You are on page 1of 17

@dancri77

Caisul
Caisul este o specie foarte apreciat pentru fructele savuroase i parfumate, utilizate
n consumul proaspt sau la prepararea de compot, gem, dulcea, suc, nectar,
caisat, lichioruri. Cultura caisului este dificil, deoarece este o specie pretenioas la
clim i sol, n plus este efectuat de o boala incomplet cunoscut, pieirea prematur.
Reuete destul de bine n zonele de cmpie sau coline joase pn la 200-500 m altitudine, cu temperatura medie
anual cuprins ntre 10-11.5 C, cu veri clduroase de 18-20 C n perioada de vegetaie, iar minima absolut s nu
scad sub -25 -26 C, primveri trzii lipsite de geruri de revenire.

Fa de umiditate, caisul nu este deosebit de pretenios mai ales atunci


cnd este altoit pe zarzr i migdal, reuind chiar i la 500-550 mm
precipitaii anuale, uniform repartizate din care cel puin 250-300 mm n
perioada de vegetaie. n condiii de secet d producii mici, fructele sunt
slab suculente, sensibile la pieirea prematur. De aceea, reacioneaz
bine la irigare.

Este pretenios la lumin. n condiii de lumin slab, lstarii nu se


matureaz bine, deger uor iarna, iar fructele sunt slab aromate.
Cere soluri uoare (25 30 % argil), permeabile, calde, cu apa
freatic la 2.5-3 m. Iat de ce trebuie s plantm caiii n cel mai
favorabil loc din grdin, ferii de cureni, vnturi reci, brume. Sudul
rii i parial partea de vest sunt zone favorabile pentru cais.
Cele mai bune soiuri sunt: Mari de Cenad, Rozal, Mamaia, Selena,
Venus, Litoral, Umberto.

Pregtirea terenului se face dup tehnologia obinuit. Plantarea pomilor


se face toamna, eventual primvara foarte devreme, cci prinderea la cais
se realizeaz foarte greu. Distanele de plantare sunt de 5-6 cm ntre
rnduri i 4-5 cm pe rnd. Dac plantarea se face toamna se face un
muuroi mare de pmnt peste rdcini pentru a le feri de ger. Scurtarea
verigii altoi se face numai primvara la 60-70 cm, iar rana se unge cu
vopsea de ulei, n mod obligatoriu.

caisul

Ca sisteme de coroan se recomand: vasul ameliorat, vasul ntrziat aplatizat, palmeta liber. Formarea coroanei se
realizeaz prin tieri n uscat i operaiuni n verde. ntruct la cais lstarii ating frecvent lungimi de 60-100 cm, ei
trebuie scurtai, att viitoarele elemente de schelet, ct i cele de garnisire, n caz contrar, coroanele rmn rare,
degarnisite.
Tierile la cais, oricare ar fi ele, se fac numai n verde i primvara n preajma umflrii mugurilor, niciodat pe timp
geros. Sub cais, solul se menine afnat i curat de buruieni.
Irigarea caisului este necesar n zonele secetoase i mai ales atunci cnd pomii sunt ncrcai de fructe. Se va uda cu
mare atenie pentru a evita bltirea, care este foarte periculoas la cais. Se recomand minim trei udri: la ntrirea
smburilor, la intrarea fructelor n prg i nc una sau dou udri dup recoltare.

Boli si duntori
Principalele boli ale caisului sunt: monilioza, ciuruirea frunzelor, plum-poxul, cancerul uscat.
Duntorii sunt pduchele estos, pduchele din San Jose, pduchii de frunze, viermele prunelor, viespea cu
ferestru, pianjenii.

@dancri77
Bolile se combat prin 1-2 tratamente nainte de nflorit cu zeam bordolez 1.5-2.0 % iar dup nflorit cu fungicide
organice sau sistemice.
Pieirea prematur a pomilor este cea mai periculoas
boal. Ea poate fi brusc sau lent, se usuc pe rnd
cte o arpant sau pri din pom.
Aceast boal nu poate fi combtut total ci numai
ameliorat, adic s se usuce ct mai puin pomi prin
urmtoarele msuri:

cultivarea caisului numai n zone favorabile


protejarea pomilor de ger, nghe, evitarea
stagnrii apei la rdcin
evitarea rnirii scoarei, a tierilor groase i a
scurgerii de cleiuri
vruirea trunchiului i a bazei arpantelor
meninerea solului parial nelenit.
caise

Recoltarea fructelor se face ct mai apropiat de


coacerea deplin n 2-3 reprize la fiecare soi.

Caisele
Avnd aroma intensa si deosebit de plcuta, caisele se numra printre cele mai
apreciate fructe de masa, constituind totodat si o materie prima valoroasa pentru
industria alimentara. Din ele se prepara gem, compot, marmelada, dulceaa, suc,
sirop. Caisele au numeroase utilizri si in cofetrie (ngheate, sufleu, erbet, prjituri,
creme). Dulceaa poate fi pregtita att din caise verzi cat si din caise ajunse la
maturitate.
In tara noastr, caisele se coc in perioada 1 iulie-15 august. Ele sunt reprezentate prin numeroase soiuri, dintre care
mai valoroase sunt : Timpurii de Arad, Timpurii de Chiinu, Royal, Mari de Cenad, Cea mai buna de Ungaria, De
Olanda, Trandafirii, Saturn, Venus.

Ce conin caisele ?
Caisele conin apa (84-88%), zaharuri, acizi, provitamina A, vitaminele C, P, minerale. Dintre glucide, in caise
predomina zaharoza (circa 6%), levuloza si glucoza. Dintre acizi, predominant sunt acidul citric si acidul malic.
Smna smburelui de caisa este dulce la unele soiuri si amara la altele. Seminele amare nu trebuie consumate,
deoarece conin o substanta toxica, amigdalina. Seminele dulci de
caise conin circa 55% grsimi si 28% proteine. Se folosesc in
cofetrie, ca si migdalele dulci sau servesc ca materie prima pentru
extragerea unui ulei valoros, utilizat in cosmetica, in industria
alimentara.
Seminele dein 23-25% din greutatea totala a smburilor de caise.
Aceste semine conin acid panganic care contribuie la eliminarea
fenomenelor de insuficienta de oxigen la nivelul esuturilor,
ndeosebi a esutului muscular cardiac.

2
semine de caise

@dancri77
De la cais in scopuri terapeutice se folosesc fructele, care sunt bogate in substane nutritive, foarte digestibile, cu efect
remineralizant antianemic si diuretic. Caisele uscate (deshidratate) sunt laxative iar cele proaspete constipante.
Valoarea caiselor proaspete este de circa 60 kcal la 100 g, iar a celor uscate de circa 306 kcal la 100 g.

Cura de caise
Se recomanda in toate carentele de vitamina A in cazuri de anemii (mai ales cnd sunt consecutive unor hemoragii),
astenie fizica si intelectuala, stri depresive, insomnii, nevroza. Caisele sunt un tonic al sistemului nervos si sporesc
reaciile naturale de aprare ale organismului.
De asemenea cura de caise este recomandata copiilor rahitici sau cu ntrziere in creterea adolescenilor, femeilor
gravide si btrnilor. Avnd aciune alcalinizanta (ca si piersicile), caisele contribuie la meninerea echilibrului acidobazic din sngele si esuturile organismului diminund aciditatea rezultata dintr-o alimentaie prea bogata in produse
finoase si carne. Fiind foarte bogate in potasiu, caisele sunt ideale in dieta potasica a celor care nu trebuie sa
consume sruri de sodiu.

Piersicul
Dei relativ recent, cultura piersicului a luat amploare mare n ara noastr, datorit
calitii deosebite a fructelor, compoziiei chimice foarte complexe i produciilor mari
care se pot obine fr eforturi deosebite. Piersicul este o specie puin adaptat la
condiiile climatice, sufer iarna de pe urma gerului, dar poate asigura producii
constante i mari vreme de 10-15 ani. Este foarte precoce, intr pe rod din anul 2-3 de
la plantare, are o fertilitate mare, difereniaz foarte bine.
Prin sortimentul foarte variat, se pot produce i consuma fructe proaspete o perioad lung de timp, de la sfritul lunii
iunie la sfritul lunii octombrie. Fructele sunt apreciate n stare proaspt sau prelucrate, sub form de compot,
dulcea, gem, sucuri, nectaruri etc. n medicina naturist piersicile sunt recomandate n alimentaia bolnavilor de
ficat, rinichi, obezitate, ateroscleroz.

Particulariti de cretere
Piersicul formeaz un sistem radicular bogat ramificat, cu rdcinile de schelet groase, orientate majoritatea relativ
paralel cu suprafaa solului i cteva din ele ptrunznd pe vertical, la adncimi mari. Extinderea lateral a rdcinilor
depete de 1.7 - 2 ori proiecia coroanei, iar pe vertical majoritatea sunt rspndite ntre 20 i 80 cm. Indiferent de
densitatea de plantare, rdcinile piersicilor vecini nu se ntreptrund.
Partea aerian a piersicului crete rapid n primii ani de via i emit 1-3 serii de anticipai care ndesesc mai mult
coroana, i ajungnd la maturitate, la nlimea de 4-6 m.
Intrarea pe rod a piersicului este precoce, pomul
difereniaz muguri floriferi nc din pepinier i fructific
destul de bine din anul 2-3 de la plantare.
Piersicul fructific pe ramuri mixte cu lungime de 40-60
cm, ramuri care sunt purttoare de muli muguri de rod
aezai n grupuri, de obicei cte trei, din care unul
vegetativ, ceea ce implic rrirea fructelor dup cderea
fiziologic din iunie.
n funcie de temperatura nflorirea la piersic dureaz 1014 zile, la temperaturi mai mici poate dura chiar mai mult.

3
piersicul

@dancri77
Factorii de mediu ideal pentru Piersic
Cldura
Temperatura, ca factor limitativ n cultura piersicului, acioneaz diferit n funcie de valorile ei pozitive sau negative.
Piersicul este pretenios la cldur i nu pe deplin adaptat condiiilor climatice din Romnia. n mare, se poate afirma c
d rezultate bune n zonele de cultur a viei-de-vie. Rezistena la iernare a piersicului este relativ bun; pomii care au
lemnul copt i sunt bine pregtii pentru iarn nu nregistreaz pierderi semnificative pn la temperatura de -22 -24 C,
cu mici diferene n funcie de soi.
Dac ns pe perioada iernii apar ferestre cu temperaturi peste pragul biologic i se produce decalarea, rezistena la
ger scade foarte mult pomii degernd la -7...-8 C. Mugurii n faza de boboc rezist la -3.9 C, florile deschise la -2.8
C, iar fructele legate la -1.1 C. Aciunea nefast a temperaturii poate fi i mai mult amplificat de umiditatea ridicat a
aerului, de vnt sau altitudine.
Apa
Piersicul este o specie rezistent la secet, chiar prelungit, dar pentru producii mari i de calitate apa devine factor
limitativ. Deoarece n zona de cultur cantitatea de ap nu depete 500-600 mm precipitaii anual, cultura modern a
piersicului nu este posibil fr irigare. n lipsa apei, fructele rmn mici, turtite lateral, cu pubescen grosier,
producia fiind diminuat nu numai cantitativ dar i
calitativ.
Lumina
Cerinele de lumin sunt foarte mari, piersicul fiind
depit din acest punct de vedere doar de smochin.
Astfel piersicul trebuie condus n forme de coroane
care valorific din plin att lumina direct, ct i pe cea
difuz. Amplasarea piersicilor se face numai pe
expoziii sudice sau sud vestice, se va corela distana
de plantare cu vigoarea pomilor, iar tierea va fi fcut
obligatoriu n fiecare an. Lipsa luminii va duce la fructe
mici, de calitate inferioar.
Solul
Piersicul reuete pe solurile mijlocii, lutoase, lutonisipoase sau chiar pe nisipurile consolidate, soluri
care trebui s fie adnci, fertile i permeabile.
Tolereaz un pH cuprins ntre 5.7 i 7.5.

flori de piersic

Piersica
Delicioase si extrem de populare, piersicile sunt originare din China, de unde s-au
rspndit in lume cu ajutorul negustorilor care foloseau Drumul Mtsii. Fructele
aparin genului Prunus, familiei rosaeae, si poarta numele de Prunus persica.

Tehnic vorbind, piersica este o "drupa", avnd caracteristici similare fructelor din genul prunus care include prunele,
nectarinele si migdalele.
Planta este descrisa ca fiind un pom fructifer ce creste pana la nlimea de 7-9 metri, fiind cultivat intensiv in Europa,
Statele Unite si China pentru fructele zemoase. Exista mai multe soiuri, fiecare avnd culoare, dimensiuni si
caracteristici de cretere diferite, in funcie de tara de origine.

@dancri77
Pomul da road abundenta, cu fructe uniforme din punct de vedere al dimensiunilor, intre lunile mai si septembrie.
Piersicile sunt de mrimea unui mr mai mic, avnd 7-10 cm in diametru si aprox 130 de grame. Coaja are textura
mtsii, cu mici adncituri longitudinale.
La interior, pulpa este zemoasa si in funcie de soi, are culoarea alb-cremos sau galben-cremos, avnd in centru o
smna necomestibila. Este dulce si moale la gust, cu aroma plcuta.

Beneficii pentru sntate

Delicioase, crnoase si zemoase, piersicile au un coninut sczut de calorii si nu conin grsimi saturate, insa
abunda in minerale, vitamine si ali compui ce au un rol important in meninerea unei stri de sntate optime.
Conin multa vitamina C cu efect antioxidant care ajuta corpul sa i dezvolte rezistenta la infecii si sa lupte
mpotriva radicalilor liberi. De asemenea, este utila pentru sinteza conexiunilor esuturilor din organism.
Piersicile proaspete au un coninut ridicat de vitamina A, care este cunoscuta ca avnd proprieti antioxidante
si este foarte importanta pentru vedere. Este de asemenea utilizata pentru meninerea snt ii pielii si a
membranei mucoase. Este cunoscut faptul ca alimentele bogate in vitamina A ajuta corpul sa lupte mpotriva
cancerului aprut in caviti si plmni.
Conin multe minerale cum sunt potasiul, fluorul si fierul. Fierul este necesar in formarea celulelor roii ale
sngelui, in vreme ce fluorul este o componenta a dinilor si oaselor, prevenind apariia cariilor. Potasiul este o
componenta importanta a celulelor si fluidelor
corpului, care ajuta la controlul btilor inimii si a
tensiunii.
Piersicile sunt bogate in flavonoizi poli-fenolici cum
sunt luteina, zeaxanthin si cryptoxanthin care
mbuntesc sntatea. Acestea lupta mpotriva
radicalilor liberi derivai din oxigen si speciilor de
oxigen reactiv, ce joaca un rol important in multe boli
si in procesul de mbtrnire.

Selectarea si depozitarea piersicilor


Piersicile sunt disponibile pe parcursul ntregului an insa
sezonul lor este din luna mai pana in octombrie. In
Piersicul
magazine, ncercai sa le cumprai pe cele care au o
culoare frumoasa, a cror coaja pstreaz nc urme de alb, ca dovada ca nu au trecut prin foarte multe mini. Evitai
fructele excesiv de moi, care prezint tieturi sau vnti. Cele coapte au o aroma plcuta si atunci cnd sunt atinse i
pstreaz fermitatea.
Piersicile ce sunt nc ferme si mature pot fi inute la temperatura camerei pana se coc. Procesul de coacere poate fi
accelerat prin folosirea etilenei, la fel ca si in cazul bananelor. Depozitarea intr-o punga de hrtie concentreaz acest
gaz si accelereaz procesul
Fructele coapte in profunzime pot fi depozitate in frigider, insa pentru a va bucura de gustul si aromele specifice, este
recomandat sa le aducei la temperatura camerei nainte de consum.

Utilizarea in buctrie

@dancri77
Splai-le bine in apa rece nainte de a le consuma. Este recomandat ca piersicile sa fie consumate ntregi, mpreuna
cu coaja. Daca nu dorii astfel, indepartati stratul protector cu un cuit, iar smburul din mijloc dup ce tiai fructul in
doua pri egale.

Sugestii de servire

Sunt excelente adugate in salatele de fructe.


Sunt folosite sub forma proaspt intr-o varietate de cocktailuri, mpreuna cu struguri, ananas, ciree si
prune.
Sunt utilizate in prepararea plcintelor, a deserturilor, gemurilor si jeleurilor.
Pot fi utilizate si in alte reete tradiionale variate.

Cireul
Cireele, fiind printre primele fructe care apar primvara, sunt foarte cutate pe pia,
att pentru consumul n stare proaspt, ct i pentru prelucrare n diferite produse
(compot, dulcea, gem, jeleu, suc, sirop). Cireul este cultivat pe ntreg teritoriul
Romniei, cu rezultate mai mult sau mai puin satisfctoare, n funcie de condiiile
climatice locale.

Cerinele cireului fa de factorii de mediu


Cldura
Cireul are cerine destul de mari fa de cldur, n special n perioada de primvar, cerine care pot fi satisfcute n
zona dealurilor mici i mijlocii. Este o specie la care necesarul de frig este mare, ntre 1000 i 1700 ore, n funcie de
soi, ceea ce face ca cireul s aib un repaus profund mai mare i s nu fie afectat dect rar de ngheul de revenire,
din cauza decalrii n ferestrele de iarn.
Pe perioada iernii, mugurii rezist la temperaturi de -24 C, n faz de buton la -5.5 C iar la deschiderea florilor la -2.2
C. Nu suport temperatura ridicat i aria din timpul verii.
Apa
Fa de ap, cerinele sunt moderate, plantarea reuind n zonele cu 600-700 mm precipitaii anual. Apa stagnat din
sol este foarte greu suportat de cire, dac e de durat, provoac asfixia rdcinilor. i umiditatea relativ a aerului
are efecte negative: n timpul nfloritului favorizeaz atacul moniliozei, iar la maturarea fructelor determin crparea
pielielor n zona punctului stilar, la fel ca i ploile care cad n aceast perioad.
Rezistena la apa n exces este dependent de altoi. Altoit pe mahaleb (viin turces), cireul reuete bine n zone cu
precipitaii mai puine (500-550 mm), iar dac este altoit pe viin are nevoie de irigare.
Lumina
Fiind o specie iubitoare de lumin, cireul trebuie plantat pe
versanii sudici, la o distan suficient pentru evitarea
umbririi reciproce a pomilor. n condiii de umbrire, calitatea
fructelor este slab, iar uscarea rapid a ramurilor de rod
duce la degarnisirea coroanei n zona umbrit.
Solul
Cerinele fa de sol sunt destul de mari. Cireul prefer
solurile profunde, adnci, uoare, luto-nisipoase, lutoase,
bine drenate, i cu pnza freatic nu mai sus de 1,5- 2m. Nu

6
flori de cire

@dancri77
supot solurile grele, umede, reci sau cu ap stagnant, unde creterile sunt slabe i numrul pomilor uscai prematuri
este mare.

Principalele soiuri de cire


Bigarreau Morreau
Soi viguros, autosteril, are fructul mijlociu-mare, larg-corodiform, colorat n rou-viu, lucios, cu pulpa pietroas, bine
colorat, de calitate bun. Se maturizeaz n a doua jumtate a lunii mai.
Negre de Bistria
Soi de vigoare mare, fructul mijlociu, rou-vineiu, cu o depresiune n vrf, cu pulpa semipietroas, colorat, de calitate
bun. Se maturizeaz la sfrit de mai i nceput de iunie.

Cerna
Are vigoare mijlocie, este autosteril, bun polenizator,
are fructul mare, tronconic, cu pielia roie-strlucitoare,
pulpa roie semipietroas i cu gust echilibrat. Se
matureaz pe la mijlocul lunii iunie.
Stella
Soi de vigoare mijlocie, autofertil, are fructul mijlociu
mare, ovoid alungit, rou cu pulpa pietroas, foarte bun
pentru mas. Se maturizeaz n decada a treia a lunii
iunie.
Silva
Soi autosteril, viguros, cu fructul mic-mijlociu, de
culoare neagr i cu gust amar. Se maturizeaz la
sfrit de iunie.

Combaterea bolilor i duntorilor


Protecia cireului, dei este mai simpl dect la alte
Soi Bigarreau Morreau
specii, poate crea probleme din pricina nlimii mari a
pomilor i a lipsei mijloacelor adecvate de stropire a vrfului coroanei. Principalele boli ale cireului sunt: moniloza,
antracnoza, ptarea roie, ciuruirea frunzelor. Dintre duntori amintim: pduchii de frunze, musca cireelor, grgria
fructelor. Musca cireelor, care prin oule depuse n fructe i formarea larvelor depreciaz mult calitatea, afecteaz
numai soiurile cu maturare mijlocie i trzie.

Cireele
Cireul cretea n stare salbatica n Asia occidentala. A fost adus n Europa nc din antichitate, gratie
romanului Lucullus.

Indicaii
Acest fruct crnos pare sa fi fost oferit de Natura doar pentru plcerea pulpei sale zemoase. Insa din analize rezulta ca
cireaa are o puternica aciune detoxifianta si depurativa care o recomanda reumaticilor, persoanelor care sufer de
guta sau constipaie, artriticilor, celor cu litiaze renale si biliare.
innd o cura de ciree se obin rezultate remarcabile. Exista doua moduri de a urma tratamentul: minicura si cura
exclusiva. Minicura: dimineaa, pe stomacul gol, se ncepe cu o doza minima de 100 g. Se creste progresiv doza

@dancri77
pentru a ajunge la sfritul celei de-a treia sptmni la 500 g. De la doza de 300 g, se mparte cantitatea n trei prize
pn la prnz, si nu se mai consuma nici un alt aliment.
n timpul curei nu este recomandat abuzul de grsimi animale, zahar rafinat sau alcool. Prnzurile si cinele uoare vor fi
binevenite pentru ca aceasta terapie naturista sa aib efectele pozitive scontate.
Cura exclusiva se face timp de trei sau patru zile, perioada n care se mnnc doar ciree; aceasta cura se poate
relua n fiecare luna. Intre o priza si alta este recomandat sa se bea apa minerala. Cantitatea de ciree este cuprinsa
ntre doua si trei kilograme pe zi. Anumii autori recomanda pn la cinci kilograme de ciree pe zi. Dar capacitatea de
absorbie este variabila de la o persoana la alta. Aceasta cantitate de fructe se consuma n mai multe prize n timpul
zilei.
Oricare ar fi fructul ales, o cura exclusiva reclama ntotdeauna, la nceperea ei, o anumita prudenta, o cretere
progresiva a cantitii, pentru a nu risca anumite tulburri digestive. Motivul este uor de neles: un organism obinuit
de multa vreme cu un dezechilibru alimentar poate reaciona violent la un nou mod de alimentaie.
Cura de ciree se mai recomanda hepaticilor, crora le regleaz funcionarea ficatului, persoanelor demineralizate,
celor cu afeciuni biliare, celor cu stri avansate de oboseala, anemicilor, copiilor cu deficiente de cretere, celor cu
afeciuni nervoase, pentru ca medicina moderna recunoate efectul sedativ al acestui fruct remarcabil.
Cireele stimuleaz organismul si au o aciune favorabila asupra imunit ii naturale, avnd si o funcie de reglare a
aparatului digestiv, n special a fermentaiei intestinale. Foarte bogat n potasiu, acest fruct este un excelent diuretic.
Cireele au un coninut bogat n provitamina A, care creste acuitatea vizuala si ntreine esuturile (tegumente,
mucoase, epitelii). ncepnd cu vrsta de 40 de ani, unii indivizi pot suferi de acidoza si de alcaloza, rspunztoare de
o mbtrnire precoce; prin aciunea sa reechilibrata asupra pH-ului sangvin, cireaa atenueaz aceste tulburri.
Zaharul predominant este levuloza, perfect asimilabila de ctre diabetici. Sucul de cire e provoac eliminarea resturilor
alimentare si a toxinelor din organism. Reumaticii, gutoii si artriticii trebuie sa l consume. Sucul de cire e ndeplinete
si o misiune de curare a cilor urinare si a intestinelor. Dup cum se tie, cozile de cire e au propriet i medicinale
recomandate n bolile cailor urinare. In afara de calitile lor antiinflamatorii, ele sunt renumite pentru favorizarea
diurezei.
Ceai diuretic si antiinflamator: se las sa fiarb 30 g de cozi de ciree, timp de zece minute, ntr-un litru de apa. Se
strecoar. Se beau trei ceti pe zi.
Gripa: se lasa la macerat 50 g de cozi de ciree ntr-un litru de apa, timp de 12 ore. Apoi se fierb zece minute si se lasa
sa infuzeze nca zece minute. Se strecoara. Preparatul se bea n patru reprize pe zi.
Colici nefritice: se fierb 50 g de cozi de ciree ntr-un litru de apa. Se bea o ceasca nainte de fiecare masa.

Uz extern
Cireaa este prietena tenurilor uscate si obosite: o mna de ciree curate de smburi se dau prin mixer; aplicai
aceasta pasta pe fata si relaxai-va ntins la orizontala. Masca are efect daca este lsata sa acioneze circa 20 de
minute. Se cltete cu apa minerala (sau necalcaroas).

Viinul
Este un pom nrudit i asemntor cu cireul. Cele mai multe soiuri de viin provin
din viinul comun (Cerasus Vulgaris Mill.) care se ntlnete numai n stare cultivat.
Sua i Germania produc circa 50% din producia mondial de viine. n ara noastra sau constatat ca exist 6.320.000 viini.

Valoarea alimentar i terapeutic a viinelor


8

@dancri77
Viinele conin: 77.8-88,6 % ap, 6.3-13.8 % zaharuri, 1-4 % acizi, provitamina A, vitaminele B1, B2, C, PP, acid folic
0.04- 0.50 mg la 100 g, vitamina E. Ele au o valoarea energetic de circa 63 kcal la 100 g. Din viine se prepar sucuri,
dulcea, compot, gem, viinat, sirop, precum i numeroase produse: ngheat, erbet, spump, sufleu. Pe Culinar.ro
am gsit o reet gustoas de prjitura cu viine.
Pentru dulcea, compot i viinat, se prefer soiurile de viine cu pulp crnoas i cu suc intens colorat (Timpurie
englez, Criana, Mocneti). Exist un soi de viin denumit Marasca ale cror fructe au pulpa i sucul colorate n
rou-intens, negricios, gustul pronunat acid i amrui, care se transmite i lichiorului fabricat din ele (maraschin).
Cura de viine (cu fructe proaspete sau suc) este destinat diabeticilor datorit vitaminei E i levulozei. Avnd
proprieti diuretice, viinile se folosesc n tratamentul unor boli ale aparatului urinar, ca adjuvant. Pentru pletorici
(persoane care au prea mult snge), cardiaci i obezi, sunt indicate 1-2 zile pe sptmn, n care s consume numai
viine i ciree (0.5-1 Kg pe zi), fr alte alimente. Ceaiul din cozi de viine se pregtete la fel ca cel din cozi de ciree
i are aceleai proprieti terapeutice; se folosete n boli de rinichi.

Particulariti de cretere ale viinului


Viinul are vigoare mai slab dect cireul, unele soiuri fiind pitice; n pepinier, i n primii ani de la plantare n livad,
formeaz numeroi lstari anticipai, care ndesesc coroana; prin aceasta, se deosebete de cire, la care lstarii
anticipai lipsesc. n general, viinul are capacitatea de ramificare mai mare dect cireul.
Fenomenul etajrii naturale a ramurilor de schelet se ntlnete i la viin, dar etajele sunt mai apropiate i mai puin
evideniate dect la cire. Unele soiuri de viin (Englez timpurie, Mocneti) rodesc aproape exclusiv pe buchetele de
mai, ca cireul, iar altele, pe ramuri plete (Criana, Ostheim). Exist i soiuri la care buchetele i pletele sunt aproape la
fel de bine reprezentate. Ramurile roditoare ale viinului triesc 5-6 ani, fa de 10-12 ani la cire. Viinul nflorete
dup cire. Numai la unele soiuri de cire cu nflorit trziu (Germersdorf, Pietroase), perioada nfloritului se suprapune
parial cu a soiurilor de viin care nfloresc timpuriu (Englez timpuriu).
Dup perioada nfloritului, soiurile de viin se clasific astfel:
cu nflorit timpuriu (Englez timpurie, Fortuna)
cu nflorit mijlociu (Mari timpurii, Nana)
cu nflorit trziu (Meteor, Oblacinska)
Unele soiuri de viin sunt autofertile (Oblacinska, Nana, Mocneti, Meteor, Dropia, Northstar), parial autofertile
( Englez timpurie, Mari timpurii) i autosterile (Grossa Gamba, arina)
Soiurile autofertile de viin sunt, de regul, mai productive. Viinii ncepe s rodeasc la 3-4 ani de la plantare, dar
producia devine economic la vrsta de 5-6 ani. Un viin produce 15-25 kg fructe. Durata economic a unei plantaii
este de 25-30 de ani.
n perioada nfloritului, viinul are nevoie de timp favorabil (care s permit zborul albinelor) i de temperaturi medii
zilnice de 12-17 C. Polenizarea trebuie s aib loc n primele 2-3 zile de la deschiderea florilor, deoarece stigmatul
mbtrnete repede i devine nereceptiv pentru polen. Pe vreme ploioas sau rece, florile leag slab. n restul
perioadei de vegetaie, viinul necesit mai puin cldur dect cireul. n cursul iernii,
el rezist pn la -30C, fiind deci mai rezistent la ger dect cireul.
Avnd nrdcinare superficial, viinul valorific, i solurile mai subiri, parial erodate,
apropiindu-se, din acest punct de vedere, de prun. Plantaiile intensive de viin trebuie
amplasate ns, pe soluri cu fertilitate natural mijlocie sau bun, pe terenuri plane sau
cu pante de pn la 12-13 %. Viinul se numr ntre speciile pomicole care valorific
cu rezultate bune nisipurile i solurile nisipoase din sudul Olteniei (n regim irigat) i din
nord-vestul Transilvaniei. Cultura comercial se poate practic pn la altitudinea de
500-650 m, ca i n cazul mrului.
Altoirea pe mahaleb este indicat n zone mai secetoase i pe soluri mai bogate n
calciu.
Viinii pe rod necesit tieri de fructificare la intervale de 4-5 ani. Aceste tieri sunt
necesare nu att pentru a norma producia pomilor, ci pentru a menine tinere ramuri de

@dancri77
semischelet. Dac nu se aplic cu regularitate aceste tieri, semischeletul i ramurile de rod se epuizeaz i se usuc
natural.

Viinele
Viinele sunt printre cele mai ntlnite fructe din tara noastr. Sunt folosite in
buctrie la prepararea a tot soiul de bunti, si sunt recomandate pentru cardiaci,
obezi si pletorici.
In tara noastr se cultiva doua grupe de soiuri de viine: viine propriu-zise si soiuri hibride.
Visinele propriu zise provin din viinul comun (cerasus vulgaris Mill.) sunt acide si astringente (soiurile Spaniole,
Crisaiia, Mocanesti, Oblacinska, Schattenmorelle). In proporie de 90% sunt folosite in consum.
Soiurile hibride intre cire si au fructe dulci si armonios acidulate, fiind mai gustoase dect cireele. Principalele soiuri
hibride sunt: Mari timpurii, Timpurii engleze, Timpurii de Cluj, Spanca.
Sezonul de coacere si de recoltare a viinelor ncepe in prima sptmn din iunie cu soiurile Fortuna si Timpurii
engleze, si se ncheie in ultimele doua saptamani din iulie, cu soiurile Meteor si Schattenmorelle.
Viinele conin: apa (80-90%), zaharuri (6-14%), acizi (2-4%), pectine, substane tanoide, proteine, celuloza, sruri
minerale, provitamina A, complexul de vitamine B, acid folic, vitamina E. Valoarea energetica a viinelor este de circa
63 kcal la 100 g.

La ce se folosesc viinele?
Din viine se prepara sucuri, dulceaa, compot, gem,
viinata, sirop, precum si numeroase produse de
cofetrie : spuma, gelatina, ngheata, erbet, creme,
sufleu, plcinta, tarta, tort, trudel, budinca.
Pentru dulceaa, compot si viinata se prefera soiurile
de viine cu pulpa crnoasa si cu sucul intens colorat
in rou. In scopuri terapeutice, de la viin se folosesc
fructele si cozile fructelor.
Cura de viine care se face fie din fructe proaspete
fie sucul lor este indicata ndeosebi diabeticilor,
datorita vitaminei E. Viinele au proprieti diuretice
(favorizeaz eliminarea urinei), aa ca se folosesc in
tratarea unor boli ale aparatului urinar.
Pentru pletorici, cardiaci si obezi sunt indicate 1-2 zile pe sptmn, in care sa se consume numai viine si cire e
(0,5-1 kg pe zi), fr alte alimente. Ceaiul din cozi de viine se pregtete la fel ca si se folosete in boli de rinichi
(litiaza urica).

Prul
10

@dancri77
Prul este un pom fructifer ce crete bine n toate zonele pomicole ale rii, din zona de cmpie i
pn n zona dealurilor nalte, bineneles dac se aleg soiurile potrivite. Cultura prului este rentabil
datorit duratei lungi de via, a calitii fructelor i a produciei relativ mari. Fructele se consum n
stare proaspt sau prelucrate n compot, dulcea, gem etc.

Pretenii fa de condiiile de mediu


Lumina
Prul este mai pretenios fa de lumin dect mrul, necesit expoziii favorabile i distane de plantare n funcie de
soi i de ramificare. Absena luminii are efecte negative asupra prului: calitatea fructelor precum i aroma sunt slabe,
lemnul lstarilor nu se coace bine.

Cldura
Fa de mr, prul necesit mai mult cldur n perioada de vegetaia.
Temperatura optim n care cultura prului este un succes este ntre 9 i 11C.
Prul are o rezisten sczut la frig: la -2.2 C florile abia deschise deger.
Ap
Prul are nevoie de 550 - 800 mm de ap anual, poziionndu-se astfel pe locul
al treilea dup mr i prun la cerine fa de ap. Seceta duce la formarea unor
fructe mici, deformate, reducerea numrului de muguri. Pe de alt parte excesul
de ap influeneaz i el nefavorabil prul: fructele vor fi fade, fr arom.
Solul
Prul prefer solurile argiloase, nisipoase, calde i fertile. Prefer un sol cu ph
neutru.
Principalele soiuri de pr cultivate n Romnia
Soiuri de var:

Aromat de Bistria
Este un soi viguros, cu ramificare slab. Fructul este mijlociu, verde glbui,
acoperit integral de rou aprins. Pulpa este aromat.

Pr nflorit

Triumf
Are vigoare mijlocie, i capacitate bun de ramificare. Fructul este mic, verde glbui. Pulpa este alb, de calitate bun.
Soiuri de toamn:

Untoas Bosc (Kaiser Alexander)


Are vigoare mijlocie, nflorete trziu, este tolerant la rapn. Fructific pe ramuri lungi, fructele sunt verde glbui, de o
calitate foarte bun.
Untoas Hardy
Este un soi viguros, intr pe rod trziu i fructific nu prea constant. Fructul este scurt, mare, verde glbui, de o calitate
ridicat.
Soiuri de iarn:

Curre (par popeasc)


Este un soi des ntlnit, de la mare la munte. Pomul este viguros, cu o capacitate bun de ramificare. Este sensibil la
rapn. Fructul este mare, asimetric, verde-glbui, cu pulpa dulce i fr arom.

Contesa de Paris

11

@dancri77
Are o capacitate bun de ramificare, este sensibil la condiiile de mediu, este precoce dar nu foarte productiv. Fructul
este mare, galben - verzui, cu pulpa dulce, aromat.

Boli i duntori:
Dintre bolile cel mai des ntlnite menionm: rapnul, rugina prului, cancerul rdcinilor. Duntorii cei mai des
ntlnii sunt: puricele pruliu, viermele perelor, pduchii de frunze.

Perele
Perele sunt printre cele mai importante fructe deoarece alturi de mere ele pot fi
pstrate si consumate pe parcursul ntregii ierni si la nceputul primverii, cnd ii
asigura organismului vitaminele necesare si alte substane. De regula, perele nu sunt
mai bogate in zaharuri dect merele, dar au gustul mai dulce, datorita aciditii
sczute. Pereii lojilor seminale la pere sunt cartilaginoi, fragezi, nct se pot
consuma mpreuna cu pulpa din jurul lor.
Dup epoca de coacere, la pere se disting ca si la mere de altfel trei grupe de soiuri:

de pere de vara. (Aromata de , Bistrita, Napoca, Favorita lui Clapp, Williams)


de toamna (Untdasa Bos, ntoasa Hardv)
de iarna (Cur, Passe Crassane, Olivier de Serres, Republica s.a.).

Perele conin: apa( 79-87%), zaharuri (8-15%), acizi organici (0,12-0,59%), substane tanoide (0,06-0,27%), substane
pectice {0,14-0,71%), proteine brute (0,24-0,65%), provitamina A, vitamine (A, B15 B2, PP, P6 P, C, acid pantotenic),
sruri minerale, celuloza. Sunt de cea doua ori mai bogate in sruri minerale dect merele, dar mai srace in vitamine.
Dupa Bordeianu T. si George Scul, zaharurile din pere sunt reprezentate prin fructoza (7,91%), glucoza (2,40%) si
zaharoza (1,28%). Perele au o valoare energetica de 51-83 kcal la 100 g. Perele se consuma proaspete uscate
(deshidratate) sau prelucrate (suc, compot, marmelada, cidru). Cidrul de pere, denumit perry, este consumat destul de
mult in tarile vest-europene. Sucul de pere poate fi folosit in amestec cu toate soiurile de fructe.

In scopuri terapeutice, de la parul cultivat (Pyrus sativa


Lam.) se folosesc fructele si frunzele.
Avnd efect energetic, diuretic, depurativ, sedativ,
antiputrid si urolitic, perele sunt indicate in dieta
alimentara a celor suferinzi de astenie, surmenaj,
reumatism, guta, artritism, tuberculoza, litiaza urinara
uri ca (perele favorizeaz eliminarea lor), colica biliara,
dischinezie biliara.
Efectul diuretic accentuat al perelor se datoreaz
suculentei lor pronunate si coninutului in vitamina B6,
care este un diuretic natural. Aciunea depurativa
(detoxifianta) a perelor se datoreaz flavonoidelor si
enzimelor. Datorita levulozei pe care o conin, aceste
fructe sunt admise diabeticilor. Perele astringente sunt
constipante, iar celelalte laxative.

Cum se prepara decoctul si infuzia de pere?


12

@dancri77

Decoctul: se prepara din pere uscate. Se fierb 40-50 g la 1 litru apa. Decoctul se las la fiert 1 ora. Este o butura
energetica, diuretica
Infuzie: se prepara din frunze de pere. Se fierb 25 g frunze uscate in 1 litru apa. Are propriet i diuretice, dezinfectante,
antiinflamatoare, uor sedative. Aceasta infuzie se folosete ca adjuvant in cistite, in litiaza renala (urinara) urica si, in
general in afeciunile renale, vezicale si ale prostatei. Prin creterea diurezei, urina devine clara, iar urinrile, frecvente
in prostatite, se diminueaz.

Mrul
Mrul (Malus Domestica) este principala specie pomicol care se poate cultiva n
toate zonele din ar de la cmpie pn n zona deluroasa. Fructele proaspete pot fi
gsite pe pia practic tot anul , vara i toamna direct din livad iar iarna primvara
din depozite, prin pstrarea soiurilor de iarn.

Factorii de mediu
Lumina
Speciile pomicole sunt exigente fa de lumin, dar cerinele mrului sunt mai mici dect ale prului, nucului,
cireului etc.
n condiii de lumin insuficient, pomii vegeteaz i rodesc slab iar fructele nu se coloreaz suficient i gustul rmne
deficitar.
n condiii de lumin prea puternic pulpa fructelor devine sticloas la unele soiuri (Frumuseea Romei, Parmen auriu)
Cldur
Mrul crete i rodete bine n zonele unde temperatura medie anual este de 8 - 11 C. Pragul biologic de la care
muguri florali pornesc este e 8 C, iar pentru deschiderea primelor flori este de 11 C.
Mrul este specia cea mai rezistent la ger, dintre cele cultivate n ara noastr. Pot suporta scderea temperaturii
pn la -34 C. Florile mrului deger la -1.6 C pn la - 2.2 C, iar fructele abia formate la -1.1 C.
Apa
Mrul are pretenii ridicate fa de ap, avnd nevoie de 650-700 mm precipitaii anual . Coninutul optim de ap n sol
este de 70-75 % din capacitatea de cmp. O umiditate atmosferic mai mare de 70 % favorizeaz atacul rapnului,
boala cea mai pgubitoare a mrului.

Principalele soiuri cultivate n Romnia


Soiuri de var: Merele au o perioad de pstrare de circa 2 sptmni, au pulpa afnat i de obicei se folosesc
pentru mas

Stark Earliest - se maturizeaz la nceputul lunii iulie, are fructe mici, colorate roz-roiatic. Pomul este mijlociu ca
i nlime, productiv i foarte sensibil la rapn.

Red Melba - are fructele mari, colorate rou-violaceu, fructele se coc n prima jumtate a lunii august. Pomul
este mare cu coroane rare i este foarte productiv.

13

@dancri77
Soiuri de toamn: Au o perioad de pstrare de circa 1 3 luni n funcie de
soi. Se utilizeaz pentru consum, obinerea sucurilor a cidrului. Se
maturizeaz pe parcursul lunii septembrie.

Pioner : are fructe mijlocii sau mari, bine colorate. Soiul are o
rezisten mare la rapn , se maturizeaz n a doua jumtate a lunii
septembrie. Pomul este submijlociu precoce i foarte productiv.
Fructele au o perioad de pstrare de circa 2 3 luni.
Ardelean : Fructele sunt mijlocii , mari , uor asimetrice, cu rugin
sub form de plas. Perioada de maturizare este la sfritul lunii
septembrie. Pomul este mijlociu, precoce i foarte productiv.
Soiuri de iarn: Ocup cea mai mare pondere din sortiment. Se
recolteaz de la sfritul lunii septembrie nceputul lunii octombrie,
i se maturizeaz pe perioada pstrrii.
Jonathan: Are fructul mijlociu, bine colorat, o pulp fin, un gust
echilibrat i arom specific. Pomul este mediu, foarte sensibil la
finare, autofertil i bun polenizator.

red melba

Merele
Merele sunt pe primul loc intre fructele speciilor pomicole cultivate in zonele de clima
temperata. Ele sunt reprezentate prin soiuri de vara, cu coacerea in iulie-august
(Aromat de vara, Red Melba, James Grieve) soiuri de toamna care se consuma in
septembrie-noiembrie (Frumos de Voinesti, Parmen auriu) soiuri de iarna care se
recolteaz in septembrie-octombrie si se pot pstra pana in aprilie-mai, iar unele chiar
pana in iunie (Jonathan, Delicios auriu, Starkimson, Wagener). Practic, in condiiile rii noastre,
merele se pot consuma in stare proaspta in tot cursul anului.
Merele proaspete conin apa (78% - 89%), zaharuri (8-17%), acizi (0.15-1.20%), substane tanoide, substane pectice,
proteine, sruri minerale, provitamina A, vitamina C, vitamine din grupa B, si alte substane. Merele conin intre 46-84
calorii la 100 g. Merele pstrate la o temperatura +2C si o umiditate de peste 85% i pierd in 4-6 luni aproximativ 20%
din vitamina C, iar dup 8-10 luni 40 %.
Din mere se prepara marmelada, compot, peltea, suc, cidru, oet si rachiu. Merele au si utilizri culinare foarte variate:
prajitura, plcinta, tarte, sufleu, tort, budinca, omleta, sos de mere, supa-crema de mere, mere in aluat etc. Merele
proaspete, date prin razatoare, se pot folosi in combinaie cu nuci, cu alte fructe, cu miere, branza de vaci, telina,
maioneza. Din mere uscate (sub forma de felii) se prepara chisel.

La ce se folosesc merele?
In scopuri terapeutice se folosesc merele proaspete, sucul
de mere, oetul de mere si infuzia din flori de mar.

Cura de mere

14

@dancri77
Se recomanda in cazuri de surmenaj fizic si psihic, de anemie, obezitate (cura de slbire se face cu 1 kg mere zilnic,
fr alte alimente), infecii intestinale, stri febrile, migrene, convalescenta, sarcina, reumatism, ulcer gastric, gastrite,
boli de ficat, caliculi biliari, demineralizare, diabet. Preventiv si curativ, merele au aciune favorabila in hipertensiunea
arteriala. Pectinele din mere micoreaz concentraia colesterolului din snge si contribuie la eliminarea acidului uric.
Este suficient sa se mnnce zilnic doua mere pentru ca fiecare om sa se asigure, intr-o buna msura, contra
aterosclerozei si a infarctului . Merele sunt un depurativ sanguin si un antiseptic intestinal. Cur ate de coaja si roase
mrunt, merele alturi de morcov constituie un tratament eficace in diareele acute si cronice, la copii (un copil poate
consuma 0,5-kg mere pe zi, in 5 mese), in enterocolite, dizenterie, rectocolita, ulcer gastric etc. Consumate seara,
nainte de culcare, merele au aciune calmanta asupra sistemului nervos, previn insomniile, uureaz somnul. Ca
depurativ, se recomanda a se consuma un mar in fiecare dimineaa, iar ca laxativ, un mar in fiecare seara. Nutritionistii
bulgari considera merele si iaurtul ca alimente de baza, care asigura longevitatea (un mar pe zi te scutete de medic",
spune si un cunoscut dicton englez). Merele, ndeosebi cele acide, sunt indicate in diabetul zaharat.
Deoarece coaja merelor conine de circa doua ori mai mult acid pantotenic si vitamina C dect pulpa, se recomanda ca
merele sa fie mncate necurate. In cazul persoanelor cu digestie mai dificila, curirea cojii devine necesara, insa se
va ndeprta un strat de coaja cat mai subire. Cojirea merelor se face foarte uor daca se introduc o clipa in apa
clocotita, iar apoi se trec repede in apa rece. In acest caz, nu se nregistreaz pierderi, ca la descojirea cu cuitul si nu
se schimba nici gustul fructelor. Merele uscate sunt contraindicate in diabet, deoarece, conin multe zaharuri.
Decoctul de mere
Se prepara astfel: 2-3 mere necurate de coaja, tiate in felii, se fierb 15 minute intr-un litru de apa. Se beau 3-4 cni
pe zi.
Oetul de mere
Mod de preparare:
Dup ce se spal, merele se strivesc sau se rad mpreun cu coaja. Terciul rezultat se toarn intr-un vas de sticla, de
lemn sau de ceramica smltuit, se adaug apa cldu care a fost fiarta in prealabil (0,5 litri apa la 0,4 kg terci de
mere). Pentru fiecare litru de apa se adaug 100 g miere de albine sau zahar, 10 g drojdie de bere si 20 g pine neagra
uscata. Totul se acoper si se las sa fermenteze la ntuneric si la temperatura de 20C, timp de 10 zile, amestecnd
coninutul lui de 1-2 ori pe zi. Dup fermentare se strecoar si se preseaz printr-o pnz rar, apoi se adug la
fiecare litru de filtrat nc 50-100 g de miere sau zahar, dup care se las sa-si continue fermentarea la temperatura de
20 - 30 grade C. Dup 40 - 60 de zile lichidul se limpezete si se poate trage in sticle, care se astupa cu dop de pluta,
se ceruiesc si se pstreaz in camere reci. Oetul de mere conine toate mineralele, pe care le-au coninut fructele.

Proprietile medicinale ale mrului sunt deseori uitate, in ciuda zicalei vechi care
susine ca un mar pe zi, tine doctorul departe (an apple a day keeps the doctor
away- n.t.), fiind unul dintre fructele cele mai comune si fcnd parte din dieta uman
nc din antichitate.
Denumirea tiinific a mrului este M. communis acesta fiind cultivat nc de pe vremea romanilor, avndu- i
probabil originea undeva in Munii Caucazieni. In lumea antica, merele coapte erau deseori folosite ca laxative, in timp
ce merele crude erau folosite pentru a contracara diareea si dereglrile digestive nrudite, iar sucurile bazate pe mere si
infuziile de fructe erau deseori prescrise pentru tratamentul febrei si infeciilor oculare.
Remediile preparate din mere erau folosite cu muli ani in urma pentru a uura dereglrile metabolice cum ar fi guta,
bolile bilei, erupiile pielii si pentru a ajuta insuficienta nervoasa, iar merele amestecate cu ofran au fost deseori
folosite de ranii din Westphalia pentru a vindeca cazurile de glbinare. Asta in vreme ce locuitorii din Devonshire,
Anglia cred ca un mar frecat pe un neg l poate face pe acesta sa dispar. ranii pru i dintr-o provincie particulara
obinuiau sa consume un mar in dimineaa de Pati pentru a preveni febra.

15

@dancri77
Terapia cu mere se folosete si in zilele noastre; muli medici prescriu remedii
bazate pe mere pentru a trata cazurile de diaree la pacienii de toate vrstele
inclusiv bebelui si copii mici. Este un fruct ideal pentru muli copii si persoane
invalide datorita coninutului bogat de vitamine, minerale eseniale si fructoza.
Dieteticienii claseaz merele ca un aliment alcalin, bazat pe coninutul chimic al
acestora. Merele se cred ca ar fi un aliment eliminativ si ca poseda cantit i mari
de pigment de plante numit pectina; acest component are abilitatea de a absorbi
apa in exces prezenta in intestine. Pectina la rndul ei formeaz grmezi moi in
stomac care acioneaz ca un stimulent uor si ne-iritant al sistemului digestiv.
Efectul stimulator al pectinei ajuta micarea peristaltica a canalului alimentar si
micarea naturala in intestine. Merele au un coninut sczut de fier, fiind insa
bogate in calciu.
Cantitatea de vitamina A coninut de mere este cu 50% mai mare dect cea
ntlnit la portocale si alte fructe citrice, aceasta fiind folositoare in prevenirea
rcelii si a altor tipuri de infecii si in meninerea sntii ochilor, prevenind orbirea
nocturna.
Vitamina C, un alt element mineral coninut de mere este necesara pentru
meninerea oaselor si a dinilor in stare buna, iar complexele de vitamina B ajuta la
mere jonathan
pstrarea sntii nervilor. Vitaminele si mineralele eseniale coninute de mere
sunt de asemenea eficiente in tratarea tensiunii arteriale sczute si in reducerea rigidizrii venelor si arterelor, datorita
unor nutrieni puternici ce purifica sngele.
Toata lumea poate beneficia de pe urma sucului de mere, ce poate fi folosit pentru curarea corpului, in ciuda
faptului ca acesta va duce la producerea unei cantiti mari de gaze, iar cnd este utilizat drept clisma si amestecat cu
apa, vindeca iritaia intestinelor.
Sucul de mere se face din mere crude si trebuie consumat imediat dup preparare pentru a obine beneficii maxime.
Coaja merelor poate fi pstrat pentru a prepara ceai de mere, considerat excelent pentru rinichi; este uor de
preparat, singura cerina fiind aceia de a opri cojile de mere in apa fierbinte.
Merele sunt contraindicate in diabet deoarece conin mult zahr.

Ce conine mrul?

Mrul conine zahar, acizi, pectine, vitamina A, B1, C si minerale.

Cum se folosete mrul?


Mar proaspt merele coapte pot fi consumate pentru a uura simptomele de
constipaie, cnd acestea se datoreaz unui stomac supra-nclzit, iar ele care
pot juca rolul de diuretic natural in cazul cistitelor sau infeciilor urinare de toate
tipurile. Merele crude si coapte conin cantiti mari de minerale vitale si vitamine
eseniale, care ajuta in tratarea anemiei si debilitii la indivizii afectai.
Infuzie de mere pentru a face fata durerilor reumatice si colicilor intestinale, o
infuzie preparata din mere proaspete crude poate fi consumata ca si butura
calda, aceeai infuzie acioneaz ca si un remediu de calmare in tratarea rcelilor
acompaniate de febra.
Suc de mere pentru a trata diferitele tieturi si abraziuni ale corpului se poate
folosi sucul nediluat de mere sau sucul de mere amestecat cu ulei de msline;
acest remediu poate servi ca si un tratament casnic pentru rnile uoare.

16
golden delicios

@dancri77

Golden delicios: are un fruct mijlociu , verde glbui la recoltare , gust dulce i arom specific. Este foarte
sensibil la rapn. Este precoce, productiv.

17