You are on page 1of 2

RELAŢII SINTACTICE ÎN FRAZĂ

I. RELAȚIA DE COORDONARE

se stabileşte între propoziţii de acelaşi fel ( principale / secundare, dacă au acelaşi regent );

se realizează prin:

- juxtapunere ( , / ; ):
PP
PP
PP
Citesc lecţia, / rezolv problema; / apoi desenez, / ...
- joncţiune - elemente de relaţie - conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale coordonatoare:
- copulative: şi, nici // precum şi;
- adversative: dar, iar, însă, ci // numai că;
- disjunctive: sau, ori, fie, (ba);
- conclusive: deci, aşadar // prin urmare, în concluzie;
PP
SB
SB
Îmi place / să cânt / şi / să desenez. /
II. RELAŢIA DE SUBORDONARE

se stabileşte între o subordonată şi regenta ei:

Învăţ / ca să ştiu cât mai multe. /

se realizează prin joncţiune:

-

conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale sobordonatoare - că, să, ca ... să, dacă, deşi, căci, deoarece,
fiindcă, încât, întrucât, ... // din cauză că, din monment ce, după cum, ...
Îmi place / să ascult muzică. /

- pronume și adjective pronominale relative – care (cui), cine, ce, cât ( cu / fără prepoziţie ):
Ştiu / cine este vinovatul. /
-

pronume / adjective pronominale nehotărâte ( compuse cu „ori” ) – oricare (oricui), oricine,
orice... ( cu / fără prepoziţie ):
Va reuşi / oricine va munci. /
- adverbe relative - unde, când, cum, cât ( cu / fără prepoziţie ):
Merge acolo / unde a fost trimis. /
- adverbe nehotărâte ( compuse cu „ori” ) - oriunde, oricând, oricum ( cu / fără prepoziţie ):
Vine cu plăcere / oricând îl chem. /
Alte mijloace de realizare a relaţiilor sintactice - în propoziţie sau frază:
topica - se referă la ordinea cuvintelor;
intonaţia - se referă la variaţia de intonaţie a vocii;
pauza - se referă la întreruperea vorbirii, …

cel mai mare dintre pui n-a alergat repede la chemarea mă-sii şi cum nu ştia să zboare.Îmi aduc aminte ce zarvă a fost. tot înainte spre Iaşi.Să ştii că tare mă miram cum găseşte Irinuţa ouă prin cotloanele ascunse. 5. pentru că am venit să ne luptăm greu. cum ştie ea că viţelului i-i foame. are să fie rău de pielea ta.FIȘĂ DE LUCRU 1. s-a zvonit că pe domnu’ nostru are să-l mute într-o altă comună. spre Podu-Leloaie şi de aici. Una din marile lui slăbiciuni era să se uite la cei ce îi trec prin faţă ori stau în preajma vederii lui. 10. care dincotro. 4. să prindă gesturi şi atitudini. şi când îl azvârle se suie aşa de tare. ai doi meri în grădină. ne tot şfichiuiau. s-a cufundat în fundul pământului de s-au zguduit temeliile lumii. de nu se mai vede. unul lângă altul. de ruşinea lui moş Luca. se scutură şi mere nu fac. am pornit înainte. deşi mă tem că nu te-oi lăsa cu bine. că destul ai viclenit asupra tatălui meu. 8. cum sunt ei. 3. Bine te-am găsit. şi o întrebă ce fel de oameni sunt zmeii aceia şi dacă sunt voinici. într-un rând. şi ţăranii noştri glumeţi. căci zmeii lui moş Luca se muiese de tot. înfloresc.Atunci el povesti în scurt toată istoria cu merele. să scruteze mutre.Atunci dracul ia buzduganul de coadă. împărate. Tu să şezi la graj nedezlipit şi să îngrijeşti de calul meu ca de ochii din cap. 9. mai mult pe jos decât în căruţă. şi abia după trei zile şi trei nopţi. că de-oi veni pe-acolo şi n-oi găsi trebile făcute după plac. şi când înfloresc nu ştii care sunt florile unuia şi care sunt ale altuia şi ăşti doi meri înfrunzesc. 6.Apoi după ce s-au hodinit caii. Încetul cu încetul însă el s-a deprins şi în cele din urmă a ajuns că niciunul dintre băieţi nu putea să-l scoată din ale lui. cum a înţeles că pasările cer grăunţe şi apă. în treacăt.Măria ta. E de mirare cum a putut stărui acolo acest adăpost şubred în care a sălăşluit în trecătoarea viaţă un fiu genial al oamnilor de munte. 11. peste Siret. 2. 7. când au venit ţăranii să secere grâul.Odată prin iunie. . când. haţ! l-a prins un flăcău sub căciulă. cum a rănit pe hoţ şi cum a venit după dâra sângelui până la groapa pe unde s-a lăsat în jos la ea. că nu ştii care sunt ramurile unuia şi care sunt ale altuia. 12. de ni-era mai mare uşinea. căzând jos cu mare străşnicie.