You are on page 1of 38

INFECTIA HIV

este o boala infectioasa si transmisibila provocata de virusul HIV,


care face parte din familia Retroviridae, genus Lentivirus, specia HIV
HIV a fost recunoscut pentru prima oara in 1981
retrovirusurile importante pentru patologia umana sunt:

- HTLV I , agent etiologic al leucemiei cu celule T a adultului , al


limfomului cu limfocite T a adultului si a unor sindroame neurologice (
parapareza tropicala spastica a adultului, mielopatia copilului sub 6
ani)

- HTLV II asociat cu leucoze

- HIV 1 si HIV 2
- HIV 2 a fost identificat in Africa de Vest, prezinta omologie genica
de 40-50% cu HIV 1 si de 75% cu SIV (vs.imunodeficientei Simiene)

- este mai putin patogen si cu o latenta mai indelungata decat


HIV 1

- este mai putin raspandit in afara Africii de Vest

la microscopie electronica sfera de 1000 nm


ce contine o componenta centrala cu ARN si o
anvelopa
multiplicarea virusului e extrem de rapida ( 1010
virioni pe zi)
s-au descris 9 subtipuri ( genotipuri) cu o
anumita distributie geografica:

- subtipul B: Europa, SUA, sudul Africii,


China
- subtipul A si D: Africa Centrala
- subtipul F in Romania, Brazilia, Zair
* vs. HIV isi mentine infectivitatea la temperatura
camerei si in material uscat 3-7 zile, iar in mediu
apos > 2 saptamani

- este inactivat de concentratii scazute de alcool,


hipoclorit, detergenti; in mediul spitalicesc se
folosesc concentratii mai mari cu dubla actiune,
atat pentru HIV cat si pentru VHB si VHC: apa
oxigenata 6%, alcool etilic 70 grade, hipoclorit
de Ca si Na 1%, iodofori 2,5%, glutaraldehida
2%, aplicate 1-5min
- inactivat prin fierbere 20min.
- instrumente medicale sterilizat prin autoclavare/
oxid de etilen
- pentru instrumentele sensibile la procedee
termice - imersia in solutie de glutaraldehida 2%
-30min
- modalitatile uzuale de dezinfectie a veselei si
lenjeriei sunt adecvate si pentru HIV
- razele ionizante si UV nu inactiveaza HIV

Clinica
infectia manifesta clinic apare la aproximativ 1530% din cei infectati
perioada asimptomatica ( intre infectie si boala)
dureaza 10-15 ani
simptomatologia este nespecifica si proteiforma
- febra prelungita
- poliadenopatie
- sindrom diareic cronic ( >1luna)
- scadere ponderala
- candidoza orofaringiana persistenta

- alte elemente clinice care se pot intalni pe


parcursul bolii:
- crytococccoza extrapulmonara
- cryptosporidioza
- herpes zoster ( cel putin 2 episoade)
- tuberculoza pulmonara sau extrapulmonara
- pneumonie cu Pneumocystis carinii
- toxoplasmoza cerebrala
- sarcom Kaposi
- limfoame
- infectii cu CMV
- perioada asimptomatica dintre expunere si
stadiul SIDA boala, dureaza 10-20 ani

Diagnostic de laborator
2 teste ELISA ( cu tehnici diferite) pozitive
efectuate prin 2 probe de sange
confirmare prin test Western Blot
vs. nu omoara prin actiune directa , ci prin
intermediul infectiilor oportuniste
CD 4, CD 8, CD 4/ CD 8
ARN HIV
Ac. anti HIV se pot identifica si din saliva
( sensibilitate si specificitate de 99, 9%) sau
urina ( sensibilitate 98,7%, test rapid 2,5 ore)
Ac anti HIV nu au rol protector

Seroconversia
aparitia Ac. antiHIV ca urmare a
contactului dintre vs. si sistemul imunitar
aparitia anticorpilor necesita 4-12
saptamani = fereastra imunologica
( pacientul este infectat si infectant)

Sursa de infectie
omul : infectat, indiferent de forma clinica, contagios pe
toata viata
vs. se gaseste la cel infectat in :
- sange si derivate ( Ig, albumine)
- sperma
- lapte matern
- os
- lacrimi
- urina
- materii fecale
- saliva
- secretii nazofaringiene
- LCR
- lichid amniotic

- contagiozitatea depinde de cantitatea de virus prezenta in


sange
- cantitatea de sange este mai mare in
- faza precoce ( in perioada ferestrei imunologice
vs. se multiplica nestanjenit)
- faza tardiva , finala a bolii apararea imuna este
prabusita complet si nu se mai poate opune virusului.
- doza infectanta este de 20-30 ori mai mica ca a VHB
- cu cat infectia este mai veche, cu atat cantitatea de
vs.este mai mare
- cand cantitatea vs. este < doza minima infectanta ,
infectia nu se produce
( nu se transmite prin saliva,
lacrimi, etc)

Transmitere
cale sexuala
expunere la sange
perinatal
1.transmiterea pe cale sexuala
in intreaga lume este principalul mod de
transmitere ( 80% din cazuri)
riscul de infectare dupa un contact heterosexual
unic este < 1%
partenerii sexuali de durata ai celor infectati
risc cumulativ de pana la 50%

factori in transmiterea heterosexuala


= factori demografici:
- sexul transmiterea de la barbat la femeie este
mai intensa
- rasa asociata cu anumite practici
comportamentale, promiscuitate (SUA: negrii, latino
americani)
= factori biologici:
- infectiozitatea sursei de infectie ( cea mai mare in
fereastra imuna si in stadiul final)
- contacte sexuale violente (microtraumatisme)
- atrofia mucoasei vaginale in perioada menopauzei
( microtraumatisme)
- frecventa raporturilor sexuale( microtraumatisme)
- contacte sexuale in perioada mestruatiei ( vs.din
secretii vaginale, vs. din sange)
- prezenta altor boli cu transmitere sexuala ( sifilis,
gonoree, herpes genital) solutii de continuitate ale
mucoaselor

= factori comportamentali
- tipul contactului sexual
( contact anal risc de 3-4 ori mai mare
decat contact vaginal)
- acceptarea utilizarii
prezervativului
- contacte sexuale cu parteneri
din grupele de risc (drogati i.v.,
homosexuali)

2.transmiterea parenterala prin sange


pe primul loc : transmiterea prin ace si
seringi contaminate la consumatorii de
droguri i.v.
politransfuzatii sau hemofilicii au risc
redus datorita screening-ului donatorilor
si posibilitatile de inactivare virala a
produselor continand factori de
coagulare ( 1 caz la 30 000- 200 000
unitati transfuzate - sursa se afla in
fereastra imunologica )

primitorii de organe / tesuturi risc minim


datorita screening-ului atent al donatorilor
inseminarea artificiala cu sperma de la
donator HIV + este de 3,5 %
riscul dupa intepaturi cu ace provenind de
la pacienti seropozitivi este mic 0,2- 0,5%
( creste in caz de leziune profunda si
pacient in stadiul terminal)
manevre parenterale medicale /
nemedicale cu instrumentar nesterilizat

3. transmiterea perinatala
transplacentar, in utero , in timpul nasterii (
prin expunere la sange, secretii vaginale,
postpartum prin alaptare ( 13-30%)
riscul infectiei nou nascutilor din mame
infectate : 13-40% , depinde de:
- stadiul infectiei la mama
- sarcina virala ( ARN HIV)
- travaliul prelungit
- alimentatia naturala

- infectia precoce intrauterina - evolutia spre stadiul


SIDA in primele 3-15 luni de viata
- infectie tardiva evolutie lenta, cu aparitia SIDA in
aproximativ 10 ani
- copiii din mame seropozitive sunt considerati
neinfectati cu HIV daca devin seronegativi la varsta
de 6 luni
Receptivitatea
infectia contractata persista toata viata
Manifestarea procesului epidemiologic
boala se manifesta pandemic
3 zone care au caracteristici diferite:

Modelul I:
tari : America de Nord, Europa Vest, Australia, Noua
Zeelanda, zone din America de Sud
infectia a inceput dupa 1980, cu maximum atins in 1990
senoprevalenta < 1% in populatia generala si > 50% in
grupele de risc
initial B/F : 10/1 ( homosexuali, drogati i.v.), tendinta la
egalizare prin ponderea transmiterii heterosexuale.
cei mai afectati: minoritati etnice, persoanele cu venit
redus
prevalenta crescuta la copiii nascuti din mame
seropozitive
SUA SIDA este prima cauza de deces la femeile de
culoare aflate la varsta procreerii

Modelul II
tari : Africa, America de Sud, Caraibe
infectia a inceput la sfarsitul anilor 1970
transmiterea preponderent heterosexuala
risc crescut de transmitere perinatala- risc
crescut de nou nascuti seropozitivi
raport B/F: 1/1
seroprovalenta 1-15% in populatia
generala

Modelul III
tari : Asia ,Europa de Est
infectia a aparut dupa 1980
transmiterea heterosexuala ( prostitutie) +
consumul de droguri i.v. modalitatile
principale de transmitere
Europa de Est (Romania) numar mare
de cazuri dupa 1989 la nou- nascuti si
copii ( absenta screening-ului donatorilor
de sange, instrumentar medical
nesterilizat)

Profilaxie
= specifica nu exista
= nespecifica ( se bazeaza pe limitarea transmiterii
infectiei)
relatii sexuale monogame
folosirea prezervativului
excluderea de la donarea de sange / organe a
persoanelor din grupele de risc ( homosexuali,
prostituate)
testarea donatorului de sange/ organe
limitarea transfuziilor de sange
autotransfuzia
tratarea gravidelor seropozitive

evitarea transfuziilor in afara tarii ( tari in curs de


dezvoltate legislatie diferita)
interzicerea alaptarii
testarea HIV recomandata:
- pacientilor cu boli venerice
- consumatori droguri i.v.
- premarital
- gravide in primul trimestru de sarcina
- prostituate
- persoane din institutii corectionale

EPIDEMIOLOGIA INFECTIILOR ACUTE


RESPIRATORII
grup de imbolnaviri acute de etiologie
infectioasa, ce se transmit preponderent pe cale
aeriana
afecteaza unul sau mai multe sergmente ale
aparatului respirator
reprezinta > 25% din totalul patologiei
infectioase
etiologie :
virusuri,bacterii,ricketsii,fungi,protozoare

Sursa de infectie
omul (regula)
eliminarea agentilor patogeni
- secretii ale cailor respiratorii
- sputa
- saliva
- sange ( in diseminari sistemice)
Transmiterea
aeriana ( cea mai frecventa)
depinde de gradul de rezistenta al agentului
patogen in mediul exterior
contagiozitatea este mare si foarte mare

Receptivitatea
foarte variata, de la generala( ex:rujeola,
rubeola) pana la foarte mica (ex:meningita
meningococica < 1%)
patrunderea agentului patogen in organismul
receptivului se realizeaza prin:
- inhalarea aerului contaminat (cel mai
frecvent)
- mucoasa conjunctivala (adenovirusul)
- ingestia de alimente contaminate( BK,
streptococi)
rezistenta specifica dobandita postinfectios este
de lunga durata, protectoare, cu mare
specificitate de tulpina

Forma de manifestare a procesului


epidemiologic
endemica
endemo-epidemica
valuri epidemice sezoniere

RUJEOLA
boala infectioasa acuta, specifica omului,
determinata de vs.rujeolic

Etiologie
vs.rujeolic
- vs.ARN
- face parte din familia Paramyxoviridae, genul
Morbilivirus
- particule sferice cu diametrul de 120-250nm, cu
mici proiectii aciculare pe suprafata
- contine nucleocapsida cu ARN
- invelis extern format din lipide, glicopeptide,
polipeptide
- exista un singur tip antigenic
- rezistenta in mediul extern este scazuta
( supravietuieste < 2 ore in aer)

- inactivat rapid de caldura, lumina, UV, pH


acid, tripsina, dezinfectate, uscaciune
- rezista saptamani la frigider
- rezista mai multe luni in stare inghetata ( <
15grade C)
- insensibil la antibiotice
- are actiune hemaglutinanta si hemolitica
- este un vs.epiteliotrop si limfotrop

Clinica
incubatie medie 10 zile(8-11 zile), care ajunge la
21-28 zile in R.mitigata
clinic:
- febra
- catar conjunctival, al cailor respiratorii si tractului
digestiv
- exantem macular
- semn Koplik
- evolutie benigna
- complicatii suprainfectii bacteriene
- encefalite postinfectioase
- pacientii cu imunitate celulara deficitara ( boli
maligne, AIDS) fac forme clinice severe,
prelungite, cu fatalitate inalta

Investigatii de laborator
izolare virala
- este dificila
- nu este de uz curent
- cultivare din secretiile respiratorii,
lacrimi, urina, inainte de eruptie si primele
zile dupa aparitia acesteia
*diagnostic serologic (ELISA) : prezenta IgM

Sursa de infectie
exclusiv umana
bolnavi cu forme tipice/ atipice de boala
contagiozitatea se instaleaza cu 1-2 zile
inainte de debutul bolii, este maxima in
perioada catarala si se mentine in primele
5-6 zile ale perioadei eruptive

in perioada de contagiozitate vs.rujeolic se poate


izola din:
- secretii respiratorii
- sange
- secretii conjunctivale
- lacrimi
- urina
- elemente eruptive
- LCR (inconstant)
- indicele de contagiozitate 95-99%
- nu exista purtatori convalescenti sau sanatosi

Transmiterea
indirecta simpla- pe cale respiratorie
este maxima in perioada de varf a
catarului conjunctival si respirator
nucleosolii infectanti persista 2 ore in
incaperi
indirecta complexa
este exceptionala (deoarece vs.este
foarte fragil)
prin obiecte recent si intens contaminate
cu secretii ale tractului respirator, secretii
conjunctivale, lacrimi

Receptivitatea
generala (orice persoana care un a fost bolnava sau
vaccintata poate contacta boala indiferent de varsta si
sex)
pentru copil receptivitatea incepe de la nastere daca
mama nu e imuna
daca mama este imuna, nou-nascutii sunt protejati pasiv
prin Ac transmisi transplacentar pana la 12 luni cand
incepe vaccinarea
receptivitatea se epuizeaza in primii ani din viata:
- natural, prin trecerea prin boala
- artificial, prin vaccinare
* imunitatea postinfectioasa este puternica si durabila
* imunitatea postvaccinala apare la 95% din cei vaccinati

Factori favorizanti
- factorul natural
- sezonalitate de sezon rece prin:
- aglomeratii
- temperaturi scazute
- supravietuirea crescuta a virusului
- factorul economico- social
- aglomerarea in spatii mici a
colectivitatilor de copii
- malnutritia
- conditii igienico-sanitare precare
- infectii asociate

Manifestarea procesului epidemiologic


in perioada prevaccinala
- manifestare endemio- epidemica
- valuri epidemice cu periodicitate de 3-5 ani
- frecventa mare la copiii < 5ani
- sezonalitate de sfarsit de iarna in inceput de
primavara
- durata epidemiilor de 3-4 luni ( martie-mai)
- in perioada postvaccinala:
- morbiditatea si amploarea valurilor epidemice a
scazut
- durata valurilor epidemice mai mare ( luni de
zile: decembrie-iulie)
- afecteaza frecvent varsta de 10 14 ani
- boala apare si la adolescenti si la adulti care au
ramas nevaccinati

Profilaxie
1) vaccinarea obligatorie a copiilor in cadrul
calendarului de vaccinari obligatorii
- cauze care au impus pe plan mondial
vaccinoprofilaxia obligatorie aspectele de
gravitate
- asocierea rujeola- PESS
- pneumonia rujeoloasa implicata in etiologia
astmului infantil
- encefalita alergica post rujeolica
- infectii supraadaugate aparute ca urmare a
faptului ca rujeola este o boala anergizanta
- intarzieri in dezvoltarea psihosomatica a
copilului

3. imunoprofilaxie pasiva cu Ig standard


( au o doza suficienta de Ac antirujeolosi)
doza: 0,25 ml/ kg c , iar la persoanele
imunodeprimate 0,5ml/kg c
se administreaza in primele 48 ore de la
contactul infectant
protectia dureaza 3-6 saptamani
indicatii: - copii cu vaccinare incerta
- copii nevaccinati
- copii necuprinsi inca in vaccinare