You are on page 1of 20

Curs 12

Audierea martorului se realizeaza in general dupa aceleasi reguli dupa care se realizeaza
si audierea celorlalte persoane, indiferent de calitate.
Exista o prevedere specifica, care nu exista in privinta persoanelor interesate, adica a
subiectiolor principali si a partilor. Este vorba de regula potrivit careia audierea martorilor se
realizeaza separat, adica in absenta celorlalti martori care nu au fost inca audiati. Cuprivire la
aceasta regula, ea este valabila atat pentru urmarirea penala cat si pentru faza de judecata. Pentru
faza de urmarire penala nu exista nici o regula. Pentru faza de judecata insa vom vedea ca exista
prevederi speciale care sunt cuprinse in articolul 381.
Procedura de audiere a martorului se realizeaza in doua etape:
• Relatarea libera a martorului; martorul este anterior incunostintat cu privire la obiectul
marturiei. Martorului stie despre ce trebuie sa relateze
• Etapa de intrebari; Este o etapa care se desfasoara in intregime in mod contradictoriu. In
privinta intrebarilor este reglementata doar in faza de judecata o ordine a intrebarilor. In privinta
fazei de urmarire nu este o ordine, astfel ca intrebarile se stabilesc unilateral de catre procuror si
tin de strategia de urmarire penala. Avocatul trebuie sa exercite o aparare activa, efectiva si
concreta, care presupune interventia in procedura de audiere prin adresare de intrebari, astfel ca
astazi procurorul intreaba avocatul daca are intrebari. Avocatul are si dreptul si obligatia sa
formuleze obiectiuni, sa solicite procurorului sa consemneze aceste obiectiuni si in general sa se
opuna oricarei atitudini care este contrara dispozitilor legalein cadrul procedurii de audiere in
faza de urmarire penala. In faza de judecata potrivit articolului 381, audierea martorilor este total
contradictorie spre deosebire de cea din faza de urmarire care este partial contradictorie.
Articolul 122 alineatul 3 CPP contine o prevedere similara cu cea care exista in materia
audierii suspectului, a inculpatului si a pesoanei vatamate. Este o prevedere referitoare la
inregistrarea martorului in faza de urmarire penala prin mijloacele tehnice. Inregistrarea nu este o
obligatie, ea este o facultate. Este lasata la decizia organului de urmarire penala. Procurorul are
un interes sa inregistreze pentru ca declaratia martorului sa nu fie contestata ulterior. In situatia in
care se contesta, procurorul se prezinta in fata instantei cu inregistrarea. Si martorul are un
interes, astfel ca inregistrarea poate fi ceruta de catre martor.
In ceea ce priveste consemnarea, prevazuta de articolul 123, normele sunt de trimitere,
practic se face trimitere la articolul 110 in ceea ce priveste consemnarea regula este simpla:
consemnarea se realizeaza exact si complet.
In ceea ce priveste audierea martorului minor, in varsta de pana la 14 ani, sunt dispozitii
speciale prin care se urmareste evitarea efectelor negative a audierii cu privire la starea psihica a
minorului. Astfel incat se prevede ca audierea minorului se face in prezenta parintelui, tutorelui
sau curatorelui, a persoanei care se ocupa de ingrijirea minorului. In situatia in care persoana
care ingrijeste minorul martor are si calitatea de inculpat se considera ca prezenta unei astfel de
persoane poate influenta continutul declaratiei, atunci audierea se va face in prezenta unui
reprezentant, o persoana de incredere in ceea ce priveste garantarea caracterului obiectiv a
martorului. Audierea martorului se poate face si in prezenta unui psiholog.
Audirerea martorului protejat
Se face dupa regulile speciale prevazute de articolele 125-130. Noile reguli prevazute de
codul penal de procedura actual prevad modalitati speciale de audiere a martorului care face
parte din categoria martorului protejat si anume legea 682/2002 cu modificari si completari

privind protectia martorilor.
Noul cod nu se departeaza de vechiile prevederi. Practic reia prevederile din vechiul cod.
Ceea ce este nou este ca dupa modelul precesului penal adversiar, codul de procedura face
distintia intre doua categorii de martori care sunt protejati:
• Martorul amenintat (art.125) – acel martor cu privire la care exista suspiciunea rezonabila ca
lui si membrilor de familie ii este pusa in pericol viata si integritatea corporala precum si
indeletnicirea, profesia si bunurile, element nou adaugat de legiuitor fata de vechea prevedere.
Pentru ca un martor sa se afle in aceasta pozitie este necesar sa existe elemente de fapt. Sub acest
aspect modul de redactare a textului este defectuos, deoarece prevede ca trebuie sa exista doar
suspiciunea rezonabila. Este extrem de periculos sa decizi cu privire la un asemenea statut doar
cu privire la o suspiciune. Ar trebui sa existe indicii.(proful sustine ca trebuie sa exista elemente
de fapt pentru ca un martor sa fie considerat unul amenintat).
Fata de martorul amenintat pot fi luate una din masurile prevazute de articolul 126 pt. Faza de
urm. penala si 127 pt faza de judecata. Nu exista diferente majore intre aceste doua texte. Atat in
faza de urm penala cat si in faza de judecata pot fi dispuse masuri de protectie. In faza de urm
penala acestea sunt dispuse de procuror prin ordonanta, iar in faza de judecata sunt dispuse de
catre instanta prin inchiere. Asemenea masuri pot fi dispuse si in camera preliminara de catre
judecatorul de camera.
Aceste masuri sunt masuri extraprocedurale de protectie si masuri procedurale de protectie.
Masurile extraprocedurale de protectie: supravegherea sau paza permanenta alocuintei, ori chiar
acordarea unei locuinte provizorii, luarea tuturor masurilor de protectie a persoanei martorului
dar si a membrilor de familie in timpul deplasarilor. Ele pot fi dispuse atat in faza de urmarire cat
si in faza de judecata. Masurile procedurale cu caracter procedural pentru faza de urmarire: 1.
protectia datelor de indentitate ale martorului, inclusiv atribuirea unui nume fictiv. Priveste toate
datele martorului prevazute de articolul 119. Protectia poate fi totata sau partiala in functie de
pericolul la care se expune martorul prin audierea sa. De aceea este posibil ca doar anumite date
sa fie protejate. Audirea se realizeaza in mod direct, nemijlocit de catre org judiciar. Se respecta
toate regulile de audiere, exceptant etapa de intrebari care privesc indentitatea martorului. Pe
parcursul audierii nu se pun intrebari si nu sunt admisibile intrebari care pot sa conduca la
indentitatea martorului. Se vor respinge intrebarile care creaza prin raspunsuri riscul revelarii
indentitatii martorului protejat ; 2. audierea martorului de la distanta, avand imeginea si vocea
distorsionata pentru ca martorul sa nu fie recunoscut. Este o masura extrema la care se recurge
doar in situatii de exceptie cand este absolut necesar. Se da posibilitatea apararii ca in etapa de
intrebari sa poata sa puna intrebari direct martorului audiat. Intrebarile formulate nu sunt
receptionate de martorul interogat in timp real. Ele sunt receptionate dupa un anumit interval,
pentru a da posibilitatea org judiciare sa cenzureze intrebarile care ar putea dezvalui identitatea
martorului. Acest procedeu dupa parerea profului nu afecteaza substanta dreptului la apararea in
ceea ce priveste credibilitatea martorului care este audiat in aceste conditii fiind asigurata
inclusiv contradictorialitatea. Identitatea reala a martorului este cunoscuta doar de organul
judiciar. Consemnarea se realizeaza dupa regululile examinate anterior, cu precizarea ca in faza
de urm penala declaratia se semneaza de martorul audiat precum si de organul de urmarire
penala. In privinta fazei de judecata procedura este similara, in toate fazele declaratia se
inregistreaza si de asemenea se consemneaza si in scris dupa care se semneaza de presedintele
completului de judecata. Declaratia trebuie semnata si de martor, deoarece prin semnare nu se
creaza riscul revelarii identitatii in cazul in care declaratia martorului nu se va afla la dosar,
deoarece aceasta se pune la un dosar special si se va pastra in conditii de siguranta.

care poarta denumirea de proces verbal de confruntare. In ceea ce priveste pericolul in care se afla martorul amenintat. Aceasta procedura de identificare a obiectelor si persoanelor nu are caracter procedural. Aceste doua masuri pot fi dispuse si in faza de judecata. care este semnat de organul judiciar precum si de persoanele care au format subiectul acestui proceduri. Este un procedeu care apartine criminalisticii. asta inseamna ca inafara mijloacelor de proba prevazute expres pot fi utilizate si alte mijloace de proba cu conditia sa nu fie contrare dispozitiilor legale. Org judiciar are ocazia de ar urmarii nu numai raspunsurile. care permite persoanelor sa isi puna intrebari reciproc.este martorul care a suferit o trauma de pe urma infractiunii sau ca urmare a atitudinii suspectului sau inculpatului sau martorul minor. Masura audierii la distanta trebuie sa includa si protejarea identitatii. Ea formeaza o parte extrem de tehnica si de dificil de inteles si de asimilat si de aplicat(dupa parerea profului nu era necesara si puteau face trimitere la legi speciale). • Martorul vulnerabil. Intrebatriile sunt puse de org judiciar. informatiilor pe care le cunoaste cu privire la imprejurile faptei. Procedura confruntarii (art. in special a dreptului la aparare. Activitatiile desfasurate cu ocazia confruntarii (intrebari. Procedeul confruntarii cunoaste doar etapa de intrebari. nu este obligatorie distorsionarea vocii sau imaginii. Identificarea obiectelor si persoanelor (132-137) Enumerarea mijloacelor de proba este una exemplificativa. ceea ce reprezinta un mare inajuns. Se foloseste in cazul tuturor categoriilor de persoane in toate cazurile.Masuriile nu sunt perfecte. Cele doua masuri nu se exclud. In faza de judecata mai poate fi dispusa in plus si nepublicitatea sedintei de judecata ca derogare de la principiul publicitatii care guverneaza faza de judecata. raspunsuri) se consemneaza intr-un proces verbal. pentru ca nu exista o regula care sa permita apararii sa aiba acces la declaratia martorului data in aceste conditii speciale. Masura audierii martorului la distanta nu poate constitui o expectie de la aplicarea masurii protejarii datelor de identitate. Aceasta procedura insa exista in cod si nu putem . 131) Este o modalitate speciala de audiere a persoanelor care se utilizeaza in situatia in care in urma audierii se constata ca anumite persoane au dat declaratii care se contrazic. Pentru martorul vulnerabil sunt aplicate aceleasi reguli care sunt aplicate martorului amenintat. Cele numite sunt reglementate in mod expres. Statutul de martor vulnerabil nu se acorda in mod automat. deoarece nu creaza garantii suficiente de respectare a unor drepturi procesuale. Confruntarea este o procedura contradictorie indiferent de faza procesuala. care este in mod vadit disproportionala ca intindere raportat la celelalte parti ale codului. Regululile de procedura trebuie sa fie simple si clare pentru a putea fi usor aplicate. acesta trebuie sa se datoreze chiar cunostiintelor pe care acesta le detine. cu deosebirea ca in ceea ce priveste audierea fara ca martorul sa nu fie prezent fizic. La confruntare pot participa si avocatii. Putem vorbi de mijloace de proba numite si mijloace nenumite. iar apoi cu incuvintarea acestuia intrebari care sunt puse direct de persoanele care sunt confruntate. In acest caz procesul verbal este semnat si de avocati. El trebuie sa aiba la baza dispozitia organului judiciar. Codul actual prezinta un mare dezechilibru. ci si reactiile acestora in scopul lamuririi cotradictilor si a stabilirii adevarului. pentru ca aceasta categorie a mijloacelor de proba reglementate expres formeaza o parte insemnata. consistenta a codului de procedura actual.

Prin urmare toate aceste prevederi sunt neconstitutionale. Aceasta procedura se realizeaza in faza de urmarire penala. Aceasta procedura are reguli preluate din filmele politiste. Metodele speciale de cercetare a probelor Ele sunt reglementate in articolele 138-154. Identificarea persoanei poate avea loc si dupa analiza unor fotografii. intervine intotdeauna judecatorul. Aparent criteriul de delimitare ar fi cel potrivit caruia metodele de supraveghere ar furniza probe organelor de urm penala in timp real. Nici acest criteriu nu este solid. Ele nu isi gasesc aplicarea in acest moment. utilizarea investigatorilor sub acoperire.retinerea. localizarea si urmarirea prin mijloace tehnice si obtinerea datelor prinvind tranzactii financiare a unei persoane. ceea ce este nereal. generate si prelucrate de furnizori) sunt prevederi preluate din legea speciala 82 din 2012. participarea la activitati autorizate. de criminalistica. Termenul de obiect este general. Identificarea de obiecte priveste identificarea unor mijloace materiale de proba. ea fiind creata pentru aceasta faza. El este preconstitiut prin aceasta activitate de identificare de care are nevoie org de urm penala pentru a isi fundamenta invinuirea. procesul verbal este un mijloc de proba preconstituit. pe cand metodele de cercetare furnizarea de probe ar avea loc ulterior. Spre deosebire de celelelate mijloace de proba scrise. aceste metode sunt divizate in doua mari categorii: • de supraveghere. nu e necesar ca persoanele sa fie prezentate. Are regului de tactica. supravegherea audio-video.cercetarea comunicatiiilor si a oricaror comunicari de la distanta. doar in ce priveste datele acestora nu si continutul. Se poate recurge la o asemenea procedura cand organul judiciar apreciaza ca este necesara lamurirea unor situatii de fapt. a unor fapte si impresujari sau clarificari in scopul stabilirii adevarului. Toate prevederile cuprinse in articolul 152 cpp precum si prevederile de la 154 privind conservarea datelor informatice (acele date care sunt retinute.sa o ocolim. Un obiect nu prezinta interes in procesul penal decat atunci cand este mijloc material de proba. livrarea supravegheata si obtinerea de date de furnizorii de retele publice de comunicare. Dupa legea de punere in aplicare a actualului cod de procedura. de orice fel. legea 82 din 2012. unde procedura este identica cu cea prevazuta pt supravegherea tehnica. cat timp nu exista o lege speciala aplicabila. Al doilea criteriu este cel potrivit caruia in cazul metodelor de supraveghere care prezinta un grad mai ridicat de intruziune in viata privata a persoanei. • De cercetare. Distinctia dintre metodele speciale de supraveghere si cele de cercetare este destul de fragila. pentru ca exista metode de cercetare speciale care furnizeaza probe chiar in timpul desfasurarii activitatilor de cercetare. Sunt insa situatii cand se poate realiza si in faza de judecata. Dupa parerea profului nu se justifica nicio diferentiere de tratament intre metodele de . pt ca exista metode de cercetare pentru care se prevede ca autorizarea se da de catre judecator. In toate activitatiile desfasurate cu ocazia identifiicarii se consemneaza un proces verbal. accesul la un sistem informatic. Este vorba despre utilizarea supraveghetorilor sub acoperire. Procedura de identificare este un procedeu probatoriu. participarea la activitati autorizate. iar in celelalte cazuri si procurorul. Este un mijloc de proba scris. fiind vorba de date care sunt retinute de acesti furnizori in baza unei legi speciale. cum este cazul retinerii.. care este integral declarata neconstitutionala. adica atunci cand el contine sau poarta o urma a infractiunii. Instanta intreaba martorului daca recunoaste o persoana din sala. predarea sau perchezitionarea. predarii sau perchezitionarii trimiterilor postale. pentru ca legiuitorul nu recurge la criterii clare. este un procedeu de identificare.

Este suficienta si urmarirea in rem. participarea procurorului este obligatoriu. Este necesar sa priveasca fie savarsirea. In situatia in care procurorul cere supravegherea la sesizarea pers vatamate. Dupa parerea profului. Aceste criterii ale supravegherii tehnice sunt prevazute alternativ. cu conditia ca acestea sa priveasca convorbirile proprii pe care le au cu tertii. Se prevede in art 140 al 1 ca supravegherea penala poate fi dispusa doar daca urmarirea penala a fost inceputa.supraveghere si de cercetare. care are loc in camera de consiliu. Recurgerea la supravegherea tehnica trebuie sa indeplineasca si niste conditii de forma: • cea mai importanta conditie de forma este sa fie inceputa urmarirea penala. Astfel. Masurea trebuie sa fie proportionala in raport de restrangerea drepturilor si libertatilor persoanei. Sunt 3 criterii de stabilirea a proportionalitatii: • particularitatii cauzei. Poate fi dispusa pe o perioada determinata de cel mult 30 de zile. iar in baza incheierii se emite un mandat de inchiere tehnica in care sunt mentionate toate elementele necesare din care rezulta indeplinirea conditiilor din art 139 al 1 si 2. fie conform alineatului ultim al art 140 cpp chiar la sesizarea persoanei vatamate. In ceea ce priveste supravegherea tehnica.proportionalitatea masurii.suspiciunea rezonabila privind savarsirea unei infractiuni. pentru ca JDL are obligatia de a dispune cu privire la autorizarea tehnica chiar in aceea zi. Legatura informatiei cu propriul obiect. JDL nu intervine din oficiu. autorizarea poate fi data pt orice infractiune ! Indiferent de natura acesteia si de limitele de pedeapsa. conditiile sunt stricte. • Gravitatea.cel mai important criteriu il reprezinta complexitatea cauzei • importanta informatiei sau a probei care urmeaza sa fie obtinuta. Ele privesc: 1. Continutul mandatului de supraveghere tehnica este acelasi cu continutul incheierii. art 141 reglementeaza o procedura de autorizare chiar de catre procurorul care efectueaza urm penala. ea poate fi dispusa doar daca se apreciaza ca mijloacele de proba clasice nu sunt suficiente pentru probarea unei infractiuni. • Autorizarea. din cadrul instantei competente sa judece cauza in prima instanta sau dupa caz a instantei corespunzatoare in grad primei instante in a carei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala. Se da incheiere. pentru a face fata situatiilor de urgenta. Procedura de autorizare este o procedura publica. fie la recomandarea organului de cercetare penala.poate fi dispusa doar de JDL in cursul urmaririi penale. fara citarea partilor. Rezulta ca supravegherea tehnica poate fi dispusa doar in faza de urmarire penala!! NU si in faza de judecata. ceea ce creaza posibilitatea recurgerii la supravegherea tehnica in locul unor mijoace de proba clasice. Exista situatii in care autorizarea nu este obligatorie. de parti sau de oricare alta persoana. Pentru aceste convorbiri nu se cere autorizarea. Face ca o asemenea masura sa fie dispusa doar daca este necesara.in cazul inregistrarilor care se pot efectua de pers vatamata. 2. ci doar sesizat de procuror. fie pregatirea unei infractiuni de o anumita gravitate care sa figureze pe o lista prevazuta la alineatul 2 al art 139 cpp. Pe . intreaga procedura de autorizare de catre procuror este neconstitutionala. Sunt prevazute de art 139 alineatul 1 si 2. de asemenea rezulta si perioada pentru care s-a dat autorizarea. Aceasta procedura nu are nicio ratiune in aceste conditii in care s-a creat.este o gravitate care trebuie privita din prisma unor elemente de fapt 3. ea nu este supusa niciunei cai de atac. Procurorul la randul sau sesizeaza JDL fie din oficiu. subsidiaritatea. In cazuri exceptionale.

CRED CA ESTE VB DE ART 139.. actualul cod prevede si a 3.142 alin. convorbirile care au legatura cu obiectul cauzei se redau in scris intr-un proces verbal de catre procuror sau de organul de cercetare penala sub supravegherea procurorului.. Din punctul de vedere al legiuitorului este o garantare a integritatii datelor obitnute in urma activitatii de supraveghere tehnica.. DAR NU POT SA DEDUC CE VORBESTE BATRANU VIETII. daca in materialul de supraveghere tehnica obtinut se gaseste semnatura electronica. persoana autorizata isi asuma intreaga responsabilitate cu privire la integritatea datelor obtinute.. Care este sensul acestei prevederi? Pentru a elimina si ultima ramasita de garantare a veridictitatii si a autenticitatii unor inregistrari de convorbiri... primirii datelor si de asemnea a copierii datelor obtinute. nu numai în cazurile în care există amenințări la adresa siguranței naționale -punerea în executare se realizează. Nu exista nicio prevedere care sa interzica inregistrari.a . fara a se putea depasi in total o durata de 6 luni potrivil actualului cod. s-a legiferat posibilitatea punerii în executare a supravegherii tehnice în toate cazurile.. video sau prin fotografiere in spatii private pentru care nu se poate depasi 120 de zile cu privire la aceeasi persoana si fapta in aceeasi cauza.(1) NCPP – punerea în executare a activității de supraveghere tehnică se realizează personal de către procuror sau de organul de cercetare penală. a transmiterii informatiilor obtinute. ori neexistand o asemenea prevedere inseamna ca orice inregistrare poate fi folosita ceea ce este o atingere a vietii private a unei persoane. In conditiile actuale. Autorizarea supravegherii tehnice poate fi prelungita pentru aceeasi durata. de asemenea. în baza unei delegări date de procuror prin ordonan ță. cu o singura exceptie si anume a supravegherii audio. Prelungirea autorizarii este reglementata de art 144. NU SE INTELEGE. in aceeasi cauza care creaza posibilitaea eludarii dispozitilor legale privind durata maxima a autorizarii activitatilor de supraveghere tehnica in privinta aceleasi pesoane in situatia frecvent intalnita in practica a disjungerii cauzelor.. de lucrători specializa ți ai poli ției sau de alte organe ale statului. Cauze penale care privesc orice alta infractiune altele decat cele reglementate limitativ pe lista de infractiuni prevazute de . Ea apartine unor persoane autorizate. Dupa parcurgerea acestor proceduri de interceptare si inregistrare... pers care sunt autorizate potrivit legii sa garanteze prin semnatura lor . atat in cea ce priveste realizarea supravegherii. -art.langa aceste inregistrari pot fi folosite cu titlu de proba si oricare alte inregistrari daca nu sunt interzise de lege.. O alta conditie de forma este autenticitatea pe care o da procurorrul cu ocazia consemnarii activitatilor de supraveghere tehnica in cond prevazute de art 143. dar și cu concursul tehnic al unor specialiști . aceeasi persoana si aceeasi fapta. Codul anterior prevedea doar 2 limite . pentru a justifica renuntarea la expertiza ca mijloc de verificare a veridicitatii si autenticitatii. Practic pe aceasta cale o masura speciala derogatorie este adusa din dreptul special in dreptul comun. dupa care procurorul certifica pentru autenticitate procesul verbal. autenticitatea se da de procuror in modalitatea certificarii procesului verbal in care se consemneaza activitatiile de supraveghere tehnica.. O conditie de forma recent introdusa in cpp este autenticitatea semnatura electronica restransa.. și cu sprijinul furnizorilor de rețele de comunicații electronice sau servicii de comunicații publice. de cel mult 30 de zile. primite sau copiate..

fără intervenția judecătorului.-art. fiind lăsată la stricta apreciere a procurorului. acesta nu poate forma obiectul supravegherii tehnice. totuși. dacă un asemenea raport a format obiectul unei supravegheri tehnice.(5) NCPP – prevede în mod expres posibilitatea utilizării materialului rezultat din supravegherea tehnică și în alte cauze penale. persoana interesată poate solicita organului de urmărire penală să îi comunice procesele-verbare de redare în scris și să îi asigure ascultarea convorbirilor care au fost interceptate și înregistrare și vizionarea interceptărilor audio-video -se mai prevede pentru procuror dreptul de a amâna atât informarea. dacă acesta conține informații considerate concludente și directe pentru soluționarea altor cauze penale -*această prevedere este lipsită de orice garanție.în termen de 20 de zile.(1) și (2) -în privinta raportul dintre avocat și client. deoarece există posibilitatea valorificării acestor date în scopul obținerii probei printr-un alt mijloc de probă -art. cât și în faza de judecată -în faza de judecată competența de conservare este dată instanței -în faza de urmărire penală competența de conservare este dată judecătorului de drepturi și libertăți . dreptul la informare este un drept iluzoriu. se prevede că după încetarea activităților.146 NCPP – reglementează o procedură de conservare a materialului.145 NCPP – reglementează un drept special de informare în privința rezultatelor activităților de supraveghere tehnică. ținând cont de faptul că procurorul poate amâna informarea până la sfârșitul urmăririi penale. a membrilor de familie ai acestora. organul de urmărire penală este obligat ca într-un termen de 10 zile să informeze persoana care a format subiectul supravegherii -de la data la care s-a obținut informarea persoanei supravegheate că a format subiectul unei supravegheri. cât și comunicarea proceselor-verbale și a suporților tehnici persoanei interesate în situația în care procurorul constată că prin aceasta s-ar periclita buna desfășurare a urmăririi penale sau s-ar pune în pericol siguranța martorilor. a persoanei vătămate sau dacă prin informarea sau comunicarea proceselor-verbare și a suporților tehnici nu s-ar putea realiza supravegherea altor persoane.142 alin. cu excepția situației în care ar exista indicii privind săvârșirea de către avocat a unei fapte prevăzute de legea penală. persoana interesată ia cunoștință de conținutul supravegherii tehnice în etapa de cameră preliminară -art. amânara poate fi dispusă de procuror până la finalizarea urmăririi penale -*în realitate. atât în faza de urmărire penală. utilizarea materialelor nu mai este limitată de condi țiile prevăzute în art.139 alin. în această situație. judecătorul ar trebui să aprobe folosirea acestor materiale și în alte cauze penale. dacă este amânat acest drept. datele obținute nu pot fi folosite în niciun proces penal -*este o prevedere lipsită de garanții.

pe care apoi le prezintă procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală. care au specializare în activitatea de investigare sub acoperire.148 NCC – reglementează utilizarea investigatorilor sub acoperire -NCPP menține competența exclusivă a procurorului care supravegează urmărirea penală. ia măsuri prin intermediul proceselor-verbale de valorificare a informațiilor în scopul obținerii de probe în procesul penal. sunt supuse acelorași proceduri ca și aprobarea supravegherii tehnice. atribibuită de către procuror prin ordonanța prin care autorizează investigația sub acoperire -condițiile de autorizare a investigației sub acoperire sunt aceleași condi ții ca în cazul supravegherii tehnice: suspiciunea rezonabilă privind săvârșirea unei infrac țiuni dintre cele grave prevăzute în lista de infracțiuni. fără niciun control -investigația sub acoperire este una din măsurile cele mai atentatoare la drepturile și libertă țile persoanei în cadrul unui proces penal -investigatorii sub acoperire sunt lucrători din cadrul poliției judiciare. sunt confidențiale -procurorul întocmește procese-verbale care contin aceste informații și care. care sunt acte secrete. le selectează și le apreciază -investigatorii sub acoperire pot prezenta informațiile în mod nemijlocit procurorului sau prin intermediari (persoane de legătură) -investigatorii sub acoperire întocmesc rapoarte de investigație.-*nu există nicio rațiune ca această competență a conservării să fie dată în compenten ța judecătorului de drepturi și libertăți. ci de ob ținere de informa ții cu privire la faptă și persoană. care apoi le verifică. în special în etapa de urmărire in rem. condiția subsidiarității -*investigatorii sub acoperire trebuie să se limiteze doar la activitățile autorizate. reținerea. trebuia să aparțină procurorului -art. predarea sau percheziționarea trimiterilor poștale. care sunt activități strict de descoperire și de strângere de informații care privesc fapta materială și identificarea persoanei -scopul investigației sub acoperire nu este cel de obținere de probe. prin intermediul . *competența de autorizare trebuia dată în competența de autorizare a judecătorului de drepturi și libertăți -procurorul autorizează utilizarea. cu o altă identitate față de cea reală. dar și în ceea ce privește punerea în executare INVESTIGATORII SUB ACOPERIRE -art. verifică și procedează la punerea în executare a activității și. condiția proporționalității. primind informațiile obținute în urma activităților desfășurate de către investigatorii sub acoperire.147 NCC – în privința metodelor de cercetare. care intervin în procesul penal în faza de urmărire penală.

de droguri etc. în scopul descoperirii altor infracțiuni (de ex. în schimbul unor sume de bani. se transformă în probe -autorizarea utilizării investigatorilor sub acoperire este supusă unei proceduri de prelungire. considerăm că este vorba despre același procuror care a autorizat inițial utilizarea investigatorilor sub acoperire. trafic de droguri. pentru colaboratori și chiar și pentru informatori -art. infracțiuni de corupție etc. *legea nu prevede însă care procuror. dată în competența procurorului. dacă organul de urmărire penală apreciază că pentru descoperirea de probe. a colaboratorilor. a prinderii și identificării unor persoane este necesară utilizarea colaboratorilor -colaboratorii sunt persoane din afara poliției. să informeze în special organele de urmărire penală cu privire la săvârșirea unor infracțiuni -investigatorii cu identitate reală sunt persoane autorizate să săvârșească infracțiuni. aceeași procedură de autorizare ca și în cazul utilizării investigatorilor sub acoperire LIVRAREA SUPRAVEGHEATĂ -art.153 NCPP reglementează măsura obținerii de date privind situa ția financiară a unei .151 NCPP – reglementează livrarea supravegheată. care au orice legătură cu o infracțiunea -nu mai este limitată doar la droguri.procesului-verbal. ci este extinsă cu privire la alte bunuri și sume de bani -este supusă aceleași proceduri ca și în cazul investigatorilor sub acoperire -art. fiind persoane care într-un fel sau altul sunt remunerate de organul de urmărire penală pentru serviciile de colaborare -în ceea ce privește utilizarea colaboratorilor.). sunt aplicabile aceleași prevederi ca și în cazul investigatorilor sub acoperire -informatorii provin din mediul infracțional și transmit informații cu privire la acest mediu. care înseamnă transportul de sume de bani.. care acceptă să colaboreze fie în scopul de a benficia de imunitate.149 NCPP prevede că măsurile de protecție se aplică și pentru investigatorii sub acoperire. dar și a informatorilor și a investigatorilor cu indentitate reală -colaboratorul intervine când este imposibilă utilizarea investigatorilor sub acoperire. nu reprezintă o garanție reală a respectării dreptului la un proces echitabil -durata maximă de utilizare cu privire la aceeași persoană și aceeași faptă în același proces penal este de 1 an -participarea la activități autorizate – este legată de prevederile investigatorilor sub acoperire. sunt angajate temporar. fie în alte scopuri..

potrivit . putând fi foarte ușor confundată cu măsura obținerii de date privind tranzacțiile financiare ale unei persoane -măsura se dispune de procuror. sau într-un spațiu limitat. percheziția domiciliară. unde se ascund fie în scopul de a se sutrage prezentării în fața organului judiciar sau în scopul sustragerii executării unei măsuri sau a unei pedepse -pe lângă condițiile de fond. pentru a fi efectuată. deținut sau folosit de către o persoană fizică sau juridică. însă numai după obținerea încuvințării prealabile a judecătorului de drepturi și libertăți PERCHEZIȚIA – art. *este reglementată extrem de defectuos. procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală formulează o cerere de efectuare percheziției domiciliare. trebuie să fie guvernată de principiul proporționalității ingerinței în sfera vieții private a persoanei. care poate fi privat sau public. de aceea.persoane. în faza de urmărire penală. precum și în scopul prinderii suspectului/inculpatului -este posibilă și atunci când nu sunt căutate doar obiecte sau înscrisuri care au legătură cu o infracțiune. în faza de judecaă. atunci când există suspiciunea rezonabilă că s-a săvârșit o faptă care s-ar putea să constituie infracțiune.156-171 NCPP -felurile percheziției: ü domiciliară ü corporală ü informatică ü asupra unui vehicul PERCHEZIȚIA DOMICILIARĂ – art. deoarece percheziția domiciliară reprezintă atingerea gravă adusă unei persoane a dreptului la un domiciliu. cu privire la care există indicii din care rezultă suspiciunea rezonabilă. ci și persoane. unicul garant este judecătorul. în scopul de a se descoperii probe privind săvâr șirea unei infracțiuni/participația la o infracțiune a unei anumite persoane.157-164 NCPP -percheziția domiciliară reprezintă pătrunderea într-un domiciliu în sensul NCP. este necesar să fie autorizată de către judecătorul de drepturi și libertăți. sau atunci când există suspiciunea rezonabilă că o persoană fizică sau juridică deține obiecte sau înscrisuri care ar putea avea legătură cu o infracțiune. prin ordonanță. în faza de urmărire penală sau de instan ța de judecată. adresată judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul instanței care ar avea competența să judece cauza în primă instan ță. că se află într-un anumit domiciliu sau spațiu închis. fiind suficient o urmărire penală in rem.

cu capacitate de exercițiu deplină (persoană de încredere) sau de avocat (sau poate fi reprezentată și asistată de un avocat) -dacă suspectul/inculpatul se află în stare de reținere sau este aresat. după care se va proceda la etichetarea și sigilarea acestora. în mod expres. în această situație. se prevede că mandatul de ppercheziție emis de către judecător este valabil. să se indice persoanele cu exactitate. cu excepția acelor înschisuri sau obiecte care sunt lăsate în custodie. este obligatorie prezen ța unui martor-asistent -dacă persoana la care se efectuează percheziția nu se găsește la locuin ță sau nu se află la locuință sau. în vederea ridicării. în cazul persoanelor. este autorizată pătrunderea prin utilizarea forței -obiecturile și înscrisurile mai întâi se prezintă persoanei prezente sau reprezentantului acesteia. este obligatorie aducerea lui la locul percheziției. la solicitările organului de urmărire penală refuză să deschidă u șa locuin ței în vederea efectuării percheziției. adică să se indice care sunt obiectele și înscrisurile căutate și care este legătura acestora cu infracțiunea sau. sau din cadrul instan ței corespunzătoare în grad în a cărei circumscripție se află sediul parchetului din care face parte procurorul -procedura de autorizare este una nepublică. să le predea. cu participarea obligatorie a procurorului -autorizarea se dă printr-o încheiere definitivă. pe lângă condițiile care trebuie îndeplinite pentru autorizarea perchezi ției.(3) NCPP -percheziția domiciliară se efectuează personal de către procuror sau de către organul de urmărire penală -persoana percheziționată este încunoștințată cu privire la efectuarea percheziției de către organul de urmărire penală. percheziția nu mai poate continua -dacă persoana care deține sau folosește locuința lipseste. ea poate fi reprezentată de un reprezentant. după care se vor face copii . fără citarea păr ților. percheziția va putea continua într-o asemenea situație doar cu încuvințarea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală – art. în cazul predării de bună-voie. de asemenea.naturii infracțiunii pentru care se efectuează cercetarea. persoană fizică. dacă nu poate fi adus. solicitându-i-se. are loc în Camera de consiliu.158 alin. persoana percheziționată este informată cu privire la obiecturile și înscrisurile căutate sau cu privire la persoana căutată. în acest sens. dar și indiciile din care rezultă suspiciunea rezonabilă conform căreia persoana se află în spatiul respectiv -începerea urmăririi penale este o condiție obligatorie -NCPP conține o prevedere pentru situația în care s-ar transmite obiectele sau înscrisurile ori persoanele s-ar retrage din locurile pentru care s-a autorizat percheziția în locuri învecinate. i se înmâneză persoanei mandatul de perchezi ție. în care. nefiind supusă niciunei căi de atac. pe o perioadă determinată de cel mult 15 zile -în baza încheierii de autorizare se emite un mandat care are acelașii conținut cu încheierea de autorizare. în mod obligatoriu trebuie să fie descrise în concret activită țile care pot fi efectuate cu ocazia percheziției.

161 NCPP. a îmbrăcămintei. schițe. procesul-verbal reprezintă un mijloc de probă -întreaga efectuare a percheziției poate fi înregistrată audio și video și. în scopul asigurării eficienței percheziției -procedura se finalizează cu un proces-verbal. prenumele şi calitatea persoanei care a efectuat percheziţia. la momentul efectuării percheziţiei.-dreptul la un avocat în procedura de efectuare a percheziției domiciliare este prevăzut espres în NCPP. există și excepții. care se atașează la procesul-verbal -în faza de judecată. el se semnează de toate persoanele care sunt prezente la efectuarea percheziției. presupune informarea în prealabil a persoanei suspuse percheziției cu privire la acest drept. organele judiciare sau orice autoritate cu atribuţii în asigurarea ordinii şi securităţii publice procedează la efectuarea acesteia. de asemenea. în situația în care persoana solicită sa i se acorde acest drept. procesul-verbal conține o descriere a tuturor activităților efectuate. cu excepţia cazului când se consideră util să se procedeze la aceasta. care se întocmește potrivit art. persoanei percheziţionate i se solicită predarea de bunăvoie a obiectelor căutate.” (4) ”Procesul-verbal de percheziţie trebuie să cuprindă: a) numele şi prenumele persoanei percheziţionate. a părului. pentru cazurile de urgență. 165 – Cazurile şi condiţiile în care se efectuează percheziţia corporală (1) ”Percheziţia corporală presupune examinarea corporală externă a unei persoane. organul judiciar are obliga ția să amâne efectuarea percheziției domiciliare până la sosirea avocatului. însă nu mai mult de 2 ore. când i se permite organului de urmărire penală să procedeze direct la efectuarea percheziției. se pot efectua fotografii. Dacă obiectele căutate sunt predate. percheziția se aduce la îndeplinire de către procuror PERCHEZIȚIA CORPORALĂ – art. . a cavităţii bucale.” (2) ”În cazul în care există o suspiciune rezonabilă că prin efectuarea unei percheziţii corporale vor fi descoperite urme ale infracţiunii. a urechilor. corpuri delicte ori alte obiecte ce prezintă importanţă pentru aflarea adevărului în cauză. a obiectelor pe care o persoană le are asupra sa sau sub controlul său. pentru căutarea altor obiecte sau urme.165-166 NCPP -se poate dispune conform dispozițiilor date de organul de urmărire penală Art. 166 – Efectuarea percheziţiei corporale (1) ”Organul judiciar trebuie să ia măsuri ca percheziţia să fie efectuată cu respectarea demnităţii umane.” (2) ”Percheziţia se efectuează de o persoană de acelaşi sex cu persoana percheziţionată. a nasului.” Art. nu se mai efectuează percheziţia.” (3) ”Înainte de începerea percheziţiei. b) numele.

precum şi despre motivele imposibilităţii sau refuzului de a semna.” (3) ”Prevederile art. de natură să asigure integritatea informaţiilor conţinute de acestea. 167 – Percheziţia unui vehicul (1) ”Percheziţia unui vehicul constă în examinarea exteriorului ori interiorului unui vehicul sau a altui mijloc de transport ori a componentelor acestora.167 NCPP -este asimilată. cu menţionarea oricărei întreruperi intervenite. se face menţiune despre aceasta. d) locul unde este încheiat.” (2) ”Percheziţia unui vehicul se efectuează în condiţiile prevăzute la art. descoperire. enumerarea şi descrierea lor amănunţită. 168 – Percheziţia informatică (1) ”Prin percheziţie în sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice se înţelege procedeul de cercetare. e) data şi ora la care a început şi ora la care s-a terminat efectuarea percheziţiei.162 se aplică în mod corespunzător.” PERCHEZIȚIA INFORMATICĂ – art. 165 alin. judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni .c) enumerarea obiectelor găsite cu ocazia percheziţiei. cât și a exteriorului unui vehicul. 165 şi 166 se aplică în mod corespunzător. identificare şi strângere a probelor stocate într-un sistem informatic sau suport de stocare a datelor informatice. 162. Dacă persoana percheziţionată nu poate sau refuză să semneze. unei percheziții corporale.” (2) ”În cursul urmăririi penale. realizat prin intermediul unor mijloace tehnice şi proceduri adecvate. menţiuni cu privire la locul şi condiţiile în care suspectul sau inculpatul a fost găsit.168 NCPP -reglementarea este identică cu cea prevăzută pentru percheziția domiciliară Art. precum și a păr ților componente în scopul de a se descoperi obiecte sau înscrisuri care au legătură cu o infracțiune Art.” (5) ”Procesul-verbal trebuie semnat pe fiecare pagină şi la sfârşit de cel care îl încheie şi de persoana percheziţionată. (2).” (6) ”O copie a procesului-verbal se lasă persoanei percheziționate. obiectele sau urmele infracţiunii au fost descoperite şi ridicate. de aceea nu este necesară o autorizare din partea unui judecător -presupune o verificare atât a interiorului.” PERCHEZIȚIA UNUI AUTOVEHICUL – art. f) descrierea amănunţită a locului şi condiţiilor în care înscrisurile. pentru a putea fi recunoscute.” (7) ”Dispozițiile art. sub aspectul naturii juridice.

cu ocazia efectuării percheziţiei unui sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice.” (4) ”Cererea se soluţionează în camera de consiliu. dispoziţiile alin. dispoziţiile art. care servesc ca mijloc de probă. încuviinţarea efectuării percheziţiei informatice şi emite de îndată mandatul de percheziţie. fără citarea părţilor. d) perioada pentru care s-a emis mandatul şi în cadrul căreia trebuie efectuată activitatea dispusă. e) scopul pentru care a fost emis. atunci când aceasta este întemeiată. copierea datelor informatice identificate şi va solicita de urgenţă completarea mandatului.” (8) ”În cazul în care. g) semnătura judecătorului şi ştampila instanţei.competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală poate dispune efectuarea unei percheziţii informatice.” (7) ”Încheierea prin care judecătorul de drepturi şi libertăţi se pronunţă asupra cererii de încuviinţare a efectuării percheziţiei informatice nu este supusă căilor de atac. pentru asigurarea integrităţii datelor informatice stocate pe obiectele ridicate. (10) şi (11) .” (10) ”Dacă ridicarea obiectelor care conţin datele informatice prevăzute la alin. la cererea procurorului. procurorul dispune de îndată conservarea. se constată că datele informatice căutate sunt cuprinse într-un alt sistem informatic ori suport de stocare a datelor informatice şi sunt accesibile din sistemul sau suportul iniţial.” (6) ”Încheierea instanţei trebuie să cuprindă: a) denumirea instanţei. (1)-(7) aplicânduse în mod corespunzător.” (11) ”Percheziţia în sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice se efectuează în prezenţa suspectului ori a inculpatului. Participarea procurorului este obligatorie. procurorul poate dispune efectuarea de copii. b) data. dacă este cunoscut. 159 alin. precum şi numele suspectului sau inculpatului.” (3) ”Procurorul înaintează cererea prin care se solicită încuviinţarea efectuării percheziţiei informatice împreună cu dosarul cauzei judecătorului de drepturi şi libertăţi. ora şi locul emiterii. atunci când pentru descoperirea şi strângerea probelor este necesară cercetarea unui sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice.” (9) ”În vederea executării percheziţiei dispuse. (1) ar afecta grav desfăşurarea activităţii persoanelor care deţin aceste obiecte. Copiile se realizează cu mijloace tehnice şi proceduri adecvate. de natură să asigure integritatea informaţiilor conţinute de acestea. procurorul dispune efectuarea de copii. prenumele şi calitatea persoanei care a emis mandatul. f) sistemul informatic sau suportul de stocare a datelor informatice care urmează a fi percheziţionat.” (5) ”Judecătorul dispune prin încheiere admiterea cererii. c) numele.

” RIDICAREA DE OBIECTE SAU ÎNSCRISURI – art. organul de urmărire penală dispune predarea unor obiecte sau înscrisuri.” (14) ”Organele de urmărire penală trebuie să ia măsuri ca percheziţia informatică să fie efectuată fără ca faptele şi împrejurările din viaţa personală a celui la care se efectuează percheziţia să devină.” (16) ”În cursul judecăţii. h) semnătura persoanelor prezente la efectuarea percheziţiei. din oficiu sau la cererea procurorului. Mandatul de efectuare a percheziţiei informatice dispuse de instanţă se comunică procurorului. f) descrierea şi enumerarea datelor informatice descoperite cu ocazia percheziţiei. putând astfel servi la aflarea adevărului -persoana fizică sau juridică care deține aceste obiecte sau înscrisuri. d) descrierea şi enumerarea sistemelor informatice ori suporturilor de stocare a datelor informatice faţă de care s-a dispus percheziţia. care . g) semnătura sau ştampila persoanei care a efectuat percheziţia. (8)-(15). b) numele persoanei care a efectuat percheziţia. în situația în care își îndeplinește această obligație.169-171 NCPP -este prevăzută că o obligație a organului judiciar în toate cazurile în care este vorba de obiecte sau înscrisuri care au legătură cu o infracțiune -este guvernată de principiul predării de bună-voie -în faza de urmărire penală. în prezenţa procurorului sau a organului de cercetare penală.aplicându-se în mod corespunzător. se va întocmi un proces-verbal. care procedează potrivit alin. în cazurile prevăzute la alin. c) numele persoanelor prezente la efectuarea percheziţiei.” (13) ”Procesul-verbal de percheziţie informatică trebuie să cuprindă: a) numele persoanei de la care a fost ridicat sistemul informatic sau suporturile de stocare a datelor informatice ori numele persoanei al cărei sistem informatic este cercetat. are obligația de a le preda. dacă apreciază că ele ar putea constitui probă în procesul penal.” (15) ”Datele informatice identificate cu caracter secret se păstrează în condiţiile legii. a părţilor ori a persoanei vătămate. percheziţia informatică se dispune de către instanţă. (2). în mod nejustificat. e) descrierea şi enumerarea activităţilor desfăşurate.” (12) ”Percheziţia în sistem informatic ori a unui suport de stocare a datelor informatice se efectuează de un specialist care funcţionează în cadrul organelor judiciare sau din afara acestora. publice.

având un caracter contradictoriu. a părților și a persoanei vătămate . se va recurge la ridicarea silită. în condițiile prevăzute în art. sau de către instanța de judecată. în cursul judecății -de regulă. fie la cererea procurorului. prin încheiere.constituie dovada predării -daca nu își îndeplinește această obligație. care sunt aplicabile în această materie -expertiza este un proces extrem de complex. care se dispune prin ordonanță. este obligatoriu efectuarea unei expertize Expertiza – este un procedeu probatoriu complex care permite organelor judiciare penale (atât organelor de urmărire penală. se dispune ridicarea silită) EXPERTIZA ȘI CONSTATAREA – art. cât și instanțelor) să recurgă la cunoștințele unui expert în toate cazurile în care apreciază că sunt necesare cunoștințe de specialitate ale unui expert pentru efectuarea unor constatări directe. este o procedură specială. atunci când există urgență în ceea ce privește lămurirea unor situații de fapt.100 NCPP.172-191 NCPP -sunt procedee probatorii diferite Constatarea tehnico-științifică – poate fi dispusă doar în cursul urmăririi penale. expertiza oate fi dispusă de către instanță fie din oficiu. ridicarea silită însoțește procedura de percheziție (în cadru procedurii de perchezi ție. fie din afara organului de urmărire penală -constatarea se efectuează printr-un raport de constatare care conține. pentru efectuarea unor clarificări a unor situații de fapt sau pentru formarea unor opinii de specialitate în scopul aflării adevărului și soluționării juste a cauzei penale -reprezintă un procedeu probatoriu care se utilizează în mod frecvent în procesul penal actual -nu poate fi dispusă în cursul procesului penal decât dacă sunt îndeplinite condițiile care sunt prevăzute în art. pe langa activită țile care sau efectuat în vederea lămuririi situațiilor de fapt și concluziile în care sunt incluse probele rezultate din constatările efectuate -atunci când constatarea este contestată. de către procuror în cursul urmăririi penale. sau când există pericol de dispariție a mijlocului de probă sau a schimbare a situației de fapt -se efectuează de specialiști fie din cadrul organului de urmărire penală. în cursul judecății. are ca rezultat obținerea unui mijloc de probă: raportul de expertiză -expertiza poate fi dispusă în cursul urmăririi penale de organul de urmărire penală din oficiu sau la cererea părților și a subiecților procesuali principali.172 alin.(9) si (10) NCPP -poate fi dispusă numai de către procuror prin ordonanță. dacă se găsesc obiecte sau înscrisuri.

în urma unor dezbateri contradictorii -numirea experților se realizează cu condiția ca experții să fie autoriza ți potrivit legii (să se afle înscriși pe lista de experți autorizați aprobată de Ministerul de Justiție) o Expertize care se efectuează de instituțiile medico-legale. în faza de judecată. atunci când expertiza se dispune în faza de judecată Drepturile și obligațiile expertului: -dreptul la un onorariu și la plata cheltuielilor ocazionate de efectuarea expertizei -dreptul de a beneficia de măsuri de protecție în aceleași condiții cu martorii -dreptul de a refuza expertiza în condițiile prevăzute de art. în aceleași condiții cu martorul -obligația de a efectua expertiza și de a o finaliza la termenul care este stabilit de organul judiciar care a autorizat efectuarea expertizei . un asemenea drept este recunoscut și pentru procuror. expertul are obligația de a efectua experiza. în faza de urmărire penală sau de către instanță. într-o procedură contradictorie. cât și în faza de judecată. precum și a avocaților. inclusiv a avocaților iar. după consultarea procurorului.-în ceea ce privește procedura de numire a expertului: numirea expertului se realizează diferit în raport de felul expertizei -există două categorii de expertize: o Expertize care se efectuează de experți autorizați. în faza de judecată. nemijllocit -atât în faza de urmărire penală. procedura este contradictorie -numirea expertului se realizează după consultarea părților și a subiecților procesuali principali. dacă nu se găsește în una din aceste situații. în mod direct. de laboratoare de specialitate sau de alte instituții de stat – expertize medico-legale. independenți – expertize tehnicejudiciare -numirea expertului se realizează de către procuror.117 NCPP. atnci când a fost desemnat de organul judiciar sau de instituția din care face parte -obligația de a se prezenta la toate chemările organului judiciar. a părților și a persoanei vătămate. expertize criminalistice -numirea expertului nu se realizează direct de către procuror sau de către instan ță. ci de institu ția de specialitate din care acesta face parte în baza unei solicitări scrise din partea organului judiciar -în toate cazurile. se asigură exercitarea dreptului pe care îl au părțile și subiecții procesuali principali de a propune un expert recomandat de acestea pentru a participa la efectuarea expertizei împreună cu expertul oficial.

se va dispune efectuarea unui noi expertize. cu privire la lămuririle solicitate -partea expozitivă. i se dă posibilitatea să solicite lămuriri de la organul judiciar care a dispus efectuarea expertizei. întrebări la care expertul trebuie să răspundă.-obligația de a efectua o expertiză în conformitate cu dispozițiile legale și de a formula concluzii în cuprinsul raportului de expertiză în conformitate cu realitatea Procedura de efectuare a expertizei: -după emiterea dispoziției de încuvințare a expertizei.174 NCPP reglementează incompatibilitatea expertului -art. în care se descriu toate operațiunile efectuate -concluziile. i se aduce la cuno știn ță termenu până la care trebuie să finalizeze expertiza (expertul poate solicita și prorogarea termenului.178 NCPP reglementează întocmirea de către expert a raportului de expertiză -raportul de expertiză are trei părți: -partea introductivă. i se pune la dispoziție întregul material. expertul oficial este chemat în fa ța organului judiciar (a procurorului sau a instanței).180 NCPP -suplimentul de expertiză se realizează de căre acelașii expert. când nu ese posibilă desemnarea aceluiași expert. care constituie răspunsurile expertului la întrebările formulate și care reprezintă proba care este rezultată din raportul de expertiză (expertiza este procedeul probator. expertul va fi chemat și va fi audiat -dacă se constată ulterior că expertiza nu este completă. este întrebat dacă are de formulat observații. însă nu pe o durată mai mare de 6 luni de zile) -art. i se aduce la cunoștință obiectivele expertizei.179 NCPP -se realizează după aceleași reguli care sunt prevăzute pentru audierea martorului -dacă organul judiciar apreciază că este necesar pentru lămurirea situa ției de fapt. în care se face mențiuni cu privire la organul judiciar care a dispus efectuarea expertizei. cu privire la termen. se va dispune suplimentarea raportului – art. de către un alt expert . cu încuvințarea organului judiciar care a dispus efectuarea expertizei. raportul de expertiză este mijlocul de probă și concluziile din raport reprezintă proba) Audierea expertului – art. cu privire la materialele puse la dispozi ție. i se prevede posibilitatea solicitării de lămuriri de la păr ți și de la subiec ții procesuali principali și de la avocații acestora.

fie de către instanță. care poate fi dispusă atunci când se constată că expertul nu a formulat concluzii. poate fi dispusă și o internare nevoluntară. contradictorii sau când organu juridiciar are îndoieli cu privire la exactitatea concluziilor – art. este posibil ca și prima expertiză să fie efectuată de o comisie în cazuri complexe care necesită cunoștințe interdisciplinare -art. care constată prin ordonanță îndeplinirea condițiior legale. pentru stabilirea discernământului Ø în toate cazurile în care organul judiciar are îndoieli cu privire la boala psihică sau asupra discernământului suspectului/inculpatului de la data comiterii infracțiunii -întotdeauna expertiza psihiatrică este efectuată de către o comisie -dacă inculpatul refuză să se prezinte la comisie în vederea efectuării expertizei. inculpatul este întrebat dacă dorește acest lucru. concluziile sunt neclare.189 NCPP reglementează expertiza medicol-legală -art. la solicitarea procurorului.181 NCPP -o nouă expertiză poate fi efectuată de o comisie.-există și o procedură de efectuare a unei noi expertize. cât și o examinare în interiorul corpului -dacă suspectul/inculpatul refuză examinarea fizică. ea se poate dispune doar de către judecătorul . comisia consideră că pentru efectuarea comisiei este obligatorie internarea. fie de către judecătorul de drepturi și libertăți. dar și față de percheziția corporală -examinarea fizică înseamnă atât o examinare a corpului unei persoane în exterior. dacă este de acord. iar în situația în care refuză. se va emite un mandat de aducere -dacă în urma examinării medico-legale.184 NCPP reglementează expertiza medicală psihiatrică – este reglementată o procedură de internare vountară și una de internare nevoluntară în vederea efectuării expertizei -se prevăd trei cazuri în care expertiza medico-legală psihiatrică este obligatorie: Ø în cazul infracțiunii de ucidere a copilului nou-născut Ø în cazul infracțiunilor săvârșite de către minori cu vârsta cuprinsă între 14 și 16 ani. la sesiarea comisiei.190 NCPP reglementează examinarea fizică – trebuie făcută distincția față de expertiza medico-legală. care se soluționează de instanța superioară în termen de 3 zile -art. va fi o internare voluntară. printr-o încheiere -împotriva încheierii de dispunere a internării nevolutare se poate face o contestație în termen de 24 de ore.188 NCPP reglementează expertiza toxicologică – este supusă acelorași reguli -art.

*este inadmisibilă absența -este necesar ca în ceea ce privește organizarea activităților de reconstituire să se evite încălcarea legii sau a ordinii publice.193 NCPP -reprezintă reproducerea modului de săvârșire. în special cele referitoare la situarea locului infracțiunii Reconstituirea – art.192 NCPP -se poate dispune în cursul urmăririi penale de către procuror.de drepturi și libertăți. NCPP permite. realizarea reconstituirii și în absența suspectului/inculpatului. dar și în cursul judecă ții. să nu fie adusă atingere moralei publice și să nu fie pusă în pericol viața sau sănătatea persoanelor . în faza de judecată de către instanță. în mod excepțional. când se apreciază că este necesară lămurirea unor situații de fapt. de către instanța de judecată. după procedura prevăzută pentru internarea nevoluntară -art.191 NCPP reglementează expertiza genetică – face trimitere la legea specială -mai există și alte activități care au ca obiect obținerea de probe: cercetarea la fața locului și reconstituirea Cercetarea la fața locului – art. presupune prezența personală a suspectului/inculpatului. în faza de urmărire penală la cererea procurorului sau. atunci când se apreciază că este necesară pentru unele clarificări privind situația de fapt.