You are on page 1of 23

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

BUCURESTI

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A
MEDIULUI

REFERAT
SECURITATE SI SIGURANTA
AGROALIMENTARA

SECURITATEA ALIMENTARA IN AFRICA
SUBSAHARIANA
Cuprins:
1.Introducere
2.Caracteristicile naturale ale Africii Subsahariene
3.Situatia social economica din Africa Subsahariana
4.Securitatea alimentara in Africa Subsahariana
5.Concluzii,masuri pentru combaterea subalimentatiei,studiu de
caz

toate tarile lumii .Sociale si Culturale”din 1978.SECURITATEA ALIMENTARA IN AFRICA SUBSAHARIANA “Dreptul la hrana” e o component a drepturilor omului cuprinsa in “Declaratia Universala a Drepturilor omului din 1948 si care a fost inclusa si in “Conventia internationala privind Drepturile Economice.in orice moment. Conform “Declaratiei Mondiale asupra Nutritiei” FAO/OMS/ROMA/1992 si a “Declaratiei asupra Securitatii Alimentare Mondiale FAO/OMS/1996 “.a aprovizionarii populatiei cu produse agroalimentare de baza si de calitate corespunzatoare.constituie o preocupare majora cu care se confrunta. “Dreptul la hrana” al omului este o obligatie a statului care trebuie sa respecte.au acces fizic si economic la alimente sigure si nutritive care indeplinesc necesitatile de hrana ale organismului uman pentru a duce o viata sanatoasa si activa”.intr-o masura mai mare sau mai mica. “Securitatea alimentara” a populatiei trebuie privita la nivel national si planetar.statul are obligatia in ceea ce priveste dreptul la o hrana adevcata si pentru cetatenii sau grupurile de catateni ai sai care traiesc in alte tari. De asemenea.Securitatea alimentara exista atunci cand toti oamenii. Problema securitatii alimentare.sa protejeze si sa indeplineasca acest standard prin legislatia si programele pe care le intreprinde.

securitatea alimentara a populatiei mondiale este departe de a fi solutionata. Problema alimentatiei a fost prima problema economica abordata de ONU inca de la infiintarea sa si care si-a propus ca obiectiv major “sa scape umanitatea de foame.lipide.In sistemul Drepturilor Omului. Securitatea alimentară reprezintă o problemă majoră în Africa Subsahariană.hrana.Astazi pe intinse zone ale planetei omenirea sufera de foame absoluta precum si de foame in diversi constituienti ai ratiei alimentare. Problema alimentatiei este o problema deosebit de vasta. unde numărul persoanelor afectate de foamete atingea 239 de milioane în 2010. Caracteristicile naturale ale Africii Subsahariene .alimentatia ssau”Dreptul de a manca” se situeaza pe primul plan.de organismele de specialitate ale Natiunilor Unite.in special FAO.proteine. Cu toate eforturile care au fost facute de natiuni.Astfel problema foamei sau a securitatii alimentare a devenit subiect vital al intregii omeniri care se cerea analizat si solutionat fara intarziere.glucide si microelemente.dar in primul rand cele subdezvoltate cum ar fi Africa Subsahariana sau tarile in curs de dezvoltare.complexa si contradictorie si ea are un rol definitoriu in evolutia societatii. ceea ce înseamnă 30 % din totalul populaţiei.

aceasta se compune din toate țările africane care se află integral sau parțial. din cauza culorii pielii a băștinașilor și pentru că o mare parte din ea nu fusese explorată. care este considerat o parte a lumii arabe. dar. Somalia . . Aceasta contrastează cu Africa de Nord . În secolul XIX. Din punct de vedere politic.Pozitia geografica Africa sub-sahariana este. europenii numeau această regiune Africa Neagră. formând o barieră efectiva întreruptă doar de fluviul Nil in Sudan. parte din lumea arabă. Djibouti . la sud de Sahara (cu excepția Sudanului). de asemenea. Comore și Mauritania sunt din punct de vedere geografic parte din Africa Sub-Sahariana. Sahel este în zona de tranziție între Sahara și savana tropicala. din punct de vedere geografic. Regiunea sahariana si cea sub-sahariană din Africa au fost separate de climatul extrem de dur din slab populata Sahara. o zona a continentului Africa care se află la sud de Deșertul Sahara .

în timp ce zonele centrale și de sud conțin atât savana cat si paduri dese (paduri tropicale) . În plus. de asemenea. Mișcarea zonei de convergenta intertropicala . cunoscut sub numele de Muson . . În unele cazuri. lipsa informaţiilor. Agricultura Agricultura ţărilor din Africa Subsahariană suferă din cauza unei productivităţi scăzute. puterea de piaţă semnificativă a unui număr mic de agenţi şi pieţele incomplete expun ţările instabile la eşecuri de piaţă. de 60% până la 90% din forța de muncă este angajată în agricultură.zona de tranzitie este dominata de stepa si sahel.Clima Variază de la tropical la subarcti c pe cele mai inalte culmi ale sale. creează un sezon ploios pe suprafața centrală a continentului de la sud de Sahara. Agricultura reprezintă 20% până la 30% din PIB și 50% din exporturi. a tehnologiei rudimentare. Jumat atea de nord este deșer t . a exploatărilor agricole de mici dimensiuni şi a dificultăţii de a ajunge pe piaţă. Acest lucru a făcut activitatea agricola vulnerabila la schimbările climatice și încălzirea globală. Celalalta activitate agricola este agricultura de subzistență.

0 Teren agricol(% din suprafata de teren) 44. Recoltatul se face manual. cu o simplă săpăligă. apoi urmează defrișarea și incendierea resturilor.503. În cenușa împrăștiată se practică găuri pentru semințe sau tuberculi./km². Se aplică criteriile de partaj funciar. Tehnica cimené presupune efectuarea unor lucrări dificile. Un om are nevoie anual de 270 kg de eleusină. deci 24 hectare hrănesc 13 persoane. densitatea populației nu poate depăși 2.5 loc. treieratul este rudimentar. suprafața necesară ajunge la 500 de hectare. datorită sistemului citemené promovat de triburile lala. cultivându-se pe mai bine de 4 milioane hectare  Ignamele constituie hrana de bază pentru unele triburi ale Africii negre  Palmierul de ulei este cultivat în plantații în Câmpia Mozambicului  În nordul Zambiei. aspectul și gustul solului și topografia terenului. regimul hidric. Recolta este permanent protejată contra păsărilor. antilopelor si rozătoarelor. iar transportul se realizează tot manual.5 Teren arabil (ha de persoana) 0. maimuțelor. Parcela destinată defrișării este aleasă după aspectul vegetației.760.3 . Suprafete: Teren agricol (km patrati) : 10. Se defrișează 24 hectare pentru a asigura cenușa necesară cultivării unui hectar cu eleusină și se obține o recoltă de 3600 kg. Dar această tehnică presupune o pârlogire de 22 de ani și cele 13 persoane au nevoie de fapt de 310 hectare. Maniocul este tuberculul Africii negre. Dacă se ia in calcul și topografia terenului.

0 Suprafata forestiera(%din suparafata teren) 26.0 Suprafata forestiera (km patrati) 6.producand pana la 30% din productia mondiala.0 Suprafata(km patrati) 24.4 Terenurile agricole permanent (% din suprafata de teren) 1.  Surse de petrol sunt situate în Africa Sub-Sahariană(1/3).900.165.2 Suprafata teren (km patrati) 23.0 Resursele naturale  Africa sub-sahariana produce 33% din bauxită din lume  Africa sub-sahariana este un producator important de aur. Regiunea produce 49% din diamantele din lume . în 2008.398.Teren arabil (% din suparafata de teren) 8.270. Aceasta accelerează procesul de rafinare și reduce în mod eficient costurile  Zambia este un producător important de cupru  Republica Democrată Congo este o sursă majoră de coltan  Namibia a fost furnizorul numarul unu din Africa sub-sahariană. .1 Terenuri agricole irigate(%din totalul terenurilor agricole) 0.242. cu un conținut foarte scăzut de sulf.587. Petrolul in Asia sub-sahariana este vâscos.

Situatia social-economica din Africa Subsahariana .

.

și Nigeria. peste nivelul mediu de pre-criză de cinci la sută. sau relaţiilor politicoeconomice ale acestora în afara ţării . Mozambic.6% în 2013. Veniturile scăzute din ţările instabile din Africa Subsahariană pot fi puse pe seama extraversiunii lor. toate ratele de creștere de cel puțin șapte la sută în 2011. Dintre economiile cu creștere rapidă în 2011 au fost țările bogate în resurse. in crestere de la un ritm anual de 32%.creștere între patru la șase la sută. cu o creștere de 5. de la ritmul -11% înregistrat în ultimul trimestru al anului 2011. Creșterea a fost pe scară largă. depăşesc rareori 20 % din produsul intern brut al ţării respective . cu peste o treime din țări ISA . dar aceasta nu se datorează capacităţii lor de a percepe şi încasa taxe şi impozite.3% în 2012. și 5. cum ar fi Rwanda și Etiopia.Perspectivele economice pentru Africa sub-sahariană (SSA) sunt pozitive. Această prognoză s-ar schimba în cazul înrăutăţirii economiei globale. Numai 4 ţări din 29 – Angola. São Tomé şi Príncipe şi Guineea Ecuatorială – prezintă un raport cu valoare ridicată al veniturilor bugetare faţă de PIB. excluzând subvenţiile. Republica Congo. În ţările din Africa Subsahariană. ci mai degrabă dotării cu resurse naturale.sase la suta sau rate mai mari cu un alt 40% . veniturile bugetare. cum ar fi Ghana. precum și alte economii. Aceste ţări au fost – în . Ţările instabile sunt incapabile să mobilizeze resursele interne şi să obţină venituri fi scale substanţiale din impozite.Exporturile africane au revenit în special în primul trimestru al anului 2012.

Pe durata expansiunii economice. Pentru ţările cele mai instabile. exacerbată de creşterea simultană a ajutoarelor. investiţiilor străine directe (ISD) şi banilor trimişi acasă de emigranţi reprezintă o mare parte din PIB. cu mult deasupra mediei din Africa Subsahariană. dar şi înainte – şi sunt dependente istoric de veniturile din surse externe. . contribuţia produselor agricole la exporturi este semnifi cativă. Etiopia. Gambia şi Sierra Leone. ponderea combinată a ajutoarelor. creşterea veniturilor din exportul de produse miniere a determinat o apreciere a monedei naţionale.În plus. dar componenţa diferă substanţial de la ţară la ţară. portofoliului şi fluxurilor ISD. Contribuţia agriculturii la PIB este substanţială. în special în ţările instabile care nu sunt dotate cu resurse naturale). iar agricultura constituie încă principala sursă de venituri din export pentru ţări precum Burundi.special în perioada colonială.

Venitul real pe cap de locuitor. pentru a implementa politici adecvate. după un declin puternic în 2009 și 2010. fluxurile de investiții străine directe au crescut cu 25% la o valoare estimată de SUA de 35. în medie. Este important să luăm în calcul şi aspectele suplimentare pentru a obţine o perspectivă mai amplă asupra situaţiei şi sustenabilităţii economice şi sociale şi. În 2011. variază între 100 de dolari în Republica Democrată Congo şi 4 500 dolari în Guineea Ecuatorială. Majoritatea ţărilor instabile sunt caracterizate.Dar PIB-ul şi PIB-ul pe cap de locuitor nu sunt singurele dimensiuni relevante. de aproximativ 600 de dolari în 2008 în ţările instabile din Africa Subsahariană.6 miliarde $. ca atare. de o densitate foarte scăzută a populaţiei: 15 din 29 de .

în vreme ce densitatea populaţiei în ţările stabile este de aproximativ 84. trăiesc în sărăcie extremă. Populaţia este tânără şi se află în continuă creştere (în contrast evident cu piramida populaţiei pentru UE). în special în zona de sud.ţări au mai puţin de 40 de locuitori pe kilometru pătrat. majoritatea populaţiei din aceste ţări locuieşte în zonele rurale.Majoritatea femeilor din Sudan. În plus. . aici înregistrându-se rate ridicate ale analfabetismului şi acces limitat la îngrijire medicală şi apă.

faţă de 66. Ţările instabile din Africa Subsahariană rămân în urma restului continentului în ceea ce priveşte alfabetizarea adulţilor: aceasta reprezintă 59.2 %. cu mult peste 98. .4 % în restul Africii Subsahariene. valoarea medie înregistrată în celelalte ţări din Africa Subsahariană. 90 % din femeile din sudul Sudanului sunt analfabete. de 1 700 la 100 000 de copii născuţi vii în sudul Sudanului şi de 509 în nordul Sudanului. care este de 138 la 1 000 de născuţi vii în ţările instabile. Rezultatele mediocre privind dezvoltarea umană sunt confirmate şi de rata mortalităţii copiilor sub 5 ani.Rata mortalităţii materne este una din cele mai ridicate din lume.

Cheia acestora va fi urbanizarea. iar top 18 orase din Africa vor avea o putere de cheltuială anuală combinată de 1. adică un miliard de oameni trăiesc în orașe. 40% din continent. În 1980. aceeaşi ca valoarea medie în ţările în curs de dezvoltare – dar cetăţenii din Mauritania şi Zimbabwe au o speranţă de viaţă de aproximativ 40 de ani. speranţa medie de viaţă în cadrul grupului ţărilor instabile nu diferă mult de cea din ţările stabile. Astăzi. Totuşi. precum și creșterea de consum din clasa de mijloc din Africa. doar 28% din africani locuiau în orașe. o forță de muncă în expansiune. .Speranţa de viaţă la naştere variază considerabil în regiunea subsahariană: în São Tomé şi Príncipe. este probabil ca familiile cu mai puţini copii să le poată oferi o educaţie mai bună. persoanele au o speranţă de viaţă la naştere de peste 60 de ani.Rata natalităţii este importantă. Până în 2030. Pe de altă parte. deoarece este improbabil ca familiile cu mulţi copii să îşi poată permite costurile educaţionale.3 mii de miliarde de dolari. CONCLUZII Creșterea economica pe termen lung a Africii va reflecta din ce în ce mai mult schimbări sociale și demografice interdependente de crearea de noi motoare interne de creștere. se preconizează că acest procent va crește la 50%.

Securitatea alimentara in Africa-Subsahariana .

.

La oras.Mali are o legatura foarte stransa cu marele rau care o traveresaza-Niger. In Mali indicele saraciei este de 36.Acest rau se afla in central industriei si comertului.insa este bogata in mister si maiestuozitate. .oferind una dintre cele mai fascinante culturi ale Africii si un peisaj de poveste.Este una dintre cele mai sarace tari din lume.fructe de tamarind si zahar.aflat in pericol de a fi inghitit de nisipurile desertului.mananca orez in fiecare zi.Atat orezul cat si meiul se serveste cu un sos ce poate include legume proaspete. Gastronomie Fiecare regiune are mancaruri specifice. Cel mai cunoscut oras al acestei tari este Timbukutu.MALI Mali este o tara din Africa.cu zahar.5.Acesta este si motivul pentru care statutul fiscal al tarii depinde de preturile la aur si alimente.La micul dejun se consuma o fiertura din faina de mei.o masa lejera este formata din orez fiert si lapte dulce.peste sau carne de pui.Multi oameni prefer orezul.fiind vital pentru supravietuirea unui popor sarac.iar acum un loc de patrimoniu mondial UNESCO. Aproximativ 10% din populatie este nomada si aproximativ 80% din forta de munca angajata este in agricultura si pescuit.Se mananca si clatite dinmei.de fermieri si pescari.Cele mai populare mancaruri sunt orezul fiert si un terci gros din mei.Gustarile tipice includ banana si frigarui(sish kebab).iar cei care isi permit.un centru puternic si bogat al Imperiului Mandinka in vremuri stravechi. Mali se bazeaza pe extragerea aurului si exportul de produse agricole.La fel ca Egiptul.

Agricultura ocupă locul cel mai important în economia statului. sorgul. Uniunea Europeană (UE) a acordat finanţare in perioada 2002-2010 în valoare totală de peste 3. Zăcămintele minerale. aur. sunt de fier.1 miliarde de euro pentru intervenţiile în materie de securitate alimentară efectuate in aceasta zona. accesul la alimente şi utilizarea alimentelor (nutriţie). Curtea de Conturi Europeană a analizat dacă ajutorul pentru dezvoltare în domeniul securităţii alimentare acordat de UE în Africa Subsahariană este eficace. porumbul. Printre culturile principale se numără meiul.bauxită. bumbacul și alunele. şi anume disponibilitatea alimentelor. evaluând dacă acesta este relevant pentru nevoile şi priorităţile ţărilor şi dacă intervenţiile UE sunt eficace. nichel și cupru. . orezul. petrol. Auditul s-a concentrat asupra ajutorului direct pentru dezvoltare acordat de UE pentru cele trei dimensiuni ale securităţii alimentare. majoritatea neexploatate. MASURI PENTRU COMBATEREA FOAMETEI SI SUBALIMENTATIEI Pentru a ajuta populatia din Africa Subsahariana.Doar o porțiune de mică suprafața acesteia teren extrem din este arabil.

uneori chiar nou nascuti. fără acces la spitale.lasanu-si copii.sa aiba singuri grija de ei…pe strazi.org. doua treimi din oamenii infectati cu HIV traiesc in Africa subsahariana.desi teritoriul nu cuprinde decat 10% din populatia lumii.. Iată o lume fără oportunităţi.Curtea concluzionează că ajutorul pentru dezvoltare în domeniul securităţii alimentare acordat de UE în Africa Subsahariană este eficace în majoritatea cazurilor şi reprezintă o contribuţie importantă în vederea obţinerii securităţii alimentare. malarie şi HIV .probleme cu care trebuie sa se confrunte o mamă din Africa Subsahariană. Cu toate acestea. Copii fără părinţi. De peste 40 de ani acest lucru a dus la condamnare internaţională şi sancţiuni. Realitatea subsahariană Africa subsahariană este un tărâm sfâşiat de războaie şi boli. de fapt. rezultatul inevitabil fiind foametea.Din cauza acestei probleme majore. Pe lângă aceste tragedii.1. Studiu de caz Ce inseamna sa fii copil in Africa subsahariana? Război.populatia Africana este. boala şi sărăcia pentru majoritatea populaţiei..Niciun alt colt al lumii nu a fost mai afectat de raspandirea virusului HIV. foamete. mizerie. ignorantă şi înfricoşătoare. conflicte tribale şi rasism. SIDA a pătruns în marea parte a continetului.Doar dupa anul 2008. crime.4 milioane de adulti si copii din aceasta zona au murit . O lume crudă.in momentul de fata in delin. sfâşietoare.Parintii mor.Conform avert. se mai pot aduce îmbunătăţiri semnificative în mai multe domenii. o lume a nepăsării. Foametea este. adevărata criză mondială. ori educaţie.

de SIDA.Editura ASAB.securitate si siguranta alimentara”-Constantin Banu(Coordonator).copiilor le revin mai multe responsabilitati:sa obtina un venit.insa acestea se confrunta cu ignoranta.ci si a propiei lor copilarii.Confruntandu-se cu aceste problem.mult prea putine familii dispun de sumele necesare pentru a-si trimite copiii la scoala. BIBLIOGRAFIE:  “Suveranitate. Odata ce unul sau mai multi dintre membrii familiei se imbolnavesc.Epidemia nu cauzeaza doar disparitia parintilor.Sunt multe campanii care incearca sa ajute copiii orfani.2007 .sa faca mancare sis a aiba grija de membrii bolnavi ai familiei. Nu exista cuvinte pentru a experima traumele si greutatile pe care un copil trebuie sa le infrunte.

europa.agenda21.ro/news/5/22297/Pe+scurt.pdf  http://www.ro/Stiri/Rolul%20educatiei%20pt %20dezvoltare%20in%20realizarea%20ODM_APDD %20Agenda%2021.html  http://ec. http://www.eu/europeaid/what/developmentpolicies/researchdevelopment/documents/erd_report_2009_ro.iasiplus.com/watch?v=qh6pWcPjznY .pdf  http://www.youtube.org.