P. 1
Aliment a Tie Inteligenta-Emil Radulescu

Aliment a Tie Inteligenta-Emil Radulescu

|Views: 74|Likes:
Published by catalin0303

More info:

Published by: catalin0303 on Mar 30, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/24/2015

pdf

text

original

În ultimele decenii, s-au observat diferenþe mari, în ceea ce
priveºte frecvenþa bolilor cardiovasculare, a osteoporozei ºi a mai
multor forme de cancer, între þãrile asiatice ºi marea majoritate a
þãrilor apusene, ceea ce i-a fãcut pe oameni sã cerceteze posibilele
cauze ale acestor deosebiri.
Un domeniu care a trezit un interes deosebit a fost acela al
alimentaþiei. De regulã, asiaticii consumã un regim semivege-
tarian sau vegetarian, mult mai sãrac în grãsimi ºi în colesterol
decât regimul populaþiilor din þãrile industrializate. Un alt as-
pect e faptul cã asiaticii consumã cantitãþi mari de produse din
soia, care, în mod virtual, nu existã în alimentaþia apuseanã. De
milenii, soia a constituit sursa majorã de proteine pentru popu-
laþiile din Asia. Sã fie soia motivul frecvenþei mai mici a bolilor
cardiovasculare, canceroase, degenerative ºi a osteoporozei din
þãrile asiatice?

Catapultatã pe rampa medicinei curative de studiul Honolulu,
iniþial, recomandarea ºi acceptarea favorabilã a fasolei soia au fost
atacate ºi zguduite cu putere. În timp ce unii o considerã ca
binecuvântarea timpurilor noastre, acum, când produsele animale
ºi-au dovedit nocivitatea, alþii continuã s-o supunã unor atacuri
necruþãtoare. În timp ce unii considerã soia un remediu universal,
alþii cred cã nu e bunã decât pentru hrana animalelor.
Printre altele, se afirmã cã soia conþine cantitãþi mari de toxine ºi de
substanþe naturale dãunãtoare, ca inhibitori de proteaze, lectine, acid
fitic, fitoestrogene ºi substanþe ce influenþeazã în mod negativ funcþia

Adevãrul despre soia

341

glandei tiroide. La un consum mai mare, acidul fitic din soia ar duce la
un deficit de substanþe minerale, în special fier, calciu ºi zinc.
Fitoestrogenele sunt considerate ca fiind cauza pubertãþii precoce,
care ar apãrea la copiii hrãniþi cu formule de soia pregãtite industrial.
De asemenea, s-a susþinut cã la copii fitoestrogenele ar produce
tulburãri de creºtere, deformãri articulare, tulburãri tiroidiene ºi
sterilitate.

Chiar ºi frecvenþa mai mare a unor forme de cancer pe continentul
asiatic s-a pus în legãturã cu consumul de soia.
Astfel de susþineri au produs îngrijorare în rândurile multor
consumatori de soia. Dar, înainte de examinarea lor, sã prezentãm
câteva date epidemiologice.
1. În Asia, unde populaþia consumã soia de mii de ani, se
întâlnesc mai puþine boli cardiovasculare ºi canceroase.
2. Chinezii, care se alimenteazã în mod tradiþional cu soia, nu
prezintã decât 10% din numãrul infarctelor care se întâlnesc în
Statele Unite.

3. Dupã adventiºtii vegetarieni, japonezii sunt populaþia cu cea
mai lungã duratã de viaþã.
4. Femeile japoneze fac într-o proporþie mai micã neoplasm
mamar decât cele americane sau cele din Europa de Apus. În
schimb, nepoatele lor emigrate în Statele Unite prezintã cancerul
de sân în aceeaºi proporþie cu femeile americane.
5. În sfârºit, nu existã nici un indiciu cã populaþiile care consumã
cantitãþile cele mai mari de soia – chinezii, japonezii ºi coreenii –
ar fi pe cale de dispariþie.
Epidemiologii au ajuns la concluzia cã folosirea zilnicã a
produselor din soia, asociatã cu alþi factori de stil de viaþã, are o
acþiune protectoare asupra sãnãtãþii.
Sã vedem deci ce se gãseºte în soia ºi ce acþiuni are ea.
Examinând, în lumina datelor ºtiinþei actuale, afirmaþiile difuzate
despre soia – nu fãrã un anumit scop –, vom constata cã sunt citate

Alimentaþie inteligentã

342

numeroase fapte din anumite lucrãri, scoase din context ºi
completate cu afirmaþii cu totul eronate, prezentate într-un mod
aparent plauzibil.

De exemplu, dr. Lon White a publicat un studiu în Journal of

the American College of Nutrition [2000, vol. 19 (numãrul 2), p.
242-255], din care reiese cã ingestia de tofu, douã sau mai multe
porþii sãptãmânal, accelereazã procesele de îmbãtrânire ale
creierului. Însã grupul de bãrbaþi studiat era cu doi ani mai în vârstã
decât grupul de control, iar printre cei studiaþi se gãseau mai mulþi
care avuseserã deja un accident vascular cerebral. De asemenea,
în grupul studiat, un numãr mai mare provenea din familii sãrace,
probabil cu un aport nutritiv deficitar în timpul vieþii intrauterine ºi
eventual în prima copilãrie, ceea ce ar fi putut contribui la o
dezvoltare cerebralã mai redusã. Nu se pot trage concluzii serioase
pe baza acestei singure lucrãri, privind influenþa produselor de soia
asupra creierului.

Dacã ar fi sã credem unele titluri ce apar în presa de bulevard,
ar trebui ca miliardele de locuitori din Asia sã sufere de retardare
mintalã, de deficite de substanþe minerale, sã prezinte tulburãri de
dezvoltare, sterilitate (aþi auzit aºa ceva despre chinezi?), sã prezinte
deformãri articulare ºi îmbãtrânire cerebralã precoce. Sãnãtatea
asiaticilor ºi premiile Nobel primite de ei în þãrile în care libertatea
ºi condiþiile materiale au permis cercetãri ºtiinþifice serioase dovedesc
tocmai contrariul.

Consumul regulat de soia a fost fãcut rãspunzãtor pentru diferite
tumori maligne, ce se întâlnesc mai frecvent în zona asiaticã. În
comparaþie cu restul populaþiei globului, asiaticii suferã mai frecvent
de cancer esofagian ºi cancer gastric ºi mult mai rar de cancere de
intestin gros, prostatã, sân ºi plãmâni.
Astãzi, se ºtie cã numãrul mare de neoplazii esofagiene ºi gastrice

nu se datoreazã produselor din soia, ci consumului crescut de sare,
precum ºi de carne ºi de peºte la saramurã sau pregãtit la grãtar.

Adevãrul despre soia

343

Riscul cancerului esofagian creºte o datã cu consumul de alcool,
ce se întâlneºte des în Asia, ºi al alimentelor ºi bãuturilor foarte
fierbinþi.

Cei care atrag atenþia asupra numãrului mai mare de cancere
esofagiene ºi gastrice din zona asiaticã trec sub tãcere faptul cã
acolo frecvenþa neoplaziilor de prostatã, de sân ºi de colon e mult
mai micã – de exemplu, în Japonia, cancerul de prostatã survine
de 4-5 ori mai rar decât în Statele Unite.
S-a argumentat cã asiaticii ar avea o protecþie geneticã împotriva
cancerului, însã, când emigreazã în Vest, riscul lor de cancer devine
identic cu acela al populaþiei în mijlocul cãreia s-au stabilit. Se
considerã cã acest fenomen se datoreazã adoptãrii alimentaþiei de
tip apusean ºi diminuãrii consumului de soia. Când japonezii
emigreazã în Hawaii, nivelul lor urinar de izoflavone scade repede,
devenind asemãnãtor cu al celor care consumã o alimentaþie de tip
apusean, ceea ce aratã o scãdere marcatã a ingestiei alimentelor
tradiþionale.

Câteva date recente, privind soia ºi tumorile maligne

Inhibitorul Bowman-Birk din soia împiedicã manifestarea

genei producãtoare de cancer, deci contribuie la prevenirea
cancerului.

Inhibitorul de tripsinã Kunitz poate inhiba carcinogeneza

indusã chimic.
Un loc deosebit printre substanþele fitochimice descoperite în
ultimul timp îl ocupã genisteina, daidzeina ºi glicetina, care au
urmãtoarele acþiuni:

inhibând enzima protein-tirozin-kinazã (PTK), încetinesc

creºterea tumoralã agresivã;

prin efectul antioxidant, pot diminua producerea de specii

reactive de oxigen, deci pot reduce numãrul radicalilor liberi,
care joacã un rol important în apariþia tumorilor maligne;

Alimentaþie inteligentã

344

pot rupe lanþurile acidului dezoxiribonucleic ale celulelor

maligne;

pot încetini sau pot chiar opri înmulþirea celularã, ajutând la

controlul unor proliferãri celulare nedorite;

pot frâna dezvoltarea metastazelor, inhibând angiogeneza,
adicã formarea vaselor de sânge noi, necesare creºterii
tumorale;

pot ajuta metabolismul hormonilor steroizi, inhibând enzima

5-alfa-reductaza.

Existã pãrerea greºitã cã administrarea laptelui de soia n-ar fi
indicatã copiilor. Cercetãri relativ recente aratã cã genisteina
consumatã la o vârstã cât mai fragedã pregãteºte celulele din glanda
mamarã sã reziste efectelor dimetilbenzantracenului, o substanþã
puternic cancerigenã, administratã mult mai târziu.
Alte cercetãri, efectuate în Statele Unite (Alabama), au arãtat cã
soia favorizeazã maturizarea ºi diferenþierea celulelor mamare,
reducând astfel vulnerabilitatea lor faþã de cancer. Aceasta înseamnã
cã, pentru a obþine efectul maxim, soia trebuie consumatã din
copilãrie. Studiile acestea explicã de ce folosirea genisteinei la vârsta
de adult nu poate proteja aºa de bine împotriva neoplasmului de
sân, cancerul cel mai des întâlnit la femeile nefumãtoare.

345

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->