au legaturi reciproce atat intre ele cat si cu bilantul. Contabilitatea dispune de un sistem de conturi in care reflectarea operatiilor rezultate din miscarea elementelor patrimoniale are la baza dubla inregistrare. Legatura dintre cont, care furnizeaza informatiile de detaliu asupra fiecarui element ce intra in obiectul contabilitatii, si bilant care furnizeaza informatii generalizatoare asupra activitatii de ansamblu a unitatii, se realizeaza cu ajutorul unui alt procedeu specific metodei contabilitatii numit balanta de verificare. Balanta de verificare – asigura in contabilitatea dublei reprezentari, dublei inregistrari, garantia exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi. Datele balantei de verificare stau la baza intocmirii bilantului. Balanta de verificare indeplineste atat o functie de control cat si o functie economica, constituind puntea de legatura intre cont si bilant. 3. Procedeele metodei contabilitatii comune si altor discipline economice Contabilitatea utilizeaza in cadrul metodei sale de lucru si alte procedee comune mai multor discipline economice. Dintre acestea cele mai importante sunt: documentatia, evaluarea, calculatia, inventarierea. Documentatia – orice operatie economica si financiara referitoare la existenta si miscarea elementelor patrimoniale trebuie sa fie consemnata in documente care fac dovada infaptuirii lor. Documentele au o importanta deosebita pentru desfasurarea normala a lucrarilor de contabilitate, intrucat cu ajutorul lor se verifica justetea operatiilor
17

Contabilitate generala

economice, controlul gestionar asupra valorilor materiale si banesti, precum si respectarea disciplinei contractuale. Evaluarea – este procedeul prin care datele contabilitatii sunt reprezentate printr-o singura unitate de masura, creand posibilitatea centralizarii lor cu ajutorul balantelor de verificare si generalizarea cu ajutorul bilantului. Evaluarea consta in transformarea unitatilor naturale in unitati monetare cu ajutorul preturilor. Calculatia – este strans legata de evaluare ca procedeu al metodei contabilitatii. Acest procedeu isi gaseste aplicarea cea mai larga in domeniul calculatiei costurilor de productie. Inventarierea – se foloseste pentru a se cunoaste situatia reala a patrimoniului reflectat in contabilitate, si trebuie sa se verifice existenta faptica, directa a tuturor elementelor sale, in scopul descoperirii neconcordantelor dintre datele inregistrate in conturi si realitatea de pe teren.

1.3. Principiile contabilitatii

Pentru a se da o imagine fidela a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute, trebuie respectate cu buna credinta regulile privind evaluarea patrimoniului si celelalte norme si principii contabile cum sunt: Principiul prudentei – potrivit acestuia, nu sunt admise supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor, tinand cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii unitatii. Prudenta presupune anticiparea efectelor unor actiuni si in special a transferului de proprietate cu efecte posibile asupra exercitiului sau a celor parcurse deja, intrucat asupra lor nu se mai poate
18

Contabilitate generala

interveni din punct de vedere contabil. La incheierea fiecarui exercitiu financiar se contabilizeaza datoriile si pierderile probabile. Principiul permanentei metodelor – presupune continuitatea aplicarii regulilor si normelor privind evaluarea, inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si a rezultatelor asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor contabile. Acest principiu asigura aplicarea pentru aceleasi elemente, stucturi, domenii de activitate, a acelorasi metode de la un exercitiu la altul. Aceasta exclude schimbarea metodelor in cursul exercitiului. Modificarea metodelor de la un an la altul trebuie sa fie determinata de o profunda motivatie, cum ar fi modificarea unor acte normative, stabilirea unor reguli generale de evaluare noi. Potrivit principiului continuitatii activitatii, se presupune ca unitatea patrimoniala isi continua in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil, fara a fi in stare de lichidare sau de reducere sensibila a activitatii. Continuitatea activitatii se exprima clar in actul de constituire. Atunci cand functionarea este delimitata in timp sunt mentionate datele de incepere si de incetare a activitatii. Respectarea acestui principiu permite fixarea intinderii responsabilitatii entitatii patrimoniale in raport cu terte persoane, inclusiv cu bugetul statului. Principiul independentei exercitiului presupune delimitarea in timp a cheltuielilor si veniturilor aferente activitatii unitatii patrimoniale pe masura angajarii acestora si trecerii acestora la rezultatul exercitiului la care se refera. Independenta exercitiului trebuie inteleasa prin acea ca nu se mai poate interveni asupra bilantului dupa perioada de raportare (aprobarea consiliului de administratie, inregistrare la organele financiare, la registrul comertului). Principiului intangibilitatii bilantului de deschidere, conform caruia bilantul de deschidere a unui exercitiu trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere a exercitiului precedent.
19

Contabilitate generala

Conform principiului neconpensarii, elementele de activ si de pasiv trebuie sa fie evaluate si inregistrate in contabilitate separat, nefiind admise compensarea intre posturile de activ si de pasiv ale bilantului. Necompensarea trebuie inteleasa in sensul ca pentru fiecare element patrimonial cu substanta materiala, pentru orice resursa care reflecta drepturi si obligatii trebuie sa fie deschis, in contabilitate cate un cont nou. Necompensarea nu trebuie confundata cu rectificarea prevazuta in scopul reflectarii valorii ramase. Valorile rectificative sunt evidentiate distinct chiar daca in cazul unor elemente patrimoniale cuprinderea in bilant se face la valoarea considerata neta sau ramasa. Este vorba de imobilizari rectificate pe calea amortizarii, de obiectele de inventar rectificate pe calea uzurii sau deprecierilor rectificate pe seama provizioanelor.

Alte principii rezultate din logica contabila sunt: Principiul sinceritatii este utilizat de contabilitatea anglo-saxona si se regaseste in contabilitatea continentala sub denumirea de imagine fidela.

Imagine fidela = Sinceritate + Regularitate

Sinceritatea = aplicarea cu buna credinta si in virtutea regulilor profesionale ale domeniului contabil a legii, standardelor si procedeelor contabile. Regularitatea = informatia contabila pusa la dispozitie este conforma cu regulile si procedurile in vigoare.

20

Contabilitate generala

Notiunea de imagine fidela este legata de documentul oficial de gestiune al persoanelor fizice sau juridice care desfasoara acte de comert, si anume bilantul contabil. Numai prin acesta putem dobandi o imagine fidela a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute. Se distinge din aceasta cerinta rolul si locul procedeului “bilant” din cadrul ansamblului procedeelor metodei contabilitatii. Principiul autonomiei – unitatea este o entitate patrimoniala distincta fata de proprietarii ei. Unitatea (institutia) se afla in opozitie cu toate celelalte persoane fizice sau juridice participante la actul economic sau social. Ea trateaza toate problemele de pe pozitie proprie dar in spiritul legii. Principiul stabilitatii unitatii monetare conform caruia mentinerea se intampla in economia stabila, iar reevaluarea in economiile inflationiste. Principiul costului istoric – orice valoare economica inscrisa in contabilitate este bazata pe costul ei de origine: proprie (productie) sau din afara (achizitie), asa cum rezulta din documentele justificative care mentioneaza aparitia fiecarui element patrimonial. Principiul periodizarii – observarea fenomenelor si proceselor economice trebuie inregistrate in perioade distincte: luna, trimestru, an in raport cu necesitatile de inregistrare a costurilor. Principiul verificarii – toate operatiile economico-financiare aferente unui patrimoniu trebuie verificate. Verificarea nu trebuie confundata cu controlul chiar daca are ca rezultat un control sau se realizeaza ca urmare a efectuarii acestuia. Verificarea trebuie inteleasa, in acest caz, ca un mijloc de asigurare asupra corectitudinii aplicarii unor tehnici sau procedee de lucru. In acest sens putem vorbi de necesitatea intocmirii balantelor, a bugetelor de cheltuieli si venituri.

21

Contabilitate generala

1.4 Functiile contabilitatii

Unul din principalele rezultate ale perfectionarii bazei conceptuale a contabilitatii il constituie modernizarea conceptiei de organizare a sistemului conturilor in vederea reflectarii patrimoniului, situatiei financiare si a rezultatului unitatii creandu-se sisteme de contabilitate cu un singur circuit si cu doua circuite. Sistemul de contabilitate cu un singur circuit organizeaza conturile intr-un singur flux in cadrul circuitului economic: capital – aprovizionare – fabricatie – vanzare – realizare, atat pentru operatiile ce privesc relatiile cu tertii, cat si pentru cele ale gestiunii interne. Sistemul de contabilitate cu dublu circuit organizeaza conturile astfel incat delimiteaza in circuite distincte pe cele care au ca obiect inregistrarea elementelor si operatiilor patrimoniale legate de schimburile si relatiile cu tertii, precum si rezultatele financiare, si intrun alt circuit conturile care inregistreaza productia, costurile si rentabilitatea produselor, lucrarilor si serviciilor executate.

Organizarea contabilitatii pe baza celor doua circuite se poate prezenta schematic, astfel:
BANCA CONTABILITATEA FINANCIARA ZONA DE CONTACT CU MEDIUL EXTERIOR CONTABILITATEA DE GESTIUNE ZONA INTERNA INVESTITORII FURNIZORII

CLIENTII

22

Contabilitate generala

STATUL pt impozite si taxe

In conditiile contabilitatii in dublu circuit, functiile acesteia se localizeaza in fiecare circuit, astfel: Contabilitatea financiara: - Functia de inregistrare completa a tranzactiilor intreprinderii in scopul determinarii periodice a situatiei patrimoniale si a rezultatului global; - Functia de comunicare financiara externa (informarea tertilor); - Functia de instrument de verificare si de proba judiciara si fiscala; - Functia de instrument de gestiune a intreprinderii; - Functia de furnizare a informatiilor necesare realizarii sintezelor macroeconomice; - Functia de informare pentru analize financiare; Contabilitatea interna de gestiune: - Functia de determinare a costurilor pe produse, lucrari si sectoare de activitate; - Functia de determinare a diferitelor marje si a rezultatelor analitice pe produse si activitati; - Functia de generalizare si furnizare a informatiilor destinate elaborarii bugetelor si costurilor previzionate; - Functia de generalizare si furnizare a informatiilor destinate actualizarii indicatorilor de gestiune din structura tabloului de bord al unitatii economice; - Functia de generalizare si furnizare a informatiilor destinate masurarii performantelor la nivelul sectoarelor si pe produse, lucrari si servicii.

23

Contabilitate generala

Capitolul 2 Patrimoniul agentilor economici
2.1 Definire, structura

La baza obiectului de studiu al contabilitatii sta pus patrimoniul. Prin patrimoniu se intelege totalitatea bunurilor apartinand unei persoane fizice sau juridice dobandite in cadrul relatiilor de drepturi si obligatii. Pentru ca patrimoniul sa existe sunt necesare doua elemente interdependente, unul in persoana fizica sau juridica, ca subiect de drepturi si obligatii si altul in bunurile econmice, ca obiect de drepturi si obligatii. In sensul cel mai larg, patrimoniul agentilor economici este format din totalitatea bunurilor si valorilor economice pe care le gestioneaza, precum si din totalitatea drepturilor si obligatiilor pe care acestia si le asuma, in legatura cu bunurile si valorile economice pe care le poseda. Majoritatea specialistilor considera ca in centrul preocuparilor stiintei contabile, adica obiectului de studiu al contabilitatii il constituie patrimoniul agentilor economici.

Agent economic (Titularul de patrimoniu)

Patrimoniul

Bunuri si valori economice

=

Drepturi si obligatii

24

Contabilitate generala

Multe lucrari de specialitate definesc obiectul contabilitatii avand in vedere si continutul categoriilor economice de: avere, capital, resurse economice (mijloace economice). Desi, fiecare din aceste categorii economice poate sa stea la baza definirii si explicarii obiectului contabilitatii, fiecare in parte are unele limite de interpretare. Averea - desi reprezinta totalitatea bunurilor si valorilor economice de care dispune un agent economic, ea nu exprima in mod direct drepturile si obligatiile patrimoniale ale agentului economic, mai exact raporturile de proprietate. Capitalul este o categorie economica, care din punct de vedere contabil, se refera atat la bunurile si valorile economice de care dispune un agent economic, cat si la relatiile de proprietate ale acestuia, in legatura cu bunurile de care dispune, fara a include insa si relatiile de datorii, de obligatii, privind unele bunuri procurate pe baza acestora. Sursele economice (mijloacele economice) exprima la randul lor, acea categorie economica ce se refera la modul concret de investire a acestora si relatiile de proprietate care au stat la baza procurarii lor. Din continutul patrimoniului reflectat in contabilitate, rezulta un echilibru, o realitate perfecta, intre valoarea bunurilor economice ale unei persoane fizice sau juridice si drepturile si obligatiile pe care acesta le are, in legatura cu procurarea si utilizarea lor. Ecuatia de echilibru a patrimoniului este urmatoarea: Bunuri cu valoare economica Drepturi cu + valoare economica Obligatii cu valoare ecnomica

=

Bunurile si valorile economice formeaza partea materiala a patrimoniului, ele identificandu-se cu mijloacele de actiune sau cu factorii de productie utilizati de unitate pentru realizarea obiectivului sau de activitate.
25

Contabilitate generala

Drepturile si obligatiile reflecta raporturile de proprietate in cadrul carora se produc si se administreaza bunurile si valorile economice. Din cele prezentate se poate observa ca stiinta contabila abordeaza patrimoniul, atat din punct de vedere economico-financiar, cat si din punct de vedere juridico-administrativ. Abordat din punct de vedere economico-financiar, patrimoniul este o suma a tuturor bunurilor si valorilor economice necorporale, corporale si financiare care apartin persoanei fizice sau juridice si care intra sub incidenta cadrului juridic ce functioneaza intr-o economie nationala. Din punct de vedere juridico-administrativ, patrimoniul reflecta totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica a unei persoane fizice sau juridice, exprimate in etalon banesc. Partea stanga a ecuatiei de echilibru patrimonial, respectiv bunurile si valorile economice constituie structura de activ a patrimonilui sau activul patrimonial. Partea dreapta a ecuatiei de echilibru patrimonial, respectiv drepturile si obligatiile cu valoare economica constituie structura de pasiv a patrimoniului sau pasivul patrimonial. In consecinta, ecuatia de echilibru al patrimoniului unei unitati poate fi scrisa sub forma: Activul patrimonial (A) = Pasivul patrimonial (P) Activul si pasivul sunt structuri globale, specifice relatiilor de investiri si finantari a elementelor patrimoniale, iar cele de cheltuieli si venituri sunt specifice relatiilor de transformari a elementelor de patrimoniu, in cadrul proceselor economice. Cuantumul activitatii unitatii patrimoniale este stabilit in baza a doua criterii: modul de valorificare si gradul de lichiditate ale mijloacelor economice. Astfel, mijloacele economice pot fi de doua categorii: unele care au o durata mai mare de functionare, care se consuma si se valorifica treptat pe parcursul
26

Contabilitate generala

mai multor cicluri de functionare si altele care se consuma dintr-o data si care trebuiesc reinnoite in fiecare ciclu de exploatare. Din punct de vedere al criteriilor mentionate, valorificarea si lichiditatea pot determina stucturile de activ si de pasiv in continuare.

2.2 Structura activului patrimonial

Mijloacele economice reflecta bunurile economice primite sub aspectul utilitatii si functionalitatii, valorificarii lor in activitatea unitatii economice si sociale. Ele reflecta modul de utilizare a capitalului sau modul de folosire a fondurilor. Cuantumul activitatii unitatii patrimoniale este stabilit in baza a doua criterii: modul de valorificare si gradul de lichiditate ale mijloacelor economice. Astfel, mijloacele economice pot fi de doua categorii: unele care au o durata mai mare de functionare, care se consuma si se valorifica treptat pe parcursul mai multor cicluri de functionare si altele care se consuma dintr-o data si care trebuiesc reinnoite in fiecare ciclu de exploatare. Din punct de vedere al criteriilor mentionate, valorificarea si lichiditatea pot determina stucturile de activ in continuare. Strtucturi de activ 1. Active fixe – imobilizari necorporale - imobilizari corporale - imobilizari financiare 2. Active circulante – stocuri si productie in curs de executie - mijloace circulante de decontare - mijloace circulante banesti 3. Active de regularizare si asimilate

27

Contabilitate generala

Activele fixe – numite si imobilizari, cuprind acele categorii de bunuri care au existenta durabila. In cadrul acestora se cuprind: imobilizarile corporale, imobilizarile necorporale, imobilizarile financiare. - imobilizarile corporale cuprind acele bunuri materiale (tangibile) care participa la procesul de productie numai cu intrega lor valoare de utilitate dar care se consuma si isi transmit valoarea treptat asupra noilor produse; ca valori de utilitate, imobilizarile corporale se impart in doua mari grupe: terenuri si mijloace fixe; - imobilizarile necorporale, sau nemateriale, sunt imobilizari care nu se concretizeaza in bunuri, ci intr-un document juridic sau comercial care atesta drepturi ale unitatii economice sau sociale. Imobilizarile necorporale cuprind: cheltuielile de constituire a societatii, cheltuielile de cercetare- dezvoltare, concesiuni, brevete, marci de fabrica, alte drepturi si valori similare, programele informatice, fondul comercial; - imobilizarile financiare cuprind valorile patrimoniale sub forma de participatii la capitalul permanent al altor societati, precum si titlurile de credit pe termen lung. Active circulante In functie de forma concreta pe care o imbraca si de functia pe care o indeplinesc in cadrul ciclului de exploatare, activele circulante se impart in: mijloace circulante materiale, mijloace circulante in decontare, mijloace circulante banesti. - mijloace circulante materiale, reprezinta acele valori economice care imbraca forma sau indeplinesc functia de: materii prime si materiale, productia in curs de executie, produse finite, marfuri si ambalaje. Mai sunt incluse si obiectele de inventar de mica valoare sau scurta durata. - mijloace circulante banesti sau plasamente de trezorerie si disponibilitatile banesti, sunt acele valori economice care imbraca forma sau indeplinesc functia de bani. Structural, ele se pot gasi sub forma de plasamente de trezorerie, disponibilitati banesti si alte valori.
28

Contabilitate generala

- mijloace circulante in decontare, numite si creantele intreprinderii, reprezinta valori economice avansate temporar de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice si pentru care urmeaza sa primeasca echivalent valoric. Active de regularizare si asimilate din aceasta categorie fac parte: - cheltuieli inregistrate in avans care urmeaza a se suporta esalonat in exercitiile viitoare - decontari din operatii in curs de clarificare cum ar fi: amenzi achitate, cheltuieli de judecata - prime privind rambunsarea obligatiunilor reprezentand diferenta dintre valoarea de emisiune si valoarea de rambunsare a obligatiunilor.

2.3 Structura pasivului patrimonial

Prin componenta sa, reflecta modul de finantare al mijloacelor economice si gradul de exigibilitate al resurselor de finantare. Finantarea mijloacelor economice se refera la modul de dobandire economica si sustinere financiara a activului titularului de patrimoniu. Pentru procurarea de mijloace economice, o intreprindere foloseste finantare proprie si finantare straina. Corespunzator celor doua categorii de finantari, sursele proprii de finantare se impart in surse permanente si in surse curente. Sursele permanente sunt formate din surse proprii si surse straine pe termen lung, iar sursele curente sunt corespunzatoare datoriilor pe termen scurt. a) sursele proprii sunt denumite si capital propriu. Din structura acestuia fac parte: capitalul propriu, subventiile de capital, primele legate de capital, diferentele din reevaluare, rezervele, fondurile, profitul, provizioanele.

29

Contabilitate generala

b) Sursele straine denumite datorii, obligatii sau capital strain, exprima fondurile sau capitalurile furnizate de terti. Acestea cuprind imprumuturile acordate de banci sau alte institutii de creditare, precum si datoriile create in cadrul relatiilor de decontare ale unitatii. Din structura surselor straine fac parte : credite bancare, imprumuturi pe baza de titluri, datoriile comerciale, datoriile fiscale, datoriile salariale si datoriile fata de asociati si actionari. Elementele de pasiv se structureaza dupa criterii: bilantiere, natura, provenienta, exigibilitate, in: 1. datorii; 2. provizioane pentru riscuri si cheltuieli 3. venituri in avans 4. capital si rezerve 1. Datorii O datorie reprezinta o obligatie actuala a unitatii patrimoniale ce decurge din evenimente trecute si prin decontarea careia se asteapta se reazulte o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice. Ca urmare, o caracteristica esentiala a unei datorii este faptul ca unitatea patrimoniala are o obligatie actuala pentru sume ce trebuie platite pentru bunuri si servicii primite, credite, impozite si taxe datorate. Datoriile rezuta din tranzactii sau alte evenimente trecute. Datoriile se concretizeaza in resuse straine atrase temporar in circuitul economico – financiar al unitatii patrimoniale. Potrivit destinatiei, datoriile pot fi: a. financiare; b. comerciale c. fiscale d. salariale e. sociale f. fata de actionari sau asociati g. creditori diversi

30

Contabilitate generala

2. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli Sunt acele sume retinute din profit in scopul de a acoperii pierderi potentiale sau cheltuieli previzibile in exercitiile viitoare, precum si provizioane pentru pensii. Aceste provizioane se constituie la sfarsitul exercitiului in scopul acoperirii riscului si cheltuielilor fara afectarea unui element din activ. Ele reprezinta o categorie de resurse intermediare intre datorii si capitaluri proprii. Tot in aceasta categorie sunt cuprinse si provizioanele pentru deprecieri in special a activelor. 3. Venituri in avans Sunt cunoscute sub denumirea de pasive de regularizare si apar din necesitatea delimitarii pasivelor care apartin exercitiunlui curent de alte pasive aferente altor exercitii. In aceasta categorie se include: - venituri in avans - subventiile - subventiile pentru investitii. 4. Capital si rezerve Reprezinta expresia baneasca a valorilor economice investite de actionari si asociati pentru producerea de noi valori economice cu scopul de a obtine profit. Capitatalul are un caracter stabil, in sensul ca asigura finantarea activitatii unitatii patrimoniale pe o perioada mai mare de un an. Capitalul se formeaza la inceputul activitatii, se modifica prin cresterea sau diminuarea lui pe parcursul desfasurarii activitatii si se lichideaza la incetarea existentei unitatii. Din punct de vedere al sursei de finantare, capitalul imbraca doua forme distincte: capital prirpiu si capital strain.

2.4 Veniturile si cheltuielile

31

Contabilitate generala

Din punct de vedere economic si financiar cheltuielile desemneaza raporturi cu privire la alocarea si utilizarea valorilor economice in cadrul proceselor interne. Cheltuielile acopera angajarea, consumul si platile privind factorii de productie – natura, munca si capitalul. Cheltuielile sunt structuri patrimoniale care ilustreaza efortul facut de unitatea economica in vederea realizarii obiectivului de activitate. Cheltuielile pe care le efectueaza unitatea patrimoniala, oricat de diverse ar fi, se diferentiaza in functie de natura activitatilor care le genereaza, in cheltuieli de expluatare, cheltuieli financiare, cheltuieli exceptionale. Orice cheltuiala efectuata de catre un titular de patrimoniu are o sursa de finantare sau este producatoare de rezultat. In plan economic si financiar, pentru definirea sursei de finantare a cheltuielilor si a rezultatului obtinut se utilizeaza notiunea de venit. Veniturile reprezinta fondurile ce revin titularului de patrimoniu ca rezultat al activitatii proprii. Veniturile pot fi delimitate si evidentiate in contabilitate in trei momente: obtinerea rezultatului, avansarea rezultatului si incasarea rezultatului. Veniturile, in functie de activitatile care le genereaza, se impart in venituri din activitatea de exploatare, venituri financiare si venituri exceptionale. In cadrul structurii de venituri si cheltuieli este reprezentat ca structura distincta si rezultatul sub forma de profit sau pierdere.

1.

Cheltuieli Cheltuieli de exploatare Cheltuieli financiare Cheltuieli exceptionale Total cheltuieli

2. 3=1+2 4. 5=3+4

Venituri Rezultate Venituri din activitatea Rezultate din de exploatare activitatea de exploatare Venituri financiare Rezultate finanaciare Rezultate curente Venituri exceptionale Rezultate exceptionale Total venituri Rezultat brut

32

Contabilitate generala

6. 7=5–6

Impozit pe profit Rezultat net

In functie de cele doua structuri de baza – cheltuieli si venituri, rezultatele se impart si ele in rezultate din activitatea de exploatare, rezultate financiare si rezultate exceptionale. Profitul sau piederea cuprinde rezultatul curent, rezultatul exceptionalsi impozitul pe profit.

33

Contabilitate generala

Capitolul 3 Evaluarea
3.1. Evaluarea – procedeu al metodei contabilitatii

Inregistrarea operatiilor economice care au loc in unitatile patrimoniale se face folosind exprimarea baneasca (valorica), deci evaluarea. Ca procedeu al metodei contabilitatii evaluarea este strans legata de celelalte procedee pentru a caror aplicare este necesara exprimarea valorica a operatiunilor economice. Fara evaluare nu se poate realiza contabilitatea unitatii patrimoniale. Contabilitatea foloseste evaluarea atat pentru inregistrarea curenta a operatiunilor economice, cat si pentru centralizarea si generalizarea datelor sale informationale. Evaluarea este operatiunea de cuantificare, de masurarea in expresie valorica a resurselor materiale, a bunurilor create, a cheltuielilor de munca inmagazinate in produse sau in servicii. Necesitatea evaluarii in forma baneasca deriva din folosirea categoriilor economice generate de actiunea legii valorii. Contabilitatea nu poate lucra decat cu valori, adica dupa ce diversitatea structurilor patrimoniale este adusa la acelasi numitor, pe care il reprezinta exprimarea in bani. Evaluarea ca procedeu al metodei contabilitatii este de neconceput in contabilitatea financiara si ccea manageriala. De aceea este necesara fixarea unor notiuni cum ar fi obiectul evaluarii si unitatea de masura. Obiectul evaluarii poate fi extrem de divers. El trebuie interpretat si utilizat in functie de locul din care privim patrimoniul. Din interior, obiectul evaluarii se refera la toate structurile patrimoniale, din exterior evaluarea poate avea caobiect anumite componente sau anumite modalitati de coantiifcare, cum ar fi evaluarea fiscala.
34

Contabilitate generala

Unitatea de masura reprezinta unitatea de calcul care este folosita in masurarea si comapararea elementelor patrimoniale. In contabilitate aceasta unitate de masura o reprezinta banul. La noi in tara unitatea de masura este leul care sta la baza sistemului monetar national. In scopul realizarii unei imagini fidele a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor, la efectuarea evaluarii se vor respecta urmatoarele principii: a. Principiul stabilirii obiectului evaluarii – prin obiect al evaluarii se intelege totalitatea elementelor supuse evaluarii. b. Principiul valorii reale – conform caruia elementele patrimoniele se evalueaza la valoarea lor reala in vederea asigurarii unui bilant real. c. Principiul alegerii formei de evaluare – in functie de scopul urmarit. d. Principiul prudentei – cere ca la evaluarea elementelor patrimoniale sa se tina seama de deprecierile, riscurile si pierderile posibile inregistrate ca urmare a activitatii desfasurate, si nu se admite nici supraevaluarea sau subevaluarea acestora. e. Principiul permanentei metodelor – presupune continuarea aplicarii normelor si regulilor utilizate pe parcursul exercitiilor financiare. Continutul evaluarii consta in inmultirea elementelor patrimoniale supuse evaluarii, exprimate cantitativ cu elemente banesti concretizate in preturi, tarife, costuri. Costurile sunt formate din totalitatea cheltuielilor efectuate in vederea obtinerii produselor, lucrarilor sau serviciilor. Ele se folosesc atat pentru evaluarea bunurilor achizitionate din afara unitatii –– cost de achizitie - cat si pentru cele fabricate in unitate – cost de productie si costul complet. 1. Costul de achizitie se compune din: - pretul de cumparare negociat si inscris in factura primita de la furnizor; - eventualele cheltuieli de transport, aprovizionare suportate de cumparator; - unele cheltuieli accesorii efectuate in vederea punerii in stare de functionare a unor bunuri;
35

Contabilitate generala

- eventuale taxe nedeductibile. 2. Costul de productie a unui bun se compune din: - costul de achizitie al materiilor prime si materialelor consumate; - cheltuieli de prelucrare a materiilor prime in vederea transformarii in produs finit. 3. Costul complet sau costul de desfacere cuprinde: - Costul de productie al bunurilor livrate beneficiarilor ; - Cheltuieli de desfacere pentru bunurile livrate. Preturile reprezinta suma sau valoarea care se incaseaza pentru bunurile vandute. Preturile pot fi cu ridicata (cand se vand bunuri intre agentii economici) sau preturi cu amanuntul (cand se vand marfurile catre populatie). Tarifele sunt elemente banesti, asemanatoare preturilor, cu ajutorul carora se evalueaza lucrarile executate si serviciile prestate, precum si munca depusa de personalul unitatii. Principiul general de evaluare a elementelor patrimoniale in vederea evaluarii in contabilitatea curenta consta in evaluarea la cost istoric denumit si valoare contabila. Evaluarea elementelor patrimoniale se face la diferite momente ale desfasurarii activitatii economice, si anume: - La intrarea in patrimoniu; - La iesirea lor din patrimoniu sau la trecerea la consum; - La inventariere; - Cu prilejul inchiderii exercitiului economico-financiar. La intrarea in patrimoniu a bunurilor, evaluarea se face in functie de modul de dobandire: 1. bunuri aduse ca aport in natura evaluate la valoarea prevazuta in actul de evaluare, numita valoare de aport; 2. bunuri dobandite cu titlu gratuit sau prin donatie evaluate la valoarea de utilitate in functie de pretul pietii, starea sau amplasarea bunurilor; 3. bunuri dobandite cu titlu onorar (contra plata) evaluate la costul de achizitie; 4. bunuri dobandite din productie proprie de catre unitatea patrimoniala evaluate la costul de productie efectiv;
36

Contabilitate generala

5. creante si datorii evaluate si inregistrate la valoarea lor nominala inscrisa in documentele justificative in care se consemneaza dreptul de creanta. Evaluarea la iesirea din patrimoniu sau darea in consm se face prin utilizarea urmatoarelor metode: 1. metoda primul intrat- primul iesit ”FIFO” (first in- first out) potrivit careia costul unitar de achizitie al primei intrari se atribuie primei iesiri; 2. metoda ultimul intrat – primul iesit “LIFO” ( last in – first out) adica pentru iesiri se atribuie conturile de achizitie in ordinea inversa intrarilor; 3. metoda costului unitar mediu ponderat (CMP) calculat dupa fiecare intrare, dupa formula:
CMP = (Valoarea stocului initial + Valoarea intrarii ) (Cantitatea din stocul initial + Cantitatea intrata )

CMP X = Cantitatea iesita – Valoarea materialelor iesite 4. metoda costului standard – presupune stabilirea unui pret unic de inregistrare a iesirilor, de obicei pretul ce corespunde sursei principale de aprovizionare. Evaluarea la inventariere. Cu ocazia inventarierii, elementele patrimoniale se evalueaza la valoarea actuala de utilitate, denumita si valoare de invertar. Cu acest prilej, valoarea de intrare se pune de acord cu rezultatele inventarierii. In comparatie pot rezulta plusuri sau minusuri de valoare. Diferentele intre valoarea de intrare sau contabila si valoarea de inventar se solutioneaza diferit pentru active, respectiv pentru pasive. 1. In cazul elementelor de activ:

37

Contabilitate generala

- Diferentele constatate in plus nu se inregistreza, iar activele se mentin in contabilitatea curenta la valoarea lor de intrare sau contabila. - Diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar si cea de intrari reprezinta o depreciere. 2. In cazul elementelor de pasiv; - Diferentele constatate in plus se inregistreza prin constituirea unui provizion, iar pasivele respective se mentin in contabilitatea curenta la valoarea lor de intrare sau contabila. - Diferentele constatate in minus nu se inregistreza. Evaluarea la inchiderea exercitiului economico-financiar. La sfarsitul perioadelor de gestiune, cu prilejul inchiderii exercitiului financiar, evaluarea prin bilant a elementelor patrimoniale se face la valoarea de intrare sau contabila pusa de acord cu rezultatele inventarierii. Diferentele cantitative in plus sau in minus, constatate pe teren fata de situatia faptica, se inregistreaza in contabilitate prin punerea de acord cu realitatea. Reevaluarea elementelor de activ si pasiv se face pe baza unei dispozitii legale (de obicei o hotarare a guvernului). Noua valoare stabilita in urma reevaluarii poate fi egala cu valoarea contabila veche bazata pe valoarea contabila de intrare inmultita cu indicele variatiei preturilor. Diferenta se inregistreaza in contabilitate sub forma unor diferente din reevaluare.

3.2. Forme de evaluare

In functie de modul de efectuare in timp a evaluarii si de scopul urmarit se disting doua forme de evaluare curenta si evaluare periodica.
38

Contabilitate generala

Evaluarea curenta este practicata la inregistrarea operatiunilor economice in contabilitate pe tot parcursul desfasurarii activitatii de expluatare, finantare sau exceptionale, inclusiva celei de dezvoltare. Evaluarea curenta se bazeaza pe datele inscrise in documentele justificative primite de la persoanele fizice sau juridice cu care entitatea patrimoniala se afla in raporturi permanente sau ocazionale. Evaluarea curenta produce diferentierea in functie de sursa de provenienta a bunurilor si de natura acestora. Capitalul social subscris si varsat se evalueaza si inregistreaza distinct in contabilitate, pe baza actelor de constitire a societatii si a documentelor justificative privind varsamintele de capitatal. Mijloacele fixe de evalueaza la intrarea in patrimoniu la valoarea de intrarea care poate fi: - costul de achizitie – la intrarea cu titlu oneros; - costul de productie – in cazul constituirii sau producerii in unitatea proprie; - valoarea actuala – la intrarea cu titlu gratuit, la inventariere Titlurile de participare si alte titluri se evalueaza la costul de achizitie, adica la pretul de cumparare. Materiile prime, materialele consumabile, obiectele de inventar, marfurile, ambalajele si alte bunuri procurate cu titlu oneros se evalueaza la costul de achizitie. Productia in curs de executie, semifabricatele si produsele finite, obiectele de inventar, ambalajele si alte bunuri produse de unitatea patrimoniala se evalueaza la costul de productie. Animalele si pasarile se evalueaza si inregistreaza la costul de achizitie daca sunt procurate cu titlu oneros sau la costul de productie daca sunt rezultatul propriei activitati. Evaluarea periodica se efectueaza in doua momente: 1. la inventarierea elementelor patrimoniale – evaluare de inventar; 2. cu prilejul alcatuirii bilntului contabil – evaluare bilantiera
39

Contabilitate generala

Cu ocazia inventarierii, evaluarea se face la valoarea actuala numita si valoare de inventar. Valoarea de inventar ca expresie a valorii actuale este estimata in functie de pretul pietei adica pretul zilei sau la valoarea de utilitate care reprezinta pretul presupus ca il accepta un client. Pentru creante si datorii valoarea de utilitate se stabileste in functie de valoarea probabile de incasat, respectiv de platit. La incheierea exercitiului, elementele patrimoniale se vealueaza si se reflecta in bilantla valoarea de intrare in patrimoniu (valoare contabila) pusa de acord cu rezultatele inventarierii si cu valoarea de utilitate aplicand principiul prudentei. La numite perioade, pe baza unor dispozitii legale este posibila reevaluarea elementelor patrimoniale. In cadrul acestei actiuni valorile contabile sunt inlocuite cu valorile actuale determinate in functie de preturile pietei sau cu noile valori de utilitate.

3.3. Inventarierea

Mai multe discipline economice utilizeaza inventarierea ca procedeu, atribuindu-I fiecare o anumita acceptiune. In contabilitate, inventarierea este un procedeu de verificare faptica a existentei si starii mijloacelor economice, a creantelor si datoriilor unitatii patrimoniale din punct de vedere cantitativ, calitativ si valoric. Prin utilizarea acestui procedeu inventarierea ofera capacitatea de a furniza informatii si date reale putand fi scoase astfel la iveala neconcordantele ce pot apare intre datele din contabilitate si realitatea din teren. Conform punctului 131 din Regulamentul de aplicare a Legii Contabilitatii, inventarierea se efectueaza la locurile de existenta, de depozitare sau pastrare a bunurilor, prin cantarire, masurare, numarare sau alte mijloace de determinare a bunurilor. Documentul ce sta la baza inventarierii este registrul de inventariere.
40

Contabilitate generala

-

Inventarierile se clasifica dupa momentul in care se efectueaza astfel: inventarieri periodice inventarieri anuale inventarieri ocazionale inventarieri inopinante.

Dupa gradul de cuprindere a elementelor patrimoniale se disting: - inventarieri generale - inventarieri partiale

Tinand cont de modalitatea de efectuare inventarierile pot fi: - totale - prin sondaj. Fiind o lucrare contabila complexa si importanta pentru stabilirea situatiei patrimoniale, inventarierea presupune parcurgerea urmatoarelor etape: 1. pregatirea inventarierii – consta in luarea unor masuri organizatorice si execuatrea unor lucrari contabile de forma: - stabilirea obiectului inventarierii si sfera lui de cuprindere - constituirea comisiei de inventariere in functie de numarul de gestiuni ce urmeaza a fi inventariate - sigilarea cailor de acces in gestiune cu exceptia locului in care se efectueaza inventarierea - oprirea intrarilor si iesirilor de bunuri din gestiune - gruparera bunurilor pe sortimente, categorii - verificarea starii defunctionare a aparatelor de masura 2. efectuarea inventarierii – etapa principala a inventarierii al carei continut il reprezinta constatarea, descrierea si evaluarea elementelor supuse inventarierii. 3. stabilirea si regularizarea rezultatelor inventarierii – presupune determinarea plusurilor sau minusurilor la constatarile in urma inventarierii. Acestea se trec in procesul verbal de inventariere
41

Contabilitate generala

impreuna cu concluziile referitoare la cauzele acestora, nominalizarea vinovatilor si masuri de corectare, urmand a fi semnat de conducatorul unitatii. Procesul verbal constituie baza efectuarii regularizarii rezultatelor inventarierii. In principiu, plusurile se inregistreaza ca intrari in patrimoniu iar lipsurile se imputa persoanelor vinovate. In urma inregistrarii invenatrierii se realizeaza sporirea datelor contabile in cazul plusurilor, diminuarea lor in cazul lipsurilor, astfel incat in final soldurile conturilor sa corespunda cu realitatea faptica stabilita cu ocazia inventarierii.

42

Contabilitate generala

Capitolul 4 Documentele contabile si tehnici de inregistrare contabila

Contabilitatea, ca stiinta si practica economica, este specializata in reflectarea situatiei nete a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute. Dupa cum s-a putut observa, contabilitatea realizeaza intregul flux de informatii privind perioadele de gestiune, reflectate in mod separat, si exercitiul economico-financiar, in ansamblul sau. De regula, realizarea fluxului de informatii contabile curente presupuneparcurgerea mai multor etape, dintre care cele mai importante sunt: - Consemnarea si culegerea datelor cu privire la operatiile economicofinanciare, care au loc in cursul unei perioade de gestiune. - Analiza si prelucrarea datelor obtinute in vederea inregistrarii lor in contabilitate - Contabilizarea, respectiv inregistrarea efectiva a datelor in contabilitate Contabilizarea constittuie prima etapa de realizare a fluxului curent de informatii contabile si presupune culegerea datelor primare privind operatiile economico – financiare, care au loc in cursul unei perioade de gestiune si consemnarea lor in DOCUMENTE (acte scrise) in etalon banesc, in ordine cronologica, in momentul si la locul efectuarii lor. Documentele in care se consemneaza aceste operatii se numesc documente contabile primare, constituind baza legala (juridica) a efectuarii operatiilor respective. Documentele contabile primare permit controlul asupra realitatii operatiilor economico – financiare realizate, al respectarii disciplinei financiar contabile de catre agentii economici, stabilirea raspunderii materiale privind gestionarea patrimoniului. Continutul documentelor difera in functie de caracterul operatiei consemnate. Ele se concretizeaza in anumite exprimari care permit

43

Contabilitate generala

intelegerea operatiilor economice pe care le reflecta de catre cei care le intocmesc, respectiv de catre cei care le utilizeaza. Aceste exprimari au un caracter comun, adica se refera la toate categoriile de documente sau au un caracter specific Caracterul comun al documentelor de evidenta trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente: - denumire document - denumirea si sediul unitatii care emite documentul - numarul de ordine al documentului - data si locul emiterii documentului - partile care participa la operatia economica - descrierea operatiei economico – financiare efectuate concis, clar, astfel incat sa cuprinda toate datele necesare inregistrarii in evidenta - datele cantitative si valorice aferente operatiei consemnate - semnatura persoanelor autorizate care raspund de intocmirea documentelor conform dispozitiilor legale Caracterele specifice se refera la precizarea unor informatii care se regasesc numai in acel document, de exemplu in factura se fac referiri la numele delegatului care a preluat marfa. Functiile documentelor sunt urmatoarele: a. functia de consemnare, cantitativa si valorica, in cifre si litere a operatiunilor economice efectuate in cadrul unitatii patrimoniale b. functia de document justificativ, care sta la baza inregistrarii in contabilitate c. functia de control, indiferent de forma in care se realizeaza aceasta si scopul propus d. functia de asigurare a integritatii patrimoniale, atat din punct de vedere al existentei ca atare a bunurilor economice, nasterii drepturilor si obligatiilor, cat si din punct de vedere al responsabilitatii administrarii patrimoniului e. functia de circulatie permite calculul costurilor si al rezultatelor f. functia juridica reflecta momentul nasterii unor drepturi si obligatii Orice operatiune patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un inscris care sta la baza inregistrarilor in contabilitate,
44

Contabilitate generala

dobandind astfel calitatea de document justificativ. Documentele care stau la baza inregistrarilor in contabilitate angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat ori inregistrat in contabilitate. Clasificarea documentelor se face dupa mai multe criterii, si anume: 1. dupa modul de prezentare - tipizate – sunt cele care au un text si o forma prestabilita, fiind obligatorii pentru toate categoriile de utilizatori din economia nationala - netipizate – reprezentate de documente specifice unor ramuri de activitate sau unor tipuri de institutii 2. dupa modul de evidentiere si inregistrare in unitatea patrimoniala - documente obisnuite - documente cu regim special 3. dupa locul unde se intocmesc si circula - documente interne - documente externe 4. dupa natura operatiei pe care o reflecta - documente de dispozitie - documente de executie - documente combinate - documente contabile Modelele formularelor comune privind activitatea financiara si contabila, precum si nomele metodologice privind intocmirea si utilizarea acestora se aproba prin dispozitii legale cum ar fi: Hotararea Guvernului nr. 831/1997 si publicata in Monitorul Oficial. Documente contabile sunt acele documente care au ca scop realizarea inregistrarii cronologice si sistematice a operatiunilor patrimoniale. Din cadrul documentelor contabile fac parte: - registru jurnal - registru inventar - cartea mare - balanta de verificare

45

Contabilitate generala

Registru jurnal este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza prin articole contabile, in mod cronologic operatiile patrimoniale prin respectarea succesiunii documentelor justificative dupa data de intocmire sau dupa data de intrare a acestora in unitate. Se intocmeste de catre toate unitatile patrimoniale intr-un singur exemplar. Inainte de utilizare se numeroteaza, snuruieste, certifica si parafeaza. Se intocmeste zilnic sau lunar, dupa caz, prin inregistrarea cronologica, fara stersaturi si spatii libere, a documentelor in care se reflecta miscarea patrimoniului unitatii. Registrul jurnal se poate prezenta sub forma unui registru jurnal general, iar pentru detaliere registre jurnal auxiliare. Registru inventar este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza toate elementele patrimoniale de activ si pasiv, grupate in functie de natura lor conform posturilor din bilant, inventariate potrivit normelor legale. Elementele patrimoniale inscrise in registrul inventar au la baza listele de inventariere. Se intocmeste la sfarsitul anului, fara stersaturi si fara spatii libere, se numeroteaza si se snuruieste. Acest registru se parafeaza la organul fiscal teritorial la inceperea activitatii, la incetarea activitatii unitatii sau in cazul epuizarii filelor din registru, pentru deschiderea unuia nou. Registrul inventar se arhiveaza de catre unitatea care este obligata sa-l pastreze impreuna cu documentele justificative ce au stat la baza intocmirii lui. Cartea mare este un document contabil obligatoriu in care se inscriu lunar, direct sau prin regrupare pe conturi corespondente inregistrarile efectuate in registrul jurnal, stabilindu-se situatia fiecarui cont, respectiv soldul initial, rulajele debitoare si creditoare, si soldurile finale. Registrul cartea mare sta la baza intocmirii balantei de verificare si se pastreaza la compartimentul financiar-contabil. Balanta de verificare este un document care serveste la intocmirea bilantului contabil. Balanta de verificare se intocmeste atat pentru conturile sintetice cat si pentru cele analitice. Prin intermediul balantei

46

Contabilitate generala

de verificare se verifica concordanta dintre conturile sintetice si conturile analitice. Gestiunea documentelor consta in alegerea si utilizarea documentelor adecvate operatiunilor economice si financiare specifice unitatii patrimoniale. Acestea se preiau din nomenclatorul formularelor tipizate aprobate conform normelor legale pentru activitatea financiar-contabila. Gestiunea documentelor reprezinta actiunea de utilizare rationala a inscrisurilor in vederea asigurarii tinerii contabilitatii in mod corect si la zi, cu scopul pastrarii integritatii patrimoniului. Utilizarea si evidenta documentelor presupune ca pentru fiecare operatiune sa se foloseasca documentul adecvat, urmarindu-se completarea tuturor rubricilor specifice documentului, inscrierea informatiilor fara stersaturi, modificari, completari ulterioare. Agentii economici trebuie sa prezinte la organele fiscale teritoriale pentru inregistrare registrul jurnal si registrul inventar, numerotate si snuruite. Numerotarea filelor se va face in ordine crescatoare, chiar si dupa inceperea unui nou registru in cadrul aceluiasi an financiar. Pentru asigurarea circulatiei rationale si unitare a documentelor justificative care sau la baza inregistrarilor in contabilitate, precum si pentru tinerea la zi a contabilitatii, dispozitiile legale prevad intocmirea de catre conducatorul compartimentului financiar contabil a graficelor de circulatie a documentelor care se aproba de conducatorul unitatii. Graficul de circulatie a documentelor este necesar sa contina: denumirea documentelor prelucrate, inregistrate; persoanele care poarta raspunderea intocmirii lor; termenele predarii documentelor; numarul de exemplare si destinatia acestora. Pastrarea documentelor presupune doua aspecte: - pastrare curenta - pastrare de durata Pastrare curenta semnifica locul unde se incheie circuitul documentului respectiv si consta in retinerea documentelor de catre
47

Contabilitate generala

compartimentul care le-a asigurat ultima prelucrare, urmand sa argumenteze operatiunea economica sau financiara dispusa sau executata. Pastrarea curenta se realizeaza zi de zi prin sortarea documentelor pe probleme de acelasi fel si indosariate lunar in cadrul fiecarui compartiment. Pastrare de durata se poate face in cadrul unitatii sau la arhivele statului. La inchiderea exercitiului financiar, documentele pastrate in cadrul compartimentelor se predau la arhiva unitatii, pe domenii si in ordine cronologica. Termenele de pastrare a documentelor se stabilesc prin acte normative si difera in functie de natura si importanta documentului. De exemplu, registrele si documentele contabile se pastreaza 10 ani de la data inchiderii exercitiului , statul de salarii si bilantul se pastreaza 50 ani. Dupa expirarea termenului de pastrare a documentelor se scot din arhiva unitatii si se predau la arhivele statului, daca nu mai prezinta interes.

48

Contabilitate generala

Capitolul 5 Bilantul contabil 5.1 Continutul si structura bilantului
Dubla reprezentare reprezinta un principiu de baza al contabilitatii, care consta in prezentarea sub aspect dublu al patrimoniului, din doua puncte de vedere: material si al provenientei. Prezentarea sub aspect dublu al patrimoniului este data de necesitatea cunoasterii situatiei nete si a rezultatului activitatii unitatii patrimoniale. Pentru realizarea dublei reprezentari a situatiei patrimoniale se foloseste bilantul. Termenul de bilant vine de la cuvantul italienesc “bilancia” (adica cu doua talere), simbolizand astfel o balanta cu doua talere, valori de marime egala ce stau fata in fata si se egaleaza reciproc. Bilantul este un tablou cu doua parti: in partea stanga se prezinta marimea valorica a bunurilor economice, iar in partea dreapta se prezinta marimea valorica a surselor de finantare a bunurilor economice. Bunurile economice constituie activul bilantului, iar sursele de finantare constituie pasivul bilantului. De asemeni, in bilant este consemnat rezultatul sub forma de profit sau pierdere: pierderea in activul bilantului, si exprima marimea capitalului consumat in urma desfasurarii activitatii economice care nu a putut fi acoperit din veniturile proprii, iar profitul in pasivul bilantului, reprezentand surse de finantare proprie a activelor create ca excedent al veniturilor proprii fata de cheltuieli. Se poate folosi si varianta inscrierii pierderii cu semnul minus in pasivul bilantului. Forma de principiu a bilantului se prezinta astfel:

49

Contabilitate generala

Bilant contabil incheiat la data de… Activ Pasiv 1. Specificarea in expresie valorica a 1. Specificarea marimii valorice a surselor bunurilor (mijloacelor) economice folosite de finantare a bunurilor economice. in activitatea unui titular de patrimoniu. 2. Pierderea (echivalent valoric al cresterii 2. Profit (echivalent valoric al crestarii pasivelor) valorii bunurilor economice)

Se poate preciza faptul ca bilantul este un tablou sau o situatie care evidentiaza, in expresie valorica, la un moment dat, echilibrul dintre bunurile economice si sursele de finantare, precum si si profitul sau pierderea ca rezultat al activitatii desfasurate. Functia de reprezentare si sintatizare a bilantului este redata mai jos:

Bilantul Tablou sau situatie Care evidentiaza Patrimoniul In expresie valorica Prin echilibrul dintre Bunurile economice Precum si pierderea sau Rezultatul activitatii profitul Sursele de finantare La un moment dat

Reprezentarea in bilant a situatiei patrimoniului si a rezultatului

50

Contabilitate generala

5.2 Prezentarea elementelor patrimoniale prin bilant
In cadrul activului bilantier, elementele multimii de activ sunt grupate in raport de destinatia bunurilor economice utilizate si gradul de lichiditate. Cat priveste pasivul, elementele multimii de pasiv sunt grupate in raport de caile de formare a surselor de finantare, si gradul lor de exigibilitate. Lichiditatea reprezinta capacitatea bunurilor economice de a se transforma in bani. Exigibilitatea reprezinta posibilitatea achitarii datoriilor la anumite termene. Diferitele pozitii care formeaza activul si pasivul bilantului sunt denumite pisturi de bilant, respectiv posturi de activ si posturi de pasiv. Conform Ordinului ministrului finantelor pentru aprobarea Reglementa-rilor contabile armonizate cu Directia a IV-a a Comunitatii economice europene si cu Standardele de contabilitate internationale, posturile obligatorii ale bilantului contabil sunt urmatoarele: A. Active imobilizate I. Imobilizari necorporale 1. Cheltuieli de constituire 2. Cheltuieli de dezvoltare 3. Concesiuni, brevete, licente, marci, drepturi si valori similare 4. Fondul comercial 5. Programe de informatica 6. Avansuri si imobilizari necorporale in curs de executie II. Imobilizari corporale 1. Terenuri si constructii 2. Instalatii tehnice si masini 3. Alte instalatii, utilaje si mobilier 4. Avansuri si imobilizari corporale in curs de executie III. Imobilzari financiare 1. Titluri de participare detinute la societatile din cadrul grupului
51

Contabilitate generala

B.

C. D.

E. F.

2. Creante asupra societatilor din cadrul grupului 3. Titluri sub forma de interese de participare 4. Titluri detinute ca imobilizari 5. Alte creante 6. Actiuni proprii (cu indicarea valorii nominale) Active circulante I. Stocuri 1. Materii prime si consumabile 2. Productie in curs de executief 3. Produse finite si marfuri 4. Avansuri pentru cumparari de stocuri II. Creante 1. Creante comerciale 2. Sume de incasat de la societatile din cadrul grupului 3. Sume de incasat din interese de participare 4. Alte creante 5. Creante privind capitalul subscris si nevarsat III. Investitii financiare 1. Titluri de participare in societatile din cadrul grupului 2. Actiuni propriii 3. Alte investitii financiare IV. Casa si conturi la banci Cheltuieli in avans si venituri angajate Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an 1. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni 2. Sume datorate institutiilor de credit 3. Avansuri incasate in contul comenzilor 4. Datorii comerciale - furnizori 5. Efecte de comert de platit 6. Sume datorate societatilor din cadrul grupului 7. Sume datorate privind interesele de participare 8. Alte datorii (datorii fiscale, datorii pentru asigurarile sociale) Active circulante, respectiv obligatii curente nete Total active minus obligatii curente
52

Contabilitate generala

G. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an 1. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni 2. Sume datorate institutiilor de credit 3. Avansuri incasate in contul comenzilor 4. Datorii comerciale - furnizori 5. Efecte de comert de platit 6. Sume datorate societatilor din cadrul grupului 7. Sume datorate privind interesele de participare 8. Alte datorii (datorii fiscale, datorii pentru asigurarile sociale) H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 1. Provizioane pentru pensii si alte obligatii similare 2. Provizioane pentru impozite 3. Alte provizioane I. Venituri in avans si cheltuieli angajate J. Capital si rezerve 1. Capital subscris 2. Prime de capital 3. Rezerve din reevaluare 4. Rezerve 5. Rezultatul reportat 6. Rezultatul exercitiului Ordinea de dispunere a pozitiilor in activul bilantului este cea inversa lichiditatii activelor, de la cele mai putin lichide, cum sunt imobilizarile necorporale, catre disponibilitatile banesti care imbraca forma de bani. Cat priveste ordinea de succesiune a pozitiilor de pasiv, ea este inversa exigibilitatii surselor de finantare, incepand cu elementele capitalurilor proprii, continuand cu datoriile pe termen lung si cu cele pe termen scurt. Indiferent de criteriul ales pentru ierarhizarea elementelor patrimonialein activul si pasivul bilantului, necesar este ca in aceasta ordine sa se asigure o corelatie intre lichiditatea activelor si exigibilitatea pasivelor. Pe baza analizei prezentate mai sus, schema de principiu a bilantului contabil se prezinta astfel
53

Contabilitate generala

Bilant contabil incheiat la data de ….-simplificatActiv Ex. N Pasiv 1. Datorii ce trebuie platite intr-o Active imobilizate perioada de un an 1.1 imobilizari necorporale 2. Datorii ce trebuie platite intr-o 1.2 imobilizari corporale perioada mai mare de un an 1.3 imobilizari financiare 3. Provizioane pentru riscuri si Active circulante cheltuieli 2.1 stocuri 4. Venituri in avans si cheltuieli 2.2 creante angajate. 2.3 investitii financiare 5. Capital si rezerve. 2.4 casa si conturi la banci 5.1. Capital subscris Cheltuieli in avans si venituri 5.2. Prime de capital angajate 5.3. Rezerve din reevaluare Active circulante nete 5.4. Rezerve 5.5. Rezultatul reportat 5.6. Rezultatul exercitiului financiar

Ex. N

Un model simplificat al bilantului contabil tabelar este prezentat in exemplul de mai jos: Societatea comerciala “Evcont” , la data de 31 decembrie 2000 dispune de urmatoarea situatie patrimoniala:
Materiale Terenuri Furnizori Casa Efecte comerciale de primit Efecte comerciale de platit Capitat social Impozit pe salarii Clienti Mijloace fixe Cheltuieli de constituire Rezerve Personal-remuneratii datorate Credite bancare Conturi curente la banci 1000000 lei 1000000 lei 2000000 lei 500000 lei 1000000 lei 2000000 lei 10000000 lei 1000000 lei 2000000 lei 8000000 lei 1000000 lei 1000000 lei 6500000 lei 4000000 lei 12000000 lei

54

Contabilitate generala

Se cere sa se intocmeasca bilantul contabil respectandu-se principiul dublei reprezentari.
Bilant contabil intocmit la data de 31.12.2000 PASIV Capitaluri proprii Active imobilizate Capital social Cheltuieli de constituire 1000000 Rezerve Mijloace fixe 8000000 Datorii Terenuri 1000000 Credite bancare Active circulante Furnizori Materiale 1000000 Efecte comerciale Clienti 2000000 De platit Efecte comerciale de primit 1000000 Impozit pe salarii Conturi curente la banci 12000000 Personal-salarii datorate Casa 500000 Total activ 26500000 Total pasiv ACTIV

10000000 1000000 4000000 2000000 2000000 1000000 6500000 26500000

Schema prezentata mai sus este cunoscuta si sub denumirea de tablou bilantier . Ea se intemeiaza pe ecuatia fundamentala:
activ = capital propriu + datorii ACTIV CAPITAL PROPRIU DATORII

O alta forma este cea de lista sau diferenta, care se bazeaza si da expresie ecuatiei fundamentale: activ – datorii = capital propriu Forma de principiu a unui asemenea bilant se prezinta in exemplul urmator:
Bilant contabil intocmit la data de 31.12.2000 Specificarea elementelor Active imbilizate ( + ) Active circulante ( + ) Posturi de regularizare ( + ) Total activ ( = ) -simplificatEx. N

1. 2. 3.

55

Contabilitate generala

4. Datorii pe termen scurt (curente) ( - ) Excedent activ ( = ) fata de datoriile pe termen scurt 5. Datorii pe termen lung ( - ) 6. Posturi de regularizare ( - ) Capital propriu (situatia neta) ( = )

Intre activul si pasivul bilantului exista un raport de egalitate, cunoscut sub denumirea de echilibru bilantier. Aceasta egalitate este determinata de faptul ca orice element de activ are unul sau mai multe izvoare de finantare reflectate in pasiv. Compararea capitalurilor proprii la inceputul si sfarsitul perioade permite determinarea rezultatului perioadei, cu conditia ca aportul actionarilor sau asociatilor la capital (capitalul social) sa nu varieze in cursul perioadei. In caz contrar, rezultatul trebuie modificat cu o suma totala egala cu variatia aporturilor personale (capitalului social).
Rezultatul exercitiului Capitalurile proprii la = inceputul exercitiului Capitalurile proprii - la inceputul exercitiului ± Variatia capitalului social

5.3. Variatia posturilor bilantiere Caracterul continuu al activitatii economice determina o permanenta miscare si transformare in masa si structura elementelor patrimoniale. Aceste modificari sunt descrise de contabilitate prin prisma operatiilor economico-financiare. Efectuarea unor operatii economicofinanciare ulterioare intocmirii bilantului are drept rezultat variatia posturilor sale. Operatiile economico-financiare ce se intalnesc in activitatea unitatilor patrimoniale sunt de o mare diversitate. Operatiile economice exprima raporturi patrimoniale privind productia sau schimbul de valori (exemplu: aprovizionarea cu materiale de la furnizori).

56

Contabilitate generala

Operatiile financiare exprima miscari de valori fara echivalent sau transferuri de valori (exemplu: plata la bugetul statului a impozitului pe profit). Analizat prin prisma efectului asupra ecuatiei generale a bilantului A = P si asupra structurii si marimii valorice a elementelor patrimoniale din bilant, operatiile economice si financiare determina urmatoarele tipuri de modificari: a) in ambele parti ale bilantului, prin cresterea unui element de activ, concomitent si cu aceeasi suma cu un element de pasiv: A+x=P+x b) in ambele parti ale bilantului, prin scaderea unui element de activ, concomitent si cu aceeasi suma cu un element de pasi A–x=P–x c) numai in activul bilantului, prin cresterea unui element de activ, concomitent cu scaderea altui element de activ: A+x–x=P d) numai in pasivul bilantului, prin cresterea unui element de pasiv, concomitent cu scaderea altui element de pasiv: A=P+x–x Pentru exemplificare, se porneste de la bilantul initial, simplificat, care prezinta situatia patrimoniala a SC “ Montana”.
Bilant contabil incheiatla data de 31. 12. 2000 Activ Pasiv Capital social 20000000 Furnizori 10000000 Credite bancare 2000000 7500000 500000 40000000

Mijloace fixe Terenuri Materiale Conturi curente la banci Casa Total activ

30000000 5000000 5000000

Total pasiv

40000000

In cursul lunii ianuarie 2001 au avut loc urmatoarele operatii economice care au produs modificari:

57

Contabilitate generala

Operatia 1: Se cumpara un teren in valoare de 10000000 lei. In urma acestei operatii creste valoarea terenurilor aflate in patrimniul SC “Montana” (element de activ) concomitent cu cresterea datoriilor fata de furnizori (element de pasiv). Ecuatia generala A = P devine: A + x = P + x Totalul bilantului creste: Activ initial + Terenuri = Pasiv initial + Furnizori 40000000 + 10000000 = 400000000 + 10000000 50000000 = 50000000 In urma acestei operatii, bilantul se prezinta astfel:
Bilant contabil 1 Activ Denumire posturi Moif Solduri icari initiale (sume la (+, -) inceputul perioadei) 20 mil 10 mil +10 2 mil mil 7,5 mil o,5 mil 40 mil Sume finale Denumire (sume la posturi sfarsitul perioadei) Capital social Furnizori Credite bancare Total pasiv Pasiv Moifica Solduri ri (+, -) initiale (sume la inceputul perioadei) 30 mil 5 mil +10 mil 5 mil Sume finale (sume la sfarsitul perioadei 30 mil 15 mil 5 mil

Mijloace fixe Terenuri Materiale Banca Casa Total activ

20 mil 20 mil 2 mil 7,5 mil 0,5 mil 50 mil

40 mil

50 mil

Operatia 2. Din contul de disponibilitati banesti la banca se achita obligatia fata de furnizori in suma de 1000000 lei. Operatia a determinat modificari in sensul scaderii in ambele parti ale bilantului. Scade disponibilul de la banca (element de activ) concomitent cu scaderea datoriilor fata de furnizori (element de pasiv). Ecuatia generala A = P devine: A – x = P – x Totalul bilantului scade: Activ 1 – banca = Pasiv 1 – furnizori 50000000 – 1000000 = 50000000 – 10000000
58

Contabilitate generala

49000000 = 49000000 Bilantul intocmit dupa aceasta operatie se prezinta astfel:

Bilant contabil 2 Denumire posturi Activ Moif Solduri icari initiale (sume la (+, -) inceputul perioadei) 20 mil 20 mil 2 mil 7,5 mil - 1 o,5 mil mil 50 mil Sume finale Denumire (sume la posturi sfarsitul perioadei) Capital social Furnizori Credite bancare Pasiv Solduri Moif initiale (sume icari la inceputul (+, -) perioadei) Sume finale (sume la sfarsitul perioadei 30 mil 14 mil 5 mil

Mijloace fixe Terenuri Materiale Banca Casa Total activ

20 mil 20 mil 2 mil 6,5 mil 0,5 mil

30 mil 15 mil -1 5 mil mil

49 mil Total pasiv

50 mil

49 mil

Operatia 3. Se ridica din contul de la banca suma de 500000 lei, pentru efectuarea unor plati din caseria unitatii. Operatia a determinat modificari numai in activul bilantului. Creste elementul de activ “casa” concomitent cu scaderea elementului de activ “banca”. Ecuatia generala A = P devine: A – x + x = P Totalul bilantului nu se modifica: Activ 2 – banca + casa = Pasiv 2 49000000 – 500000 + 500000 = 49000000 In urma acestei operatii economice bilantul se prezinta astfel:

59

Contabilitate generala

Bilant contabil 3 Activ Denumire posturi Moif Solduri icari initiale (sume la (+, -) inceputul perioadei) 20 mil 20 mil 2 mil 6,5 mil - 0,5 o,5 mil +0,5 49 mil Sume finale Denumire (sume la posturi sfarsitul perioadei) Capital social Furnizori Credite bancare Pasiv Moific Solduri ari (+, initiale (sume la -) inceputul perioadei) 30 mil 14 mil 5 mil Sume finale (sume la sfarsitul perioade 30 mil 14 mil 5 mil

Mijloace fixe Terenuri Materiale Banca Casa Total activ

20 mil 20 mil 2 mil 6 mil 1 mil

49 mil Total pasiv

49 mil

49 mil

Operatia 4 Se achita obligatia fata de furnizori, dintr-un credit de la banca in suma de 2000000 lei. Operatia economica a produs modificari numai in pasivul bilantului. A crescut un element de pasiv “Credite bancare” concomitent cu scaderea altui element de pasiv “Furnizori”. Ecuatia generala devine: A = P + X – X Totalul bilantului ramane neschimbat.: Activ 3 = Pasiv 3 + Credite bancare –Furnizori 49000000 = 49000000 + 2000000 – 2000000 Bilantul intocmit in urma acestei operatiieconomice este de forma:

60

Contabilitate generala

Bilant contabil 4 Denumire posturi Activ Moif Solduri icari initiale (sume la (+, -) inceputul perioadei) 20 mil 20 mil 2 mil 6 mil 1 mil 49 mil Denumire Sume posturi finale (sume la sfarsitul perioadei Capital 20 mil social 20 mil Furnizori 2 mil Credite 6 mil bancare 1 mil 49 mil Total pasiv Pasiv Moifi Solduri cari initiale (sume la (+, -) inceputul perioadei 30 mil 14 mil -2mil 5 mil +2mil Sume finale (sume la sfarsitul perioadei) 30 mil 12 mil 7 mil

Mijloace fixe Terenuri Materiale Banca Casa Total activ

49 mil

49 mil

Din exemplele prezentate se constata ca operatiile economice simplificate sunt operatii simple care modifica numai cate doua elemente patrimoniale. In practica economica insa, exista operatii care modifica mai multe elemente patrimoniale, denumite operatii complexe.

5.4. Functiile bilantului

Bilantul este documentul contabil de sinteza, prin care se prezinta activul si pasivul unitatii patrimoniale la inchiderea exercitiului, precum si in celelalte situatii prevazute de Legea Contabilitatii. Importanta bilantului deriva din functiile pe care acesta le indeplineste: - functia de generalizarea datelor contabilitatii - functia de cunoastere a mersului activitatii economicofinanciara - functia previzionala

61

Contabilitate generala

Functia de generalizarea datelor contabilitatii izvoraste din necesitatea de a grupa datele dispersate ale contabilitatii curente, dupa criterii bine stabilite, intr-un numar restrans de indicatori, care sa poata oferi o imagine de ansamblu asupra situatiei economico-financiare a unitatii patrimoniale. Functia de cunoastere a mersului activitatii economico-financiara se manifesta prin aceea ca, pe baza bilantului contabil se analizeaza periodic gradul realizarii indicatorilor proiectati si a rezultatelor, se identifica rezerve si se stabilesc masuri de perfectionare a activitatii economice si financiare. Functia previzionala consta in posibilitatea oferita de bilant de a orienta activitatea viitoare. Bilantul contabil se compune din: - bilantul propriu-zis - contul de profit si pierdere - anexa la bilant - raportul de gestiune

5.5. Norme de intocmire, certificare, verificare si analiza a bilantului contabil

Agentii economici prevazuti in art. 1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, au obligatia sa intocmeasca si sa depuna bilantul contabil la directiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene, respectiv a municipiului Bucuresti sau la administratiile financiare ale sectoarelor, potrivit prevederilor hotararilor guvernului. La intocmirea bilantului contabil se au in vedere regulile cu caracter general prevazute in capitolul IV din Legea contabilitatii nr. 82/1991, precum si Precizarile privind masurile referitoare la inchiderea exercitiului financiar aprobate expres prin Ordinul Ministerul Finantelor.

62

Contabilitate generala

Regiile autonome si societatile comerciale care au in subordine subunitati sau filiale din tara vor verifica si centraliza balantele de verificare a conturilor sintetice, intocmind bilantul contabil centralizat al regiei sau societatii. Societatile comerciale care au in subordine sucursale si filiale care desfasoara activitate si au sediul in strainatate vor evalua, in lei, rulajele si soldurile exprimate in valuta, din balantele de verificare a conturilor sintetice transmise de acestea, la cursul valutar din ultima zi a lunii decembrie a anului pentru care se inchide bilantul contabil si se vor centraliza cu balanta de verificare intocmita pentru operatiunile economico-financiare desfasurate in tara. In vederea alinierii la nomenclatorul activitatilor Uniunii Europene, in formularul de bilant, agentii economici vor inscrie pe langa codul de ramura din nomenclatorul prevazut de Ministerul de Finante si codul privind clasificarea activitatilor din economia nationala. Bilantul contabil anual si raportul de gestiune se semneaza de administratorul unitatii si de conducatorul compartimentului financiarcontabil, iar in lipsa acestora de catre inlocuitorii lor de drept. Administratorul unitatii si de conducatorul compartimentului financiar-contabil poata raspunderea potrivit legii, asupra realitatii si exactitatii datelor cu privire la situatia patrimoniului si realizarii indicatorilor economico-financiari raportati prin bilantul contabil. Sunt supuse verificarii si certificarii bilanturile contabile ale societatilor comerciale si ale altor unitati patrimoniale care, potrivit legii statelor si contractelor de asociere au obligatia sa aibe cenzori. Prin verificarea si certificarea bilanturilor se confirma daca acestea dau o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului situatiei financiare si a rezultatului exercitiului. In acest scop, pe baza verificarilor din cursul anului, se intocmeste un raport din care sa rezulte, in principal,urmatoarele: - daca bilantul contabil concorda sau nu cu registrele contabile - daca registrele de contabilitate sunt tinute in conformitate cu reglementarile in vigoare

63

Contabilitate generala

- respectarea cu buna credinta a regulilor privind evaluarea patrimoniului si a celorlalte norme si principii contabile Bilantul contabil poate fi certificat fara rezerve, cu rezerve sau se refuza certificarea acestuia. Motivele certificarii cu rezerve sau refuzul de certificare se mentioneaza in raport. Termenul pentru depunerea bilantului contabil este pana la 15 aprilie a anului urmator. Nedepunerea bilantului contabil sau a declaratiilor la termenele prevazute in normele metodologice, precum si prezentarea unui bilant contabil necorelat, cu continut eronat, constituie infractiune si se sanctioneaza conform prevederilor O.G. emis in acest scop.

64

Contabilitate generala

Capitol 6 Contul – procedeu de baza al metodei contabilitatii 6.1. Continut
Contul este un procedeu specific al metodei contabilitatii care reflecta existenta si miscarea fiecarui element patrimonial, ca efect al modificarilor produse de operatiile economice ce au loc intr-o perioada de gestiune. Acest procedeu este conceput in asa fel incat sa preia existentele de activ si de pasiv in bilantul initial, de la inceputul perioadei de gestiune, iar in cursul perioadei de gestiune inregistreaza modificarile in patrimoniu, ca la finele perioadei sa-I ofere existentele patrimoniale necesare intocmirii bilantului final pe baza relatiei matematice: Existentele initiale + Cresteri – Micsorari = Existente finale Conturile se deschid pentru elementele patrimoniale si, in functie de continutul economic al fiecarui element component, conturile au un continut economic. Conturile se clasifica in: - conturi deschise pentru active; - conturi deschise pentru pasive. In cadrul activitatilor economice desfasurate, elementele patrimoniale sunt intr-continua miscare si transformare. Astfel, operatiunile economice care duc la cresterea activelor genereaza venituri, iar cresterea pasivelor genereaza cheltuieli. Deci exista conturi deschise pentru venituri si conturi deschise pentru cheltuieli.

65

Contabilitate generala

6.2. Functiile contului

Conturile indeplinesc un complex de functii integrate, intre care mai importante sunt: a) Functia de inregistrare, grupare, ordonare si sistematizare a informatiilor constituie manifestarea obiectiva in domeniul practicii contabile, a etapelor procesului de cunoastere specific contabilitatii; b) Functia de cuantificare (calcul si evaluare) consta in aceea ca prin specificul inregistrarii informatiilor in conturi se creeaza premise si, totodata, cadrul necesar pentru determinarea si aprecierea marimii diferitelor obiecte si fenomene ce se cuprind in obiectul contabilitatii; c) Functia de informare consta in aceea ca datele din conturi formeaza sursa specifica de date si informatii pentru cunoasterea mijloacelor activitatii si rezultatele unitatii gestionate din punct de vedere financiar-contabil; d) Functia de control consta in aceea ca datele inregistrate in conturi permit efectuarea controlului privind respectarea integritatii unitatii patrimoniale. Se asigura , de asemenea, respectarea disciplinei financiare, disciplina contractuala; e) Functia contabila consta in faptul ca toate conturile deschise in contabilitatea curenta apartin activului si pasivului unitatii patrimoniale, carora in functie de continutul lor economic li sau stabilit anumite reguli precise de folosire care permit inregistrarea corecta a operatiilor economice in conturi. Aceste functii ale conturilor stau la baza realizarii unor functii si obiective ale contabilitatii: de investigare, descriptiv-analitice si sintetice. Cele mai importante functii ale contului sunt cele referitoare la continutul economic si la functia contabila.

66

Contabilitate generala

6.3. Forma si structura contului

Forma care raspunde cel mai bine necesitatilor este forma bilaterala, de cantar cu doua talere. Ea poate fi imaginata sub forma literei T care indica posibilitatea practica de separare si inregistrare intr-o parte a castigurilor, succesiv pe masura ce au loc, si in partea opusa micsorarile care , de asemenea, se aduna pe masura ce au loc in cursul exercitiului financiar. Conventional, s-a stabilit ca pentru conturile privind mijloacele economice existentul initial si cresterile sa se inregistreze in partea stanga si micsorarile in partea dreapta, iar pentru conturile de surse de finantare, in partea dreapta sa se inregistreze existentul initial si cresterile, iar in partea stanga micsorarile. Forma bilaterala a contului face posibila cunoasterea separata a cresterilor si a totalului acestora, cat si a micsorarilor si totalul acestora, permitand calcularea cu usurinta a existentului final al elementului de activ sau de pasiv pentru care s-a deschis contul respectiv. Elementele componente ale contului formeaza structura acestuia, care este: 1. denumirea sau titlul contului; 2. explicatia operatiei economice inregistrate in cont; 3. debitul sau creditul contului; 4. rulajul contului; 5. totalul sumelor; 6. soldul contului. 1. Denumirea sau titlul contului Fiecare cont are o denumire cat mai aproape sau, daca este posibil, sa se identifice cu denumirea elementului patrimonial pentru care se deschide. Titlurile conturilor sunt insotite de simbolurile corespunzatoare stabilite prin cadrul general al planurilor de conturi. 2. Explicatia operatiei economice inregistrate in cont
67

Contabilitate generala

Operatiile economice care au loc sunt consemnate in documente justificative, iar pe baza acestora se inregistreaza in conturi. Fiecare inregistrare este explicata fie descriptiv, fie contabil. Explicatia descriptiva presupune redarea pe scurt a operatiei economice inregistrate in cont. Explicatia contabila presupune ca in dreptul fiecarei sume inregistrate in cont sa se inscrie simbolul contului corespunzator. 3. Debitul si creditul contului Debitul este partea din stanga a oricarui cont, iar creditul partea din dreapta. Daca conturile sunt deschise pentru active si cheltuieli, debitul reprezinta existentele si cresterile de active si cheltuieli, iar creditul reprezinta micsorarile de active si cheltuieli. Daca conturile sunt deschise pentru pasiv si venituri, debitul reprezinta micsorarile de pasive si venituri, iar creditul reprezinta existentele si cresterile de pasive si venituri pe o anumita perioada de timp. A inscrie o suma in debitul contului inseamna a debita, iar a inscrie o suma in creditul contului inseamna a credita acel cont. 4. Rulajul contului Totalitatea sumelor inscrise in cont intr-o perioada de timp, fara existentele initiale, formeaza rulajul contului. Rulajul contului este de doua feluri: rulaj debitor si rulaj creditor. Rulajul debitor reprezinta totalitatea inregistrarilor facute in partea de debit a unui cont. Rulajul creditor reprezinta totalitatea inregistrarilor facute in partea de credit a unui cont intr-o perioada de gestiune. 5. Totalul sumelor Orice inregistrare de sume in debitul unui cont reprezinta debitarea contului, iar sumele inregistrate se numesc sume debitoare. Orice inregistrare de sume in creditul unui cont reprezinta creditarea contului, iar sumele inregistrate se numesc sume creditoare. Prin insumarea sumelor debitoare se obtine totalul sumelor debitoare, iar prin insumarea sumelor creditoare se obtine totalul sumelor creditoare. La conturile care prezinta si existent initial, acesta este
68

Contabilitate generala

cuprins in totalul sumelor debitoare si respectiv creditoare. Deci totalul sumelor se obtine din insumarea existentului initial cu rulajul. 6. Soldul contului Soldul contului exprima existentul valoric la un moment dat al elementului patrimonial care se evidentiaza cu ajutorul contului respectiv. Soldul se determina ca diferenta intre totalul sumelor debitoare si totalul sumelor creditoare. Daca totalul sumelor debitoare este mai mare decat totalul sumelor creditoare, contul prezinta sold debitor, iar daca totalul sumelor creditoare este mai mare decat totalul sumelor debitoare, contul are sold creditor. In cazul in care totalul sumelor debitoare este egal cu totalul sumelor creditoare, contul nu are sold si se numeste cont soldat sau balansat.

6.4. Reguli de functionare a conturilor

Prima regula de functionare a conturilor: - conturile de activ incep sa functioneze prin debitari si se debiteaza cu existentele initiale de activ, preluate din activul bilantului contabil; - conturile de pasiv incep sa functioneze prin creditari si se crediteaza cu existentele initiale de pasiv, preluate din pasivul bilantului contabil; A doua regula de functionare a conturilor: - conturile de activ se debiteaza cu cresterea elementelor de activ si cheltuieli, determinate de operatiile economice, consemnate in documentele justificative; - conturile de pasiv se crediteaza cu cresterile elementelor de pasiv si venituri, determinate de operatiile economice, consemnate in documentele justificative; A treia regula de functionare a conturilor:
69

Contabilitate generala

- conturile de activ se crediteaza cu micsorarile de active si cheltuieli determinate de operatiile economice; - conturile de pasiv se debiteaza cu micsorarile de pasive si venituri determinate de operatiile economice; La finele perioadei de gestiune este necesar sa se intocmeasca bilantul final. Acesta se intocmeste pe baza existentelor de active si pasive determinate din conturi cu ajutorul soldului conturilor, care se vor inscrie in bilantul final. De aici se deduce si a patra regula partiala pe baza relatiei: existente initiale +(cresteri)intrari-iesiri(micsorari)=existente finale A patra regula solduri finale, iar continutul economic al soldului este diferit: - conturile de activ pot prezenta numai sold debitor, si reprezinta existentele de activ la un moment dat. - conturile de pativ pot prezenta numai sold creditor, si reprezinta existentele de pasiv la un moment dat. Din cele patru reguli partiale prezentate rezulta doua reguli generalede functionare a conturilor. Conturile de ACTIV - incep sa functioneze prin debitare si se debiteaza cu existentul initial de active preluat din bilantul initial; - se debiteaza cu cresterile de activ si cheltuieli; - se crediteaza cu micsorarile de active si cheltuieli; - pot prezenta numai sold debitor si reprezinta existentele de activ la un moment dat. Conturile de PASIV - incep sa functioneze prin creditare si se crediteaza cu existentul initial de pasiv preluat din bilantul initial; - se crediteaza cu cresterile de pasiv si venituri; - se debiteaza cu micsorarile de pasiv si venituri;

70

Contabilitate generala

- pot prezenta numai sold creditor si reprezinta existentele de pasiv la un moment dat. Conturile care se supun acestor reguli de functionare se numesc monofunctionale. Exista insa conturi care nu se supun rigorilor uneia din cele doua reguli generale. Ele incep sa functioneze fie prin debitare sau creditare si pot prezenta sold debitor sau creditor. Acestea se numesc conturi bifunctionale.

6.5. Planul general de conturi

Clasificarea conturilor consta in sistematizarea lor potrivit caracteristicilor comune si specifice ale acestora prin incadrarea in clase, grupe si subgrupe de conturi, dupa criterii, cu scopul de a realiza o ordine in multimea conturilor folosite in contabilitatea curenta. Principalele criterii dupa care se clasifica conturile sunt urmatoarele: continutul economic al conturilor, functia contabila, sfera de cuprindere si finalitatea informatiilor pe care le furnizeaza. Din punct de vedere al continutului economic, conturile se impart in urmatoarele clase: clasa conturilor mijloacelor economice, clasa conturilor surselor economice, clasa conturilor proceselor economice si clasa conturilorin afara bilantului. Aceste clase de conturi pun in evidenta toate componentele obiectului contabilitatii. Din punct de vedere al functiei contabile, conturile se impart in doua clase: clasa conturilor de activ si clasa conturilor de pasiv. Din punct de vedere al sferei de cuprindere se disting doua clase de conturi: clasa conturilor sintetice si clasa conturilor analitice. Clasa conturilor analitice se imparte in grupa conturilor analitice valorice si grupa conturilor cantitativ - valorice. Din punct de vedere al finalitatii informatiilor pe care le furnizeaza, conturile se impart in: clasa conturilor de gestiune externa si clasa conturilor de gestiune interna.
71

Contabilitate generala

Planul de conturi general este un tablou al tuturor conturilor folosite de catre un sector de activitate al economiei nationale. Planul de conturi cuprinde actualmente 9 clase de conturi simbolizate cu o cifra: Clasa 1 – Conturi de capitaluri Clasa 2 – Conturi de imobilizari Clasa 3 – Conturi de stocuri si productie in curs de executie Clasa 4 – Conturi de terti Clasa 5 – Conturi de trezorerie Clasa 6 – Conturi de cheltuieli Clasa 7 – Conturi de venituri Clasa 8 – Conturi speciale Clasa 9 – Conturi de gestiune. El este structurat pe clase, grupe, conturi sintetice de gradul I, conturi sintetice de gradul II. Clasificarea si ordonarea acestor structuri s-a facut dupa criteriul zecimal. Astfel, planul de conturi cuprinde 10 clase, fiecare clasa cuprinde 10 grupe, fiecare grupa 10 conturi sintetice de gradul I si fiecare cont de gradul I cuprinde 10 conturi sintetice de gradul II. Grupele de conturi din cadrul fiecarei clase sunt simbolizate cu doua cifre: prima reprezinta simbolul grupei si a doua cifra reprezinta simbolul contului sintetic de gradul I. Subconturile sunt simbolizate cu patru cifre, primele trei cifre reprezinta simbolul contului sintetic, iar a patra cifra reprezinta simbolul subcontului.

72

Contabilitate generala

Capitolul 7 Contabilitatea capitalurilor
7.1. Notiuni generale Prin structura cuntabila de capitaluri sunt delimitate sursele de finantare cu caracter stabil ale valorilor economice constituite ca activ patrimonial al intreprinderii. In raport de modul lor de constituire financiara, capitalurile se diferentiaza in: Capitaluri proprii Provizioane pentru riscuri si cheltuieli Datorii pe termen lung 1) Capitalurile proprii se constituie prin aportul proprietarilor, prin autofinantare si din alte resurse financiare.In mod concret ele se identifica prin capitalul individual sau social, dupa caz, primele legate de capital, rezervele intreprinderii, diferentele sau plusurile din reevaluarea activelor, rezultatul raportat din exercitiile precedente, rezultatul exercitiului, subventiile prin investitii, fonduri proprii cu scop determinat si provizioane reglementate. 2) Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt fonduri constituite la inchiderea exercitiului financiar prin autofinantare, pe seama cheltuielilor, fiind destinate finantarii pierderilor si cheltuielilor probabile sau exigibile in viitor, certe, dar nedeterminate ca volum. 3) Datoriile pe termen lung – reprezinta surse financiare straine, furnizate pe termen mediu si lung.

73

Contabilitate generala

7.2. Contabilitatea capitalului social A. Contabilitatea operatiilor privind constituirea capitalului: Societatea comerciala se constituie prin vointa uneia sau mai multor persoane care au convenit printr-un contract sa asocieze bunurile lor intro intreprindere comuna, in vederea impartirii profitului sau sa contribuie la eventualele pierderi. Evidenta constituirii si micsorarii capitaluilui social se realizeaza prin contul de pasiv 101 - Capital. In creditul contului se realizeaza constituirea si cresterea capitalului prin aportul in bani si/sau in natura al proprietarilor, prin capitalizarea rezultatului si prin operatii interne, iar in debitul contului, micsorarea capitalului prin rambursarea catre asociati si acoperirea pierderilor provenite din exercitiile precedente. Soldul contului este Creditor si reprezinta capitalul propriu ca sursa permanenta de finantare a activelor intreprinderii. Gradul I, 101-Capital-se dezvolta pe doua conturi sintetice de gradul II, 1011 Capital subscris nevarsat si 1012 Capital subscris varsat. Conturile utilizate pentru reflectarea constituirii capitalului social sunt urmatoarele: 101 – Capitalul social-cu subconturile 1011 – Capital subscris nevarsat 1012 – Capital subscris varsat 201 – Cheltuieli de constituire 456 – Decontari cu asociatii privid capitalul Contul 101 - capitalul social - este un cont de capitaluri proprii, de pasiv si tine evidenta capitalului social subscris varsat de asociati si actionari, precum si a majorarii sau diminuarii capitalului social. Capitalul social se imparte in capital subscris si capital subscris nevarsat. Capitalul subscris - este capitalul pe care proprietarii s-au angajat sa il puna la dispozitie. Capitalul subscris nevarsat (nedepus) reprezinta partea din capital subscris care nu a fost inca fizic pus la dispozitia intreprinderii de catre proprietari. Pe parcursul functionarii intreprinderii, capitalul se poate majora prin emisiunea se actiuni noi, de aporturi in

74

Contabilitate generala

bani sau in natura si prin operatiuni interne, capitalizarea beneficiului exercitiului precedent. Contul 1011 – capital subscris nevarsat – evidentiaza capitalul social subscris la infiintarea societatii sau pe parcursul functionarii ei. Cont de pasiv se crediteaza la subscrierea capitalului si se debiteaza la raportarea lui. Soldul fiind creditor, reflecta capitalul subscris nevarsat inca. Contul 1012 - capitalul subscris varsat - se crediteaza la aducerea aportului la capital, precum si cu majorarile de capital din rezervele societatii, profitul exercitiului curent, profitul raportat, primele de capital. Se debiteaza cu diminuarea de capital prin acoperirea pierderilor din exercitiile precedente sau dupa inchiderea exercitiului curent sau la restituirea aportului catre actionari sau asociatii care se retrag din societate. Contul 201 - cheltuieli de constituire - este un cont de imobilizari corporale, de activ si tine evidenta cheltuielilor ocazionale de infiintarea societatii. Contul 456 - decontari cu asociatii privind capitalul - tine evidenta relatiilor societatii cu asociatii, fiind un cont bifunctional. La infiintarea societatii, reflecta creantele fata de asociati, fiind un cont de activ. Se debiteaza cu aporturile subscrise de asociati la constituirea si cresterea capitalului social. Se crediteaza la aducerea aportului in bani si/sau in natura.Soldul final debitor reflecta capitalul subscris nevarsat inca. Schema generala de constituire a societatii se descompune in trei faze: a) inregistrarea promisiunii de aport si constituirea capitalului;. 456 Actionari, asociat = 1011Capital subscris nevarsat

b) Realizarea aportului Conturi de imobilizari stocuri sau disponibilitati

=

456 Actionari,asociati

75

Contabilitate generala

c) constituirea capitalului ca varsat (transformarea capitalului subscris in capital varsat in limita aportului adus). 1011 Capital subscris nevarsat = 1012 Capital subscris varsat

Cheltuielile de constituire se inregistreaza in debitul contului 201cheltuieli de constituire-si sunt amortizate in maxium cinci ani. B. Contabilitatea operatiilor privind cresterile de capital: Capitalul social poate fi majorat prin: a) aport in numerar b) aport in natura c) incorporarea rezervelor, primelor sau beneficiilor in masa capitalului; d) conversia unui angajament finanaciar in capital (obligatiuni in actiuni) e) fuziunea societatilor Asemenea crestere este determinata de necesitatea procurarii de noi resurse pentru finantarea investitiilor sau pentru intarirea situatiei financiare. a) Cresterea capitalului social prin aporturi noi in numerar si/sau in natura Promisiune aport 456 Actionari, asociat = 1011 Capital subscris nevarsat Aducere aport Conturi de imobilizari stocuri sau disponibilitati Transformare capital 1011Capital subscris nevarsat

=

456 Actionari, asociati

=

1012 Capital subscris varsat

76

Contabilitate generala

b) Cresterea capitalului social prin operatiuni interne. Cresterea are loc prin incorporarea rezervelor, a beneficiilor sau a primelor de emisiune. Motivul cresterii este cel al intaririi credibilitatii financiare a societatii in fata actionarilor, asigurandu-I de indisponibilitatea unei mari parti a fondurilor proprii. Incorporarea in capitelul social a primelor de capital, a iferentelor din reevaluare si a profiturilor realizate in exercitiile precedente enereaza inregisterarea: % 104 Prime legate de capital = 1012Capital subscris varsat 105 Diferente din reevaluare 107 Rezultatul raportat c)Cresterea capitalului social prin conversia obligatunilor in actiuni Motivul cresteri capitalului social pe aceasta cale este cel al reducerii datoriilor fara a apela la trezorerie. % 161Imprumuturi din = 1012 Capital subscris varsat emisiuni de obligatiuni 104 Prime legate de capital

C. Contabilitatea operatiunilor privind micsorarea capitalului : Reducerea capitalului se efectueaza prin rambursarea catre actionari sau asociati a unei parti din capital atunci cand societatea considera capitalul prea mare in raport cu activitatea sa si atunci cand reduce investitiile dintr-un sector sau ramura de activitate. a) Micsorarea capitalului prin rambursarea unei parti catre actionari. Reducerea pe aceasta cale are loc in cazul in care capitalul este supraproportional fata de activitatea societatii, atunci cand se reduc investitiile dintr-un anumit sector de activitate sau cand se decide a se realiza o parte din activul societatii. In cazul in care se reduce valoarea nominala a actiunilor sau numarul de actiuni prin rambursarea catre actionari, fiecare actionar
77

Contabilitate generala

primeste o suma proportionala cu numarul de actiuni care il detine. Inregistrarile contabile care intervin in aceasta situatie sunt: 1012 Capital subscris varsat = 456 Actionari, asociati si 456 Actionari, asociati = 5121 Conturi curente la banci B) Micsorarea capitalului prin acoperirea pierderilor. Are loc in cazul in care pierderile din exercitiile precedente sau curente nu pot fi acoperite pe alta cale. In acest scop se procedeaza fie la reducerea nominala a actiunilor, fie la reducerea numarului de actiuni. Inregistrarea contabila este: 107 Rezultatul raportat 1012 Capital subscris varsat = sau 121 Profit si pierdere

7.3. Contabilitatea primelor de capital Primele de capital reprezinta fondurile proprii sau capitalul aditional creat ca diferenta intre valoarea de emisiune, valoarea contabila sau valoarea de aport a actiunilor sau partilor sociale, si valoarea lor nominala. Evidenta primelor legate de capital se realizeaza prin contul sintetic de gradul I – 1041-prime legate de capital – care se dezvolta pe cele doua conturi sintetice de gradul II ; 1041 – prime de emisiune sau aport si 1042 – prime de fuziune. Se crediteaza cu primele de capital calculate la constituirea si fuziunea capitalului social. Se debiteaza cu primele incorporate in capitalul social sau rezerve. Soldul creditor reprezinta primele de capital delimitate ca o structura distincta a capitalului propriu. a) Inregistrarea primelor de capital sub forma: - primelor de emisiune
78

Contabilitate generala

-

primelor de fuziune primelor de aport = 1012 Capital subscris varsat

104 Prime legate de capital

b) Utilizarea primelor de emisiune pentru amortizarea cheltuielilor de constituire: 1041 Prime de emisiune sau aport = 201 Cheltuieli de onstituire C Incorporarea primelor in capitalul social si in rezerve, dupa caz: % 1012 Capital subscris varsat 106 Rezerve

104 Prime legate de capital

=

7.4. Contabilitatea diferentelor din reevaluare

Diferentele din reevaluare reprezinta plusuri create prin reevaluarea imobilizarilor materiale si cele financiare. Diferentele sau plusurile dintre valoarea stabilita prin reevaluare si valoarea contabila de origine a elementelor de activ sunt inregistrate in contul de pasiv 105. 105 – Diferentele de reevaluare se crediteaza cu diferentele rezultate din reevaluarea activelor, se debiteaza cu diferentele transferate la capitalul social, sau la rezerve, potrivit legii, soldul creditor reprezinta plusurile rezultate din reevaluarea activelor. Diferentele din reevaluare se transfera la rezerve sau capital social. 211 Terenuri = 105 Diferente din reevaluare % 1012 Capital subscris varsat 106 Rezerve

105 Diferente din reevaluare

=

79

Contabilitate generala

7.5. Contabilitatea rezervelor

In principiu, rezervele reprezinta beneficii capitalizate. Rezervele legale se constituie anual din beneficiile nete ale unitatii patrimoniale, iar alte rezerve prevazute de lege sau statutare pot fi constituite facultativ pe seama beneficiilor nete si alte surse, cum sunt primele de capital, fiind destinate acoperirii prin rascumpararea propriilor actiuni, finantarii unor investitii. Constituirea rezervelor se inregistreaza in creditul contului “106 Rezerve”, iar utilizarea lor in debitul contului. Soldul creditor al contului evidentiaza rezervele delimitate de surse de finantare a activelor. a) Rezervele constituite in cursul anului, din profitul brut se inregistreaza: 129 Repartizarea profitului = 1061 Rezerve legale b) Rezervele statutare si alte rezerve constituite anual din profitul net se concretizeaza prin relatia: 121 “Profit si pierdere” = % 1063 “Rezerve statutare” 1068 “Alte rezerve” c) Rezervele constituite din primele de capital si diferenta de reevaluare. % 104 Prime legate de capital = 106 Rezerve 105 Diferente din reevaluare d) Rezerve utilizate pentru acoperirea pierderilor din exercitiile anterioare. 1061 Rezerve legale = 107 Rezultatul raportat

80

Contabilitate generala

e) Rezerve utilizate pentru acoperirea pierderilor din rascumpararea propriilor actiuni. 1068 Alte rezerve = 502 Actiuni proprii

7.6.

Contabilitatea rezultatului reportat

Rezultatul, sub forma de profit sau pierdere, obtinut pentru exercitiile anterioare a carei decizie de repartizare a fost amanata pentru exercitiile viitoare, se inregistreaza in contul 107 “Rezultatul reportat”. In creditul contului se oglindeste rezultatul sub forma de profit, iar in debit, rezultatul sub forma de pirdere. Ulterior, contul se debiteaza sau crediteaza in functie de decizia adunarii generale a actionarilor privind distribuirea profitul raportat, respectiv suportat pierderi raportate. a) In cazul profitului, intalnim urmatoarele inregistrari: 121 Profit si pierdere = 107 Rezultatul reportat b) In cazul pierderilor 107 Rezultat reportat = 121 Profit si pierdere sau 107 Rezultat reportat = % 1011 Capital subscris nevarsat 106 Rezerve 457 Dividente de plata c) In cazul in care pierderile sunt acoperite, in ordine din: % = 107 Rezultatul reportat 121 Profit si pierdere 106 Rezerve 1011 Capital subscris nevarsat
81

Contabilitate generala

7.7. Contabilitatea fondurilor proprii cu scop determinat

In categoria capitalurilor proprii sunt incadrate si fondurile cu scop determinat, cum sunt: fondul de dezvoltare, fondul de participare la profit, si alte fonduri. Evidenta fondurilor proprii cu scop determinat se realizeaza prin conturile de pasiv “111” fond de dezvoltare, “112” fond de participare la profit si “118” alte fonduri. In creditul conturilor se inregistreaza constituirea fondurilor, iar in debit, utilizarea acestora potrivit dispozitiilor legale. Soldul creditor al conturilor reprezinta fondurile constituite la dispozitia intreprinderii. Un regim distinct de functionare are contul 119 “Repartizare la fondul de dezvoltare”. El se debiteaza la constituirea fondului de dezvoltare din amortizarea mijloacelor fixe si se crediteaza la utilizarea fondului de dezvoltare pentru finantarea investitiilor. a) Se constituie fond de dezvoltare 119 Repartizari la fondul = 111 Fondul de dezvoltare de dezvoltare b) Se constituie fond de dezvoltare din valoarea materialelor recuperate din dezmembrarea mijloacelor fixe. 671 Cheltuieli privind = 111 Fondul de dezvoltare operatiunile de gestiune c) Se constituie fond de dezvoltare din profitul realizat. 129 Repartizarea profitului = 111 Fond de dezvoltare d) Se inregistreaza diminuarea fondului de dezvoltare cu sumele ce reprezinta mijloacele fixe din amortizari 111 Fond de dezvoltare = 119 Repartizari la fondul de dezvoltare Asemanator functioneaza si este inregistrat in contabilitate contul 112 Fond de participare la profit.
82

Contabilitate generala

7.8.

Contabilitatea subventiilor pentru investitii

Subventiile pentru investitii sau de capital reprezinta resursele obtinute de la buget sau de la alte unitati intaresate, destinate achizitionarii sau crearii activelor imobilizate sau finantarii activitatilor pe termen lung. Evidenta subventiilor pentru investitii se realizeaza prin contul 131 “Subventii pentru investitii” care se crediteaza cu subventiile primite de la buget sau de la alte surse pentru finantarea investitiilor, precum si cu valoarea activelor imobilizate primite ca titlu gratuit sau constatate in plus la inventariere. In debitul contului se inregistreaza cotele parti din subventii, asimilate veniturilor exceptionale, pe masura amortizarii sau realizarii prin vanzarea activelor imobilizate finantate pe aceasta cale. Soldul creditor reflecta subventiile pentru investitiinevirate la rezultatul exercitiului. 1. Se inregistreaza subventia pentru investitii de primit 445 = 131 Subventii Subventii pt. Investitii 2. Se primeste subventia pentru investitii 512 = 445 Conturi curente la banci Subventii 3. Se primeste prin donatie, cu titlu gratuit, un calculator 212 = 131 Mijloace fixe Subventii pt. Investitii 4. Se inregistreaza trecerea unei parti din subventia pentru investitii la venituri 131 = 772 Subventii pt. Investitii Venituri din operatiuni de capital
83

Contabilitate generala

7.9. Contabilitatea provizioanelor reglementate

Provizioanele reglementate se constituie pe seama cheltuielilor si sunt destinate finantarii fluctuatiilor de curs valutar, cresterilor de preturi si amortizari. Ele sunt evidentiate prin contul de pasiv 141 “Provizioane reglementate” care se crediteaza la constituirea provizioanelor pe seama cheltuielilor, potrivit prevederilor legale. Se debiteaza cu diminuarea provizioanelor in cazul cand se stabilizeaza situatia. Soldul creditor reprezinta provizioanele constituite ca sursa de finantare pentru acoperirea cresterilor de activ pentru care situatia nu a fost stabilizata. 1. La constituirea provizioanelor, pe seama cheltuielilor: 6874 = 141 Cheltuieli exceptionale Provizioane privind provizioane reglementate reglementate 2. In momentul cand situatia se stabilizeaza, se procedeaza la diminuarea provizioanelor constituite pentru care se face inregistrarea: 141 = 7874 Provizioane reglementate Venituri exceptionale din provizioane reglementate

7.10. Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli

In spiritul principiului prudentei se constituie si provizioane pentru riscuri si cheltuieli. Evidenta constituirii si diminuarii se realizeaza prin contul sintetic de gradul I 151 “Provizioane pentru riscuri si cheltuieli”. In creditul conturilor se inregistreaza constituirea provizioanelor, iar in debit provizioanele diminuate sau anulate. Soldul creditor al conturilor evidentiaza provizioanele constituite pentru finantarea acestor elemente

84

Contabilitate generala

de activ a caror realizare sau plata este incorecta, ori pentru cheltuielile care devin exigibile in perioada urmatoare: a) La finele exercitiului, constituirea provizioanelor genereaza inregistrarea: 6812 = 151 Cheltuieli de exploatare Provizioane pentru riscuri privind provizioanele pentru si cheltuieli riscuri si cheltuieli b) In momentul in care se realizeaza riscul sau cheltuiala devine exigibila, se face urmatoarea inregistrare de diminuare a provizionului constituit: 151 = 7812 Provizioane pentru riscuri Venituri din provizioane pentru si cheltuieli riscuri si cheltuieli

7.11. Contabilitatea imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni

Imprumuturile din emisiunea de obligatii, denumit si credite obligatorii, reprezinta fondurile pe termen lung asigurate prin vanzarea titlului de credit negiciabile catre public. Evidenta imprumuturilor din emisiunea obligatiilor se realizeaza cu ajutorul contului de pasiv “161” cu acelasi nume. In creditul contului se inregistreaza suma imprumuturilor obtinute la valoarea de rambursare a obligatiunilor emise, iar debitul sau, suma imprumuturilor rambursate sau valoarea de rascumparare a obligatiunilor anulate. Soldul creditor al contului reprezinta imprumuturile din emisunea de obligatiuni nerambursate. Datoriile privind dobanzile aferente imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni sunt inregistrate in contul 1681 “Dobanzi aferente imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni”. In creditul contului se reflecta dobanzile datorate, in debit dobanzile platite.
85

Contabilitate generala

1. Se inregistreaza subscrierea publica a x obligatiuni, in vederea obtinerii unui imprumut. 461 = 161 Debitori diversi Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni 2. Se incaseaza suma subscrisa de debitori 512 = 461 Conturi curente la banci Debitori diversi 3. La scadenta se rascumpara obligatiunile 505 = 512 Obligatiuni emise si rascumparate Conturi curente la banci 4. Se anuleaza obligatiunile rascumparate 161 = 505 Imprumuturi din emisiuni de Obligatiuni emise si obligatiuni rascumparate 5. Se inregistreaza borderoul cupoanelor de dobanzile aferente imprumutului 666 = 168 Cheltuieli privind dobanzile Dobanzile aferente imprumuturilor 6. Plata dobanzii 168 = Dodanzile aferente imprumututrilor

512 Conturi curente la banci

7. La sfarsitul perioadei se deconteaza cheltuielile privind dobanzile 121 Profit si pierdere = 666 Cheltuieli privind dobanzile

86

Contabilitate generala

7.12. Contabilitatea creditelor pe termen lung si mediu

Creditele pe termen lung si mediu primite de la banci si alte investitii financiare sunt destinate finantarii investitiilor. Evidenta creditelor de mai sus, se realizeaza prin conturile de pasiv: 162 “Credite bancare pe termen lung si mediu” si 167 “Alte imprumuturi si datorii asimilate”. Datoriile din dobanzi aferente acestor credite sunt reflectate la conturile: 1682 “Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung si mediu” si 1687 “Dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asimilate”. Toate conturile se crediteaza cu datoriile din imprumuturi si dobanzi, se debiteaza la rambursarea imprumuturilor si plata dobanzilor, soldul este creditor si reprezinta datorii din imprumuturi nerambursate si dobanzi neplatite.

7.13. Contabilitatea datoriilor legate de participatii

Datoriile pe termen lung, create in cadrul de participare la unitatile asociate sau in participatii sunt contabilizate in contul de pasiv 166 “Datorii legate de participatii”. In creditul contului se inregistreaza sumele incasate de la asociatiile comerciale, iar in debitul sau sumele restante societatilor comerciale care detin titluri de participare ale societatilor comerciale. Soldul este creditor si reprezinta sumele primite si nerestituite.

7.14. Contabilitatea altor datorii pe termen lung

Evidenta bunurilor preluate din patrimoniu in concesiune sau alt mod asimilat, a datoriilor din redevente, locatii de gestiune si alte datorii similare se realizeaza prin contul de pasiv 167 “Alte imprumuturi si
87

Contabilitate generala

datorii asimilate”, iar dobanzile corespunzatoare la contul 1687 “Dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asimilate”. Se crediteaza cu valoarea bunurilor preluate in concesiune, locatii de finantare si valori asimilate, se debiteaza cu sumele platite ca datorii in contul concesiunilor, locatiilor de finantare si alte valori asimilate. Soldul contului este creditor si reprezinta datoriile privind concesiunile, locatiile de finantare si alte datorii asimilate.

88

Contabilitate generala

Capitolul 8 Contabilitatea activelor imobilizate 8.1. Delimitari si structuri
Activele imobilizate sau fixe, denumite si si active pe termen lung, imobilizari sau bunuri imobile, cuprind toate acele valori economice de investitii a caror perioada de utilitate si lichiditatea este mai mare de un an. Activele se caracterizeaza prin durabilitatea lor mai indelungata cat si prin repetatele lor participari la circuitul economic. Ele nu se consuma sau se inlocuiesc dupa prima utilizare. Activele imobilizate se diferentiaza la randul lor in trei grupe: a) imobilizari necorporale b) imobilizari corporale c) imobilizari financiare a) Imobilizari necorporale, denumite si imobilizari nemateriale sau active intangibile, cuprind toate acele valori economice de investitii care nu imbraca fizic forma de bunuri materiale concrete. Ele sunt reprezentate de cheltuielile de constituire, cheltuieli de cercetare aplicata si dezvoltare, concesiunile, brevetele, licentele, marcile de fabrica, fondul comercial si alte imobilizari necorporale. b) Imobilizari corporale, denumite si imobilizari materiale sau active fizice tangibile, cuprind bunuri materiale de folosinta indelungata in activitatea unor intreprinderi. Ele se gasesc sub forma de terenuri, mijloace fixe. Activele imobilizate corporale, cu exceptia terenurilor isi pierd in timp din valoerea lor ca urmare a uzurii, determinata de utilizarea lor, de actiunea agentilor naturii si progresului tehnic. Constatarea contabila a pierderii de valoare suferita de activale fixe materiale si includerea lor in costuri poarta numele de amortizari. c) Imobilizari financiare, denumite si investitii financiare sau de portofoliu, cuprind valorile financiare investite de intreprindere, in

89

Contabilitate generala

patrimoniul altor societati sub forma titlurilor de valoare, creantelor atasate participantilor, imprumuturile acordate si altor imobilizari financiare. Evidenta existentei si miscarile actiunii imobilizate se realizeaza prin conturile ce formeaza continutul clasei a 2-a din Planul de conturi general, denumita “Conturi de active imobilizate”.

8.2. Contabilitatea imobilizarilor necorporale

a) Cheltuieli de constituire sunt cheltuielile determinate de infiintarea unitatii patrimoniale sau de modificari ale activitatii acesteia. Recuperarea cheltuielilor de constituire se face intr-o perioada de timp stabilita de adunarea generala a actionarilor(nu mai mare de 5 ani). Contul care le evidentiaza este 201 “Cheltuieli de constituire” care se debiteaza la efectuarea cheltuielilor si se crediteaza cu cheltuielile amortizate integral. Are sold final debitor care reflecta valoarea cheltuielilor de constituire neamortizate inca. Cu ajutorul contului 2801 “Amortizarea cheltuielilor de constituire” se evidentiaza cheltuielilor recuperate prin includerea in contul activi-tatii. Este un cont restificativ, de pasiv. Se crediteaza cu amortizarea lunara a cheltuielilor de constituire, se debiteaza cu amortizarea cheltuielilor scazute din evidenta. b) Cheltuielile de cercetare - dezvoltare cuprind cheltuielile efectuate pentru realizarea unor lucrari de cercetare-dezvoltare menite ca, prin aplicarea lor, sa se realizeze o eficienta scontata in unitatea patrimoniala. Se evidentiaza cu ajutorul contului 203 “Cheltuieli de cercetare-dezvoltare”. Este un cont de imobilizari de activ. Se debiteaza cu suma cheltuielilor angajate sau efectuate pe cont propriu. Se crediteaza cu cheltuielile amortizate integral. Soldul final debitor reflecta cheltuielile neamortizate inca.

90

Contabilitate generala

c) Concesiunile, brevetele si alte drepturi si valori asimilate Valoarea activelor imobilizate in concesiuni, brevete si alte drepturi sau valori similare se cuprinde in aceasta categorie daca activele in cauza au fost preluate cu acest titlu in patrimoniu. Se face necesara folosirea contului 205 “Concesiuni, brevete si alte drepturi si valori similare”. Este un cont de imobilizari necorporale de activ. Se debiteaza la primirea concesiunii sau valorii asimilate. Se crediteaza la restituirea ei sau la schimbarea destinatiei. Are sold final debitor care reflecta valoarea concesiunilor, brevetelor sau valorilor asimilate, existente in patrimoniu. Activele imobilizate, de natura concesiunilor, brevetelor si alte drepturi similare se amortizeaza pe durata prevazuta pentru utilizarea lor catre unitatea patrimoniala care le utilizeaza. Amortizarea lor se evidentiaza cu ajutorul contului 2805 cu functie similara contului 2801. d) Fondul comercial se reflecta in contabilitate cu ajutorul contului 207 “Fond comercial” a carui functie contabila este cont de activ. In debitul contului 207 se reflecta valoarea fondului comercial achizitionat dar si cel adus ca aport la capitalul societatii. Creditul contului reflecta valoarea fondului comercial cedat. Soldul contului este debitor, reflectand fondul comercial existent. Amortizarea fondului comercial se evidentiaza cu ajutorul contului 2807 “Amortizarea fondului comercial”. Creditul contului 2807 reflecta valoarea cheltuielilor aferente amortizarii fondului comercial. Debitul acestui cont reflecta amortizarea aferenta fondului comercial cedat. Soldul creditor reflecta amortizarea aferenta fondului comercial la sfarsitul exercitiului. 1. Achizitionare program informatic 208 Alte imobilizari necorporale = 404 Furnizor imobilizari 2. Se inregistreaza amortizarea acestui program 681 Cheltuieli de exploatare = 280 Amortizari privind privind amortizari si provizioane imobilizari necorporale 3. Se inregistreaza scoaterea din evidenta a programului amortizat.

91

Contabilitate generala

280 Amortizari privind = 208 imobilizarile necorporale

Alte imobilizari necorporale

Fondul comercial, contribuie la mentinerea sau dezvoltarea patrimoniului unitatii patrimoniale. Face parte din fondul de comert si cuprinde clientela, vadul, firma si alte elemente necorporale. De regula nu este de supus amortizarii.

8.3. Contabilitatea imobilizarilor corporale

Imobilizarile corporale sunt acele bunuri economice care au o forma materiala, valoare mare si servesc o perioada indelungata de timp in activitatea unei unitati patrimoniale neconsumandu-se la prima utilizare. Ele participa la mai multe cicluri de exploatare transmitandu-si treptat valoarea asupra produselor obtinute de intreprindere. Structura imobilizarilor corporale cuprinde doua grupe de imobilizari: terenuri si mijloace fixe. a) Dupa apartenenta lor, mijloacele fixe pot fi: - proprii - straine b) Dupa natura si caracteristicile lor tehnice, mijloacele fixe se structureaza in 4 categorii: terenuri - cladiri si constructii speciale; - masini, utilaje si instalatii de lucru; aparate si instalatii de masura si control; mijloace de transport; - animale de munca; plantatii; - aparatura si mobilier de birotica; Principalele operatii cu mijloace fixe sunt: - intrari de mijloace fixe; - iesiri de mijloace fixe;
92

Contabilitate generala

- calculul si inregistrarea amortizarii mijloacelor fixe. Achizitionarea are loc de la furnizori pe baza de factura. La intrarea lor se intocmeste proces verbal de receptie definitiva. In momentul receptiei se acorda un nr. de inventar mijlocului fix, din Registrul numerelor de inventariere dupa care se intocmeste Fisa mijlocului fix. La iesirea mijlocului fix numarul sau de inventar nu se mai acorda altui mijloc fix in cursul aceluiasi exercitiu financiar. Pentru eventualul transfer al mijlocului fix de la unitate la alte unitati sau de la o sectie la alta se intocmeste Bonul de miscare a mijlocului fix. La cumparare prin licitatie apare ca document specific, in afara celor mentionate in interior, Procesul verbal de licitatie. Iesirea mijlocului fix are loc pe urmatoarele cai: - scoaterea din functiune; - vanzarea mijlocului fix prin licitatie; - acordarea mijlocului fix cu titlu gratuit. Scoaterea din functiune a mijloacelor fixe are loc, de regula, la expirarea duratei normale de functionare. La vanzarea prin licitatie se intocmeste Procesul verbal de licitatie, iar apoi Factura pentru vanzare. . Pentru evidentierea imobilizarilor corporale se utilizeaza conturile sintetice 211 “Terenuri” si 213 “Mijloace fixe” care sunt conturi de activ. Se debiteaza cu intrarile in patrimoniu a terenurilor si respectiv a mijloacelor fixe pe diverse cai. Soldurile debitoare reflecta existentul de imobilizari corporale, respectiv terenuri si mijloace fixe. Contul 213 “Mijloace fixe” este prevazut a se desfasura pe subconturi care se deschid pe categorii ale acestora astfel: 212 “Cladiri”, 2132 “Constructii speciale”, 2133 “Masini, utilaje si instalatii de lucru”, 2134 “Aparate si instalatii de masurare, control si reglare”, 2135 “Mijloace de transport”, 2136”Animale de lucru”,
93

Contabilitate generala

Aceasta pierdere de utilitate este cunoscuta sub denumirea de uzura a carei expresie valorica se include in cheltuieli sub forma de amortizare. Amortizarea se calculeaza prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare, pe toata durata de folosire a mijlocului fix, pana la recuperarea intagrala a valorii, astfel: Aa = V.I. / T Aa = amortizarea anuala V.I = valoarea de inregistrare T = timpul de functionare Calculul si inregistrarea amortizarii mijlocului fix se face conform Legii nr. 15/24 martie 1994. Se calculeaza de la data punerii in functiune a mijloacelor fixe si pana la recuperarea integrala a valorii de intrare In practica contabila se utilizeaza 3 metode de calcul al amortizarii mijloacelor fixe: - amortizare liniara - amortizare degresiva - amortizare accelerata Amortizare liniara Consta in repartizarea uniforma a valorii de intrare a mijlocului fix asupra cheltuielilor de exploatare, proportional cu durata normala de utilizare, exprimata in ani. Ea se calculeaza prin aplicarea cotei medii anuale de amortizare la valoarea de intrare a mijlocului fix. Cota medie anuala de amortizare se stabileste in procente, ca raport intre 100 si durata normala de utilizare exprimata in ani. De exemplu, daca un mijloc fix achizitionat are o valoare de intrare de 500000 lei si o durata normala de utilizare de 5 ani, amortizarea va fi egala cu: 500000lei / 5 ani = 100000 lei cota medie anuala de amortizare va fi egala cu: 100 / 5 ani = 20 %. Deci, prin aplicarea cotei medii anuale la valoarea de intrare a mijlocului fix, se obtine amortizarea anuala, egala pentru toti cei 5 ani. Amortizare degresiva

94

Contabilitate generala

Consta in multiplicarea cotelor medii de amortizare liniara cu coeficienti prevazuti de legislatie, si anume: 1,5 pentru mijloace fixe cu durata normala de utilizare cuprinsa intre 2 – 5 ani 2 pentru mijloace fixe cu durata normala de utilizare cuprinsa intre 5 – 10 ani 2,5 pentru mijloace fixe cu durata normala de utilizare de peste 10 ani Se obtin astfel cotele de amortizare degresive corespunzatoare. Amortizare accelerata Consta in calcularea, la data intrarii mijloacelor fixe in patrimoniul unitatii, a unei amortizari anuale de pana la 50 % din valoarea de intrare a acestora, iar in exercitiile urmatoare calcularea amortixzarii anuale dupa regimul liniar, prin raportarea valorii ramase la numarul de ani de utilizare ramasi. Pentru utilizarea regimului de amortizare accelerata este necesara aprobarea Ministerului de Finante, in care scop, agentii economici trebuie sa depuna o documentatie de fundamentare, pe baza careia se stabileste un punctaj in functie de care se elibereaza aprobarea. Pentru evidentierea amortizarii imobilizarilor corporale se utilizeaza contul sintetic 281 “Amortizari privind imobilizarile corporale” care indeplineste o functie de cont rectificativ a valorii de intrare a imobilizarilor corporale in patrimoniu si are functii contabile de pasiv. Se crediteaza cu amortizarea imobilizarilor corporale calculata si inclusa in cheltuieli. Soldul este creditor si reflecta amortizarea mijloacelor fixe. 1. Achizitionare utilaj 2123 Masini, utilaje si instalatii = 404 Funizori de lucru de imobilizari

2. Inregistrarea amortizarii 681 Cheltuieli de exploatare = 281 Amortizarile privind amortizarile si provizioanele privind imobilizarile corporale

95

Contabilitate generala

Imobilizarile in curs de executie sunt evidentiate cu contul 231 cu acelasi nume. Se debiteaza cu valoarea imobilizarilor in curs aduse ca aport, facturate de furnizori, precum si cu avansurile acordate furnizorilor de imobilizari. Se crediteaza cu valoarea imobilizarilor corporale receptionate. Soldul final este debitor si evidentiaza valoarea imobilizarilor corporale in curs. Inregistrarile contabile sunt asemanatoare imobilizarilor corporale.

8.4. Contabilitatea imobilizarilor financiare

Conturile folosite sunt cele din grupa 26 “Imobilizari financiare” cu subconturile de titluri. Portofoliul de titluri este impartit in trei categorii: titluri de participare; titluri imobilizate; titluri de plasament sau valori materiale de plasament evaluate la costul de achizitie care reprezinta pretul de cumparare sau valoarea determinata prin contractul de achizitie al acestora. Conturile sintetice in care se inregistreaza operatiile economice privind imobilizarile financiare sunt: 261 “Titluri de participare” – are functie contabila de cont de activ. In debitul contului se inregistreaza valoarea titlurilor de participare achizitionate, rascumparate sau aduse ca aport la societate. In creditul contului, se inregistreaza valoarea cheltuielilor privind titlurile de participare cedate. Soldul contului reflecta valoarea titlurilor de participare existente. 267 “Creante imobilizate” are functie contabila de cont activ. In debit se reflecta valoarea imprumuturilor acordate si a veniturilor de realizat din dobanzile la imprumuturi. In credit se reflecta valoarea

96

Contabilitate generala

imprumuturilor rambursate si a dobanzilor incasate. Soldul debitor reflecta valoarea imprumuturilor si creantelor acordate altor intreprinderi. 269 “Varsamant de efectuat pentru imobilizari financiare” – are functie contabila de cont de pasiv, fiind utilizat pentru evidentierea obligatiilor de plata aflate in cadrul relatiilor de achizitionare a imobilizarilor financiare. In credit se inregistreaza sumele datorate pentru achizitionarea imobilizarilor financiare. Debitul contului reflecta sumele platite pentru imobilizarile financiare. Soldul creditor reflecta sumele datorate si neplatite. 1. Societatea A cumpara de la societatea B, pe termen lung, un pachet de x actiuni 261 Titluri de participare = 269 Varsaminte de efectuat pentru imobilizari financiare 2. Societatea A achita societatii B titluri cumparate, din disponibilul existent in cont la banca. 269 Varsaminte de efectuat pentru = 512 Conturi curente imobilizari financiare la banci

97

Contabilitate generala

Capitolul 9 Contabilitatea stocurilor 9.1. Generalitati
Stocurile si productia in curs de executie reprezinta bunuri materiale, lucrari si servicii destinate sa fie consumate la prima lor utilizare, sa fie vindute, precum si productia in curs de executie aflata sub forma productiei neterminate. In contabilitatea financiara a unitatii patrimoniale, stocurile sunt clasificate si delimitate in functie de patru criterii: fizic, destinatia, faza ciclui de exploatare si locul de creare a gestiunilor . Corespunzator acestor criterii se individualizeaza urmatoarele: o materi prime; o materiale consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb si alte materiale consumabile care participa indirect la activitatea de productie) o produsele (semifabricate, finite si reziduale ) o animaletinere si la ingrasat; o produsele in curs de executie; o marfurile; o ambalajele. In contabilitatea tarii noastre, in sfera stocurilor sunt incluse si obiecte de inventar si baracamente. Obiectele de inventar sunt bunuri cu o valoare mai mica decit limita prevazuta de lege (15 milioane lei) pentru a fi considerate mijloace fixe, indiferent de durata lor de viata. Baracamentele sau amenajarile provizorii sunt achizitionate sau construite de unitatile patrimoniale pentru executarea lucrarilor si prestarilor de constructii din care, prin decontare, se recupereaza cheltuielile materiale.

98

Contabilitate generala

9.2. Evaluarea stocurilor si miscari marfurilor

Daca privim evalurea marfurilor prin prisma celor doua momente caracterizate prin repetabilitate, (aprovizionare si vanzare) putem identifica doua tipuri de preturi: -preturi de cumparare, -preturi de vanzare. Pretul de cumparare reprezinta echivalentul sumei platite, sau de platit pentru marfurile furnizate de alta intreprindere. Preturile de vanzare reprezinta echivalentul banesc al sumelor incasate sau de incasat ca urmare a vanzarii marfurilor. Documetul care sta la baza vanzarilor (cumpararilor) de marfuri este factura. Pentru furnizor, ea este un document de vanzare a marfurilor, iar pentru client de cumparare. Factura cuprinde: o -Pretul unitar al marfurilor; o -Pretul ambalajelor; o -Pretul transportului. o -Taxa pe valoarea adaugata TVA=19% Evidenta constituirii si miscarii stocurilor si a productiei in curs de executie se realizeaza prin conturile ce formeaza continutul clasei a 3a din planul de conturi generale, denumita “conturi de stocuri si productii in curs de executie”. Conturile de stocuri si productie in curs de executie au functia contabila de activ. Se debiteaza cu valoarea stocurilor intrate in gestiunea unitatii patrimoniale. Se crediteaza cu valoarea stocurilor iesite din gestiunea unitattii patrimoniale prin consum, vanzare si alte destinatii. Soldul conturilor este debitor si reprezinta valoarea bunurilor si serviciilor in stoc sau in sold la sfirsitul exercitiului financiar. Continutul si functia lui contabila se diferentiaza in raport de metoda inventarului permanent sau intermitent folosita pentru evidenta miscarii stocurilor.

99

Contabilitate generala

In cazul folosirii metodei inventarului permanent – conturile de stocuri se debiteaza cu intrarile de valori materiale si se crediteaza cu iesirile de valori materiale. In cazul utilizarii metodei inventarului intermitent, - conturile inregistreaza numai stocurile de valori materiale si productii in curs de executie. Rulajul intrarilor si iesirilor se inregistreaza direct prin debitul, respectiv creditul conturilor de cheltuieli in cazul materialelor si marfurilor si de venituri, in cazul produselor, lucrarilor si serviciilor.

9.3. Contabilitatea operatiilor privind stocurile

Operatiile privind cumpararile de stocuri se inregistreaza direct in debitul conturilor din grupa 60 “Cheltuieli cu materii prime, materiale asimilate” si in creditul conutrilor din grupa 40 “Furnizori si conturi asimilate”. La inchiderea exercitiului financiar pentru stocurile initiale preluate la cheltuieli se debiteaza conturile 60 “Cheltuieli cu materi prime, materiale si marfuri” si se crediteaza conturile din clasa 3 conturile de stocuri si productia in curs de executie, iar pentru stocurile finale, inregistrate este inversa. Consumul de materii prime si materiale se inregistreaza prin intermediul conturilor de stocuri numai in cazul folosirii metodei inventarului permanent. 60 Cheltuieli = 30 Stocuri In contabilitate intervin si unele cazuri particulare. Consumul de obiecte de inventar in momentul darii in folosinta se inregistreaza prin formula: 603 = 303 Cheltuieli privind obiectele de inventar Obiecte de inventar

100

Contabilitate generala

Contabilitatea provizioanelor Provizioanele pentru deprecierea stocurilor se calculeaza la inchiderea exercitiului financiar cu ocazia inventarului general al patrimoniului. In acest caz se foloseste relatia:
Provizioane = Valoarea contabila = Val. de inventar a stocurilor

Pentru inregistrarea provizioanelor se folosesc doua metode generale sau reluarea provizioanelor si cea a anularii globale a provizioanelor. Metoda generala sau a reluarii provizioanelor consta in compararea soldului provizioanelor, calculat pe baza de inventar la inchiderea exercitiului financiar, cu soldul creditor al conturilor de provizioane pentru deprecierea stoccurilor Inregistrarea se face astffel: 68 Cheltuieli cu amortizarea = 39 Provizioane pentru deprecierea si provizioanele stocurilor si productiei in curs de executie Daca soldul fiind calculat este mai mic decit cel contabil, pentru diferenta se face inregistrarea de diminuare a provizionului. 39 Provizioane pentru deprecierea = 78 Venituri din provizioane stocurilor si productiei in curs de executie Pentru cunoasterea existentei si miscarii stocurilor de materii prime si materiale se utilizeaza urmatoarele conturi sintetice: 301 ”Materii prime”, 302 ”Materiale consumabile”, 308 ”Diferenta de pret la materii prime si materiale”. Contul 301 “Materii prime” este utilizat pentru evidentierea existentei si miscarii stocurilor de materii prime care participa direct la fabricarea produselor si care se regasesc in produsul finit, integral sau partial in starea lor initiala, fie transformata. Este cont de functie contabila de activ si incepe actiunea prin a se debita prin intrarea de materii prime in gestiune prin urmatoarele cai:
101

Contabilitate generala

- achizitionarea din exterior, - aduse de la terti, - aduse ca aport in natura la societate. Se crediteaza cu valoarea la pret de inregistrare a materiei prime iesite din gestiune pe urmatoarele destinatii: - consum de productie, - vanzare, - retragerea aporturilor in natura. Soldul este debitor si reflecta valoarea materiilor prime existente in intreprindere. Contol 302 “Materiale consumabile” are aceiasi functie contabila de cont de activ si functioneaza asemanator contului 301 ”Materii prime”. Continutul economic diferit, impune evidentierea materialelor consumabile pe grupe, fapt pentru care contul sintetic 302 ”Materiale consumabile” se desfasoara pe urmatoarele subconturi: 3021 “Materiale auxiliare” 3022 ”Conbustibili” 3023 “Ambalaje” 3024 “Piese de schimb” 3025 “Seminte si materiale de plantat“ 3028 “Alte materiale consumabile” Contol 308 ”Diferente de pret la materii prime si materiale” este utilizat pentru evidentierea diferentelor intre pretul de inregistrare prestabilit si costul de achztie, inclusiv taxa pe valoare adaugata aferenta materiilor prime si materialelor consumabile intrate in gestiune. Are functia contabila de activ si se debiteaza cu cheltuieli suplimentare, repartizate asupra valorii materiilor prime si materialelor existente in intreprindere. Formula contabila pentru aprovizionarea cu materii prime si a diferentei de pret semnifica cresterea cheltuielilor suplimentare stocului cu ocazia aprovizionarea de la furnizori. % = 401”Furnizori” 301 ”Materii prime” 308 ”Diferenta de pret la materii prime si materiale”
102

Contabilitate generala

Se dau in consum materiile prime cu formula contabila: 600”Cheltuieli cu materiile prime” = % 300 “Materii prime” 308 “Diferente de pret la materii prime si materiale”

9.5. Conturile privind obiectele de inventar

Din grupa conturilor de obiecte de inventar, fac parte urmatoarele conturi sintetice: 303 ”Obiecte de inventar”, 328 “Diferente de pret la obiecte de inventar”. Contul 303 ”Obiecte de inventar” functioneaza asemanator conturilor 301 ”Materii prime” si 302 “Materiale consumabile”, 1. Achizitionare obiect de inventar 303 ”Obiecte de inventar” = 401 “Furnizori” 2. Inregistrarea uzurii obiectului de inventar 603 “Cheltuieli cu obiectele de inventar” = 303 “Uzura obiectelor de inventar”

9.6. Conturile de produse Principalele conturi din aceasta grupa sunt: 331 ”Produse in curs de executare”, 341 ”Semifabricate”, 345 ”Produse finite”, 346” Produse reziduale”,
103

Contabilitate generala

348 ”Diferente de pret la produse”. Contul 345 ”Produse finite” este utilizat pentru evidentierea stocurilor de produse finite cat si a miscarii acestora aflate in patrimoniul unitatii. Este un cont cu functie contabila de activ. Debitul acestui cont reflecta valoarea la pret de inregistrare a produselor finite intrate in gestiunea unitatii. Creditul acestui cont reflecta valoarea produselor finite iesite din gestiune. Soldul este debitor si reflecta stocul de produse finite existent. In mod asemanator functioneaza si conturile 341 ”Semifabricate”, 346” Produse reziduale”. Contul 348 ”Diferente de pret la produse” este utilizat pentru evidentierea diferentelor favorabile si nefavorabile determinate la sfarsitul fiecarei perioade de gestiune intre pretul standard si costul de productie la semifabricate, produse finite si produse reziduale. Contul 348 ”Diferente de pret la produse” are functie contabila de activ. Debitul contului reflecta diferentele de pret nefavorabile obtinute la produsele din productie proprie. Creditul acestui cont reflecta diferentele de pret favorabile si nefavorabile repartizate la sfarsitul perioadei asupra produselor iesite din gestiune. Soldul contului este debitor si reflecta diferentele de pret favorabile si nefavorabile aferente semifabricatelor si produselor finite existente in stoc. Formula contabila pentru obtinerea din procesul de productie a semifabricatelor, produselor finite, produselor rebutate, produselor in curs de executie, este urmatoarea: % = 711 “Venituri din productia stocata” 341 “Semifabricate” 345 “Produse finite” 346 “Produse reziduale” 331 ”Produse in curs de executie” La sfarsitul lunii se inregistreaza diferentele de pret constatate: 348 ”Ddiferente de pret la produse” = 711 “Venituri din productia stocata”

104

Contabilitate generala

Pentru vanzarea produselor si descarcarea gestiunii de produsele finite la pretul cu care acestea au intrat in gestiune, inclusiv diferentele de pret constatate, formula contabila este urmatoarea: a) b) 411 “ Clienti” = 701 “ Venituri din vanzarea produselor finite” 711 “Venituri din productia stocata” = % 345 “Produse finite” 348 “Diferente de pret la produse”

9.7. Conturi de marfuri

Din grupa conturilor de marfuri fac parte conturile sintetice 371 ”Marfuri” 378 ”Diferente de pret la marfuri”. Contul 371 ”Marfuri” este utilizat pentru evidentierea existentei si miscarii marfurilor aflate in depozite si in unitatile de desfacere cu amanuntul, sau de alimentatie publica. Are functie contabila de activ. Debitul reflecta marfurile la pret de inregistrare sau de vanzare, intrate in gestiunea unitatii. Creditul reflecta iesirile de marfuri din gestiunea unitatii. Soldul este debitor si reflecta stocul de marfuri existent. Contul 378 ”Diferente de pret la marfuri” este utilizat pentru evidenta adaosului comercial aferent marfurilor existente in gestiunea unitatii comerciale. Are functie contabila de pasiv, creditul reflectand valoarea adaosului comercial aferent marfurilor intrate in gestiune. Debitul reflecta valoarea adaosului comercial aferent marfurilor vandute. Soldul este creditor si reflecta valoarea adaosului comercial aferent marfurilor existente in stoc. Formula contabila pentru inregistrarea cumpararii de marfuri la pretul de vanzare, inclusiv TVA, este urmatoarea:

105

Contabilitate generala

371 ”Marfuri” =

% 401 “Furnizori” 378 “ Diferente de pret la marfuri”

Pentru vanzarea de marfuri cu incasare de numerar, formula contabila este urmatoarea: 531 “Casa” = 707 “Venituri din vanzarea de marfuri” Se scot din gestiune marfurile vandute astfel: % = 371 ”Marfuri” 607 “Cheltuieli privind marfa” 378 “Diferente de pret la marfuri”

106

Contabilitate generala

Capitolul 10 Contabilitatea decontarilor cu tertii 10.1. Generalitati
Prin aceasta categorie sunt delimitate toate datoriile si creantele fata de terti cu termen de decontare pe termen scurt. In planul de conturi general sunt evidentiate datoriile si creantele pe termen scurt, sub forma: datorii si creante comerciale, datorii si creante salariale, datorii si creante sociale, datorii si creante fiscale si asimilate, datorii si creante in cadrul grupului si cu asociati debitori, creditori diversi, datorii si creante de regularizare, provizioane pentru deprecierea creantelor. Toate aceste relatii de decontare cu tertii se realizeaza cu ajutorul conturilor din clasa 4 a Planului de conturi general, denumita “conturi de terti”.

10.2. Contabilitatea operatiunilor privind furnizorii

Datoriile comerciale create in cadrul relatiilor de decontare cu furnizorii pentru aprovizionarile cu bunuri, lucrari si servicii se delimiteaza patrimonial sub forma furnizorilor, efecte de plata si avansuri acordate furnizorilor. Conturile folosite pentru evidentierea acestor datorii comerciale sunt: 401 ”Furnizori”, 403 “Efecte de plata”, 404 “Furnizori de imobilizari”, 456 “Decontari cu asociatii privind capitalul”.

107

Contabilitate generala

Contul: 401 ”Furnizori” este utilizat pentru evidentierea decontarilor cu furnizorii interni si externi pentru aprovizionarile cu bunuri, lucrari executate si servicii prestate de catre acestia. Este cont cu functie contabila de pasiv. Creditul acestui cont reflecta valoarea bunurilor intrate in patrimoniu, materiale nestocate, valoarea lucrarilor executate si a serviciilor prestate de terti, precum si taxa pe valoare adaugata inscrisa in facturile furnizorilor. Debitul reflecta platile efectuate catre furnizori. Soldul exprima suma datorata furnizorilor. In raport cu obiectul si sensul operatiilor de decontare se efectueaza urmatoarele inregistrari: a. aprovizionarea cu stocuri de la furnizori pe baza facturii: 1. metoda inventarului permanent % = 401 ”Furnizori” cl 3 “stocuri” 4426 “TVA deductibil” 2. metoda inventarului intermitent % = 401 ”Furnizori” gr. 60 “Cheltuieli cu materiile prime, materialele, si marfurile” 4426 “TVA deductibil” b. lucrarile si serviciile primite de la furnizori pe baza facturii se inregistreaza astfel: % = 401 ”Furnizori” 6162 “Cheltuielile cu lucrarile, serviciile” 4426 “TVA deductibil” c. in cazul in care la inchiderea exercitiului nu s-a primit factura, se face inregistrarea: % = 408 ”Furnizori-facturi nesosite” 6162 “Cheltuielile cu lucrarile, serviciile” 4428 “TVA neexigibil”

108

Contabilitate generala

La deschiderea exercitiului urmator, inregistrarea se storneaza in negru, urmand a se efectua inregistrarea la valoare inscrisa infactura. d. achitarea furnizorilor prin conturile de la banca: 401 “Furnizori” = 5121 “Conturi curente la banci” Contul 403 “Efecte de plata” este utilizat pentru evidentierea obligatiilor de plata stabilite pe baza de efecte comerciale. Are functie contabila de pasiv. Creditul acestui cont reflecta valoarea acceptata a biletelor de ordine subscrise. Debitul acestui cont reflecta platile efectuate la scadenta pe baza de efecte comerciale. Soldul acestui cont este creditor si reflecta obligatiile de plata prin efecte existente. Contul 404 “Furnizori de imobilizari” functioneaza asemanator contului 401 “Furnizori”, cu deosebirea ca se foloseste la achizitionarea de imobilizari corporale si necorporale, si nu pentru achizitionare de active circulante. Contul 456 “Decontari cu asociatii privind capitalul” este cont de creante cu functie contabila de activ. Debitul acestui cont reflecta capitalul subscris de actionari si asociati in bani si natura. Creditul reflecta aporturile in bani si natura aduse la societate. Soldul final reflecta aportul subscris la constituirea societatii dar nevarsat inca.

10.3. Contabilitatea operatiunilor privind clientilor Principalele conturi sintetice cu ajutorul carora se urmaresc createle unitatii patrimoniale sunt: 411 “Clienti” 413 “Efecte de primit” 425 “Avansuri acordate personalului” 456 “Decontari cu asociatii”
109

Contabilitate generala

461 “Debitori diversi” 476 “Diferente de conversie de activ” Contul 411 “Clienti” este utilizat pentru evidentierea decontarilor cu clientii interni si externi pentru produse, semifabricate, materiale, marfuri vandute , lucrari executate si servicii prestate pe baza facturii. Are functie contabila de activ. In debit se reflecta pretul de vanzare al produselor, semifabricatelor, materialelor, marfurilor, lucrarilor executate si serviciilor si se crediteaza cu sumele incasate de la clienti. Soldul final este debitor si reflecta sumele de incasat de la clienti. Contul 413 “Efecte de primit” este utilizat pentru evidentierea drepturilor de creanta stabilite pe baza de efecte comerciale rezultate din relatiile cu clientii. Are functie contabila de activ. Debitul reflecta sumele datorate, iar creditul reprezinta efectele comerciale primite de la clienti. Soldul este debitor si reflecta sumele de incasat de la clienti. Contul 461 “Debitori diversi” este utilizat pentru evidentierea debitorilor din reclamatii, pagube si alte creante. Este cont de activ. Debitul reflecta contravaloarea debitelor enumerate anterior, iar creditul reflecta sumele incasate in contul debitelor constituite. Soldul este debitor si reflecta debite de incasat. Tipuri de inregistrari semnificative privind decontarile cu clientii: vanzare pe credit comercial a produselor. % 411 “Clienti” = 70 “Conturi de venituri din vanzari” 4427 “TVA colectata” Acceptarea la plata a efectelor comerciale de incasat 413 “Efecte de primit” = 411 “Clienti” Primirea efectului comercial de la clienti 511 “Valori de incasat” = 413 “Efecte de primit”
110

1.

2.

3.

Contabilitate generala

4.

Incasare efect comercial 5121 “Conturi curente la banci” = 511 “Valori de incasat”

10.4. Taxa pe valoarea adaugata

TVA este o taxa fiscala care priveste vanzarile de bunuri si prestari servicii. Se aplica in toate stadiile circuitului economic, pana la consumatorul final. Este o taxa unica de 19%, dar se plica in mod fractionat, corespunzator valorii adaugate in fiecare stadiu al circuitului economic. Conturile de evidentiere sunt urmatoarele: 4423 “TVA de plata” 4424 “TVA de recuperat” 4426 “TVA deductibil” 4427 “TVA colectat” 4428 “TVA neexigibil” Contul 4423 “TVA de plata” reflecta diferenta de TVA ce urmeaza a fi decontata statului. Este cont de pasiv; in credit se inregistreaza taxa datorata, iar in debit taxa achitata. Contul 4424 “TVA de recuperat” evidentiaza taxa ce urmeaza a fi recuperata de la stat. Este cont de activ. In debit se inregistreaza taxa de recuperat, iar in credit taxa de incasat. Contul 4426 “TVA deductibil” este de activ si functioneaza astfel : in debit se inregistreaza TVA din facturile primite, in credit regulareizarea taxei. Contul 4427 “TVA colectat” – cont de pasiv, functionand astfel in credit se inregistreaza taxa colectata in favoarea trezoreriei; in rebit regularizarea taxei.

111

Contabilitate generala

Contul 4428 “TVA neexigibil” este bifunctional ce evidentiaza taxa neexigibila in perioada de calcul si care va deveni TVA colectata sau deductibila. 1. Cumparare stocuri pe baza de factura % Cls 3 Stocuri = 401 “Furnizori” 4426 “TVA deductibil” 2. Cumparare fara factura % Cls 3 Stocuri = 4428 “TVA neexigibil”

408 “Furnizori facturi nesosite”

3. Primire factura 408 “Furnizori facturi nesosite” = 401 “Furnizori” 4. regularizare TVA cu ocazia exigibilitatii a. daca TVA colectata este mai mare decat TVA deductibila, unitatea va prezenta TVA de plata. 4427 “TVA colectat” = % 4426 “TVA deductibil” 4423 “TVA de plata”

b. daca TVA colectat este mai mica decat TVA deductibila, unitatea va prezenta TVA de recuperat. = 4426 “TVA deductibil” % 4427 “TVA colectat” 4424 “TVA de recuperat” c. achitarea TVA catre stat se face pana la data de 25 ale lunii urmatoare celei de calcul 4423 “TVA de plata” = 5121 “Banca”
112

Contabilitate generala

10.5. Contabilitatea decontarilor privind remuneratiile personalului

Notiunea de salariu cuprinde remunerarea intregului presonal printr-un contract de munca. Structura si calculul salariului a. Salariul de baza poate fi lunar pentru functionari si determinat in functie de numarul de ore lucrate, productie sau desfacere realizata. Se determina prin calcul in raport de forma de salarizare a muncii ce poate fi in acord global si in regie. b. Ore suplimentare peste numarul de ore lucrate aferente duratei de lucru la care se aplica un tarif majorat c. Sporurile sunt majorari ce rezulta din conventiile colective cu unitatea si se dau pentru: munca de noapte, duminica, periculozitate, vechime, conditii improprii d. Avantaje in natura sub forma de alimente, casa e. Salariu brut = Salariul de baza + Ore suplimentare + Sporurile + Avantaje in natura Documentul de calcul al salariilor realizate, retinerilor si sumelor achitate angajatilor este statul de salarii. Acesta se intocmeste distinct pentru fiecare unitate operativa si compartiment functional. Pe baza statelor se intocmeste un centralizator al statelor de salarii. Din salarii se fac urmatoarele retineri, cu caracter obligatoriu: - contributia la ajutorul de somaj 1%, - contributia la asigurarile sociale 9,5% - contributia la fondul de sanatate 6,5% - impozitul pe salariu este de 16%. cu caracter debitor: - chirii, - rate, - imputatii.

113

Contabilitate generala

Prin scaderea totalurilor retinerilor din salariul brut se obtine suma neta care se achita angajatului. Ea poate fi achitata in doua chenzine lunare sau integral la sfarsitul lunii. Salariatii mai pot beneficia de indemnizatii pentru concediile de odihna si cele medicale. Conturile utilizate pentru evidentierea decontarilor personalului sunt: - 42 Personal si conturi asimilate i. 421 Personal remuneratii datorate ii. 423 Personal ajutoare materiale datorate iii. 424 Participarea salariatiilor la profit iv. 425 Avansuri acordate personalui, v. 426 Drepturi de peronal neridicate vi. 427 Retineri din remuneratii datorate tertilor vii. 428 Alte datorii si creante in legatura cu personalul - 43 Asigurari sociale i. 431 Contributia la asigurarile sociale ii. 437 Contributia la protectia sociale iii. 438 Alte datorii si creante sociale. Contul 421 Personal remuneratii datorate evidentiaza salariile cuvenite personalului. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu salariile datorate, se debiteaza cu avansul achitat, retineri din salariu, salariul neridicat la termen. Soldul final creditor reprezinta salariile neachitate inca. Contul 423 Personal ajutoare materiale datorate tine evidenta ajutoarelor pentru concediiile medicale si de odihna. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu sumele datorate, se debiteaza cu sumele achitate, retineri efectuate si sume neridicate. Soldul final este creditor si reprezinta sumele datoarate salariatilor. Contul 424 Participarea salariatiilor la profit evidentiaza stimulente datorate personalului din profitul obtinut. Are functie contabila de pasiv. Se crediteaza cu sumele utilizate din fondul de participare la profit. Se debiteaza cu sumele nete achitate salariatilor,
114

Contabilitate generala

reprezentand stimulente acordate din profit. Soldul final creditor reflecta sumele datorate salariatilor din profit. Contul 425 Avansuri acordate personalui evidentiaza avansurile acordate salariatilor. Este cont de acitv. Se debiteaza cu avansurile achitate si se crediteaza cu retinerea avansurilor din salariu. Contul 426 Drepturi de peronal neridicate este utilizat pentru evidentierea drepturilor de personal neridicate in timp de trei zile. Are rol de pasiv. Se crediteaza cu sumele datorate personalului neridicate in termen legal, se debiteaza cu sumele platite din drepturile neridicate. Soldul final al contului este creditor si reprezinta sumele neridicate de personal datorate de unitatea economica. Contul 427 Retineri din remuneratii datorate tertilor evidentiaza popririle instituite asupra salariatilor datorate tertilor. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu sumele retinute de la salariati pe statele de salarii pentru achitarea obligatiilor fata de terti. Se debiteaza cu sumele platite tertilor. Soldul contului este creditor si reflecta sumele retinute din salarii si nevirate tertilor. Contul 431 Contributia la asigurarile sociale evidentiaza contributia personalului la asigurarile sociale. Este cont cu functie contabila de pasiv. Se crediteaza cu contributia personalului la sigurarile sociale, se debiteaza cu sumele virate bugetului asigurarilor sociale. Soldul final creditor exprima sumele datorate bugetului asigurarilor sociale nevarsate inca. Contul 437 Contributia la protectia sociale evidentiaza decontarile privind ajutorul de somaj. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu sumele datorate pentru constituirea fondului de somaj si se debiteaza cu sumele virate la buget. Soldul creditor al contului reflecta contributia la fondul de somaj constituita sii nevirata inca. Contul 444 Impozit pe salarii evidentiaza datoriile la bugetul statului asupra venituluii realizat. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu retinerea din salariu, se debiteaza cu virarea impozitului la bugetul statului. Inregistrarile contabile aferente decontarilor personalului sunt:

115

Contabilitate generala

- plata vansului chenzinal 425 Avansuri acordate personalui - intocmire stat salari 641 Cheltuieli cu remuneratiile personalului

=

531 Casa

=

421 Personal remuneratii datorate

- inregiatrarea contributiei personalului la asigurarile sociale 645 Cheltuieli privind = 431 Contributia la asigurarile sociale asigurarile sociale - inregiatrarea contributiei personalului la somaj 645 Cheltuieli privind = 437 Contributia la protectia asigurarile sociale sociale - inregistrarea retinerilor din salariu 421 Personal remuneratii % datorate 431 Personal remuneratii datorate = 437 Contributia la protectia sociale 444 Impozit pe salarii

116

Contabilitate generala

Capitolul 11 Conturile de trezorerie 11.1. Delimitari si structuri
In sfera activitatii trezoreriei se cuprind toate operatiile de gestiune a valorilor mobiliare de plasament, a valorilor de incasat, a disponibilitatilor banesti, a altor valori de trezorerie. Operatiile de trezorerie circumscriu ansamblului operatiilor financiare si monetare pe care o unitate patrimoniala le face pentru procurarea de mijloace banesti si cheltuirea acestora. In structura trezoreriei si a operatiilor de trezorerie se cuprind: - mijoacele banesti aflate in caserie si misarea acestora ca urmare a incasarilor si platilor - mijoacele banesti aflate in conturi curente la banci, cecuri si efecte comerciale depuse spre incasare sau scontare la banci - mijoacele banesti in conturi bancare la termen - titluri de plasament, cum sunt actiunile si obligatiunile si alte titluri achizitionate in vederea revanzarii pentru obtinerea de mijloace banesti si a unor venituri - acreditive, avansuri de trezorerie - credite bancare pe termen scurt, numite si credite de trezorerie Deci, contabilitatea disponibilitatilor banesti se organizeaza in legatura directa cu organizarea contabilitatii relatiilor economico-juridice privind drepturile si obligatiile financiare care genereaza mutatii ale mijloacelor banesti din patrimoniul unitatii in patrimoniul altei unitati. Contabilitatea trezoreriei se organizeaza cu ajutorul conturilor din clasa 5 “conturi de trezorerie” ,din care fac parte mai multe grupe de conturi, a caror ierarhizare a avut in vedere natura elementelor de trezorerie si care se regasesc in Planul de Conturi General.

117

Contabilitate generala

11. 2. Contabilitatea titlurilor de plasament

Evidenta titlurilor se realizeaza prin conturile din grupa 50 "Titluri de Plasament". Toate conturile, cu exceptia contului 509 "Varsaminte" au functia contabila de activ. Se debiteaza cu titluri de valoare, se crediteaza cu valoarea contabila a titlurilor vandute sau anulate, dupa caz. Au sold final debitor care reprezinta valori mobiliare de plasament aflate in portofoliul unitatii. Titluri de plasament reprezinta documente de valoare cumparate in scopuri comerciale, deci pentru a fi vandute, intr-un timp relativ scurt, altor unitati sau persoane, in vederea obtinerii unui castig imediat din diferenta dintre pretul de vanzare si cel de cumparare. O unitate patrimoniala care cumpara sau rascumpara titluri de plasament, utilizeaza urmatoarele conturi simbolice: Contul 502 "Actiuni proprii" este utilizat pentru evidentierea actiunilor proprii rascumparate de unitatea patrimoniala de la actionari sau asociati. Debitul reflecta costul actiunilor proprii rascumparate. Creditul contului reflecta valoarea actiunilor proprii revandute sau anulate. Soldul acestui cont este debitor si reflecta actiunile proprii rascumparate, existente. Contul 503 "Actiuni" reflecta valoarea actiunilor rascumparate in scop de revanzare. Are functie contabila de activ. Pe debit se reflecta costul actiunilor cuumparate, iar pe credit valoarea actiunilor revandute. Prezinta sold debitor care reflecta valoarea actiunilor cumparate existente. Contul 506 "Obligatiuni" este utilizat pentru evidentierea obligatiunilor cumparate in vederea utilizarii temporare a trezoreriei in scopul conservarii acesteia, a obtinerii unui profit sub forma de dobanda. Este cont cu functie contabila de activ. Debitul reflecta obligatiunile cumparate. Creditul reflecta valoarea obligatiunilor rambursate sau revandute. Soldul este debitor si reflecta valoarea obligatiunilor existente nevandute.
118

Contabilitate generala

Contul 509 "Varsaminte de efectuat pentru titlurile de plasament" este utilizat pentru evidentierea datoriei de plata pentru titlurile de plasament cumparate. Are functia contabila de cont pasiv. Se crediteaza cu valoarea datorata, de varsat pentru titlurile de plasament dobandite. Debitul acestui cont reflecta valoarea varsata, datorata pentru titlurile de plasament. Soldul creditor reflecta valoarea de plata pentru titlurile de plasament. 1. Se rascumpara un numar de x actiuni. 502 "Actiuni proprii" = 531 "Casa" 2. Se anuleaza cele x de actiuni rascumparate. 101 "Capital" = 502 "Actiuni proprii" 3. Se cumpara de la bursa x actiuni 503 "Actiuni" = 509 "Varsaminte de efectuat pentru titluri de plasament 4. Se platesc actiunile cumparate. 509 "Varsaminte = 512 "Conturi curente la banci" de efectuat pentru titluri de plasament

11.3. Contabilitatea operatiunilor de incasari si plati efectuate prin conturile de la banci

Prin intermediul conturilor de la banci sunt delimitate si inregistrate valorile de incasat, cum sunt cecurile, efectele comerciale, precum si dobanzile aferente disponibilitatilor si creditelor bancare. Toate conturile de la banci care concentreaza disponibilitatile banesti au functie contabila de activ. Se debiteaza cu valoarea de incasat sau cu incasarile de lichiditate. Au sold final debitor, care reprezinta disponibilitatile banesti existente in conturi la banci.

119

Contabilitate generala

a) Incasarea sumelor in conturile de la banca pe baza extraselor de cont si documentelor justificative se inregistreaza astfel: 5121 "Conturi curente le banci" = % 131 - subventii incasate 16 - incasari din imprumuturi 41 - incasari din clienti 45 - incasari din cadrul grupului 46 - incasari debitoare 518 - dobanzi 519 - credite pe termen scurt b) Platile din conturi bancare, pe baza documentelor justificative si a extraselor de cont, se inregistreaza astfel: % = 5121 “Conturi curente le banci” 161 – imprumuturi 20 - imobilizari necorporale 26 - imobilizari financiare 40 - furnizori 42 - personal 43 - asigurari sociale 44 - bugetul de stat 45 - decontari cu asociatii 46 - debit si credit 519 - credit pe termen scurt 58 - viramente interne Contabilitatea unor asemenea operatii efectuate prin conturi la banca se realizeaza cu ajutorul contului 5121 "Conturi curente la banci in lei”, 5124 "Conturi curente la banci in devize”, 5125 “Sume in curs de decontare”, 5126 “Carnete de cecuri cu limita de suma”. Toate conturile sunt de activ, se debiteaza prin cresterile de disponibilitati si se crediteaza cu diminuarile acestora. Soldul final este debitor si reflecta disponibilitatile unitatii patrimoniale pastrate la banca.

120

Contabilitate generala

11.4. Contabilitatea operatiunilor de incasari si plati in numerar

Toate incasarile in numerar se inregistreaza in debitul contului 531 "Casa" si in creditul conturilor care arata sursele incasarilor. Platile se oglindesc in creditul contului in corespondenta cu debitul conturilor care evidentieaza destinatia platii. Soldul este debitor si reprezinta disponibilitatile banesti existente in casierie. Documentul de inregistrare zilnica in contabilitate a operatiunilor de casa este "Registrul de casa" la care se anexeaza documentele justificative de incasari si plati in numerar. a) operatii de incasari in numerar: 531 "Casa" = % 41 "Clienti" 45 "Decontari in cadrul grupei" 46 "Debit si credit" 70 "Venituri' b) operatii de plati in numerar: % = 5311 "Casa, in lei" 40 "Furnizori" 42 "Personal" 44 "Buget de stat" 45 "Decontari in cadrul grupei" 46"Creditori dsi debitori diversi" 47 "Regularizari" Toate operatiile de casa se inscriu de catre casieri in “Registrul de casa” care constituie evidenta operativa pentru asemenea operatii.

121

Contabilitate generala

11.5. Credite bancare pe termen scurt

Creditele de trezorerie acordate prin contul curent se reflecta ca sold creditor 519 Credite bancare, in situatia in care incasarile sunt mai mici decat platile si se ramburseaza in cazul in care incasarile sunt mai mari decat platile. Creditele pentru nevoi temporare se acorda prin conturi separat de imprumut, iar inregistrarea este de forma: 5121 "Conturi curente la banci” = 5191"Credite bancare pe termen scurt” La rambursarea creditelor catre banca finantatoare inregistrarea este de sens invers: 5191 Credite bancare pe termen scurt “= 5121"Conturi curente la banci” Pentru dobanzile datorate se face inregistrarea: 666 "Cheltuieli privind dobanzile" = 5198 "Credite bancare pe termen scurt"

11.6. Conturile de acreditive si avansuri de trezorerie

Principalele conturi sintetice din aceasta grupa sunt: 541 "Acreditive" si 542 "Avansuri de trezorerie". Contul 541 "Acreditive" este utilizat pentru evidentierea sumelor in lei sau in devize separate din contul de disponibil al intreprinderii la banci pe numele unei terte persoane in vederea efectuarii unor plati. Are functie contabila de cont de activ. In debitul acestui cont se reflecta sumele la banca depuse la dispozitia tertilor. In credit se regasesc sumele platite efectiv tertilor, sau restituite unitatii patrimoniale ca urmare a
122

Contabilitate generala

incetarii valabilitatii platii. Soldul acestui cont reflecta acreditive deschise la banci existente. Contul 542 "Avansuri de trezorerie" este utilizat pentru evidentierea sumelor incredintate unor persoane imputernicite de unitatea patrimoniala, in vederea efectuarii unei plati in favoarea acestuia. Este cont de activ, isi incepe actiunea prin a se debita cu sumele acordate in numerar unei persoane fizice. In creditul acestui cont se reflecta platile efectuate din avansurile de trezorerie, plata diverselor bunuri achizitionate, cheltuieli de deplasari, detasari, transferuri. Prezinta sold debitor care reflecta avansurile de trezorerie acordate si nejustificate.

11.7. Viramente interne

Operatiile de transferari de disponibilitati banesti intre conturile de la banci, precum si intre conturile de la banci si casieria intreprinderii se inregistreaza prin contul 581 "Viramente interne". In debitul contului se inregistreaza sumele virate dintr-un cont de trezorerie in alt cont de trezorerie, de regula, contul nu prezinta sold. In creditul acestui cont se reflecta sumele intrate intr-un cont de trezorerie din alt cont de trezorerie. Folosirea contului se explica prin aceea ca intre momentul depunerii pe baza de borderou, la banca a documentelor justificative, privind transferul evectiv de sume pentru conturile de trezorerie si consemnarea lor in extrasul de cont poate interveni un anumit interval de timp. In tot acest interval operatiunea se inregistreaza prin contul 581 "Vitamente interne". a) La depunerea efectiva a sumei 581 "Viramente interne" = 5311 "Casa"

123

Contabilitate generala

b) La consemnarea in extrasul de cont 5121 "Conturi curente la banci" = 581 "Viramente interne' 1. Pentru soldul debitor al contului 512, s-au calculat dobanzi. 5187 Dobanzi de incasat = 766 Venituri din dobanzi 2. Se incaseaza dobanzile cuvenite. 512 Conturi curente la banci = 5187 Dobanzi de incasat 3. Pentru soldul creditor al contului 512, s-au calculat dobanzi. 666Cheltuieli privind dobanzile = 5186 Dobanzi de plata 4. Se platesc dobanzile. 5186 Dobanzi de plata = 512 Conturi curente la banci 5. Se plateste un furnizor, dintr-un credit pe termen scurt primit de la banca. 401 Furnizori = 5191 Credit bancar pe termen scurt 6. Se iregistreaza dobanda la creditul pe termen scurt primit, 666 Cheltuieli privind dobanzile = 5198 Credit bancar pe termen scurt 7. La scadenta se restituie creditul bancar pe termen scurt si se plateste dobanda cuvenita. % = 5121 Conturi curente 5191 Credit bancar pe la banci termen scurt 5198 Dobanda aferenta creditelor bancare pe termen scurt

124

Contabilitate generala

Capitolul 12 Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor 12.1. Delimitari si structuri

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor este organizata avand la baza conceptia dualista. Ea are ca obiect evaluarea si inregistrarea cheltuielilor si veniturilor in functie de natura lor, iar contabilitatea interna de gestiune in raport de destinetia cheltuielilor. Contabilitatea reflecta in raport de natura activitatilor pe care le ocazioneaza si natura resurselor consumate. 1. Cheltuieli de exploatare 2. Cheltuieli financiare 3. Cheltuieli exceptionale 4. Cheltuieli cu amortizarile 5. Cheltuieli cu impozit pe profit In ceea ce priveste veniturile, gruparea se face in functie de natura activitatii producatoare de rezultate iar in cadrul fiecarei activitati, veniturile se delimiteaza in functie de natura rezultatelor obtinute. 1. Venituri din exploatare 2. Venituri financiare 3. Venituri exceptionale 4. Venituri cu amortizarile Respectand principiul independetei exercitiilor, in contabilitatea financiara, cheltuielile se grupeaza in: cheltuieli curente, cheltuieli inregistrate in avans, cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii, cheltuieli de piata, iar veniturile se impart in: venituri curente, venituri inregistrate in avans, venituri de realizat. Relatia prin care se realizeaza corelatia dintre venituri si cheltuieli se aseaza pe urmatoarele structuri: Venituri din vanzari - Costul de cumparare al marfurilor vandute. Productia determinata ca profit – Costul productiei exercitiului.
125

Contabilitate generala

Venituri financiare - Cheltuieli financiare. Venituri exceptionale - Cheltuieli exceptionale Conturile de cheltuieli au functie contabila de activ. Se debiteaza cu cheltuielile efectuate in timpul anului de exercitiu financiar si se crediteaza la decontarea cheltuielilor asupra rezultatelor. Conturile se inchid in urma decontarii cheltuielilor. Conturile de venituri sunt asimilate conturilor de pasiv. Se crediteaza cu veniturile incasate in timpul anului de exercitiu financiar, se debiteaza cu incorporarea veniturilor in rezultate. Nu prezinta sold. Conturile de cheltuieli si cele de de venituri se inchid la sfarsitul exercitiului financiar prin contul 121" Rezultatul exercitiului". Cheltuielile se repartizeaza asupra rezultatului, iar veniturile se incorporeaza in rezultat. Contul 121 "Rezultatul exercitiului' este un cont de bilant, fiind inclus in categoria conturilor de capitaluri proprii. Soldul creditor al contului evidentieaza rezultatul sub forma de profit, iar soldul debitor rezultatul sub forma de pierdere. In felul acesta contul 121 "Rezultatul exercitiului" realizeaza legatura dintre conturile de cheltuieli si venituri pe de o parte si conturi de bilant, pe de alta parte. Astfel, soldul sau creditor reprezinta profitul creat ca sursa de finantare in urma excedentului veniturilor asupra cheltuielilor, iar pierderea ca sold debitor, exprima bunurile economice nerecuperate ca urmare a excedentului cheltuielilor asupra veniturilor.

12.2. Contabilitatea cheltuielilor de exploatare

Activitatea de exploatare cuprinde toate operatiile economice si comerciale privind aprovizionarea, productiei si desfacera bunurilor, lucrari siservicii. Sunt incluse, deasemenea, si operatiile privind investitiile, prin care se realizeaza productia si constructia proprie de mijloace fixe.

126

Contabilitate generala

Cheltuieli privind consumurile stocate si nestocate Prin aceasta categorie sunt delimitate cheltuielile privind materiile prime si materialele consumabile, energia si apa precum si marfurile. In toate cazurile cand se foloseste metoda inventarului permanent cheltuielile colectate in cursul exercitiului se inregistreaza prin articolul contabil. 60 Cheltuieli cu materii prime, materiale si marfuri = 3 conturi de stocuri Daca se utilizeaza metoda inventarului intermitent la conturile de cheltuieli se inregistreaza cumpararile de stocuri, iar consumurile stocate se determina pe baza relatiei urmatoare: Cumparari = Intrari prin cumparari + Stocuri - Stoc consumate de la furnizori initiale final Inregistrarile contabile care intervin in acest caz sunt: a) preluarea la cheltuieli a stocurilor initiale de materii prime, materiale si marfuri; 60 "Cheltuieli" = 3 "Stocuri" b) inregistrarea cumpararilor de stocuri in cursul exercitiului, % = 40 "Furnizori" 60 "Cheltuieli' 4426 "TVA deductibil" c) preluarea de socuri la inchiderea exercitiului pe baza de inventar. 3 "Stocuri" = 60 "Cheltuieli"

Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti Cheltuieli ocazionate de lucrarile si serviciile executate de terti sunt grupate in doua categorii: a) cheltuieli privind lucrarile si serviciile ocazionate direct de desfasurarea activitatii, in ansamblu, a intreprinderii. Aceste

127

Contabilitate generala

cheltuieli se inregistreaza in conturile din grupa 61 "Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti"; b) cheltuieli privind lucrarile si serviciile legate indirect de activitatile de ansamblu, desfasurate de unitate cum sunt: colaborarile cu tertii , comisioane si onorarii, protocol, deplasari, alte servicii executate de terti. Aceste cheltuieli sunt inregistrate la conturile reunite in grupa 62 "Cheltuieli cu alte servicii executate de terti". Colectarea cheltuielilor in cursul perioadei, genereaza inregistrarea: 61 Cheltuieli cu lucrarile si = 40 Furnizorii si conturile asimilate serviciile executate de terti sau 62 conturi de cheltuieli cu alte = % servicii executate de terti 5121 conturi la banci 531 conturi de casa Cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate Prin aceasta categorie sunt delimitate toate cheltuielile privind taxele asupra terenilor, impozitele pe cladiri, impozitul pe dividende, TVA, accizele, datorate de unitate, alte impozite si taxe. Toate aceste cheltuieli sunt delimitate si inregistrate prin conturile din grupa 63 "Cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate". Pe baza documentelor justificative privind valcularea impozitelor si taxelor se face inregistrarea: 63 "Cheltuieli cu impozitel, taxele = 44 Datorii fata de bugetul statului, si varsamintele asimilate alte organizatii publice si conturi asimilate Cheltuieli cu personalul La aceasta grupa de cheltuieli sunt contabilizate cheltuielile cu salariile personalului, cheltuieli privind contributia angajatului la asigurarile sociale si contributia angajatului la fondul de somaj.

128

Contabilitate generala

64 "Cheltuieli cu personalul" =

% 42 "Personal si conturi asimilate" 43 "Datorii privind asigurarile sociale protectia sociala"

Alte cheltuieli de exploatare Prin grupa 65 "Alte cheltuieli de exploatare" se inregistreaza cheltuielile ocazionate de pierderi de creante suportate de unitate, pierderi din lichidarea dobanzilor si creantelor, precum si alte cheltuieli de exploatare. Inregistrarea contabila este de forma: 65 "Cheltuieli de exploatare" = % 416 "Clienti incerti" 167 "Alte datorii si imprumuturi" 267 "Creante imobilizate" 4 "Terti"

12.3. Contabilitatea cheltuielilor financiare

a) Se cuprind toate cheltuielile privind pierderile din creante legate de participatii, pierderile din vanzarea titlurilor de plasament, diferentele de curs valutar din operatiile curente si disponibilitatile in devizie la inchiderea exercitiului financiar, dobanzile curente aferente imprumuturilor primite si alte datorii privind exercitiul in curs: sconturile acordate clientilor, alte cheltuieli financiare. Toate operatiile privind cheltuielile financiare sunt inregistrate prin conturile din grupa 66 "Cheltuieli financiare". Importante sunt urmatoarele inregistrari: 666 "Dobanzi" = % 168 "Dobanzi aferente imprumuturilor" 451 "Decontari in cadrul grupei" 455 "Asociatii - conturi curente" 511 "Valori de incasat" 519 "Credite bancare pe termen scurt"
129

Contabilitate generala

b) Cheltuielile privind sconturile acordate in cadrul relatiilor de decontari cu clienti se contabilizeaza prin relatia: 667 "Cheltuieli privind = % sconturi acordate" 411 "Clienti" 412 "Efecte de primit" 461 "Debitori diversi" 511 "Valori de incasat" c) Cheltuieli privind titlurile de plasament reprezinta diferenta nefavorabila intre pretul de concesiune si valoarea contabila de intrare a valorii mobiliare de plasament. Se contabilizeaza prin formula: 664 "Cheltuieli privind = 50 "Titluri de plasament" sconturi acordate" d) Cheltuieli privind diferenta de curs valutar, cuprind diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate in urma lichidarii creantelor si datoriilor in devizie ale intreprinderii si cele constatate la evaluarea la zi a disponibilitatilor bancare in devizie existente in casierie si credite deschise in devizie. In cazul creantelor si disponibilitatilor, diferentele nefavorabile de curs valutar apar in situatia in care valoarea contabila de intrare, din momentul derularii operatiei, este mai mare decat valoarea la cursul zilei din momentul incasarii creantei sau evaluarii disponibilitatilor. Pentru datorii, diferentele nefavorabile apar in situatie inversa. Cheltuielile se inregistreaza prin relatia: 665 "Cheltuieli din diferente = % de curs valutar" 161 "Imprumuturi" 267 "Creante si imprumuturi" 401 "Furnizori" 411 "Clienti" 45 Decontari in cadrul grupei" 461 "Debitori inversi" 511 "Valori de incasat"
130

Contabilitate generala

512 "Conturi la banci" 531 "Casa" 541 "Acreditive" 542 "Avansuri de trezorerie" e) Alte cheltuieli financiare se identifica, de regula, cu minus valorile create ca diferente intre valoarea contabila si valoarea de piata a titlurilor de plasament imediat negociabile, evaluate la valoarea de piata. Inregistrarea care se face este de forma: 668 "Alte cheltuieli financiare" = 50 "Titluri de plasament"

12.4. Contabilitatea cheltuielilor exceptionale

Prin sisitemul de conturi sunt delimitate doua categorii de cheltuieli: ocazionate de cheltuielile de gestiune si cele ocazionate de operatiile de capital. a) Cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiune se identifica, cu valoarea pierderilor din calamitati inregistrate la stocuri si productia in curs de executie. Colectarea cheltuielilor genereaza inregistrarea: 671 "Cheltuieli exceptionale privind = % operatiile de gestiune" 3 "Stocuri" 451 "Decontari in cadrul grupei" 461 "Debitori diversi" 512 "Conturi la banca" 531 "Casa" 758 "Alte venituri din exploatare" b) Cheltuieli exceptionale privind operatiile de capital sunt ocazionate de valoarea neamortizata a activelor imobilozate amortizabile si valoarea contabila de intrare a activelor imobilizate neamortizate

131

Contabilitate generala

cedate, pierderile determinate de rascumpararea propriilor actiuni, cheltuieli determinate de incetarea activitaii. Inregistrarea cheltuielilor se face prin formula: 672 "Cheltuieliprivind = % operatiile de capital 20 "Imobilizari necorporale" 21"Imobilizari corporale" 26 "Imobilizari financiare" 503 "Actiuni proprii"

12.5. Contabilitatea cheltuielilor cu amortizarile si provizioanele Sunt cheltuieli ocazionate de aprecierea activelor amortizabile si neamortizate, precum si cele determinate de constituirea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli si a provizioanelor reglementate. Contabilizarea acestor cheltuieli se face prin formula: 68 "Cheltuieli cu amortizarea = % si provizioane" 14 "Provizioane reglementate" 15 "Provizioane pentru riscuri si cheltuieli" 28 "Amortizari din imobilizari" 29 "Provizioane imobilizari" 39 "Provizioane stocuri" 49 "Provizioane creante" a) Inregistrarea la inchiderea exercitiului, in conditiile metodei inventarului intermitent astocurilor finale, de materii si materiale, marfuri si alte valori materiale. % = 60 "Cheltuieli cu materii prime, 30 "Materii prime si materiale" materiale si marfuri" 32 "Obiecte de inventar" 36 "Animale" 37 "Marfuri"
132

Contabilitate generala

b) Cheltuieli constante la inchiderea exercitiului ca fiind aferente exercitiului urmator: 471 Cheltuieli inregstrate in avans = 6 "Cheltuieli" c) Stornarea unor operatii prin care s-au inregistrat cheltuieli fara a se primi documente justificative, de exemplu facturile pentru consumurile nestocate, lucrarile si serviciile primite de terti. La inchiderea exercitiului pentru facturile neprimite se face inregistrarea: % = 408 "Furnizori - facturi nesosite" 6 "Cheltuieli" 4428 "TVA neexigibila" d) Un caz particular este si aceala al contabilizarii facturilor pentru bunuri si servicii neprimite. % = 401 "Firnizori" 607 "Cheltuieli privind marfurile" 4426 "TVA deductibila" e) anularea inregistrarii la inchiderea exercitiului: 471 "Cheltuieli inregistrate = 607 "Cheltuieli privind marfurile" in avans"

12.6. Contabilitate veniturilor din exploatare

Se considera venituri realizate in functie de care se determina rezultatul numai cele din stadiul de vanzare adica din faza unde are loc transformarea dreptului de proprietate. Pentru veniturile nelegate de vanzari, cum sunt cele financiare si in unele cazuri cele exceptionale, sunt considerate realizate in momentul constatarii sau incasarii, dupa caz.
133

Contabilitate generala

Tipurile principale de inregistari care intervin sunt: a) Venituri din productia stocata, metoda inventarului permanent. % =711 "Venituri din productia stocata" 33 "Productia in curs de executie" 34 "Produse" 36 "Animale" b) Venituri realizate cu ocazia vanzarii produselor, prestarilor de servicii si marfurilor. 411 "Clienti" = % 70 "Venituri din vanzarea de produse" 4427 "TVA colectata" c) Venituri din productia de imobilizari: % = % 20 "Imobilizari necorporale" 72"Venituri din productia de imobilizari" 21 "Imobilizari corporale" 4427"TVA colectata" 23 "Imobilizari in curs" d) Venituri din subventii pentru exploatare primite la export sau pentru acoperirea pierderilor privind diferentele de pret la produse subventionate. % = 741 "Venituri din subventii de exploatare" 445 "Subventii" 512"Conturi la banci" e) Venituri din creantele reactive privind clientii si debitorii diversi. % = 754 "Venituri din creante reactivate" 411 "Clienti" 461 "Debitori diversi" f) Alte venituri din exploatare. -sume datorate de salariati privind debitele
134

Contabilitate generala

428 "Alte datorii in legatura cu personalul"

=

758 "Alte venituri din exploatare"

-sume datorate de diversi debitori 461 "debitori diversi" = 758 "Alte venituri din exploatare" -sume incasate reprezentand venituri din exploatarea curenta % = 758 "Alte venituri din exploatare" 512 "Banca" 531 "Casa" Inregistrarile contabile privind operatiile specifice veniturilor s-au prezentat cu ocazia obtinerii productiei si decontarilor cu clientii.

12.7. Contabilitatea veniturilor financiare

In categoria veniturilor financiare sunt incluse veniturile din: participatii, titluri de plasament, imobilizari financiare cedate, creante imobilizate, titluri de plasament cedate, diferente de curs valutar, dobanzi cuvenite, sconturile obtinute si alte venituri financiare. a) dividendele si dobanzile de incasat sau incasate: % = % 451"Decontari in cadrul grupului" 761 "Venituri din participari" 361 "Animale si pasari" 762 "Venituri din alte imobilizari 531 "Casa" financiare 512" Conturi curente la banci" b) pretul de cesiune al imobilizarilor financiare cedate: 451 "Decontari in cadrul grupului" = 762 "Venituri din imobilizari financiare"
135

Contabilitate generala

c) venituri din titluri de plasament cedate pentru diferenta intre pretul de cesiune si cel de cumparare: % = 764 "Venituri din titluri de plasament" 512 "Conturi curente la banci" 518 "Dobanzi" 509 "Varsaminte de efectuat pt. titlurile de plasament". e) venituri din diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma lichidarii creantelor si datoriilor in devizie la cursul zilei cu ocazia lichidarii exercitiului financiar: % =765 "Venituri din diferente de curs valutar 16 "Imprumuturi" 267 "Creante imobilizate" 40 "Furnizori" 41 "Clienti" 45 "Grup si asociati" 46 "Debitori si creditori" 51"Conturi la banci" 53 "Casa" f) venituri financiare din dobanzile cuvenite pentru disponibilitatile din conturile bancare si creditele comerciale: % = 766 "Venituri din dobanzi" 451 "Decontari in cadrul grupului" 461 "Debitori" 472 "Venituri inregistrate inavans" 518 "Dobanzi" g) venituri obtinute din sconturile de decontare de la furnizori si alti creditori: % = 767 "Venituri din sconturile obtinute" 531 "Casa" 401 "Furnizori"
136

Contabilitate generala

404 "Furnizori imobilizari" 462 "Creditori diversi" 512 "Cont curent la banca"

12.8. Contabilitatea veniturilor exceptionale

Veniturile exceptionale sunt grupate in doua categorii din operatiile de gestiune si din operatiile de capital. a) bunuri sau valori primite prin donatii sau cu titlu gratuit: % = 771 "Venituri exceptionale din operatiuni de "Stocuri si produse in curs" gestiune" "Conturi de trezorerie" b) drepturi de personal neridicate dupa prescrierea acestora: 426 "Drepturi de personal = 711"Venituri exceptionale din op. de neridicate" gestiune" c) sume cuvenite intreprinderii, datorate de catre bugetul statului: 448 "Alte datorii si creante = 771"Venituri exceptionale din op. de cu bugetul statului" gestiune" d) sume de incasat sau incasate din despagubiri si penalitati: % = 771 "Venituri exceptionaledin po. de gestiune 461 "Debitori diversi" 512 "Banca" 531 "Casa"

137

Contabilitate generala

12.9. Contabilitatea veniturilor din amortizari si provizioane

Sunt venituri calculate determinate de reevaluarea prin diminuare a provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli, provizioane pentru depreciere si a celor reglementate. Toate veniturile din amortizari si provizioane se contabilizeaza, de regula, la incheierea exercitiului financiar in cazul iesirii activelor penrtu care s-au constituit provizioane pentru deprecieri si in situatia anularii partiale sau totale a unor provizioane ramase fara obiect. Tipul de inregistrare este: % = 78 "Venituri din provizioane" 14 "Provizioane reglementate" 15 "Provizioane pt. riscuri si cheltuieli" 28 "Amortizari privind imobilizarile" 29 "Provizioane pt. dep. imobilizarilor" 39 "Provizioane pt. dep. stocurilor" 49 "Provizioane pt. dep. creantelor" 59 "Provizioane pt. dep. conturilor de trezorerie" Deci veniturile exceptionale din provizioane sunt cele provenite din anularea si diminuarea provizioanelor reglamentate, a celor pentru riscuri si cheltuieli, pentru deprecierea creantelor si pentru deprecierea imobilizarilor necorporale sau corporale ce privesc activitatea exceptionala.

138

Contabilitate generala

12.10. Contabilitatea operatiilor privind determinarea rezultatului exercitiului

Periodic, lunar, trimestrial sau lunar, in functie de conventia adoptata in contabilitate, se determina rezultatul exercitiului. In acest scop se procedeaza la inchiderea sau nivelarea conturilor de cheltuieli si venituri. Tipurile de inregistrari care intervin sunt: a. decontarea sau repartizarea cheltuielilor asupra rezultatului pentru soldul debitor al conturilor. 121 Profit si pierdere = 6 Conturi de cheltuieli b. incorpoarea veniturilor in rezultatul exerciciului, pentru soldul creditor al conturilor. 7 Conturile de venituri = 121 Profit si pierdere In urma celor doua categorii de operatii prezentate mai sus, soldul creditor sau debitor al contului 121 Profit si pierdere reprezinta rezultattul exercitiului inainte de impozitare. Calculul aferent are un caracter cumulat dee la inceputul anului. De fiecare data,din impozitul datorat se retine sumele varsate in lunile precedente Cheltuielile fiscale datorate genereaza inregistrarea: 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 441 Impozit pe profit Pentru evidentierea obtinerii si utilizarii rezultatelor financiare se utilizeaza conturile: 121 Profit si pierdere 129 Repartizarea profitului Contul 121 Profit si pierdere are functie contabila bifunctionala. Creditul contului reflecta la sfarsitul exerciciului sumele inregistrate in creditul conturilor de venituri, pierderile realizate la exercitiul anterior, pierderi nerepartizate. Debitul acestui cont reflecta la sfarsitul
139

Contabilitate generala

exercitiului cheltuielile colectate, profitul exercitiului destinat cresterii capitalului social, profitul precedent nerepartizat. Soldul creditor reflecta profitul realizat daca veniturile sunt mai mari decat cheltuielile. Avem sold debitor ce reflecta pierderi, daca cheltuielile sunt mai mari decat veniturile. Contul 129 Repartizarea profitului este rectificativ de rezultate cu functie contabila de activ. Debitul cuprinde rezervele constituite din profitul realizat in exercitiul precedent, sumele rezultate din valorificarea materialelor, iar creditul reflecta profitul net realizat in exercitiul financiar precedent destinat repartizarii. Soldul acestui cont este debitor si reflecta repartizarile din profit efectuate in timpul anului.

140

Contabilitate generala

Capitolul 13 Balanta de verificare 13.1. Continut si clasificare

Dupa inregistrarea operatiilor in conturi, apare necesitatea unui instrument care sa asigure preluarea rapida si centralizata a informatiilor pentru a le transpune in bilant. Acest instrument este balanta de verificare. Deci balanta de verificare asigura legatura dintre cont si bilant. Balanta de verificare este un procedeu specific metodei contabilitatii care permite verificare corectitudinii sumelor inregistrate in conturi, in timpul lunii. Ea se intocmeste la sfarsitul fiecarei luni sub forma unui tabel enumerativ al conturilor utilizate cu sumele aferente. Caracteristic balantei este faptul ca sumele se cumuleaza de fiecare data de la inceputul anului pana la luna de calcul inclusiv. Anual unitatea patrimoniala intocmeste 12 balante de verificare cu caracter obligatoriu ce dau o imagine de ansamblu asupra mijloacelor economice, surselor de finantare, cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor financiare. Balanta de verificare asigura respectarea echilibrului permanent impus de dubla inregistrare in conturi. In functie de numarul de egalitati pe care le contin, existe balante cu : - o serie de egalitati - doua serii de egalitati - trei serii de egalitati - patru serii de egalitati Balanta de verificare cu o serie de egalitati poate fi intocmita in doua variante: pe baza de total sume debitoare sau creditoare sau pe baza de solduri finale. Egalitatea este: TSD = TSC sau TSfD = TSfC

141

Contabilitate generala

Balanta de verificare cu doua serii de egalitati combina cele doua variante ale balantei de verificare cu o serie de egalitati: TSD = TSC si TSfD = TSfC Balanta de verificare cu trei serii de egalitati contine solduri initiale, rulaje si solduri finale. SiD = SiC, RD = RC si TSfD = TSfC. Balanta de verificare patru serii de egalitati contine solduri initiale, rulaje, total sume si solduri finale. SiD = SiC, RD = RC TSD = TSC si TSfD = TSfC. Observam ca aceasta este cea mai completa balanta de verificare deoarece contine cel mai mare numar de informatii fiind baza intocmirii bilantului contabil. Pentru fiecare cont sintetic se poate intocmi o balanta de verificare analitica ce detaliaza soldul initial, rulajele, total sume si soldurile finale pe elemente componente.

13.2. Tehnica intocmiri balantei de verificare

Etapele sunt urmatoarele: - se preiau operatiunile din registrul jurnal in cartea mare; - se totalizeaza sumele inregistrate sistematic in debitul si creditul fiecarei cont, determinand rulajele lunii - se preiau sumele precedente din balanta anterioara, se inscriu rulajele lunii, se calculeaza total sume si solduri finale. - Se aduna toate coloanele determinand egalitatea intre coloanele debitoare si cele creditoare. Trebuie sa avem corelatia: Total rulaje (din balanta de verificare) = Total rulaje (din registrul jurnal)

142

Contabilitate generala

13.3. Posibilitati de identificare a erorilor

Balanta de verificare, prin intermediul egalitatilor pe care le contine indeplineste functia de control si identificare a erorilor de inregistrare. Existenta unei inegalitati intre doua coloane debitoare si creditoare dovedeste o eroare de inregistrare ce trebuie depistata si corectata. Erori ce pot fi descoperite cu ajutorul balantei: - erori de intocmire a balantei; - erori de inregistrare in cartea mare - erori de stabilire a sumelor din formulele contabile Erori ce nu pot fi descoperite cu ajutorul balantei: - omisiuni - erori de compensatie - erori de imputatie - erori de inregistrare. Aceste erori pot fi identificate numai prin balanta sah care reflecta pe langa seriile de egalitati si corespondenta conturilor. Rezulta din toate acestea ca balanta de verificare indeplineste o functie de control ci si pe acelea de grupare si centralizare a datelor inregistrate in conturi si de analiza a activitatii economice, realizand concordanta dintre conturile analitice si cele sintetice, precum si legatura dintre cont si bilant.

143

Contabilitate generala

PLANUL GENERAL DE CONTURI
CLASA 1 – CONTURI DE CAPITAL GR. 10 CAPITAL SI REZEVE 101 Capitalul social 1011 capital subscis nevarsat 1012 capital subscris varsat 1015 patrimoniul regiei 1016 patrimoniul public 104 Prime legate de capital 1041 prime de emisiune 1042 prime de fuziune 1043 prime de aport 1044 prime de conversie a obligatiunilor in actiuni 105 Rezerve din reevaluare 1051 rezerve din reevaluare aferente bilantului de deschidere al primului an de aplicare a ajustarii la inflatie 1058 rezerve din reevaluari dispuse prin acte normative 106 Rezerve 1061 rezerve legale 1062 rezerve pentru actuni proprii 1063 rezerve statutate sau contractuale 1068 alte rezerve 107 Rezerve de conversie GR 11 REZULTATUL REPORTAT 117 Rezultatul reportat 1171 rezultatul reportat reprezentand profitul nerepartizat, respectiv pierderea nerecuperata 1172 rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima data a IAS, mai putin IAS 29 1173 rezultatul reportat provenit din modificarile politicilor contabile

144

Contabilitate generala

1174 rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor fundamentale 1175 rezultatul reportat reprezentand surplusul realizat din rezerve de reevaluare GR 12 REZULTATUL EXERCITIULUI 121 Profit si pierdere 129 Repartizarea profitului GR 13 SUBVENTII PENTRU INVESTITII 131 Subventii pentru investitii GR 15 PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI 151 Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 1511 provizioane pentru litigii 1512 provizioane pentru garantii acordate clientilor 1513 provizioane pentru dezafectarea imobilizarilor corporale si alte actiuni similare legate de acestea 1514 provizioane pentru restructurare 1518 alte provizioane pentru riscuri si cheltuieli GR 16 IMPRUMUTURI SI DATORII ASIMILATE 161 Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni 1614 imprumuturi externe din emisiunea de obligatiuni garantate de stat 1615 imprumuturi externe din emisiunea de obligatiuni garantate de banci 1617 imprumuturi interne din emisiunea de obligatiuni garantate de stat 1618 alte imprumuturi din emisiunea de obligatiuni 162 Credite bancare pe termen lung 1621 credite bancare pe termen lung 1622 credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenta 1623 credite bancare externe guvernamentale 1624 credite bancare externe garantate de stat 1625 credite bancare externe garantate de banci 1626 credite de la trezoreria statului 1627 credite bancare interne garantate de stat
145

Contabilitate generala

166 Datorii ce privesc imobilizarile financiare 1661 datorii catre societatile din cadrul grupului 1662 datorii catre societatile care detin interese de participare 167 Alte imprumuturi si datorii asimilate 168 Dobanzi aferente imprumuturilor si datorii asimilate 1681 dobanzi aferente imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni 1682 dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung 1685 dobanzi aferente datoriilor catre societatile din cadrul grupului 1686 dobanzi aferente datoriilor catre societatile care detin interese de participare 1687 dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asmilate 169 Prime privind rambursarea obligatiunilor

CLASA 2 – CONTURI DE IMOBILIZARI GR 20 IMOBILIZARI NECORPORALE 201 Cheltuieli de constituire 203 Cheltuieli de dezvoltare 205 Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale si alte valori similare 2051 concesiuni, brevete, licente, marci comerciale si alte valori similare achizitionate 2052 brevete, licente, marci comerciale si alte valori similare obtinute cu resurse proprii 207 Fond comercial 2071 fond comercial 2075 fond comercial negativ 208 Alte imobilizari necorporale GR 21 IMOBILIZARI CORPORALE 211 Terenuri si amenajari terenuri 2111 terenuri 2112 amenajari terenuri 212 Constructii 213 Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii
146

Contabilitate generala

2131 echipamente tehnologice (masini, utilaje, instalatii de lucru) 2132 aparate, instalatii de masurare, control si reglare 2133 mijloace de transport 2134 animale si plantatii 214 Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale GR. 23 IMOBILIZARI IN CURS 231 Imobilizari corporale in curs 2311 amenajari de terenuri si constructii 2312 instalatii tehnice si masini 2313 alte imobilizari corporale 232 Avansuri acordate pentru imobilizari corporale 2321 avansuri acordate pentru terenuri si constructii 2322 avansuri acordate pentru instalatii tehnice si masini 2323 avansuri acordate pentru alte imobilizari corporale 233 Imobilizari necorporale in curs 234 Avansuri acordate pentru imobilizari necorporale GR. 26 IMOBILIZARI FINANCIARE 261 Titluri de participare detinute la filiale din cadrul grupului 262 Titluri de participare detinute la societati din afara grupului 263 Imobilizari financiare sub forma de interese de participare 2633 titluri de participare detinute in intreprinderi asociate din cadrul grupului 2634 titluri de participare detinute in intreprinderi asociate din afara grupului 2635 titluri de participare strategice din cadrul grupului 2636 titluri de participare strategice in afara grupului 264 Titluri puse in echivalenta 265 Alte titluri imobilizate 267 Creante imobilizate 2671 suma datorate de filiale 2672 dobanda eferenta sumelor datorate de filiale 2673 imprumuturi acordate pe termen lung 2674 dobanda aferenta imprumuturilor acordate pe termen lung
147

Contabilitate generala

2675 creante legate de interese de participare 2676 dobanda aferente creantelor legate de interese de participare 2677 actiuni proprii - active imobilizate 2678 alte creante imobilizate 2679 dobanzi aferente altor creante imobilizate 269 Varsaminte de efectuat pentru imobilizari financiare 2691 varsaminte de efectuat referitoare la titluri de participare detinute la filiale din cadrul grupului 2692 varsaminte de efectuat referitoare la interese de participare 2698 varsaminte de efectuat pentru alte imobilizari financiare GR 28 AMORTIZARI PRIVIND IMOBILIZARILE 280 Amortizari privind imobilizarile necorporale 2801 amortizarea cheltuielilor de constituire 2803 amortizarea cheltuielilor de dezvoltare 2805 amortizarea concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale si altor drepturi si valori similare 2807 amortizarea fond comercial 2808 amortizarea altor imobilizari necorporale 281 Amortizari privind imobilizarile corporale 2811 amortizarea amenajarilor de terenuri 2812 amortizarea constructiilor 2813 amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor 2814 amortizarea altor imobilizari corporale GR. 29 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA MOBILIZARILOR 290 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale 2903 provizioane pentru cheltuieli de dezvoltare 2905 provizioane pentru concesiuni, brevete, licente, marci comrciale si alte drepturi si valor similare 2907 provizioane pentru fond comercial 2908 provizioane pentru alte imobilizari necorporale 291 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale 2911 provizioane pentru deprecierea terenurilor si amenajarilor de terenuri
148

Contabilitate generala

2912 provizioane pentru deprecierea constructiilor 2913 provizioane pentru deprecierea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor 2914 provizioane pentru deprecierea altor imobilizari corporale. 293 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in curs 2931 provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale in curs 2933 provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale in curs 296 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare 2961 provizioane pentru deprecierea titlurilor de particiare detinute la filialele din cadrul grupului 2962 provizioane pentru deprecierea titlurilor de particiare detinute la societati din afara grupului 2963 provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare sub forma de interese de participare 2964 provizioane pentru deprecierea altor titluri imobilizate 2965 provizioane pentru deprecierea sumelor datorate de filiale 2966 provizioane pentru deprecierea imprumuturiloR acordate pe termen lung 2967 provizioane pentru deprecierea creantelor legate de interesele de participare 2968 provizioane pentru deprecierea actiunilor proprii – active imobilizate 2969 provizioane pentru deprecierea altor creante imobilizate

CLASA 3 – CONTURI DE STOCURI SI PRODUCTIE IN CURS DE EXECUTIE GR 30 STOCURI DE MATERII SI MATERIALE 301 Materii prime 302 Materiale consumabile 3021 materiale auxiliare 3022 combustibili
149

Contabilitate generala

3023 materiale pentru ambalat 3024 piese de schimb 3025 seminte si materiale de plantat 3026 furaje 3028 alte materiale consumabile 303 Materiale de natura obiectelor de inventar 308 Diferente de pret la materii prime si materiale GR 33 PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE 331 Produse in curs de executie 332 Lucrari si servicii in curs de executie GR 34 PRODUSE 341 Semifabricate 345 Produse finite 346 Produse reziduale 348 Diferente de pret la produse 3481 diferente de pret la semifabricate 3485 diferente de pret la produse finite 3486 diferente de pret la produse reziduale GR 35 STOCURI AFLATE LA TERTI 351 Materii si materiale aflate la terti 354 Produse aflate la terti 3541 semifabricate aflate la terti 3545 produse finite aflate la terti 3546 produse reziduale aflate la terti 356 Animale aflate la terti 357 Marfuri aflate la terti 358 Ambalaje aflate la terti GR 36 ANIMALE 361 Animale si pasari 368 Diferente de pret la animale si pasari GR 37 MARFURI 371 Marfuri 378 Diferente de pret la marfuri GR 38 AMBALAJE
150

Contabilitate generala

381 Ambalaje 388 Diferente de pret la ambalaje GR 39 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR SI PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE 391 Provizioane pentru deprecierea materiilor prime 392 Provizioane pentru deprecierea materialelor 3921 provizioane pentru deprecierea materialelor consumabile 3922 provizioane pentru depreciera materialelor de natura obiectelor de inventar 393 Provizioane pentru deprecierea productiei in curs de executie 394 Provizioane pentru deprecierea produselor 3941provizioane pentru deprecierea semifabricatelor 3945 provizioane pentru deprecierea produselor finite 3956 provizioane pentru deprecierea produselor reziduale 395 Provizioane pentru deprecierea stocurilor aflate la terti 3951 provizioane pentru deprecierea materiilor si materialelor aflate la terti 3952 provizioane pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terti 3953 provizioane pentru deprecierea produselor finite aflate la terti 3954 provizioane pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terti 3956 provizioane pentru deprecierea animalelor aflate la terti 3957 provizioane pentru depreciera marfurilor aflate la terti 3958 provizioane pentru deprecierea ambalajelor aflate la terti 396 Provizioane pentru depreciera animalelor 397 Provizioane pentru depreciera marfurilor 398 Provizioane pentru deprecierea ambalajelor

CLASA 4 – CONTURI DE TERTI GR 40 FURNIZORI SI CONTURI ASIMILATE 401 Furnizori 403 Efecte de platit
151

Contabilitate generala

404 Furnizori de imobilizari 405 Efecte de platit pentru imobilizari 408 Furnizori-facturi nesosite 409 Furnizori-debitori 4091 furnizori-debitori pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor 4092 furnizori-debitori pentru prestari de servicii si executari de lucrari GR 41 CLIENTI SI CONTURI ASIMILATE 411 Clienti 4111clienti 4118 clienti incerti sau in litigiu 413 Efecte de primit de la clienti 418 Clienti-facturi de intocmit 419 Clienti-creditori GR 42 PERSONAL SI CONTURI ASIMILATE 421 Personal-salarii datorate 423 Personal-ajutoare materiale datorate 424 Participarea personalului la profit 425 Avansuri acordate personalului 426 Drepturi de personal neridicate 427 Retineri din salarii datorate tertilor 428 Alte datorii si creante in legatura cu personalul 4281 alte datorii in legatura cu personalul 4282 alte creante in legatura cu personalul GR 43 ASIGURARI SOCIALE, PROTECTIA SOCIALA SI CONTURI ASIMILATE 431 Asigurari sociale 4311 contributia unitatii la asigurarile sociale 4312 contributia personalului pentru pensia suplimentara 4313 contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate 4314 contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate 437 Ajutor de somaj
152

Contabilitate generala

4371 contributia unitatii la fondul de somaj 4372 contributia personalului la fonful de somaj 438 Alte datorii si creante sociale 4381 alte datorii sociale 4382 alte creante sociale GR 44 BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE SI CONTURI ASIMILATE 441 Impozit pe profit 4411 impozit pe profit curent 4412 impozit pe profit amanat 442 Taxa pe valoarea adaugata 4423 TVA de plata 4424 TVA de recuperat 4426 TVA deductibila 4427 TVA colectata 4428 TVA neexigibila 444 Impozitul pe salarii 445 Subventii 446 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate 447 Fonduri speciale- taxe si varsaminte asimilate 448 Alte datorii si creante cu bugetul statului 4481 alte datorii fata de bugetul statului 4482 alte creante privind bugetul statului GR 45 GRUP SI ASOCIATI 451 Decontari in cadrul grupului 4511 decontari in cadrul grupului 4518 dobanzi aferente decontarilor in cadrul grupului 452 Decontari privind interesele de participare 4521 decontari privind interesele de participare 4528 dobanzi aferente decontarilor privind interesele de participare 455 Sume datorate asociatilor 4551 asociati-conturi curente 4558 asociati-dobanzi la conturi curente
153

Contabilitate generala

456 Decontari cu asociatii privind capitalul 457 Dividende de plata 458 Decontari din operatii in participatie 4581 decontari din operatii in participatie –pasiv 4582 decontari din operatii in participatie –activ GR 46 DEBITORI SI CREDITORI DIVERSI 461 Debitori diversi 462 Creditori diversi GR 47 CONTURI DE REGULARIZARE SI ASIMILATE 471 Cheltuieli inregistrate in avans 472 Venituri inregistrate in avans 473 Decontari din operatii in curs de clarificare GR 48 DECONTARI IN CADRUL UNITATII 481 Decontari intre unitate si subunitatii 482 Decontari intre subunitati GR 49 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CREANTELOR 491 Provizioane pentru deprecierea creantelor-clienti 495 Provizipane pentru deprecierea creantelor-decontari in cadrul grupului si cu asociatii 4951 provizioane pentru deprecuera creantelor asupra societatilor din cadrul grupului 4952 provizioane pentru deprecierea creantelor referitoare la interesele de participare 4953 provizioane pentru deprecierea creantelor asupra asociatilor 496 Provizioane pentru depreciera creantelor-debitori diversi

CLASA 5-CONTURI DE TREZORERIE GR 50 INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT 501 Investitii financiare pe termen scurt la societati din cadrul grupului 502 Actiuni proprii 503 Actiuni 5031.actiuni cotate 5032 actiuni necotate
154

Contabilitate generala

505 Obligatiuni emise si rascumparate 506 Obligatiuni 5061 obligatiuni cotate 5062 obligatiuni necotate 508 Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate 5081.alte titluri de plasament 5088 dobanzi la obligatiuni si titluri de plasament 509 Varsaminte de efectuat pentru alte investitii financiare pe termen scurt 5091 varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt la societati din cadrul grupului 5098 varsaminte de efectuat pentru alte investitii financiare pe termen scurt GR 51 CONTURI LA BANCI 511 Valori de incasat 5112 cecuri de incasat 5113 efecte de incasat 5114 efecte remise spre scontare 512 Conturi curente la banci 5121 conturi la banci in lei 5124 conturi la banci in valuta 5125 sume in curs de decontare 518 Dobanzi 5186 dobanzi de platit 5187 dobanzi de incasat 519 Credite bancare pe termen scurt 5191 credite bancare pe termen scurt 5192 credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta 5193 credite externe guvernamentale 5194 credite externe garantate de stat 5195 credite externe garantate de banci 5196 credite de la trezoreria statului 5197credite interne garantate de stat 5198 dobanzi aferente creditelor bancare pe terment scurt
155

Contabilitate generala

GR 53 CASA 531 Casa 5311 casa in lei 5314 casa in valuta 532 Alte valori 5321 timbre fiscale si postale 5322 bilete de tratament si odihna 5323 tichete si bilete de calatorie 5328 alte valori GR 54 ACREDITIVE 541 Acreditive 5411 acreditive in lei 5412 acreditive in valuta 542 Avansuri de trezorerie GR 58 VIRAMENTE INTERNE 581 Viramente interne GR 59 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CONTURILOR DE TREZORERIE 591 Provizioane pentru deprecierea investitiilor financiare la societati din cadrul grupului 592 Provizioane pentru deprecierea actiunilor proprii 593 Provizioane pentru deprecierea actiunilor 595 Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor emise si rascumparate 596 Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor 598 Provizioane pentru deprecierea altor investitii finasnciare si creante asimilate

CLASA 6. CONTURI DE CHELTUIELI GR 60 CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE 601 Cheltuieli cu materiile prime 602 Cheltuieli cu materialele consumabile 6021 cheltuieli cu materialele auxiliare 6022 cheltuieli privind combustibilul
156

Contabilitate generala

6023 cheltuieli privind materialele pentru ambalat 6024 cheltuieli privind piesele de schimb 6025 cheltuieli privind seminte si materialele de plantat 6026 cheltuieli privind furajele 6028 cheltuieli privind alte materiale consumabile 603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 604 Cheltuieli privind materialele nestocate 605 Cheltuieli privind energia si apa 606 Cheltuieli cu animale si pasarile 607 Cheltuieli privind marfurile 608 Cheltuieli privind ambalajele GR 61 CHELTUIELI CU LUCRARILE SI SERVICIILE EXECUTATE DE TERTI 611 Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile 612 Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile 613 Cheltuieli cu primele de asigurare 614.Cheltuieli cu studiile si cercetarile GR 62 CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERTI 621 Cheltuieli cu colaboratorii 622 Cheltuieli privind comisioanele si onorariile 623 Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate 624 Cheltuieli cu transportul de bunuri si persoanal 625 Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari 626 Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii 627 Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate 628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti GR 63 CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE SI VARSAMINTE ASIMILATE 635 Cheltuieli cu alte impozite , taxe si varsaminte GR 64 CHELTUIELI CU PERSONALUL 641 Cheltuieli cu salariile 645 Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala 6451 contributia unitatii la asigurarile sociale 6452 contributia unitatii pentru ajutorul de somaj
157

Contabilitate generala

6453 contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate 6458 alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala GR 65 ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE 654 Pierderi din creante si debitori diversi 658 Alte cheltuieli de exploatare 6581 despagubiri, amenzi, penalitati 6582 donatii si subventii acordate 6583 cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital 6588 alte cheltuieli de exploatare GR 66 CHELTUIELI FINANCIARE 663 Pierderi din creante legate de participatii 664 Cheltuieli privind investitiile financiare cedate 6641 cheltuieli privind imobilizarile financiare cedate 6642 pierderi privind investitiile financiare pe termen scurt cedate 665 Cheltuieli din diferente de curs valutar 666 Cheltuieli privind dobanzile 667 Cheltuieli privind sconturile acordate 668 Alte cheltuieli financiare GR 67 CHELTUIELI EXTRAORDINARE 671 Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare GR 68 CHELTUIELI CU AMORTIZARILE , PROVIZIOANELE SI AJUSTAREA LA INFLATIE 681 Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele 6811 cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor 6812 cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli 6813 cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor 6814 cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante 686 Cheltuieli financiare privind amortizarile si provizioanele 6863 cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor financiare
158

Contabilitate generala

6864 cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante 6868 cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor 688 Cheltuieli din ajustarea la inflatie GR 69 CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT SI ALTE IMPOZITE 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit 6911 cheltuieli cu impozitul pe profit curent 6912 cheltuieli cu impozitul pe profit amanat 698 Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar in elementele de mai sus

CLASA 7- CONTURI DE VENITURI GR 70 CIFRA DE AFACERI 701 Venituri din vanzarea produselor finite 702 Venituri din vanzarea semifabricatelor 703 Venituri din vanzarea produselor reziduale 704 Venituri din lucrari execurate si servicii prestate 705 Venituri din studii si cercetari 706 Venituri din redevente , locatii de gestiune si chirii 707 Venituri din vanzarea marfurilor 708 Venituri din activitatii diverse GR 71 VARIATIA STOCURILOR 711 Variatia stocurilor GR 72 VENITURI DIN PRODUCTIA DE IMOBILIZARI 721 Venituri din productia de imobilizari necorporale 722 Venituri din productia de imobilizari corporale GR 74 VENITURI DIN SUBVENTII DE EXPLOATARE 741 Venituri din subventii de exploatare 7411 venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afacere 7412 venituri din subventii de exploatare pentru materii prime si materiale consumabile 7413 venituri din subventii de exploatare pentru alte cheltuieli din
159

Contabilitate generala

afara 7414 venituri din subventii de exploatare pentru plata personalului 7415 venituri din subventii de exploatare pentru asigurari si protectia sociala 7416 venituri din subventii de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare 7417 venituri din subventii de exploatare aferente altor venituri 7418 venituri din subventii de exploatare penteru dobanda datorata GR 75 ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE 754 Venituri din creante reactivate si debitori diversi 758 Alte venituri din exploatare 7581 venituri din despagubiri, amenzi si penalitati 7582 venituri din donatii si subventii primite 7583 venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital 7584 venituri din subventii pentru investitii 7588 alte venituri din exploatare GR 76 VENITURI FINANCIARE 761 Venituri din imobilizari financiare 7611 venituri din titluri de participare detinute la filiale din cadrul grupului 7612 venituri din titluri de participare detinute la societati din afara grupului 7613 venituri din titluri de participare detinute in intreprinderi asociate din cadrul grupului 7614 venituri din titluri de participare detinute in intreprinderi asociate din afara grupului 7615 venituri din titluri de participare strategice in cadrul grupului 7616 venituri din titluri de participare strategice in afara grupului 7617 venituri din alte imobilizari financiare 762 Venituri din investitii financiare pe termen scurt 763 Venituri din creante imobilizate 764 Venituri din investitii financiare cedate 7641 venituri din imobilizari financiare cedate 7642 castiguri din investitii financiare pe termen scurt cedate
160

Contabilitate generala

765 Venituri din diferente de curs valutar 766 Venituri din dobanzi 767 Venituri din sconturi obtinute 768 Alte venituri financiare GR 77 VENITURI EXTRAORDINARE 771 Venituri din subventii pentru evenimente extraordinare si altele similare GR 78 VENITURI DIN PROVIZIOANE SI AJUSTAREA LA INFLATIE 781 VeniturI din provizioane privind activitatea de exploatare 7812 veniturI din provizioane pentru riscuri si cheltuieli 7813 veniturI din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor 7814 veniturI din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 7815 veniturI din fondul comercial negativ 786 Venituri financiare din provizioane 7863 venituri din provizioane pentru depreciera imobilizarilor financiare 7864 venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 788 Venituri din ajustarea la inflatie 791 Venituri din impozitul pe profit amanat

CLASA 8 CONTURI SPECIALE GR 80 CONTURI IN AFARA BILANTULUI 801 Angajamente acordate 8011 giruri si garantii acordate 8018 alte angajamente acordate 802 Angajamente primite 8021 giruri si garantii primite 8028 alte angajamente primite 803 Alte conturi in afara bilantului 8031 mijloace fixe luate cu chirie
161

Contabilitate generala

8032 valori materiale primite spre prelucrare sau reparare 8033 valori materiale primite in pastrare sau custodie 8034 debitori scosi din activ , urmariti in continuare 8035 debitori din amenzi si penalitati pretinse 8036 redevente , locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate 8037 efecte scontate neajunse la scadenta 8038 alte valori in afara bilantului GR 89 BILANT 891 Bilant de deschidere 892 Bilant de inchidere

CLASA 9 CONTURI DE GESTIUNE GR 90 DECONTARI INTERNE 901 Decontari interne privind cheltuielile 902 Decontari interne privind productia obtinuta 903 Decontari interne privind diferentele de pret GR 92 CONTURI DE CALCULATIE 921 Cheltuielile activitatii de baza 922 Cheltuielile activitatilor auxiliare 923 Cheltuielile indirecte ale productiei 924 Cheltuielile generale de administratie 925 Cheltuielile de desfacere GR 93 COSTUL PRODUCTIEI 931 Costul productiei obtinute 933 Costul productiei in curs de executie

162

Contabilitate generala

BIBLIOGRAFIE

M. BOGDAN si colab.

Contabilitate generala (Bazele contabilitatii), Editura Universitas Company, Bucuresti, 2002 Contabilitatea intreprinderii, Editura Margaritar, Bucuresti 2003 Contabilitatea societatilor comerciale, Editura Economica, Bucuresti, 2002 Contabilitatea romaneasca armonizata cu directivele contabile europene, Editura Intelcredo, Deva, 2003 Contabilitate financiara, teste grila, Editura All Beck, 2001 Contabilitatea financiara, Editura Economica, Bucuresti, 1999 Bazele contabilitatii, Editura International University Press Bucuresti 2001 Contabilitatea financiara a intreprinderii, Editura Lucman, Bucuresti 1998.

RISTEA M

STELIANA BUSUIOCEANU, ALINA DANET I.P. PANTEA, GH. BODEA

NECULINA CHEBAC, CARMEN SARBU FELEAGA N., IONASCU I

VOICU MARIN

MUNTEANU VICTOR

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, 2003 - 2004
163

Contabilitate generala

164

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful