You are on page 1of 2

rlenll

Dintre popoarele antice din Ori-


entul Apropiat, asirienii au fost
cei mai vestifi pentru cruzimea
lor prin care au devenit stapinii
unui imperiu uria~, de~i acesta
i-a costat insa~i propria exis-
tenfa. Ei au ramas in istorie ca
primii utilizatori ai cavaleriei
~i ai carelor de razboi

O O Asirienii erau un popor crud ~i


razboinic (sus: se escorta prizonierii), care
a intemeiat un imperiu uria~ (dreapta).

A!, irienii, unul dintre popoarele cele mai tarn1uri sau lanturi muntoase, erau vu1nerabili j
razboinice din istorie, au luptat de-a din orice direqie. Din aceastacauz~era nevoie '~
"5
ungul secolelor pentru a subjuga de o annata putemicl ~i mobilizata 1n orice ~
popoarele vecine. La apogeul puterii, imperiul moment, pentru mentinereain1periului.Asirienii
lor se intindea p1ruI la Golful Persic ~i cuprindea erau comercianli 1ndrnzneli. Mai mult, prin-
chiar ~i Egiptul. cipalele cli comerciale ale Mesopotamiei au
Agresiv~tatea lor se putea datora intt-o trecut prin tara lor, aceastaa reprezentat1n sine
oarecare Irulsura pozitiei lor geografice.
P~m1ntul Asiriei era In partea nordic~ a O Asirienii au fost printre primii care au
Mesopotamiei, pe linga Valea Tigrului, la nord folosit cavaleria in razboi. Erau expe~i ~i in
de Babilon. Deoarece nu aveau hotare naturale, utilizarea carelor de razboi.

11
ASIRIENII

posibilitatea de Imbog~tire a orica:rei puteri ce


detinea controlul asupra lor.
Ca ~i vecinii lor babilonieni, ~i asirienii erau
amoriti, adica: u~ii popoarelor semitice care
In mileniul trei l.e.n. ie~ind din Arabia au sub-
jugat o~le Surner ~i Akkad. Aparitia Asiriei ca
stat independent a fost In jurul anului 1900 l.e.n.,
dar a continuat s~ fie sub dorninatia regatului
barbar Mitanni. In decursul acestei lungi ~i grele O Puterea princi- O Primele ma~ini
perioade, asirienii n1:1numai c~au l'eu~it s~-~i pala a infanteriei o de asediere erau
p~streze identitatea;dar au dezvoltat ~i o traditie reprezentau arca~ii. aparate de turnuri
militarn puternica:. Astfel, In secolul XIV l.e.n. au La inceput au pur- din care se tragea.
putut lansa o campania expansionista. tat veste metalice, Berbecul era
apoi s-au protejat suspendatin
O armata brutala prin intermediul interior de o funie.
Au f~cut incursiuni In toate direcr;iile. Tukulti- scuturilor lungi din
apil-EsanoaI., un rege ai secolului ai XII-lea a lemn.
extins imperiul Asirian pin~ la Marea
lI!1editeran~. Succesul lor era schimb~tor
deoarece au p~truns popoare in Orientul me~terii artizani), astfel poporul rnmas f:lra con-
Apropiat, s-au fonnat ~i au disp~rutstate, iar In ducatori se supunea cu umilinta. Aceasta politica
locul inamicilor vechi au ap~rut altii noi, ~i ~ireata, 1mpreurul cu armata ~i sistemul admi-
...
anume araffi1elli1. nistrativ bine organizate au reu~it sa menJ;irul
Inceplnd din secolul IX, militarismul asirian a stabil Imperiul Asirian prin secole de razboi.
deveiiit din ce in ce mai crud. A luat ~tere Expansionismul continuu a epuizat 1nsa
Imperiul Asirian, care a cuprins Mesopotamia In puterea Asiriei, la.Sjlnd armata fara rezerve In
cea mai mare parte ~i Siria de Nord. timp ce trebuia sa faca fata unor adversari noi.
Dup~ o perioada de dec~dere, In 745 l.e.n. Imperiul era slabit ~i de setea de ,putere a unor
Asiria ~i-a lnceput campania de expansiune fi- membri ai familiei regale, ceea ce a condus de
nal~, care a fost ~i cea mai nes~buita. In a<;easta multe ori la lovitljri de stat ~i atentate, periclitind
perioada un comandant plin de succes, Tukulti- de multe ori securitatea statljlui.
apil-Esarra ai III-lea, a fondat o dinastie nou~.
El a fost urinat de numero~i regi talentati ~i A Sfi~itul imperiului
nemilo~i, ~i anurne Sarrukin al n-lea ~i Sin-ahhe- In timpul domniei lui Assur-ban-apli (668 -627
ereba. Existenta statului depindea de fapt de l.e.n.) Asiria era la apogeul puterii sale ~i a
nimicit popoarele asociate 1mpotriva sa. De~i au
pierdut controlul asupra Egiptljlui, aceasta a
O "Le-arn taiat capul ~i dincolo de zidul 1nsemnat de fapt mentinerea puterii asiriene. O
ora~elor lor le-arn adunat ca ni~te teancuri putere atlt de agresiva nu-~i putea permite nici
de cereale" -se rnindrea Tukulti-apil-Esarra un moment de slabiciune, tOtlj~i acesta a aparut
cel dintii. In jurul anului 630 l.e.n. Asiria era dezbinata de
razboaie civile pentru putere ~i lncetljl cu lncetljl
importul de piatra, lemn ~i m~tale pretioase, pe imperiul s-a destramat. Ataculmezilor dinspre
care le-au utilizat la 1mpodobirea ora~elor A.5ur, est ~i cel al babilonienilor dinspre sud au
Kalhu, Dur-Sarrukin (Horsabad) ~i Ninive. culminat cu caderea capitalei Af}ur In anul 614
Fiecare lmparat rnare care a contribuit la l.e.n., apoi au fost asediate Ninive ~i Ka1hu,
extinderea irnperiului ~i-a construit palatul acestea cazlnd In anul 6I21.e.n. De data aceasta
propriu, ornamentat cu statui 1nfati~lnd tauri cu victimele macelurilor au fost asirienii, iar
aripi ~i cap de om, care vegheau simbolic inarnicii lor au dat dovada de atlt de mult zel
constructia. Inscriptiile col.umnelor ridicate lnclt Asiria ~i poporul asirian au disparut pur ~i
pentru comemorarea victoriilor se mindreau cu simplu din istorie.
numele inamicului lnvins ~i cu numarul
persoanelor decapitate sau trase In teapa. O lIustra,ia din partea stinga a basorelie-
Pe Ilnga rnacelarirea soldatilor inamici, asi- fului este dovada puterii infrico~atoare a im-
rienii au utilizat tactica depo1tlrii In rnasa a con- paratului. Capul domnitorului Tueman din
O Fiecare imparat expansionist ~i-a ducatorilor acestora (aristocratii, functionarii, regatul Elamit, este atirnat intr-un copac.
construit propriul palat, care era impodobit
cu basoreliefuri uria~e. Aceasta era
propaganda regilor despre vitejiile lor ca
militari, conducatori sau vinatori.

armat:l, astfel asirienii au fost pionieri ai


lnnoirilor militare.
in scurt timp au trecut la utilizarea annelor
de fier In locul celor din bronz ~i au utilizat
carute trase de cai. Dup;l ce au Inceput sil
creasc;l cai care puteau duce omul pe spate, ei
au fast primii care au introdus unit:ltile de
cavalerie In armat:l. Nici inamicul Invins care se
ascundea In ora~ nu mai avea sca:pare.Asirienii
au asediat o1"a$elecuajutorul berbecilor de lupt:l
~i al tumurilor mobile, apoi au m:lcel:lrit toat:l
populatia.
Bog;ltia acestui imperiu u~ a f;lcut posibil

12