You are on page 1of 57

• filepii§irea Carlinga

-

~erop

~vioane la

Weldon Owen

Copyright © Weldon Owen Pty Ltd

Text: Terry Gwynn-Jones

llustratii: Christer Eriksson; Alan Ewart; Greg Gillespie; Mike Gorman; Terry Hadler; Langdon G. Halls; David Kirshner; Mike Lambie; Alex Lavroff; Kent Leech; Ulrich Lehmann; Oliver Rennert; John Richards; Trevor Ruth; Steve Seymour/Bernard Thornton Artists, UK; Ray Sim; Steve Trevaskis; Ross Watton/Garden Studio; Rod Westblade

Editura "Litera international" O. P. 53; c.P. 212, sector 4, Bucuresti, Romania

tel./fax (021) 3196390; e-mail: comenzi@iitera.ro

Copyright © 2008, Litera international pentru versiunea in limba romana Toate drepturile rezervate

Ne puteti vizita pe

.c6.www.lHera.ro I

Editor: Vidrascu ~i ftii

Coperta: Vladimir Zmeev

Redactor: Sorin Serb Tehnoredactare: A1exandru Burdila Prepress: Vlad Panfilov

Traducere din engleza:

Graal Soft-Integrated Translation Services www.graalsoft.com

Descrierea CIF a Bibliotecii Nationale a Romaniei

Zborul I coord. Donald Lopez;

trad.: Graal Soft. - Bucuresti, - Litera International, 2008

ISBN 978-973-675-479-1

I. Lopez, Donald (coord.]

087.5:656.7

Tiparit la G Canale, B ucuresti

Zborul

CONSULTANT ~TTTNTIFIC

Donald Lopez

Consultant Emerit Senior, Muzeul National de Aviatie ~i Aerospapal, Institutul Smithsonian, Washington D.C.

• CUM SE ZBOARA •

Secretul zborului

• ZBORUL IN NATURA •

Tmtind spre cer Planarea ~i plutirea

Insecte, lilieci ~i pterodactili

• FOLOSIREA AERULUI ~I A VA.NTULUI •

Mituri st legende Zmeie ~i planoare Sus, sus ~i m-am dus

• PILOTI PIONIERI •

Pregatlrt preliminare Fratll Wright Premiere celebre Lumea se mtcsoreaza Competttn In aer

Depastrea barierei sunetului

10 12

14 16 18

22 24 26 28 30

y .

- Avioane In zbor

Carlinga Aeroporturi

DIN CULISE •

• PARADA AERONAVELOR •

Dirijabilele 38
Hidroavioanele 40
Utilizarea avioanelor 42
Concorde st zborul supersonic 44
Aeronavele militare 46
Portavioanele 48
Navele spatlale 50
Zborurile de maine 52
o imagine completa 54
Indexul 56 32 34 36

A ti privit vreodata pasarile pe cer ~i v-ati gandit ca zborul pare foarte simplu? Cu secole in urma, oamenii vis au sa zboare ca pasarile, Unii au mers chiar mai departe ~i au fluturat in zadar din aripi construite din pene. Dar corpul omenesc este greu si nu are muschii neeesari pentru ~ a zbura. Pionierii aviatici au inteles repede

ca, inainte sa devina asemeni pasarilor, era necesar sa inteleaga cum >~~~~;~lj'I"iilii

zboara aeestea. Ei au descoperit ca aripile pasarilor sunt suprafete <;i,;

curb ate, numite cadre. Cand aerul circula deasupra aripilor pasarii, se produce 0 diferenta de presiune, deasupra si sub aripi. Aceasta diferenta de presiune creeaza 0 forta numita .portanta", care poate fi mai puternica decat greutatea unei pasari sau a unui avion. Acesta se numeste "zbor mai greu decat aerul", aplicat

si in cazul planoarelor ~i avioanelor. Baloanele ~i dirijabilele efectueaza zboruri mai usoare decat aerul. Ele sunt umplute

eu aer cald (care se ridica intotdeauna) sau gaze ca heliu sau hidrogen, care sunt mai u~oare decat aerul din jurullor.

DECOLAREA Lebedele sunt pasari grele. Trebuie sa alerqe mult pe suprafata apei inainte de a acumula suflcienta' viteza, care sa Ie sustina greutatea mare in aero Din acelasi motiv, ~i avioanele incarcate cu pasageri sau marfa au nevoie de 0 pista lunga pentru a se putea Ina Ita.

• CUM SE ZBOARA •

Secretul zborului

6

ZBORUL IN FORMAIIE

Pe distante lungi, ga~tele zboara adesea

in forrnatie de V. Pasarea din faia face aproape toata munca necesara zborului,

iar celelalte pasari beneficiaza de aceasta. Cand pasarea din fata oboseste, locul de conducator e preluat de alta. Este oarecum asernanator cu mersulprin zapada proaspat cazuta, Drumul prin zapada abundenta

este anevoios, dar, In cazul in care calci pe urmele lasate de altcineva, devine mai usor,

Aripile imerse produc portanta in apa, la fel cum cadrele dau portanta in aero Aceasta bares rapids are aripi imerse, care 0 ridica ~i ii permit sa alunece pe suprafata apei.

SECRETUL PORTANTEI

'[ineti 0 foaie de hattie ca ln modelul

de mai sus. Suflati tare peste partea de sus ~i Yeti vedea cum se ridica: exact ca aripa unui avion.

ZBURATORI MAl GREI DECAl AERUL Aripile unei lebede ~i ale unui hidroavion gigant Boeing 3141ucreaza ln acelasi mod. Ele produc portanta, care e necesara pentru a decola

de pe apa.

iN ZBOR

Aceasta sectiune arata cadrul unei aripi de pasare,

Mi~carea avionului

+-

Portanta

Aerul circula mai repede peste partea superioara ~i coboara presiunea

Aerul circula mai incet pe sub partea inferioarii ~i creste presiunea

CUM FUNCTIONEAZA. UN CADRU

Aceasta imagine a unei aripi de avion miscandu-se prin aer arata modulTn care forma (cadrul) ei afecteaza circulatia aerului. Aerul care trece peste partea superioara, curbata, a aripii este mai rapid decat eel care trece pe sub partea inferioara. Acest lucru deterrnina 0 diferenta de presiune care ridica sau trage aripa In sus, ca In experimentul din stanqa,

7

ARIPI STRANSE In timpul batailor ascendente aripile se

strang langa corp, pentru a reduce rezistenta aerului.

------~~.,r~------

• ZBORUL IN NATURA. •

Tlntlnd spre cer

P asarile zboara mai sus, mai departe si mai repede decat orice alte animale zburatoare, Multe specii pot travers a oceane si continente intregi in timpul migratiilor, De asemenea, pasarile sunt singurele animale zburatoare care folosesc, in mod regulat, vantul ca sursa de portanta. Aripile unei pasari sunt activate de

doua seturi de muschi pectorali. La majoritatea pasarilor, acesti muschi constituie aproximativ 0 treime din greutatea lor totala, Porta muschilor misca aripile lungi ~i rigide, Penele din varful aripilor, denumite pene primare, imping pasarea in fata, in timp ce restul aripii determina portanta. Aripile i~i schimba forma in timp ce se ridica sau coboara. Acestea sunt largi si rasfirate rand coboara si

foarte stranse rand se ridica. Forma aripilor este strans legata de modul de viata al pasarii. Aripile lungi sunt mult mai eficiente decat aripile scurte, dar mult mai dificil de miscat. Pasarile cu aripi lungi sunt, in general, pasari

care planeaza. Pasarile cu aripi scurte au 0 rezistenta mai redusa, dar iau viteza foarte repede.

IMAGINE DETALIATA A ARIPILOR Pasarile sunt singurele animale care au pene. 0 microfotografie electronica arata structura complexa a unei aripi. Aceasta

este tesuta cu puf fi n ~i fu Ig i,

dupa un model asemanator

cu banda velcro.

ARIPI LARGI o acvila tipatoare mica are aripi largi ~i zboara incet deasupra spatiilor deschise, cautand reptile, pasari ~i mamifere mici.

IN MI~CARE LENTA

Bataia aripilor unui rnacaleandru reprezinta o alternare usoara intre miscarea aripilor in sus (bataie ascendenta sau de redresare) ~i rniscarea aripilor in jos (bataie descendents sau activa], Aceste mi~cari au loc intr-un

ciclu care este prea rapid pentru a fi observat. Procesul este irnpartit in cinci etape (foto jos) pentru a evidentia succesiunea.

Controlul zborului Penele lungi ale cozii ajuta la controlul zborului, in special la directie ~i la frana.

Aripile sunt orientate in sus, complet rasfirate ~i lntinse in fata. Penele sunt suprapuse, iar picioarele sunt stranse langa corp. Varfurile usor rotunjite ale penelor primare sunt asernanatoare lamelor ascutite ale unei elice ?i imping pasarea tnainte,

La lnceputul miscari. ascendente, aripile macaleandrului sunt rasfirate, Acest lucru reduce rezistenta aerului, iar pasarea foloseste mai putina energie.

8

Energia de zbor

Penele primare transforms forta muschilor In lmpingere sau mi~care de lnaintare.

FORMA UNEI ARIPI

LASTUNUL MARE 59-99 km pe ora Un lastun mare are aripi lungi ~i zvelte, care Ii asiqura rezistenta la

efort chiar ~i cu hrana putina sau In cazul supraefortului.

I ungimea ~i larqimea aripii inftuenteaza viteza 4i distanta de zbor a unei pasari, Forma aripii unei pasari poate spune multe despre modul de viata al acesteia.

Motorul de zbor

Doua seturi de muschl pectorali actioneaza aripile In sus ?i In jos. Acest I ucru furnizeaza energia care face posibil zborul.

ALBATROSUL 80 km pe ora

Un albatros are aripi lungi ?i

subtiri, pentru a zbura prin vantul puternic al oceanului.

..-

I

PREPELITA 60-92 km pe ora

o prepellta are aripile foarte scurte, ceea ce inseamna cii poate accelera repede pe distante mici.

VRABIA 27 km pe ora

Cele mai multe pasiiri mici, cum ar fi vrabiile, au aripi de dimensiuni medii, pentru zbor obisnuit,

+

PASAREA COLIBRI 80-96 km pe ora Pasarea colibri are aripi mici, rig ide

?i lnguste, asernanatoare rotoarelor de la elicopter. Acestea Ii permit sa control eze zboru I.

TMPINGEREA TN FATA

Aripile coboara, iar penele taie aerul. Aceasta rniscare impinge rnacaleandrul inainte.

SFAR~ITUL

Cand bataia descendents se incheie, penele se rasucesc ~i bata ia ascendenta incepe din nou.

'(

Aflafi mai multe in Avioane in zbor .

9

Unele animale care locuiesc in padure pot sari

fara probleme printre crengile copacilor. Sapanul planeaza cu ajutorul unei membrane pieloase cu blana. Poate zbura 100 m cand nu este vant. lnsa aceasta este 0 forma primara de zbor, deoarece sapanul nu poate zbura mult, iar controlul asupra zborului este foarte limitat. Adevaratul zbor, atat la

animale, cat si la avioane, depinde de pastrarea unei circulatii constante a aerului peste suprafata aripilor. Animalele realizeaza acest lucru prin doua metode: fie exploateaza vantul prin zborul planat, fie se bazeaza pe puterea muschilor, prin bataia aripilor, pentru a mentine circulatia aerului. Zborul plutit este un exemplu extrem de bataie a aripilor. EI confera animalului control ~i manevrabilitate mare, dar ii ~i solicita 0 cantitate enorma de energie. 0 pasare colibri pluteste in aer, aparent fara prea mult efort. De fapt, ea lucreaza din greu, Imaginati-va energia pe care 0 folosesc atletii olimpici in momentul de efort maxim. Pasarea colibri foloseste 0 energie de 10 ori mai mare pentru a se mentine in aer.

10

SUSPENDATE IN AER Pasarile colibri se hranesc, in

principal, cu nectarul florilor. Acesta este 0 mare sursa

de energie, care Ie asigura .combustibll" pentru zbor.

Ele pot zbura in orice directie sau pot pluti in aer, batand din aripi atat de repede,

lncat creeaza senzatia

ca nu se mi~ca deloc.

• ZBORUL IN NATURA •

Planarea §i plutirea

PLANEAZA IN COPACI

Sapanul foloseste membrana imblanita dintre membrele lntinse pentru a plana dintr-un copac in altul. Membrana functioneaza ca 0 parasuta ~i Ii asiqura

o aterizare lina ~i fara probleme. Sapanul i~i mai foloseste ~i coada lunga ~i stufoasa, cu rol de carma, care ajuta la manevre.

PLANOR DE CURSA LUNGA Albatrosii pot zbura mii de kilometri fara a se aseza pe apa.

ZBuRAND CA VANTUL

Pasarile trebuie sa rnentina 0 circulatie constanta a aerului deasupra aripilor pentru a zbura. De aceea, folosesc mai mult energia vantului ~i mai putin pe cea a rnuschilor.

Condorii ~i vulturii pot insotl coloanele de aer cald pana la mari altitudini. Coloanele term ice se formeaza atunci cand soarele incalzeste 0 suprafata deschisa, cum ar fi un camp arat. Aerul de deasupra se lncalzeste, apoi incepe sa se rid ice.

Cand vanturile puternice

intalnesc un obstacol, cum ar

fi un tarm ina It, ele trebuie sa

urce, forrnand curenti ascendenti, Multe pasari, cum ar fi vantureii ~i randunelele, plutesc in varful acestor curenti pentru 0 plimbare gratis.

INCREDIBIL, DAR ADEVARAT

Pe~tii zburatori traiesc in marile tropicale. Pentru a scapa de pradatori, pot sari din apa, zburand planat cu ajutorul

inotatoarelor pectorale. Cozile lor bat apa pentru a lnainta,

11

In largul oceanului sufla vanturi puternice.Insa acestea sunt mai slabe la suprafata (din cauza frecarii cu apa) decat la lnaltime. Albatrosii folosesc aceste diferente de forta ale vantului pentru a se ridica in zbor. Acest lucru necesita multa iscusinta ~i putina energie.

Aflati mai multe in Zmeie si planoare ~

() c::

3

----------------~~~~------------~---

• ZBORUL IN NATURA •

Insecte, lilieci ~i pterodactili

I nsectele sunt cele mai mici animale zburatoare. Muschii lor minusculi, intr-un corp minus cui, sunt mai eficienti decat muschii voluminosi intr-un corp voluminos. Insectele zburatoare au nevoie de mai purina energie decat animalele mai grele, cum sunt liliecii si pasarile, si au mai multa dexteritate in aero 0 musca poate plonja pentru

a face 0 aterizare pe tavan cu capul in jos. Insectele, pasarile

si liliecii sunt astazi singurele animale capabile sa zboare cu adevarat. Liliecii zboara folosind 0 membrana pieloasa, intarita cu muschi ~i tesuturi, care se intinde intre brate ~i picioare

(~i uneori coada), Majoritatea liliecilor sunt de marimea unui soarece, iar noaptea prind molii in zbor; exista insa cateva

specii care cantaresc pana la 1,5 kg ~i se hranesc cu fructe. Cu mult timp in urma, pe vremea dinozaurilor, mai exist a un grup de animale zburatoare, denumite pterodactili.

Printre acestea, cele mai mari erau Quetzalcoatlus.

~TIATI cA ...

Unele insecte, cum sunt mustele ~i 1;an1;arii, i~i folosesc muschii de zbor pentru a mlsca partile laterale ale corpului. Acest lucru face

ca aripile sa vibreze, producand binecunoscutul bazait sau zumzait al insectelor.

Prim-planul unei libelule ln zbor arata cateva diferente majore ln metoda

de adaptare la zbor a insectelor, pasarilor ~i liliecilor. Insectele au doua perechi de aripi; pasarile ~i liliecii au doar una. La pasari ~i lilieci, aripile se extind din corp, dar la insecte ele sunt structuri complet diferite.

MAl APROAPE Aceasta micrografie electronics arata locul in care se prind aripile de corpul unei libelule.

12

13

VITEZA BMAI
PE ORA DE ARIPI
¥LlBELULA 24 km 35
.. FLUTURELE 22.4 km 10

~ MUSCA 14.4 km 170

~ ALBINA 6.4 km 130
A- TANTARUL 1.6 km 600 (1)

.--.,)

Aripa unui liliac este 0 membrana din piele care uneste degetele extrem de lungi cu membrele posterioare.

(1) G.

BATAllE ARIPILOR LA INSECTE

Cu cat 0 insecta este mai mica, cu atat bataile aripilor sunt mai rapide. De obicei, acest lucru tnsearnna ~i dj inainteaza mai tncet prin aero

PTERODACTILII

Dima masina care a copiat r tehnica bataii aripilor

din zborul animalelor a fost construita ca parte a unui studiu despre zborul pterodactililor disparuti. 0 echipade oameni de ?tiinta americani a reconstituit un pterodactil denumit Quetza/coat/usnorthropi, care a trait cu 100 milioane de ani In urma Anvergura aripilor sale era de aprox. 6 m ?i era echipat cu un receptor radio, un computer .pe pilot automat" integrat ~i 13 motoare electrice minuscule pentnu a face aripile sa bataln 1986, modelul a zburat timp de 3 minute deasupra Vaii Mortii, California.

o PASARE CEREASCA Garuda era 0 pasare uria~a

care II proteja din cer pe zeul indian Visnu, De asemenea, este numele unei companii aeriene, care foloseste ca sigla pasarea mitica.

-------------)~----------~.

J

• FOLOSIREA AERULUI ~I A VANTULUI •

Mituri ~i legende

Mii de ani, oamenii au povestit despre fiinte nemaipomenite care.se deplasau pe cer cu gratia §i usurinta unei pasari. Capacitatea de a zbura era vazuta ca un semn de maretie ~i putere. Zeii §i eroii din multe mituri ~i legende se deosebeau de oamenii obisnuiti deoarece puteau zbura. in mitologia greaca. lear §i Dedal au zburat cu ajutorul unor aripi construite din pene, sfoara si ceara: regele Kaj Kaoos al Persiei a inhamat vulturi la tronul sau, in timp ce contele Twardowski a1 Poloniei a zburat pe Luna pe spatele unui cocos. Multi oameni au fost inspirati de viziuni in care i~i insotcau eroii la cer. Ei i~i leg au aripi de brate cu ajutorul curelelor si sareau de pe tumuri, cladiri inalte ~i chiar din baloane. Unii chiar au supravietuit spectaculoaselor caderi. in 1507, scotianul John Damian a sarit de pe zidurile unui castel, folosindu-se de aripi fa cute din pene de pui si si-a rupt doar coapsa. Credea ca ar fi avut mai mult succes daca ar fi folosit penele unei pasari care putea zbura. Eroul modern Superman poate zbura .mai repede decat glontul". Se pare ca ne dorim, in continuare, sa credem in eroi zburatori,

UN CAL INARIPAT

Conform legendei qrecesti, Belerofon eel Curajos, fiul regelui din Corint, a capturat un cal lnaripat numit Pegas. EI a zburat printre nori pentru a gasi monstrul cu trei capete, Himera,

~i a-I Infrange In lupta,

UN CAR CU ARIPI

Despre Alexandru eel Mare s-a spus ca a lnhamat la un car 6 grifoni, animale mitice Inaripate. EI a pus carne pe lancea sa ~i

i-a ademenit sa zboare dupa ea.

14

o ATINGERE DE PRIMAVARA

Regina Isis, zeita eqipteana, avea aripi

ca ale unui soirn, In fiecare an, ea zbura deasupra Pamantului ?i aducea primavara.

ASPIRATIA CArRE SOARE In mitologia qreaca,

Dedal ~i fiul sau, lear, au folosit aripi din ceara ?i pene pentru a evada de

pe insula Creta. Dar lear

a zburat prea aproape de soare, iar ceara din aripile sale s-a topit. A cazut in Marea Egee ?i s-a lnecat.

->

~.

a.. o

.... 1"1) Q.l I::

o Q.l

3

1"1) :::::I

SARITORII DE PE TURNURI

De-a lungul secolelor, oamenii au lncercat sa imite pasarile, Cu aripi complicate, facute din pene, ei sareau de pe turnuri ?i dadeau disperati din brate, in timp ce se prabuseau vertiginos. Nu stiau ca oamenii sunt prea grei ?i ca muschii lor nu sunt indeajuns de puternici pentru a zbura ca pasarile. Inima omului nu poate pompa sanqe indeajuns de rapid pentru a satisface cerintele batailor din aripi, in timp ce inima unei vrabii bate de 800 de ori pe minut.

In multe legende, atat fortele binelui, cat ?i cele ale raului puteau zbura. Aici, Arhanghelul Mihail lsi apara insula lmpotriva balaurului uciqas

15

Aflati mai multe in Pregatiri preliminare 4"

STRAMO~UL ZBORULUI Japonezii foloseau zmeie

viu colorate, in ceremoniile religioase sau pentru distractie,

PLANAREA Un zbor tipic cu planorulincepe de pe 0 creasta ina Ita, unde bate vantul, Pilotul, legat cu curele de planor, alearqa in directia vantului ~i este ridicat de vela (aripa). Pilotul tine bara de control ~i I~i mi~ca corpul

pentru a dlrectiona planorul.

Forma aripii

Cadrul principal, denumit lonjeron, are forma de aripa, Este rigid ~i curbat pentru a creste portanta

• FOLOSIREA VANTULUI SI A AERULUI •

Zmeie ~i planoare

Z meul este stramosul aeroplanului. Cu mai bine de doua milenii in urma, chinezii inaltau zmeie, iar de-a lungul timpului acestea au fost folosite sa ridice oamenii la inaltime pentru a cerceta campurile de Iupta,

a aduna informatii meteorolcgice ~i a transporta provizii. Zmeiele l-au inspirat pe inventatorul englez George Cayley in proiectarea primului planor-macheta din lume. Premergatorii zborului, cum ar fi englezul Percy Pilcher ~i germanul Otto Lilienthal, au folosit modele de zmeie pentru a dezvolta aripile planoarelor. Lilienthal credea ca aviatorii trebuie sa invete sa planeze pentru a putea intelege cu adevarat miscarea in aero Pratii Wright au construit primullor planor in 1901, acesta fiind bazat pe un zmeu biplan pe care il construisera anterior. Primele plano are erau lansate de pe dealuri, insa planoarele modeme sunt propulsate in aer de catre avioane usoare. Cand sunt lansate, acestea urea la cer, folosind curentii de aer cald.

ZMEUL DE PESCUIT MAORI

Maorii din Noua Zeelanda lansau zmeie in forma de om-pasare, Unele aveau 0 sernnificatie speciala ~i erau folosite de .tohunqa" (oameni lmportanti) pentru a-i ajuta sa ia hotarari,

16

PE CURENTII DE AER

Planoarele moderne ~i performante au aripi lungi, suple sl, ca pasarile cu aripile lor lungi, folosesc curentil de aer pentru a merge In cercuri timp de ore Intregi. Pot zbura zeci de km si, cand intra in picaj, pot atinge viteze de 240 km/h.

("") s::

3

N 0- o Q.l

Nervuri

Acestea sunt prinse de-a lungul aripii, pentru a-i da forma aerodlnamica,

Aripa rezistenta la rupere Aripa este di ntr-un nallen rezistent la rupere, usor ~i puternic.

Cadrul

Acesta este facut dintr-un aliaj usor de aluminiu.

URCAREA

Pilotul impinge inainte bara de control pentru a urea.

PICAJUL

Pilotul trage de bara de control pentru a cobcri,

CURBA

Pilotul isi inclina corpul in lateral.

UN ZBURATOR INSPIRAT Inginerul german Otto Lilienthal a fost primul care a construit ~i a zburat cu un planor capabil sa transporte 0 persoana, A efectuat peste 2500 de zboruri cu numeroasele sale planoare, dar si-a pierdut viata In 1896, cand, din cauza unei rafale puternlce de va nt, a pierdut viteza de zbor ~i s-a prabusit la pamant,

ZMEUL-CUTIE

Austra'ianu, Lawrence Hargrave a inventat zmeul-cutie. l-a demonstrat rnarea putere de ridicare in 1894, cand s-a suspendat sub patru zmeie-cutii legate impreuna cu sfoara A fost ridicat in aer la 0 inaltime de 5 m, cu viteza vantului de 34 km/h. Hargrave a sperat sa transforme zmeul-cutie lntr-un aeroplan ~i a incercat, tara succes, cu benzi de cauciuc, praf de pu~ca ~i puterea aburilor. In 1906, cele mai multe dintre primele aeroplane europene foloseau aripi bazate pe modelul zmeului-cutie allui Hargrave.

17

• FOLOSIREA AERULUI ~I A VANTULUI •

SUS, SUS ~i m-am dus

O amenii au realizat multe aparate zburatoare, in incercarea de a vedea lumea de sus. Franeezii Joseph ~i Etienne Montgolfier au eonstruit un balon din hartie ~i panza, ridieat de aerul fierbinte produs de foe. Urmatorul lor balon "a avut si pasageri:o oaie, o rata ~i un cocos, In 1783, in fata unei multimi uimite, la Paris, un balon Montgolfier (foto jos) a ridieat doi nobili franeezi in .ceruri", fiind primul aparat de zbor reusit, In curand, baloanele eu aer eald

~i baloanele eu gaz au devenit populare. Cand Parisul a fost ineonjurat de 0 armata prusaca in 1870, francezii au seos pe aseuns din oras, eu ajutorul baloanelor, oameni ~i corespondenta, In

1897, trei exploratori au disparut, incercand sa ajunga la Polul

Nord in balon. Cincizeci de ani mai tarziu, oamenii de ~tiinta

au folosit baloanele pentru a studia atmosfera superioara a Pamantului. Astazi, cateva grupuri de entuziasti planuiesc sa faca ineonjurullumii in balon, rara

sa se opreasca,

Arzatoarele Pilotul trage siquranta, actionand valva de explozie. Ooua arzatoare cu propan trimit caldura in interi balonului.

Nacela

Majoritatea nacelelor sunt impletite din rachita, deoarece aceasta este rezistenta, u~oara ~i flexibila.

UMPLUT CU AER CALD

Zborul cu balonul cu aer cald este foarte popular ~i multi aeronauti efectueaza zboruri de agrement pentru public. Un balon obisnuit are un diametru de 18 m ~i contine 2830 m3 de aero Acesta este tncalzit de doua arzatoare cu propan, fiecare dintre ele avand capacitatea sa dea caldura pentru 120 de case.

18

Anvelopa

Aceasta este aicatuita din 24 de panouri de nailon rezistent la rupere, acoperite cu un strat de poliuretan.

De obicei confine 1000 m2 de material ~i 5 km de fir.

Gura parasutei

Coarda parasutei

AVENTURIERI iN BALON

in 1978, Double Eagle, un balon american cu gaz, a traversat Atlanticul in sase zile. 15 ani mai tarziu, un balon cu aer cald (foto jos) a traversat Australia in 40 de ore ~i 23 minute.

CUM ZBOARA BALOANELE CU AER CALD

BARAJE DE BALOANE

In timpul celui de-a I Doilea Razboi Mondial, au fost folosite grupuri de baloane cu gaz pentru a apara orasele. Ele erau legate de sol prin cabluri de otel ~i blocau bombardierele inamice care lncercau sa zboare la inaltime jcasa deasupra oraselor,

Ba'oane'e se deplaseaza odata cu vantul, deci aeronautii au co.ntrol limitat asupra directiei de zbor. In schimb, pot controla inaltimea de zbor.

Daca vor ca balonul sa se lnalte, aprind

arzatorul, Acesta incalzeste aerul in balon si determine ridicarea. Daca aeronautul doreste sa coboare, lasa aerul din balon sa se raceasca sau trage coarda parasutei, Aerul cald este evacuat ~rin gura pa~a~utei ~i este lnlocuit de aer mai rece (mal greu). Dupa aterizare, gura se deschide pentru a dezumfla balonul,

Aflati mai multe in Dirijabilele

19

• PILOTI PIONIERI •

Pregatiri preliminare

TRASURA AERIANA CU ABURI

In 1842, William Henson a conceput

un aeroplan, prima inventie aviatica

care semana cu un avion. Urma sa fie actionat de un motor cu aburi, care lnvartea doua elice, De~i Henson a reusit sa construiasca doar un model, designul sau avea multe dintre caracteristicile avioanelor de astazi,

Exista multe povestiri despre oamenii curajosi ~i inspiratele inventii .zburatoare" pe care le-au construit. Cele mai multe dintre masini nu au zburat niciodata, dar acesti inventatori ~i ingineri au pus temelie pentru aviatorii care au urmat. Dezvoltarea motorului cu aburi in

sec. XIX a dus la incercari de a inventa aparate de zbor cu aburi. in 1874, Felix de Temple a construit un monoplan care a reusit sa efeetueze 0 saritura scurta, la vale. Atat Clement Ader, cat ~i Hiram Maxim au eonstrnit masini care i-au ridicat pentru cateva momente de la sol. Dar aeeste aparate de zbor erau dificil de controlat, iar motoarele lor cu aburi, aprinse eu carbuni, erau prea grele si nu indeajuns de puternice pentru a zbura cu adevarat, in 1896, Dr. Samuel Langley a lansat un aparat de zbor nepilotat, cu motor actionat de aburi. A reusit sa zboare 1 km, dar a ramas tara aburi. in scurt timp, motoarele eu aburi

au fost inlocuite de motoarele eu benzina, usoare ~i puternice.

Acestea au transpus in realitate visul zborului de durata,

AVENTURA CU GHINION A LUI LANGLEY

Americanul Samuel Langley construia modele de avioane actionate cu aburi. Ele au avut un succes atat de mare, incat a construit ~i 0 versiune in marime naturale, denumita Aerodrome, care avea motor pe benzina. Primul zbor de testare a avut lee in 1903, cand avionul pilotat a fost catapultat de pe acoperisul unei arnbarcatiuni pentru locuit. Dar rnecanismul de lansare s-a defectat, iar Aerodrome a plonjat in apele raului Potomac.

AVIONUL LUI ADER In 1897, inginerul francez Clement Ader a construit un avion asemanator unui liliac, denumit Avion III. Acesta era mai mare decat inventia anterioara, Eo/e, dar nu la fel de reusit, in 1890, Eo/e a realizat 0 saritura scurta ~i s-a ridicat aprox. 20 cm in aero Avion III nu s-a ridicat niciodata de la sol.

~TIATI cA ...

Artistul Leonardo da Vinci (1452-1519)

a fost ~i inginer. EI credea ca ornitopterul (avion care i~i mi~ca aripile) era chela catre zborul motorizat. A realizat multe planuri pentru ornitoptere; acestea variau de la aripi prinse in curele, pana la care zburatoare,

MONSTRUL LUI MAXIM Acest gigant zburator, un biplan triplu cu 0 anverqura a aripilor de 31,5 m, a fost construit

in 1894 de catre americanul Hiram Maxim (inventatorul mitralierei). limp de cateva secunde, cele doua motoare cu aburi i-au ridicat pe Maxim ~i echipajul sau de pe pista,

(") c

3

Q) c

til

c vV\ ;:;:

-0 o ~. 0-

."

IN CAUTAREA UNUI MOTOR

,.

In 1852, Henri Giffard a construit un dirijabil care era actionat de primul

motor de avion (un motor foarte greu,

de trei cai putere, cu aburi). Aviatorii au cautat 0 alternative cu putere mai mare ~i greutate mai mica ?i au lncercat motoare electrice ~i motoare actionate de aer comprimat ~i gaz de huila, La sfar~itul anilor 1800, Otto Daimler a inventat motorul pe benzina. in sfar~it, acesta s-a dovedit a fi motorul user ~i puternic, necesar avioanelor mai grele decat aerul. Motorul Anzani pe benzina, prezentat in imagine, a fost inventat in 1909.

PRIMUL ZBOR

Modelul F/yerdin 1903 a fost construit din lemn

de molid, legat cu cabluri si acoperit cu muselina, Pilotul statea culcat pe aripa interioara, langa motor.

EI misca parqhia profundorului cu mana stanga pentru a urea sau cobori. I~i rasucea soldurile pentru a controla cablurile legate de

va rfu I aripilor ~i de carme,

Actionarea elicei cu lanturi Elicele erau legate de motor prin lanturi de bicicleta.

• PILOTI PIONIERI •

Fraut Wright

22

Carrne

Doua carrne ajutau la controlul directiei avionului (deviere).

Orville si Wilbur Wright visau sa zboare. Ei eonstruiau ~i vindeau zmeie colegilor la scoala, In tinerete, si-au desehis 0 afaeere eu bicic1ete ~i foloseau profitul ea sa construiasca aparate de zbor. Ani de zile au experimentat ~i analizat teoriile zborului. Cum putea fi rezolvat rnisterul zborului? In 1902 construisera deja un planor care putea transporta 0 persoana, Aeesta a efeetuat peste 1000 de zboruri. Apoi, au eoneeput si eonstruit un motor pe benzina rnie,

de 12 eai putere, ~i l-au eoneetat eu lanturi de bicicleta la 0 pereehe de elice. Astfel, ~i-au transforrnat planorul intr-un avion eu motor, denurnit The Flyer [Zburatorul]. In deeembrie 1903, Orville a realizat prirnul zbor motorizat, de la Kill Devil Hill, pana pe plaja de la Kitty Hawk, in Carolina de Nord. Primul Flyer a zburat doar de patru ori, intr-un tirnp total de 98 de seeunde. Apoi a fost prins intr-o rafala de vant ~i s-a prabusit in nisip, putemic avariat.

~TIATI cA ...

Wilbur (stanqa) ~i Orville Wright au tras la sorti pentru a decide cine va fi primul pilot din lume. Wilbur a ca~tigat, dar s-a dezechilibrat ~i s-a prabu~it in nisip. Orville a reusit acolo unde fratele sau a dat gre?

INAINTEA TIMPULUI sAu

Orville Wright a facut parte din echipa care a conceput acest monoplan aerodinamic din 1920, Dayton Wright. Avea tren de aterizare escamotabil ~i aripi extrem de puternice!

Motor cu ardere interna pe benzina Motorul de 12 cai putere a

fost montat lateral pentru a contrabalansa greutatea pilotului.

Parghie de profundor

o PERSPECTIVA ULTERIOARA

Zborul lui Orville Wright a acoperit 0 distanta de 51,5 m, inclusiv decolarea ~i pista de aterizare. intregul zbor ar fi putut avea loc in zona pentru pasageri a acestui Boeing 747-400.

n c:::

3

ACTIUNEA ELICEI

E'icea este 0 aripa minuscula, care se invarte. In timpul rotirii, aerul circula in jurul palelor elicei ~i

se mi~ca mai repede pe bordul de atac curbat, Acest lucru reduce presiunea aerului in fata palei ~i impinge avionul inainte. Multe elice permit pilotilor sa adapteze unghiul palei pentru a urea, a pluti sau a cobori. Aceasta tmbunatateste capacitatea de zbor ~i mentine turatia motorului ~i consumul mic de combustibil, la fel ca schimbarea vitezelor la maslna. Elicea Zburatorului (The Flyer, foto dreapta) a fost ccnstruita din lemn. Astazi, elicele sunt din metal sau fibra de sticla ~i carbon.

~

.....

<.C.

:::r.-+

-c DJ :::l o ..... c:::

-.

:::l

q-

I c::: :::l

DJ

:So o :::l

(") c:::

3 o .-+ o

.....

• -..J

Profundoare de biplan

Tnclinate in sus ~i in jos, acestea determina avionul sa urce sau sa coboare,

Bechie pentru aterizare

ACESTA-I AVIONUL MEU! Fratii Wright si-au patentat avionul in 1906 pentru

a-i lmpiedica pe altii sa le copieze ideile. Dar aviatorii din Europa deja proiectau diverse tipuri de avioane.

Aflati mai multe in Secretul zborului "

23

--~--

PRIMII PA~I PE LUNA

La 21 iulie 1969, americanii Neil Armstrong ?i Edwin "Buzz" Aldrin au asolizat cu modulullunar Eagle. Pa?ii lor sovalelnic] au fost vazuti de milioane

de oameni din toata lumea.

• PILOTI PIONIERI •

Premiere celebre

Progresul aviatiei a fost marcat de realizarile multor pionieri hotarati sa cucereasca cerul. Totul a inceput in 1783, odata cu balonul cu aer cald al fratilor

Montgolfier. In 1853, George Cayley a realizat primul aparat de zbor mai greu decat aerul. Cincizeci de ani mai tarziu, fratii Wright au introdus zborul cu motor, iar cinci ani dupa aceea au transportat primul pasager. Louis Bleriot a travers at Canalul Manecii in 1909, dovedind ca apa nu mai reprezenta un obstacol. in curand, timpul si tehnologia aveau sa reduca durata de zbor, iar lumea se inconjura de avioane. In 1947, Chuck Yeager a spart bariera sunetului cu al sau Bell X-I. Orizonturile aviatice s-au largit si mai mult, iar in 1961 rusul Iuri Gagarin

a devenit primul om care a zburat in spatiul cosmic. Sase ani mai tarziu, X-15A-2 cu motor-racheta a atins recordul mondial

de viteza,'de 7254 km/h (de 6,8 ori

viteza sunetului).

PUTEREA PEDALELOR In 1977, ciclistul american Bryan Allen a pedalat aprox.1 ,6 km pe un traseu In forma de opt, pe al sau Gossamer Condor, primul aparat de zbor reusit, actionat de om. Aparatul sau de zbor avea 32,7 kg, a Inaintat cu 16 km pe ora, iar anvergura aripilor era de 29 m. Era construit din carton ?i tevi de aluminiu, acoperite cu plastic.

PASAGERI, iMBARCAREA!

In 1914, linia americana de hidroglisoare St. PetersburghTampa a inaugurat primul serviciu de linii aeriene din lume. Minuscula ambarcatiune

.zburatoare" Benoist transporta doi pasageri mici (sau un pasager mai mare) ?i avea nevoie de 23 de minute pentru a zbura pe ruta de 34 de km.

PROPUlSARE PRIN REAqlE

In 1939, aparatul german Heinkel He 178 a devenit primul avion cu reactie din lume. Putea atinge viteze de 700 km

pe ora. Aceste aparate de zbor au avut

un mare impact asupra aviatiei. Toate modelele ulterioare de avioane de lupta din Statele Unite ?i Europa au fost puse in rniscare prin reactle,

o PIATRA DE HOTAR iN AVIATIE Deperdussin, stralucitorul avion monococa de curse din 1912 era eel mai spectaculos avion al vremii sale. Fuzelajul sau rnonococa il facea aerodinamic ?i rapid. Pilotat de francezul Jules Vedrines, a fost primul aparat de zbor care a depasit 161 km pe ora.

FEMEI IN AER

Pemeile-Pilot s-au nurnarat pri~tre eel care

au stabilit premiere in aviatie.In 1910, baroneasa de Laroche (Franta) a devenit prima femeie-pilot. Doi ani mai tarziu, americanca Harriet Quimby a zburat peste Canalul Manecii. In 1932,0 alta arnericanca celebra, Amelia Earhart (foto sus), a fost prima femeie care a zburat peste Atlantic. Alte femei-pilot ale anilor 1930 care au zburat singure pe distante lungi

au fost Amy Johnson din Anglia, care a zburat 19616 km pana in Australia; australianca Lores Bonney, care a zburat 29 120 km pana in Africa de Sud; ?i neozeelandeza Jean Batten, al carei sir de premiere a indus traversarea Atlanticului de Sud. In 1953, americanca Jacqueline Cochran a fost prima ferneie'care a spart bariera sunetului.

n s::::

3

Q.) ,.., o :::I ..... ~. 0- c:: ..... ,.., r"Il

i'D 0-

.... c::

N 0- o

....

Q.)

c b

s::::

Aflati mai multe in Depasirea barierei sunetului $'

25

TRAVERSAREA PACIFICULUI

In 1928, australienii Charles Kingsford-Smith ~i Charles Ulm au traversat pentru prima oara in zbor Oceanul Pacific. Ei au zburat in medie cu 143 km pe ora cu aparatul Fokker VII/3m Crucea

Sudului, iar calatoria a insumat 11914 km. Au oprit pentru alimentare in Hawaii ~i Fiji.

STANCILE ALBE DIN DOVER

Louis Bleriot a zburat din Franta in Anglia cu un monoplan, actionat doar de un motor de 35 cai putere. Dupa acest zbor remarcabil, a aterizat fortat pe stancile din Dover.

• PILOTI PIONIERI •

Lumea se

• V

trucsorcaza

Pe masura ce aparatele de zbor se transformau din masini plapande, in avioane care puteau acoperi distante imense, pilotii vis au sa cucereasca suprafete

tot mai mari de pamant si apa. La 25 iulie 1909, Louis Bleriot a avut nevoie de 37 de minute pentru a deveni primul om care a zburat 35 de km peste Canalul Manecii,

El a avut de infruntat rafalele de vant ~i un motor supraincalzit, lucruri care l-au determinat sa execute repede o aterizare in panta, care i-a sfaramat elicea si trenul de aterizare. In 1911, americanul Cal Rodgers a supravietuit celor 5 prabusiri ~i a travers at SUA in 84 de zile. Ross ~i Keith Smith au stabilit un record extraordinar, zburand

18 396 km din Anglia pana in Australia. Aviatia a tinut capul de afis in 1927, cand Charles Lindbergh a travers at Atlanticul si, un an mai tarziu, cand Charles Ulm si Charles Kingsford-Smith au cucerit Pacificul. Avioanele cu reactie au micsorat distanta dintre continente la mai putin de 0 zi.

26

SPIRIT OF ST. LOUIS Avionul lui Lindbergh, un monoplan Ryan NYP, denumit Spirit ofSt. Louis,

a fost construit (in doar doua lum) pentru zborul sau transatlantic. Zborul de 5796 km de la New York la Paris a durat 33 de ore ~i 30 de minute. Cabina pilotului a fost asezata in spatele unui rezervor de combustibil enorm, asa ca Lindbergh a trebuit sa foloseasca un periscop pentru a vedea in faia.

ZBORURI-RECORD

Anii 1920 ~i 1930 au fost ani palpitanti in aviatie, S-au inregistrat multe zboruri-record peste Atlanticul de Nord ~i de Sud. Zborurile prezentate a ici

sunt printre cele mai insemnate.

OCOLUL PAMANTULullN NOUA ZILE

In 1986 s-a stabilit un record de aviatie de distanta, cand Dick Rutan ~i Jeana Yeager au realizat primul zbor fara oprire In jurullumii, In noua zile, cu avionullor Voyager.

Dupa ce a zburat Tn

jurullumii Tn 1934, americanul Wiley Post s-a hotarat sa doboare recordul mondial de altitudine. EI a conceput primul costum spatial, care, asemenea unui costum de scafandru, Ti permitea sa respire ~i

sa lucreze In conditii de presiune neobisnuite, in 1934, el a stabilit recordul de 15240 m. EI a purtat acest costum cand a zburat pentru prima oara 7n curenti (vanturi'e de la altitudini mari, utilizate de liniile aeriene moderne pentru a Ie mari viteza fatii de 501).

. FAIMA ZBORULUI Charles Lindbergh ~i-a lnceput cariera de aviator tra nsporta nd corespondents de-a lungul S.UA EI a devenit cel mai renumit pilot din lume dupa ce a traversat Atlanticul.

Provizi i de rezervii

Har1;i. cutit ~i scule de pescuit

Alimente (einei sendvisuri cu sunca)

1927 Dieudonne Costes a le Brix

1919 Alcock a Brown

1919 Comandorul A.C. Read

1927 Charles Lindbergh

1931 Bert Hinkler

-

1932 Amelia Earhart

1935 Jean Batten

27

RECORD DE ALTITUDINE

Motor Wright Whirlwind racit cu aer, 223 cai putere

o ",

I"') ",

.....

Q3 < ",

Vl

CUe ~. ii"

.....

Ql

::s VI o I"') ", CU ::s I"') ",

CU

ii"

CU ::s

o

....

3

-0 o

6}

::s ..... ", .",

WEDDELL-WILLIAMS

Avionul de curse american Weddell-Williams 44 a castiqat Trofeul Thompson din 1933. EI

a realizat 0 medie de 383 km/h intr-un circuit marcat cu piloni. Pentru viteza, avioanele de cursa ale anilor 1930 se bazau mai mult pe motoarele foarte puternice decat pe aerodinarnica.

• PILOTI PIONIERI •

O amenilor le-au placut intotdeauna competitiile, Aparatul de zbor al fratilor Wright le-a facut cunostinta cu un mod nou de a-si pune in joe viata pentru glorie si pentru

recompensele competitiilor aviatice. in 1909, americanul Glenn Curtiss a castigat prima competitie aviatica mondiala, Cupa

Gordon Bennett, zburand cu un biplan subred, deschis, cu

76 km/h. Trei ani mai tarziu, aparatele de zbor si vitezele s-au imbunatatit, iar un monoplan Deperdussin a zburat cu 199 km/h pentru a castiga cupa. in anii 1930, competitiile aviatice din Statele Unite au atras multimi uriase, iar piloti ca Roscoe Turner ~i Jimmy Doolittle au devenit eroi sportivi. Douazeci ~i trei de femei-pilot, inclusiv Amelia Earhart, au participat la prima competitie aviatica feminina. Competitiile Schneider, Thompson ~i Bendix au continuat sa contribuie la rafinarea designului avioanelor. Astazi, multi

piloti incearca, la randul lor; emotia competitiilor aviatice ale acelor zile, zburand cu avioane special construite pentru evenimente cum sunt Reno Air Races organizate in Nevada.

TROFEUL SCHNEIDER Aceasta competitie pentru hidroavioane s-a tinut deasupra apei. Concurentii au lnconjurat in zbor de sapte ori albia triunqhiulara de 48 km.

COMPETITIE PENTRU GLORIE Cornpetitia lncepe cand Supermarine

5.5 din Marea Britanie devanseaza un Macchi M.52 italian, la ocolirea unui pilon, in timpul concursului Trofeul Schneider

din 1927 pentru hidroavioane. Arnandoua aparatele erau foarte aerodinamice ~i,

de aceea, foarte rapide. Ca~tigatorul 5.5

a zburat in medie cu 454 km/h.

28

ASUL AERULUI

Americanul Jimmy Doolittle a fost un competitor de elita al aerului. in 1925, el a castiqat

Trofeul Schneider cu un ..... _iiiiiiiill@-~-'

hidroavion al armatei S.U.A. in 1931, a castiqat Trofeul Bendix. A stabilit un record mondial

de 473 km/h ln 1932, cand

a castiqat Trofeul Thompson.

TROFEUL BENDIX Acest trofeu

a fost oferit ca~tigatorului unei

competitii de cursa lunga de-a lungul SUA, orqanizata lntre 1931

~i1949.

ACROBATII AERULUI

Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, multi piloti someri i~i castiqau existenta ca artisti ambulanti, orqanizand zboruri de amuzament la spectacole

~i balciuri, Altii lucrau la circuri aviatice ~i distrau multimile cu trucuri aeriene spectaculoase: mergeau

pe aripile avionului, se agatau cu capul in jos de trenul de aterizare, treceau dintr-un avion in altul in zbor sau jucau tenis pe aripile unui biplan tip Curtiss Jenny.

MAl RAPIDE DECAl VITEZA SUNETULUI Deoarece se stia dj qloantele sunt supersonice, Bell Aircraft a modelat fuzelajul avionului racheta experimental X-l In

forma unui glont de calibru 50. Avionul era propulsat de un motor de racheta

~i lansat din bombardierele Boeing B-29 ~i B-~O.

• PILOTI PIONIERI •

Depaslrea barierei sunetului

I maginati-va ca zburati ~i va loviti de 0 bariera invizibila. Acest lucru li s-a intamplat si pilotilor de lupta de pe avioanele de vanatoare Spitfire si Mustang in eel de-al Doilea Razboi Mondial. La viteze de 880 km pe ora, deodata avionullor devenea incontrolabil. Avioanele tremurau atat de tare, incat unele s-au dezagregat, Acesti piloti se apropiau de bariera sunetului, pe care multi experti credeau ca nici un avion nu 0 poate trece. Depasirea acestei bariere a devenit 0 provocare intemationala, iar unii piloti de pe primele avioane de vanatoare cu reactie au murit in timpul acestor incercari. In 1947, Chuck Yeager a aruncat in aer bariera sunetului cu al sau Bell X-I, special proiectat, propulsat de un motor de racheta, Apoi, un avion de vanatoare cu reactie american, F-86 Sabre a depasit viteza sunetului in timpul unui picaj. Astazi, avioanele precum Concorde ~i majoritatea avioanelor militare pot zbura cu usurinta cu 0 viteza mai mare decat cea a sunetului.

. I I

/..:::1.,501

I: ,;

REGULA ARIEl

Este 0 metoda de proiectare a formei unui avion, pentru a reduce rezistenta la lnaintare. Liniile rosll de pe F-l02 de mai sus arata latimea fuzelajului centrallnainte sa fie ajustat conform calculelor regulei ariei.

GLAMOROUS GLENNIS

La 0 altitudine de 13 106 m, capltanul Charles "Chuck" Yeager a depasit bariera sunetului la 1 126 km/h In Glamorous Glennis, denumit astfel in cinstea sotiei sale.

Proba de viteza Culege lnforrnati i despre presiunea aerului in timpul zborului.

BARIERA SUNETULUI

In timp ce inainteaza prin aer, avionul formeaza unde de presiune care avanseaza cu viteza sunetului. Ele radiaza ca valurile din jurul unei pietre aruncate intr-un lac.

SUBSONIC: SUB MACH 1 Undele de presiune se propaqa atat In fata, cat ~i in spatele avionului.

30

Ampenajul orizontal Se deplaseaza pentru a ajuta la controlarea sau stabilizarea avionului cand se apropie de bariera sunetului.

Carlinga

Este presurizatii

~i are un singur loc, pentru pilot.

Darele de fum ale motorului racheta Motorul este 0 racheta cu reactie, de 2722 kg, fiind propulsat de oxigen lichid ~i

alcool etilic.

GONIND PRIN AER

Un indicator de nurnar Mach arata viteza aerului ca un procent din viteza sunetului, care variaza odata cu temperatura. La 12192 m, unde este foarte frig, Mach 1,0 este

de 1060 km/h.

Aripile

Sunt scurte ~i foarte subtiri pentru a reduce rezistenta aerului la vitezii mare.

STIATI cA ...

Bubuitul tunetului, zgomotul unei lmpuscaturi ?i pocnitura unui bici sunt mici banquri sonice.

Asemenea sunetului prod us de un avion supersonic, ele sunt create de undele de soc (cresten bruste ale presiunii aerului],

Fuzelajul

Are forma unui qlon] supersonic de mitralierii, de calibru .50.

PILOTI DE INCERCARE

ZborUI de testare necesita iscusinta ?i curaj; pilotii II numesc .treaba serioasa". Fiecare avion nou, fie ca este yorba de ultimul tip de planor, avion de pasageri, avion de lupta militar sau nava spatiala, trebuie testat In zbor pentru a i se verifica siquranta

~i fiabilitatea. Pilotii de incercare testeaza pe aparate toate manevrele imaginabile de zbor, pana cand sunt convinsi ca avionul nu are nici 0 problema. Aceasta sarcina periculoasa este usurata acum de supercomputere, ce pot simula performantele de zbor

ale modelelor noi, inainte ca avioanele propriu-zise sa zboare.

TRANSONIC: EGAL CU MACH 1 Avionul isi ajunge propriile unde de presiune, care se transforms lntr-o unda de soc.

SUPERSONIC: PESTE MACH 1 Undele de soc forrneaza un con. Acesta determina un bang sonic cand loveste pamantul,

31

(') c:::

3

VI (1)

b' 3

(1) cu N CU,

c::: :::J c.. (1)

(1) c.. (1)

"'" o

n

."

• DIN CULISE •

Direc~ie

Avioane In zbor

F0rta invizibila care determina zborul aeronavelor mai grele decat aerul este fluxul aerului in jurul aripilor unui avion. Diferentele de presiune de deasupra

si de sub aripi se combina pentru a .ridica" avionul. Forta ascensionala este una dintre eele patru forte care actioneaza asupra unui avion in zbor ~i depaseste greutatea avionului. .Tractiunea" sau miscarea in fata a avionului este produsa

de motor ~i se opune rezistentei naturale a avionului de a efectua 0 miscare de inaintare prin aer. Dar un avion are nevoie sa fie si stabil pentru a putea zbura fara piedici si in siguranta, Ampenajele sale ~i forma de unghi diedru a aripilor sale (aripile sunt inclinate in sus din fuzelaj) dau stabilitate avionului, dupa cum coada unui zmeu ii da aeestuia stabilitate acestuia. Aripile si ampenajele sunt, de asemenea, eehipate

eu suprafete mobile de comanda numite eleroane,

profundoare ~i directii, Cu ajutorullor pilotul

schimba directia ~i altitudinea avionului.

Ampenaj orizontal

Bare de comanda Acestea conecteaza comenzile pilotului la

INCLINARE

Cand profundoarele sunt sus, botul avionului este ridicat deasupra orizontului, iar avionul urea. Directiile ~i eleroanele se afla intr-o pozitie neutra, Cand avionul coboara, profundoarele sunt jos. Aceasta miscare sus-jos

a botului avionului se

numeste "inclinare".

UNGHI DE AlAC Acesta este unghiulin care aripa Intalne~te curentul de aero In timp ce avionul tncetineste, acest unghi trebuie sa fie rnarit pentru a produce portanta suficienta pentru a-i egala greutatea. Cand unghiul atinge 14 grade, aripa pierde portanta Iproces denumit pierdere de viteza), iar avionul coboara.

UNGHI MIC

La viteza mare, aripa are nevoie doar de un unghi de atac rnic (aprox. 4 grade) pentru a produce forta ascensionala suficienta,

Eleronul drept in sus

UNGHI MARE

La viteza mica, este necesar un unghi mult mai mare

de atac pentru a produce aceeasi forta ascensionala,

32

DEVIERE (ROlIRE)

Eleronul stang este coborat iar eel drept este ridicat, ceea ce face ca avionul sa se incline spre dreapta.

Profundoarele ?i directia se afla intr-o pozitie neutra. Aceasta rniscare a aripilor se nurneste .rotire",

UNGHI DE PIERDERE A VllEZEI La un unghi de atac de aprox.

14 grade, curentul de aer de deasupra aripilor devine turbulent. Avionul pierde viteza ~i altitudine.

Man~a

Aceasta se deplaseaza in spate ~i in fata (pentru a pune in functiune profundoarele) ~i dintr-o parte in alta pentru a pune in functiune eleroanele.

Fuzelaj

Corpul avionului este com pus din carlinga ~i motor. Este aerodinamic, pentru a reduce rezistenta la inaintare cauzata de vant,

Pedalele directiei

Acestea controleaza directia ~i pun in functiune franele

avionului.

INTOARCERE (RASUCIRE) Eleronul stanq este user in jos, eleronul drept este usor in sus. Directia se rnuta spre dreapta, ceea ce impinge lateral botul avionului lntr-o intoarcere lina spre dreapta. Aceasta miscare laterals a botului este nurnita "rasucire".

_.

FLAPSURILE

end pasarile aterizeaza, ~i intind penele ~i i~i schimba forma aripilor. Pilotii fac acelasi lucru, rnicsorand sectiuni ale marginilor din fata ~i

din spate ale aripilor avioanelor, numite flapsuri ~i voleti, Acestea produc tractiune suplirnentara ~i ajuta avioanele mari sa aterizeze ?i sa decoleze

la viteze mid.

33

~TIATI cA ...

Cu cat un avion zboara mai sus, cu atat presiunea aerului scade. Schirnbarile de presiune in timp ce avionul urca sau coboara iti pot face urechile sa

.trosneasca", Oamenii foarte raciti pot sirnf blocari dureroase ale timpanelor.

Elice

Aceasta are lame rotative, construite ca aripile de avion, convertind puterea motorului in tractiune.

SUPRAFETELE DE CONTROL Eleroanele, profundoarele ~i directiile sunt operate de man~a ~i de pedalele directiei in carlinqa. Ele sunt folosite pentru a face avionul sa urce ~i sa coboare, sa se roteasca sau doar sa zboare drept ?i echilibrat, ca in imagine.

G~""t:J

CELE PATRU FORTE

Cand un avion este in zbor drept si echilibrat,

la 0 viteza de zbor constanta, cele patru forte sunt in echilibru. Aceasta insearnna ca portanta este egala ~i opusa greutatii, iar tractiunea este egala ~i opusa rezistentei la inaintare.

Tractiunea

Aflati mai multe in Aeroporturi Y

n 1"1>

lJ"I f1)

::i' ..... tu,

3

0.. tu ,..,

tu< lJ"I 1"1>

o ""0 ..... 1"1> "II> ..... 1"1>

3

o ..... o

2

PERSPECTIVA PILOTULUI

Avionul de lupta Spitfire a fost un important combatant ln luptele aeriene din eel de-al Doilea Razboi Mondial. Instrumentele ?i butoanele de comanda afisate In aceasta carlinqa a avionului Spitfire sunt

!!=5:;~~~foarte asemanatoare cu cele intalnite astazi In -

avioanele mici.

¥

• DIN CULISE •

Carlinga

C arlinga este centrul nervus al avionului. Este ticsita cu elemente de comanda, aparate si calculatoare. Unele carlingi Boeing 747 contin 971 de aparate si butoane de comanda. Orville Wright nu a avut nici unul dintre aceste dispozitive. El trebuia sa stea pe aripa inferioara a avionului ~i sa priveasca orizontul pentru a aprecia pozitia avionului in zbor. Pilotii pionieri navigau comparand caracteristicile de la sol cu cele de pe hartile lor. Pilotii din ziua de azi nici macar nu trebuie sa vada pamantul. Ei folosesc sisteme de navigatie conectate la sateliti, in timp ce pilotul automat, control at de calculator, conduce avionul mult mai precis decat ar putea vreodata un om. eel mai nou tablou de comanda contine televizor, radar si indicatoare multlfunctionale, care of era pilotilor informatiile necesare pentru a pilota avioanele in siguranta,

ACCELERATIE MANUALft.

Acest rnanunchi de manete opereaza cele opt motoare ale unui bombardier B-52.

SIMULATOARE DE ZBOR

icz: comerciale cu reacue sunt

foarte scumpe; de aceea, se folosesc anumite rnasini denumite simulatoare, pentru a antrena pilotii ?i pentru a exersa exercitii de urgenta. Aceste rnasinl sunt constru ite pentru a reproduce carlinga

unui avion de pasageri. Au toate aparatele ~i butoanele de cornanda ale acestuia. Pentru a face simulatoarele mai reale, pe ecran sunt proiectate imagini mobile ale cerului ~i pamantulu].

BOEING 747

Echipajul de zbor al unui avion de pasageri modern sta intr-o carlinga spatioasa, folosind calculatoare sofisticate ~i instrumente mari ?i usor de citit.

PANOU COMENZI PRIMARE DE ZBOR In avioanele moderne, toate instrumentele necesare pentru zbor "orb" sunt combinate lntr-un singur panou. Acesta a inlocuit panoul

cu aparate disparate de naviqatie, folosit In avioane ca Spitfire.

PANOUL DE NAVIGATIE

Acest panou arata pozitia avionului lntr-o imagine radar a pamantului de jos. Totodata, de-a lungul rutei aeriene, afiseaza viteza avionului, consumul combustibilului, timpul

?i dlstanta pana la urmatoarea pozltie.

RETELE DE LEGATURA Pentru a mentine fluenta traficului aerian, aeroporturile aglomerate, cum ar fi San Francisco International Airport, au nevoie de 0 retea de piste, cai de rulare ~i loturi de parcare,

ATERIZARE INSTRUMENTALA

Pe vreme nefavorabila. pilotii folosesc Sistemul de Aterizare lnstrurnentala pentru a ateriza In siguranta. De la punctul

de aterizare pe pista se transmit doua fascicule radio lnquste. Unul dintre ele se numeste traiectorie de aterizare, iar celalalt locator. Daca pilotii urrnaresc pozitia acestor doua fascicule printr-un instrument din carlinqa, ei se pot

apropia de pista ~i pot ateriza fara sa vada pista pana In ultimul moment.

¥

• DIN CULISE •

Aeroporturi

mele aeroporturi comerciale au fost construite in anti 920. De obicei, acestea erau amplasate pe 0 campie mare u iarba §i cateva cladiri mici, un hangar §i un far rotativ proiector, pentru a ajuta pilotii sa gaseasca aeroportul pe vreme rea. Aeroporturile actuale sunt orase in miniatura, inconjurate de o retea de cai de rulare §i piste cu lungimi de peste 4000 m. tel mai aglomerat aeroport din lume este O'Hare Airport din Chicago, unde peste 2000 de avioane aterizeaza §i decoleaza in fieeare zi. Un numar imens de pasageri si de bagaje tree prin aeroporturi, Cand pasagerii au inceput sa calatoreasca eu avionul, acestia erau cantariti impreuna eu bagajul! Personalul de la sol al aeroporturilor se ocupa de echipamentul neeesar pentru zborul in siguranta al avioanelor. Miscarea avioanelor in aeroport este reglata de controlorii de trafic aerian, care urmaresc si folosesc radarul pentru a monitoriza rutele de zbor ale avioanelor.

Avioane asteptand sa aterizeze

Un avion zboara In jurul unui radiofar In timp ce I~i asteapta randul la aterizare,

Semnal de baliza exterioars Arata ca avionul se afla la 8 km de aterizarea finals.

Radiofar de distanta medie Marcheaza punctul de mijloe al aterizarli.

Fascicul de ghidare prin radio

Arata ea avionul coboara spre pista In unghiul corect.

Faseieul de loealizare prin radio

Arata ea avionul este aliniat corespunzator cu pista.

Radiofar intern

In mod normal, In acest punct, aproape de aterizare, pilotii vild pista.

36

TURNUL DE CONTROL

Turnul de control otera 0 privire de ansamblu asupra aeroportului ~i

a orizontului Inconjurator,

Persona lui de aid controleaza rniscarea tuturor avioarielor de la sol ~i din spatiul aerian din jurul aeroportului.

ORA DE VARF

Personalul aeroportului lnconjoara acest Airbus de 375 de pasageri

la terminal. In doar 90 de minute, avionul trebuie descarcat, curatat, aprovizionat cu alimente ?i bauturi, alimentat cu combustibil ?i lncarcat cu pasageri noi.

Ma~ina pentru deseuri Indeparteaza deseurile din toaletele avionului.

f?TlA 11 cA. ... ~

In timpul decolarii ?i aterizarii, anvelopele

avioanelor mari prind viteza, Frecarea cu solulle lnfierbanta atat de tare, lncat acestea .pot lua foc. Pentru a evita acest lucru, anvelopele nu sunt umplute cu aer,

ci cu azot, care nu arde.

Ma~ina de curatat

Aceasta transports persoanele care vor face curatenie irnpreuna cu echipamentul lor si preia gunoiul zborului anterior.

Searl mobile

Asigura accesut la cabins al personalului de la sol.

T ra nsportor o banda transportoare duce bagajele intarziate ~i cu forme neobisnuite in cala avionului.

Ma~ina cu apa Umple rezervoarele de apa ale avionului.

Tractor ;;i carucioare Aduc bagajele pasagerilor la ;;i de la terminal.

Incarcatoare mari Aceste platforme se ridica pentru a inca rca recipiente grele.

Ma;;ina de aprovizionare Aprovizioneaza avionu I cu alimente ~i bauturi pentru perioada zborului.

Vehicul pentru transferul combustibilului Pornpeaza combustibil

de aviatie din rezervoare ingropate, catre rezervoarele avionului.

n c

3

OJ r+ (1)

~. N (1) OJ N OJ,

~. o ~.

Q. OJ I") OJ,

::> c

""0 o r+

< (1)

Q. (1) OJ

~.

Vl r+ OJ .-.J

• PARADA AERONAVELOR •

Dirijabilele

Primul dirijabil a fost un balon in forma de carnat, construit in 1852 de inginerul francez Henri Giffard, care si-a echipat noul sau aparat de zbor cu un mic motor cu aburi ~i cu 0 canna pentru directie, Acesta a zburat 27 km, dar nu a avut suficienta

putere pentru a zbura contra vantului. In 1900, contele german Ferdinand von Zeppelin a construit primul dirijabil rigid. Era mai lung deceit un teren de fotbal si avea un schelet usor, care continea baloane sau celule imense, umplute cu hidrogen, un gaz foarte inflamabilIntre 1910 ~i 1913, dirijabilele Zeppelin au transportat peste 30 000 pasageri in zboruri de agrement deasupra Germaniei. Ele au fost folosite si pentru a bombarda Londra in raiduri de noapte, in timpul Primului Razboi Mondial. Luxosul Graf Zeppelin, precum si Hindenburg, eel mai mare dirijabil, au transportat mii de pasageri peste Atlantic intre cele doua razboaie mondiale. in 1937, lumea

a fost socata cand Hindenburg a explodat. Era dirijabilelor

s-a incheiat tragic ~i brusc.

UN SF.a.R~IT DRAMATIC

Hindenburg se apropia de stalpul de ancorare la Lakehurst, New Jersey. Deodata, in aer au izbucnit flacari ~i fum; dirijabilul explodase! Surprinzator, 62 dintre cele 97 de persoane de la bord au sea pat cu viata din dirijabilulin fli3cilri.

CALATORIE CU STIL

Gmf Zeppelin a fost eel mai de succes dirijabil din lume. Era actionat de cinci motoare ~i avea 0 vitezi3 maxima de 128 km pe ora.

Hoban

Grinzi ~i cercuri Scheletul dirijabilului era construit din 52 de cercuri legate de 28 de lonjeroane.

Baloane cu gaz ~aptesprezece baloane separate cu gaz contineau hidrogenul

necesar dirijabilului. _,..........",

Stabilizator vertical

Aid era u montate

carmele folosite pentru

a directions dirijabilul, Deriva inferioara continea ~i 0 statie de directie pentru situatii de urgenta.

Stabilizator orizontal

Aid era u montate profundoarele folosite pentru a comanda dirijabilul in timpul urcarii sau coborarii,

-I

Gondola motorului

38

Cabine de dormit

Salli/sufragerie

Camera

radioului Camera har1;ilor

GONDOLA DE PASAGERI

Toalete

Lavabouri

Intrare

Cabina principala sau gondola dirijabilului Grof Zeppelin ada postea cabinele de comanda ~i zona pasagerilor. Erau zece cabine pentru pasaqeri, fiecare cu doua paturi ?i 0 fereastra mare, bili

?i 0 combinatie de sala ?i sufragerie. Echipajul de 40 de persoane se aflarin fuzelajul principal. In 1920, 0 caliltorie Cabina de cu un dirijabil luxos peste Atlantic costa

comanda cat 0 casa. .

inveli~ul dirijabilului Pentru a reduce la minim greutatea, cadrul din metal usor a fost acoperit cu panza colorate.

R-34 in 1919, este primul dirijabil care a traversat Atlanticul de Nord.

Norge

in 1926, exploratorii Nobile ~i Amundsen au fost la Polul Nord cu acest dirijabil.

Boeing 747-400

Poate transporta de 19 ori mai multi pasageri dedit Graf Zeppelin.

Santos-Dumont Brazilianul Alberto Santos-Dumont a Inconjurat Turnul Eiffel cu dirijabilul siiu In 1901.

t t

PE APA ~I IN AER Pan American

Airways si-a denumit hidroavioanele Clipper, dupa corabiile rapide care au traversat oceanele lumii cu

un secol in urma.

• PARADA AERONAVELOR •

Hidroavioanele

nii 1930 au fost era hidroavioanelor. Oamenii le-au considerat

o metoda sigura de a travers a intinderile de apa, intr-o perioada in care motoarele avioanelor erau considerate ca nefiind

de incredere. Hidroavioanele luxoase, proiectate pentru a concura cu transatlanticele, i-au introdus pe oamenii din lumea intreaga in realitatea exotica a zborurilor de cursa lunga intre continente. Multe companii aeriene erau acum capabile sa i~i extinda serviciile dincolo de Europa ~i America de Nord. Hidroavioanele Pan American Clipper of ere au primele servicii pentru pasageri deasupra Atlanticului ~i Pacificului. Boeing 314 Clipper a fost eel mai mare avion al vremii. Putea transporta 74 de pasageri, un echipaj de 8 persoane si avea 40 de compartimente pentru dormit.

Unele hidroavioane erau folosite cu scopul de a patrula oceanele in

cautare de submarine, in timpul celui de-al Doilea Razboi

Mondial. Insa, odata cu razboiul, era maretelor hidroavioane a luat sfarsit, Aeronavele

terestre s-au imbunatatit, fiind construite aerodromuri in toata lumea.

Odihna ~i dna

La ora mesei, holul devenea restaurant, unde chelnerii serveau cina.

Motoare Motoare duble Wright, 600 cai putere.

Operatori radio

Culoarul aripilor Inginerul putea merge de-a lungul culoarului pentru a face reparatii minore in timpul zborului.

CONFORTUL PASAGERILOR Uriasul Boeing 314 avea

4 motoare masive ~i putea calatori cu 0 viteza de 280 km pe ora. De asemenea, putea

zbura 5600 km fara a se realimenta cu combustibil.

Ancora

Atunci cand platforma de ancorare nu era disponibila, se folosea ancora unei arnbarcatiuni.

Flotoare de sprijin

Aceste stabilizatoare echilibrau avionul pe apa ~i erau folosite pentru pastrarea combustibilului.

Felurile de mancare erau pregatite la bord. in avioanele de pasageri moderne, rnancarea este relncalzita.

UN E~EC AVIATIC

Acest hidroavion italian, un Caproni Noviplano cu 9 aripi, a fost proiectat pentru a transporta 100 de pasageri. S-a prabusit, insa, in timpul primului test aviatic, in anul 1921.

40

TIPURI DE HIDROAVIOANE

CALATORII GLOBALE

Hidroavioanele erau folosite pentru primele servicii ale companiilor aeriene transoceanice, La mijlocul anilor '30, Compania Pan American Airways a dat startul hidroavioanelor cu raza mare de actiune, cand modelele Commodor ~i 5-42 zburau Tn sudul Oceanului

Pacific. in 1938, modelele 5-23 asigurau servicii de transport Tntre Anglia ?i Australia. In 1939, un Boeing 314a pus bazele primei linii aeriene transatlantice functionale, Hidroavioanele Catalina erau folosite ln timpul celui de-a I Doilea Razboi Mondial

Avion amfibiu Are tren de aterizare escamotabil ~i functloneaza de pe pamant sau apa,

~~ry~~~~~~~ Cu fuzelaj flotor Functloneaza numai de pe apa ~i foloseste flotoare.

Shorts S.23 Empire

Model Catalina PBY consolidat

Hidroavion

Fuzelajul mare al hidroavionului are forma unei barci,

Model Commodore consolidat

w o .",

Hoi

Directie

Aceasta actiona pe principi u I carmel unui vas, pentru a conduce avionul cand mergea pe apa,

Cabi na de zi/noapte Paturile pliante

din cabina 0 transformau

In dormitor.

o INCARCATURA VALOROASA

Hidroavionul Martin Mars este folosit astazi pentru a combate incendiile din pad uri. Poate trece cu u~urinta peste apa aspirand 275 000 litri de

apa la bord In 30 de secunde.

Cabina de lux

Aceasta putea fi transformata tntr-un apartament nuptial pentru pasagerii proaspat casatoritl,

Ampenaj

Ampenajul cu trei stabilizatoare dadea hidroavionului un plus de stabilitate.

41

---~"------

Edgely EA 7 Optics are carlinga din sticla, fiind astfel un avion de recunoastere ideal.

PAZA AERIANA

Liniile de coasts din America sunt patrulate de avioane

de recunoastere special echipate, ca acest Falcon, un avion cu reactie foarte rapid.

• PARADA AERONAVELOR •

Utilizarea avioanelor

R0tti erau inventivi in privinta modului in care ~i utilizau noile masini zburatoare, in 1911, francezulHenri Pequet a initiat in India un serviciu aerian de posta Doua saptamani mai tarziu, in Franta, Italia ~i S.DA au fost infiintate servicii similare. in timpul Primului Razboi Mondial, 0 companie franceza a construit un biplan urias, care transporta un spital mobil. Acesta ateriza pe campurile de lupta, transportand doctori ~i asistente care efectuau operatii de urgenta in mijlocul haosului provocat de razboi, in

1924, Huff Daland Dusters a inceput stropirea culturilor agricole din avioane, in regiunile rurale din S.DA. Cand s-au construit minele

de aur in Noua Guinee, toate proviziile si materialele au fost aduse

de piloti aventurieri. Ei aterizau cu monoplane Junkers pe piste periculoase, taiate in jungla, Odata cu dezvoltarea industriei mondiale a avioanelor, numarul se:rviciilor efeetuate de avioane a crescut. Acum, acestea sunt folosite pentru combaterea incendiilor, adunarea cirezilor de vite, paza zonelor de coasts, avertizarea asupra prezentei rechinilor, distribuirea proviziilor pentru victimele inundatiilor, furtunilor ~i foametei, precum ~i pentru transportul marfurilor,

iN ZONELE RURALE Elicopterele sunt 0 alternativa eficienta a metodelor traditionale de adunare a cailor si vitelor.

UN ANIMAL DE POVARA AERIAN Gigantul Hercules este cel mai cunoscut avion de transport. U~a enorma

din spate faciliteaza inca rca rea ?i descarcarea marfurilor, De asemenea, poate fi deschisa ?i in timpul zborului, daca trebuie aruncate provizii ~ cu parasuta, Acest Hercules distribuie alimente unei comunltati din Africa.

42

DOCTORII ZBURATORI

o ", ,..., ", VI ",

0'

o VI ",

"'" .-+

",

3

o c._ ",

c

The Royal Flying Doctor Service are In grija familiile care locuiesc In zonele

aride ale stepei australiene. Primul doctor de acest fel a ajuns aici cu un biplan de Havilland, lent, cu carlinga deschisa. Astazi, serviciul utilizeaza avioanele de pasageri Beech Kingair, cu doua motoare, care zboara cu 442 km pe ora. Doctorii

~i asistentele sunt pregatiti zi ~i noapte pentru apeluri de urgenta. Teritoriul lor acopera 5 milioane km2, dar pot ajunge in oricare zona in doua ore. Fiecare eras

sau qospodarie izolata are un ernitator radio pentru a apela sediile doctorilor. In 1928, cane

a fost initiat acest serviciu, emitatoarele functionau pe baza unor generatoare de curent cu pedale, ca in imaginea alaturata.

3

QJ<

~

~ ::::!.

o

......

. "

Carlinga

(sau punte de decolare)

Botul coborat cu 5 grade imbun1itate~te vizibilitatea echipajului _pen~u rulare pe pista ~i decolare.

COBORAREA BOTULUI Concorde are un bot special, care poate fi coborat pentru a mari vizibilitatea pilotului.

Botul coborat cu 121/2 grade imbunatate~te vizibilitatea echipajului la aterizare.

AVION SPION SUPERSONIC Avionul de recunoastere

Lockheed's SR-71 Blackbird zboara

la indicatorul Mach 3,2 ~i la 24384 m altitudine. Poate fotografia 258990 km2 din suprafata Pamantului intr-o ora.

• PARADA AERONAVELOR •

Concorde ~i

zborul supersonic

A

In 1960, Marea Britanie ~i Franta si-au unit fortele pentru a construi un

avion de pasageri supersonic. De asemenea, SUA au inceput cercetarile pentru construirea unui astfel de avion, dar au abandonat proiectul rand s-a ajuns la costuri enorme. In 1969, Concorde, primul avion supersonic de pasageri, a efectuat primul zbor. Flota de 14 aero nave Concorde si-a inceput activitatea cu British Airways ~i Air France in 1976. Pana atunci, Uniunea Sovietica construise deja un avion supersonic de linie numit Tu-114. S-a prabusit in mod tragic la un spectacol aviatic si nu a mai efectuat zboruri civile. Concorde nu a avut un succes comercial. Operarea liniei aeriene era scumpa, avionul putea transporta doar 100 de pasageri ~i era interzis in multe orase din cauza bangului sonic pe care

il producea. Cu toate acestea este, rara indoiala, un triumf tehnologic, Zburand cu 0 viteza de doua ori mai mare dedit viteza sunetului, Concorde ajunge de la New York la Londra in trei ore ~i jumatate,

44

Controlul caldurii

lnvelisul din aliaj de aluminiu alb ajutilla evitarea supraincillzirii

in timpul zborului. De asemenea, Concorde a fost conceput pentru a nu depa~i in zbor indicatorul Mach 2,1.

TUNELE AERODINAMICE

Avioanele sunt testate In tunele aerodinamice, Tn care se imita curentii de aer pe care Ii vor lntalnl Tn zbor. Acest model este colorat cu vopsea fluorescenta,

care va indica zonele cu probleme ~i curentii de aero

I

$ §"

.---*

•• I

Boeing 747 Mach 0.84

BAC/Sud Aviation Concorde Mach 2.1

Lockheed SR-71 Mach 3.2

Bell X-1 Mach 1.45

FORME DE ARIPI SUPERSONICE

P roiectantii de aeronave cauta mereu noi forme de aripi pentru a mari viteza avioanelor supersonice.

Motoare

Cele patru motoare turboreactoare Rolls Royce Olympus amplasate sub aripi dau 68945 kg forta.

Elevoane

Se combina pentru a indeplini atat functiile profundoarelor, cat ~i a Ie eleroanelor.

Rezervoare de combustibil

Concorde are 0 raza de actiune de peste 4 888 km. Cantitatea enorrna de combustibil, de 12870 litri, este pornpata automat din rezervoarele principale in cele secundare, in fata ~i in spate Ie aripilor. Astfel, Concorde i~i pastreaza echilibrul

in zbor, in timp ce consurna combustibilul.

n o :::J ,.,

o

0..

r1> ......,

,., r1> r1>

VI ..-+ r1>

VI ,.,

c::

3

'0 Q.l(

o '0 r1>

mentionate toate aeronavele ii:l

de mai sus. Aici sunt comparate ~ forma ~i viteza lor diferita,

North American X-15 Mach 6.7

NASA Naveta spatiala Mach 25.0

FORMA VITEZEI

In aceasta carte sunt

3

o c.. r1>

c:: c::

Forma aripii

Forma curbata a aripii duble delta este eficlenta la viteze mari ~i aslqura portanta suficienta, astfel incat Concorde sa poata ateriza la doar 283 km pe ora.

Aripa delta

Mirage 111 AO, 1956

Ari pa orientate in fa!a Grumman X-29A, 1984

45

-----------~~----------

• PARADA AERONAVELOR •

Aeronavele militare

RVzboaiele au accelerat dezvoltarea aeronavelor. La inceputul Prirnului Razboi Mondial, cele mai multe dintre avioane nu depaseau distante de 161 km, iar viteza maxima era de aprox. 100 km pe ora. Primele avioane militare erau folosite doar pentru observarea aeriana a activitatii inamicilor, insa curand au fost adaptate si pentru lupta. Pana la razboiului, bombardierele puteau zbura pe distante de cca 3220 km si ajungeau la viteze de 241 km pe ora. A vioanele celebre ale celui de-al Doilea Razboi Mondial au fost avioanele de lupta Spitfire, Mustang si Messerschmitt 109 cu motor cu piston, bombardierele Flying Fortress si Lancaster. Au fost introduse si avioanele cu motoare racheta ~i cele

de lupta cu reactie, iar prima batalie aeriana dusa in intregimc de avioane cu reactie a avut loc in timpul Razboiului Coreean dintre 1950 ~i 1953. Avioanele militare de astazi sunt controlate prin computere integrate la bord si pot zbura cu viteze supersonice.

RACHETE AER - AER

Pilotii de lupta moderni nici macar nu au nevoie sa vada inamicul. Ei pot d istruge aeronavele cu rachete mortale, ghidate prin dispozitive electron ice sau cu radiatii infrarosii.

Ajutaje de reactie

Ajutajele de reactie mari ~i plate

reduc ~i Impra~tie emisiile pentru a face avionul mai putin vizibil pentru rachetele cu infraro~ii In timpul noptii.

NEDETECTABIL

Avionul de lupta invizibil Lockheed's F-117 A este conceput pentru

a rarnane imperceptibil pe ecranele radar inamice. Majoritatea avioanelor sunt rotunde, dar suprafetele acestui avion sunt fatetate (ca un diamant) ?i slefuite pentru a devia ?i dispersa semnalele radar.

IE~IRE LA TIMP

Pilotul este catapultat cu ajutorul unui scaun actionat de racheta, In cazul in care bombardierul sau explodeaza. Dupa cateva momente, se deschide o parasuta care II aduce In siquranta la sol.

Fokker E.l Eindecker - Germania, 1915

Putea zbura cu 128 km pe ora ~i a fost primul avion de lupta echipat cu 0 mitraliera ce functiona prin pasul elicei.

Spad Xll - Franta, 1917 Acest biplan bombardier mare

a fost pilotat de aviatori francezi, americani ~i britanici. Putea zbura cu 208 km pe ora.

Handley Page 0/400 - Marea Britanie, 1917

Acest bombardier gigant putea transporta 0 incarcatura de bombe de 906 kg ~i zbura cu 128 km pe ora.

Supermarine Spitfire - Marea Britanie, 1938

In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial s-au construit peste 20000 de asemenea avioane, care aveau viteza de 576 km pe ora.

46

Coada in forma de V

Coada in forma de V inlocuieste cozile de avian obisnuite, verticale ?i orizontale. Este inclinata In spate pentru a devia sau a anihila radarul lnarnic si senzorii cu raze lnfrarosil.

Bombe inteligente

Doua bombe inteligente, ghidate prin laser, sunt transportate In interiorul fuzelajului.

Gloster Meteor - Marea Britanie, 1943 Era actionat de doua motoare ?i

a fast primul avion de lupta cu reactie britanic. Putea zbura cu

969 km pe ora.

AVIOANELE JUMP JET

sc: model McDonnell Douglas AV-8B, 0

versiune a avionului de vanatoare britanic Harrier jump jet, este utilizat de Corpullnfanteriei Marine a S.U.A. Poarta numele de avion V/STOL (Vertical/Short Take Off and Landing - Decolare ~i Aterizare Vertlcala/Scurtal, deoarece poate plana, ateriza ~i decola ca un elicopter. Cand zboara normal, emisiile motorului sau ta~nesc pe orizontala in spate, ca la un avion de lupta obisnuit, Ajutajele de reactie elibereaza emisiile pe verticala in jos, pentru aterizare sau decolare. Modelul Harrier ruleaza mai intai scurt, daca are o Incarcatura grea, pentru a reusi sa "sara" in aero

VEDERE PE ECRAN Cand pilotli sunt anqajati in lupta, ei trebuie sa alba posibilitatea sa priveasca in jur si sa reactioneze rapid. lnformatiile importante ale aparatelor de bord sunt afisate pe viziera ca?tii sale speciale, ceea ce inseamna di pilotul nu trebuie sa se uite in jos la tabloul de bordo

Carlinga

Marginile dintate din jurul carlingii deviaza radarul inamic.

Senzor cu raze lnfrarosii Un qratar acopera senzorii cu raze infrarosii pentru F-117A ~i deviaza radarul.

Tuburi fatetate

Acestea furnizeaza pilotului informatii despre viteza

vantului ?i altitudine.

Orificii motor

Prizele de aer ale motorului au gratar pentru a devia radarul inamic .

Boeing B-52 Stratofortress - S.U.A.,1952 Acest bombardier gigant era actionat

de opt motoare ~i a zburat pe 0 distanta record de 20034 km. Putea zbura

cu 960 km pe ora.

McDonnell Douglas F/A 18C Hornet, S.U.A .• 1978

Este utilizat ~i de Australia, Canada, Spania ?i Kuweit. Poate zbura cu 2124 km pe ora.

Panavia Tornado - Germania. Marea Britanie ~i Italia, 1974

Acest avion de lupta are aripi cu geometrie variabila, Poate zbura cu 2333 km pe ora.

47

• PARADA AERONAVELOR •

Portavioanele

Un slep pentru carbuni a fost primul si, probabil, eel mai neverosimil portavion. El remorca baloane de observare in timpul Razboiului Civil. in 1910, pilotul american Eugene

Ely a zburat cu biplanul sau Curtiss de pe 0 platforma situata pe crucisatorul USS Birmingham. Primul portavion adevarat a fost construit de britanici in Primul Razboi Mondial. Pun tea ingusta de decolare era periculoasa §i pilotii nu ave au voie sa aterizeze. Ei erau nevoiti sa aterizeze in mare. Portavioanele s-au perfectionat, iar

in al Doilea Razboi Mondial au inlocuit cuirasatele, devenind cele mai importante nave de razboi, Bombardierele de pe portavioanele japoneze au efectuat un atac devastator la Pearl Harbor in 1941.

in cele mai importante batalii din Oceanul Pacific au fost implicate avioane transportate de portavioane. Astazi, portavioanele actionate nuclear sunt cele mai putemice vase din lume.

LANSARE

Un mecanism de blocare a catapultei de lansare lrnpiedica avionul sa alunece inainte, chiar daca este parnit, pana in mamentul activarii catapultei,

Pista catapults

UN AERODROM PLUTITOR

Acest portavion are patru catapulte ~i 0 punte de decolare. La controlul initial de zbor, operatiunile de

zbor sunt controlate de un of iter numit .. ~eful aerului". Capitanul portavionului conduce nava de pe puntea de naviqatie,

48

NUMAR.ATOARE INVERSA

Avionul este In pozitie de lansare pe portavion. Echipajul de catapultare, cu veste verzi, este pe pozitii, Oflterul catapultei L,tragatorul"), cu vesta qalbena, da semnalul de lansare a avionului.

PROCEDURA DE ATERIZARE

Pilotii de pe portavion zboara In cercuri largi de 8 krn, la Inaltimi diferite, In timp

~ ce urrnaresc atent portavionul, C ~ asteptand sa aterizeze. Cand C ~ ultimele aeronave sunt gata

~ de lansare, pilotii lncep, pe

~ -::::; rand. procedura

(' ,_.- ~ de apropiere. (~ /./ Eibl~i ,calculeaza

, co ora rea pentru ateriza In momentul

In care puntea este Iibera,

Deflector de emisii

Peretii retractabili de otel deviaza emisiile matarului de pe punte.

14 avioane Tomcat

Comenzi primare de zbor Comandantul aeronavei ?i echipajul sau comanda operatiunile de zbor din turnul de cornanda,

Comanda puntii de zbor

14 avioane Intruder

4 avioane Prowler

22 avioane Hornet

AVIOANE ALE USS AMERICA

U 55 America este un portavion non-nuclear de atac. EI transports 70 de avioane (prezentate aici), Cand aceste aeronave sunt lansate sau aterizeaza, zgomotul este asurzitor ~i toate persoanele de pe punte trebuie sa poarte ca~ti antifonice. Membrii echipajului trebuie sa se coordoneze precis: ei lanseaza

6 avioane Viking doua avioane odata ~i manevreaza aterizarea unuia la fiecare 37 _-.....",_-----

de secunde. Cand esti lansat dintr-o catapults este ca ~i cum ai

fi aruncat In sus de cea mai puternica prastie din lume. Avionul este aruncat de pe lee cu 322 km pe ora. Cand aterizeaza, pilotii urrnaresc 0 punte inclinata ~i 0 mica pista de aterizare, de 227 m. terestre sunt de 12 ori mai lungi decat aceasta,

6 avioane Sea King

Radiolocator de su

here

Elevator nr. 4

Patru elevatoare transports aeronavele intre puntea de zbor si hangarul de mai jos.

Cabluri de oprire

Ofiter responsabil cu semnalul de aterizare Acesta ajuta la ghidarea pilotilor pentru aterizare.

Aterizare

Un dirlig montat sub coada prinde unul dintre cablurile de oprire ?i avionul i?i reduce viteza de la 240 km pe ora pana la oprire totals, in doar 100 m.

Retea de siguranta

Sistem optic de aterizare Seturile de lumini rosii, verzi

?i galbene avertizeaza pilotii dad se afla prea sus sau prea jos pentru aterizare, in timp ce se apropie de portavion.

Portavionul usor HM5 Invincible are 0 platforms ridicata,

I

Portavionul de atac U55 Nimitz transports 85 de aeronave

Portavionul de asalt amfibiu U55 IwoJimo

49

n c

3

Q.1 ...... (1)

""

N'

(1) Q.1 N Q.1c

"0 o "!:t.

"0 (1)

c :::>

"0 o ;:+

Q.1 < o :::>

.",

Goddard (S.U.A.), 1926 Prima racheta propulsata cu combustibil a parcurs cu succes 56 m.

racheta militara care

a ajuns la altitudinea de 85 km.

Sputnik I (Rusia), 1957 Primul satelit care a ajuns

pe orbita, Avea la bord un emitator radio.

Telescopul Hubble (S.U.A.), 1990 Telescopul spatial a fost lansat pe orbits.

Gagarin (Rusia), 1961

Primul om in spatlu, Nava sa se numea Vostok 1.

din lurne a fost lansata cu succes in spatiu.

Viking (S.U.A.), 1976 Viking I ~i "a u aterizat pe Marte ~i nu au descoperit nici un semn de viata.

Skylab (S.U.A.), 1973 Oamenii au putut trai in spatiu timp de cateva saptamani.

Armstrong (S.U.A.), 1969 Neil Armstrong a fost primul om care a pus piciorul pe Luna.

• PARADA AERONAVELOR •

Navele spatiale

Spatiul este un teritoriu necunoscut, dar plin de provocari. Inca din sec. XIII, cand chinezii au folosit pentru prima oara puterea rachetelor, oamenii au inceput treptat sa faca posibila calatoria in spatiu, prin cunoastcre si tehnologie. In 1903, rusul Konstantin Tiolkovski a propus rachetele pe baza de combustibillichid pentru

a calatori in spatiu. In 1926, americanul Robert Goddard a lansat cu succes prima racheta pe baza de combustibillichid. Patruzeci ~i trei de ani mai tarziu, a zburat Apollo 11, care folosea cea mai mai mare racheta construita vreodata, I-a transportat pe Luna pe astronautii Neil Armstrong, Edwin "Buzz" Aldrin ~i Michael Collins, impreuna cu modulullunar Eagle. Milioane de oameni de pe intreg globul au ascultat vocea lui Armstrong, anuntand .un pas urias pentru omenirev.In 1981, Columbia, prima nava spatiala reutilizabila, a facut de 37 de ori inconjurul lumii. Nava se ridica de la sol ca 0 racheta, inconjoara Pamantul ca un satelit, apoi i~i foloseste aripile pentru a plana din nou in atmosfera si a ateriza.

LUCRUL IN SPATIU in 1994, in timpul unei misiuni cu 0 nava spatiala, astronautul Kathryn Thornton a facut reparatii la telescopul spatial Hubble.

50

BULETINUL METEOROLOGIC Aceasta imagine fara nori a Europei ~i Africii este compusa din mai multe fotografii. Ele au fost facute de aparate aflate

la bordul satelitilor meteorologici, care lnconjoara Pamantul in spatiu,

n c

3

ZBORUL NAVEl

Trei motoare de racheta ~i doua rachete de lansare, avand 0 putere I egala cu 140 de avioane cu reactie uriase, ridica nava de pe suportul de la sol ~i 0 propulseaza pe orbits cu 28 175 km pe ora.

La doua minute dupa lansare ~i dupa 45 km ~

in atmosfera, rachetele de lansare sunt I' /'

eli berate ~i parasutate lnapoi pe f

pamant.

La 112 km rezervorul principal de

700 de tone se desprinde ~i arde in intregime. Reintra in atmosfera Pamantului in timp ce nava se tndreapts spre orbita,

REVENIREA

Revenind de pe orbita, nava incetlneste pentru a intra din nou in atmosfera Pamantului. Planeaza

pentru aterizare ~i atinge parnantul cu 346 km

Fiecare racheta de lansare contine 907184 kg de praf de aluminiu care arde incontinuu timp de mai bine de 2 minute. Enorma caldura ~i presiune generate sunt expulzate prin duza rachetei ~i determine

lansarea navetei.

51

------~~----

• PARADA AERONAVELOR •

Zborurile de maine

Vi puteti imagina avioanele viitorului? Dare avioanele imense pentru pasageri vor fi ecbipate cu magazine, restaurante, cabine

~i spatiu pentru 1000 de pasageri? cat de repede vor putea calatori avioanele de maine? Avioanele supersonice precum Concorde sunt cele mai rapide avioane de pasageri din ziua de azi. Ele calatoresc la indicatorul Mach 2,1; pentru a depasi aceasta viteza, avioanele ar trebui sa zboare la aprox. 18288 m. Insa la aceasta altitudine, motoarele de avion pot deteriora stratul de ozon. A vioanele supersonice sunt costisitoare, ceea ce le face scumpe pentru pasageri, Avioanele construite pentru misiuni speciale, ca Bell/Boeing Tiltrotor (partial elicopter, partial avion) vor face, cu siguranta, parte din aviatia viitorului. Acest

avion poate zbura intre erase, poate ateriza in aeroporturi mici

sau pe acoperisul cladirilor, Insa care va fi zborul cu adevarat

uimitor al viitorului? Poate zborul cu un avion-nava spatiala?

ZBORUL VIITORULUI

Un avion tiltrotor decoleaza de la sol sau de pe un vertiport (aeroport vertical) de pe un acoperis din Hong Kong. Aceste avioane ale viitorului, cu 0 capacitate de 200 de pasageri, vor plana ca elicopterele, vor parcurge cat ai clipi distanta dintre erase cu 550 km pe ora ~i vor ajuta la reducerea aqlomeratiei de pe aeroporturile viitorului.

IN SUS ~I IN JOS

Acest avion cu doua etaje al viitorului va zbura cam cu aceeasi viteza ca un Boeing 747, insa va putea transporta peste 500 de pasageri.

VA VINE SA CREDEll?

Boeing a elaborat un avion supersonic al

sec. XXI. EI poate transporta aproape 300 de pasageri pe 0 distanta de 9600 km fara oprire, cu aceeasi viteza ca ?i Concorde de astazi,

ETAPELE DE ZBOR ALE UNUI TILTROTOR I~i foloseste rotoarele pentru a decola (sau ateriza) pe verticals, ea un elieopter.

I~i porneste rotoarele ~i tncepe sa se deplaseze lnainte.

Rotoarele functioneaza ca nlste motoare de propulsie norma le, iar aparatul zboara ca un avion.

c:::

VI

iU

!I)

~.

o 1:1) :::> I'D

n

~ .

...... o .... c:::

nr

....... 1:1)<

c.. I'D

r> I'D

I'D c.. I'D

ru VI ...... rue N

."

"

IMPREUNA PE MARTE

S.U.A ~i Rusia coopereaza In cadrul unui program de anverqurs, denumit .,Impreuna pe Marte". Spre sfarsltul anilor 1990, rachete americane si rusesti aveau sa lanseze 0 serie de roboti spatiali care au zburat pe orbita, au aterizat si au explorat suprafata Planetei Rosii. [ntr-un alt program, denumit "Foe ~i qheata", cele doua natiuni vor explora Soarele ?i planeta Pluto.

o imagine complcta

Este dificil sa-ti fad a imagine completa asupra unui avian cand este la sol sau cand zboara zgomotos deasupra capului. Aceste pagini prezinta 0 imagine din trei perspective pentru 12 dintre avioanele ale carer imagini au fost prezentate pana acum.

WRIGHT FLYER,1903

Un biplan, un singur motor cu piston. Viteza max.: aprox. 48 km pe ora. Anvergura aripilor: 12,3 m.

GRAF ZEPPELIN

Un dirijabil, cinci motoare cu piston. Viteza max.: 128 km pe ora. Lungime: 236 m.

5UPERMARINE 5.5

Un hidroavion monoplan, un singur motor cu piston. Viteza max.: 454 km pe ora.

Anvergura aripilor: 8,4 m.

o vedere din trei pozitii este un desen aviatic standard, care va permite sa analizati si sa identificati datele vitale ale avionului: forma; numarul, tipul ~i pozitia motoarelor; anvergura aripilor.

Un avion de lupta monoplan, un singur motor cu piston. Viteza max.: 656 km pe ora.

Anvergura aripilor: 11 m.

BOEING 314 CLIPPER

Un hidroavion monoplan, patru motoare cu piston. Viteza max.: 309 km pe ora.

Anvergura aripilor: 43 m.

BELL X-1 Un monoplan experimental, un singur motor racheta, Viteza max.: Mach 1,45, 1531 km pe ora.

Anvergura aripilor: 8,5 m.

54

Un monoplan de transport, 4 motoare turbopropulsoare. Viteza max.: 618 km pe ora. Anvergura aripilor: 40,4 m.

BELL JETRANGER

Un elicopter, un motor turboreactor Viteza max.: 214 km pe ora. Anvergura aripilor: 10 m.

GOSSAMER CONDOR

Un monoplan experimental, user, actionat de om. Viteza max.: aprox. 16 km pe ora.

Anvergura aripilor: 29 m.

AIRBUS A-320

Un avion de pasageri cu reactie, lat, 2 motoare turboreactoare.

Viteza max.: 896 km pe ora. Anvergura aripilor: 34 m.

BAC-AEROSPATIALE CONCORDE

Un avion supersonic cu reactie, de pasageri, 4 motoare turboreactoare.

Viteza max.: Mach 2,1 - 2226 km pe ora.

Anvergura aripilor: 25,6 m.

LOCKHEED F-117 NIGHTHAWK Avion de lupta de tip invizibil,

2 motoare cu reactie,

Viteza max.: 1034 km pe ora.

Anvergura aripilor: 13 m.

55

A

actionare cu racheta, 24, 30,

46,50,51

Ader, C., 20, 21 aeroporturi, 36-37 aeronava tiltrotor, 52-53 aeronave militare, 29, 30,

34-35,43,46-49 albatrosi, 9, II Alcock, J., 27 Aldrin, E., 24, 50

al Doilea Razboi Mondial, 19,

30,34,40,41,46,48 altitudine, 27, 45, 52 ampenaje, 32, 41, 46 aparate de zbor mai usoare

decat aerul, 6

aripi

de avion, 7, 32-3, 45, 54, 55 de animal, 6, 7, 8-9, 10-11, 12, 13

Armstrong, N., 24, 50 aselenizare, 24, 50 autogir,42

aviatori (vezi pionieri] avioane, 6, 7, 20-37, 40-49,

52,55

avioane cu reactie, 25, 30, 43,

46

avioane spion, 44

avioane de transport, 42, 43 avioane Spitfire, 30, 34, 35,

46, 54

avion de pasageri, 25, 36, 39, 40,41,44,45

avion de razboi, 16, 19, 30, 38,40,41,43,46,48 avion de recunoastere, 16, 42,46,48

B

bang sonic, 31, 44 baloane, 6, 18-19, 24, 48 baloane cu gaz, 6, 18-19 baraje de baloane, 19 bariera sunetului, 30-31 Batten, J., 25, 27

batai de aripi, 13 Belerofon, 14-15 biplane, 21, 43, 48, 54 Bleriot, L., 24, 26

blocare,32 Bonny, L., 25 Brown, A., 27

C

cadre, 6, 7

carlingi, 34, 35, 42, 56 carmerdirectii, 22, 32, 33, 38,

41, 42, 57 Cayley, G., 16,24 Cierva, J. de la, 42 Cochran, J., 25

eircuri aviatice, 29, 56 Collins, M., 50

coloane termice, II, 16,57 eombaterea ineendiilor, 41, 42 competitie cu piloni, 28, 29 competitii, 28, 29

eomputere, 31, 34, 35, 46 Coneorde, 30, 44, 46, 52, 55 condori, 9, 11

controlul traficului aerian, 36 Cornu, P., 42

Cupa Gordon Bennet, 28 curenti ascendenti, 11 curenti de aer, 17

curenti puternici de altitudine, 27 Curtiss, G., 28

o

da Vinci, L., 21, 42 debitul aerului, 8, 9, 11 Dedal, 14, 15

de Temple, F., 20 dirijabile, 38, 39, 54 Doolittle, J., 28, 29

E-F

Earhart, A., 25, 27 echipaj aviatic, 39, 44 eleroane, 32, 33

dice, 22, 23, 33, 43 elicoptere, 42 flapsuri/voleti aripi, 33 fluturi, 13

.Foc ~i gheata", 53 forte, 32, 33, 47

fratii Montgolfier, 18, 24

fratii Wright, 16,22,23,24,28, 34, 54

furtuni,46

Index

G

Gagarin, I., 24, 50 Garuda, 14

ga~te, 6

Giffard, H., 21, 39 greutate, 32, 33

H-J

Hargrave, L., 17

Henson, W., 20 hidroavioane, 25, 40, 41, 43 hidroavioane arnfibiu, 41 Hinkler, B., 27

lear, 14, 15

insecte, 12-13

instrumente, 34, 35, 46

Isis, Regina, 15

jmpreuna pe Marte", 53 indinare, 32

jump jet, 47

K-l

Kingsford-Smith, c., 26 Langley, Dr S., 20 lastuni,9

lebede, 6, 7

legende ~i mituri, 14, 15 Iibelule, 12, 13

lilieci, 12, 13

Lilienthal, 0., 16 Lindbergh, c., 26, 27

linii aeriene, 27, 41,42,44

M

Maxim, H., 20, 21 macalendri, 8, 9

mituri ~i Iegende, 14-15 monoplane, 43, 48, 54, 55 motoare, 20, 21, 22, 23, 38,45 motoare cu aburi, 20, 21 motoare pe benzina, 20, 2 I, 22,

23

muschi, 6, 8, 9, 12 muste, 12, 13

N-O

nava spatiala, 50, 51 nave, 48, 49

navigatie prin satelit, 34, 45 numarul lui Mach, 31 oceane, 11

p

pasari, 6-9,11,12

Pegas, 14-15

pene, 8-9

Pequet, H., 42

pesti zburatori, 11

piloti autornati, 34

piloti de tncercare, 31 pionieri, 6, 16, 18, 20, 31, 38,

42, 50

planoare, 6,16-17,22 portanta, 6, 7, 32, 33, 47 portavioane, 48-49

Post, W., 27

posta aeriana, 27, 42

premiere celebre, 19, 24-27, 50 presiunea aerului, 6, 30-31, 33 Primul Razboi Mondial, 38, 42,

46,48

profundoare, 23, 32, 33 pterodactili, 12, 13

Q-R

Quetzalcoatlus, 12, 13 Quimby, H., 25

radar, 34, 35, 36, 46 radio navigatie, 45 raze X, 44

Razboiul Civil 48 Razboiul Coreean, 46 randunele, II recorduri, 19, 24-27 regula ariei, 30

rezistenta la inaintare, 32, 33 Rodgers, c., 26

rotire,32

rotoare, 42, 53

Royal Flying Doctor Service, 43

S

salvare pe mare, 42 Santos-Dumont, A., 39 sapan, 10, 11

sateliti, 50, 51

scaune de catapultare, 46 Schneider Trophy, 28-29 senzori eu raze infrarosii 47 Sikorsky, Igor 42 simulatoare, 31, 35

Sistem de Aterizare

Instrumentals, 36

Imagini

(t~top, b-bottom, leleft, r-right, o-center. Pefront. C~cover, Beback, Bg-sbackground)

Air Portraits, 4Btr. AKG, Berlin, GcI. IBbl. Auckland Museum,

16br. Auscape, Btr (H. EI J. Beste), IOhl, l ltr, 63bcr (J.P, Ferrero), Austral International, 20tl, 2 It, 42c, 62tcl IL'lllustration/Sygma},

24tr (Rex Features Ltd), 48bl (p. Schofield/Shooting Star.) Australian Geographic, 19b1 (P. Smith]. Australian Picture Library, 56tc, 42b (ACME/ Bettmann), 22br, 62bcl (Bettmann), 17tr (B, Desestres/Agence Vandystadt), 33bl (G. Hall), 29br, 30bl IUPI/BertmannJ. The Boeing Company, 35ti, 5Btr, 5Bbl. Check Six, 31 br, 33br (M. Fizer), 341r, SOc, 54tr (G. Hall), 43tr (R. Neville), 48cr [J. Towers}. CSIRO, Division of Plant Industry, i zbr. Budd Davisson, 28tl. Chris Elfes, 16/17e. FAA Oceanic Programme, 45cr. Enrico Ferorelli, 15bl. Werner Forman Archive, 14t1, szn (Denpasar Museum). The Granger Collection, 14bl, istr, 15br, 25cr, 26tl. Terry Gwynn-Jones, zu, 23ti, 25br, 26tr, 40tr, 4411, 44c, 49tl (Royal Flying Doctor Service). The Image Bank, 36c

fr. Bieber), 36tr (S. Proehl), Image Select, 21 cr (Ann Ronan Picture

sisteme de navigate, 34, 35, 45 Smith, C. Kingsford., 26

Smith, R. ~i K" 26

spatiu 24, 27, 50, 51

spectacole aviatice, 29

stropire culturi agricole, 42

T-V

tractiune, 32, 33 transportoare actionate

nudear,50

Trofeul Bendix 28, 29 Trofeul Schneider 28, 29 Trofeul Thompson 28, 29 tunele aerodinamice, 44 turnuri de control, 36 Turner, R., 28

tantari, 12, 13

Ulm, c., 26

unghi de atac, 32 V-2,52

viitor, 52, 53 Visnu, 14

viteza sunetului, 24, 30-31 viteza

de aeronava, 24, 28,44,47, 54-55

de pasare/Insecta, 8, 9, 13 vant, 8, 10, II, 19

vanturei, II

vrabii, 9

V/STOL,47

vulturi, 8, 11

vulturi plesuvi, 8

x-z

Yeager, C., 24, 30 zbor in cercuri, 36 zbor in formatie, 6

zbor mai greu decat aerul, 6, 7,

24,32,33

zbor planat, 10, 18 zbor subsonic 30,44

zbor supersonic, 30, 31, 44, 45,

46, 52, 53

zbor ultrasonic, 31 zboruri de agrement, 29 zei, 14, 15

Zeppelin, F, von, 38 zmeie, IS, 16, 17 zmeu-cutie, 17

Library). Imax Corporation, l Ibr. International Photo Library, 521. Lockheed, 50br. NASA, 56bl, 56bcl, 56br, 59cr. NHPA, 81 (G.!, Bernard), 12tl, Btr, 62cl (S, Dalton). North Wind Picture Archives, 15cr. Oxford Scientific Films, lOti (5. Osolinski). Picture Media, 52bl (R. Richards/ Liaison/Gamma). The Photo Library, Sydney, BcI (J. Burgess/SPL),

56tcr (J. Fitzgerald), 5711 (GEOSPACE/SPL), 63cr (D.N. Green], 27cr,

56tr (Hulton Deutsch), 35tr (J. King-Holmes/SPLJ, 46U [P. Poulides/

TSI), 56r, 56<, 56c1, 56-57c (SPL/NASA). Quadrant/Flight, 2Bbl, 29tr, 42t, 44c1, 44cr, 46cl, 46br, Robert Harding Picture Library, 56cr. Royal Aeronautical Society, 19c, 43cr. Phil Schofield, 41 br. The Science Museum, I7bl, 21 br, 3 I rr, 42ti (Science a Society Picture Library), Sextant Avionique, 53cr. Smithsonian Institution, 23r (IA42363CJ, 23br (IA4943), 25cl [*15-121991, 25tr (#89-923), 26/27c (09-763), 29cr 1193-5512), 30c (*77-11329J, 40bl (#72-7669). Topham Picture Source, 271r. TRH Pictures, JBtr (US Navy), ssu (NASA). Visions, 27ti (M. Greenberg).

llustratii

Christer Eriksson, 18/19c, 4B/49c. Alan Ewart, 34/35c. Greg Gillespte, 14/15c. Mike Gorman, nr. Terry Hadler, 2/3b, 5br, 54/55c, 54<, 55tr, 55br. Langdon G. Halls, 7br, 23b, 23tr, JO/J lc, 30br, J I bl, 3 I tr, 32/J3c, 32b, SO/SIc, sou, Sit, 51br, 52/53b, snr, GJtr. David Kirshner, 4tl, 4/5t, 4/5b, 6/7c, 6tI, 7cr, B/9<, 9r, 10/llc, Ilbe, 13c. Mike Lambie,

27br, 39r, 59t. Alex Lavroff, 5t, 52/53c, Kent Leech, 3B/39c, 391. Ulrich Lehmann, 43-46b, 441, 451, 45c, 45cr, 45/46b. Oliver Rennert, 36b, 37c. John Richards, scr, 20/2Ib, 24/25c, 28/29c, 63tcr. Trevor Ruth, I, 4bl, 12/13c, 22/2Jc, 2Jtr, 23bc, 58/59c, 591. Stephen Seymour, zu, 40/41c, 41ti, 41tr, 42/47c, 63br. Ray Sim, 26/27b. Steve Trevaskis, 6br, 7bl, 16U, 16bI, 17br, 17cr, 19br, icons. Ross Watton/Garden Studio, 57tr, 57<r, 62bl. Rod Westblade, 35c, 56t, GO, 61, endpapers.

Coperta

Air Portraits, BCti. Australian Picture Library, Bg (ZEFA). Langdon G. Halls, BCbr. David Kirshner, Fell. Ray Sim, FCbc. Smithsonian Institution, FCc (179-763). Steve Trevaskis, FCtr.

56

Cum reusesc avioanele sa se meniinii in aer?

Cum zboara pasiirile Jara sa batii din aripi?

De ce avioanele .invizibile"

nu sunt detectate de radarele ina mice ?

Z borul este 0 enciclopedie de referinta pentru copii. Detaliata, cu ilustratii bogate, fotografii relevante si descrieri surprinzator de vii,

antreneaza si incurajeaza cititorii sa descopere Am mai mult pe:

o parte a istoriei fascinante a aviatiei. c& www.litera.ro

Fiecare pagina este creata pentru a stimula imaginatia ~i a satisface curiozitatea.

ISBN 978-973-675-479-1

911~ ~ ~~ll~ll~ ~I ~ 11,111