You are on page 1of 11

APARATUL RESPIRATOR

Anatomie

Aparatul respirator sau sistemul respirator constituie totalitatea organelor care servesc la schimbul
gazos între organism și mediu, asigurând organismul cu oxigen eliminând din organism dioxidului de
carbon rezultat in urma oxidarii.
Componentele sistemului respirator sunt:


Caile respiratorii (cavitatea nazala, faringele, laringele, traheea, bronhiile)
Plamanii.(organul schimburilor gazoase)
Elementele mecanice : pleurele, diafragma, pereţii toracici

CAVITATEA NAZALĂ
Cavitatea nazala este formata din doua spatii simetrice numite fose nazale, situate sub baza
craniului si deasupra cavitatii bucale. Fosele nazale sunt despartite de septul nazal si comunica cu
exteriorul prin orificiile narine, iar cu faringele, prin coane. Anterior, fosele nazale prezinta piramida
nazala, cu rolul de a le proteja, dar si cu rol estetic.
In jurul orificiilor narine sunt muschi ai mimicii. In interior, fosele sunt acoperite de mucoasa
nazala, care are o structura deosebita in partea superioara, la acest nivel aflandu-se mucoasa olfactiva,
care contine neuronii bipolari. De la aceste celule pleaca nervii olfactivi. Partea inferioara, numita
mucoasa respiratorie, este mai intinsa si are o vascularizatie bogata. Are in structura sa un epiteliu
cilindric ciliat.
O fosa nazala prezinta 4 pereti



Unul inferior ce este format din apofiza palatine a maxilarului superior si lama
orizontala a palatinului
Unul superior ce este alcatuit din fata postero-inferioara a oaselor proprii nazale,spina
nazala a frontalului si fata superioara a osului sfenoid
Unul intern ce este alcatuit din lama vertical a etmoidului si vomer
Unul extern care este totodata si cel mai important perete al foselor nazale si este
alcatuit din maxilarul superior,sfenoid,palatin,lacrimal,etmoid si cornetul inferior

Din cavitatile nazale, aerul trece prin faringe, care reprezinta o raspantie intre calea respiratorie si
cea digestiva.
situaţie : - în centrul maxilarului superior
- deasupra cavităţii bucale
- înaintea porţiunii nazale a faringelui

1

muşchi.se continuă cu laringele LARINGELE Este un organ cu dubla functie. peretele cartilaginos cuprinde    cartilajul tiroid cricoid aritenoide    cuneiforme corniculate epiglota Cartilajele sunt solidarizate între ele prin: membrane.deasupra nazofaringelui) sinusul frontal este localizat in osul frontal FARINGELE Face parte din caile respiratorii . faringele este un organ musculos căptușit cu o mucoasă care se continuă în cavitatea bucală și nazală.Nasul si sinusurile paranazale sunt considerate o unitate functional. edmoidal Sinusurile Paranazale Sinusurile paranazale sunt cavitati umplute cu aer ce comunica cu cavitatea nazala. cavitatea laringelui -etajul supraglotic -glota .între cele 2 orbite .etajul infraglotic 2 .aerul trece prin faringe care reprezinta o raspantie intre calea respiratorie sic ea digestive Faringele este subimpartit astfel:    nazofaringele .respiratorie si fonatorie(prin corzile vocale) situaţie: • în regiunea antero-mediană a gâtului • se continuă cu traheea la nivelul vertebrei C6 • formă -piramidă triunghiulară.comunică cu cavitatea nazală prin coane orofaringele – locul de încrucişare a căii digestive cu cea respiratorie laringofaringele . ligamente. sfenoidal.deoarece multe dintre patologiile rinologice se transmit de la nivelul cavitatilor nazale la nivelul sinusurilor paranazale Sunt 3 sinusuri parananazale    sinusul maxilar (delimiteaza cavitatea nazala lateral.iar superior delimiteaza cavitatea orbitala) sinusul sfenoidal(este localizat in central craniului . Din cavitatile nazale .. frontal.comunică cu sinusurile paranazale (maxilar.

fata posterioara . vestibualre si vocale impart cavitatea in trei etaje:    ETAJUL SUPRAGLOTIC (VESTIBUL LARINGIAN) ETAJUL GLOTIC (VENTRICUL LARINGIAN) ETAJUL INFRAGLOTIC ETAJUL SUPRAGLOTIC Se intinde de la aditusul laringian pana la plicile superioare numite vestibulare sau ventriculare. aritenoide lama cricoidă ligament. 3 . cricotraheal CAVITATEA Cavitatea laringiana comunica superior prin aditusul faringian. este tapetat de mucoasa iar tesutul elastic al acestui etaj se gaseste in submucoasa.Forma de piramida cuprinde baza.fetele anterolaterale. posterior de incizura interaritenoidiana si lateral de formatiunile ce unesc cele doua cartilaje. corniculate. anterioară  mărul lui Adam faţa posterioară :     feţele anterolaterale: Mg. aditus delimitat anterior de epiglota. De mentionat ca toate structurile acestui etaj se ingusteaza inferior. loc pe unde pot patrunde corpi straini. ea se intinde superior intre epiglota si plicile ariepiglotice. plicile vestibulare. Prezenta intracavitara a plicilor laringiene. tiroid  MVN al gâtului cart.. cu faringele.vf. cricoid baza       aditusul laringian incizura interaritenoidă plicile ariepiglotice Membrana tirohioidiană lamele carilajului tiroid ligamentul cricotiroidian Mg.posterioare si anterioara vârful  cartilaj. iar inferior ajunge pana la nivelul plicilor ventriculare sau vestibulare.mg.nile posterioare  cart. fiind bine reprezentat si luand numele de membrana cvandrangulara. Inferior cavitatea laringiana se continua liber si larg cu traheea.

Plicile vestibulare Sunt doua plici orientate in sens anteroposterior care se intind de la unghiul intern al cartilajului tiroid al laringelui pana la fata anterolaterala a cartilajelor aritenoide.  In expiratie plicile vocale sunt mult mai apropiat. de la unghiul cartilajului tiroid la apofiza vocala a bazei cartilajului aritenoid ETAJUL INFRAGLOTIC (INFRIOR LARINGIAN) Comunica cu traheea are aspect de palnie largita inferior.  In inspiratie fortata plicile vocale sunt in abductie maxima. activitatea lor difera in functie de sunetele emise. Intre aceste doua categorii de plici se gaseste cate o proeminenta spre exterior care poarta numele de ventriculi laringieni cu rol in respiratie dar si in fonatie ca si cavitati de rezonanta. iar in aria aditusului se observa etajul mijlociu al laringelui cu plicile vestibulare cu aspect rosiatic cu plicile vocale cu aspect albicios. Plicile vocale (corzi vocale) Sunt mai voluminoase. avand aceeasi direactie anteroposterioara. In fonatie plicile vocale se ating prin marginea lor libera. lasand sa se vada etajul infraglotic si chiar primele inele traheale. Muşchii intrinseci: profunzi: • cricoaritenoidianul lateral 4 .ETAJUL GLOTIC (MIJLOCIU) Este cuprins intre plicile vestibulare si plicile vocale. astfel ca fanta glotica devine uneori ca o linie. astfel marginea interna (mediala) se rotunjeste la emiterea sunetelor groase si se subtiaza la emiterea sunetelor inalte. tapetat cu mucoasa laringiana continuata cu cea traheala  In respiratie se observa aditusul laringian cu delimitarea respectiva.

• tiroaritenoidianul • tiroepiglotic • vocal superficiali: • aritenoidianul transvers • aritenoidianul oblic • ariepigloticul • cricoaritenoidianul posterior • cricotiroidianul Inervaţia: • nervul laringeu superior si nervul laringeu inferior TRAHEEA Conduct musculo-cartilaginos continuă laringele -la nivelul vertebrei T4 se divide în bronhiile principale: dreaptă. la limita dintre gât și torace. în interiorul căruia se găsesc un număr de 15 . Traheea este alcătuită dintr-un țesut fibroelastic rezistent. stângă situaţie: – în planul medio-sagital al corpului – înaintea esofagului prezintă: • porţiunea cervicală • porţiunea toracică Traheea se întinde de la cartilajul cricoid imediat sub laringe.20 de inele incomplete de cartilaj hialin. Are o lungime de 10 . cartilajele traheale.12 cm. 5 .

gaze în nr. stâng) + orizontală (pl. Suprafața posterioară a traheii nu are suport cartilaginos. – Inferioară Cei doi plămâni. Acest perete posterior se află în contact direct cu esofagul.prezintă: • Baza plămânului stâng are raporturi: 1. ci este alcătuită numai din țesut fibros și fibre musculare traheale. boltită a diafragmei ) -priveşte în jos. drept) – margine anterioară şi inferioară .5 cm). Fiecare bronhie lobară se ramifica in bronhii segmentare care se ramifica in bronhiole .Peretii saculetilor alveolari sunt compartimentati in alveole pulmonare. drept . parţial şi cu lobul stâng al ficatului 6 – baza (faţa diafragmatică) – vârful – faţa medială divizată într-o porţiune vertebrală şi una mediastinală (se află hilul pulmonar ← pediculul ) – faţa costală – scizura oblică ( pl. – mijlocie. dar în acelaşi timp anterior şi medial -diafragma este mai ridicată în dreapta. pot fi comparaţi cu două jumătăţi ale unui con tăiat la vârf – desuperioară şi bază. din cauza ficatului. Faptul că traheea este incompletă posterior. dar la copii traheea este mult mai îngustă. fundul stomacului 3. stâng . -raporturi de vecinătate prin intermediul pleurelor. ARBORELE BRONȘIC Bronhiile principale dreapta si stângă la nivelul hilului pulmonar se ramifică formând arborele bronsic. aflat imediat în spatele traheii. organele principale ale respiraţiei . deoarece permite destinderea esofagului în timpul trecerii bolului alimentar prin acesta catre stomac. fiecare plămân prezintă : •o bază – Inferioară •un vârf •două feţe. are o importan ță fiziologică mare.de la care pleaca ductele alveolare •două margini. In acest mod. Bronhia principală dreaptă cuprinde bronhiile lobare drepte : – superioară.terminate prin saculeti alveolari. de 2.Diametrul traheii la adult este destul de mare (2. splina 2. • la nivelul lor are loc schimbul alveolar de Baza (fata diafragmatica) PLAMÂNII -concavă (se mulează pe faţa superioară.Ultimele ramificatii ale arborelui bronisc sunt bronhiolele respiratori. suspendaţi prin Bronhia principală stângă cuprinde bronhiile lobare stângi : pediculii lor. Aceste elemente realizează.

Spatiile intercostale Faţa medială : a. Coastele 2. Impresiunea retrohilara a venei azygos 2. Portiunea mediastinala Portiunea vertebrala are raporturi cu:       Fete laterale ale corpurilor vertebrelor toracale Extremitatea posterioara a coastelor Spatii intercostale Lant simpatic toracal Nervii intercostali Vase toracale Portiunea mediastinala a plamanului drept Se gaseste hilul in treimea superioara (zona prehilara si retrohilara).La nivelul hilului drept bronhia este situata postero-superior. recesurilor subfrenice 2. artera inainte.răspunde fosei supraclaviculare Faţa costală are raporturi cu : 1. venele pulmonare inferior Raporturi 1. Prehilar – VCS 7 .Baza plămânului drept are raporturi: 1. faţa diafragmatica a ficatului Vârful depăşeste orificiul superior alcavitatii toracice cu 2-3 cm. Portiunea vertebrala b.

Esofag 5. la nivelul hilului Scizurile determina trei lobi:superior.  Scizura orizontala porneste de pe fata costala ( din dreptul portiunii oblice a plamanului) merge medial . inferior bronchia. 6. vene pulmonare – una inaintea bronhiei. marginea urmează acelaşi plan. Baza plămânului fiind înclinată. Impresiunea arcului aortic( superior) 2. incizura cardiaca Marginea inferioară circumscrie baza plămânului. fiind mai coborâtă în porţiunea ei posterioară Scizurile plamanului drept:  Scizura oblica porneste de pe fata mediala merge in sus si inapoi . strabate m. Impresiunea aortei descendente (retrohilar) 3. Se gaseste hilul in 1/3 superioara (zona prehilara si retrohilara) Traheea nervi vag Nervii frenici timusul La nivelul hilului stang superior – artera. cealalta sub ea Raporturi: 1. Impresiunea inimii 4.mijlociu si inferior Scizuria plamanului stang 8 . Separă baza de cele două feţe: costală şi mediala. Impresiunea cardiac Marginea anterioară •-separă faţa costală de cea medială • este ascuţită •la dreapta este uşor convexă •la stânga prezintă o incizura situată sub nivelul coastei a patra. Portiunea mediastinala a plamanului stang 8. Este subţire şi tăioasă. ant. 7.marginea inferioara si baza si urca pe fata mediala inferior de hil. sub varf)strabate fata costala .3.trece pe fata costala (la 6 cm.

Toate ramificaţiile reţelei se unesc şi formează venele pulmonare (acestea transportă sânge oxigenat) ce se varsă în atriul stâng. ele iriga arborele bronsic .merge in sus si inapoi . · simpaticul are actiune: . Rolul principal al reţelei capilare este de a participa la schimbul de gaze dintre aer şi sânge. cu sânge neoxigenat. marginea inferioara si baza si urca pe fata mediala inferior de hil. O parte din sange se intoarce in venele bronsice. asigurata de simpatic (fibre opstganglionare) si parasimpatic (nervul vag). Nutritivă .trece pe fata costala (la 6 cm. iar cea funcţională de artera pulmonară (mica circulaţie). Cea nutritivă este asigurată de arterele bronşice. sub varf) strabate fata costala . care se varsa in venele azygos si acestea in vena cava superioara si atriul drept Vasele limfatice:  nodurile – bronhopulmonare hilare – traheobronţice superioare. 9 . Este asigurata de arterele bronsice. Scizura oblica porneste de pe fata mediala . Aceasta se desparte în două ramuri pentru fiecare plămân şi se ramifică până la formarea unei reţele de capilare pulmonare .bronhodilatatoare si vasodilatatoare. ramuri ale aortei toracice. inferioare – paratraheale + juxtaesofagiene pulmonare – mediastinale anterioare Inervaţia Inervatia plamanilor este: a) motorie. Scizura determina 2 lobi :superior si inferior Vascularizaţia – dublă: Vascularizaţia plămânilor este dublă – nutritivă şi funcţională.Circulatia nutritiva face parte din marea circulatie si aduce plamanului sange incarcat cu substante nutritive si oxigen. Vascularizaţia funcţională porneşte din ventriculul drept – artera pulmonară.

Cand cantitatea de lichid sau aer este mare. · parasimpaticul are actiune: . - aer (pneumotorace). Intre cele doua pleure.relaxeaza musculatura bronsica.vasoconstrictorie.din punct de vedere topografic şi clinic .cavitatea pleurala. unde se constituie linia de reflexie spre foiţa parietală Pleura parietală prezintă . b) senzitiva. Ea are rolul de a usura miscarile plamanilor prin alunecare.hipersecretie de mucus. una in continuarea celeilalte: pleura viscerala care acopera plamanul si pleura parietala care acopera peretii cavitatii toracice. .patru poţiuni:     costală mediastinală diafragmatică cupola pleural 10 . este formata din doua foite.. care favorizeaza alunecarea.acoperă în întregime plămânul. plamanul respectiv apare turtit spre hil (colabat) si functia sa respiratorie este nula. anexata simpaticului si parasimpaticului. care in mod normal este virtuala si care contine o cantitate infima de lichid. Fiecare plaman este invelit de o pleura.bronhoconstrictorie. - sange (hemotorace). Pleura. cu excepţia unei mici porţiuni la nivelul hilului. Plamanii sunt inveliti de o foita seroasa numita pleura. Pleura viscerală : este foarte aderentă la suprafaţa plămânului. cele mai multe fibre senzitive sunt in legatura cu nervul vag. exista o cavitate inchisa . Pleura. . putand fi umpluta cu: - puroi (pleurezie). cavitatea pleurala poate deveni reala. In conditiile patologice. pătrunzând în fisurile acestuia şi tapetând feţele adiacente ale lobilor . la randul ei.

ea se reflectă pe acesta formându-i un manşon. şi se continuă apoi cu pleura pulmonară.de-a lungul liniei de reflexie în pleura diafragmatică . Dedesubtul pediculului. dispoziţia pleurei mediastinale diferă deasupra. Porţiunea mediastinală aderă la ţesutul conjunctiv al mediastinului. Pleura costală pătrunde în partea inferioară în şanţul adânc format între peretele costal şi diafragmă. la nivelul şi dedesubtul acestuia. ea se reflectă pe acesta formându-i un manşon.recesul costodiafragmatic. pleura are o direcţie sagitală. realizând cupola pleurală. Deasupra pediculului. întinsă neîntrerupt de la stern până la coloana vertebrală La nivelul pediculului. Cupola pleurală (domul pleural) acoperă vârful plămânului. 11 .Porţiunea costală se întinde de la stern la corpurile vertebrelor. dispoziţia pleurei mediastinale diferă deasupra. pleura mediastinală se continuă de asemenea cu foiţa visceralăLa nivelul unde pleura mediastinală se continuă cu cea diafragmatică. şi se continuă apoi cu pleura pulmonară. întinsă neîntrerupt de la stern până la coloana vertebrală La nivelul pediculului. astfel încât ajunge de fapt în regiunea laterală a gâtului. Deasupra pediculului. Ea depăşeşte cu 3-4 cm prima coastă şi cu 2-3 cm clavicula. pleura are o direcţie sagitală. Datorită prezenţei pediculului pulmonar pe faţa medială a plămânului. căptuşind faţa posterioară a sternului şi muşchiul transvers al toracelui. La vârful plămânului. Porţiunea mediastinală aderă la ţesutul conjunctiv al mediastinului. coastele şi muşchii intercostali. la nivelul şi dedesubtul acestuia. foiţa costală se continuă de asemenea cu pleura mediastinală. pentru a forma . se formează recesul frenicomediastinul Porţiunea diafragmatică acoperă faţa superioară a diafragmei şi este aderentă de muşchi. -Anterior şi posterior se continuă cu pleura mediastinală. -De-a lungul liniilor de reflexie se formează astfel două funduri de sac sau sinusuri: sunt recesurile costomediastinale anterior şi posterior. Datorită prezenţei pediculului pulmonar pe faţa medială a plămânului.